Asigurari DE Raspundere Civila Cai DE Perfectionare

CUPRINS:

CAPITOLUL I. ASIGURARILE. CACTERISTICI GENERALE. pag.4-29

1.1. Necesitatea practicarii asigurarilor.

1.2. Conceptul de asigurare. Asigurarea sub aspect juridic, economic si financiar.

1.3.Elementele tehnice ale asigurarilor

1.4. Clasificarea asigurarilor

1.5. Piata asigurarilor

CAPITOLUL II. ASIGURARI DE RASPUNDERE CIVILA. pag.32-66

2.1.Trasaturile principale si importanta asigurarilor de raspundere civila.

2.2. Asigurarile de raspundere civila prin efectul legii. Asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

2.3. Asigurari de raspundere civila facultative

2.3.1. Asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse in accident de autovehicule cu valabilitate numai in afara teritoriului Romaniei.

2.3.2. Asigurare de raspundere civila a conducatorilor auto profesionisti.

2.3.3. Asigurare de raspundere civila legala.

Alte asigurari de raspundere civila facultative

CAPITOLUL III . EFICIENTA ASIGURARILOR DE RASPUNDERE CIVILA. INDICATORI DE CRESTERE AI ACESTEIA. pag.67-81

3.1. Conceptul de eficienta in domeniul activitatii de asigurare.

3.2. Criterii si indicatori privind aprecierea eficientei activitatii de asigurare, in special a asigurarilor de raspundere civila.

3.3. Cai de crestere a eficientei a activitatii societatilor de asigurari si a asigurarilor de raspundere civila.

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURARILE DE RASPUNDERE CIVILA SOCIETATEA DE ASIGURARE- REASIGURARE ASTRA S.A. pag.82-96

4.1. Prezentarea societatii de asigurare-reasigurare ASTRA S.A.

4.2. Asigurarea de raspundere civila auto, in cazul producerii riscului asigurat.

4.3.Lichidarea daunelor din asigurarea de raspundere civila a autovehicolelor, cu valabilitate in afara teritoriului Romaniei (Carte verde).

CONCLUZII SI PROPUNERI pag.97-100

=== 1 ===

CAPITOLUL I. ASIGURARILE. CACTERISTICI GENERALE.

1.1. Necesitatea practicarii asigurarilor.

Existenta si dezvoltarea societatii omenesti, viata oamenilor in general, nu sunt de conceput fara munca, fara producerea continua a bunurilor materiale si spirituale.

In acest fel intre oameni si natura are loc o relatie, o legatura permanenta , se constituie anuimite raporturi de interconditionare.In realizarea acestor relatii, omul este nevoit sa-si adapteze activitatea la natura inconjuratoare.

Progresele remarcabile inregistrate de stiinta si tehnica au condus in timp la usurarea muncii, la cresterea productiviutatii, la dezvoltarea onomica sociala si la sporirea continua a productieiIn anumite inprejurari dezvoltarea stiintei si tehnicii poate provoca accidente care sa avarieze sau sa distruga complet anumite mijloace de productie si bunuri de consum ori sa afecteze capacitatea de munca si chiar viata oamenilor.

Anumiti factori sociali economici pot provoca fenom ene cu efecte negative asupra desfasurarii activitatii economice : crizele economice , somajul, inflatia, conjunctura economica nefavorabila s.a.Rezulta de aici, ca unele fenomene sunt independente de vointa oamenilor caracter obiectiv iar altele sunt legate de conditia omului-caracter subiectiv.

Astfel cunoasterea imprejurarilor in care se pot produce diverse fenomene ce perturba desfasurarea normala a activitatii economice si provoaca pagube permite omului sa ia masuri pentru a evita aparitia uinor astfel de fenomene, a limita actiunea lor distructiva sau a se apara de efectele negative ale acesteia.

Asigurarile s-au nascut din nevoia imperioasa de protectie a bunurilor omului impotriva fortelor distructive ale naturii, in situatiile pierderii sau reducerii capacitatii de munca ca urmare a accidentelor, bolilor, atingerii unei anumite limite de varsta.

Practica internationala a asigurarilor clasifica generic unele dintre evenimentele care provoaca pagube materiale si sau afecteaza viata si integritatea corporala a aoamenilor, in “catastrofe naturale” si “catastrofe tehnice” .Marimea pagubelor provocate de catastrofele naturale depinde de puterea de distrugerea a fortelor naturii, actiunea factorului uman, masuri de prevenire a catastrofelor si a elementelor aleatorii.

In categoria catastrofelor naturale se impun: inundatiile, furtunile, seizmele, seceta si incendiile provocate de temperaturi caniculare, frigul si inghetul, altele.

In categoria catastrfelor tehnice sunt incluse sinistrele care au legatura nemijlocita cu activitatea omului.Vorbim de incendii si explozii si accidente de aviatie, accidente maritime, lacustre si fluviale, accidente rutiere si feroviare, accidente produse in mine si cariere, prabusiri de cladiri si lucrari de arta, s.a.

Un loc important intre accidentele la care oamenii sunt expusi il ocupa accidentele de munca.Potrivit statisticii internationale a muncii in 99 de tari de pe toate continentele s-au inregistrat in 2004 – 12178 mii persoane accidentate in munca sau in legatura cu munca.

Catastrofele naturale si cele tehnice difera de la un an la altul si de la o regiune la alta ca numar, daune produse si persoane afectate.

Formele de protectie ale oamenilor impotriva fenomenelor aleatorii, generatoare de pagube sunt:

1.Evitarea sau prevenirea riscului consta in luarea de masuri capabila sa faca imposibila producerea unui risc si luarea unor masuri cu caracter anticipativ, profilactic, capabile sa impiedice transformarea unor fenomene din posibilitate in realitate.

Prevenirea riscurilor se realizeaza prin masuri avand caracter “activ” sau “pasiv”, dupa caz.Masurile cu caracter activ reduc probabilitatea produceri fenomenelor, iar cele cu caracter pasiv atenueaza forta de distrugere a acestora.

2.Limitarea pagubelor provocate de riscurile produse.Este necesar ca in timpul sau imediat dupa survenirea riscului, insa ca inainte ca acesta sa fi luat sfarsit, persoanele interesate sa ia masuri capabile sa reduca l aminimum efectele dezastruse ale acestuia.

Exemple :

– masuri mediate de stingerea incendiilor si oprirea extinderii riscurilor.

– lichidarea focarelor de infectie sacrificarea animalelor nevindecate.

– saparea de santuri pentru scurgerea rapida a apei.

3.Crearea de rezerve in vederea acoperirii, pe seama resurselor proprii, a eventualelor pagube presupune constituirea unui fond de rezerva, pe care sa-l foloseasca pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau de accidente.

4.Trecerea riscului asupra altei persoane.Persoanele fizice si juridice amenintate de un risc oarecare care consimte sa plateasca o suma de bani unei alte persoane, iar aceasta se angajeaza sa suporte paguba provocata de riscul respectiv.

Aplicarea uneiia sau alteia dintre posibilitatile prezentate mai sus depinde de conditiile concrete ale persoanei fizice sau juridice interesate.

Ducerea luptei impotriva fortelor distructive ale naturii, accidentelor, a impus constituirea unor fonduri de rezerva si asigurare de catre societatile specializate in materie de asigurari.

Fondurile de asigurare au menirea sa contribuie la refacerea bunurilor avariate, distruse, la realizarea reproductiei sociale.

Tipurile de fonduri de asigur\are cunoaste forme variate, fonduri banesti de care are nevoie societatea omeneasca in caz de producere a unor calamitati naturale sau accidente.

Acestea sunt :

a) Fonduri de rezerva financiara : capata caracterul unor fonduri de autiprotectie sau autoasigurare.

Aceste fonduri sunt constituite de unele gospodari ale populatiei si mai cu seama de unele unitati economice.Constituirea unui fond de rezerva genereaza costuri suplimentare pentru unitatea care a optat pentru autoprotectie.Costul autoprotectiei este mai ridicat decat al asigurarii propriu zise, realizate prin intermediul unei organizatii specializate.

Autoasigurarea isi gaseste ratiunea si in cazul asigurarii, prin intermediul unei organizatii specializate, a bunurilor apartinand gopodariilor populatiei, la care se aplica fransiza.

b) Fonduri de rezerva si/sau de asigurare : sunt consituite centralizat in bugetul de stat si in bugetele locale.

Avantajul centralizarii este acela ca rezolva problema constituirii findurilor pentru acoperirea pagubelor cu un volum de resurse mult mai mic decat in cazul autoasigurarii.Constituirea acestor fonduri in forma centralizata, cuprinde de regula in sfera sa numai o parte din bunurile supuse riscului si anume pe cele aflate in proprietatea statului.

c) Fondurile de asigurare propriu zise.Este cea mai importanta forma de constituire a fondului destinat sa acopere pagubele produse de calamitati si de accidente.

Aceste fonduri sunt constituite de organizatii specializate, care pot fi societati comerciale de asigurare sau organizatii de asigurare mutuale.Fondul se constituie in mod descentralizat, pe seama contributiei persoanelor fizice si juridiceasigurate, dar se utilizeaza centralizat pentru acoperirea pagubelor suferite de asigurati.

Utilizarea unuia sau altui fond de rezerva depinde de conditiile concrete existente.

1.2. Conceptul de asigurare.

Asigurarea sub aspect juridic, economic si financiar.

Abordarea juridica este motivata datorita faptului ca asigurarea trebuie sa capete forma juridica pentru a putea deveni operanta.

Forma juridica a asigurarii este conferita de contract, care constituie “Legea partiilor” precum si legea propriu zisa cu privire la activitatea de asigurare.

Dupa renuntarea monopolului de stat in domeniul asigurarilor, apare necesitatea reformularii definitiei date prin legea contractului de asigurare.

Potrivit legii din 1995, “ prin contractul de asigurare, asiguratul se obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata, denumita in continuare indemnizatie, in limitele si la termenele convenite” – “ Lege privin asigurarile si reasigurarile in Romania” numarul 136 din 29.XII.1995, publicata in Monitorul Oficial nr.303 din 30.XII.l995, art.9.

Contractul de asigurare prezinta anumite trasaturi caracteristice, astfel :

1) este un contract consensual – se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor, forma scrisa este ceruta de legiuitor din dorinta de a proteja interesele asiguratilor si pe cele ale tertilor.

2) este un contract sinalagmatic – partile contractante isi asuma obligatii reciproce si interdependente. Asiguratul se obliga : sa faca declaratii de risc exacte, in atentia asiguratorului, atat la incheierea contractului, cat si la producerea sinistrului, sa achite primele de asigurare datorate. Asiguratorul se obliga sa acopere riscul asiguratului, in cazul producerii acestuia, acordand indemnizatia cuvenita.

Este tinut sa-si respecte obligatia contractuala numai in masura in care asiguratul si-a onorat obligatiile contractuale.

Reciprocitatea este valabila decat atunci cand asiguratul si-a respectat integral obligatiile fata de asigurator.

3) este un contract aleatoriu – la incheierea acestuia partile nun cunosc existenta sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta din contract; deoarece obligatiile asumate de cele doua parti depind de un eveniment viitor si incert.

4) este un contract cu titu oneros fiecare parte urmareste sa obtina un folos, o contraprestatie in schimbul obligatiei ce-si asuma.

Asiguratul beneficiaza de protectia oferita de asigurator, care preia asupra sa riscul asigurat, nu in mod gratuit, ci in schimbul unei plati = prima de asigurare sau cotizatie, dupa caz.

5) este un contract succesiv – se esaloneaza in timp. Asiguratorul se angajeaza sa acopere un anumit risc o perioada foarte lunga de timp, cu plata anuala sau subanuala a primei sau o perioada foarte scurta, cu plata integrala a primei la incheierea contractului.

6) este un contract de adeziune – este redactat si imprimat de asigurator, la contract adereaza asiguratul. Asiguratorul intocmeste polite de asigurare tip, in care sunt prevazute toate obligatiile contractuale. Astfel, asiguratii potentiali nu le ramane decat sa le accepte sau sa le refuze pe loc.

Exista si exceptii, la asigurarile care prezinta o importanta deosebita asiguratorul elaboreaza un proiect de contract pe care il negociaza cu viitorul asigurat.

7) este un contract de buna credinta – executarea acestuia sa se faca cu buna credinta de catre parti.

Asiguratorul accepta preluarea riscului asupra sa, bazandu-se pe informatiile furnizate de asigurat, determina cuantumul despagubirii pe care urmeaza sa o acorde asiguratului, fara a putea sa verifice de fiecare data informatiile puse la dispozitia sa.

Reaua credinta a asiguratului se sanctioneaza foarte sever, conform legii.

Fondul ce se constituie la dispozitia unei organizatii specializate in domeniul asigurarilor, poarta denumirea de fond de asigurare, destinat sa acopere pagubele provocate de anumite fenomene.

Fondul de asigurare imbraca forma baneasca, se formeaza in mod descentralizat pe seama sumelor de bani (prime de asigurare sau cotizatii) achitate de persoanele interesate in inlaturarea pagubelor care ar urma sa le suporte.

Asigurarea presupune si existenta unei comunitati de risc (pericole). Comunitatea se formeaza spontan prin simpla participare la constituirea fondului de asigurare la dispozitia unei organizatii specializate.

Impartirea pagubei intre membri comunitatii se intemeiaza pe faptul ca posibilitatea riscului vizeaza pe fiecare membru al acesteia. Acestia pot primi cu titlu de indemnizatie de asigurare, sume care pot intrece de cateva ori cuantumul contributiei lor la fondul respectiv.

Paguba provocata de producerea riscului asigurat se imparte intre membri comunitatii de risc conform principiului mutualitatii : – fondul de asigurare se repartizeaza numai acelor asigurati care au suferit prejudicii de pe urma producerii riscului asigurat.

In procesele de formare si utilizare a fondurilor de asigurare se nasc relatii economice intre participantii la asigurare :

1. Fluxuri banesti sub forma primelor de asigurare, pornesc de la persoanele fizice si juridice asigurate catre organizatia de asigurare.

2. Fluxuri banesti sub forma indemnizatiilor de asigurare pornesc de la fondul de asigurare (constituit la dispozitia organizatiei de asigurare) catre persoanele fizice si juridice, afectate de producerea evenimentului asigurat.

Asigurarile indeplinesc urmatoarele functii :

a) functia principala a asigurarilor este aceea de repartitie; se manifesta in procesul de formare a fondului de asigurare, la dispozitia organizatiei de asigurare, in procesul de dirijare a fondului catre destinatiile legale.Prin intermediul acestei functii, impoizitele datorate de organizatia de asigurare sunt dirijate la bugetul de stat sau local, iar contributia cuvenita asigurarilor sociale catre bugetul asigurarilor sociale de stat.

b) functia de control – functie complementara a asigurarilor, urmareste modul de incasare a primelor de asigurare si a altor venituri ale organizatiei specializate, efectuarea platilor cu titlul de indemnizatie de asigurare, cheltuielile organizatiei si altele.

Notiunea de asigurare mai este folosita si in legatura cu asigurarile sociale.

In Romania, fondurile de asigurari sociale sunt constituite la dispozitia Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a unor organizatii obstesti.

Fondul asigurarilor sociale de stat se formeaza in principal pe seama persoanelor fizice si juridice care folosesc munca salariata. In cazul cand acest fond este insuficient, este ccompletat prin subventii de la bugetul de stat.

In afara acestui fond, se mai constituie separat fondul pentru pensia suplimentara si fondul pentru ajutor de somaj pe seama contributiei agentilor economici, a institutiilor publice si a salariatilor.

Deosebirea intre fondurile constituite de catre societatile comerciale si de organizatii mutuale specializate in domeniul asigurarilor si fondurile asigurarilor sociale este :

– fondurile de asigurare – participantii la constituirea lor sunt de regula si beneficiari ai despagubirilor de asigurare sau terte persoane desemnate de cei care au incheiat asigurare.

– la fondurile asigurarilor sociale – participantii la constituirea lor – agentii economicii, institutiin publice si statul sunt nonbeneficiari directi ai resurselor distribuite.

Asigurarile de viata, ofera persoanelor fizice nu numai o protectie de asigurare dar si un instrument de economisire si de fructificare a resurselor banesti.

Asadar, societatea de asigurari de viata nu este numai prestatoare de servicii in favoarea asiguratilor, dar si un intermediar financiar intre persoanele fizice asigurate, care platesc prime de asigurare esalonat si persoane juridice si fizice care au nevoie de resurse financiare suplimentare.

Pe langa societatile de asigurari de viata, mai indeplinesc rolul de intermediari financiari si societatile de asigurari de bunuri si de raspundere civila, care dispun de anumite resurse financiare temporar libere, pe care le ofera spre plasare pe piata.

Societatile de asigurare apar pe piata financiara cu o oferta de capital de imprumut orientata catre diversi solicitanti de resurse financiare.

Oferta societatilor de asigurare se adreseaza : bancilor comerciale, interesate sa primeasca depuneri pe diferite termene pentru majorarea resurselor lor de creditare; societatilor comerciale de productie, preocupate sa-si majoreze capitalul activ; autoritatile publice centrale si locale, aflate in cautare de resurse de imprumut pentru acoperirea deficitelor bugetare sau pentru finantarea unor investitii importante din fonduri extrabugetare, etc..

Plasarea disponibilitatilor banesti pe piata capitalurilor de imprumut se face in conditii de dobanda, cursuri ale hartiilor de valoare, cursul de schimb valutar, care se modifica de la o perioada la alta in functie de ritmul cresterii economice, rata inflatiei, gradul de ocupare a fortei de munca, preturile practicate pe piarta externa, etc..

Intr-o economie cu o evolutie marcata de fenomene conjuncturale interne si externe, si piata financiara poarta amprenta incertitudinii, a oscilatiilor si variatilor controlate, suportabile ori spontane si socante, destabilizatoare.

Evolutia conjuncturii in perioada de valabilitate a contractului de asigurare va influenta atat marimea nominala a sumei acumulate, cat si marimea reala a acesteia la data incasarii ei. Privita prin aceasta prisma, asigurarea apare ca un activ financiar intr-o economie de incertitudini.

1.3.Elementele tehnice ale asigurarilor

Pentru cunoasterea modului si a conditiilor de realizare a asigurarii, se impune prezentarea elementelor care participa la prezentarea elementelor care participa la activitatea din acest domeniu.

Astfel, pot fi intelese si aplicate corect prevederile actelor normative privind asigurarile de bunuri, persoiane si raspundere civila.

In figura 1.3. sunt prezentate elementele asigurarii :

Asiguratorul este persoane juridica (societatea de asigurari) care in schimbul primei de asigurare incasate de la sigurati isi asuma raspunderea de a acoperii pagubele produse de anumite evenimente, sau de a plati o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde fata de terte persoane.

Asiguratul este persoana fizica sau juridica, care in schimbul primei de asigurare platite asiguratorului, isi asigura bunurile iompotriva unor calamitati naturale sau accidente, impotriva unor elemente ce pot aparea in viata sa, precum si pentru prejudiciul care il poate produce unor terte persoane.

Beneficiarul asigurarii este persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea sau suma asigurata, fara insa ca acesta sa fie parte la contractul de asigurare.Uneori terta persoana (beneficiarul) este indicata expres in polita de asigurare.

Insa in cazul existentei mai multor beneficiari, ei au drepturi egale asupra sumei asigurate, cu conditia ca asiguratul sa nu fi dispus altfel.

Contractantul asigurarii este persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare, fara insa ca acesta sa obtina calitatea de asigurat.

Contractantul asigurarii poate fi in acelasi timp si beneficiarul acesteia.

Riscul asigurat este evenimentul sau un grup de evenimente care odata produs(e), datorita efectelor sale obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului despagubirea asigurata.riscul asigurat este folosit si in sensul de probabilitate a producerii fenomenului

impotriva caruia se incheie asigurarea.Un alt sens al riscului asigurat este acela de posibilitate de distrugere totala sau partiala a bunurilor de unele fenomene imprevizibile.Fenomenul asigurat, care a fost deja produs poarta denumirea de caz asigurat sau sinistru.

Riscul asigurat poate fi intalnit si in sensul de marime a raspunderii asumate de asigurator prin incheierea unei anumite asigurari.Nu orice fenomen generator de pagube poate constitui un risc asigurat ci numai acela care indeplineste urmatoarele conditii :

1) Producerea fenomenului pentru care se incheie asigurarea sa fie posibila, deoarece daca un anumit bun nu este amenintat de nici un fel de risc, asigurarea acestuia nu este necesara.

2) Fenomenul (evenimentul) trebuie sa aiba in toate cazurile un caracter intamplator.Acesta presupune ca persoanele participante la asigurare sa nu cunoasca bunurile sau persoanele care vor fi supuse evenimentului asigurat, nici intensitatea acestuia si nici momentul ivirii lui.

Pentru ca un asigurator sa-si poata desfasura activitatea in conditii cat mai apropiate de cele stabilite dinnainte, se preocupa sa selecteze riscurile pe care le acopera prin asigurare in ideea de a le elimina pe cele cu producere certa si pe cele cu posibilitate mare de producere.

3) Actiunea fenomenului este necesar sa poata fi inregistrata in evidenta statistica.Datele din aceasta evidenta trebuie sa permita stabilirea pe o perioada cat mai indelungata a fregventei si intensitatii producerii acestuia.

4) Producerea fenomenului sa nu depinda de vointa asiguratului sau a benneficiarului asigurarii.In cazul in care asiguratul a contribuit direct sau indirect la producerea riscului asigurat, pierde toate drepturile conferite de asigurare si suporta rigorile legii.

Evaluarea in vederea asigurarii reprezinta operatiunea prin care se stabileste valoarea bunurilor in vederea cuprinderii lor in asigurare.Pentru ca un anumit bun sa poata fi cuprins in asigurare, este necesar sa se cunoasca cat mai precis valoarea acestuia, acreasta valoare trebuie sa fie stabilita in deplina concordanta cu valoarea reala a bunului.

Supraevaluarea bunurilor poate conduce la slabirea preocuparii asiguratilor pentru prevenirea pagubelor, trecandu-se pe un plan secundar preocuparea privind pastrarea si intretinerea cu grija a acestora.

Subevaluarea bunurilor nu permite, in caz de paguba acordarea unei despagubiri cu care asiguratul sa poata compensa in intrgime pierderea suferita.

Valoarea de asigurare o intalnim numai in cadrul asigurarilor de bunuri.Valoarea de asigurare poate fi mai mica sau cel mult egala cu valoarea bunului respectiv, practicat pentru acel bun pe piata, in momentul incheierii asigurarii.

Suma asigurata este partea din valoarea de asigurare pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului pentru care s-a incheiat asigurarea.Aceasta reprezinta limita maxima a raspunderii asiguratorului si este unul din elementele care stau la baza calcularii primei de asigurare.

Norma de asigurare reprezinta suma asigurata stabilita prin lege pe unitatea de obiect asigurat, ea fiind intalnita numai in cazul asigurarilor de bunuri obligatorii.

Prima de asigurare reprezinta suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului, pentru ca acesta sa-si poata constitui fondul de asigurare necesar achitarii despagubirii de asigurare sau a sumei asigurate la producerea riscului asigurat.Volumul primelor de asigurare ce se incaseaza de la asigurati se determina inmultind suma asigurata cu cota de prima tarifara stabilita pentru fiecare 100 sau 1000 unitati monetare suma asigurata.

Cota de prima tarifara, care se mai numeste si prima bruta, se diferentiaza in functie de ramura de asigurare, felul bunului asigurat, frecventasi intensitatea producerii riscurilor asigurate.

Componentele sale sunt : cota de baza, denumita si prima neta si adausul si suplimentul la aceasta.Prima neta este destinata formarii fondului necesar achitarii despagubirilor si sumelor asigurate, iar adaosul serveste pentru formarea resurselor banesti necesare societatilor de asigurare.

Durata asigurarii reprezinta perioada de timp in care raman valabile raporturile de asigurare intre asigurat si asigurator, exact cum au fost stabilite in contract.Este un element specific asigurarilor facultative si pe tot parcursul ei cele doua parti care intervin in asigurare trebuie sa respecte obligatiile ce le revin din contractul de asigurare.

Durata de asigurare difera dupa cum este vorba de asigurari facultative de persoane sau de bunuri.

Paguba sau dauna reprezinta pierderea, in expresie baneasca, intervenita la un bun asigurat, ca urmare a producerii evenimentului impotriva caruia sa incheiat asigurarea.

Intalnim notiunile de : paguba totala – atunci cand bunul a fost distrus in intregime si paguba partiala, atunci cand pierderea intervenita este mai mica decat valoarea bunului.

Despagubirea de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asiguratului.Aceasta poate fi in limita sumei asigurate – egala sau mai mica decat paguba, in functie de principiul de raspundere al asiguratorului aplicat pentru acoperirea pagubei.

Se intalnesc trei principii care se aplica pentru acoperirea pagubelor in domeniul asigurarilor de bunuri :

1.Principiul raspunderii proportionale – despagubirea se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba.

unde :

d = despagubirea de asigurare

p = paguba

s = suma asigurata

v = valoarea bunului asigurat

2.Principiul primului risc – despagubirea este egala cu paguba, fara a putea insa depasi marimea sumei asigurate.Stabilirea pagubei pe baza acestui principiu se face de regula la asigurarile de bunuri, la care pagubele totale se produc mai greu.

3.Principiul raspunderii limitate – despagubirea se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita stabilita dinainte.O parte din paguba cade in sarcina asiguratului iar marimea acestuia este stipulata in contract.

Aceasta parte din paguba se numeste fransiza.

Ea poate fi de doua feluri :

– Fransiza atinsa – asiguratorul acopera in intregime paguba, pana la nivelul sumei asigurate daca aceasta este mai mare deacat fransiza.

-Fransiza deductibila se sc ade in toate cazurile din paguba indiferent cat este volumul acesteia.Despagubirea se acorda numai pentru partea de paguba care depaseste fransiza.

1.4. Clasificarea asigurarilor

Criteriile dupa care pot fi clasificate asigurarile sunt :

– domeniul (ramura) la care se refera ;

– forma juridica de realizare a asigurarii;

– riscurile cuprinse in asigurare;

– sfera de cuprindere in profil teritorial;

– felul raporturilor ce se stabilesc intre asigurat si asigurator.

1.Dupa domeniul (ramura) la care se refera, asigurarile pot fi grupate

in : asigurari de bunuri, asigurari de persoane si asigurari de raspundere civila.

a) Asigurarile de bunuri – au ca obiect diferite valori materiale apartinind persoanelor fizice sau juridice, care pot fi supuse actiunii unor fenomene naturale sau accidentelor.

Exemple : mijloace de preoductie fixe si circulante, culturile agricole si rodul viilor, animale domestice, autovehicole, bunuri casnice si alte bunuri apartinind populatiei.

b) Asigurarile de persoane – au ca obiect persoana fizica in sine, ele

incheindu-se pentru diminuarea consecintelor negative cauzate de diferite evenimente, sau pentru plata sumelor asigurate in legatura cu producerea unor evenimente in viata persoanelor.

Prin intermediul lor se realizeaza protectia economica pentru cazul producerii decesului ori invaliditatii asiguratului, sau in legatura cu survenirea la asigurat sau la benneficiarul asigurarii a unui anumit eveniment.

c) Asigurarile de raspundere civila – asiguratorul isi asuma obligatia de a plati despagubirea pentru prejudiciul adus de asigurat unor terte persoane.Prejudiciu, ce poate fi cauzat prin producerea unor accidente concretizate in vatamarea corporala sau deces ori in avarierea sau distrugerea unor bunuri, pentru care asiguratul raspunde conform legii.

Figura nr. 1.4. Clasificarea asigurărilor după:

obiect

formă de reglementare juridică

categorii de asigurați

Dupa obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate si statut, societatile comerciale pot practica urmatoarele cartegorii de asigurari :

– asigurari de viata ;

– asigurari de persoane;

– alte decat cele de viata;

– asigurari de autovehicule;

– asigurari maritime si de transport;

– asigurari de aviatie;

– asigurari de incendiu si alte pagube la bunuri;

– asigurari de raspundere civila;

– asigurari de credite si garanti;

– asigurari de pierderi financiare din riscuri asigurate si asigurari agricole.

In tabelul nr. 1.4. sunt prezentate datele privind aportul asigurarilor in clasificarea mai sus mentionata, la realizarea volumului de prime de asigurare si a volumului de despagubiri si sume asigurate platite, in anul 2005, in Romania.

Tabelul nr 1.4.

Se observa din tabelul de mai sus, ca aportul cel mai important la formarea resurselor provenite din primele de asigurare, l-au avut, in ordine : asigurarile de raspundere civila, asigurarile de autovehicule, asigurarile maritime si de transport si asigurarile de viata.La un loc, acestea au contribuit cu peste 70% din volumul primelor incasate.

Dupa forma juridica de realizare, asigurarile de bunuri, persoane si raspundere civila se grupeaza in :

– asigurari obligatorii (prin efectul legii);

– asigurari contractual (facultative).

1.Asigurarile obligatorii se nasc din interesul economic si social al intergii colectivitati pentru apararea avutiei nationale mentinerea continuitati procesului de productie si protejarea victimelor unor accidente.Aceasta asigurare se poate introduce atunci cand bunurile unui mare numar de persoane fizice sau juridice sunt amenintate de producerea unor riscuri, mai devreme sau mai tarziu.Astfel, fiecare detinator de bunuri ar avea de suferit pagube in urma producerii acestor riscuri.Pentru ca acestia sa poata primi despagubiri necesare acoperirii pagubelor produse de aceste riscuri, se poate institui asigurarea acestora obligatorie.

Asigurarea obligatorie ia fiinta in virtutea legii, raporturile dinte asigurati si asiguratori, drepturile si obligatile lor sunt stabilite prin lege.Pentru a fiinta aceste asigurari nu este nevoie de acordul de vointa al celor care detin bunurile respective.

In prezent in tara noastra sunt asigurati obligatoriu detinatorii de autovehicule (persoane fizice si persoane juridice) pentru cazurile de raspundere civila, respectiv pentru pagubele si vatamarile corporale produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul Romaniei.

Asigurarile de raspundere civila auto se practica sub forma obligatorie in toate tarile din Europa

In asigurarea obligatorie sunt cuprinse toate bunurile de acelasi fel apartinind persoanelor fizice si juridice ce intrunesc conditiile prevazute de lege.Rezulta de aici ca este o asigurare totala.Asigurarea obligatorie fiind totala, exclude posibilitatea selectiei riscurilor, permitand o dispersare optima a acestora.

Primele de asigurare stabilite la asigurarea obligatorie sunt mai reduse, comparativ cu cele de la asigurarea facultativa.

Suma asigurata se stabileste prin lege sub forma unor norme de asigurare pe unitati de bunuri asigurate, de aici rezulta ca asigurarea oblligatorie este o asigurare normata.

Normele de asigurare pot fi :

– absolute;

– relative.

In stabilirea normelor de asigurare absolute, se pornestew de la bunurile de acelasi fel care au valoarea cea mai mica pentru a nu da posibilitatea asiguratilor care au astfel de bunuri sa primeasca in caz de paguba o despagubire mai mare decat valoarea bunului.

In cazul asigurarii obligatorii a detinatorilor de autoivehicole pentru cazurile de raspundere civila suma asigurata privind pagubele produse la bunuri prin accidente de autovehicole este stabilita sub forma de limita minima si maxima pentru prejudiciul material cauzat tertelor persoane.Asigurarea obligatorie este fara termen, actionand tot timpul cat exista bunul asigurat.

Raspunderea siguratorului ia nastere in mod automat, din momentul in care asiguratul intra in posesia bunului respectiv.

Plata despagubirii cuvenite asiguratului in cazul realizarii riscului asigurat poate sa nu fie conditionata de achitarea prealabila a primei de asigurare, deoarece termenul la care aceasta trebuie achitata este stabilit prin lege.

In cazul neachitarii la termen a primelor scadente de catre asigurat are dreptul sa solicite plata majorarilor de intarziere, sa retina din despagubirea de asigurare, primele de asigurare restanta si alte mijloace legale impotriva asiguratilor care nu platesc primele la asigurarile obligatorii.

2. Asigurarile facultative iau nastere in baza contractului de asigurare incheiat intre asigurator si asigurat.

Asiguratorul este obligat sa accepte asigurarea facultativa propusa de asigurat, conform prevederilor din actele normative in vigoare.Pentru ca asiguratorul sa accepte asigurarea respectiva, este necesar ca asiguratul : sa declare in scris toate datele necesare pentru identificarea bunului respectiv, imprejurarile esentiale privind natura si sfera riscului, sa fie de acord cu plata primelor de asigurare si sa respecte toate obligatiile ce-i revin pe perioada valabilitatii contractului de asigurare.

Asigurarea facultativa se poate incheia fie pentru bunuri , persoane, raspundere civila, ori riscuri necuprinse in asigurarile obligatorii, fie in completarea acestora.Asigurarea facultativa ia nastere pe baza acordului de vointa, al celor doua parti ce intervin in asigurare.Cuprinde numai o parte din bunurile de acelasi fel existente in posesia persoanelor fizice sau juridice la un moment dat, astfel rezultind ca asigurarea facultativa nu este totala

Suma asigurata nu este stabilita pe baza unor norme, ci in functie de propunerea asiguratului si avand ca limita maxima valoarea reala a bunului in momentul incheierii asigurarii, iar la asigurarile de persoane anumite sume stabilite prin regulamentul de asigurare.

Asigurarile facultative prezinta avantajul ca sunt mai mobile in comparatie cu asigurarile obligatorii referitor la modul de stabilire a sumelor asigurate.

Asigurarea facultativa este valabila numai o perioada de timp, riguros stabilita in contractul de asigurare, iar raspunderea asiguratorului actioneaza doar in cadrul acestui interval.

Asigurarea facultativa intra in vigoare numai dupa indeplinirea conditiilor prevazute in contractul de asigurare, printre care cea mai importanta este plata de catre asigurat a primei de asigurare.

In situatiile in care apar unele pagube inainte de plata primei de asigurare sau dupa trecerea termenului prevazut pentru achitarea ei, asiguratorul nu acorda despagubirea respectiva.

In practica internationala, incasarile din primele de asigurare provenite de la asigurarile facultative detin ponderea hotaratoare in totalul primelor de asigurare incasate de societatile de asigurare.

Dupa riscul cuprins in asigurare , asigurarile pot fi clasificate astfel :

– asigurari impotriva incendiului, trasnetului, exploziei, miscarile seizmice, etc.Bunurile care se asigura contra acestor fenomene sunt : cladirile, constructiile, utilajele si instalatiile, mijloacele de transport, etc.

– asigurari contra grindinei, furtunii, uraganului, ploilor torentiale, inundatiilor, prabusirilor de teren, etc.impotriva acestor riscuri se asigura, de regula culturile agricole si rodul viilor;

– asigurari pentru boli epizootii si accidente care se practica in cazul animalelor;

– asigurari contra avariilor si altor riscuri specifice la care sunt supuse mijloacele de transport si incarcaturile aflate pe acestea , in timpul stationarii si mersului.Aici asigurarile mijloacelor de transport si ale marfurilor in timpul traficului intern si international.

– asigurari impotriva unor evenimente ce apar in viata oamenilor ca de exemplu deces, boli, accidente, etc., care pot duce la pieirea temporara sau definiva a capacitatii de munca, in cazul asigurarilor de persoane.

– asigurari pentru cazurile de raspundere civila care se refera la prejudicii cauzate tertelor persoane prin accidente de autovehicule , prin exercitarea unei anumite activitatati etc.

Dupa sfera de cuprindere in plan teritorial, asigurarile pot fi grupate in:asigurari interne si asigurari extene.

Asigurarile interne au caracteristic faptul ca, in general, partile contractante domiciliaza in aceasi tara, bunurile, persoanele si raspundere civila care fac obiectul lor se afla pe teritoriul aceleiasi tari;iar riscurile asigurate se pot produce pe acelasi teritoriu.

Primele de asigurare , despagubirile si sumele asigurate se exprima si se platesc, de regula in moneda nationala.

Asigurarile externe au caracteristic faptul ca apar in legatura cu persone, bunuri sau raspundere civila care ies in afara limitelor teritoriale ale tari in care se incheie contractul de asigurare.Una din partile contractante ori beneficiarul domiciliaza in alta tara sau obiectul asigurat ori riscul asigurat se afla, respectiv se produce ,pe teritoriul unei alte tari.

De regula, la aceste asigurari , primele si despagubirile de asigurare se exprima sau se platesc in valuta, motiv pentru care mai sunt denumite asigurari in valuta.Asigurarile externe sunt determinate in primul rand de relatiile economice ale unei tari cu alte tari cu alte tari,aducindu-si aportul la dezvoltarea situatiei economice a tarii.

Dupa felul raporturilor ce se stabilesc intre asigurat si asigurator se grupeaza in asigurari directe siasigurari indirecte sau reasigurari.

Asigurari directe -raporturile de asigurare se stabilesc in mod nemijlocit intre asigurati si asigurator, fie prin intermediul contractului de asigurare ,fie in baza legii.

Reasigurarea apare ca un raport ce se stabileste de fiecare data intre doua societati de asigurare, dintre care una are calitatea de reasigurat (cedent) ,iar cealalta de reasigurator.

Are la baza contractul de reasigurare , prin care reasiguratul cedeaza unui reasigurator o parte din raspunderile pe care si le-a asumat in contractul de asigurare si o parte din primele de asigurare incasate.

1.5. Piata asigurarilor

Operatiile de asigurare, realizate pe baze contractuale, se desfasoara intr-un cadru pe care il numim piata a asigurarilor.Aici se intalnesc cererea de asigurare, care vine din partea persoanelor fizice si juridice asigurabile si oferta de asigurare sustinuta de organizatii specializate.Piata asigurarilor poate fi:

Piata concurentiala – fiecare organizatie de asigurare este preocupata sa-si adjudece un segment cat mai mare de piata, din cererea de asigurare.

Piata neconcurentiala – existand o singura oferta de asigurare, organizatia de asigurare nu se mai afla in competitie cu alte organizatii.In realitate, prezinta elemente de concurenta de un fel deosebit.Astfel, este preocupata sa convinga persoanele fizice si juridice asigurabile sa accepte conditiile de asigurare si in felul acesta sa aduca cererea de asigurare la dimensiunea ofertei sale.

O alta problema legata de piata asigurarilor se refera la dimensiunea acesteia.Elementul hotarator care defineste dimensiunea pietei il constituie cererea de asigurare determinata de puterea economica a persoanelor asigurabile si convingerea acestora de utilitatea asigurarii mijlocite de organizatiile specializate.

Cererea de asigurare, dupa confruntarea ei cu oferta, aceasta se concretizeaza in contracte de asigurare.

Marimea pietei de asigurare se exprima cu ajutorul mai multor indicatori, printre care :

– numarul contractelor incheiate in perioada de referinta;

– numarul politelor active;

– valoarea anuala a primelor de asigurare;

– cuantumul sumelor asigurate in perioada de referinta;

– valoarea totoala a angajamentelor asumate de societatile de asigurare la un moment dat.

Cererea de asigurare de persoane, de bunuri si de raspundere civila vine din partea persoanelor fizice si unitatilor economice, preocupate de protectia lor, sa ofere securitate salariatilor.

Cererea de asigurari de bunuri si de raspundere civila vine din partea persoanelor juridice, interesate in protejarea activelor de care dispun impotriva pericolelor care le ameninta.

Oferta de asigurare este prezentata de societatile comerciale de asigurare cu capital privat, de stat sau mixt, de organizatiile mutuale de asigurare si tontine.

Societatile comerciale de asigurare, urmaresc realizarea de profit indiferent de forma de proprietate.Acestea sunt obligate sa se incadreze in prevederile legale referitoare la : marimea capitalului social minim subscris si varsat; marimea obligatiilor pe care si le pot asuma; rezervele de prime si/sau de daune pe care trebuie sa le constituie, etc.

Organizatiile de tip mutual – efectueaza operatii de asigurare pentru membri lor, potrivit statutelor acestora, avand la baza principiul mutualitatii; ele urmaresc intajutorarea membrilor lor, nu obtinerea de profit.Fiecare membru al unei organizatii mutuale are o dubla calitate : de asigurat si de asigurator.

In calitate de asigurat, fiecare membru al grupului participa la formarea fondului comun de asigurare, cu contributia ce i-a fost stabilita.

Tontinele sunt asociati constituite pentru o perioada de timp, in decursul careia membri asociatiei varsa la fondul comun o cotizatie.La expirarea termenului pentru care a fost constituita asociatia, suma rezultata din capitalizarea cotizatiei de-a lungul anilor se imparte intre membri supravietuitori.

Alaturi de organizatiile de asigurare frecvent intalnite in numeroase tari exista si alte organizatii specifice.Astfel in Franta fiinteaza “ Casa Nationala de Prevederi” , institutie publica administrata de “Casa de Depuneri si Consemnatiuni”, cu misiunea sa ofere rente viagere si asigurari de viata.In Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exista organizatia de asigurare Lloyd’s care cuprinde o corporatie priofesionala, o comunitate de subscriitori si o piata de asigurare; este un centru mondial de informatii maritime.

Legatura dintre asiguratori si asigurati se realizeaza fie prin personalul de specialitate al societatilor comerciale de asigurari direct, fie prin mijlocirea unor agenti intermediari, denumiti broker – in engleza, courtier – in franceza, makler – in germana.

Fig 1.5. Legaturile dintre asigurati si asiguratori pe piata asigurarilor.

Potrivit Legii nr.47 din 16 iulie 1991, “Lege privind constituirea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor”, in Romania, incepind din anul 1991,activitatea de asigurare se desfasoara prin societati de asigurare, societati de asigurare-reasigurare si societati de reasigurare.

La activitatea de asigurare mai participa societatile de intermediere,care negociaza si incheie contracte de asigurare ori presteaza alte servicii de specialitate pentru societatiile mentionate mai sus.

O problema referitoare la caracterul pietei asigurarilor ar fi aceasta: este aceasta o piata concurentiala perfeta sau imperfecta?

Caracteristicile unei piete considerate perfecte :

1.Omogenitatea produsului. Pe piata asigurarilor nu se comercializeaza un singur produs, “asigurarea”, ci o gama larga de servicii, constand in asigurari impotriva diferitelor riscuri.Un produs (un tip de asigurare) nu poate fi inlocuit cu un altul.Pe piata asigurarilor nu se concureaza societatile comerciale “in general” ci societatile avind acelasi profil, cele care “vand” acelasi tip de produs adica incheie asigurari impotriva aceluiasi risc.

2.Transparenta pietei.In pioata de marfuri, fiecare produs poarta o eticheta cu pretul de vanzare, in domeniul asigurarilor o asemenea eticheta – publicitate in mass – media nu ar fi suficienta pentru convingerea unei persoane interesate.

Piata asigurarilor este aproape opaca pentru cei neavizati iar persoanele interesate trebuie sa se adreseze unui agent de asigurare.

3.Atomizarea pietei.Piata este considerata atomizata atunci cand ea reuneste un numar atat de mare de ofertanti si de solicitanti, astfel incat nici unul nu poate influenta de o maniera sensibila functionarea acesteia.

4.Libertatea de intrare si iesire pe piata a participantilor.Cresterea sau scaderea numarului organizatiilor de asigurare este rezultatul naparitiilor pe piata a noi societati, asociati mutuale ori a altor tipuri de organizatii, concomitent cu iesire altora, prin lichidare sau fuzionare.Acest lucru ne arata ca piata asigurarilor este deschisa, in continua miscare.Este supusa unei supravegheri atente din partea autoritatilor publice.

In tara noastra sarcina supraveghrii a fost incredintata “ Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare” care functioneaza in cadrul Ministerul Finantelor.

5.Descentralizarea deciziilor – societatile de asigurare sunt obligate sa tina seama de perevederile legale in materie pentru a nu-si prejudicia interesele sale si nici pe ale tertilor.

Cateva prevederi legale obligatorii in tara noastra, la constituirea unei societati specializate in domeniul asigurarilor :

– limita minima a capitalului subscris este de 25 milioane de lei pentru fiecare din cele 10 categorii de asigurari pe care le practica;

– la constituirea unei agenti de intermediere de 1,5 milioane de lei.

Capitalul social varsat nu poate fi mai mic de 50% din cel subscris.

– sa tina conturi distincte pentru asigurarile de viata, sa gestioneze separat fondurile aferente lor.

– obligatiile sa nu depaseasca un palfon echivalent cu pana la de 5 ori suma capitalului social varsat si a rezervelor de capital..

– sa constituie rezerve de prime pentru asigurari de viata si rezerve de daune care nu pot fi mai mici de 40% din diferenta dintre primele incasate si daunele platite la asigurarile si reasigurarile cu valabilitate in cursul anului.

– sa aiba un coeficient de solvabilitate de minimum 15% din fonduri.

=== 2 ===

CAPITOLUL II. ASIGURARI DE RASPUNDERE CIVILA.

2.1.Trasaturile principale si importanta asigurarilor de raspundere civila.

Asigurarile de raspundere civila, reprezinta o componenta de mare importanta si actualitate a activitatii de asigurare.Prin asigurarile de raspundere civila se acopera prejudiciul produs de asigurat – persoana fizica sau persoana juridica – unor terte persoane.In toate cazurile este vorba de prejudiciile ce pot fi produse in anumite imprejurari si pentru care o persoana fizica sau juridica raspunde potrivit legii.

In asigurarile de raspundere civila spre deosebire de celelalte asigurari (de bunuri si persoane) pe linga asigurator si asigurat daca se produce riscul acoperit prin asigurare, mai intervine si o a treia persoana – tertul pagubit.

Existenta acestui tip de asigurare permite pe de o parte ca persoana pagubita sa primeasca despagubirea cuvenita iar pe de alta, ca patrimoniu asiguratului sa ramana neatins, deoarece in schimbul primelor de asigurare platite, el nu mai poate fi platit, pe cale judiciara pentru prejudiciul produs.

Se poate afirma ca, mai ales in ultimele trei decenii ale secolului XX , a crescut importanta care se acorda asigurarilor de raspundere civila in mai toate tarile lumii.Acest lucru poate fi privit ca o consecinta directa a sporiri vertiginoase a numarului autovehiculelor de diverse tipuri aflate in circulatie, ceea ce a condus la o inmultire a accidentelor pe drumurile publice si la o crestere insemnata a numarului persoanelor care devin victime ale acestora.Tot in acest sens a actionat si dezvoltarea fara precedent a transporturilor de persoane si bunuri pe cale aeriana, maritima si terestra.

Rolul social al asigurarilor este acela de a permite persoanelor care au avut de suferit de pe urma diferitelor accidente sa fie despagubite promt si integral de catre societatea de asigurare.In acest fel, persoanele pagubite nu mai asteapta pana cand autorul faptei va fi in masura sa achite despagubirea sau uneori pana cand acesta va fi descoperit (este vorba de cazurile cand vinovatii in producerea unor accidente de autovehicole nu sunt identificati imediat).

De regula, prin asigurarile de raspundere civila sunt acoperite numai acele prjudicii, produse de asigurat unor terte persoane care sunt urmarea unui accident.

Este necesar de subliniat ca prin asigurarile de raspundere civila pot fi acoperite numai pagubele produse de asigurat unor terte persoane in anumite conditii, care se cer a fi indeplinite in mod cumulativ.

In primul rand, este necesara savarsirea de catre asigurat a unei fapte ilicite.

In al doilea rand, trebuie sa se poata dovedii existenta unui prejudiciu, deci a unei pagube produse de asigurat tertei persoane accidentate.

In al treilea rand se impune sa existe un raport de cauzalitate intre fapta ilicita a asiguratului, care a produs accidentul si prejudiciul adus tertei persoane pagubite.

In al paqtrulea rand, este necesar sa se poata constata culpa (vinovatia) asiguratului care a savarsit fapta ilicita ce a condus la producerea accidentului.

Daca una din aceste conditii nu este indeplinita, inseamna ca nu sunt intrunite toate elementele ce definesc raspunderea civila, iar pagubele astfel rezultate nu pot fi acoperite prin asigurarea de raspundere civila.

Obiectul asigurarilor de raspundere civila il reprezinta tocmai prejudiciul produs unor terte persoane de catre asigurat. Este vorba de prjudiciul care poate fi produs prin folosirea anumitor bunuri, cum sunt:

autovehicule, cladiri si diferite alte constructii, exercitarea unei activitati, etc.

Spre deosebire de situatia intalnita la asigurarile de bunuri si la cele de persoane, unde eventuala vinovatie a asiguratilor in producerea riscului duce, de regula, la decaderea de drepturi a acestora, in cazul asigurarilor de raspundere civila, culpa asiguratului este una din conditile de baza care se cer a fi indeplinita pentru ca asiguratorul sa plateasca despagubitrea cuvenita tertilor pagubiti.

In asigurarile de raspundere civila, in calitate de beneficiari pot aparea numai terte persoane necunoscute in momentul incheierii asigurarii. Aceste persoane cu toate ca de cele mai multe ori primesc despagubirea sau suma asigurata direct de la societatea de asigurare ele nu-au dreptul de a actiona in justitie (facand exceptie unele situatii) decat pe asigurat. Din contractul de asigurare incheiat in cazul asigurarii de raspundere civila nu rezulta raporturi juridice intre societatea de asigurare si tertele persoane pagubite.

Daca la asigurarile de bunuri si de persoane, suma asigurata se poate plati in intregime o singura data sau in mai multe etape, caz in care ea se diminueaza de fiecare data cu despagubirile si sumele asigurate partial achitate cu prilejul producerii unor riscuri, la asigurarile de raspundere civila situatia este alta: suma asigurata ramane aceeasi pe toata durata asigurarii.

La fiecare producerea a riscului asigurat, despagubirea de asigurare poate atinge nivelul maxim a sumei asigurate, indiferent de numarul cazurilor asigurate care au avut loc in perioada de valabilitate a asigurarii. Pot aparea si situatii cand asiguratorul plateste despagubiri al caror total pe intreaga durata a asigurarii intrece cuantumul sumei asigurate.

Specific pentru asigurarile de raspundere civila este de asemenea, faptul ca unele cazuri, suma asigurata pe care asiguratorul o plarteste tertelor persoane pagubite nu are o limita dinainte stabilita. Astfel, de exemplu, pentru prejudicii constand in vatamarea corporala sau decesul unei persoane cuantumul sumei platite de asigurator nu esrte limitat (asigurarea de raspundere civila prin efectul legii pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule).

Asigurarea de raspundere civila acopera prejudiciile care sunt urmarea producerii unui accident pentru care asiguratul datoreaza conform legilor in vigoare despagubirea cuvenita tertelor persoane pagubite. Daca asiguratul insusi este victima accidentului (sau acesta afecteaza bunurile sale), ele nua re dreptul de a incasa ceva de la asigurator in cadrul asigurarilor de raspundere civila, ci numai in cadrul asigurarilor de persoane sau a asigurarilor de bunuri.

Avand in vedere faptul ca prin plata primelor de asigurare, asiguratul este dinainte scutit de obligatia achitarii unor despagubiri cuvenite tertelor persoane pagubite sau vatamate – al caror volum nu se cunoaste ci se poate doar estima pe baza calculului probabilitatilor – asigurarile de raspundere civila sunt considerate de catre multi specialisti din acest domeniu drept cele mai importante dintre toate genurile de asigurari.

Clasificarea asigurarilor de raspundere civila :

Dupa modul de reglementare din punct de vedere juridic:

– asigurari de raspundere civila prin efectul legii ;

– asigurari de raspundere civila facultative.

Dupa obiectul lor :

– asigurari de raspundere civila izvorate din detinerea si utilizarea mijloacelor de transport;

– asigurari de raspundere civila legala sau generala.

Asigurarea de raspundere civila reprezinta un domeniu mai nou in practica asigurarilor in raport cu celelalte doua ramuri (persoiane si bunuri) avand ca obiect o fapta care legea o reproba.

Singura asigurare obligatorie de la noi este asigurarea de raspundere civila auto, celelalte asigurari de persoane, bunuri ori raspundere civila pe care legea le permite avand caracter facultativ.

1). Delimitari privind forma raspunderii civile acoperite prin asigurare.

In dreptul civil roman exista doua forme de raspunderi civile : raspunderea civila delictuale si raspunderea civila contractuala ambele dominate de ideea fundamentala a repararii unui prejudiciu cauzat altuia printr-o fapta ilicita extracontractuala, in primul caz si ca urmare a unei obligatii stipulate intr-un contract in cel de-al doilea caz.Problema este daca prin contractul de asigurare se acopera raspunderea delictuala ori cea contractuala, avand in vedere evenimentele posibile cauzatoare de prjudicii pentru care este chemat sa raspunda asiguratul.

Conditiile pentru manifestarea raspunderii civile si implicit a asigurarii, pot fi prezentate altfel decat inainte :

a). existenta unui prejudiciu cauzat altuia;

b). o fapta ilicita contractuala sau extracontractuala, aducandu-se prin aceasta o atingere a unui drept subiectiv;

c). culpa proprie sau a celor pewntru care raspunde asiguratul;

d). existenta unui raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.

2). Delimitari privind prejudiciul cuprins in asigurare.

Prima conditie ce trebuie indeplinita pentru atragerea raspunderii civile asigurabile este existenta unui prejudiciu cauzat altuia.

In asigurari prezinta interes impartirea prejudiciilor in patrimoniale si morale, in functie de natura intrinseca a acestora.

Prejudiciile patrimoniale (materiale, economice, pecuniare) rezulta din atingerea unor interese patrimoniale, putandu-se pretui in bani.

Tot aici se inscrie si lipsirea de un drept pecuniar viitor ce s-ar fi realizat in mod neindoielnic.

Prejudiciile morale sunt cele care rezulta din vatamarea unui interes personal nepatrimonial, a unor valori ale individului care ii definesc personalitatea. Prejudiciul nepatrimonial nu poate fi evaluat in bani, deoarece nu are continut economic. Nu exista un acord in privinta repararii banesti a prejudiciului nepatrimonial; unii autori considera inaccesibila o asemenea reparare, iar de aici si consecinta includerii in prejudiciul nepatrimonial a specificarii ca acesta nu poate fi reparat in bani.

Legea asigurarilor lasa posibilitatea incliuderii in asigurari si a daunelor morale pentru protectie impotriva raspunderii pentru asemenea prejudicii, ce pot diminua patrimoniul asigutratilor potentiali.

In figura 2.1. este prezentata clasificarea asigurarilor de raspundere civila, dupa forma de reglementare juridica, dupa obiectul lor si dupa categoria de asigurati.

În figura nr. 2.1. este prezentată clasificarea asigurărilor de răspundere civilă, după forma de reglementare juridică, după obiectul lor și după categoria de asigurați.

Fig. nr. 2.1.

2.2. Asigurarile de raspundere civila prin efectul legii. Asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

Cresterea numarului de autovehicule de toate tipurile care circula pe drumurile publice a facut ca asigurarea de raspundere civila pentru pagubele sau vatamarile corporale produse oprin accidente auto sa capete un interes general, deoarece acestea ameninta un numar mare de persoane si respectiv bunuri ale acestora.

Drept urmare, in numeroase tari s-a intorodus asigurarea de raspundere civila prin efectul legii pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule considerandu-se ca prin implicatiile sale deosebite o astfel de masura nu poate fi lasata la libera apreciere a fiecarui detinator de autovehicule.

In asigurarea prin efectul legii de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule sunt cuprinse cu unele exceptii toate persoanele fizice si juridice detinatoare de autovehicule supuse inmatricularii si folosite pe drumuri publice.

Sunt cuprinse deasemenea in asigurare si persoanele dintr-o anumita tara posesoare de autovehicule pe care le folosesc pe teritoriul unei alte tarii, daca nu poseda documente internationale de asigurare valabile si pe teritoriul acelei tari.

In asigurarea prin efectul legii de raspundere civila in vigoare in prezent nu sunt cuprinse persoanele juridice detinatoare de tranvaie si nici persoanele fizice si juridice care detin autovehicule cu o capacitate cilindrica sub 69 cm3.

Nu se impune cuprinderea in asigurare a acestora intrucat practica demonstreaza ca accidentele de circulatie produse de aceste autovehicule au o frecventa si o intensitate mult mai reduse decat cele provocate de alte tipuri de autovehicule.

Fiind o asigurare prin efectul legii, este menita sa reparare prejudiciile produse de persoanele fizice si juridice unor terte persoane, prin accidente rutiere si avarierea sau distrugerea bunurilor ori prin vatamare corporala sau decesul acestor persoane.Este necesar ca pentru prejudiciul cauzat de asigurat tertelor persoane sa existe o raspundere civila delictuala in conformitate cu prevederile legale.

Spre deosebire de asigurarile de persoane si de bunuri la care intervin asiguratorul si asiguratul (beneficiarul) la asigurarile de raspundere civila auto intervine in plus si terta persoana pagubita (care este in toate cazurile beneficiarul asigurarii, necunoscut in momentul incheierii asigurarii). Desi in aproape toate cazurile tertele persoane primesc despagubirea direct de la asigurator, ele nu-si pot valorifica drepturile in justitie (cu unele exceptii) decat fata de asigurat; Aceasta inseamna ca asigurarile de raspundere civila nu stabilesc raporturi juridice directe intre asigurator si tertele persoane care au suferit daune, accidente corporale, ci numai prin mijlocirea asiguratului.

In asigurarea de raspundere civila auto, asiguratul nu are dreptul sa cheme in garantie societatea de asigurare in eventualul sau proces cu terta persoana pagubita.

Obiectul asigurarii de raspundere civila este constituit de prejudiciul provocat tertelor persoane de catre asigurat ceea ce poate afecta situatia financiara a acestuia.

Asiguratorul nu-si asuma raspunderea decat pentru prejudiciile care constituie obiectul relatiilor de asigurare. Raspunderea preluata de asigurator in cazurile cuprinse in asigurare este limitata, in mod obisnuit la anumite sume asigurate.

Asigurarile de raspundere civila auto compenseaza de regula numai prejudiciile care sunt consecinta unor accidente.Cuprinderea in asigurarea de raspundere civila auto a prejudiciului, reclama ca acesta sa aiba un continut, sa fie cert, actual si personal, adica repararea prejudiciului sa fie solicitata numai de catre persoana pagubita si de asemenea sa fie direct.

In asigurarile de raspundere civila auto, culpa asiguratuluin reprezinta o conditie de baza care trebuie indeplinita pentru a se acorda despagubirea de catre societatea de asigurari.

Intre prejudiciul cauzat tertelor persoane si culpa asiguratului trebuie sa existe intotdeauna un raport nemijlocit de cauzalitate. Astfel prin aceste asigurari se compenseaza prejudiciul creat, ceea ce inseamna ca volumul despaguibirii se stabileste pe baza valorii pagubei si nu in functie de gravitatea culpei. Compensarea pagubei se face in natura prin restituirea bunului distrus sau prin restabilirea situatiei care a existat anterior, ori prin plata de despagubiri banesti atat pentru valoarea bunului distrus, cat si pentru serviciul de care a fost lipsita terta persoana prin imposibilitatea functionarii sau folosirii persoanelor si bunuirilor prejudiciate.

In asigurarea de persoane si bunuri suma se poate plati de catre societatea de asigurari deodata sau in intregime in mai multe situatii cu prilejul survenirii diferitelor riscuri pe toata durata de valabilitate a asigurarii, societatea de asigurari raspunzand neintrerupt la producerea fiecarui caz asigurat pana la nivelul maxim al sumei asigurate fara a se tine cont de numarul cazurilor asigurate survenite pe toata durata de valabilitate a asigurarii.

Societatea de asigurari poate fi in situatia de a platii repetat despagubiri sau sume asigurate al caror cuantum total, pe tot timpul asigurarii, sa depaseasca nivelul sumei asigurate.

Exista unele situatii cand suma asigurata pe care o plateste societatea de asigurari tertelor persoane ale caror bunuri au fost avariate ori distruse sau care au suferit accidente corporale,etc, nu are o limita dinainte stabilita.

Asigurarile de raspundere civila auto se compenseaza daunele produse printr-un accident fata de care asiguratul datoreaza despagubirea ce se cuvine tertelor persoane.

Despagubirea datorata are ca baza juridica raspunderea asiguratului ca posesor al diferitelor autovehicule care folosite pot produce accidente.In situatia in care asiguratul sau bunurile sale ar fi victima unui accident el poate obtine suma asigurata sau despagubirea cuvenita numai de la asigurarea de persoane si bunuri si nu in cadrul asigurarii de raspundere civila auto.

Unitatile economice si institutiile debitoare care au fost tinute sa compenseze diferite daune fata de terti isi pot recupera – pe calea actiunii de regres paguba astfel suferita in

patrimoniul de la persoanele fizice vinovate de producerea prejudiciului. Aceasta actiune se poate indrepta si impotriva posesorilor sau pazitorilor lucrurilor sau animalelor care prin actiunea lor au adus prejudicii tertelor persoane, insa aceasta numai daca se constata vinovatia.

Prin aceste asigurari victimele pagubite primesc despagubirea sau suma asigurata respectiva de la societatea de asigurari, iar asiguratul , platind prima de asigurare nu mai este urmarit in justitie de terta persoana pagubita pentru despagubirile sau sumele asigurate.

O alta particularitate a asigurarilor de raspundere civila auto este accea ca raspunderea societatii de asigurari ia nastere numai pentru pagubele cauzate bunurilor apartinand tertelor persoane. Nu sunt cuprinse in aceste asigurari prejudiiciile produse bunurilor care apartin asiguratului.

Riscul se realizeaza prin pretentiile ridicate de victima fata de asigurat, care prin conduita sa a cauzat un prejudiciu.

De mare importanta sunt imprejurarile in care s-a produs accidentul, in ce masura este vinovat asiguratul de producerea accidentului, deoarece in functie de acestea se stabilesc obligatiile asiguratului fata de persoane accidentata sau pagubita si pe aceasta baza se determina si se plateste de catre organele societatii de asigurari cuantumul despagubirii.

Pretentiile formulate de catre tertele persoane trebuie sustinute cu documente doveditoare necesare evaluarii daunelor.

Dupa plata despagubirilor, societatea de asigurari se subroga in drepturile asiguratului contra persoanelor vinovate de producerea daunelor; aceasta subrogare se face in limita sumelor platite ca despagubiri sau sume asigurate.

Subrogarea poate avea loc numai in cazurile in care accidentele s-au produs din culpa unei terte persoane.

Societatea de asigurari compenseaza nu numai daunele ci si cheltuielile de judecata pe care asiguratul le-a facut in procesul civil.

Aceste asigurari au importanta deosebita, economica si sociala prin faptul ca victimele accidentelor priimesc cu promtitudune si in intregime despagubiri si sume asigurate de la societatea de asigurari ceea ce permite repararea prejudiciilor si, deci, reluarea si continuarea normala a activitatii econiomico – sociale scutind pe asigurati de plata diferitelor sume de bani.

Acestor asigurari li se acorda o importanta deosebita atat pe plan national cat si pe plan international datorita cresterii considerabile a numarului de autovehicole fapt ce determina o crestere a numarului de persoane care devin victimele unor asemenea accidente, precum si sporirea valorii totale a bunurilor avariate sau distruse prin astfel de accidente. Cresterea importantei economico – sociale acestor asigurari este determinata si de intensificarea transporturilor de bunuri si de persoane pe caile rutiere, feroviare, navale si maritime.

Asigurarea de raspundere civila auto prin efectul legii a fost reglementata in tara noastra in forma actuala prin legea nr. 136/1995.

In aceasta asigurare sunt cuprinsi toti detinatorii (persoane fizice si juridice) de autovehicule inmatriculate si folosite in tara noastra pentru pagube produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul Romaniei.

Persoanele care intra pe teritoriul Romaniei cu autovehicule inmatriculate in strainatare se considera asigurate daca indeplinesc una din uramtoarele conditii :

a). poseda documente internationale de asigurare valabile pe teritoriul Romaniei;

b). numarul de inmatriculare atesta existenta asigurarii potrivit conventiei bilaterale incheiate intre Biroul asigurarilor de autovehicule din Romania si Biroul asigurarilor de autovehicule din tara de origine.

Exceptiile de la aceste prevederi fac persoanele fizice si juridice pe timpul utilizarii autovehiculelor pentru cursele de intreceri, raliuri sau antrenamente, care se pot asigura facultativ pentru astfel de riscuri.

Autovehiculele cu o capacitate cilindrica a motorului de 69 cm 3 inclusiv, apartinand persoanelor fizice si juridice, nu sunt cuprinse in aceasta asigurare.

Sumele asigurate pentru avarierea sau distrugerea de bunuri in unul si acelasi accident, despagubirea este de la 100.000 de lei pana la 40.000.000 de lei inclusiv.

Primele de asigurare se stabilesc diferentiat in functie de : felul autovehiculului si locul inmatricularii, respectiv in Romania sau in strainatate.

Acestea se platesc de la data inmatricularii autovehiculului sau la data eliberarii autorizatiei provizorii de circulatie, societatilor de asigurare, in perioada 1 ian. – 31 dec.

Asiguratii platesc primele de asigurare pana la sfarsitul lunii martie al fiecarui an, pentru anul in curs.

Daca plata primelor anuale de asigurare se face pana la data de 1 ianuarie anticipat, asiguratul beneficiaza de o reducere de 1o%.

In caz de neachitare la timp a primelor de asigurare prevazute in tarif, detinatorul autovehiculului este neasigurat.

Pentru autovehiculele care se inmatriculeaza temporar (cele care urmeaza sa fie scoase definitiv din tara), primele de asigurare se calculeaza lunar si reprezinta 1/1o din prima de asigurare anuala prevazuta in tarif.

Persoanele straine care intra pe teritoriul romanesc, cu autovehicule inmatriculate in strainatate, dar neasigurate sau ale caror asigurari expira in timpul cat se afla pe teritoriul Romaniei, platesc primele de asigurare aferenta perioadei cat autovehiculul neasigurat se afla in Romania, anticipat si integral in felul urmator :

a). la intrarea autovehiculului pe teritoriul Romaniei la punctele de trecere a frontierei ;

b). cel mai tarziu in ultima zi de valabilitate a documentelor de asigurare, la unitatiile teritoriale ale societatii de asigurari autorizate.

Persoanele care folosesc pe teritoriul Romaniei autovehicule inmatriculate in strainatate si nu sunt asigurate in strainatate sau ale caror asigurari exprira in timpul aflarii pe teritoriul Romaniei datoreaza primele de asigurare, corespunzator perioadei de la intrarea respectiv expirarea valabilitatii asigurarii, pana la iesirea autovehiculului din tara.

Persoanele neasigurate care nu pot face la control, dovada asigurarii ori a platii acestea sunt indrumate sa achite sumele datorate.

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea l, nr 640/29.XII.1999 sunt prezente unele masuri in legarura cu asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele produse tarilor prin accidente de autovehicule.

Astfel in temeiul prevederilor art.53 si 67 din Legea nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile ulterioare.

Guvernul Romaniei hotaraste :

Art.1. Nivelul primelor de asigurare pentru anul 2000 este cel prevazut in anexa nr.1 care face parte integrala din prezenta hotarare.

Art.2. In cazul persoanelor care detin autovehicule inmatriculate in Romania, primele de asigurare se platesc astfel :

a). la data elibewrarii autorizatiei priovizorii de circulatie.

b) la data inmatricularii autovehiculului in circulatie, pentru autovehicule care se inmatriculeaza in perioada 1 ianuari – 31 decembrie 2000.

c). pentru autovehiculele care sunt deja inmatriculate la 31 decembrie 1999 primele se platesc pentru intregul an 2000 sau fractionat aferent perioadelor :

– 1 ianuarie – 31 decembrie, pana la data de 31 decembrie 1999;

– 1 ianuarie – 31 mai 2000, pana la data de 31 decenbrie 1999;

– 1 iunie – 31 decembrie 2000, pana la data de 31 mai 2000.

Este prevazut si faptul platii anticipate si integrale pana la data de 31 ianuarie 2000 a primelor de asigurare aferente perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2000, asiguratul beneficiaza de o reducere cu 10% a primelor de asigurare.

Art.3. Pentru autovehiculele care se inmatriculeaza temporar precum si in cazul eliberarii unei autorizatii provizorii de circulatie primele se calculeaza lunar si reprezinta 1/12 din prima de asigurare anuala prevazuta in anexa nr.1.

Art.4. Pentru autovehicule care se inmatriculeaza permanent in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2000, prima de asigurare pentru fiecare luna sau fractiune de luna cuprinsa intre data inceperii raspunderii asiguratorului si data de 31 decembrie 2000 reprezinta 1/12 din prima de asigurare anuala prevazuta in anexa nr.1

In articolul 5 este prevazuta situatia agentilor economici care desfasoara activitati sezoniere, ale carora autovehicule nu sunt utilizate timp de cel putin 3 luni consecutive, primele de asigurare se calculeaza lunar si reprezinta 1/12 din prima de asigurare prevazuta in a anexa nr.1.

Persoanele straine care intra in teritoriul romaniei cu autovehicule inmatriculate in strainatate, primele de asigurare sunt aferente perioadei in care autovehiculul neasigurat se afla in Romania se platesc anticipat si integral astfel :

a). in mod obligatoriu la intrarea autovehiculului pe teritoriul Romaniei, in situatia autovehiculelor inmatriculate in strainatate dar neasigurate.

b). cel mai tarziu in ultima zi de valabilitatea a documentelor de asigurare, la unitatile teritoriale ale asiguratorilor autorizati.

In art.7 este prezentata raspunderea asiguratorului astfel :

Raspunderea asiguratorului incepe :

– dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-a platit prima de asigurare in numerar sau prin virament si s-a eliberat documentul care atesta incheierea asigurarii dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a asigurarii inscrisa in document si nu mai devreme de data eliberarii autorizatiei provizorii de circulatie sau a inmatricularii autovehiculului.

Raspunderea asiguratorului inceteaza la ora 24 a ultimei zile de valabilitate inscrise in tichetul de asigurare pentru care s-a platit prima de asigurare datorata, sau in momentul radierii autovehiculului.

Asiguraytorul poate face dovada platii primelor de asigurare prin inscrisul constatator fiind chitanta, ordinul de plata sau alt document probator al platii.

Pentru autovehiculele care se radieaza din circulatie in perioada 1 ian. – 31 dec. 2000 prima de asigurare reprezinta 1/12 din prima de asigurare anuala.

In articolul 10 este aratata situatia despagubirilor acordate de asigurator, in unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor raspunzatoare de raspunderea pagubelor, inclusiv pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil, in urmatoarele limite:

a). de la 600.000 lei pana la maximum 200.000.000 lei, indiferent de numarul persoanelor pagubite pentru pagubele materiale directe si indirecte de peste 600.000 lei;

b). pana la 60.000.000 lei pentru fiecare persoana, dar nu mai mult de 300.000.000 lei, indiferent de numarul persoanelor accidentate in caz de vatamari corporale sau deces inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial.

Dovada existentei asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, in cazul controalelor efectuate de catre ofiterii si subofiterii de politie in conformitate cu prevederile art.64 din Legea nr.136/1995, o constituie tichetul de asigurare, sau documentele internationale de asigurare eliberate de societatile de asigurare autorizate sa practice acest tip de asigurare.

Nivelul amenzilor stabilite la art.63 si 64 din Legea nr.136/1995 se actualizeaza dupa cum urmeaza :

– refuzul societatii comerciale de a incheia asigurarea obligatorie se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei;

– incalcarea de catre persoanele fizice si juridice prevazute la art 48 si 56 din Lege se sanctioneaza cu amenda de la 500.000 lei la 2.000.000 lei.

Pentru obtinerea autorizatiei de a practica asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagubele provocate prin accidente de autovehicule, asiguratorii societatii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii :

a). sa dispuna de un capital social varsat de cel putin 20.000.000.000 le;

b) sa dispuna de o retea teritoriala formata din cel putin doua unitati (sucursala, reprezentante, agentii etc.) in fiecare judet.

c). sa dispuna fiecare sucursala de personal propriu specializat in activitatea de constatare si de lichidare a daunelor auto;

d). sa practice de cel putin doi ani asigurari facultative auto;

e). sa dispuna de rezerve de prime si daune suficiente pentru indeplinirea obligatiilor asumate prin activitatea de asigurare desfasurata in anii anteriori celui pentru care solicita autorizatia.

Anexa nr.1

NIVELUL

primelor de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule pentru anul 2000.

I*) In cazul persoanelor care detin autovehicule inmatriculate in Romania :

a). primele de asigurare se platesc numai pentru autovehicule.

Pentru remorci, semiremorci si atase nu se platesc, prime de asigurari.

b). primele de asaigurare prevazute mai sus se platesc si pentru fiecare numar de circulatie de proba.

c). pentru persoanele cu deficiente motorii, detinatorii de motocicluri si de autoturisme adaptate infirmitatilor, inclusiv pentru cele primite de acestia in folosinta, primele de asigurare se reduc la 50%.

d). primele de asigurare aferente perioadei stabilite mai sus se incaseaza in cuantumul prevazut , fara a fi posibila fractionarea acestuia.

II*) In cazul persoanelor care intra pe teritoriul Romaniei cu autovehicule inmatriculate in strainatate, dar neasigurate sau ale caror asigurari exprira in perioada in care se afla pe teritoriul Romaniei.

*) Primele de asigurare se platesc numai pentru autovehicule.Pentru remorci , semiremorci si atase nu se platesc prime de asigurare.

III. Persoanele fizice, cetateni ai Republicii Moldova vor plati primele de asigurare potrivit acordurilor bilaterale inceheiate in acest scop.

Raspunderea societatii de asigurari incepe :

a). dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care s-a platit societatii de asigurari primele de asigurare in numerar, respectiv s-a prezentat ordinul de plata vizat de banca la care asiguratul are deschis contul disponibil si s-a eliberat documentul care atesta incheierea asigurarii.

b). din momentul platii primelor de asigurare in numerar respectiv al prezentarii ordinului de plata vizat la banca la care asiguratul are deschis contul disponibil si eliberarii documentrului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a asigurarii inscrise in document, pentru asiguratii care au indeplinit obligatiile de plata a primei de asigurare, sau pentru asiguratii care au platit la sacadenta prima de asigurare aferenta perioadei respective.

c). din momentul platii primelor de asigurare, dar nu mai devreme de data intrarii in vigoare a asigurarii inscrise in document si de data eliberarii autorizatiei provizorii de circulatie sau a inmatricularii autovehiculului pentru asiguratii care-si indeplinesc obligatiile de plata a primelor de asigurare.

Raspunderea societatii de asigurari incerteaza la orele 24 ale ultimei zile de valabilitate inscrise in tichetul de asigurare pentru care s-a platit prima de asigurare datorata sau in momentul radierii autovehiculului.

In cazul in care o persoana cuprinsa in asigurarea de raspundere civila prin efectul legii este vinovata de producerea unui accident in urma careia este avariat autoturismul sau

ca nu va primii despagubirea; in aceasta situatie ea va fi despagubita numai daca avea incheiata o asigurare facultativa de avarii (autocaasco).

Deasemenea nu se acorda despagubiri daca accidentul s-a produs intr-un caz de forta majora precum si in cazul cand autorul accidentului a ramas neidentificat.Societatea de asigurari acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule precum si pentru cheltuieli facute de asigurati in actiunea civila.

In unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor raspunderea de producerea pagubelor societatea de asigurari acorda despagubiri inclusiv pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil.

Societatile de asigurari acorda despagubiri indiferent locul in care a fost produs accidentul de autovehicul, atat in timpul deplasarii cat si in timpul stationarii autovehiculului asigurat.

Societatile de asigurari nu acorda despagubiri pentru cazurile in care detinatorul sau conducatorul autovehiculului asigurat nu are raspundere civila, daca accidentul a fost produs dintr-un caz de forta majora (imprejurare externa, imprevizibila, extraordinara si invincibila, fara relatie cu lucrul care a provocat accidentul sau cu insusirile sale naturale) din culpa exclusiva a persoanei pagubite, din culpa exclusiva a tertei persoane,pagubele cauzate unui autovehicul sau oricarui bun apartinand acelei persoane fizice sau persoane juridice daca au fost cauzate de un alt autovehicul apartinand aceleiasi persoane fizice sau juridice, condus de un prepus al aceleasi persoane juridice ori de alta persoana pentru care raspunde parsoana juridica asigurata, pagubele asigurate in cazul in care detinatorul autovehiculului nu face dovada valabilitatii asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagubele cauzate tertilor prin accident de autovehicule, la data accidentului.

In cazul in care s-a realizat conventia si despagubirile se stabilesc prin hotarare judecatoreasca, societatea de asigurari va acorda despagubiri fara a mai fi necesara incuvuntarea asiguratului, in fata hotararii judecatoresti ramase definitive si investita cu formula executorie.

La stabilirea despagubirii sau distrugerii bunurilor se iau ca baza de calcul pretentiile formulate de persoanele pagubite avandu-se in vedere prevederile legale, acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, fara a depasi valoarea acestora din momentul producerii accidentului si nici limita maxima a despagubirilor legate de asigurare.

Despagubirile pentru autovehicule nu pot depasi cuantumul pagubei si nici valoarea autovehiculului la data producerii accidentului.Cuantumul pagubei la autovehicule este egal cu costul reparatiilor partilor componente sau pieselor avariate ori cu costul de inlocuire al acestora inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferenta reparatiilor si inlocuirilor, necesare ca urmare a pagubelor produse prin accident de autovehiculul respectiv din care se scoate valoarea eventualelor deseuri stabilita la preturile practicate de unitatile de achizitie.

Despagubirile pentru animale se stabilesc pe baza valorii pe piata locala a animalului respectiv la data producerii riscului asigurat.

In cazul avarierii sau distrugerii bunurilor care apartin persoanelor straine, la stabilirea despagubirii pe baza conventiei dintre asigurati persoane straine pagubite (cetateni straini sau romani rezidenti in strainatate) si societatea de asigurari, se au in vedere urmatoarele in cazul autovehiculelor inmatriculate in strainatate despagubirile acordate de societatea de asigurari nu pot depasi diferenta dintre valoarea acestora din momentul producerii accidentului si valoarea ramasa.

Daca reparatia se efectueaza in strainatate, despagubirile urmand sa le plateasca in valuta, costul reparatiei este cel prevazut in documentatia de reparatie, avandu-se in vedere avariile constatate, precum si eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuarii reparatiei, daca producerea acestora se justifica prin dimamica accidentului.

In cazul autovehiculelor inmatriculate in strainatate si avariate care nu se pot deplasa prin forta proprie, se platesc despagubiri pentru : 75% din cheltuielile de transport al persoanelor straine care au efectuat voiajul cu autovehiculul avariat, fara a se putea depasi 75% din tariful prevazut pentru trnsportul cu avionul clasa “economic”, transportul autovehiculului respectiv inclusiv al remorcii tractate de acesta de la locul accidentului pana la cel mult, atelierul de reparatii din tara de domiciliu, cu exceptia cazurilor de dauna totala.

Calcularea in valuta a cuantumului despagubirilor se face la cursul de schimb valutar in vigoare la B.N.R. la data producerii accidentului.

In cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane, se iau ca baza de calcul pretentiile formulate de persoane afectate avandu-se in vedere urmatoarele: in caz de vatamare corporala se tine seama de : diferenta dintre veniturile salariale nete ale persoanei vatamate si indemnizatia primita din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul isi desfasoara activitatea si/sau, dupa caz, din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat, pe perioada spitalizarii si a concediului medical, venitul mediu lunar net realizat din alte activitati desfasurate de persoane vatamata, anterior vatamarii, dovedite cu documente de evidenta fiscala, pe ultimile trei luni – iar in lipsa acestora pe lunile efectiv lucrate – inainte de accident, in cazul persoanelor care nu au calitatea de asigurati, salariul lunar minim brut pe tara, in cazul persoanelor pagubite aflate la data producerii accidentului in ultimul an de studii sau de calificare.

In caz de vatamare corporala sau deces al unei persoane ori de avariere sau distrugere de bunuri se acorda despagubiri daca autovehiculul a produs accidentul este identificat si asigurat chiar daca autorul accidentului a ramas neidentificat.

Societatea de asigurari recupereaza sumele platite drept despagubiri si sume asigurate de la persoana raspunzatoare de producerea pagubei, in urmatoarele cazuri : accidentul a fost produs cu intentie, accidentul a fost produs in timpul comiterii unor fapte incriminante de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni savarsite cu intentie, indiferent daca acestea s-au produs pe astfel de drumuri, sau in timpul comiterii altor infractiuni savarsite cu intentie.

Despagubirile si sume asumate nu pot fi urmarite de creditorii asiguratului.

Stabilirea uzurii in cazul pagubelor produse la autovehicule.

1. Pentru a se stabili valoarea autovehiculelor la data producerii evenimentului asigurat, din valoarea de nou a acestora se scade uzura valorica.

Uzura valorica se calculeaza prin aplicarea coeficientului de uzura asupra valorii de nou a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat.

Coeficientul de uzura in functie de gradul de intrbuintare (parcurs) a autovehiculului exprimat in km., precum si de vechimea in exploatare, exprimata in unitati de timp (ani), diferentiata pe categorii de autovehicule, potrivit tabelelor nr.1 si 2 cuprinzand coeficientii de uzura, anexate.

Pentru a stabili coeficientul de uzura a unui autovehicul sunt necesare :

a) data introducerii in exploatare de nou a autovehiculului respectiv, mentionata in documentele de identificare a acestuia sau in lipsa anul de fabricatie de pe placa de origine a autovehiculului.

b) parcursul in kilometri realizat de autovehiculul respectiv de la data introducerii lui in exploatare de nou si pana la data producerii evenimentului asigurat.

2. Pentru autovehiculele la care se cunosc datele mentionate la punctul 1, pentru a stabili coeficientul de uzura a autovehiculului avariat, se cauta in tabelul coeficientilor de uzura linia corespunzatoare vechimii in exploatare si corespunzatoare starii de intretinere medie, la intersectia carora se va gasi coeficientul de uzura respectiv

In cazul in care exista diferente intre parecursul real si cel rezultat utilizand media anuala coeficientul corespunzator starii de intretinere medie se va corecta cu 0,6% pentru fiecare 1000 km fara a se putea depasi coeficientii corespunzatori starilor de intretinere bune sau satisfacatoare.

3. Pentru autovehiculele la care nu se cunoaste parcursul (km) realizat pana la data producerii evenimentului asigurat sau nu este in concordanta cu starea tehnica a autovehiculului respectiv, coeficientul de uzura a autovehiculului avariat se stabileste in functie de vechimea in exploatare si de starea de intretinere a acestuia, prevazute in tabelele nr.1 si 2 cuprinzind coeficientii de uzura, anexate.

Clasificarea starii de intretinere a unui autovehicul :

– buna;

– medie;

satisfacatoare.

a) stare de intretinere buna;

Autovehiculul prezinta integritatea elementelor caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti, vopseaua intacta, fara exfolieri sau urme aparente de rugina a tablei, tapiteria fara pete urme de uzura prematura sau rupturi,cauciucuri uzate unifor, fara sa prezinte uzuri accentuate pe flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzator al directiei, motorul fara scurgeri de ulei pe partile laterale sau pe capotajele inferioare ale spatiului afectat ac.

b) stare de intretinere medie;

Autovehiculul prezinta : deformari ale caroseriei, ale barelor de protectie sau ale capacelor de roti pana la 10 dm 2, insumat pe intreaga suprafata exterioara de degradari ale vopselei in ceea ce priveste luciul, cu urme de rugina aparenta pe o suprafata totala pana la 10 dm 2, cu exfolieri pe suprafata totala pana la 0,5 cm 2 sau orice alte zgarieturi, pete pe tapiteria scaunelor.

c) stare de intretinere satisfacatoare.

Autovehiculul prezinta : deformari ale caroseriei, ale barelor de protectie si ale capacelor de roti mai mari de 10 dm 2, insumat pe intraga suprafata exterioara, degradari ale vopselei, pierderea totala a luciului, cu exfolieri pe o suprafata totala mai mare de 0,5 cm 2 cu urme pronuntate de rugina aparuta si zgarieturi,tapiteria deteriorata si murdara, cauciucurile uzate neuniform cu accentuari pe unul dintre flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzator al directiei, motorul cu urme de ulei pe partile superioare si laterale, ca urmare a scurgerilor la capacul distributiei al chiuloasei sau pe linga garniiturile de etansare, joc mare la volanul directiei.

4.Pentru autovehiculele care aveau executate inainte de data producerii evenimentului asigurat reparatii curente, inclusiv inlocuirii ale partilor componente sau ale pieselor originale, pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare ale autovehiculului, stabilirea coeficientului de uzura se face pe baza relatiei in :

Ur = U x K,

in care :

Ur = coeficientul de uzura recalculat al autovehiculului;

U = coeficientul de uzura rezultat din tabelele coeficientilor de uzura, in baza datelor mentionate mai sus:

in care :K = coeficientul de corectie a uzurii ;

A = valoarea de nou a autovehiculului avariat;

a = costul total al reparatiilor curente; inclusiv al inlocuirilor de parti componente sau de piese originale, executate inainte de data producerii evenimentului asigurat, pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a autovehiculului, in baza documentatiilor privind costul efectiv al acestora

Nu se pot lua in calcul coeficientii de uzura inferiori coeficientilor minimali sau superiori celor maximali, pentru vechimea in exploatare, parcursul realizat si starea de intrebuintare a autovehiculului avariat prevazuti in tabelele 1 si 2 cuprinzand coeficientii de uzura.Tabelul nr.2., cuprinzind coeficientii de uzura pentru autovehiculele a caror masa totala maxim a autorizata nu depaseste 3,5 tone si pentru cele al caror numar de locuri pe scaune nu este mai mare de 9.

Nota: Coeficientii de uzura din tabel, corespunzatori anilor de vechime sunt stabiliti diferentiat pe acesti ani, pentru jumatate de an si pentru un an intreg de vechime.

Tabelul Nr.3 cuprinzind coeficienti de uzura pentru autovehicule a caror masa totala maxima autorizata depaseste 3,5 tone si pentru cele al caror numar de locuri pe scaune este mai mare de 9.

Nota :Cioeficientii de uzura din tabel, corespunzator anilor de vechime, sunt stabiliti diferentiat pe acesti ani, pentru jumatate de an si pentru un an intreg de vechime.

EXPLICATII

privind asigurarea de raspundere civila obligatorie

pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule (RCA)

Incepand cu data de 16 ianuarie 1997, societatea ASTRA S.A. practica asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule.

Aceasta asigurare se incheie in conformitate cu Legea 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, capitolul III, precum si cu reglementarile care se stabilesc anual de Guvernul Romaniei si de Ministerul Finantelor cu privire la aplicarea asigurarii obligatorii de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule.

Tariful de prime aplicat este stabilit prin actele normative in vigoare la data incheierii asigurarii.

I.MODUL DE INCHEIERE A ASIGURARII, PLATA PRIMELOR DE

ASIGURARE SI STABILIREA SUMELOR ASIGURATE

1. Asigurarea se incheie cu persoanele fizice si juridice detinatoare de autovehicule supuse inmatricularii in romania (inmatriculate sau care au autorizatie provizorie de circulatie) care sunt obligate, in baza prevederilor legii nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, sa le asigure pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule.

2. De asemenea ASTRA S.A. poate incheia aceasta asigurare cu persoanele care intra pe teritoriul Romaniei cu autovehicule imnatriculate in strainatate neasigurate pentru raspundere civila sau ale caror asigurari exprima in timpul cat se afla pe teritoriul Romaniei.

3. Persoanele fizice sau juridice care utilizeaza autovehiculele pentru cursele de intreceri, raliuri sau antrenamente se pot asigura facultativ pentru aceste riscuri pe timpulfolosirii autovehiculelor in aceste scopuri, fiind exceptate de la sigurarea obligatorie.

4. Nivelul primelor de asigurare, limita maxima a despagubirilor de asigurare, termenele de plata, sanctiunile si alte elemente cu privire la aplicarea asigurarii se stabilesc prin hotarare a guvernului la propunerea Ministerului Finantelor.

II.OBIECTUL ASIGURARII,STABILIREA SI PLATA DESPAGUBIRILOR

1. In baza acestei asigurari, ASTRA S.A. acorda despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund,in baza legii, fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule, precum si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil.

2. Despagubirile se acorda indiferent de locul in care au fost produse accidentele de autovehicule, atat in timpul mersului, cat si in timpul stationarii.

3. Despagubirile se platesc si pentru pagubele produse de existenta sau functionarea instalatiilor montate pe autovehicule, precum si pentrupagubele produse de remorci ori atase.

4. Astra S.A. acorda ndespagubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlul de dezdaunare si cheltuieli de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea sau distrugerea de bunuri.

5. In caz de vatamare corporala sau deces, despagubirile se acorda pentru persoanele aflate in afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru persoanele aflate in acel autovehicul, numai daca acestea nu erau transportate in baza unui raport contractual existent cu detinatorul autovehiculului respectiv.

6. Pentru avarierea sau distrugerea bunurilor, despagubirile se acorda pentru bunurile aflate in afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate in acel autovehicul, numai daca acestea nu erau trasnsportate in baza unui raport contractual existent cu detinatorul autovehiculului respectiv, precum si daca nu apartineau detinatorului ori conducatorului autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului.

7. Despagubirile, astfel cum sunt prevazute mai sus se acorda si in cazul in care cel care conducea autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului este o alta persoana decat asiguratul.

8. Despagubirile se platesc si atunci cand persoanele pagubite nu au domiciliul, resedinta sau sediul in Romania.

9. In caz de vatamare corporala sau deces al unei persoane ori de avariere sau distrugere de bunuri, se acorda despagubiri daca autovehiculul care a produs accidentul este identificat si asigurat, chiar daca autorul accidentului a ramas neidentificat.

10. In cazul in care, pentru acelasi detinator de autovehicul, la data producerii accidentului exista mai multe asigurari valabile, despagubirea se suporta in parti egale de catre toti asiguratorii.

11. Asiguratul are obligatia de a informa asiguratorul despre incheierea unor astfel de asigurari cu alti asiguratori.

12. Despagubirile se stabilesc pe baza conventiei dintre asigurat, persoana pagubita si ASTRA S.A. ori in cazul in carenu s-a realizat intelegerea, prin hotarare judecatoreasca pronuntata in Romania.

13. In cazurile in care despagubirile nu urmeaza sa fie recuperate potrivit prevederilor art.58 din Legea nr.136/1995, conventia poate fi incheiata si de catre conducatorul autovehiculului raspunzator de producerea accidentului, altul decat asiguratul.

14. Conventia incheiata numai intre asigurat si persoana pagubita, urmata de o hortarare judecatoreasca de expedient, care consfinteste tranzactia acestora, nu-l obliga pe asigurator la plata.

15. In cazul stabilirii despagubirii prin hotarare judecatoreasca, asiguratii sunt obligati sa se apere in proces .Citarea in proces a asiguratorului, este obligatorie.

16. Despagubirile se platesc de catre asigurator nemijlocit persoanelor fizice sau juridice pagubite, in masura in care acestea nu au fost despagubite de asigurat.

17. Despagubirile nu pot fi urmarite de creditorii asiguratului.

18. Despagubirile se platesc asiguratilor, daca acestia dovedesc ca au despagubit pe cei pagubiti si despagubirile nu urmeaza sa fie recuperate potrivit prevederilor art.58 din Legea nr.136/1995.

19. Drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentelor de autovehicule se exercita impotriva asiguratorului de raspundere civila, in limitele obligatiei acestuia, stabilita in prezentul capitol, cu citarea obligatorie a celui raspunzator de producerea pagubei.

20. Asiguratorul recupereaza sumele platite drept despagubiri de la persoana corespunzatoare de producerea pagubei, in urmatoarele cazuri :

a) accidentul a fost produs cu intentie;

b) accidentul a fost produs in timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni savarsirte cu intentie, chiar daca aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri sau in timpul comiterii altei infractiuni savarsite cu intentie;

c) accidentul a fost produs in timpul cand autorul infractiunii savarsite cu intentie incearca sa se sustraga de la urmarire;

d) persoana raspunzatoare de producerea pagubei a condus autovehiculul fara consimtamantul asiguratului.

21. Asiguratii s-au reprezentantii acestora suint obligati sa instiinteze in scris asiguratul despre producerea evenimentului asigurat in termen de 4 zile lucratoare de la data acestuia, cu exceptia cazurilor de forta majora in care termenul de 4 zile lucratoare incepe de la data incetarii acestora.

2.3. ASIGURARI DE RASPUNDERE CIVILA FACULTATIVE

2.3.1. Asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse in accident de autovehicule cu valabilitate numai in afara teritoriului Romaniei.

Este o forma de asigurare facultativa pentru pagube din accidente rutiere numai in afara teritoriului tarii noastre.

Poate fi contractata de catre persoane fizice si persoane juridice pentru autovehicule inmatriculate in Romania, care merg in strainatate.

Persoanele care incheie aceasta asigurare sunt practic exonerate de consecintele financiare care ar putea fi determinate de prejudiciile provocate unor terte persoane ca urmare a eventualelor accidente de autovehicule ce s-ar putea reduce pe teritoriul altor tari.

Primele de asigurare sunt diferentiate pe grupe de tari pe feluri de autovehicule pe asigurati persoane fizice sau persoane juridice.

Societatea de asigurari acorda despagubiri persoanelor prejuidiciate potrivit legislatiei de raspundere civila din tara in care a avut loc accidentul.

Pagubele se constata se evalueaza, iar despagubirile se stabilesc si se platesc potrivit procedurii prevazute cu conventiile interbirouri “Carte verde”.

2.3.2. Asigurare de raspundere civila a conducatorilor auto profesionisti.

Aceasta asigurare reprezinta o forma de asigurare facultativa prin contractarea careia conducatorii auto profesionisti acopera prejudiciile provocate prin accidente cu autovehiculele diferitelor persoane juridice, pe care ei le conduc.

Asigurarea se poate incheia pe 6 luni sau pe un an.Nivelul primelor de asigurare este diferentiat pe categorii de autovehicule.

Contractand asigurarea, conducatorii auto profesionisti nu mai sunt trimisi sa restituie din salariul lor despagubirile pe care societatea de asigurari le-a platit tertilor pagubiti, in cadrul unitatilor detinatoare autovehiculelor pentru compensarea prejudiciilor provocate de ei in accidente de care sunt vinovati.

2.3.3. Asigurare de raspundere civila legala.

Este o forma de asigurare facultativa care poate fi contractata cu asiguratorul de catre diferite organizati, primarii, unitati economice si institutii de stat de importanta locala, organizatii de masa, obstesti, culturale, sportive, unitati de cooperatii de consum si de credit si ale celei mestesugaresti, cooperative de credit, persoane juridice si fizice particulare care au domiciliul sau sediul pe teritoriul Romaniei, pentru sumele pe care persoanele de mai sus sunt obligate sa le plateasca drept despagubiri si cheltuieli de judecata ce ar putea rezulta prin prejudiciile de care ele raspund in afara celor ce ar putea fi produse prin folosirea autovehiculelor, potrivit prevederilor legii.

Asiguratorul incheie aceasta asigurare pentru cazul in care este obligat sa plateasca dezdaunari fata de terte persoane pagubite datorita vatamarii corporale sau decesului, avarierii sau distrugerii unor bunuri precum si pentru cheltuielile efectuate de asigurat in procesul civil.

Aceasta asigurare cuprinde si raspunderea prepusilor asiguratului si a persoanelor pe care asiguratulraspunde potrivit prevederilor legii, mai cuprinde si raspunderea civila a membrilor de familie care se afla in intretinerea asiguratului, ceea ce inseamna ca se acorda despagubiri si pentru pagubele ce se produc din culpa acestor acestor persoane.

Asigurarea de raspundere civila legala se contracteaza pentru diferite activitati economice desfasurate in intreprinderi industriale, de constructii, de prestari de servicii, etc. precum si pentru activitati culturale, detinere de cladiri etc.

In aceste asigurari se cuprind numai pagubele care se produc pe teritoriul Romaniei.

Societatea de asigurari nu raspunde daca accidentul s-a produs dintr-o cauza de forta majora si nu acorda despagubiri pentru pagubele indirecte, daunele produse prin intreruperea utilizarii bunurilor intreruperea procesului de productie etc., daune produse pentru desfasurarea operatiunilor militare in timp de razboi.

In asigurarea de raspundere civila legala nu se poate efectua operatia de evaluare in vederea incheierii asigurarii.Suma asigurata pentru unul si acelasi accident se stabileste pentru fiecare persoana accidentata si o suma maxima pentru pagube produse tuturor bunurilor avariate sau distruse, indiferent de numarul accidentelor produse pe toata perioada asigurarii.

Aceasta asigurare se poate incheia pe o perioada de timp de pana la un an.In vederea contractarii asigurarii, asiguratul semneaza declaratia de asigurare.Dupa plata primelor de asigurare organele societatii de asigurari semneaza si emit contractul de asigurare.

Raspunderea societatii de asigurari incepe la ora 0 a primei zile pravazute in contract si inceteaza la orele 24 a ultimei zile a perioadei pentru care s-a contractat asigurarea.Primele de asigurare de baza sunt anuale si diferentiate in functie de categoria de asigurati, profitul unitatii, felul si marirea activitatii lor.

In unele cazuri primele de asigurare sunt fixe, iar altele sunt variabile in functie de anumiti indicatori.Primele de asigurare se platesc integral, anticipat, in numerar sau prin virament.

Despagubirile se platesc si stabilesc pe baza intelegerii dintre asigurat si persoanele prejudiciate, cu acordul societatii de asigurari.Daca nu exista astfel de intelegeri, cuantumul despagubirii se stabileste prin hotarare judecatoreasca sau a unei comisi de judecata potrivit procedurii legale.

Despagubirile se platesc persoanelor pagubite si in cazurile in care acestea au incheiate asigurari facultative de persoane de la care primesc sumele asigurate respective.

Atat agentii economici implicati in tranzactii comerciale cat si alte organizatii sunt expuse la daune in domeniul raspunderii civile legale.Aceste daune se refera la sumele pe care organizatia sau persoana respectiva trebuie sa le plateasca pentru nerespectarea unor reglementari legale sau ca urmare a sentintei judecatoresti intr-un proces in care au fost implicate.

Raspunderea legala constituie deci temeiul de baza caruia o persoana poate actiona in instanta o alta persoana sau organizatie, care sepronunta a fi vinovata de producerea unor pagube prin nerespectarea legislatiei in vigoare.

Conceptul de raspundere civila legala este important si pentru cei care lucreaza in domeniul asigurarilor de raspundere civila.Majoritatea politelor de asigurare prevad ca societatatea de asigurari este obligata sa despagubeasca in numele asiguratorului numai daca acesta ieste raspunzator legal de a plati daune unei terte parti reclamante.

Sarcina principala a asiguratorului, este aceea de a determina daca asiguratul se afla in situatia de a plati daune unei terte parti in temeiul raspunderii civile.Pentru a intelege conceptul de asigurare de raspundere civila legala, prezentam in figura 2.3.3. structura de baza a acestuia.

Fig.2.3.3. Structura conceptului de raspundere civila.

I.Raspunderea civila pentru prejudicii.

Un prejudiciu este o paguba sau dauna care se poate produce prin incalcarea sau stabilirea unui drept protejat legal.

Elementele caracteristice ale unui prejudiciu sunt urmatoarele :

– Un drept protejat prin lege;

– O incalcare sau stirbire a acestui drept;

– Daune rezultate prin actiunea de incalcare sau stirbire a dretului respectiv.

Numeroase prejuidicii recunoscute de lege se pot clasifica in trei mari categorii :

1). Neglijenta;

2). Prejuudicii intentionate;

3). Prejudicii in sensul strict al raspunderii legale.

1). Neglijenta – prejudiciu neintentionat care se produce atunci cand o persoana nu isi exercita intreaga responsabilitate impusa de realizarea unei activitati, pentru a preveni vatamarea altei persoane sau entitati legale.

2). Prejudicii intentionate – in contrast cu neglijenta, care este un prejudiciu neintentionat, exista multe cazuri in care prejudiciile sunt clasificate drept prejudici intentionate.Aceste denumiri rezulta din faptul ca aceste prejudicii implica un act de rea credinta sau o omisiune cu intentia de a produce daune.

3). Prejudicii in sensul strict al raspunderii legale – situatiile in care inculpatul nu a actionat neglijent si nici intentionat, dar cu toate acestea prin actiunea sa a produs daune.

II. Raspunderea civila contractuala.

Pe langa prejudicii, constituie o alta baza pentru impunerea raspunderii legale.

1). Incalcarea clauzelor contractuale.Prin contract, in general se intelege un act legal incheiat intre doua sau mai multe parti prin care se stabilesc o serie de obligatii ale fiecarui participanr la contract.Daca una din partile contractante nu a indeplinit ceea ce s-a angajat sa faca, aceasta reprezinta o incalcare a clauzelor contractuale. Partea care are de suferit de pe urma acestui lucru poate actiona in justitie partea care a incalcat clauzele contractuale cerand despagubiri.

2). Acord de despagubire. In managementul riscului se iau in considerare si alte contracte care contin acorduri de despagubire.Aceste acorduri se refera in general la expunerile, la pierderile aferente raspunderii legale.’ In cazul includerii acestor clauze de despagubiri, un a din partile contractante (A) se obliga sa plateasca celeilalte parti contractante (B) daunele aduse bunurilor care fac obiectul contractului.

III. Raspundere civila stabilita prin lege.

Legile constituie o a treia baza pentru impunerea raspunderii civile, modifica in mod fregvent responsabilitatile unei persoane fata de alta persoana.Responsabilitatile impuse de o lege pot fi folosite ca probe intr-un proces de prejudiciu, vis-a -vis de responsabilitatea ce-i revine acuzatului.

Legea asigurarii fortei de munca. Un exemplu concludent il ofera S.U.A. in care prevede un sistem de compensare a muncitorilor, care se materializeaza printr-o serie de legi similare in fiecare dintre statele federative.

O lege tipica de asigurare a fortei de munca cere ca fiecare patron sau companie sa prevada o serie de indemnizatii pentru prejudiciile suferite in timpul lucrului sau pentru bolile cu caracter profesional.

2.3.4. Alte asigurari de raspundere civila facultative

Expunerile la pierderi avand la baza raspunderea civila se pot grupa in multe categorii, in functie de scopul urmarit :

a) Raspundere civila pentru prejudiciile din exploatarea cladirilor si terenurilor.

Aceasta categorie cuprinde acele situatii in care o organizatie poate fi facuta raspunzatoare pentru vatamari corporale sau distrugeri de bunuri cauzate de :

– un accident produs pe terenul sau in cladirile care sunt in proprietatea organizatiei sau care au fost inchiriate de catre aceasta.

– un accident produs in afara proprietatilor mentionate mai sus, dar care este rezultatul uneia din activitatile organizatiei.

Aceasta raspundere poate fi si rezultatul unui contract cu organizatia care detine terenul si cladirile.

b) Raspundere civila pentru prejudiciile cauzate de produse sau de lucrari de reparatii.

– Raspundere civila pentru prejudiciile cauzate de produse. Reprezinta legala a producatorului, distribuitorului sau vanzatorului de produse finite.

Intervine atunci cand producatorul, distribuitorul sau comerciantul nu respecta cerintele si exigentele calitative legale de fabricatie, distributie sau vanzare a unor produse.

– Raspundere civila pentru prejudiciile cauzate cu lucrarile de reparatii. Constituie o responsabilitate legala a unui antreprenor, reparator sau a unei alte unitati vis-a-vis

de vatamarile fizice sau de pagubele produse ca rezultat al lucrarii de reparatie al unui echipament, masini etc.

c) Raspundere civila auto – Responsabilitatea legala vis-a-vi de vatamarea corporala sau distrugerea proprietatii ca rezulttat al detinerii, intretinerii sau folosiri unui automobil.

Activitatile expuse riscului de raspundere civila auto sunt urmatoarele :

– detinerea in proprietate, folosirea si intretinerea.

Detinerea in proprietate a unui automobil in mod legal, nu poate conduce la daune si deci la raspunderea proprietarului pentru acestea.

In situatia cand proprietarul imprumuta automobilul unei altei persoane pentru folosinta, iar acesta nu mai are nici un control asupra automobilului, in cazul unui accident, proprietarul nu are nici o raspundere directa.

Intretinerea autovehiculului. Neglijenta in intretinerea unui autovehicul poate constitui uneori cauza raspunderii civile.

Persoana care se afla la volan in timpul accidentului, impreuna cu persoana care a efectuat intretinerea se fac responsabile de producerea accidentului.

Folosirea automobilului. Pentru accidentul produs sau pentru pagubele rezultate, persoana care se afla la voloan devine resaponsabila in fata legii.

O persoana care este vatamata sau ale carei bunuri sunt avariate ca urmare a utilizarii neglijente a automobilului poate actiona in justitie persoana care se afla la volan in timpul accidentului sau producerii daunei.

d) Raspundere civila pentru prejudicile cauzate de utilizarea navelor.

e) Raspundere civila pentru prejudiciile cauzate de utilizarea aeronavelor.

f) Raspundere civila pentru prejudiciile aduse fortei de munca.

g) Raspundere profesionala

In categoria asigurarilor de raspundere civila poate fi amintita si asigurarea de raspundere civila a transportatorului pentru pagubele produse calatorilor prin accidente de transport. In calitate de asigurati apar persoanele juridice care detin mijloace de transport pentru calatori, pe caile ferate, rutiere si de apa. Prin aceasta asigurare se acopera prejudiciile de care raspund asiguratii in calitate de transportori, constand in pagubele materiale, vatamare corporala sau deces, pe care calatorii loe pot suferii ca urmare a producerii unor accidente de transport.

Despagubirile se acorda pentru pagubele produse calatorilor pe toata durata executarii transportului, pentru care s-a eliberat legitimatia sau alt document care da dreptul la calatorie.

In cazul in care aceasta este reglementata sub forma obligatorie, atunci prin lege se stabilesc limitele maxime ale sumelor in cadrul carora asiguratorul acorda despagubiri pentru un calator, in caz de vatamare corporala ori de deces saua in caz de avariere, distrugere sau pierdere de bunuri.

Daca despagubirile sunt stabilite sub forma baneasca periodica (de exemplu, pensie de intretinere), atunci nu mai este vorba de o limita maxima a sumei prevazute de lege care nu trebuie depasita.

Primele de asigurare se platesc de transportator si sunt diferentiate atat in functie de modul cum se efectueaza transportul calatorilor.

=== 3 ===

CAPITOLUL III . EFICIENTA ASIGURARILOR DE RASPUNDERE CIVILA. INDICATORI DE CRESTERE AI ACESTEIA.

3.1. Conceptul de eficienta in domeniul activitatii de asigurare.

Eficienta asigurarilor, forma a eficientei economico-sociale,care exprima raportul dintre rezultatele optime obtinute din activitatea de asigurari si cheltuielile (despagubirile) determinate de refacerea bunurilor distruse sau plata sumelor asigurate, respectiv rezultatele financiare obtinute de societatea de asigurari. Notiunea de eficienta provine din limba latina, si anume de la verbul “effciere”, care avea intelesul de a indeplini, a rezulta. Eficienta este masura in care s-a realizat efectul propus.

In economia noastra, eficienta economica a asigurarilor trebuie privita prin prisma intereselor societatii de asigurari, cat si prin prisma intereselor asiguratilor.

Pentru aprecierea eficientei activitatii de asigurare, trebuie sa se aiba in vedre atat raportul dintre efectul obtinut si efortul depus in legatura cu aceasta activitate ca si rezultatele financiare obtinute de un asigurator.

Efectul obtinut in urma activitatii de asigurare, prin acordarea de despagubiri si sume asigurate, se concretizeaza increarea conditiilor ce permit continuitatea proceselor economice din diferite ramuri si sectoare, mentinerea integritatii proprietatii apartinand unor persoane fizice sau juridice si realizarea de catre populatie a unor masuri de prevedere si economisire.

Efortul pentru obtinerea efectului amintit mai sus este facut atat de asigurati, care platesc prime de asigurare, cat si de asigurator, care organizeaza conduce si participa direct la realizarea asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila precum si a asigurarilor si reasigurarilor in valuta.

Eficienta activitatii de asigurare poate fi privita atat din punctul de vedere al asiguratilor cat si din cel al asiguratorilor.

Astfel asiguratii sunt interesati ca eficienta asigurararilor sa fie mare, ca prin despagubirile care le primesc la producerea riscului asigurat sa fie cat mai apropiate de valoarea daunei inregistrate, iar timpul de incasare a acestor despagubiri sa fie cat mai redus.

Interesul asiguratorului : asigurarile sunt cu atat mai eficiente cu cat cheltuielile ocazionate de plata despagubirilor, a sumelor asigurate si cele privind formarea si administrarea fondului de asigurare sunt cat mai reduse.

Pentru aprecierea eficientei activitatii de asigurare si a dimensiunii rezultatelor financiare obtinute de un asigurator, intalnim un fenomen specific – unic in activitatea economica, respectiv inversarea procesului de productie : asiguratorul “vinde” inainte de a fi “produs”, deci inainte de a cunoaste costul “produsului vandut”.

Marimea daunelor pe care societatea de asigurari se obliga sa le plateasca poate fi aproximata pe baza unor calcule probabilistice.

Primele de asigurare calculate pe baza unor criterii stiintifice folosindu-se metodele statistico-matematice, sunt de o importanta deosebita pentru societatile de asigurari, astfel acestea reusind sa-si formeze din primele de asigurare incasate un fond de asigurare care sa-i permita acoperirea cheltuielilor.

Carcterul stiintific al analizei eficientei activitatii de asigurare poate fi regasit prin recurgerea la datele din sistemul informational existent in acest domeniu. Astfel, pornindu-se de la aceste date, pot fi cercetate, analizate si interpretate rezultatele obtinute in activitatea de asigurare, si pot fi identificati factorii care le-au determinat si apoi pot fi stabilite caile si mijloacele necesare pentru imbunatatirea lor.

In analiza eficientei activitatii de asigurare se impune sa se tina cont si de actiunea unor factori specifici :

1. Caracterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de pagube reprezentand un factor foarte important pentru activitatea de asigurare, influenteaza direct si nemijlocit volumul cheltuielilor efectuate de asigurator cu plata despagubirilor.

Acest caracter impune ca analiza sa se faca pe o perioada cat mai indelungata (minimum 5 ani) astfel obtinandu-se concluzii judicioase privind rezultatele finale obtinute.

2. Factori de natura subiectiva, specifici asigurarilor facultative, influentand in mare masura, rezultatele obtinute de asigurator.

Intalnim aici, amploarea si calitatea activitatii desfasurate de organele asiguratorului in legatura cu incheierea unui numar cat mai mare de asigurari si de “gradul de intelegere” al diferitelor persoane fizice si juridice in ceea ce priveste necesitatea si utilitatea acestora.

Societatile de asigurari isi conduc activitatea conform principiului gestiunii financiare, acestea preocupandu-se de acoperirea cheltuielilor din veniturile realizate si de obtinerea unor rezultate financiare cat mai bune.

Pentru aceasta este necesar, in primul rand ca veniturile incasate sa depaseasca cheltuielilepe care le are de efectuat, de aici rezulta ca nivelul des[pagubirilor si a sumelor asigurate ce se cuvin asiguratilor, in cazul producerii riscurilor asigurate este direct influentat de marimea primelor de asigurare pe care ei loe platesc asiguratorului.

Pentru a interveni promt pentru inlaturarea urmarilor producerii riscurilor asigurate, activitatea de asigurare este necesar sa fie organizata si condusa incat sa permita si asiguratorului sa obtina un a numit profit din care o parte se cuvine bugetului de stat sub forma de impozit.

O analiza privind aprecierea activitatilor de asigurare este necesar sa se faca folosindu-se indicatori care sa reflecte rezultatele obtinute de asigurator, cat si eficienta pentru asigurati.

Eficienta economico-sociala a asigurarilor se apreciaza prin gradul de satisfacere atat a cerintelor generale ale societatii, cat si ale fiecarui asigurat. Daca se accepta ca o parte a activitatii de asigurare are caracter productiv aici referindu-se la compensarea daunelor din economie se poate calcula productia neta realizata de societatea de asigurari, care are urmatoarele componente principale :

despagubirile platite pentru bunuri, salariile, contributiile pentru asigurarile sociale si profituri.

Rata productiei nete, exprima gradul de eficienta economico-sociala a activitatii de asigurari pentru societate.

in care :

Rpn – reprezinta rata productiei nete;

PN – reprezinta productia neta;

C – costul asigurarii, in care se includ cheltuielile referitoare la constituirea si administrarea fondului de asigurare, cheltuielile generale si cheltuielile administrative.

3.2. Criterii si indicatori privind aprecierea eficientei activitatii de asigurare, in special a asigurarilor de raspundere civila.

Pentru aprecierea obiectiva a eficientei activitatii de asigurare, este necesar sa se foloseasca un sistem adecvat de indicatori.

Acesti indicatori pot fi utilizati in aprecierea eficientei activitatii de asigurare, trebuie alesi in functie de urmatoarele criterii :

– obiectivele concrete care se urmaresc;

– nivelul macro sau micro la care urmeaza sa fie efectuata aprecierea eficientei;

– modul de reglementare juridica a asigurarilor care se practica;

– ramura de asigurare despre care este vorba.

Printre obiectivele concrete urmarite, mentionam :

– stabilirea rezultatelor financiare obtinute de asigurator;

– nivelul de dezvoltare a asigurarilor facultative;

– cantitatea si calitatea activitatii desfasurate de personalul care se ocupa cu incheirea de asigurari;

– rezultatele obtinute de asigurati;

– etc.

Pentru stabilirea si aprecierea rezultatelor financiare obtinute de asiguratori, se pot utiliza mai multi indicatori.

1. Rata daunei :

,

in care :

D – reprezinta totalul despagubirilor sau sumele asigurate paltite de asigurator;

P – totalul primelor de asigurare incasate de asigurator.

Rata daunei este unul din indicatorii utilizati pentru aprecierea rezultatelor financiare obtinute de un asigurator.El arata in ce raport se afla despagubirile sau sumele asigurate platite de asigurator, fata de primele de asigurare incasate.

Se exprima in procente si poate fi mai mica egala sau mai mare de 100 %.Cu cat rata daunei inregistreaza valori mai mici decat o suta, cu atat situatia financiara este mai favorabila pentru asigurator.

2.Costul relativ al activitatii de asigurare.

in care :

Ca – reprezinta costul relativ al activitatii de asigurare;

C – totalul cheltuielilor efectuate de asigurator (plati de despagubiri de sume asigurate si cheltuieli privind constituirea si administarea fondului de asigurare);

P – totalul primelor de asigurare si a altor venituri incasate de asigurator.

Costul relativ al activitatii de asigurare arata, in procente cat reprezinta cheltuielile de asigurare fata de veniturile realizate din activitatea de asigurare.

In mod normal, Ca este mai mic decat 100%, insa, pot aparea si cazuri cand este mai mare (asiguratorul nu reuseste sa acopere cheltuielile totale pe care le-a efectuat cu incasarile din primele de asigurare si din alte venituri).

In toate cazurile Ca > Rd, pentru ca si C > D. Ca – Rd, exprima in procente, cheltuielile ocazionate de constituirea si administrarea fondului de asigurare.

Rata daunei si costul relativ al activitatii de asigurare se calculeaza atat pentru fiecare an in parte, din perioada pe care o analizam, cat si pentru intreaga perioada.

Acesti indicatori sunt utilizati pentru aprecierea rezultatelor obtinute de o societate de asigurari in intregul sau.

3.Rata venitului net :

in care :

Rvn – reprezinta rata venitului net;

(V -C) – reprezinta diferenta intre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate intr-o anumita perioada.

V – reprezinta totalul veniturilor.

Aceasta rata a venitului net, arata, in procente, cat ii ramane asiguratorului (netto) din fiecare 100 lei, de dolari, etc., prime incasate.Aceasta rata este utilizata pentru aprecierea nivelulului rezultatelor financiare finale obtinute de o societate de asigurari.

Un alt indicator utilizat in aprecierea rezultatelor financiare finale este :

4. Cheltuieli la 1 leu, la 1 dolar etc. venit net :

Se calculeaza raportand diferenta dintre totalul cheltuielilor si totalul despagubirilor (sumelor asigurate) platite de un asigurator pe timpul unui an, la diferenta intre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor.

Cu cat acest indicator are o valoare mai mica, cu atat situatia este mai favorabila pentru asigurator.

Analiza ratei daune si a costului relativ al activitatii de asigurare este indicat sa fie efectuata nu numai pe ansamblu activitatii societatii de asigurari ci si pe categorii de bunuri si de asigurati, insistandu-se mai ales asupra bunurilor la care cheltuielile cu plata despagubirilor si cele privind constituirea si administrarea fondului de asigurare sunt mai mari.

De exemplu, aprecierea nivelului ratei daunei si a costului relativ al activitatii la asigurarea animalelor apartinand unor persoane juridice este necesar sa fie facuta separat de cea referitoare la animalele care apartin populatiei.

In ceea ce priveste aprecierea rezultatelor pe baza celor doi indicatori, la asigurarea culturilor agricole si a rodului viilor analiza este necesar sa fie efectuata avand in vedere unele aspecte specifice.

Drept urmare, la aprecierea eficientei asigurarii culturilor agricole si a rodului viilor este indicata luarea in vedere a unei perioade de timp mai mare (minimum 7 ani).

La asigurarea culturilor agricole, inregistrarea unei rate a daunei de 50% sau 40% in anii agricoli considerati buni se poate aprecia ca normala, deoarece sunt si ani cand cheltuielile cu plata despagubirilor depasesc cu mult veniturile.

Aprecierea rezultatelor pe baza ratei daunei si a costului relativ al activitatii de asigurare poate fi efectuata si in profil teritorial. Permite societatii de asigurari sa afle cauzele care eventual au condus la inregistrarea unor rezultate diferite la sucursale judetene limitrofe si in general, face posibila desprinderea cailor de urmat in vederea reducerii cheltuielilor efectuate la anumite categorii de bunuri cuprinse in asigurare.

Nivelul de dezvoltare al asigurarilor facultative se poate aprecia cu ajutorul urmatorului indicator :

5.Gradul de cuprindere in asigurare.

in care:

Gc – reprezinta gradul de cuprindere in asigurare;

n – numarul bunurilor (persoanelor) asigurate;

N – numarul bunurilor (persoanelor) asigurabile.

Acest indicator arata in procente, cat din numarul bunurilor este asigurat.Cu cat acesta inregistreaza valori mai apropiate de 100, cu atat inseamna ca asigurarea facultativa este mai dezvoltate.

Marimea gradului de cuprindere in asigurare influenteaza direct rezultatele obtinute la asigurarile facultative.

Cu cat gradul de cuprindere in asigurare este mai ridicat, cu atat exista mai multa certitudine ca se va inregistra un raport mai favorabil intre despagubirile platite si primele incasate.

Cantitatea si calitatea activitatii desfasurate de personalul care se ocupa cu incheierea (contractarea) asigurarilor facultative pot fi apreciate pe baza urmatorilor indicatori :

6.Numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator din domeniul muncii de achizitie

,

in care :

Nac – reprezinta numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator;

Ac – reprezinta numarul asigurarilor contractate intr-o anumita perioada;

Lc – reprezinta numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari.

7. Suma medie asigurata.

,

in care :

Sma – reprezinta suma medie asigurata;

Sa – totalul sumelor asigurate;

Nc – numarul total al contractelor de asigurare incheiate.

Suma medie asigurata se utilizeaza ca indicator pentru aprecierea rezultatelor numai in cadrul asigurarilor facultative de viata.Se calculeaza pentru intregul stoc de asigurari existente la un moment dat, cat si separat pentru asigurarile contractate intr-o anumita perioada de timp.

8. Prima medie incasata pe un contract.

,

in care :

Pm – prima medie incasata pe un contract;

P – totalul incasarilor din primele de incasare.

Acest indicator se poate calcula atat in cazul asigurarilor de bunuri si de persoane, cat si in cazul asigurarilor de raspundere civila.are o semnificatie deosebita in cazul asigurarilor de viata, deoarece acestea incheindu-se pe termen mai mare de timp, ne arata nivelul de atragere de numerar de la populatie.

9.Productivitatea muncii unui lucrator in asigurari.

,

in care :

W – reprezinta productivitatea medie a muncii pe un lucrator;

P – reprezinta incasarile din primele de asigurare;

Ls – numarul total de lucratori.

Acest indicator se poate calcula atat la nivelul uni trimestru cat si anual arata cuantumul incasarilor din primele de asigurare determinat, in medie, pe un lucrator al asigurarilor.

Eficienta asigurarilor pentru asigurati poate fi apreciata pe baza unor indicatori, cum sunt :

10.Durata medie de lichidare a daunelor.

,

in care :

Dm – reprezinta durata medie de lichidare a daunelor;

t – numarul zilelor de la avizarea daunelor pana la solutionarea acestora;

N – numarul daunelor solutionate.

In cazul in care se inregistreaza o valoare mica a acestui indicator, asiguratii au posibilitatea de a intra mai usor in posesia despagubirilor, putand reface sau inlocui bunul avariat sau distrus.

Se calculeaza pe categorii de bunuri asigurate, poate fi determinata la nivel de sucursale si societati de asigurare.Pentru asigurati, eficienta asigurarilor este, din acest punct de vedere cu atat mai mare, cu cat despagubirea se plateste intr-un timp mai scurt de la producerea daunei.

11.Gradul de acoperire prin asigurare.

,

in care:

Gaa – reprezinta gradul de acoperire prin asigurare;

S – suma asigurata;

V – valoarea reala a bunului in momentul incheierii asigurarii.

Se recomanda a se calcula pentru fiecare bun cuprins in asigurare. Ne arata in procente, in ce raport se afla suma asigurata fata de valoarea reala a bunului asigurat.

12.Gradul de acoperire a daunei.

,

in care :

Gad – reprezinta gradul de acoperire a daunei;

D – reprezinta despagubirea acordata asiguratului;

P – valoarea pagubei produse la bunul asigurat.

Gradul de acoperire al daunei se poate urmarii separat, pe feluri de bunuri cuprinse in asigurare.Nivelul acestui indicator difera in functie de principiul de raspundere, care se aplica la categoria respectiva de bunuri.

Daca este vorba de principiul raspunderii proportionale, gradul de acoperire al daunelor partiale va fi mai mic, decat in cazul in care se aplica principiul primului risc.

Indicatorii utilizati pentru aprecierea nivelului de dezvoltare al asigurarilor facultative, a cantitatii si calitatii activitatii desfasurate de lucratorii care se ocupa cu incheierea de asigurari si a rezultatelor obtinute de asigurati pot fi folositi atat in analiza activitatii la nivel macro, cat si in analiza la nivelul fiecarei sucursale.

Pentru aprecierea activitatii si a rezultatelor privind asigurarile de raspundere civila obligatorii, pot fi utilizati urmatorii indicatori :

– rata daunei;

– costul relativ al activitatii de asigurare;

– rata venitului net.

Ceilalti indicatori mentionati nu sunt semnificativi in cazul asigurarilor de raspundere civila obligatorii, iar unii privesc numai asigurarile facultative (gradul de cuprindere in asigurare, suma medie asigurata, prima medie incasata pe un contract).

Pentru aprecierea activitatii si a rezultatelor privind asigurarile facultative, pot fi utilizati, fara exceptie toti indicatorii prezentati in cadrul acestui subcapitol.

Alegerea indicatorilor utilizati pentru aprecierea activitatii si a rezultatelor obtinute se face si in functie de ramura de asigurare care constituie obiectul analizei.

De exemplu :

– la asigurarile de bunuri, pentru aprecierea activitatii si a rezultatelor obtinute, se aprecieaza cu ajutorul urmatorilor indicatori : gradul de cuprindere in asigurare, rata daunei, costul relativ al activitatii de asigurare, rata venitului net, productivitatea muncii, gradul de acoperire prin asigurare, gradul de acoperire al daunei si durata medie de lichidare a daunelor.

– la asigurarile de persoane, aprecierea activitatii si a eficientei acestora poate fi facuta cu ajutorul urmatorilor indicatori: gradul de cuprindere in asigurare, numarul politelor de asigurare ce revine la 1000 de locuitori asigurabili, suma medie asigurata pe un contract, prima medie incasata pe un contract, numarul de asigurari contractate de un lucrator, productivitatea muncii, rata daunei, costul relativ al activitatii de asigurare, rtata venitului net, cheltuieli la 1 leu venit net.

– la asigurarile facultative se mai poate urmarii si evolutia raportului intre numarul contractelor incheiate si numarul rascumpararilor si cel al stornarilor efectuate.

Cu cat numarul contractelor este mai mare decat numarul rascumpararilor si stornarilor din acelasi an, cu atat situatia se apreciaza ca fiind mai favorabila.

Gradul de cuprindere la asigurarile facultative de viata este indicat sa se calculeze in mai multe variante, pentru a avea o imagine cat mai completa cu privire la posibilitatile de dezvoltare.

Astfel, se poate calcula prin :

– raportarea numarului de asigurari in stoc activ la sfarsitul anului, la numarul populatiei asigurabile;

– raportarea numarului de asigurari in stoc activ la sfarsitul anului la numarul total al salariatilor;

– raportarea portofoliului total de asigurari de viata la numarul populatiei asigurabile;

– raportarea portofoliului total de asigurari de viata la numarul total al salariatilor.

La asigurarile in valauta, efectuarea analizei activitatii si aprecierea rezultatelor se realizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori : rata daunei,costul relativ al activitatii de asigurare, rata venitului net, cursul de revenire, luarea in considerare a aportului a acestor asigurari la realizarea unor incasari in valuta si la dispersia in timp si spatiu a raspunderilor in valuta ale unei societati de asigurari.

Rezultatele obtinute din activitatea de reasigurare se analizeaza prin :

1. Aprecierea rezultatelor obtinute la cedarile in reasigurare ,se face pe categorii de bunuri. Pentru fiecare din acestea , se vor analiza primele de reasigurare incasate, daunele suportate si rezultatul net in favoarea reasiguratorului, in procente fata de primele de reasigurare.

Analiza evolutiei daunelor suportate de reasiguratori se face intotdeauna pe un interval de minimum 5 ani.

In aprecierea rezultatului net in favoarea reasigurarilor este de retinut faptul ca difera de la un an la altul in functie de volumul pagubelor.

Pentru aprecierea rezultatului final obtinut din cedarile in reasigurare, se are in vedere ca si in situatiile in care soldul general este favorabil reasiguratorilor, nu se poate spune ca se putea renunta la reasigurare.

2. In analiza rezultatelor obtinute din primirile in reasigurare trebuie sa se aiba in vedere faptul ca acestea se refera frecvent la bunuri facand parte din ramuri diferite de asigurare cum sunt : maritima, incendiu, aviatie, etc., urmarindu-se evolutia primelor incasate, a despagubirilor platite, a refactiilor platite si a soldului net societatii de asigurari din Romania.

Pentru o apreciere cat mai exacta a rezultatului final obtinut din reasigurari (cedari si primiri), se va compara volumul daunelor raportate la volumul primelor incasate de la reasigurati, cu volumul daunelor suportate de reasiguratori raportat la volumul primelor cedate acestora.

In situatia in care se constata ca volumul daunelor raportat la volumul primelor incasate de la reasigurati este mai mare decat volumul daunelor suportate de reasigurator raportat la volumul primelor cedate acestora, se impune acordarea unei atentii sporite la primirile in reasigurare pentru a se evita pe cat posibil riscurile care indica o probabilitate de producere mai mare.

3.3. Cai de crestere a eficientei a activitatii societatilor de asigurari si a asigurarilor de raspundere civila.

Deoarece platile privind despagubirile, detin ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor legate de asigurarile de bunuri, pentru a spori eficienta acestora trebuie sa se gaseasca modalitati de reducere a volumului despagubirilor.

Din practica rezulta ca volumul despagubirilor nu poate fi redus decat pana la o anumita limita, deoarece aparitia unor pagube provocate de riscurile asigurate este inevitabila, iar pe de alta parte, menierea asigurarii este tocmai acoperirea unor pagube cu caracter imprevizibil.

In general, la toate categoriile de bunuri asigurate, despagubirile pe care le plateste o societate de asigurari reprezinta saua nu limita care practic nu mai poate fi redusa.

Pentru a putea scoate la iveala eventualele rezerve de reducere a cheltuielilor de acest gen, este necesara o analiza minutioasa a evolutiei despagubirilor pe feluri de bunuri, pe categorii de asigurati si in profil teritorial.

La bunurile, cum sunt animalele, cauzele de ordin subiectiv joaca un rol important in legatura cu volumul pagubelor ce se inregistreaza.

O alta posibilitate de reducere a volumului despagubirilor o constituie luarea de catre societatile de asigurari a unor masuri de prevenire a pagubelor.

Astfel, efectuarea la timp si in bune conditii a inspectiei de risc poate contribui la prevenirea producerii unor pagube si implicit la reducerea cheltuielilor cu plata despagubirilor.

Inspectia de risc necesita ca organele asiguratorului, care sunt indreptatite sa efectueze aceasta inspectie, sa aiba la cunostinta in permanent situatia concreta pe teren in ceea ce priveste modul de intretinere, ingrijire si pastrare a bunurilor asigurate. Astfel putindu-se evita inregistrarea unor pagube sau refuzand plata despagubirilor atunci cand asiguratul se face vinovat de neluarea de masuri la timp pentru prevenirea pagubelor.

De mentionat aici sunt si mijloacele moderne de calcul utilizate in diferite operatii ca : stabilirea primelor de asigurare, contabilizarea acestora, redactarea politelor de asigurare, etc., care si ele actioneaza in directia cresterii eficientei activitatii de asigurare.

Cresterea eficientei activitatii privind asigurarile in valuta poate fi realizata prin:

-dezvoltarea asigurarilor in valuta : creeaza conditii pentru dispersarea mai buna a riscurilor, si implicit pentru realizarea unui raport mai favorabil intre volumul despagubirilor platite si volumul primelor incasate.

– prevenirea aparitiei pagubelor, la bunurile care fac obiectul asigurarilor in valuta are un rol important in reducerea volumului cheltuielilor cu plata despagubirilor, mai ales la asigurarea marfurilor in timpul transportului international.

In realizarea cresterii eficientei activitatii de reasigurare, este necesar sa se tina cont de faptul ca probabilitatea obtinerii unor rezultate pozitive din activitatea de primire in reasigurare este apreciata ca fiind mai mare decat in cazul cedarilor in reasigurare.

Se considera mai oportuna, situatia acordarii unei atentii sporite cresterii volumului acceptarilor in reasigurare.

Reasiguratorii au dreptul, ca in anumite limite sa accepte primirea in reasigurare a ofertelor care li se par avantajoase din punctul de vedere al nivelului primelor de asigurare si al marimi gradului de probabilitate a producerii riscurilor.

Reasiguratorii au grija sa nu accepte primirea in reasigurare a unor oferte, daca in prealabil nu s-au documentat si nu a efectuat unele calcule privind volumul primelor de reasigurare pe care le va incasa, totalul eventualelor despagubiri si al comisioanelor pe care va trebui sa le plateasca si rezultatele finale pe care le va obtine.

Reasiguratii se preocupa la randul lor, de obtinerea unor rezultate cat mai bune de pe urma cedarilor in reasigurare.

Sunt dezavantajati in general, de faptul ca, reasiguratorii actionand in mod unitar, sa accepte conditiile impuse, neavand ce face.In situatia neacceptarii acestor conditii, reasiguratii ar ramane descoperiti, iar in eventualitatea producerii riscurilor asigurate ar intampina greutati in achitarea despagubirilor respective.

Cresterea volumului comertului mondial, a capacitatii de transport a flotei maritime si a celei aeriene va determina o crestere a volumului asigurarilor in valuta si, implicit, sporirea cedarilor in reasigurare.

Posibilitatea cresterii in viitor a volumului cedarilor in reasigurare a societatilor de asigurari si reasigurari din Romania presupune cunoasterea cat mai aprofundata a activitatii si a rezultatelor financiare ale societatilor de asigurari sau reasigurari care le preiau.

Aceasta este motivata astfel :

– daca vom plasa cedarile noastre unor reasiguratori care prezinta stabilitate financiara si care obtin de regula, profit, vom avea dreptul ca, proportional cu volumul primelor platite acestora sa participam la profit si astfel sa obtimen rezultate mai bune.

– aproximatia cu care asiguratorul fixeaza primele clauzele si conditiile politelor de asigurare variaza considerabil in functie de piata si categoria de asigurari in care acesta lucreaza.

– reasiguratorii care cunosc in permanenta evolutia de pe piata de asigurari si reasigurari sa poata incheia tranzactii ce se vor putea dovedi avantajoase.

Rezultatele activitatii de reasigurare depind nemijlocit de rezultatele activitatii de asigurare, astfel daca reasiguratorii nu tin cont de acest lucru, este putin probabil sa obtina rezultate bune.

Posibilitatea cresterii eficientei activitatii de asigurari si reasigurari este realizata prin cautarea permanenta a unor solutii care sa conduca la reducerea cheltuielilor privind administrarea asigurarilor. Se actioneaza asupra celor doua componente : cheltuieli cu salariile si cheltuieli cu materialele.

O cale de crestere a eficientei activitatii de asigurare si reasigurare este si obtinerea de venituri suplimentare prin efectuarea de plasamente in diferite investitii a rezervelor tehnice, in conditiile oferite de economia de piata.

=== 4 ===

CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURARILE DE RASPUNDERE CIVILA SOCIETATEA DE ASIGURARE- REASIGURARE ASTRA S.A.

4.1. Prezentarea societatii de asigurare-reasigurare ASTRA S.A.

1. In cadrul societatii de asigurare – reasigurare ASTRA S.A., constatarea producerii evenimentelor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea si plata despagubirilor se fac in baza :

a) Normelor tehnice;

b) conditiilor, contractelor sau politelor de asigurare specifice fiecarei forme de asigurare.

2. Unitatea teritoriala efectueaza constatarea producerii evenimentelor asigurate si evaluarea pagubelor la asigurarile incheiate de aceasta, precum si loa riscurile asigurate de alta unitate teritoriala a societatii, in situatiile in care evenimentul asigurat s-a produs in raza de activitate.

In situatia unor daune complexe sau de valori ridicate, care depasesc nivelul de 100.000 dolari SUA, sau echivalentul in lei sau alte valute, de fiecare dauna, unitatile teritoriale solicita asistenta directiei de specialitate din Administratia centrala, intocmind si inaintand directiei tehnice de resort din Administratia centrala, o nota privind cazul respectiv, in care se arata : natura daunei, imprejurarea in care s-a produs, alte detalii legate de aceasta, numarul, data si perioada de valabilitate a politei de asigurare, suma asigurata din polita, precum si elemente privind valoarea estimativa a daunei.

3. Sucursalele ASTRA, precum si agentiile Bucuresti Victoria si Bucuresti Sector III sunt abilitate sa efectueze plati de despagubiri in limita plafonului valoric comunicat acestora de directia generala a societatii.

Platile se aproba de directorii sucursalelor si agentiilor mentionate mai sus, pe baza referatului de plata intocmit de lichidatorul de dauna, purtand viza de control financiar preventiv data de economistul desemnat in acest scop, precum si avizul consilierului juridic.

Dosarele de dauna intocmite de unitatile teritoriale subordonate sucursalelor se transmit acestora in vederea aprobarii platii, impreuna cu referatul de plata intocmit de lichidatorul de dauna, pe ccare se mentioneaza sub semnatura, propunerea conducatorului unitatii teritoriale.

4. In cazul despagubirilor care depasesc plafonul valoric comunicat de directia generala, acestea se aproba de directorul directiei tehnice de resort din Administratia centrala, pe baza dosarului de dauna, insotit de referatul de plata, purtand semnaturile persoanelor autorizate din cadrul sucursalei, inclusiv al directorului acestuia, asa cum se arata la art.3.

Dupa aprobarea despagubirii, dosarul de dauna impreuna cu referatul de plata, se inapoiaza sucursalei (respectiv agentiei Bucuresti Victoria si agentiei Bucuresti Sector III), in vederea efectuarii platii de catre acestea din urma.

5. In indeplinirea obligatiilor privind constatarea producerii evenimentelor asigurate, stabilirea pagubelor si evaluarea despagubirilor, unitatile teritoriale au urmatoarele atributii :

– organizeaza si efectueaza constatarea producerii evenimentelor asigurate, verificarea constatarilor efectuate de alte organe si evaluarea pagubelor;

– inregistraza instiintarile facute de asigurati sau de pagubiri, cu privire la producerea evenimentelor asigurate si intocmesc dosarele de daune.

– verifica realitatea producerii evenimentelor asigurate si sinceritatea actelor intocmite :

– rezolva operativ cazurile de pagube avizate, prezentand administratiei centrale propuneri pentru plata despagubirilor;

– controleaza periiodic situatia daunelor nerezolvate, luand sau propunand masuri pentru solutionarea acestora;

– verifica pentru bunurile cuprinse in asigurare, respectarea de catre asigurati a regulilor de prevenire a incendiilor, precum si a altor masuri de protectie, in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare;

– tine evidenta cazurilor de pagube avizate la asigurarile incheiate, a platilor de daune efectuate si a rezervelor de daune constituite;

– solicita organelor de politie, organelor de urmarire penala, uniotatilor de pompieri, altor organe care constata si cerceteaza producerea unor evenimente asigurate, documente si date cu privire la cauzele si imprejurarile producerii evenimentelor asigurate si la pagubele produse, in vederea staqbilirii propunerilor pentru plata despagubirilor;

– solicita organelor de meteorologie si hidrologie confirmarea, sau infirmarea unor evenimente naturale cauzatoare de pagube;

– propune administratiei centrale, in cazurile necesare, utilizarea unor colaboratori externi, in vederea efectuarii lucrarilor de constatare si evaluarea a unor pagube care prezinta probleme tehnice deosebite;

– executa orice alte lucrari dispuse de Administratia centrala.

6. Instiintarea cu privire la producerea evenimentului asigurat sau cererea de despagubire, se poate primi de la :

* asigurat sau pagubit;

* reprezentantul sau imputernicitul acestuia;

* beneficiarul asigurarii;

reprezentanti imputerniciti de societate (comisari de avarie, corespondenti, etc.).

La primirea instiintarii cu privire la producerea evenimentului asigurat, sau a cererii de despagubire, se procedeaza astfel :

a) pe baza datelor privitoare la marimea pagubei, in registrul privind evidentele daunelor avizate si platite, se trec valorile estimate ale daunelor, iar dupa efectuarea platii acestora, sumele efectiv platite;

b) se verifica daca asigurarea era in vigoare la data producerii evenimentului asigurat, resopectiv daca prima de asigurare pentru perioada in care a avut loc evenimentul, a fost platita de asigurati, daca solicitatea despagubirii s-a facut in termenul legal de prescriptie care in conformitate cu prevederile art.3, alin.2 din Decretul nr.167/1958, republicat, este de doi ani de la data producerii daunei, si daca instiintarea si cererea de despagubire cuprind datele necesare, respectiv daca la cererea de despagubire sunt atasate toate actele si documentele prevazute in conditiile de asigurare;

c) in functie de rezultatul verificarii, se cer asiguratului date sau acte suplimentare pentru completarea dosarului de dauna, si daca este cazul I se fac recomandari cu privire la masurile ce trebuie luate pentru limitarea extinderii pagubei sau micsorarea acesteia;

d) daca se primesc documente scrise intr-o alta limba decat una de circulatie internationala, se cere asiguratului traducerea acestora intr-o limba de circulatie internationala sau in limba romana, ori se iau masuri in acest sens;

e) pe baza examinarilor efectuate, se intocmeste referatul pentru regularizarea daunei prin care se fac propuneri pentru plata despagubirii;

f) dupa efectuarea platii despagubirilor pe baza aprobarii mentionate la art.3 sau 4, dupa caz se fac mentiunile necesare in registrul de evidenta a daunelor avizate si platite, iar dosarele se pastreaza in arhiova unitatii teritoriale timp de 10 ani de la incheierea cazului.

7. Producerea evenimentelor asigurate si marimea pagubelor se pot proba prin : acte intocmite de organele in drept, procese- verbale de constatare intocmite de salariatii societatii ASTRA S.A., impreuna cu asiguratul, rapoarte de constatare ale salariatilor ASTRA S.A. sau ale altor imputerniciti ai acesteia, ori rapoarte intocmite de experti sau specialisti angajati in acest scop.

8. In cazul unor pagube inclusiv a celor de raspundere civila, la care stabilirea realitatii, cauzelor si a cuantumului acestora, prezinta dificultati deosebite, constatarea si evaluarea pagubelor se pot face prin experti sau prin specialisti, altii decat reprezentati ai ASTRA S.A.. Angajarea si retribuirea acestora se fac in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.

9.In cazul evenimentelor asigurate produse in tara, ori in cazul bunurilor importate, daca nu este stabilit altfel prin conditiile de asigurare, constatarea pagubelor sau cercetarea cauzelor acestora si stabilirea masurilor ce trebuie luate pentru limitarea extinderii pagubelor, salvarea bunurilor si a persoanelor si micsorarea pagubelor, se fac de catre salariati ai societatii ASTRA S.A., dupa caz, separat sau impreuna cu reprezentanti ai asiguratului, ori in cadrul comisiilor tehnice de expertiza sau alte comisii similare.

10. Inainte de a se deplasa la locul producerii evenimentului asigurat, salariatul societatii ASTRA S.A. trebuie sa examineze cererea de asigurare a asiguratului, copia contractului, politei, avizului sau certificatului de asigurare, raportul privind inspectia de risc, decontul de prime, instiintarea si actele primirte de la asigurat si sa se documenteze asupra problemelor in legatura cu rezolvarea cazului respectiv, inclusiv daca primele de asigurare au fost platite de asigurati potrivit prevederilor documentelor de asigurare.

11. Actele de constatare se intocmesc cu participarea asiguratului sau reprezentantului acestuia, dupa caz, a beneficiarului asigurarii, si se semneaza de catre toate persoanele care iau parte la intocmirea lor, completandu-se obligatoriu toate rubricile inscrise in acesta.

Eventualele modicari in cuprinsul actelor de constatare trebuie certificate sub semnatura acelorasi persoane care le-au semnat.

Persoanele care participa la lucrarile de constatare si intocmire a actelor raspund conform legii pentru completarea de date false sau nereale, inclusiv pentru solutiile tehnice care nu sunt in concordanta cu prevederile exprese in conditiile de asigurare.

12. Conducatorii unitatilor teritoriale au obligatia de a lua masuri pentru solutionarea cu operativitate a dosarelor de dauna in scopul evitarii reclamatiilor si consolidarii credibilitatii si prestigiului societatii.

In acest scop lichidatorul de dauna actioneaza pentru obtinerea intr-un termen cat mai scurt a tuturor documentelor necesare intocmirii dosarului de dauna; viza de control financiar preventiv avizul juridic si aprobarea platii se realizeaza intr-o perioada de maximum 3 zile lucratoare de la intocmirea dosarului de catre lichidatorul de dauna.

13. In situatia in care o paguba a fost produsa ca urmare a actiunii simultane sau succesive a mai multor cauze, fara sa se poata stabili ca paguba a fost proodusa sau ca nu putea sa fie produsa numai de una din acestea, paguba se va considera ca find produsa in egala masura de fiecare diin aceste cauze.

Despagubirile stabilite in sarcina societatii nu pot depasi sumele asigurate, mai putin fransizele (acolo unde asemenea fransize sunt prevazute prin conditiile si polita de asigurare).

4.2. Asigurarea de raspundere civila auto, in cazul producerii riscului asigurat.

Dosarele de dauna se intocmesc de catre unitatea teritoriala la care s-a facut avizarea daunei. Unitatea teritoriala care gestioneaza dosarul de dauna, solicita confirmarea existentei asigurarii la unitatea teritoriala care a emis tichetul de asigurare.

In cazul in care asiguratul nu a instiintat asiguratorul despre eveniment, unitatea teritoriala in cauza este obligata sa solicite acceptul asiguratului fie direct acestuia, fie prin unitatea teritoriala care a emis tichetul de asigurare.

Constatarea pagubelor la autovehicule se face de catre lichidatorul de dauna, al unitatii teritoriale in prezenta pagubitului fie la unitatea de reparatii auto cu care s-a incheiat conventia de colaborare fie la locul stabilit impreuna cu pagubitul in cazul unor daune minore.

In cazul in care apar diferente intre sumele solicitate de pagubiti si cele cuvenite potrivit Normelor tehnice ale Ministerului Finantelor, cu privire la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, unitatile teritoriale au obligatia sa explice pagubitilor in scris motivele care determina astfel de diferente.

In vederea stabilirii unor cooperari, cu unitatile de reparatii auto in scopul solutionarii cauzelor de dauna de raspundere civila auto, este indicat sa se incheie conventii de colaborare.

La deschiderea dosarului de daune, lichidatorul de dauna mai verifica :

– dovada incheierii asigurarii de raspundere civila auto la societatea de asigurare-reasigurare (fotocopia tichetului de asigurare);

– documentul politiei sau altor organe abilitate ale politiei pentru cazurile in care accidentul face obiectul unui proces penal, insotit de autorizatia de reparatie cand este cazul. Aceste acte se prezinta in original;

– acordul pentru stabilirea despagubirilor pe baza conventiei, dintre asigurat, persoana pagubita si asigurator, care se da pe procesul verbal al politiei, pe procesul verbal de constatare tehnica sau pe instiintare;

– proces verbal de constatare tehnica;

– fotografii;

– documentele care fac dovada platilor efectuate, inclusiv dovezile de reparatie;

– schita accidentului;

– declaratia pagubitului ca nu a mai primit despagubiri pentru accidentul in cauza de la societatea de asigurare respectiva sau de la alt asigurator;

– cerere de despagubire din partea pagubitului, in care se mentioneaza suma solicitata;

– referatul de plata;

– copie dupa certificatul de inmatriculare sau cartea de identitate a autovehiculului persoanei pagubite.

La deschiderea dosarului de dauna, lichidatorul de dauna mai verifica :

– daca autovehiculul prezentat la constatare coincide cu autovehiculul mentionat in procesul verbal al politiei (se verifica datele din cartea de identitate, certificatul de inmatriculare si se confrunta cu cele ale autovehiculului prezentat la constatare : numar de inmatriculare, marca, tip, culoare,

serie sasiu)

– dimanica accidentului;

– pe cat posibil locul accidentului;

– actul de identitate al celui care se prezinta la constatare, pentru a se verifica daca persoana care a semnat incuvintarea este pagubitul;

Incadrarea despagubirii pretinse in limitele minime si maxime prevazute de reglementarea guvernamentala a anului in care s-a produs evenimentu.

Dosarul de daune auto privind raspunderea civila auto, la societatea de asigurare-reasigurare ASTRA S.A., agentia CAMPINA se prezinta in Anexa A.

Conform Anexei A, dosarul de daune auto RCA se deschide cu procesul verbal de constatare a pagubelor la autovehicule.

Procesul verbal de constatare al pagubelor cuprinde : date despre asigurat, pagubit, descrierea evenimentului asigurat precum si datele de identificare ale autovehiculului vinovat, felul asigurarii, autovehiculul avariat, numar catalog, pagina, pozitie, valoarea de nou, uzura, cursul valutar la data accidentului si valoarea reala la data accidentului, precum si raspunzatorul pentru producerea accidentului.

Procesul verbal de constatare al daunelor cuprinde :

1. Procesul verbal de constatare a contraventiei al politiei prezentat in anexa nr.1 care prezinta faptele savarsite de catre asiguratul D.R.D.P. BUCURESTI (reprezentat de S.D.N. Ploiesti – Societatea de Drumuri Nationale), prin reprezentantul sau Fratila Mihai, pentru avarii auto (parbriz fisurat) produse tertului Baciu Florin.

Procesul verbal a fost intocmit de Politia Orasului Sinaia la data de 2.03.2000 ora 20 si 15 minute si prezinta urmatoarele : in timpul conducerii autospecialei de catre Fratila Mihai, proprietatea S.D.N., avand numarul de inmatriculare PH .01.SDN, raspandind material antiderapant cu ajutorul raspinditorului, de la acesta sarind pietre in parbrizul autoturismul marca WW cu nr. de inmatriculare PH.10.BZM.

In procesul verbal al politiei se inscrie si acordul asiguratului pentru ca despagubirea datorata persoanbei pagubite sa se stabileasca pe baza intelegerii intre parti cu acordul S.C. ASTRA S.A.

Aceasta incuvintare, tine loc si de instiintare la S.C. ASTRA S.A . de catre asigurat despre producerea accidentului.

2. Autorizatia de reparatie si tichetul (pentru asigurarea obligatorie de RCA) prezentate in anexa nr.2, autorizatia de reparatie fiind intocmita de Politia Orasului Sinaia si fiind retinuta de atelierul unde se executa reparatia respectiv S.C. IATSA CAMPINA S.A. cu care S.C ASTRA S.A. are incheiat un acord de colaborare.

3. In anexa nr.3 este prezentata fotocopia dupa talonul autoturismului tertului pagubit Baciu Florin.

4. Anexa nr.4 cuprinde cartea de identitate si permisul conducatorului auto Baciu Florin (tertul pagubit).

5. Declaratia tertului Baciu Florin care aduce la cunosatinta societatii de asigurare – reasigurare ASTRA S.A. implicarea intr-un accident de circulatie, in imprejurarile prezentate in anexa

nr.1 aducand la cunostinta avaria suferita (parbriz fisurat).

6. In anexa nr.6 este prezentat talonul autospecialei asiguratului D.R.D.P. BUCURESTI – S.D.N. Ploiesti.

7. Anexa nr.7 prezinta confirmarea incheierii contractului de asigurare obligatorie RCA intre ASTRA S.A. si D.R.D.P. BUCURESTI – S.D.N. Ploiesti.

8. Anexa nr.8 prezinta trei ipostaze (fotografii) ale autovehiculului avariat.

9. Acordul dintre Baciu Florin si S.C. IATSA CAMPINA S.A. cu privire la primirea autovehiculului in buna stare de functionare fara a mai prezenta defectiunile reclamate (respectiv parbrizul fisurat) si cu inventarul complet, este prezentat in anexa nr.9.

10. Factura fiscala emisa de catre S.C. IATSA CAMPINA S.A. catre cumparatorul Baciu Florin in valoare de 1.398.526 lei reprezentand reparatia efectuata este prezentata in anexa nr.10.11. Declaratia lui Baciu Florin, pagubit in accidentul de circulatie ca nu a mai primit despagubiri pentru evenimentul in cauza de la ASTRA S.A. si cum ca nu va mai primi despagubiri pentru evenimentul mentionat de la nici un alt asigurator, se prezinta in anexa nr.11.

12. Anexa nr.12 prezinta cererea de despagubire a lui Baciu Florin care doreste ca suma mentionata sa-i fie achitata prin ordin de plata in favoarea S.C. IATSA CAMPINA S.A. prin contul sau deschis la BANC POST CAMPINA.

Prin cererea de despagubire, pagubitul declara ca nu mai are nici o pretentie in legatura cu paguba respectiva de la asigurator, iar in cazul in care autoritatile competente sa cerceteze evenimentele asigurate constata anularea despagubirii, acesta se obliga sa restituie despagubirea primita.

Dosarul de daune auto RCA se incheie cu confirmarea asigurarii prin care se confirma si plata integrala a primei de asigurare in valoare de 2.700.000 lei opentru perioada de valabilitate 1.01. -31.12.2000 de catre asiguratul D.R.D.P. BUCURESTI – S.D.N. Ploiesti.

Unitatea teritoriala care a confirmat asigurarea este Slatina.

4.3.Lichidarea daunelor din asigurarea de raspundere civila a autovehicolelor, cu valabilitate in afara teritoriului Romaniei (Carte verde).

1. Administrarea si regularizarea daunelor de raspundere civila a autovehiculelor , cu valabilitate in afara teritoriului Romaniei (sisten “Carte verde”) se face in mod centralizat, realatiile cu strainatatea in aceste probleme derulandu-se prin Sucursala Municipiului Bucuresti a societatiii de asigurare-reasigurare ASTRAS.A.

2. In cazurile in care celelalte unitati teritoriale ale societatii primesc avizari din strainatate privind implicarea unor autovehicule asigurate la societatea ASTRA S.A., pentru raspundere civila in afara teritoriului Romaniei, acestea trimit avizarile in cauza Sucursalei Municipiului Bucuresti, aratand totodata in scris, daca autovehiculul in cauza a fost asigurat de catre unitatea teritoriala, pentru perioada cand a avut loc accidentul, respectiv daca a eliberat documentul international de asigurare tip “Carte verde”.De asemenea, in astfel de cazuri, unitatea teritoriala obtine de la asigurat, daca acesta s-a intors intre timp in tara, o decalratie scrisa cu privire la cauzele si imprejurarile in care s-a produs accidentul in care a fost implicat.Aceasta declaratie se remite Sucursalei Municipiului Bucuresti impreuna cu celelalte documente.

3. Unitatile teritoriale au obligatia ca, la solicitarea Sucursalei Municipiului Bucuresti, sa obtina si sa transmita acesteia informatii cu privire la pesoanele din raza lor de activitate, care au fost implicate in accidente rutiere in strainatate ( confirmarea existentei asigurarii de raspundere civila auto cu valabilitate in strainatate, declratii scrise ale persoanelor in cauza, alte informatii).

4. Regularizarea daunelor de raspundere civila auto cu valabilitate in strainatate (sistem “Carte verde”) se efectueaza de catre Sucursala Municipiului Bucuresti, pe baza deconturilor si a documentelor justificative primite din strainatate in conformitate cu prevederile conventiei tip interbirouri, sistenm “Carte verde”, redata in traducere, aplicandu-se dispozitiile legale din tara in care a avut loc accidentul.

5. La primirea avizarilor de dauna din strainatate sau in alt mod, Sucursala Municipiului Bucuresti deschide dosarele de dauna pentru fiecare caz in parte, purtand corespondenta cu societatea straina sau biroul national din tara din care a avut loc accidentul, dupa caz, pentru clarificarea deplina a raspunderii care revine asiguratului si a cuantumului despagubirilor care urmeaza a fi platite.

6. Pe baza documentatiei primite din strainatate si acolo unde este cazul, a informatiilor primite de la unitatile teritoriale, Sucursala Municipiului Bucuresti verifica daca, intr-adevar, raspunderea revine asiguratului societatii si daca despagubirile care se solicita, corespund dinamicii accidentului si sunt pe deplin justificate.

7. Cazurile de dauna trebuie sa fie solutionate, pe cat posibil, pe cale amiabila, dar nu se exclude posibilitatea ca in cazuri cu totul exceptionale, cu acordul administratiei centrale a societatii – directia asigurari nemaritime – si cu aviz juridic, sa se solicite biroului gestionar, din tara respectiva, sau membrului acesteia care se ocupa de caz, recurgerea la o rezolvare pe cale judecatoreasca, daca intr-adevar exista elemente de necontestat care sa conduca la o astfel de masura.

8.Dupa examinarea intregii documentatii existente in dosarul de dauna si a decontului primit din strainatate, Sucursala Municipiului Bucuresti intocmeste referatul de plata care, impreuna cu dosarul de daune purtand avizul consilierului juridic al Sucursalei Municipiului Bucuresti (sau al agentiei Bucuresti Victoria sau Bucuresri Sectorul III) dupa care se transmite directiei asigurari nemaritime, in vederea obtinerii vizei de control financiar preventiv si a aprobarii si efectuarii platii.

Directia economica din Administratia centrala inapoiaza Sucursalei Municipiului Bucuresti dosarul de dauna impreuna cu o copie a dispozitiei de transfer in strainatate. Dupa inchiderea cazului, dosarul se pastreaza in arhiva Sucursalei Municipiului Bucuresti.

9. Sucursala Municipiului Bucuresti tine evidenta dosarelor avizate si platite privind sistemul “Carte verde” intr-un registru separat, pe ani de gestiune in cadrul fiecarui an trecandu-se, in ordinea numerelor de referinta, urmatoarele date :

– numarul de referinta;

– data primirii avizarii si deschiderii dosarului de dauna;

– data si tara in care a avut loc evenimentul;

– numele asiguratului, numarul si data documentului de asigurare si perioada de valabilitate;

– numele conducatorului auto si numarul de inmatriculare a aautovehiculului asigurat;

– numele persoanelor pagubite si numarul de inmatriculare a autovehiculului ( autovehiculelor) avariate;

– descrierea pe scurt a naturii daunelor;

– valoarea estimata a daunelor;

– data si suma platilor efectuate de ASTRA S.A.;

– data la care cazul a fost inchis, iar dosarul transferat in arhiva.

Inregistrarea din aceasta evidenta si respectiv deschiderea dosarului dedauna se efectueaza in ziua primirii avizarii daunei, iar pentru coloanele la care nu exista date in momentul efectuarii acestor operatiuni, completarea se face ulterior, pe masura ce se primesc informatiile necesare.

9. Numerotarea dosarelor de dauna se face prin introducerea inaintea numarului de ordine a simbolului tarii in care a avut loc evenimentul, format din una sau doua litere dupa caz (de exemplu literea D pentru Germania, literea B pentru Belgia, literele BG pentru Bulgaria, literele GB pentru Marea Britanie) urmate de ultimile doua cifre ale anului de gestiune respectiv. Se completeaza toate rubricile de pe coperta dosarului de dauna, cu informatiile necesare, inclusiv locul unde a avut loc evenimentul.

10. Sucursala Municipiului Bucuresti are obligatia de a comunica in mod operativ celorlalte unitati teritoriale imediat dupa primirea dosarului de dauna impreuna cu copia dispozitiei de transfer in strainatate de la Administratia centrala, despagubirea platita in cazul respectiv, potrivit modelului de scrisoare prezentata in anexa nr.16.

11. la Sucursala Municipiului Bucuresti dosarele de dauna se pastreaza in dulapuri metalice, grupate pe relatii (tari), iar in cadrul fiecarei relatii, pe an de gestiune. In cadrul fiecarui an de gestiune, dosarele de dauna se aranjeaza in ordinea numerelor de referinta, astfel incat orice persoana din societate, in cazurile necesare, sa poate gasi cu usurinta un anumit dosar.

Se interzice pastrarea dosarelor in alt loc decat cel mentionat mai sus, cu exceptia perioadelor de timp in care se afla in lucru la salariatii care au sarcini in astfel de probleme. La sfarsitul programului de serviciu dosarele in lucru se introduc in dulapurile metalice, in modul mentionat in aliniatul precedent.

12. Sucursala Municipiului Bucuresti comunica lunar Administratiei centrale, Directia control de specialitate, investitii si prognoza, pana la data de 10 ale lunii urmatoare, platile de despagubiri efectuate in perioada raportata, precum si rezervele de dauna existente la sfarsitul perioadei raportate.

Regularizarea daunelor de raspundere civila a autovehiculelor cu valabilitate in afara teritoriului Romaniei (Carte verde) se face in mod centralizat, relatiile cu strainatatea in aceste probleme derulandu-se prin sucursala Municipiului Bucuresti a societatii de asigurare-reasigurare ASTRA S.A. pe baza deconturilor si a documentelor justificative primite din strainatate in conformitate cu prevederile tip interbirou (redata in traducere in anexa B1), aplicandu-se dispozitiile legale din tara in care a avut loc accidentul.

La primirea avizarilor de dauna din strainatate (sucursala Municipilului Bucuresti), deschide dosare de dauna pentru fiecare caz in parte.

La asigurarea de raspundere civila a autovehiculelor cu valabilitate in afara teritoriului Romaniei, primele asigurate se stabilesc pe perioade de 15 zile, 20 zile, o luna, respectiv 2-12 luni, cu plata anticipata si integrala a primelor pentru intreaga perioada pentru care se solicita incheierea asigurarii si se emite “Carte verde”.

Primele de asigurare se stabilesc in dolari la toate tipurile de autovehicule. Primele de asigurare sunt prezentate in Tabelul nr. 1 si Tabelul nr.2 din anexa B.

Tabelul nr.1 prezinta primele de asigurare valabile pentru Europa iar tabelul nr.2 primele de asigurare in tarile limitrofe Romaniei: Bulgaria, Moldova, Ukraina, Ungaria si Yugoslavia.

In cadrul anexei B, este prezentata o “Declaratie a sinistrului – constatare de accidente de autovehicule”, aceasta declaratie nu constituie o recunoastere a responsabilitatilor celor doua parti (Asiguratul si tertul pagubit) dar este relevanta pentru o identificare rapida a persoanelor si a faptelor acestora.

Inlocuieste procesul verbal eliberat de Politie. Aceasta declaratie fiind valabila in cazul accidentelor in parcare.

In cazul nostru se constata accidentul dintre: ELINTRANS BUCURESTI, (tertul pagubit), avand autovehiculul marca IVECO EUROTECH cu numarul de inmatriculare B337, condus de DRAGULOIU GABRIEL, (Compania de asigurare este ASTRA S.A. care a incheiat o asigurare de raspundere civila pentru autovehicule cu valabilitate in afara teritoriului Romanie, pentr ELINTRANS BUCURESTI, avand numarul politei de asigurare 20-02/x, nr. Carte verde 0342071), si asiguratul ATP DD din Orasul VARAZDIN HR, avand autovehiculul marca GORICA, cu nr. de inmatriculare ASV 220-Z-0, condus de HUNSADI MLADEN.

Asiguratul ATP DD este asigurat la societatea de asigurare CROATIA ASIGURANTE, cu numarul politei de asigurare 3565527-010902161, numar Carte verde 3565527, asigurare valabila pana la 01.11.2005.

Locul accidentului este in Italia la GORIZIA. Data incidentului fiind 11.02.2005 la ora 18.

Se constata ca nu au mai fost produse daune materiale altor autovehicule.

In aceiasi declaratie este prezentat graficul incidentului, strada unde s-a produs incidentul, pozitia autovehiculelor in stadiul initial, semnalizarea stradala.

Daunele materiale ale tertului pagubit sunt avarii: la far stanga, scara, masca, aripa, oglinda si usa.

Aceasta declaratie se incheie cu semnatura celor doi participanti la accident neexistand martori.

In cadrul acestui dosar de daune se mai include:

declaratia asiguratului ca a fost implicat intr-un incident de circulatie si inprejurarile respective.

dovada ca polita de asigurare exista si ca este valabil incheiata.

copii dupa cartea de identitate si permisul de conducere auto si talonul auto al tertului pagubit.

copii dupa talonul autovehiculului asigurat.

fotografii relevand dovada avariei.

factura de prezentare a costului reparatiilor efectuate in tara unde s-a produs accidentul.

declaratia tertului pagubit ca nu a mai incasat alte despagubiri.

cerere de despagubire a tertului pagubit

Anexa A

Anexa B

=== CONCLUZII SI PROPUNERI ===

CONCLUZII SI PROPUNERI

Anual accidentele de autovehicule produc mii de victime. Conducerea sub influenta bauturilor alcolice, viteza excesiva, nerespectarea distantelor regulamentare, adormirea la volan, conduc la accidentarea unui numar mare de pietoni sau persoane din autovehicule.

Pierderea din activitatea de subscriere apare atunci cand cheltuielile si despagubirile unui asigurator sunt mai mari decat volumul primelor incasate. Efectul il reprezinta cresterea primelor de asigurare, ceea ce conduce la pierderea cotei de piata.

In legislatia romaneasca reprezinta infractiuni si sunt sanctionate penal urmatoarele fapte :

– conducerea autovehiculului fara permis sau cu permis de alta categorie;

– conducerea autovehiculului in stare de ebrietate;

– fuga de la locul accidentului;

– sustragerea de la probele biologice;

– conducerea autovehiculelor neinmatriculate.

Cu toate acestea asigurarea auto este cea mai cautata forma de asigurare, deoarece bunul (autovehiculul) este supus cel mai mult riscului de avariere.

Reactiile omului la risc sunt diverse si ele depind de o serie de cauze :

– cresterea numerica a populatiei, circulatia acesteia in cadrul national, intre localitati si interiorul acestora;

– dezvoltarea spiritului de competitie intre oameni ca urmare a cresterii economice;

– efectele sociale : somaj, inflatie, fluctuatii ale preturilor.

Toate acestea, duc inevitabil la nevoia de asigurare, devenind solutia cea mai viabila pentru realizarea unui echilibru economico-financiar oricarui progres.

Managementul de risc este o activitate noua si foarte importanta pentru orice societate de asigurare, de asigurare-reasigurare. De aceea, el trebuie aplicat consecvent de catre firma pentru indeplinirea obiectivelor strategice ale acesteia.

Indiferent de tipul de asigurare, asiguratorul se intereseaza inainte de a stabili prima de asigurare de severitatea riscului.

Un manager bun este cel care prevede, care identifica posibilitatea aparitiei riscului.

In baza unor chestionare care le intocmeste compartimentul de marketing al unei societatii specializate in asigurari, verifica pe de o parte nevoia de asigurare a populatiei, iar pe de alta parte, formele de asigurare care sunt cele mai solicitate.

Din verificarile efectuate, reiese ca persoanele fizice solicita:asigurarea autovehiculelor (FULL CASCO) apoi a cladirilor, asigurarea de viata si abia ultima asigurarea bunurilor.

In cazul societatilor comerciale, tot asigurarea autovehiculelor este cea mai solicitata, urmata de asigurarea utilajelor si c-am pe acelasi plan asigurarea de accidente a salariatilor.

Trebuie re,marcat ca dinamica din industrria asigurarilor determina conotatii economice avand influenta supra intregii societati, nu numai asupra persoanelor fizice si juridice care sunt direct implicate.

Acesta dinamica este influentata si de volumul platilor sub forma de despagubiri obtinute in mod necuvenit de catre unii asigurati, prin actiuni de frauda.

Din experienta ultimilor ani reiese ca cele mai multe incercari de obtinere de venituri necuvenite se intalnesc in cazurile de daune la asigurarea obligatorie de raspundere civila auto. Acest fenomen este remarcat in toate tarile europene.

Cele mai frecvente situatii sunt acelea in care autoturisme neasigurate CASCO sunt avariate cu concursul propriilor detinatoare care apeleaza la diversi cunoscuti, posesori ai asigurarii de raspundere civila auto, pentru ca acestia sa provoace cu buna stiinta avariile respective.

Este cu atat mai greu de dovedit reaua intentie a celor care insceneaza astfel de accidente, cu cat acestia reusesc sa implice agentul de circulatie, care consemneaza in procesul verbal datele privind evenimentul rutier respectiv, din care rezulta vinovatia asiguratului de raspundere civila.

Asiguratorii, in situatia in care manifesta suspiciuni in legatura cu unele dosare de dauna auto RCA, de regula iau urmatoarele masuri :

– vizioneaza autovehiculul al carui conducator auto este vinovat de producerea accidentului;

– investigheaza locul si data declarata a accidentului;

– solicita declaratii celor doi conducatori auto implicatii in evenimentul rutier, precu si martorilor.

In scopul de a investiga pe baze stiintifice unele cazuri de accidente auto, unele tari dezvoltate economic din Europa de Vest au luat masura infiintarii unor adevarate centre de cercetare.

Fata de toate acestea este de remarcat incercarea asiguratorilor de a adapta metodele de lucru si de investigare a daunelor la realitatile si metodele tot mai sofisticate din sfera infractionalitatii.

Piata romaneasca a asigurarilor este o piata competitiva, desi nu se afla in faza de maturitate din acest punct de vedere. Daca avem in vedere numarul ridicat al societatilor de asigurare, oferta este mare numai in aparenta, capacitatea loc financiara fiind insa total insuficienta pentru a sustine riscurile cu care sunt confruntati potentialii asigurati.

Societatile se confrunta cu un proces intens de faramitare activitatii de asigurare cu consecinte care pun in pericol increderea in intreaga piata a asigurarilor. Fenomenul se concretizeaza in cresterea rapida a numarului societatilor de asigurare de la 15 in 1993, pana la 47 in 1996 si 58 in ianuarie 1998. Ingrijoratoare in aceasta explozie, este capacitatea profesionala si financiara scazuta a majoritatii noilor societati.

Cererea potentiala este mare datorita populatiei numeroase a Romaniei, dar cererea efectiva este redusa, din cauza puterii economice precare a populatiei asigurabile si convingerii acesteia in legatura cu utilizarea asigurarilor.

Rolul social al asigurarilor. Asigurarea are ca scop, prin intermediul contributiilor varsate de catre asigurati, sa plateasca indemnizarea acelora dintre ei care sunt victimele evenimentelor nedorite.

Este o functie eminamente sociala. A garanta veniturile vaduvelor si orfanilor dupa disparitia prematura a capului familiei, a oferi mijloace pentru reconstituirea casei sau cumpararea altei locuinte, pentru acela a carui casa a fost distrusa de catre un incendiu, a varsa sume care sa compenseze pierderile profesionale aceluia care din cauza unui accident este in imposibilitatea de a muncii, a da mijloacele financiare bolnavului sau ranitului pentru a fi ingrijit conform metodelor celor mai eficace si deci cresterea sanselor acestuia de a se insanatosi, acestea toate sunt obiectivele fundamentale ale asigurarilor.

Un alt aspect al rolului social al asigurarii este incidenta sa in supravietuirea inteprinderilor.

Permitand supravietuirea intreprinderilor victime ale unor evenimente nedorite asigurarea ii salveaza pe angajati, precum si locurile lor de munca, cu toate implicatiile si contribuie la stabilirea relatiilor sociale si a celor de munca.

Rolul economic al asigurarilor. Functia sociala a asigurarilor are prin ea insasi consecinte favorabile asupra economiei. Permitand victimelor accidentelor sau bolilor sa-si procure resursele necesare, asigurarea face ca aceste riscuri sa nu fie in sarcina colectivitatii si in acelasi timp mentine la un nivel constant puterea de consum a aceleasi colectivitati, de produse de asigurare.

Permitand intreprinderilor sa continue sa functioneze dupa un sinistru, asigurarea consolideaza relatiile de munca ofera continuitatea productiei si pastreaza reteaua economica.

Dar rolul economic al asigurarii nu se limiteaza la pastrarea entitatilor economice, la un moment dat. Asiguratorul este cu adevarat un motor esential al dezviltarii economice din cel putin doua motive : garantia investitiilor si plasamentul primelor.