Asigurarea unui climat de afaceri stabil i creterea încrederii investitorilor [629072]

Asigurarea unui climat de afaceri stabil i creterea încrederii investitorilor
strini pe pia a româneasc .
BNR apreciaz creducerea dobânzilor la împrumuturile externe spre
niveluri similare cu cele din zona euro este foarte important pentru ri care au
costuri bugetare mari cu dobânzile (Ungaria i Polonia), datorit , în primul rând,
datoriei publice semnificative;
b) Argumente împotriva euro:
Efectul Balassa-Samuelson5i necesitatea convergen ei reale;
Existena unor ocuri asimetrice într-o economie înc nesincronizat precum
cea a României ;
O alt cauz care ar putea împiedica adoptarea timpurie a monedei unice de
ctre România o reprezint posibila opozi ie a Comisiei Europene sau a B ncii
Central Europene.
Capitolul 9
PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT – IMPLICA II
ASUPRA GUVERN RII ECONOMICE
9.1. Repere teoretice privind parteneriatul public-privat (PPP)
În România primele structuri de parteneriat public-privat (PPP) s-au format
ad-hoc la nivel na ional începând cu perioada anilor ’90, cu prilejul elabor rii unor
strategii sectoriale ori na ionale (Strategia Na ional de Dezvoltare Durabil – 1999,

5 Efectul Balassa-Samuelson arat c economiile care sunt caracterizate în mod sistematic de nivele mai înalte
ale productivit ii tind s aibi monede care sunt în termeni nominali mai „scumpe” decât cele ale rilor mai
puin productive. O alt implicaie a acestui efect este aceea c o diferen de productivitate între o ar cu un nivel
sczut al veniturilor i una cu un nivel înalt al veniturilor determin apariia unei infla ii rezultat din procesul de
„ajungere din urma”. Aceast inflaie nu poate fi legat de dezechilibrele din economie, ci ea doar oglinde te faptul
c un proces de ajungere din urm a productivit ii implic în acela i timp o ajungere din urm a preurilor,
inclusiv a salariilor.

Strategia de Dezvoltare Economic pe Termen Mediu – 2000), precum i ca structuri
instituionalizate, cum sunt Comisia Tripartit i Consiliul Economic i Social. Aceste
parteneriate au contribuit treptat la realizarea unui mediu de cooperare între actorii
sociali i cei politici i de multe ori, au jucat i înc mai joac rolul de legitimare a
unei aciuni politice, fiind mai pu in implicate în procesul decizional sau de
monitorizare a politicilor. De asemenea, se întâlnesc forme de parteneriat public-
privat între stat i parteneri locali pentru lucr ri de infrastructur .
9.2. Tipuri de parteneriate public privat
În funcie de sistemul administrativ existent, de stadiul descentraliz rii
serviciilor publice i nivelul dezvolt rii capitalului social se pot distinge urm toarele
tipuri de parteneriat public privat:6
a) Parteneriatul de tip „orizontal”
b) Parteneriatul de tip „vertical”
Principalele forme juridice ale parteneriatului conform practicii
internaionale i legislaiei române ti sunt:7
1) Preluarea de c tre stat a unei societ i ori achizi ionarea de ac iuni într-o
societate comercial ;
2)Joint Ventures
3) Achiziia public (public procurement).
4)Contracting out
5) Concesiunea

6 „Parteneriat public privat – solu ii pentru un mai bun management al comunit ilor locale din
România”, Institutul pentru Politici Publice Bucure ti
7 „Parteneriat public privat – solu ii pentru un mai bun management al comunit ilor locale din România
”, Institutul pentru Politici Publice Bucure ti.

9.3. Rolul Parteneriatului Public Privat în crearea de bunuri publice
Principalul scop al parteneriatului dintre administra ia public i partea privat
îl reprezint crearea de bunuri publice.

9.4. Parteneriatul public – privat – implica ii social – economice pentru România
Ca o concluzie a acestui capitol se poate spune c în România Parteneriatul
Public Privat se afl într-o faz incipient , mai ales în realizarea unor investi ii de
interes general.
Motivul principal pentru care sectorul privat se fere te s recurg la acest tip
de parteneriat l-a reprezentat amploarea lucr rilor care trebuie realizate i riscurile
aferente în raport cu remunerarea financiar relativ redus . Constrângerile de ordin
financiar in de dou variabile: for a financiar sczut a sectorului privat i gradul de
acoperire a riscului financiar. Dup cum se poate observa din experien a anilor
anteriori, aceast problem se poate realiza prin asigurarea unui mediu de afaceri
prielnic pentru încurajarea investi iilor i nu prin acordarea de facilit i fiscale.

Capitolul 10
POSIBILIT I DE FOLOSIRE EFICIENT A
BANILOR PUBLICI PRIN INSTRUMENTELE
GUVERN RII ELECTRONICE
10.1. Abordarea teoretico – conceptual privind guvernarea electronic
Unul dintre cele mai ambi ioase planuri ale Uniunii Europene este legat de
Noua Economie, fiind vorba de e Europa, adic informatizarea vechiului continent,
punerea în re ea a statelor membre UE, întreprinderi i populaie. Aceasta presupune
construirea unui sistem de re ele între persoane i/sau organiza ii, adoptarea sistemului
de vânzare-cump rare, educa ie, informatizare, ajungându-se chiar pân la propunerea
de a se realiza alegeri electorale prin intermediul noii tehnologii.

10.2. Achizi ii publice prin licita ii electronice – posibilit i de cheltuire eficient a
banilor publici
rile industrializate au lansat mai multe programe pentru a sprijini rile în
curs de dezvoltare în efortul lor de a se integra în fluxul interna ional de informa ii.
Utilizarea Internetului i extinderea utiliz rii comunica iilor i a tehnologiei
informaiei permit popoarelor s se dezvolte i s aib acces la cuno tinele existente
pe plan mondial. Inova ia este diseminat mai repede, acest fapt conducând la progres
economic i la o mai bun calitate a vie ii.
Tehnologia Informa iei i Comunica iile au devenit factori critici de succes
pentru democra ie, educa ie i cretere economic .