Asigurari. Studiu de Caz la Generali România S.a

Diverse

Asigurari. Studiu de Caz la Generali România S.a

Byadmin ianuarie 1, 2024

NECESITATEA ASIGURĂRII OBLIGATORII A LOCUINȚELOR.

STUDIU DE CAZ SOCIETATEA DE ASIGURĂRI GENERALI ROMÂNIA S.A.

INTRODUCERE

În fața tuturor pericolelor care amenință în permanență bunurile și viața oamenilor, aceștia au simțit nevoia de a se proteja și solidariza în procesul de prevenire a efectelor evenimentelor nedorite (riscurile din asigurări).

De-a lungul timpului societatea a încercat să găsească mijloace eficiente de prevenire și limitare a consecințelor acestor evenimente, însă experiența ne arată ca desfășurarea lor nu poate fi în totalitate prevăzută sau stopată. Prin urmare a apărut imperativul adoptării unor măsuri de protecție pentru acoperirea pagubelor materiale sau pentru asigurarea unor condiții de trai decente persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă prin apariția unor invalidități.

În ultimii ani, asigurărilor de bunuri li s-a acordat o atenție din ce în ce mai mare, ocupând o pondere de aproximativ 30% din totalul primelor de asigurare, încasate de societățile de asigurări de pe continentul nostru. Acest lucru a fost determinat de introducerea permanentă a tehnicii noi, creșterea tot mai intensă a circulației rutiere, feroviare, navale și aeriene, ca urmare a sporirii volumului comerțului național și mondial, apariția unor noi domenii de activitate, (de exemplu energia nucleară).

Asigurările de bunuri, în țara noastră, ocupă un loc important în activitatea de asigurare. Urmând tendința care se manifestă pe plan internațional, societățile de asigurare din țara noastră își procură în proporție covârșitoare, primele de asigurare în cadrul asigurărilor realizate pe baze contractuale și într-o măsură restrânsă prin efectul legii, până în momentul introducerii asigurării obligatorii a locuinței.

La fel ca orice activitate financiară, și asigurările sunt reglementate în România prin câteva seturi de legi și norme de aplicare ale acestora aceste legi sunt Legea nr 136/1995 privind asigurăriile și reasigurăriile din România și Legea 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurăriilor. Piata de asigurari din Romania este reglementata prin lege si controlata de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Am considerat că problema asigurării locuințelor este una extrem de importantă și în acest context am realizat lucrarea de față, care este structurată în 4 capitole care tratează aspecte teoretice referitoare la: generalități privind riscul asigurat, asigurarile de bunuri, asigurarea obligatorie a locuințelor precum și un studiu de caz privind societatea de asigurari Generali S.A.

CAPITOLUL I:

GENERALITATI PRIVIND RISCUL

1.1 Conceptul de risc asigurat

Riscul asigurat este fenomenul sau un grup de fenomene care odată produse datorită efectelor sale obligă pe asigurător să plătească asiguratului despăgubirea sau suma asigurată. Noțiunea de risc asigurat are de regulă, mai multe sensuri. Astfel, riscul asigurat este folosit în sensul de probabilitate a producerii fenomenului împotriva căruia se încheie asigurarea.

Cu cât acest fenomen are o frecvență mai mare, cu atât este mai mare pericolul de producere a pagubei și apare mai necesară asigurarea.

Un alt sens pe care îl are riscul asigurat este acela de posibilitate de distrugere (parțială sau totală) a bunurilor de unele fenomene imprevizibile, cum sunt: grindina, furtuna, incendiul, uraganul, seismul, ploile torențiale etc. În cazul asigurărilor de persoane, riscul asigurat este evenimentul neprevăzut, dar posibil de realizat, care odată produs poate conduce, de exemplu, la pierderea totală sau parțială a capacității de muncă a asiguratului. Fenomenul asigurat, care a fost deja produs, poartă denumirea de caz asigurat sau sinistru.

De asemenea, riscul asigurat mai poate fi întâlnit și în sensul de proporție a răspunderii asumate de asigurător prin încheierea unei anumite asigurări.

În asigurare nu pot fi cuprinse toate fenomenele care produc pagube. Cu alte cuvinte, nu orice fenomen generator de pagube poate constitui risc asigurat, ci numai acela care îndeplinește cumulativ condițiile ce vor fi prezentate în continuare.

O primă condiție este aceea ca producerea fenomenului pentru care se încheie asigurarea – să fie posibilă, deoarece dacă un anumit bun nu este amenințat de nici un fel de risc, asigurarea acestuia nu devine necesară. În același timp, însă, este necesar să avem în vedere faptul că fenomenul care se produce în mod frecvent și pe scară largă nu poate fi acceptat drept risc asigurat, deoarece o eventuală cuprindere a sa în asigurare ar necesita plata de către asigurat unor prime de asigurare apropiate sau egale ca mărime cu valoarea pagubelor respective. Într-o asemenea situație, este greu de presupus că o persoană ar putea fi interesată să încheie o asigurare.

Totodată însă, fenomenul este necesar să aibă o oarecare regularitate în producere și un grad de dispersie cît mai mare pe teritoriu, fiindcă în caz contrar nu se poate manifesta interesul pentru asigurarea lui și nu se poate constitui nici mutualitatea necesară formării unui fond de asigurare de dimensiuni corespunzătoare.

A doua condiție se referă la faptul că fenomenul trebuie să aibă în toate cazurile un caracter întâmplător. Aceasta înseamnă că pentru a se putea încheia o anumită asigurare nu este admisă existența nici unei posibilități a părților participante la asigurare de a cunoaște bunurile sau persoanele care vor fi supuse acțiunii fenomenului, intensitatea acestuia și momentul ivirii lui. Dacă asigurații cunosc asemenea elemente au posibilitatea de a selecționa (în cazul asigurărilor facultative), din masa bunurilor asigurabile de același fel, pe acelea cunoscute de ei ca întrunind condițiile pentru a fi mai ușor distruse sau vătămate de producerea riscului asigurat și ar solicita asigurarea lor. Într-o atare situație, asigurătorul n-ar putea dispune de fondurile necesare acoperirii tuturor pagubelor apărute, fiindcă, practic, la fiecare asigurare încheiată ar avea de achitat despăgubiri.

De la această cerință face excepție un singur eveniment. Este vorba de riscul de deces care, deși se cunoaște că se va produce în mod cert, totuși, face parte din categoria riscurilor asigurabile pentru considerentul că momentul producerii lui nu se cunoaște dinainte nici de asigurat și nici de asigurător.

După cum se știe, pentru o persoană producerea unui anumit fenomen sau eveniment este întâmplătoare. În cazul unei colectivități, însă, cu cât aceasta este mai numeroasă, cu atât există mai multe posibilități pentru ca producerea unui fenomen sau eveniment să se transforme în legitate (deci se creează condiții pentru acțiunea legii numerelor mari). Existența asigurării permite împărțirea riscurilor între membrii comunității de risc, astfel încât acestea nu mai constituie pentru fiecare asigurat în parte pierderi imprevizibile și incalculabile. Pentru asigurător, producerea riscurilor asigurate se transformă în obligații de plată al căror cuantum se poate stabili pe baza unor calcule statistico – matematice cu un grad de precizie destul de ridicat.

A treia condiție are în vedere faptul că acțiunea fenomenului este necesar să poată fi înregistrată în seriile statistice. Datele statistice referitoare la un anumit fenomen trebuie să permită stabilirea pe o perioadă cât mai îndelungată a frecvenței și intensității producerii acestuia. Aceste date stau la baza încheierii asigurării, deoarece fără ele asigurătorul nu poate stabili probabilitatea producerii fenomenului asigurat. Dacă însă probabilitatea producerii fenomenului pentru care se încheie asigurarea este cunoscută, asigurătorul poate determina volumul răspunderii sale și cuantumul primei de asigurare care revine în sarcina asiguratului. Este important de subliniat faptul că existenta unor date referitoare la producerea riscului pe o perioadă cât mai îndelungată permite stabilirea cu un grad de precizie sporit a răspunderii asigurătorului și implicit a nivelului primei, de asigurare.

A patra condiție presupune ca producerea fenomenului să nu depindă de voința asiguratului sau a beneficiarului asigurării. În cazul în care, într-un fel sau altul, asiguratul sau beneficiarul asigurării a contribuit, direct sau indirect, la producerea riscului asigurat, pentru ca astfel să poată primi despăgubirea de asigurare sau suma asigurată, acesta nu numai că pierde toate drepturile conferite de asigurare, dar va suporta și rigorile legii, deoarece astfel de fapte sunt pedepsite.

Prin urmare, cele prezentate mai înainte demonstrează că riscul apare ca un element deosebit de important în cadrul asigurării. Având caracter relativ, riscul poate crește sau descrește, iar cunoașterea probabilității apariției lui permite atât stabilirea volumului răspunderii asumate de asigurător, cât și nivelul primelor de asigurare pe care le plătesc asigurații.

Atât în teorie, cât și în practică, un bun poate fi asigurat împotriva unuia sau a mai multor riscuri. Caracteristic pentru zilele noastre este faptul că, de regulă, prin aceeași asigurare, respectiv prin același contract ,se acoperă mai multe riscuri, unele legate între ele, iar altele de natură complet diferită.

O astfel de asigurare prezintă mai multe avantaje:

în primul rând, este de menționat faptul că, în condițiile în care printr-un singur contract de asigurare se oferă o protecție largă asiguraților, cheltuielile de administrare sunt mai reduse decât atunci când s-ar încheia câte un contract de asigurare pentru fiecare risc;

totodată, această asigurare face posibilă acoperirea și a unor riscuri care au fie o frecvență mare, fie una scăzută, ceea ce le face mai greu accesibile pentru a fi asigurate în mod individual. Asigurarea, la un loc, a mai multor riscuri presupune, de asemenea, prime de asigurare mai reduse decât în cazul în care s-ar proceda la asigurarea separată a fiecărui risc.

Prima de asigurare trebuie să fie suportabilă pentru asigurat / contractant.

Evaluarea în vederea asigurării reprezintă operațiunea prin care se stabilește valoarea bunurilor în vederea cuprinderii lor în asigurare. Pentru ca un anumit bun să poată fi cuprins în asigurare, este necesar să se cunoască cît mai precis valoarea acestuia, fiindcă despăgubirea de asigurare pe care o plătește asigurătorul, în caz de producere a riscului asigurat, se stabilește și în funcție de valoarea bunurilor asigurate. Valoarea cu care sunt cuprinse bunurile în asigurare este necesar să fie stabilită în deplină concordanță cu valoarea reală a acestora, deoarece orice exagerare, într-un sens sau altul, poate avea consecințe negative fie pentru asigurător, fie pentru asigurat.

Astfel:

supraevaluarea bunurilor conduce, de regulă, la slăbirea preocupării asiguraților pentru păstrarea și întreținerea cu grijă a acestora (hazard moral);

subevaluarea bunurilor nu permite, în caz de pagubă, acordarea unei despăgubiri cu care asiguratul să poată compensa în întregime pierderea suferită.

În materie de evaluare mai trebuie ținut seama că pentru diverse tipuri de asigurare se pot practica și diverse prețuri standard, precum:

valoarea de piață;

valoarea de înlocuire;

valoarea contabilă;

etc.

Valoarea de asigurare poate fi mai mică sau cel mult egală cu valoarea bunului respectiv, înregistrată în contabilitate sau stabilită în funcție de prețul de vânzare-cumpărare, practicat pentru acel bun pe piață, în momentul încheierii asigurării. De exemplu, la clădiri și alte construcții aparținând unor agenți economici, valoarea de asigurare cu care acestea sunt cuprinse în asigurare se stabilește pornind de la valoarea de inventar, fără a putea depăși valoarea reală la momentul daunei.

Valoarea de asigurare este un element pe care îl întâlnim numai în cadrul asigurărilor de bunuri. La asigurările de persoane, deoarece capacitatea de muncă și viață nu pot fi supuse operațiunii de evaluare, această noțiune nu se folosește. De asemenea, în cazul asigurărilor de răspundere civilă nu poate fi vorba de valoarea de asigurare, fiindcă prejudiciul ce poate fi cauzat unor persoane nu este susceptibil de evaluare. Totuși răspunderea asigurătorului poate fi limitată prin acte normative, condiții de asigurare, etc.

1.2 Riscurile naturii si accidentele – pericole permanente pentru viata, integritatea corporala si bunurile omului

Pericolele la care omul este supus sunt generatoare de pagube și de aceea el trebuie să le cunoască ca să le combată.

În practică se folosesc 4 forme de protecție a oamenilor și bunurilor împotriva acțiunii forțelor distructive ale naturii și accidentelor :

evitarea sau prevenirea riscului ;

limitarea pagubelor provocate de riscurile produse ;

crearea de rezerve în vederea acoperirii eventualelor pagube ;

trecerea riscului asupra altei persoane .

Eviterea sau prevenirea riscului constă în luarea de măsuri capabile să facă imposibilă producerea unui anumit risc cum ar fi:

renunțarea la cultivarea în anumite zone a acelor plante care sunt deosebit de sensibile la grindină sau la atacurile unor dăunători și cultivarea altor plante mai rezistente în zonele respective;

renunțarea la creșterea unor animale în zonele în care acestea sunt în mod frecvent bântuite de epizootii;

evitarea practicării unei meserii sau profesii de persoanele predispuse de a contacta anumite boli profesionale;

evitarea riscului prin luarea de măsuri cu caracter profilactic.

Seceta indiferent de forma pe care o îmbracă reprezintă diminuarea umidității din atmosfera, uscarea progresivă a pământului, imposibilitatea plantelor de a-și asigura cu apa necesară, chiar dacă aceasta există în sol. Din cauza insuficienții sau a lipsei totale a precipitațiilor și/sau a temperaturilor atmosferice ridicate întreaga recolta a zonei date poate fi distrusă parțial sau complet.

Inundațiile se produc de regulă primăvara în regiuni temperate sau reci ca urmare a topirii zăpezii sau a gheții . Precipitațiile sub formă de averse ca și ploile liniștite de lungă durată aduc de asemenea la ieșirea râurilor din matca și la revărsarea lor . Prevenirea inundațiilor provocate de ieșirea râurilor din matcă și la revărsarea lor reclamă construirea de diguri care se folosește pe larg in Republica Moldova . De asemenea pentru protejarea culturilor și localităților ce se afla în preajma râului Nistru , la Dubăsari și în preajma râului Prut la Costești s-au construit noduri hidrotehnice care regleaza nivelul apei in râul Nistru pe perioada când nivelul ei crește

Incendiile reprezintă un rezultat al declanșării de trăsnete, creșterii temperaturii peste anumite limite ceea ce duce la autoaprindere, explozii, scurtcircuite, neglijența sau acțiuni criminale și care duc la distrugeri de valori materiale utile, uneori greu sau imposibil de înlocuit, întrerup procese de producție, afectează transporturile, pun in pericol viața și integritatea corporală a oamenilor. Pentru prevenirea incendiilor se impune luarea de măsuri tehnice și organizatorice în stadiile proiectării construcției și exploatării obiectivelor industriale , social-culturale si gospodărești, precum și ale mijloacelor de transport . Este vorba de:

folosirea de materiale neinflamabile sau ignifugate la construirea de clădiri, mașini și aparate;

izolarea corespunzătoare a cablurilor și conductelor prin care se transportă energia electrică, gaze sau substanțe inflamabile;

supravegherea aparatelor electrice în timpul funcționării și oprirea automată a acestora în caz de avarie;

prevederea clădirilor cu curi de incendii și furtuni de apă;

dotarea clădirilor cu extinctoare și menținerea acestora în permanența în stare de funcționare;

proiectarea clădirilor care depășesc un anumit nivel cu câte 2 sau mai multe scări de acces;

dotarea unităților (serviciilor) de pompieri cu mijloace tehnice necesare stingerii incendiilor (autocisterne, extinctoare cu spumă, scari de acces la etajele superioare etc);

atenție deosebită se acordă prevenirii și stingerii incendiilor la bordul autovehicolelor, navelor fluviale, maritime si aeriene.

Cutremurele de pământ pot provoca imense pagube materiale la suprafața pământului, precum și modificări profunde ale structurii subsolului și ale regimului de scurgere a apelor. Pe întregul glob anual se produc aproximativ 100000 de cutremure, dintre care 90% nu produc nici un fel de pagube. Dintre tipurile de cutremure înregistrate cele mai violente sunt de prăbușire, dar ele nu afectează decât zone respective; cele vulcanice însoțesc erupții vulcanice și se resimt pe arii limitate, mai există și cutremuri tectonice, dar ele nu sunt cele mai importante.

Pentru limitarea consecințelor negative ale cutremurelor de pământ apare necesitatea respectării riguroase a normelor elaborate în acest scop de autoritatile competente . Este vorba de:

proiectarea și realizarea construcțiilor publice și private, astfel încât acestea să reziste la gradul de seismicitate al zonei în care sunt amplasate;

respectarea nivelului de înălțime admisibil pentru tipul de construcție și zona de amplasare;

renunțarea la balcoane și elemente decorative care ar îngreuna construcția peste limitele admise;

coborârea de la nivelurile superioare a caselor de bani, dulapurilor metalice și altor obiecte grele care pericliteaza siguranța clădirii în caz de seism;

instalarea de seismografe la obiectivele de importanță deosebită pentru Economia Naționala cum ar fi la centralele hidroelectrice.

La prevenirea riscurilor deosebim măsuri cu caracter “activ” și măsuri cu caracter “pasiv”. Primele reduc probabilitatea producerii fenomenului, iar secundele atenuează forța de distrugere a acestora . Aplicând aceste noțiuni la accidentele rutiere, putem considera măsuri vizând îmbunătățirea parametrilor de frânare ai autovehicolelor, creșterea fiabilității drumurilor, iluminarea corespunzătoare a drumurilor pe timpul nopții drept măsuri de securitate “activă”, iar purtarea permanentă a centurii de siguranță, respectarea regurilor de circulație, vizând în deosebi evitarea de conducătorii auto a stării de ebrietate și de oboseală cât se afla la volan, respectarea vitezei etc., ca fiind măsuri de securitate “pasivă” .

Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse presupune ca după producerea evenimentului, însă înainte ca aceasta să fie încheiat, persoanele interesate să ia măsuri capabile să reducă la minim efectele dezastruoase ale acestuia .

În această categorie întră măsurile îndreptate spre:

stingerii incendiului și împiedicarea extinderii lui ;

localizarea epizootiilor și lichidarea urgentă a focarelor epizootice ;

aplicarea de tratamente curative persoanelor ce au suferit accidente sau care s-au îmbolnăvit, pierzându-și capacitatea de muncă ;

tratarea animalelor accidentate sau bolnave și sacrificarea celor nevindecabile;

înălțarea de diguri pentru protejarea localităților și obiectivelor economice în caz de inundație și săparea de șanțuri pentru scurgerea rapidă a apelor ;

degajarea persoanelor și bunurilor aflate sub dărâmituri și acordarea asistenței medicale necesare în caz de cutremur de pământ ;

luarea de măsuri pentru oprirea scurgerii în mare a țițeiului dintr-un tanc petrolier avariat.

Între masurile cu caracter preventiv și cele pentru limitarea efectelor riscurilor produse nu există limite rigide. Astfel, serviciul de pază contra incendiilor are atât sarcini pe linia prevenirii incendiilor, cât și pe linia stingerii acestora .

Crearea de rezerve în vederea acoperirii a eventualelor pagube pe seama resurselor proprii presupune constituirea de către unitatea economică a unui fond de rezervă, pe care să-l folosească pentru acoperirea pagubelor provocate de calamități sau de accidente .

Trecerea riscului asupra altei persoane se poate realiza în condiții în care persoana fizică sau juridică amenințată de un risc oarecare sau de un complex de riscuri consimte să plătească o sumă de bani altei persoane (de regulă o organizație specializată), iar aceasta din urmă se angajează să suporte paguba provocată de risc sau de un complex de riscuri.

Alegerea uneia sau alteia dintre formele de combatere a riscurilor relevate mai sus depinde de condițiile concrete ale persoanelor fizice sau juridice cointeresate, pe când ultima modalitate se aplica atunci când celelalte măsuri nu pot fi luate în considerare din motive legate de natura și mărimea riscului, de capacitatea economică a persoanei fizice sau juridice interesate, de economicitatea soluțiilor etc.

Necunoașterea momentului izbucnirii calamităților naturale sau al producerii unor fenomene întâmplătoare și a intensității acestora impune ca, în permanență, societatea omenească să aibă la dispoziția sa un anumit fond de mijloace pe seama căruia să poată acoperi pagubele produse de aceste forțe distructive .

CAPITOLUL II:

ASIGURARILE DE BUNURI

2.1. Aspecte generale privind asigurarile de bunuri

Asigurarea de bunuri reprezintă un sistem de relații economice specifice, exprimate valoric, de întrajutorare și sprijin reciproc între asigurați, prin intermediul cãrora se formeazã, se repartizeazã și se utilizeazã fondul bãnesc necesar compensãrii pagubelor provocate bunurilor proprietate a întreprinderilor sau personalã, distruse de calamități ale naturii sau de accidente, precum și pentru finanțarea acțiunilor de prevenire și combaterea fenomenelor generatoare de pagube, în vederea menținerii continuității procesului de producție.

Asigurarea de bunuri acoperã o gamă largă de riscuri a căror producere poate determina mari pagube materiale. De la incendiu – primul risc pentru care s-a oferit protecția, până la cele mai variate evenimente: catastrofe (naturale, tehnologice,ecologice), furt, jaf, revolte, greve, război. În categoria de bunuri sunt incluse clădiri, platforme petroliere, parcuri de distracții, porturi, aeroporturi, poduri, mașini, utilaje,echipamente, instalații, opere de artă, bani, valori, animale și altele.

In cadrul asigurarii de bunuri, societatea de asigurari se obliga ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratorului (beneficiarului) o despagubire. Nu este obligatoriu ca asiguratorul sa plateasca intreaga suma pentru refacerea situatiei financiarea asiguratului care a suferit o dauna, deoarece in contract pot exista prevederi care limiteaza suma asigurata.Intr-un contract de asigurare de bunuri, asiguratul trebuie sa aiba un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. O persoana are un interes patrimonial daca producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere (prejudiciu) persoanei respective. In cazul in care in contractul de asigurare este mentionat un beneficiar, altul decat persoana asigurata, acesta trebuie sa aibe un interes patrimonial fata de bunul asigurat.O regula generala in asigurarea de bunuri este aceea ca interesul patrimonial sa existe atat in momentul incheierii asigurarii, cat si in momentul producerii riscului asigurat.In asigurarea de bunuri, interesul patrimonial decurge, de regula, din statutul de proprietate al persoanei care doreste sa se asigure.

Exista situatii in care si alte persoanedecat proprietarul pot avea interes fata de un bun, cum ar fi:

1. proprietate in comun

– o persoana care detine un bun in comun cu una saumai multe persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la intrega valoare.Aceasta nu inseamna ca, in caz de distrugere a bunului asigurat, aceasta persoanava fi singura despagubita, ci va beneficia de despagubire doar in limita dreptuluiei de proprietate;

2. proprietatea ipotecata

– in caz de ipoteca, ambele parti au un interesasigurabil: debitorul ipotecar – in calitate de proprietar, iar societatea ipotecara – incalitate de creditor. In aceste situatii se incheie un contract de asigurare in numeleambelor parti;

3. proprietatea inchiriata

– in cazul in care chiriasul incheie un contract deasigurare, o face in numele si folosul proprietarului, deci nu poate pretindeincasarea despagubirii, ci numai restituirea primelor de asigurare de la proprietar;

4. proprietatea aflata in custodie

– custodele are un interes asigurabil, inceea ce priveste bunul pe care il detine in custodie, pentru ca, din punct de vederelegal, este responsabil pentru orice dauna produsa bunului respectiv;

5. persoanele din familia proprietarului

– pot beneficia de utilizarea bunului asigurat, ceea ce determina existenta unui interes asigurabil al acestorafata de bunul respectiv.

In concluzie, pot fi asigurate bunuri apartinand persoanelor fizice si persoanelor juridice, bunuri primite in folosinta sau aflate spre pastrare, reparare, prelucrare, vanzare sau pentru a fi expuse in cadrul muzeelor si expozitiilor si bunuri ce fac obiectul contractului de inchiriere sau locatie de gestiune.

Perioda de asigurare

In general, asigurarea de bunuri se incheie pe o perioada de un an, dar, la cererea asiguratului, se poate incheia si pe o perioada mai mica, de trei sau sase luni.

Inceputul si incetarea raspunderii

Asigurarea se considera incheiata prin plata primei de asigurare si emiterea deasigurator a politei de asigurare, fiind valabila numai pentru bunurile si riscurilespecificate in polita la adresele incheiate in aceasta.Raspunderea asiguratorului incepe la ora 00:00 a zilei mentionate in polita care prezentand inceputul asigurarii, cu conditia ca prima de asigurare sa fi fost achitata, si inceteaza la ora 24:00 a zilei la care inceteaza asigurarea. Raspunderea asiguratorului mai inceteaza si in cazul in care contractul de asigurare este reziliat, situatie ce apare in urmatoarele imprejurari: prima de asigurare se plateste in rate, iar asiguratul nu a achitat o rata la termenul stabilit si nici in termenul de gratie oferit de asigurator; asiguratul a dat raspunsuri inexacte sau incomplete sau nu a comunicat asiguratorului schimbarile esentiale la imprejurarile privind riscurile.Dupa incheierea contractului de asigurare, producerea evenimentului asigurat adevenit imposibila.

Riscul asigurat

In asigurarea de bunuri exista o clasificare a riscurilor in:

• riscuri civile

– asociate clădirilor care folosesc ca locuinte si birouri si a bunurilor din acestea;

• riscuri comerciale si industriale

– asociate clădirilor ce folosesc ca unitati de productie si comercializare si bunurile aflate in acestea. In general, in asigurarea de bunuri riscurile preluate in asigurare de societatile de asigurare sunt:

incendiu;

traznet;

explozie;

ploaie torentiala;

grindina;

inundatie;

furtuna;

cutremur;

prabusiri si alunecari de teren;

greutatea stratului de zapada cu gheata;

avalanse de zapada;

caderea pe cladiri a altor corpuri;

lovirea de catre un autovehicul.

Unele societăți de asigurare oferă asigurare pentru masini, utilaje si instalatii, pentru cazurile de avarie accidentala. In astfel de polite sunt acoperite riscuri cum sunt:

ruperi sau deformari in timpul functionarii;

ciocniri sau izbiri cu alte corpuri;

explozii;

efectele unor substante chimice;

scurtcircuit; etc.

Bunurile sau alte valori (numerar, timbre postale) pot fi asigurate si in vederea furtului sau jafului. Unele societati trateaza aceste riscuri ca fiind de sine statatoare, in timp ce altele le asigura complementar, cu plata primei corespunzatoare sau le refuza.Cele mai multe societati de asigurare ofera polite de asigurare pe mai multe nivele care, in functie de riscurile acoperite, pot fi:

polite de asigurare impotriva incendiului;

polite de asigurare standard (acopera riscurile de: incendiu,trasnet, explozie si cadere de corpuri);

polite de asigurare care acopera, pe langa riscurile cuprinse in polita standard, si cateva riscuri suplimentare;

polite de asigurare totale, care acopera toate riscurile (all risks)in care nu sunt nominalizate riscurile acoperite, ci cele excluse.

Desi de mai multe ori termenul de excludere e rezervat clauzelor politei identificate in mod clar drept excluderi, termenul poate desemna orice clauza a politei, a carei functie este de a elimina acoperirea pentru anumite expuneri la daune. In general, in polita de asigurare de bunuri nu se acorda despagubiri pentru pagubele provocate de razboi, invazie, revolutie, nationalizare sau rechizitionare.Alte excluderi se refera la uzura fizica, la pagubele provocate in urma actelor intentionate ale asiguratilor sau la alte evenimente non-accidentale, in urma radiatiei nucleare sau a viciului intern al bunului (de exemplu: rugina fierului).

Suma asigurata

Aceasta nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunurilor in momentul incheierii contractului de asigurare. Suma la care sunt asigurate bunurile trebuie sa fie in deplina concordanta cu valoarea reala a acestora.

Pentru prevenirea subasigurarii, majoritatea societatilor de asigurare aplica principiul raspunderii proportionale.

Prin valoarea bunurilor la data asigurarii se intelege:

a. la cladiri si constructii

– valoarea de inlocuire (costul constructiei sauachizitionarii cladirii respective sau a uneia similare la preturile uzuale pe piatalocala) din care se scade uzura (in raport de vechime si starea constructiei);

b. la mijloacele fixe si obiecte de inventar

– valoarea de inlocuire aacestora, din care se scade uzura (in raport de vechime si starea de intretinere aacestora);

c. la materii prime, materiale, produse finite, marfuri

– pretul decost sau de achizitie al acestora;

d. colectii si obiecte de arta

– valoarea de circulatie (de piata) determinata pe baza de cataloage sau expertize.

In general, sumele asigurate se stabilesc fie separat, pe fiecare bun, fie global, pentrutoate bunurile din aceeasi grupa prevazuta in tariful de prime. Pentru obiectele de artasumele se stabilesc pentru fiecare obiect in parte.

Prima de asigurare

La asigurarea de bunuri, prima de asigurare se determina prin inmultirea sumeiasigurate cu cota de prima tarifara, ce se exprima in procente sau promile.In cele mai multe cazuri, cotele de prime asigurate sunt diferentiate:

Pe tipuri de localitati (municipii, orase, comune);

Pe grupe de bunuri (locuinte, mobilier, aparatura audio-video).

In cazul unitatilor de productie, a magazinelor si depozitelor, cotele de prima se diferentiaza

in functie de natura produselor folosite in procesul productiei in:

produse care nu sunt combustibile, inflamabile sau explozibile;

produse combustibile;

produse inflamabile;

produse explozibile.

Obligatiile asiguratului

Asigurarul trebuie sa indeplineasca o serie de obligatii specificate in conditia deasigurare, a caror neindeplinire poate duce la rezilierea contractului sau la refuzulasiguratorului de a plati despagubirea.

Exista obligații corespunzătoare producerii unei daune si obligatii care trebuieurmate de asigurat la producerea unei daune.

Una din obligațiile asiguratului este de a intretine si folosi bunul asigurat in buneconditii, in scopul prevenirii riscurilor asigurate. Daca prin nerespectarea acestor obligatii s-ar putea produce pagube, asiguratorul are dreptul sa renunte la asigurare, fara restituirea primelor de asigurare.

2.2 Asigurarea cladirilor, a altor constructii si a continutului acestora pentru cazurile produse de incendiu si alte calamitati

Prin acest tip de asigurare, asiguratorul asigură facultativ, următoarele:

clădiri și alte construcții (inclusiv instalațiile aferente acestora

sanitare, electrice,ascensoare) care servesc pentru: locuințe, birouri, magazine, restaurante, depozite, ateliere,cluburi, cinematografe, teatre, muzee, dependințe, clădiri în curs de construcție;

mașini, utilaje, instalații, unelte, motoare, inventar gospodăresc și alte mijloace fixe;

obiecte de inventar;

mărfuri, materii prime, materiale, produse finite, semifabricate și alte mijloacecirculante materiale.

Excepție de la cuprinderea în această asigurare fac următoarele categorii de bunuri:

bunuri degradate, barăci, porturi, diguri,

bunuri din gospodăriile persoanelor fizice, autovehicule cu tracțiune mecanică, navele și animalele care se asigură în alte condiții speciale de asigurare.

bani, hârtii de valoare, documente, obiecte prețioase (cu excepția bunurilor de acestfel care constituie obiecte de muzeu sau expoziții, sau a celor care se asigură conform altor condiții speciale de asigurare).

Bunurile cuprinse în asigurare trebuie nominalizate în poliță,și săse găsească la loculși adresa menționate în aceasta.

Suma asigurată se stabilește pa baza declarației asiguratului referitoare la valoarea clădirilor în momentul încheierii contractului de asigurare, iar aceasta nu trebuie să depășească valoarea lor la data asigurării.

Sumele la care se face asigurarea se pot stabili conform cererii asiguratului, astfel:

separat pentru fiecare clădire sau altă construcție, precum și pentru fiecare obiect de muzeu sau expoziție, etc.

pentru conținut (mijloace fixe și mijloace circulante materiale):

global pentru toate bunurile din aceea și grupă prevăzută în tariful de prime anexat,care se află

în clădire sau în alte construcții.

separat pentru fiecare bun sau pentru unele bunuri, din aceea și grupă prevăzută întariful de prime anexat, care se află în clădire sau în alte construcții.

Bunurile se asigură la valori declarate de asigurat astfel:

pentru mijloace fixe – valoarea de înlocuire;

pentru mijloace circulante – costul ori prețul de achiziție;

pentru obiectele de artă– valoarea de catalog (valoarea de circulație);

pentru alte valori – valoarea nominală sau prețul pieței;

pentru bunurile casnice – costul procurării din nou a acestora.

După fiecare pagubă, asigurarea continuă pentru suma rămasă(calculatăca diferență între suma asigurată și suma cuvenită drept despăgubire), fără modificarea primei. Pentrureîntregirea sumei asigurate, asiguratul trebuie să plătească o primă adițională corespunzătoare.În general, societățile de asigurare iau în asigurare bunurile de natura construcțiilor și a conținutului acestora, în cadrul a trei categorii de polițe (polița„standard”, polița „standard extinsă ”, polița„toate riscurile”), prin care realizeazăo anumită selecție a riscurilor, tarifelecrescând în funcție de complexitatea și creșterea incidenței de risc. Astfel:

În cazul poliței standard,cu tarife mai mici, se despăgubesc pagubele produse bunurilor de următoarele riscuri: incendiu, inclusiv pagube materiale directe produse bunurilor asigurate, prin carbonizare totală sau parțială și topire cu și fără flacără, avarii accidentale produse de incendiu instalațiilor de gaze, apă,canalsau încălzire centrală; trăznet; explozie urmatăsau nu de incendiu, chiar dacăa avut loc în afara clădirii (fără a fi cauzată de dispozitive explozive); căderea pe clădire sau construcție, inclusiv pe cele în care se află bunurile asigurate a unor corpuri cu excepția dispozitivelor explozive.

Polița standard extinsă, cu tarife mai ridicate, comparativ cu prima categorie,cuprinde riscurile prevăzute la polița anterioară la care se adaugăriscul decutremur și/sau, inundație și/sau, furtună și grindină și/sau, riscuri politice (grevă, tulburări civile, acțiuni ale unor grupuri răuvoitoare), vandalism,terorism.

Polița toate riscurile, cu cele mai mari tarife, cuprinde toate riscurile cu excepția cazurilor de riscuri grave cum sunt: războiul civil, revoluția,conspirația, explozia atomică, radiațiile, poluarea din orice cauză. De asemeneafac excepție cazurile de uzură, fermentație, pătare din surse normale de căldură, pagube provocate bunurilor mobile aflate sub cerul liber, pagube produse intenționat de asigurat sau de prepușii acestuia.

Răspunderea asigurătorului începe după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-au plătit primele de asigurare și încetează la ora 24 a ultimei zile, din perioada pentru care s-aîncheiat asigurarea. La asigurarea construcțiilor și a conținutului acestora primele de asigurare se stabilescîn mod diferențiat pe grupe de bunuri, destinația acestora, mediul în care se află(urban saurural), și separat pentru construcție și pentru conținutul acesteia.

La asiguratorii care practică cele trei tipuri de asigurări amintite anterior, tarifele sunt diferențiate în general după aceleași criterii, dar pentru riscurile asigurate în plus peste polița standard se stabilesc prime adiționale, pe categorii de riscuri, astfel încât pentru o asigurare tariful total poate să difere dela un asigurat la altul în funcție de întinderea protecției.

În cazul în care se solicită încheierea unei asigurări cu franșiză, se aplică coeficienți de ajustare a primelor de asigurare.

De asemenea, unii asigurători acordă bonusuri de primă dacă polițele se reînnoiesc dela un an la altul, aceasta în scopul de a-și menține în portofoliu clienții fideli.Pentru plata integrală a primei de asigurare la data încheierii contractului de asigurarese aplică o reducere a primei datorate, de regulă de 10%.Constatarea și evaluarea pagubelor ca urmare a producerii riscurilor asigurate se face de către asigurător și experții acestuia împreună cu asiguratul. În limita sumei asigurate, încuantumul despăgubirii se includ și cheltuieli de natura celor făcute în scopul limitării daunelor, precum și cele legate de curățirea locului.

În cazul producerii riscului asigurat, societatea de asigurări acordă despăgubiri astfel:

a) pentru dauna totală:

la clădiri, mijloace fixe și obiecte de inventar, sumele asigurate menționate în poliță;

la celelalte bunuri, valoarea la data producerii riscurilor asigurate a cantității distruse în întregime, determinată în funcție de prețurile la care s-a încheiat asigurarea, respectiv costul reparațiilor sau restaurărilor în cazul obiectelor de artă,ori prețul pieței pentru hârtii de valoare, metale nobile și alte bunuri asemănătoare.

b) pentru dauna parțială:

la clădiri, mijloace fixe și obiecte de inventar asigurate la valoarea din nou: costulrefacerii, reparației, reconstrucției, restaurării sau înlocuirii părților avariate oridistruse; iar pentru cele asigurate la valoarea rămasă, costurile de mai susdiminuate cu coeficientul de uzură;

la celelalte bunuri, valoarea pierderii de calitate la data producerii riscului asigurat determinată în funcție de prețurile la care s-a încheiat asigurarea, respectiv costul reparațiilor, restaurărilor în cazul colecțiilor de artă, ori prețul pieței pentru hârtiide valoare, metale nobileși alte bunuri asemănătoare.

Din cuantumul despăgubirilor se scad:

franșiza prevăzută în poliță;

valoarea resturilor care pot fi întrebuințate sau valorificate;

orice prime datorate până la sfârșitul perioadei de asigurare.

În cazul furtului, dacă bunurile nu au fost găsite, despăgubirile se acordă numai dacă la data înștiințării făcute la asigurător, au trecut 30 de zile calendaristice, iar plata despăgubirilor se face numai dacă există confirmarea scrisă de la poliție că bunul a fost găsit. Dacă după plata despăgubirii bunurile sunt găsite, asiguratul este obligat să restituie suma încasată cu titlu de despăgubire, sau partea din aceasta, reprezentând valoarea bunurilor găsite.

2.3 Asigurarea complexa a gospodariilor persoanelor fizice

Pentru protecția bunurilor aflate în gospodăria persoanelor fizice, societățile deasigurare propun încheierea unei polițe complexe care include trei asigurări distincte: de bunuri, de accidente și răspundere civilă.

a) Asigurarea bunurilor

Prin polița complexă sunt asigurate bunuri, precum: mobilier și obiecte casnice,obiecte de bucătărie, veselă, frigidere, congelatoare, aparate de uz casnic, aparate audio-video,cărți, îmbrăcăminte, covoare, tablouri, obiecte de artă, unelte, etc.

Bunurile care fac obiectul asigurării pot fi proprietatea asiguratului sau a altor persoane fizice care locuiesc în modstatornic cu asiguratul.Despăgubirile sunt acordate pentru cazurile de distrugere parțială sau totală a bunurilor, cauzate de: incendiu, explozie, trăsnet, căderi de corpuri, grindină, furtună,inundație, cutremur, infiltrarea apei provenite de la un apartament învecinat.Asigurarea oferă și posibilitatea despăgubirii în cazul furtului prin efracție sau a tâlhăriei. De asemenea, despăgubiri se acordă și pentru pagubele cauzate bunurilor cu ocazia măsurilor de salvare în timpul producerii daunelor sau pentru cheltuielile făcute cu măsurile de salvare a bunurilor asigurate.

b) Asigurarea de accidente

În asigurare este cuprins asiguratul precum și persoanele care locuiesc în mod statorniccu asiguratul, fiind acoperite consecințele unor evenimente cu caracter întâmplător, fără voința asiguratului, cum sunt: explozia, arsurile, acțiunea curentului electric, lovirea, căderea,intoxicația, asfixierea, atacul din partea altei persoane.Despăgubirile se acordă pentru cazurile în care, în urma producerii riscului asigurat se constată decesul ori invaliditatea permanentă totală sau parțială.

c) Asigurarea de răspundere civilă

În baza acesteia se acordă despăgubiri pentru sumele pe care asiguratul sau persoaneleaflate în întreținerea acestuia, sunt obligate să le plătească pentru prejudiciile de care răspund în fața legii, față de terțe persoane aflate la domiciliul asiguratului.Asigurarea complexă se încheie în baza declarației de asigurare completată de către solicitant, pentru o perioadă de un an (la cerere se poate încheia și pe perioade mai scurte, de cel puțin 3 luni). Asigurarea este considerată încheiată odată cu perfectarea contractului de asigurare și plata primelor.

Bunurile se asigură pentru sumele declarate de asigurat, acestea neputând depăși valoarea lor, apreciată pe baza prețului de vânzare practicat de societățile comerciale din carese scade uzura.Pentru încheierea asigurării complexe, se întâlnesc două posibilități:

1. global, pentru toate bunurile din aceeași locuință la o sumă asigurată propusă de asigurat și agreată de asigurător;

2. separat pentru unele bunuri, caz în care pentru acestea se întocmește un inventar care se anexează declarației de asigurare.

Sumele asigurate pentru asigurările de accidente și răspundere civilă se stabilesc înlimitele maxime stabilite pe eveniment asigurat prin normativele fiecărei societăți care practică asigurarea complexă, sau în unele cazuri poate fi egală cu suma asigurată la bunuri.

Prima de asigurare este unică pentru toate felurile de bunuri aflate în locuință și în funcție de cotațiile de primă practicate de societățile de asigurare, aceasta putând fi achitată anticipat și integral sau se poate conveni ca plata să se facă în rate.

Răspunderea asiguratorului începe după 5 zile de la ora 24 a zilei în care s-a încheiat asigurarea, respectiv în care s-au plătit primele de asigurare și încetează la orele 24 ale ultimeizile din perioada pentru care s-a încheiat asigurarea. În caz de daună produsă după încheierea asigurării, însă înaintea trecerii a 5 zile, primele de asigurare se restituie.

Pentru o mai bună protecție unele societăți de asigurare oferă posibilitatea încheierii odată cu asigurarea complexă a bunurilor și o asigurare a clădirii în care se aflăbunurile asigurate, percepându-se o primă suplimentară în acest scop, dar eliberându-se o poliță unică. În această situație se poate vorbi de o poliță globală de asigurare a clădirilor și bunurilor persoanelor fizice.

Includerea clădirilor în asigurarea complexă își demonstrează necesitate în practică, întrucât evenimentele asigurate care produc pagube bunurilor din locuință, au ca și consecință și avarierea clădirii provocând prejudicii importante.

CAPITOLUL III:

ASIGURAREA OBLIGATORIE A LOCUINTELOR

3.1. Necesitatea asigurării obligatorii a locuințelor

Trăim în secolul vitezei, cu toții suntem conștienți de acest lucru pe care îl resimțim în activitățile noastre zilnice care se derulează parcă, pe zi ce trece, din ce în ce mai rapid. Suntem simpli observatori ai schimbărilor imprevizibile din mediul înconjurător, iar singurul fel prin care putem reduce stresul datorat acestora este acela de a ne creea sentimentul de siguranță . Avem nevoie să ne aflăm în siguranță, noi și membrii familiei noastre, iar aceasta este motivația care stă la baza semnării contractelor cu companiile de asigurări care promit un viitor mai sigur și un prezent mai liniștit și lipsit de griji.

Asigurările au devenit o necesitate în zilele noastre, fiecare dintre noi optând pentru alegerea unuia sau a mai multor tipuri de asigurări, în funcție de bunurile deținute și de prioritățile individuale. Cele mai des întâlnite tipuri de asigurări sunt cele de locuințe, asigurările auto, asigurările de sănătate și cele de viață, unele dintre ele fiind obligatorii prin lege. Majoritatea persoanelor își doresc să aibă certitudinea că indiferent de calamitățile naturale sau alte tipuri de riscuri, locuința lor va rămâne întotdeauna în cea mai perfectă stare, fără să fie nevoiți să apeleze la împrumuturi bănești pentru a repara daunele produse.

Asigurarea de locuinte este considerata cea mai importanta asigurare pe care o putem incheia pe tot parcursul vieții. Importanta ei este data de faptul ca fenomenele naturale, inundatiile pot distruge agoniseala de o viata.

In perioada februarie 2005 – mai 2007, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) si Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) au colaborat pentru a elabora proiectul legii privind asigurarea obligatorie a locuintelor.

La finele lunii august 2007, guvernul a aprobat proiectul de lege, care a fost elaborat cu larga participare a reprezentantilor societatilor de asigurari generale care desfasoara activitate in Romania.

De asemenea, au fost consultate Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare din Romania (UNSAR), structura reprezentativa a asociatiilor de proprietari, structurile asociative ale administratiei publice locale, societati de asigurare care nu sunt membre ale UNSAR, Uniunea Nationala a Brokerilor de Asigurari din Romania (UNSICAR) si, nu in ultimul rand Banca Mondiala (BM) si brokerii internationali de reasigurare.

In perioada septembrie – decembrie 2007, proiectul de lege a trecut prin comisiile parlamentare de specialitate si prin Senat. Apoi, pana in octombrie 2008, proiectul legii a fost dezbatut de Comisiile si de plenul Camerei Deputatilor. De abia in noiembrie 2008, legea a fost aprobata de Parlament si promulgata.

In termenul stabilit prin lege, CSA a elaborat la randul sau normele privind autorizarea asiguratorilor pentru incheierea asigurarii obligatorii a locuintelor impotriva cutremurelor, alunecarilor de teren sau inundatiilor, privind forma si clauzele cuprinse in contractul de asigurare obligatorie a locuintelor, privind constatarea, evaluarea si lichidarea daunelor la asigurarea obligatorie a locuintelor si privind Pool-ul de Asigurare impotriva Dezastrelor Naturale (PAID).

În noiembrie 2009, companiile Groupama, Astra, Paltinum, Uniqa, City Insurance, Certasig, Ardaf, Generali, Carpatica Asigurari, RBC Asigurari – Reasigurari, Euroins, Grawe Romania si Credit Europe Asigurari –Reasigurari au infiintat PAID. Pool-ul de asigurare impotriva dezastrelor

(PAID) este societatea comerciala de asigurare-reasigurare, constituita cu aportul integral al societatilor de asigurare autorizate sa incheie asigurari obligatorii pentru locuinte. Legea aflata astazi in vigoare se poate aplica prin eforturile financiare realizate de cele 13 companii private actionarii PAID, care au inteles importanta si caracterul social al Legii 260/2008. Legea privind asigurarea obligatorie a locuințelor a fost adoptată în 2008, dar aplicarea ei a fost întârziată de crearea bazei de date cu locuințele din România și stabilirea regulilor contractului de reasigurare, fără de care nu se pot vinde polițele. Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), început emiterea polițelor de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundațiilor.

3.2. Reglementari juridice – Legea 260/2008 – privind asigurarea obligatorie a locuințelor

Art. 1 – Prezenta lege reglementeaza:

a) conditiile asigurarii obligatorii a locuintelor aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice;

b) raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti la contractul de asigurare obligatorie a locuintelor;

c) constituirea, atributiile, organizarea si functionarea Poolului de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale.

Art. 2 – In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) Locuinta, locuinta sociala, locuinta de serviciu, locuinta de interventie, locuinta de necesitate, locuinta de protocol, casa de vacanta – au sensurile stabilite la art. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; in cazul locuintelor situate in condominii, prin locuinta se inteleg atat spatiile aflate in proprietate exclusiva, cat si cota parte din coproprietatea indiviza asupra spatiilor si a elementelor de constructii comune;

b) Dezastru Natural – cutremure de pamant, alunecari de teren sau inundatii, daca se manifesta ca fenomene naturale;

c) Tipuri de Locuinte – Tipul A – constructie cu structura de rezistenta din beton armat, metal, ori lemn sau cu pereti exteriori din piatra, caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic si Tipul B – constructie cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic;

d) Polita de asigurare impotriva dezastrelor naturale – inscrisul ce atesta incheierea contractului de asigurare a locuintei, identificata in continuare si prin abrevierea PAD, in temeiul caruia asiguratorul se obliga sa plateasca asiguratului despagubirea totala sau partiala pentru prejudiciile produse locuintei ca urmare a producerii riscului asigurat, in conditiile si in limitele stabilite de prezenta lege si, dupa caz, ale celorlalte clauze inscrise in polita sau in contractul de asigurare;

e) Poolul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale – societate comerciala de asigurare – reasigurare, constituita, prin asocierea societatilor de asigurare autorizate sa incheie asigurari obligatorii pentru locuinte si a altor persoane juridice, in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale normelor aprobate in aplicarea acestor legi, si identificata in continuare si prin abrevierea PAID;

f) Prima obligatorie – suma de bani pe care o plateste proprietarul unei locuinte, in calitatea sa de asigurat, ori imputernicitul, contractantul sau reprezentantul legal al acestuia, in scopul contractarii unei asigurari de locuinte in conditiile prezentei legi;

g) Suma asigurata obligatoriu – limita maxima de despagubire care poate fi acordata de asigurator pentru daunele provocate constructiei, in functie de tipul locuintei, ca urmare a producerii unui risc asigurat, in conditiile prezentei legi.

h) Asigurarea de prim risc – pentru orice dauna care a intervenit pe parcursul valabilitatii unui contract de asigurare, cuantumul despagubirii se stabileste la nivelul pagubei efective, in limita sumei asigurate;

Art. 3 – (1) Constituirea sistemului de asigurare obligatorie a locuintelor in conditiile prezentei legi, se constata prin decizie a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Incepand cu data la care se implinesc 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a deciziei Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor prin care se constata constituirea sistemului de asigurare obligatorie a locuintelor, persoanele fizice si juridice sunt obligate sa-si asigure impotriva dezastrelor naturale, in conditiile prezentei legi, toate constructiile cu destinatie de locuinta, din mediul urban sau rural, aflate in proprietatea acestora, inregistrate in evidentele organelor fiscale.

(3) Obligatia incheierii contractelor de asigurare a locuintelor aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale revine persoanelor sau autoritatilor desemnate, in conditiile legii, sa le administreze.

(4) In cazul in care o locuinta face obiectul unui contract de leasing financiar, incheierea contractului de asigurare este in sarcina locatorului.

(5) In cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social, prima obligatorie se suporta din bugetele locale pe seama sumelor defalcate din venituri ale bugetului de stat.

(6) In cazul constructiilor cu destinatie de locuinta aflate in coproprietate, se va incheia cate un singur contract de asigurare obligatorie in conditiile prezentei legi, pentru fiecare astfel de constructie in parte, indiferent de numarul coproprietarilor. In acest caz, se va plati o singura prima obligatorie iar procentul din aceasta, datorat de fiecare persoana coasigurata, se stabileste in raport de cota-parte din coproprietate care revine persoanei respective.

(7) Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor se incheie numai cu asiguratorii asociati in PAID si care sunt autorizati sa incheie astfel de contracte, in conditiile stabilite prin normele emise in aplicarea prezentei legi si ale Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, denumita in continuare CSA.

(8) Nu intra sub incidenta prezentei legi anexele, dependintele care nu sunt legate structural de cladirea in care este situata locuinta asigurata, precum si bunurile din interiorul locuintei.

Art. 4 – Elementele contractuale si conditiile de asigurare cuprinse in polita de asigurare, precum si criteriile de autorizare a asiguratorilor sunt cele prevazute la art.7 alin.(1), art. 27 alin.(1), precum si cele stabilite prin norme emise prin ordin al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, denumita in continuare CSA.

3.3. Poool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID)

Pool-ul s-a constituit ca societate de asigurare în luna noiembrie 2009, prin efortul comun a 12 societati de asigurare (ABC Asigurari, Astra Asigurari, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurari, Euroins Romania, Generali, Grawe Romania, Groupama Romania, Platinum Asigurari si Uniqa Asigurari), actionari PAID.

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale – PAID – este o componentă esențială a programului român de asigurare a catastrofelor, program gestionat de Ministerul Administrației și Internelor. Conform prevederilor legii, PAID administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuințelor, care acoperă trei riscuri de bază specifice României – cutremur, inundații și alunecări de teren.Activitatea efectivă a PAID a început in luna februarie 2010, iar prima zi de emitere a asigurărilor obligatorii pentru locuinte a fost 15 iulie 2010.

Actualmente, acționariatul PAID este format din 13 companii de asigurare, autorizate de CSA să subscrie riscuri de catastrofe naturale și să incheie asigurări obligatorii pentru locuințe:

ABC Asigurări

Astra Asigurări

Ardaf

Carpatica Asig

Certasig

City Insurance

Credit Europe Asigurări

Euroins România

Generali

Grawe România

Groupama România

Platinum Asigurări

Uniqa Asigurări

Acoperirea PAID este una de tip prim risc și funcționează pe principiul solidarității, adică se aplică acelașii nivel de primă de asigurare pentru orice locuință, independent de gradul de vulnerabilitate specific acesteia. Primele de asigurare pentru PAD sunt de 20 de euro, pentru o sumă asigurată de 20.000 de euro, și de 10 euro, pentru o sumă asigurată de 10.000 euro.

Conform datelor publicate pe site-ul PAID, situația polițelor active în perioada 2010 – aprilie 2013 este următoarea:

30.12.2010 – 367.287. polițe

30.12.2011 – 574229 polițe, cu un vârf în 1.10.2011 de 844.026 polițe

20.12.2012 – 331.695 polițe, cu un vârf în 2.01.2012. de 534.110 polițe

Aprilie 2013 – 333.499 polițe, cu un vârf în 28.02.2013 de 337.483 polițe

Polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale – PAD – acoperă daunele produse construcțiilor cu destinația de locuință de oricare dintre cele trei riscuri de catastrofe naturale – inundații, cutremur, alunecări de teren, ca efect direct sau indirect al producerii acestora.

Contractul de asigurare obligatorie a locuințelor se incheie în forma scrisă între PAID și proprietarul locuinței, prin mijlocirea companiilor care sunt acționari ai Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale.

Termenii, condițiile și clauzele contractului de asigurare a locuințelor, referitoare la suma asigurată obligatoriu, prima obligatorie și riscurile acoperite sunt general valabile și obligatorii și se stabilesc prin normele de aplicare a Legii 260/2008, aprobate prin ordin al președintelui CSA.

Figura 1. Formatul PAD

PAD trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

Denumirea/numele și sediul/domiciliul părților contractante

Numele beneficiarului asigurării

Tipul locuinței și adresa acesteia

Suma asigurată obligatoriu

Prima obligatorie și termenele de plată a acesteia

Perioada de valabilitate a contractului de asigurare

Numărul și titlul actului normativ în temeiul căruia s-a emis PAD.

PAD va putea fi tipărită de către PAID sau emisă în sistem electronic de către asigurătorii autorizati.

Primele brute subscrise pentru asigurările facultative și obligatorii de locuințe totalizau, în anul 2013, un volum de 646.463.991 lei, nivel ce reprezenta 60,97% din subscrierile aferente Clasei VIII ‐ Asigurări de incendiu și alte calamități naturale.

Asigurările facultative de locuințe au generat un volum de subscrieri de 586.210.016 lei, ceea ce a reprezentat 55,29% din totalul primelor brute subscrise aferent clasei VIII. Asigurările obligatorii pentru locuințe reprezentau 5,68% din totalul clasei VIII, cu un volum de prime brute subscrise de 60.253.975 lei.

La sfârșitul anului 2013 erau în vigoare 2.464.186 contracte de asigurări facultative pentru locuințe (față de 3.324.910 de contracte în 2012), ceea ce a reprezentat 65,66% din totalul de 3.752.693 contracte în vigoare aferente asigurărilor incluse în Clasa VIII. Pe segmentul asigurărilor obligatorii pentru locuințe erau în vigoare 736.318 contracte, reprezentând 19,62% din total.

La data de 31.12.2013, gradul de acoperire în asigurare a fondului locativ al României, obținut prin raportarea numărului de contracte pentru asigurări obligatorii și facultative la numărul total de locuințe (aproximativ 8,5 milioane locuințe, potrivit INS) a fost de 37,65%.

Tabel 3.1. Situația indicatorilor de asigurare pentru asigurările obligatorii de locuințe, în perioada 2009-2012

Rezultatele financiare ale PAID au fost următoarele:

pentru anul 2009 -13.834 lei (pierdere)

pentru anul 2010 – 372.394 lei (pierdere)

pentru anul 2011 +970.922 lei (profit)

pentru anul 2012 – 2.853.848 (pierdere)

pentru anul 2013 – + 509.841 (profit)

Tabel 3.2. Situatie comparativa privind evolutia primelor brute subscrise si a indemnizatiilor brute platite pentru asigurarile de locuinte facultative si obligatorii

3.4. Pozitia Generali in cadrul (PAID)

Conform datelor publicate in raportul anual din 2012 PAID, din componenta acestuia fac parte 13 companii:

Astfel, ASTRA Asigurări, PLATINUM si GROUPAMA detin participatia maxima acceptata de lege pentru nou infiintatul pool – 15%. In acelasi timp, GENERALI si-a majorat cota la 11% din capitalul social al PAID..

Celelalte 8 societati membre au cota minim admisa de 5,5%..

Dintre companiile semnatare ale acordului de constituire nu fac parte FATA Asigurări, FORTE (fosta IRASIG) si GARANTA, ale caror dosare nu au fost acceptate de catre CSA, conform informatiilor vehiculate pe surse. Cei trei asiguratori isi manifestasera intentia de a vinde asigurari obligatorii de locuinte.

Printre marile absente se numara companiile care reprezinta interesele grupului VIG in Romania – OMNIASIG, ASIROM si BCR Asigurari si liderul pietei non-life, ALLIANZ-TIRIAC Asigurari.

PAID este constituit ca o societate comerciala de asigurare-reasigurare, prin asocierea in actionariat a companiilor autorizate sa incheie asigurari obligatorii pentru locuinte.

Tabelul 3.2.

Sursa: Raport anual 2012 – PAID

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ PRIVIND SOCIETATEA DE ASIGURARI GENERALI S.A.

4.1. Prezentarea generala a societății

Grupul Generali

Generali Group este unul dintre cei mai importanti jucatori pe pietele globale de asigurare si produse financiare. In prezent grupul opereaza in 60 de tari si include 500 de companii si 80.000 de angajati.

Oferta mixta de produse de asigurare de viata si non-viata, atat pe segmentul de business, cat si de retail i-au consolidat pozitia de top in Europa (cote de piata semnificative in Germania, Franta, Austria, Spania, Elvetia), precum si in alte tari la nivel mondial (Israel, Argentina, China si India).

Istoric:

1835 – 1897: Inceputurile

Istoria Grupului Generali în Romania începe in anul 1835, odata cu înfiintarea primei sucursale, in cel mai mare oraș comercial romanesc al epocii, Brăila, si având, în principal, ca obiect de activitate, asigurarea mărfurilor transportate.

La data de 19 martie 1897, tot la Brăila, beneficiind și de capital românesc, prin participarea Băncii Marmorosch Blank&Co., se înfiinteaza Societatea Romană de Asigurari Generale. Aceasta a reușit, chiar de la început, în principal datorită puternicelor sale legături internaționale, ca polițele de transport emise să fie agreate pentru prima dată de băncile și instituțiile din străinatate, având același regim cu marile societați de asigurare din Occident.

1935: Mutarea in București

Dupa doi ani de functionare la Brăila, societatea își muta sediul la București, iar mai apoi își schimbă numele in GENERALA – Societate Romană de Asigurari Generale. Societatea cunoaște o dezvoltare rapida, astfel încat, în anul 1935, Generala devine numărul unu pe piata asigurărilor din Romania, fiind acționară la mai multe societați de asigurare din țara, cum ar fi: Dacia-România, Steaua României, Prima Ardeleană.

1948 – 1993: Anii de pauză

În anul 1948, datorită contextului politic, grupul Generali este forțat să se retragă de pe piața est-europeană. În anul 1993, Generali revine pe piața romanească. Astfel, se înființeaza societatea Generala Asigurari S.A., având capital mixt italiano-român, acționarii fiind Assicurazioni Generali (51%) si alte 4 companii românesti, activitatea vizând in principal asigurarile generale. În anul 1999, Generali Holding Vienna preia pachetul majoritar de acțiuni, numele companiei devenind GENERALI Asigurări.

1993 – 2001: Revenirea

Anul 1993 marchează revenirea companiei Generali pe piața din România, societatea oferind, pentru început, clienților săi (persoane fizice și persoane juridice) o gamă largă de asigurări generale, precum: asigurări de incendiu, furt și talharie, CASCO, raspundere civilă, asigurarea de întrerupere a afacerilor, asigurarea pentru toate riscurile de construcție, asigurarea pentru toate riscurile de montaj, asigurarea de leasing, asigurări maritime și de transport etc.

Începând din 2001, odată cu largirea portofoliului prin încheierea de asigurări de viață, Generali acordă o atenție sporită clienților săi persoane fizice și corporații, în acest sens, au fost lansate noi produse din categoria asigurărilor de viață.

În ceea ce privește infrastructura, rețeaua teritoriala de distribuție a societatii Generali Asigurări este alcatuită în prezent din 91 de agentii și puncte de lucru situate în orașele importante din țară.

La nivel de volum de prime brute subscrise, in 2009, compania a încheiat anul cu 501,5 mil. lei, mentinându-și pozitia a 8–a in topul celor 43 de companii de asigurare, cu o cotă de piața de 5,5%.

Standardul ridicat al serviciilor, profesionalismul demonstrat în lumea afacerilor, politica financiară echilibrată, dublate de un underwriting prudent, au facut din Generali Asigurari o companie cu renume pe plan național și internațional.

2002 – 2011: Recunoașterea

Meritele companiei au fost recunoscute începand din anul 2000, când Business Initiative Directions, organizație internaționala de consultanța și expertiza în domeniul calitații serviciilor, i-a decernat premiul internațional de excelentă și calitate "Arcul Europei".

In anul 2002, aceeași organizație i-a atribuit premiul „Steaua Internaționala de platina pentru calitate”.

Din 2002 și până în prezent, an de an performanțele companiei au fost apreciate și de către partenerii săi, membrii ai Uniunii Societaților de Intermediere in Asigurări (UNSICAR).

In 2005, UNSICAR a acordat companiei Premiul Pentru Calitatea Serviciilor, urmand ca în 2008 și apoi și în 2009 să îi decerneze Premiul pentru „Fair-Play în relația cu brokerii”.

Calitatea serviciilor și a produselor companiei au fost recunoscute și de o binecunoscută revistă de specialitate dedicată industriei asigurărilor, care de mai bine de 10 ani premiaza cele mai bune societați din piață.

Revista de Asigurari, PRIMM i-a acordat companiei Generali Asigurari urmatoarele premii:

2002: Premiul Special pentru Tradiție și Stabilitate,

2004: Premiul Special pentru dezvoltare Durabilă,

2006: Premiul Special pentru Calitatea Serviciilor și Premiul „Produsul Anului–asigurări generale: Casco și Eurocasa”,

2007 din nou Premiul pentru calitatea Serviciilor

2009, doua premii: Premiul Produsul Anului Asigurări de Viață – Planul de economii Majorat și Premiul pentru Calitatea Serviciilor.

Toate aceste premii acordate de-a lungul anilor vin sa consolideze imaginea companiei, recunoscuta pentru stabilitatea financiara, pentru calitatea serviciilor si pentru plata rapida a daunelor.

Septembrie 2011: Generali Asigurari si Ardaf fuzioneaza pentru a deveni Generali Romania

Generali Romania este numele noii companii rezultate din fuziunea Generali Asigurari si Ardaf.

Astfel, Generali Romania devine cel de-al 7-lea jucator de pe piața românească de asigurari, cu o cota de piață de 6,6% (conform datelor CSA pentru primul semestru 2011).

Noua companie va oferi toate categoriile de produse de asigurare, care vor fi vandute sub două branduri și rețele de vanzare distincte, Generali Asigurari și Ardaf. Aceasta fuziune nu va aduce nicio schimbare pentru clienții deja existenți. Acestia vor beneficia, însa, de servicii mai bune, o gamă mai largă de produse și expertiză atat la nivel local, cat și internațional.

Generali Romania va avea o noua echipă de management, condusa de Adrian Marin, în calitate de CEO.

Septembrie 2012

Noua companie, Generali Romania, oferă toate categoriile de produse de asigurare, atat generale, cat si de Viață, adresându-se atat segmentului de persoane fizice, cât și corporații. Clienții beneficiază de servicii mai bune, o gama mai largă de produse și expertiză atât la nivel local, cat si internațional.

Compania este atentă la nevoile oamenilor și ale companiilor, furnizează servicii de încredere, de înalta calitate care să le sporească soliditatea investițiilor.

De-a lungul timpului, s-a adaptat continuu schimbărilor de pe piata și, deseori, a fost motorul care ține în miscare aceasta industrie.

Repere de valoare Generali Group:

476 de companii consolidate

Prezența in 60 de țari din 5 continente

Peste 80.000 de angajați

Peste 65.000.000 de clienți

4.2. Produse si servicii din domeniul asigurărilor de bunuri

Compania are un portofoliu complex oferind o multitudine de asigurări, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice:

Asigurări pentru persoane fizice:

Locuințe

Raspundere civilă

Vacanțe și calatorii

Auto

Viață

Sănătate

LOCUINȚE:

Discuțiile legate de implementarea unui program de asigurare împotriva catastrofelor naturale se poartă deja de zece ani, pe fondul îngrijorărilor cu privire la cuantumul pagubelor neacoperite care ar putea rezulta în cazul unui astfel de eveniment. În continuare, românii sunt informați într-o mică măsură referitor la beneficiile asigurării locuinței, în timp ce introducerea obligativității acesteia se lasă așteptată…

Publicată, într-un final, în Monitorul Oficial pe 11 noiembrie 2008, după o călătorie cel puțin întortocheată pe culoarele diverselor instituții implicate, legea urmează să introducă obligativitatea polițelor de acest tip de la 1 iulie 2010.

Există 3 variante flexibile de acoperire, adaptate nevoilor oamenilor la Generali S.A:

ASIGURAREA OBLIGATORIE

Asigurarea obligatorie este destinată tuturor construcțiilor cu destinație de locuința permanenta sau temporara. Începand din data de 15 iulie 2010 această asigurarea este obligatorie in România.

Locuințele se pot încadra în una din cele 2 variante prevăzute prin lege:

Locuințe de tip A suma asigurată de 20.000 Euro – construcția în sine sau structura de rezistență este din beton armat, metal, lemn, pereți exteriori din piatră, caramidă arsă sau orice materiale rezultate in urma unui tratament termic sau chimic

Locuințe de tip B suma asigurată de 10.000 Euro – construcția are pereții exteriori din caramida nearsă, sau din orice materiale netratate termic

Riscurile acoperite prin polița obligatorie sunt: cutremure de pamant, alunecari de teren sau inundații.

Prețul unei asigurări este de 20 Euro anual pentru locuințe de tip A si 10 Euro anual pentru locuine de tip B

EUROCASA COMPLETA PLUS

Prin aceasta asigurare, Generali pune la dispoziție un pachet complet de riscuri asigurate.

O asigurare completă a locuinței este aceea care acopera o plajă largă de posibile daune materiale cauzate bunurilor, atât din cauza evenimentelor neprevăzute, cât și a evenimentelor naturale, dar mai mult include și raspunderea civilă a familiei și o serie de alte riscuri aditionale.

FLEXA:

Incendiu, trăsnet, explozie

Căderea aparatelor de zbor

Lovirea de catre autovehicule rutiere ale terților

Fum, gaz, vapori (din eveniment accidental)

Costuri de demolare și îndepartare a resturilor

Calamitați Naturale:

Cutremur

Inundații, Aluviuni

Fenomene atmosferice, inclusiv grindină

Prabușirea, alunecarea, surparea terenului

Greutatea stratului de zăpadă

Riscuri Adiționale:

Daune produse de avarii la instalațiile de apa

Evenimente socio–politice

Furt prin efracție, Tâlharie, Acte de vandalism și daune produse cu ocazia furtului sau tâlhăriei

Boom sonic

Anularea plecarii în calatorie (în limita a 2.000 EUR sau echivalent RON per eveniment ai an de asigurare)

Cheltuieli de cazare provizorie la altă locatie (în limita a 100 EUR/lună de cazare, cu o perioadă maximă de indemnizare de 3 luni)

Raspunderea civilă:

Daune cauzate terților și/sau Raspundere Civilă decurgand din proprietatea cladirii (in limita a 10% din suma asigurata)

Raspunderea Civila a Familiei la locatia asigurata (in limita a 1.000 EUR per eveniment ai an de asigurare)

EUROCASA COMPLETA

Eurocasa Completa acopera nu numai riscurile incluse in variantele Standard si Medie, ci si multe altele menite sa iti faca viata mai usoara, cum ar fi:

FLEXA:

Incendiu, trasnet, explozie

Caderea aparatelor de zbor

Lovirea de catre autovehicule rutiere ale tertilor

Fum, gaz, vapori (din eveniment accidental)

Costuri de demolare si indepartare a resturilor

Calamitati Naturale:

Cutremur

Inundatii, Aluviuni

Fenomene atmosferice, inclusiv grindina

Prabusirea, alunecarea, surparea terenului

Greutatea stratului de zapada

Riscuri Aditionale:

Daune produse de avarii la instalatiile de apa (in limita a 10% din suma asigurata)

Evenimente socio–politice

Furt prin efractie, Talharie, Acte de vandalism si daune produse cu ocazia furtului sau tâlhăriei (in limita a 10% din suma asigurata)

Boom sonic

Cheltuieli de cazare provizorie la alta locatie (in limita a 100 EUR/lună de cazare, cu o perioadă maximă de indemnizare de 3 luni)

Raspunderea civila:

Daune cauzate tertilor si/sau Raspundere Civila decurgand din proprietatea cladirii (in limita a 10% din suma asigurata)

Raspunderea Civila a Familiei la locatia asigurata (in limita a 1.000 EUR per eveniment ai an de asigurare)

FLEXI PLUS

Asigurarea FlexiPlus se adreseaza apartamentelor sau caselor construite dupa 1950, cu structura de rezistenta din beton armat sau caramida si care nu sunt situate in zonele seismice de risc, predispuse la inundatii sau alunecari de teren.

Cu ajutorul asigurarii FlexiPlus esti protejat in cazul producerii unor evenimente ca:

FLEXA:

Incendiu, trasnet, explozie

Caderea aparatelor de zbor

Lovirea de catre autovehicule rutiere ale tertilor

Fum, gaz, vapori (din eveniment accidental)

Costuri de demolare si indepartare a resturilor

Calamitati Naturale:

Cutremur

Inundatii, Aluviuni

Fenomene atmosferice, inclusiv grindina

Prabusirea, alunecarea, surparea terenului

Greutatea stratului de zapada

Riscuri Aditionale:

Boom sonic

Cheltuieli de cazare provizorie la alta locatie (in limita a 100 EUR/lună de cazare, cu o perioadă maximă de indemnizare de 3 luni)

Anularea plecarii in calatorie (in limita a 5.000 RON per eveniment ai an de asigurare)

Raspunderea civila:

Daune cauzate tertilor si/sau Raspundere Civila decurgand din proprietatea cladirii si/sau Raspunderea Civila a Familiei la locatia asigurata (in limita a 5.000 RON per eveniment ai an de asigurare).

RASPUNDERE CIVILA

Acasa sau la birou, fiecare zi poate aduce evenimente neprevazute, de care poti fi responsabil. Asigurarea de Raspundere Civila te pune mereu la adapost de pagubele financiare rezultate in urma unui astfel de eveniment.

VACANTE SI CALATORII

Vacanta este, pentru fiecare dintre noi, momentul in care uitam de griji. Fie ca alegi relaxarea sau aventura, siguranta ta ramane pe primul plan. Cu asigurarea de calatorie de la Generali, singura ta grija va fi sa nu iti uiti aparatul foto.

AUTO

Pentru omul modern, masina este mai mult decat un mijloc de transport. Ea reprezinta un stil de viata, fie ca este aleasa pentru confortul personal, sau al intregii familii. Iar atunci cand ritmul cotidian depinde de aceasta, este bine sa stii ca orice evenimente neprevazute vor fi rezolvate rapid de catre asiguratorul tau.

VIATA

Timpul ne este prieten, atunci cand stim sa il folosim in favoarea noastra. Odata cu trecerea lui, acumulezi experienta si momente de neuitat impreuna cu cei dragi, iar alaturi de Generali il poti face sa lucreze pentru tine prin planurile de investitie si protectie.

SANATATE

Un ritm alert, multe planuri, dorinte, vise, prieteni si familie. Pentru toate acestea ai nevoie de energie, de vitalitate si de sustinere atunci cand sanatatea mai da mici rateuri.

Asigurări pentru persoane Juridice:

TRANSPORT

Bunurile si valorile sunt esenta afacerii tale. De aceea este bine ca orice s-ar intampla, in timpul transportului, sa stii ca esti la adapost de eventuale pagube nedorite.

ANGAJATI

Un angajat multumit este un angajat care lucreaza intr-un mediu relaxat, optim si care se simte rasplatit de companie pentru munca depusa. Nevoile de siguranta si de protectie sunt cu atat mai semnificative intr-un sistem cu o protectie sociala deficitara. Iti propunem asigurarile de viata si sanatate sau planurile de economisire pentru angajati de la Generali ca parte a sistemului de motivare interna.

RASPUNDERE CIVILA

In mediul de afaceri responsabilitatea atat in functiile de conducere, cat si in cadrul unor proiecte importante, se traduce nu numai prin puterea de decizie, cat si prin impactul acetora in activitatea companiei. Recomandam asigurarea de raspundere civila de la Generali, chiar si celor mai puternici lideri.

AUTO

Angajatii tai sunt mereu in miscare, in deplasari la clienti, in vizite pe santiere de lucru ori, batand orasul in lung si-n lat pentru a-si aduce la indeplinire obiectivele comerciale ale companiei. Atunci stii ca la Generali ai daunele platite rapid si masinile tale sunt din nou in miscare in cazul unor evenimente neprevazute.

IMM

Polita de asigurare pentru IMM de la Generali iti ofera protectia de care ai nevoie. Indiferent daca afacerea ta este in domeniul productiei de bunuri materiale, in comert sau in domeniul serviciilor, atata vreme cat ai un IMM, te poti asigura imediat.

BIROURI SI CABINETE PROFESIONALE

Biroul sau cabinetul tau profesional are nevoie de un sediu bine pus la punct. E locul in care vei semna contracte importante si una dintre cele mai de seama investitii. La Generali, ne-am gandit la acest aspect si am elaborat politele de asigurare ce te vor face sa uiti de potentialele probleme.

ASIGURARI TEHNICE

Afacerea ta depinde de buna functionare a echipamentelor, masinilor sau utilajelor. Fie ca administrezi o afacere de productie, sau angajatii tai folosesc echipamente electronice de birou, intreruperea functionarii acestora poate duce la pierderi semnificative. Alege acum o asigurare specifica de la Generali.

4.3. Rezultatele financiare ale societății în perioada 2010-2013

Evoluția rezultatelor financiare ale societății este redată în continuare.

După cum se poate observa în tabelul următor, volumul total al primelor brute subscrise de Generali SA în perioada analizată, a urmat în cea mai mare măsură trendul pieței de asigurări. Astfel se poate observa că cel mai mare volum de prime brute subscrise s-a înregistrat în anul 2011, adică 506,9 mil. lei, dup care, în anul 2012, valoarea acestora a scăzut la 440 mil. lei. Anul 2013, a adus o ușoară revigorare în activitatea de asigurări, astfel ca volumul de prime brute s-a ridicat la 511 mil. lei.

Același trend l-a urmat și segmentul asigurărilor generale (din care fac parte și asigurările de locuințe), cu o scădere în 2012 și o ușoară revenire în 2013, la valoarea de 418 mil. lei.

Segmentul care a înregistrat în mod constant creșteri, este cel al asigurărilor de viață, care de la valoarea de 85,4 mil. lei în 2011, a ajuns la 93 mil. lei în anul 2013.

Tabelul 4.1.

Evolutia principalilor indicatori de asigurare in anii 2010-2013

Sursa: Rapoartele financiare ale Generali pe anii 2009-2012

În schimb, daunele plătite de societate au crescut în mod constant, de la 227,8 mil. Lei în anul 2011, la 412 mil. Lei în anul 2013. Creșterea volumului de daune se poate explica prin creșterea numărului și volumului despăgubirilor pentru asigurările RCA.

Conform Raportului A.S.F., la 31 decembrie 2013, Generali SA a raportat un rezultat financiar negativ, adică – 83.168.067 lei.

Figura 4.1. Evoluția indicatorilor de asigurare în perioada 2010-2013

CONCLUZII