. Asigurari de Bunuri ale Persoanelor Juridice (s.c. Xyz S.a., Iasi)

ASIGURĂRI DE BUNURI ALE PERSOANELOR JURIDICE

(CU EXEMPLIFICARE LA S.C. ASIROM S.A. – SUCURSALA IAȘI)

CAP.I PREZENTAREA ACTIVITĂȚII S.C. “ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ – ASIROM “ S.A. ȘI A SUCURSALEI SALE DIN IAȘI

SCURT ISTORIC AL S.C. “ASIROM “ S.A.

S.C. “ ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ “ S.A. a luat ființă la începutul tranziției României la economia de piață. Dacă până în momentul respectiv, adică începutul anului 1990, în domeniul asigurărilor monopolul era deținut de către stat, apare astfel, odată cu această tranziție, necesitatea organizării de societăți comerciale cu profil de producție, prestări de servicii și în cadru acestui domeniu. Apar astfel la începutul anului 1991 ,în locul Administrației Asigurărilor de Stat (ADAS), trei societăți comerciale pe acțiuni în domeniul asigurărilor în conformitate cu prevederile legale. Aceste trei societăți sunt: S.C. “Asigurarea Românească” S.A., S.C. “Astra” S.A. și agenția “CAROM” S.A . Așadar, acesta este momentul de apariție a S.C. ASIROM S.A. pe piața asigurărilor din România.

Odată cu înființarea acestor societăti ,pasivele și activele Administrației Asigurărilor de Stat au fost împărțite între aceste trei societăți. Astfel , S.C. “ ASIROM” S.A. a preluat de la ADAS activele aferente asigurărilor facultative de viată, cele aferente asigurărilor obligatorii, asigurărilor facultative de autoturisme și altor asigurări; pasivele corespunzătoare, precum și bunurile imobile aparținând ADAS, incluse în capital. Preluarea s-a făcut pe baza bilanțului contabil întocmit la 31 decembrie 1990. De asemenea, S.C. “Asigurarea Românească” S.A. a fost înregistrată cu avizul Oficiului de Supraveghere a activității de asigurare și reasigurare din Ministerul Finantelor ca fiind persoană juridică română cu formă juridică de societate pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale din domeniul asigurărilor și cu statutul său de societate.

Sediul social al societății se află la București, la adresa: Bulevardul Carol I , nr. 31-32, sector 2. Pe lângă acest sediu ,societatea mai are în structură și unități teritoriale precum: sucursale, reprezentanțe și agenții. Astfel, pentru a răspunde prompt cerințelor pieței, S.C. “ASIROM” S.A. dispune de o vastă rețea teritorială ce include 47 de sucursale, 83 de reprezentanțe și 89 de agenții.

În ceea ce privește capitalul social, la înființarea societății a fost de 3.000 milioane lei dar a suferit modificări importante până în prezent. Așadar , dacă în anul 1991 statul era singurul acționar din cadrul societății ,deținând 600.000 acțiuni în valoare nominală de 5000 lei/acțiune, pe parcursul celor 13 ani de existență structura capitalului social s-a modificat odată cu modificarea structurii de acționariat. La înființarea societătii statul era acționar 100% al S.C. ASIROM S.A. dar în anul 1996 Fondul Proprietății de Stat (FPS) a preluat 70% din societate iar restul a fost oferit în procesul de privatizare în masă salariaților și pensionarilor acestei societăți. În anul 1998, firma Interagro preia controlul asupra societății ,prin plasament privat și majorează capitalul social de la 11,191 miliarde lei la 29,177 miliarde lei. În urma majorării de capital și preluării contolului de către firma Interagro , FPS ajunge să dețină doar 26,8% din capitalul social al S.C. “ ASIROM “ S.A. .Pe lângă acești doi acționari , în anul 1998, mai erau deținători de acțiuni ai societății și: Rafinăria Astra Română, SIF Oltenia, Banca Agricolă. O altă modificare a capitalului social a avut loc în anul 2002 , la data de 29 ianuarie, când acesta a crescut la valoarea de 77,979 miliarde lei. Totodată , la data de 11 iulie 2002 s-a produs o modificare substanțială a capitalului social prin reevaluarea imobilizărilor corporale și a disponibilităților în valută. Această reevaluare a condus la majorarea capitalului la valoarea de 637,865 miliarde lei. În prezent S.C. ASIROM S.A. este cotată la bursa electronică RASDAQ. Valoarea nominală a unei acțiuni este de 1000 de lei iar valoarea capitalului social este de 638 miliarde lei . Dintre principalii acționari ai societății , în prezent sunt: Interagro (cu 38,1%), fondul de investiții Broadhurst (cu 19,18%), Rafinăria Astra Română ( cu 17,7%), Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS) (cu 6,4%), Banca Agricolă (cu 4%), o persoană fizică –Tiberiu Postelnicu (cu 11,5%), Lindsell Enterprises Ltd ,SMK Marketing și Distribuție, SIF Banat Crișana.

Scopul societății este desfășurarea activității de asigurare și reasigurare prin acceptarea de riscuri în shimbul plății unor prime de către asigurați și respectiv reasigurați și prin plata despăgubirilor și a sumelor asigurate în cazul producerii evenimentelor asigurate în vederea compensării daunelor și a realizării de profituri. De asemenea societatea are ca scop și desfășurarea activității de intermediere și prestări servicii în domeniul asigurărilor, precum și a altor activități conexe celor utile atingerii scopului activității , în vederea realizării de profituri, inclusiv constituirea unor fundații.

Obiectul de activitate al societății “ASIROM”S.A. este format din: practicarea asigurărilor obligatorii reglementate prin acte normative; practicarea activității de intermediere și prestări servicii în domeniul asigurărilor; practicarea asigurărilor facultative : de viață, de persoane-altele decât cele de viață, de autovehicule, maritime și de transport, de aviație, de incendiu și alte pagube la bunuri, de răspundere civilă, de credite și garanții, de pierderi financiare din riscuri asigurate; practicarea reasigurărilor în toate tipurile de asigurări amintite mai sus; practicarea altor activități conexe sau utile scopului societății ,inclusiv constituirea unor fundații.

Conducerea ,administrarea și controlul societății sunt realizate de: Adunarea Generală a Acționarilor; Consiliul de administrație și Comisia de cenzori. Atribuțiile fiecărui organism în parte sunt stabilite prin lege și prin actul constitutiv al societății. De asemenea activitatea societății este coordonată de un prședinte , care este și președintele Consiliului de Administrație. Această coordonare se realizează prin directori și șefi de servicii independente de la sediul social și directorii sucursalelor.

Din cadrul societății comerciale ASIROM S.A. –sediul central fac parte următoarele direcții/servicii independente, direcția asigurări de persoane, direcția asigurări de bunuri și transport; direcția asigurări răspundere civilă generală și alte asigurări; direcția marketing, relații publice și publicitate; direcția buget și contabilitate; direcția organizare, resurse umane, acționariat și studii; direcția control și verificări daune; direcția investiții administrative; serviciul juridic și contencios; serviciul informatică; serviciul reasigurări; serviciul managementul vânzărilor; serviciul publicitate și presa.

În ceea ce privește realizarea activității de asigurare și reasigurare atât în țară cât și în străinătate, S.C. ASIROM S.A. folosește atât agenți de asigurare remunerați cu comisioane din încasări ori cu onorarii stabilite, potrivit tarifelor ori negociate, precum și agenții de intermediere și experți ori specialiști în diverse probleme. Societatea dispune astfel de un număr de aproximativ 3281 de angajati permanenți , la care se adaugă un număr impresionant de agenți de asigurări (circa 7000 de agenți și colaboratori). Personalul a fost format prin organizare de cursuri la nivelul societății ,care au urmărit dezvoltarea activității de asigurare și îmbunătățirea calității serviciilor oferite asiguraților.

Activitatea S.C. “ASIROM”S.A. este pusă sub observația Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) care reprezintă o autoritate administrativă înființată în anul 2000 conform prevederilor legale. Această comisie este subordonată Parlamentului și este obligată ca în termen de șase luni de la expirarea fiecărui exercițiu financiar să prezinte acestuia un raport asupra pieței asigurărilor din România ,precum și o informare privind activitățile desfășurate, urmând să editeze și să publice un raport anual asupra pieței de asigurări instituțiilor și organismelor acestora. Astfel, S.C. “ASIROM” S.A. trbuie să efectueze o gestionare prudentă a activității sale astfel încât să poată fi monitorizată în mod adecvat de către autoritatea de supraveghere. Dintre

obligațiile societății ASIROM S.A. amintim: să mențină un anumit capital social și o marjă de solvabilitate; să-și conducă activitatea pe baze prudențiale și competente; să prezinte periodic rapoarte asupra activității desfășurate; săgestioneze separat fondul de asigurări de viață; să constituie și să mențină rezerve tehnice.

În scopul descentralizării activității.pentru o mai bună deservire a asigurațlor în ce privește contractrarea asigurărilor și plata operativă a despăgubirilor și a sumelor asigurate , societatea dispune de peste 220 de reprezentanțe teritoriale care iși desfășoară activitatea printr-un personal specializat și operativ.

În ceea ce privește activitatea de reasigurare S.C. ASIROM S.A. a încheiat contracte cu reasigurători precum : Swiss Re (Germania), G.E. Frankona (Germania), Munich Re ( Germania), Sindicatele Lloyd’s (Marea Britanie), General Cologne Re (Austria), Scor Re ( Franța), Hannover Re (Germania), Partner Re (Germania), Transatlantic Re (Franța), Le Mans Re (Franța), Gothaer Re ( Germania), Alea (Elveția), Converium Re(Germania).

Dacă în anul 1991 S.C. ASIROM S.A era lider în România în domeniul asigurărilor , reprezentând totodată și punctul de referință pentru celelalte societăți de asigurări care au apărut ulterior, în prezent aceasta se confruntă cu o serie de societăți concurente precum: ING Nederlanden, Allianz- Țiriac, Omniasig, Ardaf, Generali, Unita, Grup As, Metropol, Croma, AGI Romania, Asitrans, Garanta, Interamerican, Sara Merkur și altele. Cu toate acestea S.C. ASIROM S.A. a reușit să se plaseze an de an în topul societăților de asigurare și reasigurare prin rezultatele obținute și prin obiectivele sale strategice: modernizare-calitate-eficientizare maximă.

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA S.C. “ASIROM” S.A. IAȘI

S.C. “ASIROM” S.A. –sucursala IAȘI face parte din structura organizatorică a societății, fiind subordonată sediului central, și totodată are în subordine agenții și reprezentanțe în Pașcani, Hârlău și Târgul Frumos. Sediul sucursalei se află la adresa : Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, bl.B2 –C3, parter, Iași. Sucursala Iași își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale și cu actele normative emise de societate și competențele delegate.

Sucursala Iași este unitate a societății ASIROM, fără personalitate juridică, cu sarcini operative, are cont în bancă, autonomie gestionară, deține mijloace fixe precum și alte valori materiale și bănești. De asemenea ea este împuternicită să negocieze și să incheie contracte cu terți, în numele și în contul societății șisă reprezinte interesele acesteia în fața clienților, autorităților locale și a instanțelor judecătorești din raza ei de activitate. Așadar sucursala ASIROM IAȘI realizează următoarele operațiuni în domeniul asigurărilor:

organizează, îndrumă și controlează înfăptuirea asigurărilor pe raza sa teritorială;

se ocupă cu încasarea primelor de asigurare facultativă;

constată, evaluează daunele;

stabilește și plătește despăgubirile și sumele asigurate pe baza bugetului;

ține evidența statistică și contabilă;

încheie bilanțul contabil;

întocmește dări de seamă asupra activității sale;

ia măsuri pentru prevenirea și combaterea daunelor ;

se ocupă de perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților;

popularizează asigurările;

finanțează măsurile de prevenire și combatere a daunelor;

rezolvă reclamațiile și sesizările relative la activitatea de asigurări.

În ceea ce privește structura organizatorică a sucursalei ASIROM IAȘI, aceasta a fost stabilită de către societate în funcție de: puterea economiaze prudențiale și competente; să prezinte periodic rapoarte asupra activității desfășurate; săgestioneze separat fondul de asigurări de viață; să constituie și să mențină rezerve tehnice.

În scopul descentralizării activității.pentru o mai bună deservire a asigurațlor în ce privește contractrarea asigurărilor și plata operativă a despăgubirilor și a sumelor asigurate , societatea dispune de peste 220 de reprezentanțe teritoriale care iși desfășoară activitatea printr-un personal specializat și operativ.

În ceea ce privește activitatea de reasigurare S.C. ASIROM S.A. a încheiat contracte cu reasigurători precum : Swiss Re (Germania), G.E. Frankona (Germania), Munich Re ( Germania), Sindicatele Lloyd’s (Marea Britanie), General Cologne Re (Austria), Scor Re ( Franța), Hannover Re (Germania), Partner Re (Germania), Transatlantic Re (Franța), Le Mans Re (Franța), Gothaer Re ( Germania), Alea (Elveția), Converium Re(Germania).

Dacă în anul 1991 S.C. ASIROM S.A era lider în România în domeniul asigurărilor , reprezentând totodată și punctul de referință pentru celelalte societăți de asigurări care au apărut ulterior, în prezent aceasta se confruntă cu o serie de societăți concurente precum: ING Nederlanden, Allianz- Țiriac, Omniasig, Ardaf, Generali, Unita, Grup As, Metropol, Croma, AGI Romania, Asitrans, Garanta, Interamerican, Sara Merkur și altele. Cu toate acestea S.C. ASIROM S.A. a reușit să se plaseze an de an în topul societăților de asigurare și reasigurare prin rezultatele obținute și prin obiectivele sale strategice: modernizare-calitate-eficientizare maximă.

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA S.C. “ASIROM” S.A. IAȘI

S.C. “ASIROM” S.A. –sucursala IAȘI face parte din structura organizatorică a societății, fiind subordonată sediului central, și totodată are în subordine agenții și reprezentanțe în Pașcani, Hârlău și Târgul Frumos. Sediul sucursalei se află la adresa : Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, bl.B2 –C3, parter, Iași. Sucursala Iași își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile legale și cu actele normative emise de societate și competențele delegate.

Sucursala Iași este unitate a societății ASIROM, fără personalitate juridică, cu sarcini operative, are cont în bancă, autonomie gestionară, deține mijloace fixe precum și alte valori materiale și bănești. De asemenea ea este împuternicită să negocieze și să incheie contracte cu terți, în numele și în contul societății șisă reprezinte interesele acesteia în fața clienților, autorităților locale și a instanțelor judecătorești din raza ei de activitate. Așadar sucursala ASIROM IAȘI realizează următoarele operațiuni în domeniul asigurărilor:

organizează, îndrumă și controlează înfăptuirea asigurărilor pe raza sa teritorială;

se ocupă cu încasarea primelor de asigurare facultativă;

constată, evaluează daunele;

stabilește și plătește despăgubirile și sumele asigurate pe baza bugetului;

ține evidența statistică și contabilă;

încheie bilanțul contabil;

întocmește dări de seamă asupra activității sale;

ia măsuri pentru prevenirea și combaterea daunelor ;

se ocupă de perfecționarea pregătirii profesionale a salariaților;

popularizează asigurările;

finanțează măsurile de prevenire și combatere a daunelor;

rezolvă reclamațiile și sesizările relative la activitatea de asigurări.

În ceea ce privește structura organizatorică a sucursalei ASIROM IAȘI, aceasta a fost stabilită de către societate în funcție de: puterea economică a județului Iași și respectiv potențialul său asigurabil; volumul primelor încasate; volumul și frecvența despăgubirilor și plăților de sume asigurate.

Structura organizatorică a sucursalei analizate se prezintă în figura nr. 1.

FIG. NR. 1. Organigrama sucursalei S.C. ASIROM S.A. Iași

Pentru realizarea activității de asigurare la nivelul sucursalei analizate, președintele societății și Consiliul de Administrație stabilește atribuțiile directorului , directorului adjunct și contabilului șef.

Dintre principalele atribuții ale directorului sucursalei amintim:

reprezintă sucursala în relațiile cu persoanala juridice și fizice din municipiul și județul Iași;

asigură conducerea sucursalei și răspunde de aplicarea și respectarea prevederilor legale și a actelor normative din domeniul asigurărilor;

asigură și răspunde de desfășurarea de activități cu privire la : contractarea asigurărilor , încasarea primelor de asigurare, plata daunelor și sumelor asigurate de gestiunea financiară;

aprobă și răspunde de cheltuielile legate de activitatea sucursalei;

organizează exercitarea permanentă a verificării riguroase a realității daunelor prezentate pentru constatare și plată, stabilește atribuțiile salariațiilor pentru acestă activitate;

aprobă ,trimestrial, repartizarea sarcinilor de venituri (încasări) și urmărește lunar realizarea acestora;

analizează și aprobă, trimestrial, gradul de îndeplinire a indicatorilor financiari contabili și a indicatorilor de salarizare;

analizează procesele verbale de control și ia măsurile ce se inpun în urma rezultatelor controlului;

informează președintele societății cu privire la cazurile infracționale constatate la sucursală;

analizează și răspunde de: repartizarea resurselor umane pe compartimente;

activitatea reprezentanților si agenților; utilizarea fondurilor pentru plata salariilor, comisioanelor și altor drepturi salariale;

analizează și propune, sediului social madificări în structura organizatorică a sucursalei;

aprobă programele semestriale de pregătire profesională;

aprobă trimestrial rapoarte de activitate cu privire la verificările gestionale, recuperarea debitelor și lichidarea creditelor;

analizează, lunar, activitatea de lichidere a daunelor precum și plata drepturilor din asigurările de persoane;

aprobă darea de scădere a creanțelor precum și delegări de atribuții în cadrul structurii organizatorice a sucursalei;

organizeazăși răspunde de recuperarea debitelor din regrese din asigurăriprecum și a sumelor plătite necuvenite din activitatea de asigurare;

răspunde de verificarea relitații documentelor de furnizate de solicitanții de asigurări de risc financiar(credite și garanții);

analizează cel puțin o dată pe an, modul de îndeplinire a atribuțiilor serviciilor/birourilor;

negociază salariile individuale și alte drepturi salariale cu personalul din subordine;

informează imediat sediul social despre producerea unor cazuri de daune mai importante la bunurile asigurate sau despre accidente în care au fost implicate un număr mare de persoane;

stabilește programul zilnic de lucru, la sucursală, agențiile și reprezentanțele din subordine;

În ceea ce privește pincipalele atribuții ale directorului adjunct, acestea sunt:

organizează și răspunde de activitatea de contractare și administrare a asigurărilor;

întreprinde acțiuni și ia măsuri pentru menținerea și dezvoltarea portofoliului asigurărilor de viață și generale privind personalul propriu și colaboratorii;

analizează și urmărește zilnic contractarea de asigurări noi, încasarea primelor de asigurare prin personalul specializat și stabilește măsurile necesare pentru asigurarea ritmicității încasărilor;

organizează, efectuează și răspunde de activitatea de constatare a evenimentelor asigurate, stabilirea și plata sumelor asigurate;

îtocmește, trimestrial, rapoarte de activitate cu privire la verificările gestionare, recuperarea debitelor și lichidarea creditelor;

întocmește trimestrial programe de pregătire profesională pentru personalul din subordine;

coordonează și răspunde de activitatea de publicitate a asigurărilor prin publicarea de articole în presa locală și de specialitate.

Principalele atribuții ale contabilului șef sunt:

organizează și răspunde de activitatea financiar-contabilă;

asigură întocmirea balanțelor de verificare a dărilor de seamă contabile și a altor lucrări repartizate;

urmărește zilnic realizarea veniturilor( încasărilor ) din asigurări și păstrarea raportului optim dintre acestea și cheltuielile sucursalei;

asigură conducerea corectă și la zi a evidenței contabile;

exercită controlul financiar preventiv, asupra operațiilor sucursalei și a controlului gestionar;

întocmește, trimestrial, rapoarte de activitate cu prime la verificările gestionare, recuperarea debitelor și lichidarea creditelor, precum și efectuarea supracontoalelor în legătură cu inspecțiile de risc și verificarea realității și sincerității constatărilor efectuate cu privire la plata despăgubirilor și a sumelor asigurate și propune măsuri de îmbunătățire a activității;

întocmește, semestrial, programe de pergătire profesională pentru personalul din subordine.

Dintre atribuțiile serviciului contrtactare, administrare asigurări, plăți sume asigurate și relații cu publicul amintim:

organizarea, efectuarea și răspunderea de activitatea de contractare și încasări a primelor la asigurările de viață și asigurările generale practicate de societate atât la nivelul sucursalelor cât și al reprezentanțelor sau al agențiilor, după caz;

administrarea portofoliului de asigurări al sucursalei și dezvoltarea lui în vederea realizării sarcinilor de venituri ale sucursalei prin contractarea de asigurări;

verificarea stări asigurărilor, modului de aplicare a condiților de asigurare, stabilirea și încasarea primelor de asigurare, completarea corectă a contractelor de asigurare și polițelor de asigurare;

identificarea și actualizarea potențialului asigurabil pe teritoriul sucursalei și luarea de măsuri de creștere a gradului de cuprindere în asigurare;

efectuarea lucrărilor de propunere de sarcini de venituri anuale și trimestriale ce vor fi aprobate de director;

organizarea și conducerea evidenței contractelor de asigurare și încasarea primelor pe categorii /clase de asigurări și asigurați;

aprobarea plății sumelor asigurate în limita competențelor acordate;

organizarea și conducerea evidenței plăților de sume asigurate potrivit actelor normative și programelor informaționale unitare aprobate de sediul social;

prezentarea actelor și situațiilor solicitate de biroul control și verificări daune și colaborarea la stabilirea de măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate;

promovarea pe piața asigurărilor a unei imagini favorabile socității prin prezentarea de oferte de asigurări clare și precise;

solicitarea și primirea de avize juridice.

În organigramă pentru serviciul contractare, administrarea asigurării, plăți sume asigurate și relații cu plubicul nu este prevăzută funcția de șef –serviciu.

Dintre principalele atribuții ale serviciului/biroului daune și relații cu publicul amintim:

organizarea, efectuarea și răspunderea activității de constatare a producerii evenimentelor asigurate și plata despăgubirilor pentru persoanele fizice și juridice care au contracte înheiate prin asigurările generale;

verificarea constatărilor făcute de salariații proprii și colaboratori, evaluarea pagubelor, stabilirea și plata despăgubirilor;

înregistrarea investițiilor făcute de asigurați cu privire la producerea evenimentelor asigurate și întocmirea dosarelor pentru cazurile de pagube produse;

verificarea respectării de către asigurați a regurilor de prevenire a incendiilor precum și a altor măsuri de prevenire a pagubelor;

solicitarea, poliției, unităților de pompieri și altor organisme abilitate și constatarea evenimentelor asigurate, documentelor cu privire la cauzele și împrejurările producerii evenimentelor asigurate și la pagubele produse;

solicitarea din partea asiguraților a datelor necesare în vederea stabilirii și plăți despăgubirilor, consultarea evidențelor și documentelor privind asigurările contractate de sucursală;

organizarea și ținerea evidenței dosarelor a sumelor platite și estimate a se plăti pe feluri de asugurări și categorii de asigurări;

organizarea activității de pregătire profesională prin însușirea normelor metodolodice, instrucțiunilor, circularelor sau altor dispoziții cu caracter normativ;

prezentarea actelor și situațiilor solicitate de Biroul de control și verificări daune, colaborarea la stabilirea de măsuri pentru reducerea dificultăților constatate;

solicitarea și primirea avizelor juridice;

executarea de alte atribuții specifice domeniului de activitate care decurg din actele normative în vigoare ori dispuse de directorul sucursalei.

De activitatea servuciului răspunde un șef serviciu/birou.

Dintre principalele atribuții ale Serviciului contabilitate,financiar-administrativ,amintim:

organizarea,efectuarea și răspunderea de activitatea de contabilitate și financiar-administrativă, evidența statistică și evedența tehnico-operativă la nivelul sucursalei;

efectuarea de lucrări cu privire la propunerile sarcinilor de venituri (îcasări) anuale și trimesriale pentru a putea fi aprobate de director;

repartizare trimestrială a sarcinilor de venituri (încasări) personalului propriu cu atribuțiide contractare și adminstrare a asigurărilor;

întocmirea lucrărilor pentru analiza anuală, trimestrială si lunară a activitații economico-financiară pe bază de indicatori specifici și propunerea măsurilor de imbunătățire;

angajeazăcheltueli din fondurile destinate pentru : contractarea , încasarea și administrarea asigurărilor, investiții, despăgubiri, plăti de sume asigurate și alte cheltuieli ;

asigură deschiderea finanțării lucrărilor de investiții șiurmărește decontarea acestora;

efectuiază contarea documentelor justificative pentru înregistrarea în contabilitate;

ține evidența operativ-contabilă a realizării sarcinilor de venituri pe sucursală;

efectuiază lucrări de control în privire la documentele de asigurare;

efectuiază zilnic înregistrări contabile și periodic inventarierea patrimoniului;

întocmește lunar balanța de verificare penrtu conturile sintetice și balanța de verificare a conturilor analitice;

ține evidența gestiunilor pe: inspectorii cu atribuții de contractare și administrarea a asigurărilor; agenți de asigurare ( persoanalor fizice sau juridice), brokeri și le verifică potrivit planurilor aprobate;

întocmește programe trimestrale de verificare, gestionare și urmărește realizarea acestora;

întocmește statele de funcții și de asemenea conduce evidența contractelor de agent pesoanelor fizice și juridice, brokerilor și convențiilor civile de prestări servicii;

organizează control financiar preventiv;

exercită plata obligațiilor sucursalei față de buget și alte obligații față de terț;

efectuiază cheltuieli potrivit reglementărilor și urmărește lichidarea sumelor din conturile de creditori si debitori;

asigură încasarea drepturilor din titluri executori de orice fel;

asigură și răspunde de activitatea de secretariat-administrativ;

supune srpe aprobarea contabilului șef rervolvarea cererilor și reclamațiilor repartizate serviciului și propunerii privind programarea concediilor de odihnă și urmărește efecuarea acestora de către salariații serviciului;

solicită și primește avize juridice;

În organizarea sucursalei pentru Serviciul contabilitate financiar-administrativ nu este prevăzută funcția de șef –serviciu.

În ceea ce privesc atribuțiile consilierului juridic/jurisconsultului amintim :

organizarea,efectuarea și răspunderea de activitatea juridică a sucursalei;

întocmirea proiectelor actelor cu caracter juridic (contracte, convenții, acorduri, decizii etc.);

analizarea și răspunderea în scris , de legalitatea acțiunilor și a actelor care pot angaja răspunderi patrimoniale;

reprezentarea intereselor societății; aprobarea, din punct de vedere juridic, a legalității operațiilor privind: plăți de despăgubiri și sume asigurate, darea de scădere a debitelor în caz de insolvabilitate, trecerea pe pierderi a creanțelor reprezentând despăgubiri, deciziile directorului sucursalei;

ținera evidenței și răspunderea de constituirea unei colecții de acte normative privind activitatea juridică.

La sucursala analizată activitatea serviciului juridic/biroului juridic este coordonată de un șef serviciu/birou.

În ceea ce privește biroul control și verificări daune principalele atribuții sunt :

organizarea, exercitarea și răspunderea activității de control financiar de gestiune, ferificării daunelor cu privire la relitatea producerii riscurilor asigurate;

verificarea realității documentelor furnizate de solicitanții de asigurări de risc financiar (credite și garanții) ;

organizarea și exercitarea recuperării debitelor din regrese din asigurări;

întocmirea rapoartelor privind constatările și rezultatele controlului;

indrumarea și sprijinirea sucursalei în rezolvarea problemelor de specialitate ce fac obiectul verificării.

Acest birou este subordonat direcției control și verificări daune de la sediul social în ceea ce privește : executarea planului de control aprobat,îndrumarea controlului și sprijinului activității aparatului de control,urmărirea măsurilor stabilite in urma acțiunilor de control. Totodată acest birou este prevăzut cu un șef de birou . În scopul descentralizării activității , pentru o mai bună deservire a asiguraților în ce privește contractarea asigurărilor și plata operativă a despăgubirilor și a sumelor asigurate sucursala analizată are înființate reprezentanțe și agenți. Astfel reprezentanțele au o serie de caracteristici precum: sunt sedii secundare ale societății și sunt subordonate sucursalei;au sediul în orașe și localități cu potențial economic și financiar dezvoltat; activitatea de contractare a asigurărilor și de încasare a primelor de asigurare se realizează prin inspectori cu sarcini proprii, agenții de asigurare și inspectori coordonatori cu grupa de agenți; sunt dotate cu mijloace fixe , valori materiale și bănești ,au cont la bancă și sunt subordonate sucursalei prin : acceptarea de riscuri în schimbul plății primelor de asigurare de către asigurați, plata despăgubirilor și sumelor asigurate în cazul producerii evenimentului asigurat, administrarea și gestionarea portofoliului de asigurări și a fondurilor constituite la nivelul reprezentanților. La rîndul lor agențiile sunt sedii secundare ale societății și sunt subordonate sucursalei, au sediul în orașe și localități, altele decât unde sunt sediile sucursalelor și reprezentanțelor, sunt date cu mijloace fixe valori materiale, nu au cont în bancă, realizează numai activități de contractare a asigurărilor și de încasare a primelor de asigurare corespunzăroare.

Pentru operativitate în luarea deciziilor la nivelul sucursalei S.C.”ASIROM”S.A Iași se constituie urmatoarele comisii speciale de lucru :

Comisia de încadrare și promovare a personalului;

Comisia pentru propuneri de scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe și de casare a valorilor materiale;

Comisia de inventariere;

Comisia tehnico-economică.

Atribuțiile, competențele și sarcinile membrilor comosilor se stabilesc prin decizii ale directorului sucursalei. În ceea ce privește personalul S.C. “ASIROM” S.A Iași are următoarele sarcini și răspunderi : să cunoască și să aplice prevederile regulamentului de functionare, organizare și ordine internă a sucursalei, să îndeplinească corect și la termen atribuțiile și sarcinile prevăzute pentru funcția pentru care este încadrată să-și însușească și să aplice prevederile actelor normative vizând sectorul său de activitate,să exercite autocontrlul operațiunilor pe care le efectuiază și să păstreze secretul de servuciu în timpul și în afara serviciului.

Principalii furnuzori ai sucursalei : F.R.E.Iași, RAJAC Iași, R.A. CITADIN Iași, R.A. TERMOFICARE Iași, ROMTELECOM Iași, P.T.T.R. Hârlău, ROMTELECOM Pașcani, S.C. ALIMENTARA, TRABOCOMEX, RAGCL Pașcani, ROMTELECOM Hârlău, ROMTELECOM Târgu-Frumos, UNIVERSAL ART,Grupul de presă MEDIANET, agenția de știri ASIS, RADET,S.C.KARO București, TEC TELECOM, S.C.GRANED Q, AG. Proprietari, Tărgul-Frumos, Radix Company, S.C.QUARTZ MARTIX, S.C.Media Primm, Electrosid S.R.L., Constructorul-Pașcani S.R.L.

Principalele instrucțiuni bancare cu care sucursala are relații sunt: Banca Transilvania, B.C.R. sucursala Al. I. Cuza, Banca Agricolă Hârlău,Banca Românească B.R.D. Iași, B.C.R. Iași, B.R.D. Târgul-Frumos, Trezoreria Municipală Iași, MindBank S.A. Iași, ROBank Iași, Banca Agricolă Iași , B.C.R. Podul Iloaie, Raiffeisen Bank Pașcani.

1.3. LOCUL S.C. ASIROM S.A. PE PIAȚA ASIGURĂRILOR DE BUNURI DIN ROMÂNIA

Piața asigurărilor reprezintă totalitatea cererilor și ofertelor de asigurare facultativă privind persoanele; bunurile și răspunderea civilă care se întâlnesc și se soluționează în și între societățile de asigurări dintr-o țară sau mai multe țări. În România, piața asigurărilor este formată din : cumpărători care sunt persoane fizice și juridice; vânzători de asigurări, care cuprind societățile de asigurări; intermediari în domeniul asigurărilor. Deasemenea pe piața asigurărilor din România pot vinde asigurări și reprezentantele unor societăți străine sau ale unor asociații ale asigurătorilor străini, dar care trebuie să îndeplinească anumite condiții stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Piața românească a asigurărilor este o piața competitivă, deși nu se află în faza de maturitate din acest punct de vedere. Dacă avem în vedere numărul ridicat al societăților de asigurare, oferta este mare numai în aparență, capacitatea lor financiară fiind însă total insuficientă pentru a susține riscurile cu care sunt confruntați potențiali asigurați. Societățile se comfruntă cu un proces intens de fărâmițare a activității de asigurare, consecințe care pun în pericol încrederea în întreaga piață a asigurărilor. Fenomenul se concretizează în creșterea rapidă a numărului societății de asigurare:de la 15 în 1993 până la 58 în ianuarie 1998 și chiar 73 de societăți în 2000. Tendița constantă de evoluție ascendentă înregistrată în ultimii ani pe piața asigurărilor este concretizată în : creșterea continuă a nivelului de prime încasate; modificările semnificative ale cazului legislativ specific și în rolul activ și pozitiv al instituției ce urmărește și reglementează activitatea de asigurări (Comisia de Supraveghere a Asigurărilor).

Procesul real de consolidare a pieței asigurărilor a fost demarat în anul 2001, după constituirea C.S.A.. Prima etapă constând în stabilirea din noi limite de capital și reautorizarea asigurătorilor a condus la reducerea drastică a numărului operator pe piață. O caracteristică importantă a pieței românești de asigurare este topul cu un număr mic de societăți de asigurare și/sau reasigurare concetrează cea mai mare parte a activității. Deși oferta este concentrată există tendința spre diversificarea poliței produselor de asigurări.

În ceea ce privește S.C.”ASIROM”S.A. spune că ea face parte din topul primelor 10 societăți de asigurare autorizat, atât în anii anteriori cât și în prezent. Acest fapt se poate observa și din tabelul numărul 1.

TABELUL NR. 1 TOPUL PRIMELOR 10 SOCIETĂȚI DE ASIGURĂRI ÎN FUNCȚIE DE PRIMELE BRUTE ÎNCASATE DIN ASIGURĂRILE DIRECTE CUMULAT PENTRU ASIGURĂRILE GENERALE ȘI DE VIAȚĂ ÎN PERIOADA 2001-2002

SURSA: Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2001 –Tabelul 2.4 ; www.primm.ro –profit asigurări 2002

Referitor la activitatea de asigurări de bunuri a S.C. ASIROM S.A. se poate spune că aceasta ocupă o pondere relativ importantă pe piața asigurărilor de bunuri din România. Astfel societatea se află pe podiumul topului primelor zece societăți de asigurări din România cuc privire la activitatea de asigurări de bunuri. Analiza locului S.C ASIROM S.A. pe piața asigurărilor se poate face pe baza publicațiilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor care furnizează informații despre activitatea de asigurări directe generale în care este cuprinsă și activitatea de asigurări de bunuri. Astfel în perioada 2000-2002 poziția S.C. ASIROM S.A. în topul societăților de asigurare cu privire la asigurările directe generale a fost în conformitate cu datele din tabelul nr. 2.

TABELUL NR.2 TOPUL PRIMELOR 10 SOCIETĂȚI DE ASIGURARE, CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DE ASIGURĂRI DIRECTE GENERALE

Sursa: Raportul C.S.A. privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurare în anul 2001; www.primm.ro-profit asigurări 2002

Cu toate că S.C. ASIROM S.A. se află pe primul loc în top, ponderea activității acesteia pe piață este în scădere de la an la an având tendința de cedare a locului de lider în favoarea S.C. ALLIANZ –ȚIRIAC care înrergistrează modificări semnificative a ponderii activității sale pe piața româneasă.

Luată individual activitatea de asigurări de bunuri a S.C. ASIROM S.A.,din 2001, se află pe locul trei în topul primelor zece societăți în funcție de primele încasate din asigurările directe de incendiu și calamități naturale. Poziția de lider este ocupată de S.C. ALLIANZ-ȚIRIAC S.A.,urmată de S.C. OMNIASIG S.A.. Această ierarhie se poate observa în tabelul nr. 3.

TABELUL NR.3 TOPUL PRIMELOR 10 SOCIETĂȚI ÎN FUNCȚIE DE PRIMELE ÎNCASATE DIN ASIGURĂRILE DIRECTE DE INCENDIU ȘI CALAMITĂȚI NATURALE

Această poziție a S.C. ASIROM S.A. pe piața asigurărilor directe de incendii și calamități naturale îi conferă acesteia obligația de a-și diversifica gama de produse și servicii specifice oferite clienților actuali și potențiali prin perfecționarea și creșterea calității produselor de asigurare.

CAP II. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ASIGURĂRILOR DE BUNURI ALE PERSOANELOR JURIDICE

2.1. CARACTERISTICI ALE ASIGURĂRILOR DE BUNURI

Toate persoanele fizice și oameni de afaceri înfruntă zilnic diferite riscuri care pot fi de natură personală sau comercială. Riscurile la care sunt supuse persoanele juridice include pierderi ale proprietății datorită distrugerii, deteriorării și dispariției sau eventuala răspundere legală față de altă persoană. Riscul comercial include în plus pierderea venitului sau profitului cauzatăde pierderea activității aducătoare de venit. Fiecare dintre riscuri poate fi minor sau poate fi grav,chiar catastrofic. Persoanele juridice sunt preocupate de riscurile pierderii nu numai din cauza neliniștii provocate de nesiguranță dar și din cauza impactului pe care îl provoacă de cele mai multe ori o pierdere . Dispariția, deteriorarea sau distrugerea proprietății pot avea serioase consecințe financiare pe care un om de afaceri nu este capabil să le suporte. Aceste persoane sunt dispuse să plătească pentru a elimina aceste riscuri. Riscurile pierderilor nu pot fi total eliminate dar impactul financiar al pierderii actuale poate fi transferat câte o altă entitate prin intermadiul asigurării reducându-se astfel neliniștea și nesiguranța.

Prin contractul de asigurare, o persoană fiziă sau juridică plătește o primă de asugurare, la valoarea pe care și-o poate permite, către o companie de asigurări care este de acord să preia total sau parțial impactul financiar pe care persoana respectivă îl poate suferi la un moment dat. Companiile de asigurări sunt capabile să absoarbă acest impact financiar prin punerea laolaltă a mai multor riscuri similare.Contractul de asigurare este actul juridic prin care o persoană numită asigurat, se obligă să plătească o sumă de bani (prime de asigurare) unei persoane juridice specializate, denumită asigurător, în schimbul căreia acesta din urnmă preia asupra sa riscul producerii unui anumit eveniment determinat, prin plata ce o face asiguratului sau beneficiarului asigurării cu titlul de despăgubire, limitele și termenele convenite.

Carcterele juridice ale contractului de asigurare de bunuri sunt identice cu cele ale contractului de asigurare în general.Acestea sunt : caracterul consensual, sinalagmatic,oneros, cu executare succesivă, caracterul de unicitate și cel aleatoriu. Caracterul consensual este dat de faptul că simplul acord de voință a părților este suficient prntru încheierea valabilă a contractului de asigurare. Caracterul sinalagmatic rezultă din îsăși definiția contractului de asigurare, fiind dat de obligațiile reciproce și interdependente ale părților : asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare iar asigurătorul să suporte riscul asigurat despăgubindu-l pe cel dintâi cu suma asigurată. Acestea sunt principalele obligații ale părților în contractul de asigurare. În ceea ce privește caracterul oneros al contractului, acesta constă în faptul că asiguratul cât și asigurătorul urmăresc o contaprestație. Caracterul de unicitate este dat de faptul că pe întreaga sa durata contractul de asigurare este unic. Unicitatea contractului există chiar și atunci când ar suferi o împărțire pe termene periodice, deoarece aceste termene vizează numai modul de eșalonare al plății primei de asigurare și nu contractul în sine.În legătură cu caracterul de contract cu executarea succesivă, asigurătul se obligă să plătească primele de asigurare în termenile stabilite, iar în același interval de timp asigurătorul se angajează, să acorde protecția sa prin acoperirea eventualului risc asigurat.

Acest caracter a contractului de asigurare prezintă interes atunci când una dintre părți dorește desfințarea acestuia pentru neexecutarea obligațiilor contractuale de catre cealaltă parte. Desființarea contractului de asigurare cu executatrea succesivă se poate realiza numai prin reziliere. În ce privește caracterul aleatoriu al contractului de asigurare, el este dat de evenimentul viitor și incert, ce afost asigurat, eveniment de care depind în fapt efectele contractului de asigurare, mai ales în privința obligațiilor bănești ale asigurătorului.

Părțile contractului de asigurare de bunuri sunt : asiguratul , beneficiarul asigurării și asigurătorul. Asiguratul poate fi orice persoană fizică sau juridică care prezintă un interes în asigurarea unor bunuri. Astfel asiguratul poate fi proprietarul bunului, posesorul bunului, antreprenorul de construcții care efectuiază lucrearea cu materialul său,consignatul, împrumutatul, depozitarul, precum și diferiți participanți la contractele : de uzufruct, de locațiune, de împrumut de folosință. În ceea ce privește beneficiarul asigurării de cele mai multe ori contractul asigurării este însuși beneficiarul acesteia (adică asiguratul) dar există și situații practice în care contractantul asigurării nu prezintă interes asigurabil o persoană poate deveni beneficiarul unei asigurări nu numai înserării unei clauze în contractul de asigurare ci și în puterea legii, a declarației asiguratului sau prin testamentul acestei. Referitor la asigurăto, acesta este o persoană juridică specializată care preia riscurile asigurabile ce ar putea apărea pe o perioadă de timp, acordând eventul despăgubiri, în schimbul unei prime de asigurare plătită de asigurat.

Contrctele de asigurare se desfășoară pe baza unor principii care, deși nu sunt menționate în contract trebuie cunoscute și respectate de cele două părți. Cele mai importante dintre acestea sunt :

principiul despăgubirii ;

principiul interesului asigurabil ;

principiul subrogației .

Principiul despăgubirii subliniază funcția asigurării de a reduce asigurații în situația financiară pe care au avuto înainte de survenirea evenimentului asigurat, fară aintenționa să-i îmbogățească în mod injust. Conform acestui principiu contractele de asigurare nu pferă despăgubiri peste valoarea pierderilor suferite de un asigurat. Astfel o persoană nu poate profita din pagubele asigurate. Principiul despăgubirii folosește două obiective asociate : împiedică ca asigurații să profite din asigurare; reduce riscul subiectiv prin îndepărtarea interesului pentru profit.

Principiul interesului asigurabil sprijină principiul despăgubirii, stipulând că beneficiile asigurării vor fi disponibili doar acelor persoane ale căror raporturi cu evenimentul asigurat pot cauza acestora o pierdere financiară și doar în limita acestor pagube. Tribunalul nu poate sili un asigurător să plătească despăgubiri către sau în interesul asiguratului, dacă asiguratul nu are nu are un interes asigurat. Condiția interesului asigurabil sprijină principiul despăgubirii doar în acele contracte care sunt definite drept contract de despăgubire. Astfel susținerea despăgubirii nu este o relevantă în asigurarea de viață.

Principiul subrogației are o importanță deosebită în situațiile în care asigurătorul este obligat prin polița de asigurare să despăgubească o daună produsă dinculpă unei terțe. Elementele principale ale subrogatiei sunt : partea care revendică drepturile subrogației trebuie să fie cea care a plătit prima despăgubirea; partea la care revendică subrogația nu reprezintă un simplu voluntar, ce are obligația legală de a plăti despăgubirea; partea care revendică subrogația este răspunzătoare indirect penrtu plata despăgubirii; o terță parte este răspunzătoare direct pentru plata despăgubirii.

Dintre principalele funcții ale asigurării amintim: compensarea financiară a pierderilor; prevenurea pagubelor; funcția financiară și promovarea comerțului imvizibil. Compensarea financiară a pierderilor cauzate de producerea unui anumit risc este prima și cea mai importantă funcție a asigurărilor iar realizarea sa este posibilă datorită existenței fondului de asigurare creat din contribuțiile, respectiv primele deasigurare plătite de asigurați. Prevenirea pagubelor este o funcție importantă a asigurărilor care se poate realiza prin finanțarea unor activități de prevenire a producerii riscurilor și chiar a unor programe educaționale pentru asigurați. Tot odată este posibilă practicarea frașuze, respectiv scăderea din drepturile de asigurare a unei sume determinate care reprezintă participarea asiguratului la acoperirea unei parți din pagube. Funcția financiară constă în aceea că societățile de asigurare investesc sumele încasate sub forma primelor de asigurare, sporind disponibilitățile existente. Promovarea comerțului invizibil permite vânzarea de asigurări unor clienți din alte țări sau cmpărarea de la asigurători străini.

În asigurarea de bunuri , bunurile se asigură pentru sumele declarate de asigurat cae nu trebuie să depășească valoarea lor la data asigurării. Prin valoarea bunurilor la data asigurării se înțelege :

la mijloace fixe și obiecte de inventare, valoarea din nou (prețul de înlocuire), din care se scade uzura în raport cu vechimea, intrebuințarea și starea de întreținere a bunului respectiv ;

la mijloace circulante materiale, cu exceptia obiectelor de inventar, prețul de cost, inclusiv cheltuielile efectuate cu transportul, manipularea, depozitarea și prelucrerea lor. Valoarea din nou și prețul de cost se stabilesc după prețurile practicate în comerț. În cazurile în care pentru unele bunuri nu există prețuri practicate în comerț, valoarea lor se stabilește prin comparația cu valoarea unor bunuri asemănatoare ;

la obictele de muzeu sau de expoziție (tablouri, sclupturi, țesături, colecții,documente, manuscrise sau alte obiecte având o valoare artistică, științifică sau istorică), precum și la lucrări de artă pe sticlă, din sticlă ori pe plăci de marmură (pictură artistică pe sticlă, vitrali, sclupturi și basoreliefuri pe marmură etc. , inclusiv valoarea materialelor casabile din care sunt executate) sumele corespunzătoare valorii lor de circulație.

Asigurărilede bunuri se încheie pe o perioadă de un an dar la cerere se pot încheia si pe o perioadă mai mică de respectiv cel puțin trei luni . asigurările încheiate pe o perioadă mai mică de cât cea minimă se consideră încheate pe perioada minimă iar primele plătite la aceste asigurări sunt mai mici decât cele cuvenite pentru perioada minimă.Asigurarea se încheie în baza declarației de asigurare semnată de asigurat. Persoana cu care urmează să se încheie asigurarea este obligată să răspundă în scris la întrebarile formulate tot astfel, în declarația de asigurare, de asigurător cu privire la împrejurările esențiale referitoare la risc, pe care le cunoaște.

Asigurarea se consideră încheiată prin plata primelor de asigurare și emiterea de către asigurător a contractului de asigurare, fiind valabilă exclusiv pentru bunurile și riscurile specificate în contract, la adresele indicate în acesta. Contractul de asigurare nu se poate dovedi prin martori chiar dacă există început de dovadă scrisă.

Răspunderea asiguratului începe după 24 de ore de la expirarea zilei în care : s-au plătit asigurătorului primele de asigurare în numerar, ori sa operat la bancă în contul unității asigurătorului virarea primelor de asigurare ; sa întocmit contractul de asigurare . Deasemenea răspunderea asigurătorului încetează la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a încheiat asigurarea ; această perioadă se socotește de la data începerii răspunderii asigurătorului .

Dintre principalele obligații ale asiguraților, în cadrul asigurării de bunuri, amintim :

să comunice în scris, unității asigurătorului, orice modificare intervenită încursul executării contractului, în legătură cu datele arătate în declarația respectiv în contractul de asigurare ;

să întrețină bunurile asigurate în bune condiții și în conformitate cu dispozițile legale, în scopul prevenirii evenimentelor asigurate ;

în cazul producerii evenimentului asigurat, să ia măsuri pentrulimitarea pagubelor, salvarea bunurilor asigurate, păstrarea bunurilor rămase și pentru prevenire degradării ulterioare, înștințeze în scris, despre producerea evenimentului asigurat, unitatea asigurătorului în termen de 24 de ore de la producerea acesteia.

În ceea ce privește constatarea și evaluarea pagubei, precum și stabilirea despăgubirilor,acestea se fac cărte asigurător. Astfel se întocmește un proces verbal de constatare a pagubelor produse, cu participarea asiguratului, a reprezentantului conducerii unității asigurate și a doi martori. Despăgubirea ce se stabilește vizează starea bunului în momentul producerii evenimentului asigurat și nu poate depăși suma la care s-a făcut asigurarea, nici cunatumul pagubei și nici valoarea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat.

În cadrul contractului de asigurări de bunuri nu se pot asigura bunurile care nu pot fi folosite potrivit cu destinația lor din cauza despăgubirii. De asemenea în asigurare sunt cuprinse numai pagubele produse pe teritoriul României. Totodată nu se acordă despăguburi pentru : pagube indirecte, pagube produse prin întreruperea folosirii bunurilor ori prin întreruperea producției, pagubele produse de operațiuni militare în timp de război, pagube produse de tulburări civile, revolte, acte de terorism sau asbotaj, pagube produse de influențe directe ale exploziei atomice, ale radiațiilor sau infestării radio active în caz de comfiscare naționalizare, sechestrare, rechiziționare, pagube sau cheltuieli în legătură cu poluarea și/sau contaminării provocate direct sau indirect de orice cauză.

2.2 Probleme ale riscului în asigurările de bunuri ale persoanelor juridice

Dacă nu ar exista risc, nu ar exista asigurări. Riscul este obiectul oricărui contract de asigurare și reprezintă elementul specific al asigurării. Riscul este un pericol, oprimejdie la care sunt supuse bunurile, afacerile pentru care societățile de asigurări pot oferi protecție. Riscul în asigurări este folosit în sens pesimist, fiind considerat ca o întâmplare nedorită. Din punct de vedere al asigurării nu se pot asigura decât acele evenimente prin a căror producere poate apărea o pierdere.

Pentru a fi asigurabile, riscurile trebuie să îndeplinească o serie de criterii de asigurabilitate, și anume :

să fie calculabile, să poată fi determinate probabilistic și să se poată produce cu probabilitate cuprinsă între (0,1) ;

să nu poată fi evitate ;

să nu poată fi conștientizate ;

să fie neportabile ca mărime și ca frecvență, adică să poată fi importate din punct de vedere financiar de către asigurător ;

să fie compensatorii, adică asigurătorul să compenseze pierderea financiară rezultate din producerea lor ;

să fie contractuale, adică să reprezinte protecția prevăzută în contractul de asigurare ;

să fie compatibile cu reglementările în vigoare, în morala și cu profitabilitatea asigurătorului .

Asigurarea de bunuri acoperă o gamă largă de riscuri a căror producere poate determina mari pagube materiale. De la incendiu-primul risc pentru care s-a oferit protecția până la cele mai variate evenimente : catastrofe (materiale, tehnologice, ecologice), furt, revolte, greve, război. Riscul prezintă cauza producerii unei pagube. În cadrul unei polițe de asigurare de bunuri pot fi de mai multe riscuri specificate utilizând următoarele concepte:

conceptul “riscuri specificate”, în care se menționează efectiv pericolele la care sunt supuse bunurile prin definirea clară a acestor riscuri ;

conceptul “de toate-riscurile” care este folosit pentru descrierea tuturor pericolelor la care sunt supuse bunurile, reprezentând cea mai largă formă de protecție contra pierderii sau avarierii bunurilor ;

conceptul “de diferențe intre condiții” care este utilizat în anumite polițe care acoperă doar acele pericole care nu sunt acoperite de alte polițe. Polița care conține conceptul de diferențe între condiții poate exclude toate pericolele care se găsesc în mod obușnuit în polița de asigurare de bunuri, ca de exemplu: focul,furtuna,coliziunea cu aparatele de zbor, vehicolele, explozie,actele de vandalism și scurgerile la sistemul de incendiu. Ceea ce rămâne este o acoperire pentru “diferența” între riscurile asigurate de poliță “toate-riscurile” și pericolele excluse.

Prin producerea riscului asigurat se ajunge la unele consecințe ale avarierii bunului și anume : reducerea valorii bunului, costuri suplimentare de înlocuire, pierderea venitului, cheltuieli suplimentare de utilizare și multe altele. Aceste consecințe ale pierderii riscului pot fi atenuate prin managementul riscului care este definit ca fiind planificarea, angajarea și controlarea actixității și resurselor în vederea minimizării efectelor unor evenimente neprefăcute. Elementele principale ale managementului riscului sunt :

identificarea riscului ce constă în găsirea cauzelor posibile ce conduc la pierderi;

măsurarea riscului, ce constă în determinarea impactului unei pierderi posibile asupra inteprinderii prin aprecierea fregvenței pierderilor și mărimilor lor posibile în relație cu valorile supuse risclui

controlul riscului, ce constă în minimizarea efectelor adverse ale pierderii. Controlul poate, fie financiar fie fizic; persoanele juridice folosind în general ambele metode. După specialiștii din domeniul controlului riscului cea mai buna metodă de control este asigurarea.

Identificarea riscului se realizează prin următoarele trei etape distinctive : o analiză a tipurilor principale de pierderi ce afectează firma o cautare sistematică a cuzelor immediate ce determină astfel de pierderi și o estimare matematică a cauzelor prezentate mai sus și a consecințele acestora. Principalele tipuri de pierderi pentru o persoană juridică sunt : pierderi de proprietate; pierderi legate de răspunderea civilă; pierderi legate de personal; pierderi pecuniare; pierderi cauzate de întreruperea producției. Aceste pierderi pot avea atât cauze directe cât și cauze indirecte de producere a lor. Dintre cazurile directe amintim : incendiul, inundația, explozia care duc la distrugeri și pierderi în mod direct. Cauzele indirecte care sunt considerate uneori banale pot conduce la situații catastrofale dacă sunt combinate cu o vulnerabilitate de tip special : o scânteie

electrică, de exemplu, nu este o mare problemă pentru pantograful unei locomotive,însă poate fi catrasrofală într-un depozit de combustibili; o piesă uzată din componența unui utilaj poate cauza serioase pierderi de întrerupere, dacă utilajul respectiv nu poate fi repede reparat sau înlocuit.

Măsurarea riscului se face prin impactul prevederilor posibile asupra firmei. Astfel trebuie să se examineze: numărul posibilelor pierderi în fiecare an (frecvența), mărimea posibilă a fiecăreia dintre aceste pierderi și valoarea activelor supuse riscului (pierdera maximă posibilă). Mărimea și frecvența pierderilor posibile trebuie estimate pentru fiecare situație generatoare de riscuri identificate. Acest lucru este foarte dificil dar se poate realiza atunci când se dispune de date exacte privitoare la pierderi și valoarea activelor expuse la riscuri de pierdere.

Controlul asupra riscului se poate efectua atât fizic cât și financiar. Controlul riscului poate fi definit ca orice acțiune conștientă (sau decizie de a acționa) care reduce frecvența, mărimea sau caracterul imprevibil a pierderilor datorate unui accident. Controlul riscului are rolul de a conserva resursele unei organizații sau ale societății în ansamblu. Se previn astfel pierderile, se peduce mărimea acestora și se dispensează în perioada lor de refacere. Diferite elemente ale unei proprietăți sunt avantajate prin intermediul controlului riscului deoarece ele rămân neatinse și procesul de producție se poate desfășura normal. În caz de avarii acesta poate fi repus în funcțiune într-o perioadă scută de timp.

Atunci când procesul de management centralizat al riscului se desfășoară corespunzător, se încorporează elementele esențiale ale viziunii companiei, planurile strategice, obiectivele financiare și toleranța față de risc. Astfel socitățîle de asigurare și reasigurare pot transforma riscurile în profitabilitate, prin implementarea unui program care constă în următoarele opt etape:

includerea managementului riscului în cadrul valorilor societății de asigurare, în operațiunile sale;

susținerea valorilor prin diferite acțiuni: folosirea unui personal calificat pentru a defini funcțiile managementului riscului, folosirea celor mai adecvate tehnici pentru a măsura și monitoriza întregul proces, alocarea unui interval de timp suficient pentru a obține rezultatele scontate;

identificarea și crearea uniu avantaj unic și competitiv prin analiză a influențelor interme și externe, dar și a viziunii companiei;

asigurarea faptului că prețul stabilit pentru un viitor pridus de asigurare este în conformitate cu realizările de pe piața asigurărilor;

analiza și implementarea unei strategii specifice;

monitorizarea eficientă a sistemului;

revizuirea periodică a produselor;

comunicarea.

Prin derularea acestor etape, o societate de asigurări va avea un control mai bun asupra comportamentului diferitelor produse de asigurări în funcție de anumite riscuri, creându-se premisele atingerii obiectivelor pe termen lung și a obținerii unor avantaje competitive pe piața asigurărilor.

CAP.III ASIGURĂRILE DE BUNURI ALE PERSOANELOR JURIDICE REFLECTATE ÎN CADRUL ACTIVITĂȚII S.C. ASIROM S.A. IAȘI

3.1. LOCUL ASIGURĂRILOR DE BUNURI ALE PERSOANELOR JURIDICE ÎN ACTIVITATEA SUCURSALEI “ASIROM” S.A. IAȘI

Veniturile din prime din asigurările de bunuri ale persoanelor juridice se obțin de către sucursala analizată prin practicarea următoarelor tipuri de asigurări:

asigurarea facultativă a clădirilor, altor construcții și a conținutului (mijloace fixe și mijloace circulante materiale) pentru cazurile de pagube produse de incendiu și alte calamități;

asigurarea facultativă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor pentru cazuri de avarii accidentale;

asigurarea facultativă a bunurilor sau valorilor pentru cazuri de furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie;

asigurarea facultativă a geamurilor, oglinzilor și altor bunuri casabile pentru cazuri de spargere sau crăpare;

asigurarea facultativă a construcțiilor-montajului și a răspunderii constructorului;

asigurarea echipamentului electronic secțiunea PAGUBE MATERIALE.

Aceste venituri din prime fac parte din veniturile obținute din asigurările facultative de bunuri și răspundere civilă pentru persoane juridice. În perioada 2000-2002 se poate spune că veniturile din prime pentru asigurările de bunuri ale persoanelor juridice ocupă o pondere redusă în cadru asigurărilor facultative de bunuri și răspundere civilă a persoanelor juridice. Această pondere se prezintă tabelul nr. 4 și se observă în diagramele 1, 2 și 3.

Tabel nr. 4 Venituri din prime din asigurările de bunuri și răspundere civilă la persoanele juridice în perioada 2000-2002 la sucursala analizată

Această pondere deși este redusă în cadrul asigurărilor de bunuri și răspundere civilă ,ea se află în creștere de la an la an dar în proporții relativ mici (2,48% în 2002 față de 2000 și de 0,45% în 2002 față de 2001). Ponderea aceasta demonstrează că asigurările de bunuri sunt mai puțin practicate în cadrul S.C. ASIROM S.A. IAȘI. Totodată se poate acest fapt se poate releva și din tabelul nr.5. în care se prezintă efectiv ponderea asigurărilor de bunuri în cadrul asigurărilor totale practicate de sucursala analizată.

Tabel nr. 5 – Ponderea veniturilor din prime din asigurări de bunuri ale persoanelor juridice din totalul veniturilor din asigurări în perioada 2000 – 2002 la sucursala ASIROM S.A. Iași.

Conform tabelului nr. 5 se observă că în perioada analizată la sucursala ASIROM S.A. Iași veniturile din prime din asigurările de bunuri ale persoanelor juridice sunt foarte reduse (4,68% în 2000, 4,97% în 2001, 4,76% în 2002) în comparație cu totalul veniturilor din asigurări.

Acest nivel al asigurărilor de bunuri continuă să fie scăzut deoarece rolul și necesitatea asigurărilor rămân înțelese în mică măsură. În plus inflația, șomajul, veniturile scăzute ale cetățenilor și mai ales lipsa sprijinului financiar necesar, sunt de asemenea frâne în dezvoltarea pieței asigurărilor de bunuri. Lipsa de informații complete și corecte a condus la o viziune simplistă, și, de multe ori , eronată asupra asigurărilor. Puse în fața unei game largi și diversificate de produse de asigurare persoanele fizice și juridice au întâmpinat dificultăți în identificarea asigurărilor potrivite. Prin contractatrea unei polițe inadecvate care nu corespundeau nesesităților asiguraților a slăbit și mai mult îcrederea în asigurare.

În concluzie ,deși a reușit să se mențină pe linia de plutire și chiar să se înscrie pe o curbă ușor ascendentă de la an la an, sectorul asigurărilor de bunuri rămâne în stadiul de domeniu cu potențial ridicat, ceea ce înseamnă că mai sunt multe de întreprins.

TIPURI DE CONTRACTE DE ASIGURĂRI DE BUNURI PRACTICATE DE SUCURSALA ANALIZATĂ

Asigurarea facultativă a clădirilor, altor construcții și a conținutului (mijloace fixe și mijloace circulante materiale) pentru cazurile de pagube produse de incendiu și alte calamități

Prin acest tip de contract de asigurare S.C. ASIROM S.A. IAȘI asigură :

Clădirile și altealte constucții (inclusiv instalații fixe aferente de încălzire, electrice, sanitare, ascensoare etc.) servind pentru: locuințe, birouri, magazine, restaurante, bufete, depozite de mărfuri, ateliere, teatre, cinematografe, cluburi, muzee, expoziții, dependințe etc; clădirile în curs de construcție; împrejmuirile etc;

Mașinile, utilajele, instalațiile, motoarele, uneltele,inventarul gospodăresc și alte mijloace fixe;

Obiectele de inventar;

Mărfurile, materiile prime și auxiliare, materialele, semifabricatele, produsele finite și alte mijloace circulante materiale.

În cadrul acestui contract de asigurare nu sunt cuprinse următoarele bunuri: banii,hârtiile de valoare, documentele, registrele sau titlurile, actele, manuscrisele, pietrele scumpe, obiectele de platină, aur sau argint, mărcile poștale și altele asemenea , cu excepția, bunurilor de acest fel care constituie obicte de muzeu sau de expoziție ori a celor care se asigură potrivit altor condiții speciale de asigurare; solariile și tunelele-constucții speciale din stâlpi de lemn, beton, metal sau din alte materiale cu pereți laterali și acoperișul din panouri de materiale de polietilenă, simple folii de polietilenă sau alte materiale.

Sucursala analizată acordă despăgubiri în caz de pagube la bunurile asigurate, produse de incendiu, trăsnet, explozie, chiar și dacă trăsnetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu, ploaie torențială inclusiv efectele indirecte ale acesteia, grindină, inundație, furtună, uragan, cutremur de pământ, prăbușire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zăpadă sau de gheață, avalanșe de zăpadă și cădere pe clădiri sau alte construcții a unor corpuri. Se acordă despăgubiri indiferent dacă bunurile avariate sau distruse se află sub acoperiș sau su cerul liber.

În cazul clădirilor și altor construcții se mai acordă despăgubiri și pentru cazurile în care a fost nevoie să se dărâme ori să se demonteze clădirea sau altă construcție ori să fie mutată în alt loc, precum și în cazurile în care a devenit imposibilă folosirea clădirii sau altei construcții și este necesară demontarea sau mutarea în alt loc a acestora; pagubele produse clădirilor sau altor construcții prin izbirea lor de către un vehicul; cheltuielile pentru lucrările de curățare a locului unde s-a produs paguba, în măsura în care sunt în legătură cu riscurile asigurate și sunt necerare pentru executarea lucrărilor de reparații.

În cazul mijloacelor fixe și mijloacelor circulante materiale se mai acordă despăgubiri și pentru pagubele produse acestora ca urmare a: carbonizării totale sau parțiale, ori topirii, chiar și fără flacără; avarierilor accidentale produse la instalațiile de gaz, apă, canal sau încălzire centrală; dărâmării, demontării sau mutării în alt loc a clădirilor sau altor construcții în care se aflau bunurile asigurate, ori a unor clădiri sau alte construcții învecinate, dacă aceasta se face pentru a se opri întinderea incendiului la o amenințare bruscă de inundație de prăbușire sau alunecare de teren; acțiunii unor cauze care au produs pagube bunurilor asigurate datorită avarierii sau distrugerii de către un risc asigurat, a clădirilor sau altor construcții în care se aflau bunurile respective; pierderii sau dispariției bunurilor asigurate cauzate direct de riscurile asigurate; prăbușirii clădirilor sau altor construcții în care se aflau bunurile asigurate, precum și a izbirii lor de către un vehicul.

S.C. ASIROM S.A. nu acordă despăgubiri pentru: pagube produse numai de fermentație, oxidare, căldură, precum și de afumare, pătare ori pârlire provenite dintr-o sursă normală de căldură; pagube produse instalațiilor electrice numai prin acțiunea curentului electric dacă aceasta nu este urmată de un incendiu; pagube produse aparatelor electrice numai prin acțiunea curentului electric, dacă aceasta nu este urmată de incendiu, dacă acțiunea curentului electric a fost cauzată de trăsnet; pagube produse bunurilor puse la căldură sau la foc pentru prelucrare.

Sumele la care se face asigurarea se stabilesc conform cererii asiguratului, astfel: separate pentru fiecare clădire sau altă construcție, precum și pentru fiecare obiect de muzeu sau de expoziție, lucrare de artă pe sticlă, din sticlă sau pe plăci de marmură:

global pentru toate bunurile din aceeași grupă;

separate pentru fiecare bun sau pentru unele bunuri din aceeași grupă.

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului prevăzut în anexa la condițile speciale de asigurare din cadrul activității sucursalei asigurate.

Asigurarea facultativă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor pentru cazurile de avarii accidentale

S.C. ASIROM S.A. Iași asigură facultative mașinile, utilajele și instalațiile, atât timp cât se află în incinta unității asigurate sau la domiciliul asiguratului chiar și în curs de montare și demontare, inclusive cele de rezervă.

Mașinile, utilajele și instalațiile care prin întrebuința lor sunt transportabile, sunt asigurate și în perioada în care sunt întrebuințate în afara incintei unității asigurate sau a domiciliului asiguratului.

Asiguratorul acordă despăgubiri în caz de pagube la mașinile, utilajele și instalațiile asigurate, produse în mod subit de:

ruperi sau deformări în timpul funcționării, ciocnirii, loviri sau izbiri cu alte corpuri, explozie, lipsa apei în cazane sau recipiente, efectul unor substanțe chimice, acțiunea curentului electric, scurtcircuit, supratensiune, supraintensitate, formare de arcuri voltaice, inducție, trăsnet, cutremur de pământ, furtună, uragan, ploaie torențială, îngheț, gheață sau depunere de gheață, prăbușire sau alunecare de teren, revărsare de apă ca urmare a spargerii conductelor sau ventilelor, grindină, căderea pe mașini, utilaje sau instalații a unor corpuri, greutatea stratului de zăpadă sau de gheață și avalanșe de zăpadă;

defecte de construcție, de material, de turnare sau de montare.

Pagubele produse uneltelor sau pieselor fixate numai temporar la mașină, utilaj sau instalații, se despăgubesc numai dacă acestea erau montate la mașină, utilaj sau instalație și dacă avariile ori distrugerile s-au întâmplat odată cu cele produse din orice cauză cuprinse în asigurare, însăși mașinile, utilajul sau instalația.

Asiguratorul nu acordă despăgubiri pentru:

pagube produse în mod lent și numai prin uzura sau întrebuințarea mașinilor, utilajelor sau instalațiilor;

pagube produse de inundație, incendiu, prin furt, precum și cele prilejuite de măsurile de stingere sau de dărâmare în timpul incendiului sau după producerea acestuia.

Sumele la care se face asigurarea se stabilesc conform cererii asiguratului separat pentru fiecare mașină, utilaj sau instalație.

În cazul în care după producerea evenimentului asigurat, mașina, utilajul sau instalația intră în instalație pe o perioadă probabilă de cel puțin 30 zile, asigurarea mașinii, utilajului sau instalației respective – la cererea asiguratului – se suspendă la ora 24 a zilei în care asiguratul a anunțat intrarea în reparație a mașinii, utilajului sau instalației respective și reitră în vigoare la ora 24 a zilei în care a anunțat repunerea în funcțiune, expirarea asigurării prelungindu-se cu perioada în care a fost suspendată.

Se consideră culpă producerea pagubei următoarele cazuri:

provocarea cu intenție a pagubei sau prin neglijență gravă dacă aceste fapte rezultă din actele încheiate de organele în drept;

producerea pagubei cauzată de explozie sau folosirea în încăperea în care se aflau bunurile asigurate, a focului deschis, inclusive a unei surse de lumină cu flacără deschisă dacă în acea încăpere erau depozitate sau manipulate produse ușor inflamabile;

producerea pagubei cauzată de explozie prin folosirea în încăperea în care se aflau bunurile asigurate, a unor produse ușor inflamabile pentru curățarea parchetului, dușumelelor, hainelor etc. sau pentru alte scopuri, ori manipularea unor asemenea produse, în aceeași încăpere și în același timp ăn care a fost aprins focul, în care arde lumina cu flacără, sau în care funcționează reșouri ori radiatoare electrice;

producerea pagubei cauzată de prăbușire sau alunecare de teren, în cazul în care clădirile sau alte construcții în care se aflau bunurile asigurate au fost construite în zone periclitate de prăbușire sau alunecare de teren, dacă organele competente au interzis prin acte publicate sau au comunicat, în scris, asiguratului, interdicția de a construi în acea zonă, iar pagubele au fost produse prin prăbușirea sau alunecare de teren;

producerea pagubei cu prilejul avarierii sau distrugerii clădirilor sau altor construcții în care se aflau bunurile asigurate

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului prevăzut în anexa la condiții speciale.

Asigurarea facultativă a bunurilor sau valorilor, pentru cazurile de furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie

S.C. ASIROM S.A. asigură facultativ:

bunurile sau alte valori aflate în localul asiguratului, pentru cazurile de furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie;

valorile, pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor.

Asigurarea se poate contracta în situațiile în care pentru aceleași bunuri s-a încheiat și asigurarea facultativă a conținutului clădirilor și altor construcții pentru cazurile de pagube produse de incendiu și alte calamități.

În asigurarea bunurilor sau valorilor aflate în localul asiguratului, pentru cazurile de furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie

Nu se pot asigura următoarele bunuri sau valori:

mijloacele fixe care prin volumul sau greutatea lor ori prin faptul că sunt zidite, nu sunt expuse furtului, precum și animalele;

bunurile ce se află în localuri situate în afara unei localități care nu au paznic permanent sau nu sunt locuite în permanență;

mărfurile (produsele) sau orice alte bunuri aflate în vitrine exterioare care nu fac corp comun cu clădirea sau altă construcție arătată în contractul de asigurare;

pietrele scumpe sau obiectele de platină, aur și valorile, care nu sunt păstrate în dulapuri de fier;

bunurile sau valorile aflate în:

gherete, chioșcuri, tonete, rulote sau alte asemenea, indiferent de felul materialelor din care sunt executate;

construcții cu pereți de scândură, PAL, PFL și alte asemenea , chiar dacă acestea sunt legate de sol prin fundații;

alte construcții indiferent de felul materialelor din care sunt executați pereții, dacă acestea nu sunt legate de sol prin fundații.

S.C. ASIROM S.A. Iași acordă despăgubiri pentru:

pagube produse prin furtul prin efracție a bunurilor sau valorile înscrise în contractul de asigurare, aflate în localul prevăzut de contract;

pagube produse prin spargerea sau deteriorarea – cu prilejul furtului sau tentativei de furt prin efracție – a pereților, acoperișului, tavanelor, ușilor, ferestrelor și dușumelelor la clădiri sau alte construcții aparținând asiguratului, precum și a mobilierului și a sistemului de alarmă;

pagube produse prin furtul prin acte de tâlhărie a bunurilor sau valorilor înscrise în contractul de asigurare, aflate în localul prevăzut în contract, dacă acestea s-au săvârșit în localul menționat în contract, prin acte de violență sau amenințări, în condițiile prevăzute de codul penal, asupra uneia sau mai multor persoane din conducere sau din serviciul asiguratului;

pagube produse bunurilor sau valorilor înscrise în contractul de asigurare, aflate în localul prevăzut în contract, prin întrebuințarea cheilor originale, însă numai dacă acestea au fost obținute prin acte de tâlhărie comise în localul menționat în contractul de asigurare.

Sumele la care se face asigurarea se stabilesc conform cererii asiguratului, astfel:

global pentru toate bunurile respectiv valorile din aceeași grupă prevăzută în tariful de prime;

separat pentru fiecare bun sau pentru unele bunuri respectiv valori din aceeași grupă prevăzută în tariful de prime;

Pentru obiecte de muzeu sau de expoziție, lucări de artă pe sticlă, din sticlă sau pe plăci de marmură, sumele la care se face asigurarea se stabilesc întotdeauna pentru fiecare bun în parte.

Asigurații sunt obligați să îndeplinească întocmai măsurile de siguranță și pază și să permită organelor asiguratorului să constate oricând existența acestor măsuri.

Asiguratorul nu acordă despăgubiri pentru:

pagube săvârșite de orice angajat sau prepus al asiguratului;

pagube cauzate de furt simplu sau de furt cu întrebuințare de chei, fie potrivite, fie originale;

În asigurarea valorilor, pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor

S.C. ASIROM S.A. Iași acordă despăgubiri pentru pagubele produse produse prin furtul săvârșit prin acte de violență sau amenințări, în condițiile prevăzute de codul penal, asupra unuia sau mai multor curieri din serviciul asiguratului, în exercitarea serviciului lor de curieri.

Asigurarea este valabilă pentru transporturile de valori efectuate în limitele localității în care își are sediul sau reședința unitatea asigurată ori pentru transporturi între localități.

Se consideră transporturi între localități chiar dacă localitățile respective aparțin, din punct de vedere administrative, de aceiași oraș, municipiu sau comună.

Asigurarea se poate încheia:

fie cu indicarea nominală a fiecărui curier și a sumelor la care se face asigurarea pentru fiecare curier;

fie numai cu indicarea numărului curierilor și a unei sume globale la care se face asigurarea, în care caz se consideră asigurate sume egale pentru fiecare curier.

În cazul în care s-au asigurat unul sau mai mulți curieri nenominali și se constată că la data producerii evenimentului asigurat au fost însărcinați cu transportul de valori asigurate mai mulți curieri decât numărul celor asigurați, despăgubirea se reduce corespunzător raportului dintre numărul celor însărcinați, în momentul producerii evenimentului asigurat, cu transportul de valori asigurate.

În ceea ce privește dispoziții comune privind asigurarea bunurilor sau valorilor aflate în localul asiguratului, pentru cazurile de furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie și asigurarea valorilor, pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor, acestea sunt:

prin cuantumul la data asigurării a valorilor aflate în local sau asupra curierilor;

în cazul producerii evenimentului asigurat, asigurații sunt obligați: să îngrijească ca până la cercetarea faptului să rămână neatinse toate urmele efracției în caz de furt prin efracție, precum și toate dovezile despre împrejurările tâlhăriei, în caz de furt prin acte de tâlhărie; să înștiințeze imediat, în scris, organele poliției și unitatea asiguratorului din raza județului în care își au sediul sau reședința; să comunice organelor poliției și asiguratorului orice informații ce ar putea duce la găsirea bunurilor sau valorilor furate și să facă demersurile necesare pentru descoperirea făptașilor și redobândirea bunurilor și valorilor, chiar după ce au primit despăgubirea de la asigurator; să comunice imediat asiguratorului găsirea bunurilor sau valorilor furate;

În caz de neîndeplinire a obligațiilor asiguratorul are dreptul să refuse plata despăgubirii, dacă din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat și întinderea pagubei;

În cazul în care bunurile sau valorile nu au fost găsite, despăgubirile se acordă numai dacă de la data înștiințării asiguratorul a trecut de 30 zile. Plata despăgubirilor în aceste cazuri se face numia cu condiția ca asiguratul să dea o declarație în care să arate că se obligă se restituie total sau parțial, despăgubirea primită.

Dacă înainte de plata despăgubirii, inclusive înăuntrul celor 30 zile de mai sus, bunurile sau valorile au fost găsite, despăgubirile se acordă numai pentru eventualele pagube ca urmare a furtului prin efracție sau prin acte de tâlhărie.

Dacă, după plata despăgubirii bunurile sau valorile au fost găsite, neavariate și complete asiguratorul este obligat să înapoieze asiguratului despăgubirea primită. În cazul în care bunurile au fost găsite, dar sunt avariate ori incomplete, asiguratul este obligat să resituie diferența dintre despăgubirea primită și pagubele produse bunurilor respective. În cazul în care s-a găsit parte din valori asiguratul este obligat să restituie diferența dintre despăgubirea primită și contravaloarea valorilor găsite.

Asiguratorul nu acordă despăgubiri dacă oraganele poliției nu confirmă furtul sau tentative de furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie, ori dacă la acestea nu s-a înregistrat o reclamație în legătură cu furtul sau tentative de furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie.

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului prevăzut în anexa la condiții speciale de asigurare a sucursalei analizate.

Asigurarea facultativă a geamurilor, oglinzilor și altor bunuri casabile, pentru cazurile de spargere sau crăpare

S.C. ASIROM S.A. Iași asigură facultativ geamurile, oglinzile și alte bunuri casabile, pentru cazurile de spargere sau crăpare.

Nu se pot asigura următoarele bunuri: gemaurile, oglinzile sau orice alte bunuri casabile, care sunt sparte, crăpate, cu știrbituri sau cu alte asemenea defecte; geamurile, oglinzile sau orice alte bunuri casabile care reprezintă – pentru asigurat – mărfuri sau materiale pentru executări de lucrări.

S.C. ASIROM S.A. Iași acordă despăgubiri în caz de pagube, la egamuri, oglinzi sau alte bunuri casabile asigurate, produse prin spargere sau crăpare de: incendiu, trăsnet, explozie, ploaie torențială, grindină, inundație, furtună, uragan, cutremur de pământ, prăbușire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zăpadă sau de gheață, avalanșe de zăpadă și variațiunea de temperatură: fapteel oamenilor; accidentele de orice fel; lucrările de montare, demontare sau mutare a bunurilor asigurate și greșita montare inițială.

Se mai acordă despăgubiri și pentru pagubele la inscripții, picturi, gravuri sau alte ornamentații, precum și la literele aplicate pe geamuri, oglinzi sau alte bunuri casabile, dacă aceste pagube s-au produs odată cu spargerea sau crăparea bunului asigurat.

Sumele la care se face asigurarea se stabilesc conform cererii asiguratului astfel: global, pentru toate bunurile din aceeași grupă; separat pentru fiecare bun sau pentru unel bunuri din aceeași grupă.

Pentru lucări de artă pe sticlă, din sticlă sau pe plăci de marmură, sumele la care se face asigurarea se stabilesc întotdeauna separat pentru fiecare bun în parte.

Asiguratorul nu acordă dispăgubiri nici pentru:

pagube conexe;

pagube produse la suprafața bunurilor asigurate;

pagube produse becurilor electrice;

pagube produse bunurilor asigurate numai prin căldură provenită de la o sursă normală de căldură.

Cuantumul pagubei este egal cu valoarea, la data producerii evenimentului asigurat a bunurilor avariate sau distruse – din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot întrebuința sau valorifica.

Pentru lucrări de artă, pe sticlă, din sticlă sau pe plăci de marmură, care pot fi restaurate, cuantumul pagubei este egal cu costul resturării din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot întrebuința sau valorifica.

Se consideră culpă în producerea pagubei, următoarele cazuri:

provocarea cu intenție a pagubei;

producerea pagubei cauzată de incendiu sau explozie, prin folosirea în încăperea în care se aflau bunurile asigurate, a focului deschis, inclusive a unei surse de lumină cu flacără deschisă, dacă în acea încăpere erau depozitate sau manipulate produse ușor combustibile ori produse inflamabile sau ușor inflamabile;

producerea pagubei cauzată de incendiu sau explozie prin folosirea în încăperea în care se aflau bunurile asigurate a unor produse ușor inflamabile pentru curățarea parchetului, dușumelelor, hainelor, etc. sau pentru alte scopuri;

Producerea pagubei cauzată de inundație, prăbușirea sau alunecarea de teren, în cazul în care clădirile sau alte construcții în care se aflau bunurile asigurate au fost construite în zone periclitate de inundație, prăbușire sau alunecare de teren;

Producerea pagubei cu prilejul avariei sau distrugerii clădirilor sau altor construcții în care se aflau bunurile asigurate.

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului prevăzut în anexa la condiții speciale de asigurare, din cadrul sucursalei analizate.

Asigurarea facultativă a construcțiilor – montajului și a răspunderii constructorului

Societatea “Asigurarea Românească” S.A. asigură facultativ construcțiile – montajul, împreună cu mașinile, utilajele, instalațiile, materialele și alte bunuri folosite la executarea acestora, precum și răspunderea civilă legală față de terți a constructorului – montatorului.

În asigurare mai pot fi cuprinse:

cheltuielile făcute cu trasnportul mașinilor, utilajelor, instalațiilor, materialelor și altor bunuri de la furnizori până la șantierul de construcție – montaj, dacă acestea nu au fost cuprinse în asigurarea de transport;

diferențele de tarif pentru transportul aerian sau expres al unor bunuri;

taxele vamale, taxele de timbru și alte taxe legale;

cheltuielile pentru muncă suplimentară, muncă de noapte ori în zilele de sărbători legale;

cheltuilelile făcute ca urmare a creșterii prețurilor și salariilor peste cele luate în calcul în devize.

Asigurarea se încheie pentru pagubele cauzate asiguratului prin avarierea sau distrugerea bunurilor asigurate precum și pentru răspunderea civilă legală a asiguratului față de terți, ca urmarea vătămării corporale sau decesului ori a avarierii sau distrugerii unor bunuri.

Asigurarea cheltuielilor se închieie pentru cazurile de pierdere a navlului sau a frachtului plătit ca urmare a avarierii bunurilor în timpul transportului. Asigurarea diferențelor de tarif, taxelor și cheltuielilor se încheie pentru cazurile în care acestea sunt urmare a unei pagube cuprinse în asigurare.

Asigurarea poate fi încheiată de:

societăți comerciale care au ca obiect al activității construcțiile – montajul în România și / sau în străinătate;

societățile străine, în cazul construcțiilor – montajul executate în România;

La cererea asiguratului și potrivit prevederilor contractului de construcție – montaj, în asigurare poate fi inclus ca coasigurare și beneficiarul lucrării.

Societatea “Asigurarea Românească” S.A. acordă despăgubiri pentru:

cheltuielile necesare și economicoase făcute pentru salvarea și conservarea bunurilor asigurate, micșorarea pagubelor, prevenirea extinderii pagubelor sau pentru stabilirea cauzelor și cunatumului acestora și alte cheltuieli ca urmare a unor pagube;

cheltuielile făcute de asigurat în scopul respingerii sau reducerii pretențiilor la despăgubiri, scopul formulării pretențiilor față de terți;

cheltuielile de demontare și montare făcute ca urmare a unei pagube cuprinse în asigurare.

Construcțiile – montajul se acordă la suma declarată de asigrat, în valuta în care a fost încheiat contractul de construcție – montaj, care reprezintă pentru pagubele materiale, valoarea totală a contractului de construcție – montaj, împreună cu mașinile, utilajele, instalațiile, materialele și alte bunuri folosite la executarea acestora. La cererea asiguratului se vor stabili limite valorice, care se adaugă la valoarea totală a contractului.

Asigurarea se încheie în baza declarației de asigurare (chestionarului), potrivit formularului stabilit de societatea “Asigurarea Românească” S.A., competată și semnată de asigurat.

Asigurarea se încheie pe durata construcției – montajului, până la predarea definitivă către beneficiar, cu proces verbal de recepție, inclusiv perioada de garanție (menținerea în funcțiune) prevăzută în contractul de construcție – montaj.

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului de prime și se plătesc anticipat pe toată durata asigurării stabilită în contractul de asigurare. Primele de asigurare se plătesc în valuta în care s-a încheiat contractul de asigurare.

Condiții privind asigurarea Echipamentelor Electronice Secțiunea Pagube Materiale

Prin contractul de asigurare se asigură echipamentele electronice (calculatoare periferice și alte echipamente de prelucrare a datelor, elemente de tehnică medicală, elemente de (tele)comunicații, sursele de tensiune aparatura de aer condiționat, echipamente pentru industria tipografică etc.) din momentul în care acestea sunt gata de funcționare, după ce au fost supuse unei testări funcționale și au fost instalate în localul Asiguratului, specificat în contract, în scopul derulării unei activități profesionale (comerciale sau industriale).

Contractul de asigurare acoperă pagubele materiale survenite în perioada asigurată, produse prin distrugerea sau avarierea, bruscă și neprevăzută, a bunurilor (sau părți ale acestora) aflate în localul asiguratului. Se acoperă de asemenea furtul prin efracție sau prin acte de tâlhărie.

Sunt cuprinse în asigurare bunurile care au fost acceptate în urma efectuării testelor de funcționare, fie că aceste bunuri sunt în stare de funcționare sau în pauză, ori demontate în scopul curățării sau reviziei, ori în cursul efectuării acestor operațiuni, ori în cursul mutării în alt loc la aceeași adresă, ori în cursul remntării ulterioare.

Contractul de asigurare acoperă orice pagubă materială cu excepția celor excluse în mod expres, dacă: un bun asigurat este distrus sau avariat ca urmare a unui eveniment neprevăzut și brusc; un bun asigurat a fost furat prin efracție sau prin acte de tâlhărie. Pagubele pot fi cauzate de: persoane fizice (alte cauze), foc, apă, fenomene naturale / alte calamități, tehnologie.

Bunurile se asigură pentru suma declarată de Asigurat. Aceasta trebuie să exprime valoarea de asigurare. Aceasta este:

prețul de cumpărare al unui bun nou, simialr ca tip și calitate, (valoare de înlocuire din nou) plus cheltuielile de livrare, dacă bunul asigurat este în producția de serie;

prețul la care a fost achiziționat bunul asigurat (preț de inventar) reactualizat, plus cheltuielile de livrare și luând în considerare orice modificare de preț care ar fi putut interveni pe parcurs, dacă bunul asigurat nu mai este în producția de serie;

suma tuturor costurilor necesare pentru a produce articolul asigurat, plus marja de prețuri și cheltuielile de livrare și luând în considerare orice modificare de preț care ar fi putut interveni pe parcurs, dacă bunul asigurat nu mai este în producția de serie și nu se cunosc nici prețurile de livrare sau achiziție.

Plata primei de asigurare se face de regulă anticipat și integra. Asiguratorul poate accepta ca plata primei de asigurare anuale să fie efectuată și în rate semestriale sau trimestriale.

Contratul de asigurare intră în vigoare după 24 ore de la expirarea zilei în care s-a încasat integral prima de asigurare (sau prima rată a acesteia) și s-a emis contractul de asigurare. Răspunderea Asiguratorului încetează la ora 24:00 a ultimei zile din perioada pentru care s-a încheiat asigurareași s-au plătit primele de asigurare. Perioada asigurată este de regulă 12 luni (un an) dacă nu s-a convenit altfel în mod expres.

Asigurarea încetează automat dacă:

dispare riscul;

s-a transferat dreptul de proprietate asupra bunului asigurat către un terț;

activitatea Asiguratului a încetat sau a fost preluată de o altă persoană fizică sau juridică sau este întreruptă pe durată nelimitată;

intră în vigoare rezilierea sau denunțarea.

Dacă asiguratul (persoană fizică) decedează, drepturile ce decurg din contract se transferă moștenitorilor legali sau testamentari, cu acordul acestora.

Asigurătorul va despăgubi pe asigurat în cazul producerii, în perioada de valabilitate a contractului de asigurare, a unei pagube acoperită prin asigurare, prin plată în numerar (compensare în bani), prin înlocuire sau prin reparare (înlocuire în natură), potrivit opțiunii asigurătorului.

Cuantumul pagubei se stabilește astfel:

în cazul reparării (daună parțială):

cheltuielile cu materialele și manopera necesare pentru repararea bunului avariat;

în cazul înlocuirii (daună totală):

prețul de cumpărare și cheltuielile de livrare pentru un un bun nou, similar ca tip și calitate;

în cazul în care repararea nu este posibilă sau bunul avariat nu este înlocuit:

cheltuielile care ar fi trebuit făcute pentru repararea sau înlocuirea bunului asigurat, dar nu mai mult decât valoarea de asigurare reală a bunului asigurat în momentul imediat anterior producerii pagubei.

Cap. IV Analiza veniturilor din prime și a plăților de despăgubiri la asigurările de bunuri ale persoanelor juridice la sucursala analizată

4.1. Tarife de prime ale asigurărilor de bunuri oferite de S.C. ASIROM S.A. sucursala Iași

Modalitate de calcul al tarifelor de prime

Tariful de prime de asigurare reprezintă un tabel care cuprinde cotele de primă tarifară pe feluri de asigurare. Totodată în tariful de prime de asigurare sunt menționate condițiile de asigurare mai importante, adaosurile de primă care se percep pentru riscuri agravate sau din alte motive și rabaturile de primă care pot fi acordate din primele de asigurare. Tarifele de prime de asigurare se utilizează la calcularea și încasarea primelor de asigurare .

Prima de asigurare reprezintă suma de bani pe care o plătește asiguratul către asigurător pentru ca acesta să constituie fondul de asigurare necesar plății despăgubirilor în cazul procedurii riscului preluat în asigurare. Această primă de asigurare este un element foarte important în cadru contractului de asigurare. Fără stabilirea sa corectă asigurătorul nu are certitudinea că va putea realiza un fond de asigurare corespunzător răspunderilor asumate. Societatea de asigurări folosește prima de asigurare pentru :

alimentarea fondului de asigurare din care se plătesc despăgubirile pentru bunuri;

constituirea fondului de rezervă din care se acoperă diferențele de despăgubiri în anii defavorabili;

efectuarea cheltuielilor determinate de administrarea asigurărilor și obținerea de profit;

finanțarea diferitelor mărimi de prevenire a daunelor .

La încheierea contractului de asigurare pentru riscurile menționate asigurătorul acordă o recompensă al cărei cuantum depinde de specificul riscurilor, frecventa lor ,de valoarea asigurată, de natura bunului etc. Prima de asigurare se plătește când acordarea indemnizației devine incertă. Plata se poate efectua fie anual, fie în rate lunare, trimestriale sau semestrial.

La asigurările cu plata primelor în rate mai mici de un an ,eșalonarea plăților primelor –numai dacă prima de asigurare totală depășește 1000 lei în fiecare contract – se poate face astfel:

în 2 rate astfel: prima rată 6/10 din prima anuală de plată la încheierea contractului de asigurare, iar a doua rată 4/10 din prima anuală, de plată la 4 luni de la începutul asigurării;

în 3 rate astfel: prima rată 3/10 din prima anuală de plată, la încheierea contractului de asigurare, a doua rată 3/10 , a treia rată 2/10 din prima anuală de plată la 3 luni și respectiv 6 luni de la începutul asigurării;

în 4 rate astfel: prima rată 3/10 din prima anuală de plată la încheierea contractului de asigurare, a doua rată 3/10 ,a treia rată 3/10, a patra rată 1/10 din prima anuală de plată la 1 lună, 4 luni, 7 luni de la începerea asigurării.

Plata se face la sediul societății de către persoanele juridice sau organele împuternicite în acest scop, astfel:

pe bază de dispoziție de încasare introdusă de unitatea asiguratului în contul bancar al persoanelor juridice;

prin emiterea unei dispoziții de plată, pe baza căreia se dispune plata primelor de asigurare în contul bancar al unității asiguratului.

În cadrul sucursalei ASIROM S.A. IAȘI primele de asigurare se calculează pe baza tarifelor de prime prevăzute ca anexe la condiții speciale de asigurare ale fiecărui tip de bunuri care pot fi asigurate.

De asemenea, prima de asigurare este alcătuită din două componente și anume: prima netă și adaosul. Prima netă (cota de bază) se utilizează pentru formarea fondului pentru plata despăgubirilor de asigurare pe un anumit număr de ani. Adaosul (suplimentul) la prima netă se folosește la acoperirea cheltuielilor administrativ gospodărești ale societății de asigurări, la acordarea premiilor, la finanțarea măsurilor de prevenire și combatere a calamităților naturii, la formarea fondului de rezervă și se realizează profitul asigurătorului.

Prima de asigurare se determină aplicând cota de primă tarifară la suma asigurată, iar rezultatul se împarte la 100 sau 1000, după cum este calculată în procente sau promile.

Prima de asigurare = suma asigurată * cota de primă

Suma asigurată este acea sumă declarată de asigurat dar care nu trebuie să depășească valoarea bunului la data asigurării. Prin valoarea bunului la data asigurării se înțelege:

la mijloace fixe și obiecte de inventar, valoarea din nou (prețul de înlocuire), din care se scade uzura în raport cu vechimea, întrebuințarea și starea de întreținere a bunului respectiv;

la mijloacele circulante materiale, cu excepția obiectelor de inventar, prețul de cost, inclusiv cheltuielile efectuate cu transportul, manipularea, depozitarea și prelucrarea lor. Valoarea din nou și prețul de cost se stabilesc după prețurile practicate în comerț. În cazul în care pentru unele bunuri nu există prețuri practicate în comerț valoarea lor se stabilește prin comparație cu valoarea unor bunuri asemănătoare.

Obiectele din muzeu sau de expoziție precum și la lucrările de artă pe sticlă, din sticlă ori pe plăci de marmură sumele corespunzătoare valorilor de circulație .

Cotele de primă sunt diferențiate în funcție de felul bunului asigurat, de ramura de asigurare, de frecvența și intensitatea producerii riscurilor rezultate din datele statistice.

La asigurările încheiate pe o perioadă mai mică de un an, primele se calculează pe numărul lunilor de asigurare, aplicându-se pentru fiecare lună sau fracțiune de lună 1/10 din prima anuală, în total însă cel mult prima anuală din tarif . Pentru unele asigurări, în acele cazuri prevăzute în condiții speciale de asigurare, la cerere, prima de asigurare poate fi stabilită prin diminuare, în funcție de nivelul francizei deductibile acceptate astfel:

franciză de 3000000 diminuare corespunzătoare de primă cu 1,5% ;

franciză de 7500000 diminuare corespunzătoare de primă cu 2,5%

franciză de 15000000 diminuare corespunzătoare de primă cu 4,5%

Franciza reprezentând partea din orice pagubă, produsă ca urmare a uneia și aceluiași eveniment, ce se suportă de asigurat (se scade din despăgubire.

Asigurarea facultativă a clădirilor, altor construcții și a conținutului (mijloace fixe și mijloace circulante materiale) pentru cazuri de pagube produse de incendii și malte calamități

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului prevăzut la anexele condițiilor speciale nr. 10 din cadrul sucursalei ASIROM SA Iași. Aceste tarife se regăsesc în tabelul nr. 6

Tabelul nr. 6– tariful de primă privind asigurarea facultativă a clădirilor, altor construcții și a conținutului pentru cazurile de pagube produse de incendiu și alte calamități.

Prima de asigurare se calculează înmulțind suma asigurată cu tariful de asigurare corespunzător grupei de bunuri din care face parte bunul asigurat.

Sumele la care se face asigurarea se stabilesc conform cererii asigurate astfel:

separat pentru fiecare clădire sau altă construcție precum și pentru fiecare obiect de muzeu sau de expoziție, lucrare de artă pe sticlă, din sticlă sau pe plăci de marmură;

pentru conținut (mijloace fixe și mijloace circulante materiale):

global pentru toate bunurile din aceeași grupă prevăzută în tariful de primă care se află în clădiri sau alte construcții;

separat pentru fiecare bun sau pentru unele bunuri din aceeași grupă prevăzută în tariful de primă care se află în clădiri sau la alte construcții.

De asemenea primele de asigurare pot fi modificate prin înmulțirea lor cu anumiți coeficienți de risc care rezultă în urma inspecției de risc. Acești coeficienți se stabilesc în funcție de următorii factori: mediu, destinație, risc. Valorile lor se situează în intervalul 0,3 – 4,5%. La asigurările care se încheie prin excluderea riscului de cutremur de pământ, cotele de primă se reduc cu 30%. La asigurările care se încheie numai pentru:

riscul de incendiu cota de primă reprezintă 40% din cotele de bază prevăzut în tarifele de mai sus;

riscurile FLEXA (incendiu, trăsnet, explozie și căderi de corpuri), cota de primă reprezintă 50% din cotele de bază prevăzute în tarifele de mai sus.

Asigurarea facultativă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, pentru cazurile de avarii accidentale

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului din anexa la condițiile speciale de asigurare nr. 11, din cadrul sucursalei ASIROM SA Iași. Aceste tarife se regăsesc în tabelul nr. 7

Tabelul nr. 7 – tariful de prime privind asigurarea facultativă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor pentru cazurile de avarii accidentale

Aceste cote de primă se reduc cu 50% în cazul în care aceleași mijloace fixă se asigură în baza condițiilor speciale nr.10. sumele la care se face asigurarea se stabilesc conform cererii asiguratului separat pe fiecare mașină, utilaj sau instalație.

Asigurarea facultativă a bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt prin efracție sau acte de tâlhărie

Primele de asigurare se calculează potrivit tarifului prevăzut în anexa la condițiile speciale de asigurări numărul 14 din cadrul sucursalei ASIROM SA Iași. Aceste tarife se regăsesc în tabelul nr. 8.

Sumele la care se face asigurare se stabilesc conform cererii asigurate astfel:

global pentru toate bunurile, respectiv valorile din aceeași grupă prevăzută în tariful de primă;

separat pentru fiecare bun sau pentru unele bunuri, respectiv valori din aceeași grupă prevăzută în tariful de prime.

Pentru obiectele de muzeu sau de expoziție, lucrări de artă pe sticlă, din sticlă sau pe plăci de marmură sumele la care se face asigurarea se stabilesc întotdeauna separat pentru fiecare bun în parte

Formula de calcul al primelor de asigurare este următoarea:

Prima de asigurare = suma asigurată * prima anuală la fiecare 100 de lei din suma la care se face asigurarea.

Tabelul nr. 8 – tariful de prime pentru asigurarea facultativă a bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie

La asigurarea prevăzută la litera A. dacă este încheiată un contract de executare a serviciului de pază cu o unitate de gardieni publici, agenție de detectivi, etc. (chiar fără existența sistemului de alarmă) sau dacă sistemul de alarmă este conectat la unitatea poliției, cotele de primă prevăzute mai sus se reduc cu 50%.

Asigurarea facultativă a geamurilor, oglinzilor și altor bunuri casabile pentru cazuri de spargere sau crăpare

Primele de asigurare se calculează după formula prezentată la celelalte tipuri de asigurări iar tarifele de prime corespunzătoare acestui tip de asigurări, se prezintă în tabelul nr. 9

Tabelul nr. 9 – tariful de prime privind asigurarea facultativă a geamurilor, oglinzilor și altor bunuri casabile, pentru cazuri de spargere sau crăpare

Asigurarea facultativă a construcții montajului și a răspunderii constructorului

Primele de asigurări se stabilesc conform tarifului de primă anexat la regulamentul nr. 5 / 1991.

Cotele de primă sunt stabilite ținând seama de o franșiză deductibilă de 5000 lei din orice pagubă la bunuri, produsă ca urmare a uneia sau aceluiași eveniment. În cazul în care asigurarea se încheie în altă valută decât în lei, franșiza prevăzută în lei se stabilește de societatea ASIROM de comun acord cu asiguratul.

Asigurarea facultativă a echipamentelor electronice – în secțiunea pagubei materiale

Bunurile se asigură pentru suma declarată de asigurat care trebuie să exprime valoarea de asigurat. Această valoare de asigurare este:

prețul de cumpărare al unui bun nou, similar ca tip și calitate plus cheltuieli de livrare, dacă bunul asigurat este în producția de serie;

prețul la care a fost achiziționat bunul asigurat reactualizat plus cheltuielile de livrare și luând în considerare orice modificare de preț care ar fi putut interveni pe parcurs dacă bunul asigurat numai e în producția de serie;

suma tuturor costurilor necesare pentru a produce articolul asigurat, plus marja de prețuri și cheltuielile de livrare și luând în considerare orice modificare de preț care ar putea interveni pe parcurs, dacă bunul asigurat numai este în producția de serie și nu se cunosc nici prețurile de livrare sau de achiziție.

4.2. Analiza veniturilor din prime realizate de S.C ASIROM S.A. sucursala IAȘI în perioada 2000-2002 din asigurările de bunuri ale persoanelor juridice

În cadrul sucursalei ASIROM S.A. Iași în perioada 2000 – 2002 veniturile din prime de asigurări de bunuri ale persoanelor juridice au avut următoarea evoluție prezentată în tabelul nr. 10.

Tabel nr. 10 – Volumul veniturilor din prime din asigurările de bunuri ale persoanelor juridice la sucursala ASIROM S.A. Iași în perioada 2000 – 2002.

Conform tabelului nr. 10, veniturile din asigurările de bunuri din perioada analizată au diferite componente în funcție de asigurările practicate de către sucursala analizată în perioada 2000 – 2002. Astfel în anul 2000 veniturile din prime din asigurările de bunuri sunt formate din prime de asigurări a clădirilor, a construcțiilor și a conținutului, din prime de asigurări de alte bunuri ale persoanelor juridice, iar în anul 2001 apar veniturile din asigurarea echipamentului electronic și în anul 2002 venituri din asigurarea facultativă a construcțiilor și montajului. Ponderea cea mai mare în anul 2002 în cadrul asigurărilor de bunuri ale persoanelor juridice o dețin veniturile din asigurarea facultativă a clădirilor și a altor construcții respectiv de peste 90% din total. Acest lucru este observat și din diagrama nr. 4. Această pondere se datorează faptului că asigurările clădirilor și altor construcții dețin 51,3% și asigurările conținutului dețin 39,10% din totalul veniturilor din primele de asigurări ale clădirilor, altor construcții și a conținutului.

Diagrama 4

În anul 2001 veniturile din prime din asigurările de bunuri ale persoanelor juridice se obțin din practicarea următoarelor tipuri de asigurări: asigurarea facultativă a clădirilor, altor construcții și a conținutului, asigurarea altor bunuri ale persoanelor juridice și asigurarea echipamentului electronic. Ponderea cea mai mare o dețin ca și în anul 2000 veniturile din prime din asigurarea clădirilor, altor construcții și conținut dar ponderea acestora în total este mai redusă (fiind de 85, 73%). Acest procentaj se poate observa și în diagrama nr. 5.

Diagrama 5

În anul 2002 structura veniturilor din prime din asigurările de bunuri ale persoanelor juridice s-a modificat față de 2001 prin apariția veniturilor obținute din asigurarea facultativă a construcțiilor la persoanele juridice. Datorită acestui fapt s-a modificat și ponderea celorlalte venituri obținute din asigurările altor bunuri, a clădirilor, altor construcții și a conținutului. Ponderea fiecarei categorii de venituri in totalul veniturilor din primele de asigurare a bunurilor apartinand persoanelor juridice este prezentata in diagrama nr. 6. Conform acestei diagrame ponderea cea mai mare o detin veniturile din prime din asigurarea cladirilor, altor constructii si continut, dar este mai mica decat in anii precedenti analizati.

Diagrama 6

In ceea ce priveste dinamica veniturilor din prime din asigurarile de bunuri ale persoanelor juridice la sucursala analizata se poate spune ca aceasta a fost oscilanta de la an la an inregistrandu-se atat cresteri cat si scaderi a veniturilor obtinute pe fiecare categorie de bunuri ale persoanelor juridice asigurate. Pentru a putea vedea mai bine aceasta dinamica vom calcula atat modificarea acestor venituri in marimi nominale cat si indicele de modificare corespunzator acestor venituri.

Diferenta de la un an la altul se va calcula dupa formula:

∆i/ i-1 = venituri realizate in anul i – venituri realizate in anul i-1

Iar indicele de modificare al acestor venituri din primele de asigurare ale bunurilor apartinand persoanelor juridice se va calcula dupa formula:

Ii/ i-1 =( venituri realizate in anul i/venituri realizate in anul i-1)*100

Dinamica veniturilor din primele de asigurari de bunuri ale persoanelor juridice se prezinta conform tabelului nr. 11.

TABEL NR.11

Dinamica veniturilor din prime din asigurarile de bunuri ale persoanelor juridice la sucursala ASIROM IASI in perioada 2000-2002.

Conform Tabelului nr. 11. veniturile totale din primele din asigurarile de bunuri ale persoanelor juridice la sucursala Asirom Iasi au inregistrat urmatoarea evolutie in perioada 2000-2002:

au crescut in anul 2001 fata de 2000 cu 861.918 mii lei in valori nominale adica cu 42,55 %;

in anul 2002 fata de anul 2001 ele au crescut in valori nominale cu o suma egala cu 590.663 mii lei, adica cu 20,45 % si fata de anul 2000 cu 1.452.581 mii lei adica cu 71,71 %.

Aceasta evolutie se poate observa si din figura nr.2.

Fig. Nr.2

Această oscilație a veniturilor totale din asigurările de bunuri ale persoanelor juridice se datorează modificării veniturilor din asigurarea clădirilor, alte construcții si a conținutului , a veniturilor din asigurarea altor bunuri ale persoanelor juridice (mașini, utilaje, instalații, alte valori, geamuri, oglinzi , alte bunuri casabile ), a veniturilor din asigurarea construcțiilor și montajului și din veniturile din prime din asigurarea echipamentului electronic secțiunea „PAGUBE MATERIALE” .

Astfel unele venituri au crescut în perioada analizată pe când altele au scăzut în funcție de influența diferiților factori asupra activității de asigurare a sucursalei ASIROM S.A. IAȘI. Dintre acești factori amintim:

interesul asigurabil;

riscurile asigurate;

nivelul primelor;

selecția asiguraților etc.

Se poate spune că, având în vedere factori enunțați mai sus , la sucursala analizată cauzele pentru care s-au înregistrat pierderi pentru anumite categorii de asigurări de bunuri pot fi multiple:

nivelul primelor este inadecvat, fiind insuficient pentru acoperirea despăgubirilor solicitate;

asigurații au început să-și cunoască foarte bine drepturile contractuale și solicită mai frecvent despăgubiri;

nu a existat o dispersie suficient de mare a riscului între deținătorii de polițe;

nu s-a realizat o selecție foarte bună a deținătorilor de polițe.

În ceea ce privește evoluția veniturilor din prime din asigurarea clădirilor, altor construcții și conținut încheiată cu persoane juridice s-a desfășurat astfel:

în anul 2001 au crescut față de anul 2000 cu 644.092 mii lei , în valori nominale, adică cu 35,16%;

în anul 2002 au scăzut față de anul 2001 cu 18.328 mii lei , în valori nominale, adică cu 0,75%. Iar față de anul 2000 au crescut cu 625.764 mii lei ,adică cu 34,16%.

Această dinamică este observabilă și din figura nr. 3.

Fig. Nr. 3.

De asemenea în perioada 2000-2002 la sucursala ASIROM S.A. IAȘI s-a mai înregistrat o dinamică a veniturilor din primele din asigurarea altor bunuri ale persoanelor juridice ( mașini, utilaje, instalații, geamuri, oglinzi și alte bunuri casabile) . Ele au evoluat astfel:

în anul 2001 au crescut față de anul 2000 , în valori nominale, cu 153.009 mii lei ,adică cu 19,03%;

în anul 2002 au crescut față de anul 2001 , în valori nominale, cu 99.275 mii lei, adică cu 53,38 % , iar față de anul 2000 cu 654.061 mii lei ,adică cu 82,57%.

Această evoluție se poate observa și din figura nr. 4.

Fig. Nr. 4.

În perioada analizată veniturile totale din asigurările de bunuri ale persoanelor juridice înregistrate de către sucursala ASIROM S.A. IAȘI au fost influențate de apariția în anul 2001 a veniturilor din primele din asigurarea echipamentului electronic secțiunea „PAGUBE MATERIALE” iar în anul 2002 de apariția veniturilor din primele din asigurarea construcțiilor și a montajului.

Ca o concluzie putem spune că veniturile din primele din asigurarea bunurilor aparținând persoanelor juridice obținute de către sucursala analizată în perioada 2000-2002 sunt în creștere de la an la an și de asemenea ele sunt în măsură să acopere cheltuielile necesare pentru despăgubiri și astfel să asigure un echilibru al activității sucursalei.

4.3. Particularități ale procesului de lichidare a daunelor

Transferul riscurilor financiare de la indivizi și persoane juridice către societatea de asigurări se realizează printr-un contract scris – poliță de asigurare. O relație specială se realizează astfel între asigurați și asigurător în momentul încheierii tranzacției. Astfel asiguratul plătește o primă și în loc să primească un produs concret sau un serviciu imediat primește promisiunea unei plăți în eventualitatea producerii unei daune acoperite. Această promisiune nu este palpabilă și nu există certitudinea că va fi realizată. Când se produce o pierdere acoperită, mecanismul asigurării, în limita promisiunii din poliță este declanșat automat. Departamentul Despăgubirii trebuie să asigure îndeplinirea promptă, corectă și eficientă a obligațiilor preluate de societatea de asigurări.

Lichidarea daunelor reprezintă activitatea pe care organele asigurătorului o desfășoară după producerea riscului asigurat, în vederea delimitării cât mai precise a pagubelor produse de cauzele acoperite prin asigurare și stabilirea despăgubirii de asigurare.

În achitarea despăgubirilor și pentru ajustarea cheltuielilor legate de pierderi, inspectorii de daune trebuie să urmărească mai multe interese. Asiguratul așteaptă ca despăgubirea să îi fie plătită în întregime și prompt. Societatea de asigurări vrea să plătească numai dauna acoperită și numai la valoarea care nu încalcă principiul competenței, care susține că asiguratul nu trebuie să profite de pe urma pierderii. În general polițele de asigurare sunt contracte de asigurare din care plata pentru pierdere este limitată de valoarea actuală a pierderii și nimic mai mult.

Când apare o daună și se formulează o revendicare, începe un proces la sfârșitul căruia societatea de asigurări trebuie să-și respecte promisiunea de plată. Activitatea de despăgubire poate fi realizată de inspectorii de daună, un angajat al societății de asigurări sau poate fi lăsată pe seama unui ajustor independent. Cu scopul de a duce la îndeplinire promisiunea făcută de compania de asigurări, inspectorii de daună trebuie să respecte un sistem sistematic restrângerea informațiilor și trebuie să fie expert în rezolvarea problemelor de acoperire, de răspundere legală și de daune, o cunoaștere amănunțită a acestor subiecte, abilitatea de a negocia și rezolva cauzele precum și aptitudinile sale în utilizarea computerului. Tot atâtea calități cerute pentru inspectorul de daune.

Procesul de soluționare a daunelor începe cu repartizarea daunei respective unui inspector de daune acest proces este format din următoarele 4 etape:

investigația;

evaluarea acoperirii, răspunderii și pagubei;

negocierea sau obținerea unei revoluții alternative în vederea stabilirii sumei de despăgubire;

depunerea contestației, dacă este necesar.

Aceste etape se suprapun. În ceea ce privește etapa de investigație ea trebuie să fie faptică reală, obiectivă, simplă sau complicată. Inspectorul de daună trebuie să cerceteze fiecare revendicare, să acționeze în mod corect, să nu ascundă sau să denatureze dovezile materiale. Această investigație este necesară pentru că deținători de polițe nu știu exact ce este acoperit, ce circumstanțe sunt acoperite sau ce sume trebuie să primească.

Dacă bunurile sunt acoperite printr-o poliță, pasul următor pe care trebuie să-l facă inspectorul de daune este să determine dacă acoperirea prin polițe se aplică pierderi în discuție. Evaluarea daunelor implică evaluarea bunului și determinarea costului reparațiilor în cazul în care bunul respectiv este numai parțial deteriorat. Polița poate specifica cum trebuie să fie evaluate aceste bunuri. Inspectorul de daună trebuie să încerce să ajungă la o înțelegere cu asiguratul sau cu cel ce revendică.

Chiar și în cazul în care bunele intenții se regăsesc în ambele părți, se pot ivi neînțelegeri, privind acoperirea, răspunderea sau daunele, între inspectorul de daună și reclamant. Deși polițele de asigurare pentru bunuri conțin metode de evaluare și opțiuni pentru rezolvarea situațiilor contradictorii, acestea se rezolvă de obicei prin negociere. De exemplu deținătorul unui bun asigurat și inspectorul de risc pot negocia valoarea unui articol dintr-un bun deteriorat și plata să se bazeze pe valoarea negociată. Dacă negocierile eșuează, există și alte metode de rezolvare a disputelor, printre care cea mai concisă e contestația. Aceasta începe cu intentarea unui proces, prin întocimrea plângerii și trimiterea citației. Partea care a intentat procesul este reclamant, iar cea care a fost chemată în instanță acuzat. Acuzatul trebuie să întocmească un răspuns într-o anumită perioadă de timp.

Spre exemplificarea procesului de lichidare a daunelor din cadrul asigurărilor de bunuri practicate de S.C. ASIROM S.A. – sucursala Iași prezentăm următoarele două cazuri. Unul dintre aceste cazuri se referă la acoperirea daunelor la clădiri în cazul influenței stratului de zăpadă asupra acoperișului, iar celălalt se referă la asigurarea de bunuri împotriva cazurilor de incendii și alte calamități.

Astfel, în primul caz, S.C. ASIROM S.A. sucursala Iași a încheiat cu S.C. NOEMI ZUGRENI S.R.L. județul Suceava la data de 01.02.2002 până la data de 30.11.2002. În cadrul acestui contract se asigură următoarele bunuri: hotel cu 26 camere plus depozit; hotel cu 12 camere plus depozit și hotel plus restaurant și salon. Suma la care s-a făcut asigurarea a fost de 650.000. USD, iar prima de asigurare este de 1430 USD. Dosarul de daună cu privire la producerea pagubei la clădirile asigurate în urma influenței stratului de zăpadă asupra asiguratului se deschide cu sesizarea în scris a asigurătorului asupra evenimentului produs și cu prezentarea unui deviz de lucrări pentru reparația acoperișului calamitat de către S.C. ZINC ART S.R.L. Iași, firmă de executare de lucrări de reparații la clădiri.

În urma sesizării făcute și primirii devizului ofertă al S.C. ZINC ART S.R.L. Iași, S.C. ASIROM prin inspectorul de daună delegat, împreună cu reprezentantul S.C. NOEMI ZUGRENI S.R.L. va proceda la elaborarea unui deviz de evaluare a reparațiilor necesare pentru readucerea clădirilor la starea de întrebuințare avută înainte de producerea daunelor.

Înainte de delegarea inspectorului de risc, se urmărește dacă riscurile sunt cuprinse în contractul de asigurare, dacă s-au plătit primele de asigurare, câte sunt plătite până la data producerii riscului și câte mai sunt de plătit.

După evaluarea pagubelor se întocmește de către inspector o cerere către directorul societății de asigurare pentru solicitarea plății despăgubirilor către societatea avariată pe bază de deviz antecalcul.

Se declară astfel că a luat la cunoștință că despăgubirea urmează a se stabili pe baza evaluării asigurătorului iar ratele restante a primelor de asigurare urmează a fi restituite din despăgubire.

Sumele pe care le va primi inspectorul reprezintă despăgubirea integrală pentru pagubele suferite. Despăgubirea se stabilește pe baza devizului ofertă a S.C. ZINC ART S.R.L. Iași și în urma inspecției de risc în sumă totală de 109.913.096 lei. Plata despăgubirii s-a făcut prin virament.

În cel de-al doilea caz, între S.C. ASIROM S.A. Iași și S.C. ZEELANDIA S.R.L. Iași s-a încheiat un contract de asigurări de bunuri pentru cazuri de pagube produse de incendiu și alte calamități în data de 10 august 2001 și cu valabilitate până la 11 august 2002. Contractul de asigurare are ca obiect asigurarea conținutului depozitului de amelioratori panificație, ingrediente de panificație și cofetărie, situat în Bulevardul Socola nr. 16. Iași în valoare de 3.000.000.000 lei, cota de primă anuală este de 31.050.000 lei.

La data de 29 martie 2002 s-a produs evenimentul asigurat, la depozit având loc un incendiu care a avut drept cauză un scurt circuit produs la un spațiu alăturat depozitului, aparținând S.C. KAREMATO Rom Impex S.R.L. În urma intervenției pompierilor, acest incendiu a fost stins, dar câteva ore mai târziu a reizbucnit fiind necesară o a II-a intervenție a pompierilor militari. Incendiul a provocat distrugerea și avarierea unei mari părți a mărfii aflate în depozit care făcea parte din proprietatea S.C. ZEELANDIA. S.R.L. Iași.

După producerea incendiului S.C. ZEELANDIA S.R.L. înaintează o cerere către S.C. ASIROM S.A. Iași, aducându-i la cunoștință producerea incendiului, bunurile asigurate și roagă să delege un inspector pentru constatarea și evaluarea pagubelor suferite.

După verificarea tuturor condițiilor referitoare la îndreptățirea efectuării plății despăgubirii de către S.C. ASIROM S.A. Iași către societatea avariată se deleagă un inspector de risc care să evalueze pagubele produse. Pentru efectuarea acestei inspecții de risc se întocmește un proces verbal de inventariere de către șeful Serviciului Daune al S.C. ASIROM S.A. Iași împreună cu gestionarul depozitului din partea S.C. ZEELANDIA S.R.L. Iași.

Rezultatul inventarierii este concretizat într-un tabel cu stocul de marfă, anexat la procesul verbal. De asemenea în etapa evaluării pagubelor etse invitat și un reprezentant al S.C. KAREMATO Rom Impex S.R.L. București.

La inventariere se stabilește un tabel, denumit situația stocului de marfă și produse finite înainte și după producerea evenimentului asigurat, cu următoarele rubrici: stoc faptic înainte de incendiu, stoc invenatr ASIROM, produse nerecuperabile (depreciate calitativ), produse recuperabile, produse distruse complet.

La sfârșitul evaluării se întocmește un raport de expertiză tehnică de către expertul tehnic împuternicit de S.C. ASIROM S.A. Iași pentru evaluarea pagubelor suferite de S.C. ZEELENADIA S.R.L. Iași. Expertul este angajat a S.C. LAREX ROMÂNIA – centru pentru încercarea și expertizarea produselor.

Raportul de expertiză se întocmește după o documentație temeinică și după studierea produselor aflate în stoc, comparativ cu fișele tehnice și astfel se poate susține un punct de vedere obiectiv și autorizat privind dimensiunea exactă a prejudiciului.

Acest raport prezintă informații privind, persoanele consultate sau chestionate, documentele consultate, desfășurarea expertizei. Prin raportul de expertiză tehnică s-a încercat a explica, spre folosul celor direct interesați, pe etape, cauzele care au generat amploarea pagubelor înregistrate cu ocazia incendiului din 29.03.2002. Nu este de competența expertului de a stabili eventualii vinovați de extinderea pagubelor, de lipsa măsurilor asiguratorii sau de modul cum a fost gestionat dezastrul. Expertul s-a limitat în a explica cu argumente științifice temeinice, ce fenomene fizice, chimice sau biologice au condus pe etape la deteriorarea produselor, rezervându-și riscul unor eventuale erori de apreciere, cauzate de dificultatea de reconstituire după fotografii a celor petrecute la sediul depozitului firmei S.C. ZEELANDIA S.R.L. Iași.

În urma inspecției de risc și a expertizei s-a stabilit că despăgubirea este în valoare de 1.600.000.000 lei și ea se va efectua de către S.C. ASIROM S.A. dar urmează a fi recuperată de la S.C. KAREMATO Rom Impex S.R.L. București.

4.4. Analiza plăților de despăgubiri în perioada 2000- 2002 privind asigurările de bunuri ale persoanelor juridice practicate de S.C. ASIROM S.A. Iași.

Plățile pentru despăgubiri în cadrul activității de asigurare de bunuri ale persoanelor juridice au avut următoarea evoluție, în perioada 2000 – 2002, prezentată în tabelul nr. 12.

Tabel nr. 12. Dinamica plăților de despăgubiri la asigurările facultative de bunuri ale persoanelor juridice în perioada 2000 – 2002.

Mii lei

Conform tabelului nr. 12 putem spune că plățile de despăgubiri pentru asigurările clădirilor și conținutului persoanelor juridice în perioada analizată au avut o evoluție oscilantă. Acest fapt se definește printr-o creștere de la anul 2000 la anul 2001 în valoare nominală de 1.875.941 mii lei (cu 33,67 %) și printr-o scădere bruscă în anul 2002, în valoarea nominală de 5.805.608 mii lei (cu 77,91%). Iar în ceea ce privește plățile pentru asigurările altor bunuri, acestea au apărut abia în anul 2001 și au crescut în 2002 în valoare nominală de 6.868.825 mii lei (adică cu 508, 58 %). Asigurările facultative a construcțiilor și cele ale echipamentelor electronice nu au înregistrat pagube în perioada analizată.

Această evoluție a plăților pentru despăgubiri se datorează următoarelor cauze: nu există probleme de acoperire în majoritatea cazurilor, iar atunci când există asigurații nu și-au exercitat dreptul de acordare a despăgubirilor, susținându-l cu argumente rezonabile și astfel din ignoranță au pierdut despăgubirile. Așadar situația plăților de despăgubiri se află într-o postură favorabilă pentru asigurător și mai puțin favorabilă pentru asigurat. Dar ceea ce-i compensează pe asigurați este siguranța și liniștea cu privire la posibilele riscuri care ar putea apărea și distruge integritatea bunurilor sale.

Cap. V. Eficiența activității de asigurare a bunurilor persoanelor juridice la S.C. ASIROM S.A. Iași.

Analiza principalilor indicatori de eficiență

Eficiența asigurărilor este formă a eficienței economico-sociale care exprimă raportul dintre rezultatele optime obținute din activitatea de asigurări și cheltuielile (despăgubirile determinate de refacerea bunurilor distruse sau plata sumelor asigurate, respectiv rezultatele financiare obținute de societatea se asigurări.

În economia noastră, eficiența economică a asigurărilor trebuie privită atât din prisma interesului societății de asigurări cât și prin prisma intereselor asiguraților. Pentru asigurători, asigurările sunt mai eficiente cu cât la primele de asigurare date – plata despăgubirilor, a sumelor asigurate și a cheltuielilor administrativ gospodărești sunt mai mici. Pentru asigurați eficiența economică a asigurărilor este cu atât mai ridicată cu cât sumele asigurate și, respectiv, despăgubirile pe care le primesc sunt de nivel cât mai apropiat de valoarea reală a bunului distrus și dacă timpul de la producerea evenimentului asigurat până la primirea sumelor ce reprezintă despăgubirile și sumele asigurate este mai scurt.

Eficiența asigurărilor se analizează și se exprimă cu ajutorul mai multor indicatori. Dintre acești indicatori cei mai importanți sunt: costul relativ al activității de asigurare, rata daunei, gradul de cuprindere în asigurare, numărul mediu de asigurări contractate de un lucrător din domeniul muncii de achiziție; prima medie încasată pe un contract, productivitatea muncii unui lucrător din asigurări, durata medie de lichidare a daunelor, gradul de acoperire prin asigurare și gradul de acoperire a daunei.

În cele ce urmează vom analiza doar câțiva indicatori cu privire la eficiența economică a activității de asigurare de bunuri ale persoanelor juridice din cadrul sucursalei analizate în anul 2002.

Rata daunei arată în ce raport se află despăgubirile sau sumele asigurate plătite de asigurător, față de primele de asigurare încasate. Ea se calculează după formula:

În cadrul sucursalei analizate, rata daunei la asigurările facultative de conținut și clădiri în anul 2002 a fost de

Acest nivel al ratei daunei arată că activitatea de asigurareeste favorabilă mai mult pentru sucursala analizată decât pentru asigurat.

Costul relativ al activității de asigurare

Se exprimă ca raport între cheltuielile totale efectuate cu activitatea de asigurare și încasările totale rezultate din prime de asigurare. În cadrul S.C. ASIROM S.A. Iași costul relativ al activității de asigurare a bunurilor aparținând persoanelor juridice, pentru anul 2002, a fost de:

Acest rezultat ne arată că activitatea de asigurare necesită doar 48,13% din venituri pentru efectuarea cheltuielilor aferente asigurărilor de bunuri. Acest nivel este destul de avantajos pentru sucursala analizată.

Prima medie încasată pe un contract de asigurare în cazul asigurărilor de bunuri ale persoanelor juridice, în anul 2002, la sucursala analizată se calculează după formula:

unde: PmÎ reprezintă prima medie încasate

PTÎ – primele totale încasate Nac – numărul de asigurări contractate

Astfel PMÎ =19.850.204 / 1269 (contracte) = 15.642.299,52 lei / contract

Acest indicator este relevant pentru asigurările de viață, dar se poate calcula și în cazul asigurărilor de bunuri pentru a stabili nivelul de atragere de numerar de la populație și persoanele juridice

Căi de creștere a eficienței asigurărilor de bunuri la sucursala ASIROM S.A. Iași

Deoarece despăgubirile ocupă cea mai mare parte în cadrul cheltuielilor leate de asigurările de bunuri, o cale de eficientizare a activității de asigurare este reducerea volumului acestor despăgubiri. Acest volum nu poate fi scăzut decât numai până la o anumită limită, deoarece apariția acestor pagube provocate este inevitabilă datorită riscurilor asigurate, iar menirea asigurării este acoperirea pagubelor cu caracter imprevizibil. Totuși volumul despăgubirilor poate fi redus prin luarea unor măsuri de prevenire a pagubelor: efectuarea la timp și în bune condiții a inspecției de risc; folosirea mijloacelor moderne de calcul pentru efectuarea diferitelor operații; dispersarea mai bună a riscurilor.

Totodată activitatea de asigurare de bunuri la sucursala analizată poate fi influențată în acest favorabil prin constituirea unor priorități pe termen scurt și mediu și anume: managementul informației, standardizarea normelor de gestionare a portofoliului; controlul riguros al calității; toate aceste priorități se stabilesc în beneficiul asiguraților răspunzând nevoilor reale ale acestora.

Obiectivul principal al sucursalei analizate trebuie să fie constituirea administrării eficiente a portofoliului de asigurări existente, concomitent cu extinderea acestuia prin continuarea promovării de noi forme de asigurare și prin aadaptarea celor existente la cerințele asiguraților.

Totodată, referitor la eficientizarea activității de asigurare, S.C. ASIROM S.A. – sucursala Iași, ar trebui să-și stabilească câteva obiective strategice care să se materializeze în acțiuni precise, concretizate în:

diversificarea gamei de produse și servicii specifice oferite clienților actuali și potențiali în concordanță cu legislația în vigoare;

orientarea, cu precădere, spre segmentele de piață nou-apărute;

aplicarea unor metode flexibile de organizare și structurare a resurselor umane în vederea creșterii competenței profesionale, a eficienței personalului și prestarea unor servicii ireproșabile asiguraților;

perfecționarea produselor existente;

creșterea calității serviciilor;

perfecționarea managementului resurselor umane;

optimizarea investițiilor de capital.

Activitatea de asigurare poate fi eficientizată și prin implementarea de noi programe de pregătire și perfecționare profesională a angajaților S.C. ASIROM S.A. Iași. Dintre principalele direcții ale programului de pregătire profesională ar putea face parte:

informarea asupra practicilor celorlalte companii de asigurări din străinătate în vederea implementării nor programe moderne și competitive;

creșterea modului de cunoaștere a produselor de asigurare de către angajați prin perfecționarea și actualizrea informației necesare desfășurării activității în condiții de eficiență maximă;

dezvoltarea abilităților de vânzare în condiții de concurență acerbă, prin utilizaera de tehnici de vânzare specifice, flexibile care să contribuie la dezvoltarea portofoliului de asigurări contractate;

cultivarea aptitudinii angajaților cu orientare maximă către satisfacerea cerințelor clienților;

transformarea angajaților cu obiective clare pe plan profesional și cu strategie bine definită prin care să-și atingă dezideratele propuse;

dezvoltarea unei culturi organizaționale corespunzătoare a noilor angajați, prin asumarea valorilor companiei prin parteneriat, încredere, servicii prompte și de calitate.

Implementarea activității de pregătire profesională are în vedere mai întâi aplicarea cunoștințelor, identificarea punctelor forte, dezvoltarea competențelor umane ale angajaților și transformarea acestora în factori de succes astfel încât rezultatele obținute de fiecare angajat să fie îmbunătățite în mod corespunzător. Totodată eficiența activiății de asigurare de bunuri poate crește prin susținerea calității și competitivității pe piață a produselor oferite de către un program complex de mediatizare și promovare a imaginii instituționale. Obiectivele acestei strategii de imagine a sucursalei analizate are în vedere creșterea prestigiului sucursalei, consacrarea încrederii în produsele și serviciile sale cât și susținerea atitudinii pozitive a clienților săi fideli.

Bibliografie:

Bistriceanu, Ghe.; Bercea, F.; Macovei, E. ; „Lexicon de protecție socială, asigurări și reasigurări”, Editura Karat, București, 1997.

Ciurel, V.; „Asigurări și reasigurări: Abordări teoretice și practice internaționale”, Editura All Beck, București, 2000.

Constantinescu, D. A.; Dobrin, M.; „Introducere în asigurări”, Editura Tehnică, București, 1999.

Constantinescu, D. A.; Dobrin, M.; Odiatu, R.; Niță, S. „Managementul riscului în asigurări”, Editura Semne ’94 S.R.L., București, 1999.

Constantinescu, D. A.; Dobrin, M.; Ungureanu, A. M.; Grădișteanu, D.; „Tratat de asigurări” Editura Semne ’94 S.R.L., București, 1999.

Constantinescu, D. A.; Dobrin, M.; Acsente, G.; Simonivici, A; „Despăgubiri în asigurări”, Editura BREN, București, 1998.

Dobrin, M.; „Asigurări și reasigurări”, Editura Fundației României România de Mâine, București, 2000.

Galiceanu, I.; „Asigurări și reasigurări”, Editura Universitaria, Craiova, 1997.

Iliescu, C. „Contractul de asigurare de bunuri în România”, Editura All Beck, București 1999.

Negoiță, I. „Aplicații practice în asigurări și reasigurări”, Editura Etape, Sibiu, 2001.

Purcaru, I. „Matematică și asigurări”, Editura Economică, București, 1994.

Purcaru, I; Mircea, I; Lazăr, Ghe.; „Asigurări de persoane și de bunuri”, Editura Economică, București, 1998.

Văcărel, I; Bercea, F; „Asigurări și reasigurări”, Editura Expert, București, 1999.

*** Raportul anual al SC „Asigurarea românească – ASIROM” S.A. din anii 2000-2001.

*** Raportul Comisiei de supraveghere a asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în România în anul 2001.

*** Regulament de organizare și funcționare, ordine internă al SC „Asigurarea Românească – ASIROM” SA.

*** Condiții generale nr. 9, privind asigurarea facultativă de bunuri și răspundere civilă din cadrul SC ASIROM S.A. – sucursala Iași

*** Condiții speciale nr. 10, privind asigurarea facultativă a clădirilor, altor construcții și a conținutului (mijloace fixe și mijloace circulante materiale) pentru cazurile de pagube produse de incendiu și alte calamități, practicate de sucursala analizată.

*** Condiții speciale nr. 11, privind asigurarea facultativă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor pentru cazurile de avarii accidentale, folosite de către SC ASIROM SA – sucursala Iași.

*** Condiții speciale nr. 14, privind asigurarea facultativă a bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt prin efracție sau prin acte de tâlhărie, practicate de sucursaa analizată.

*** Condiții speciale nr. 15, privind asigurarea facultativă a geamurilor, oglinzilor și altor bunuri casabile pentru cazurile de spargere, sau crăpare, folosite de către sucursala analizată.

*** Regulament nr. 5 / 1991, privind asigurarea facultativă a construcțiilor – montajului și a răspunderii constructorului, folosit de sucursala analizată.

*** Condiții privind asigurarea echipamentelor electronice secțiunea PAGUBE MATERIALE din cadrul SC ASIROM SA – sucursala Iași

*** Revista Finanțe Bănci Asigurări nr. 4 / 2001, nr 10 / 2001 și nr. 1 / 2002.

*** Legea nr. 136 / 29 dec. 1995 privind asigurările și reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 303 / dec. 1995.

*** Legea nr. 32 / aprilie 2000, privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 / aprilie 2000.

*** Hotărârea Guvernului nr. 1279 / dec. 1990, privind înființarea unor societăți comerciale pe acțiuni, în domeniul asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 145 / dec. 1990.

*** www.romasig.ro

*** www.1asig.ro

*** www.asirom.com.ro

*** www.xprimm.ro

*** www.csa-isc.ro

*** www.rasdaq.ro