Asigurarea de Incendii Si Alte Pagube La Bunuri.rezultate Obtinute Si Posibilitati de Perfectionare
CUPRINS
INTRODUCERE
A. Asigurarile – Consideratii generale ………………………………………………………….. pag. 1
B. Importanta asigurarilor si implicatiile sale la nivel macroeconomic ……………..pag. 4
C. Evolutia pietei asigurarilor in contextul economic actual romanesc ……………..pag. 7
D. Legislatia tromana in domeniul asigurarilor si posibilitati de imbunatatire a
acesteia ………………………………………………………………………………………………………..pag. 9
CAPITOLUL I ASIGURARILE DE BUNURI – Consideratii generale
1.1 Caracteristicile contractului de asigurari de bunuri practicate in Romania ..pag. 13
1.2. Asigurarile de bunuri in contextul pietei asigurarilor din Romania ……………pag. 22
1.3. Rolul si implicatiile asigurarilor de bunuri in economie ……………………………..pag. 25
1.4. Asigurari de bunuri la OMNIASIG S.A. …………………………………………………..pag. 28
1.4.1. Prezentarea societatii OMNIASIG S.A. ……………………………………….pag. 28
1.4.2.Rezultate financiare OMNIASIG S.A. ………………………………………..pag. 29
CAPITOLUL II – ASIGURAREA DE INCENDII SI ALTE PAGUBE LA BUNURI PERSOANE FIZICE SI PERSOANE JURIDICE
2.1. Obiectul asigurarii. Posibilitati de imbunatatire. ……………………………………….pag.34
2.2. Evenimente asigurate. Posibilitati de imbunatatire. ……………………………………pag 36
2.3. Modul de stabilire a sumei asigurate. Posibilitati de imbunatatire. ……………..pag.38
2.4. Stabilirea cotelor de prima de asigurare. Posibilitati de imbunatatire. …………pag. 40
2.5. Constatarea si evaluarea pagubelor. …………………………………………………………pag. 43
2.6. Indicatori economico – financiari………………………………………………………………pag. 49
2.7. Exemplu practic – raport inspectie de risc asigurare persoane juridice ………..pag. 54
2.8. Exemplu practic – asigurare persoane fizice ………………………………………………pag. 68
CAP III. ETAPELE PRIVIND INCHEIEREA SI DERULAREA ASIGURARILOR DE BUNURI SI DOCUMENTELE SPECIFICE ACESTOR ETAPE. MODUL DE REFLECTARE IN CONTABILITATE A REZERVELOR DE PRIME SI DE DAUNE IN CADRUL OMNIASIG S.A.
3.1 Etapele privind incheierea si derularea asigurarilor de bunuri si documentele specifice acestor etape………………………………………………………………………………..pag. 69
3.2. Modul de reflectare in contabilitate a rezervelor de prime si de daune in cadrul OMNIASIG S.A. Posibilitati de imbunatatire………………………………………………..pag. 71
3.2.1. Rezerve de prime …………………………………………………………..pag. 71
3.2.2. Rezerve de daune ………………………………………………………….pag. 72
3.2.3. Posibilitati de imbunatatire ……………………………………………pag. 74
CAP IV. MANAGEMENTUL RISCURILOR SI AL ASIGURARILOR DE BUNURI
4.1. Managementul riscurilor in asigurarile de bunuri …………………………………pag. 75
4.1.1. Consideratii generale asupra riscurilor ……………………………………..pag. 75
4.1.2. Metode de control a riscului …………………………………………………….pag. 76
4.1.3. Legea numerelor mari ……………………………………………………………..pag. 79
4.1.4. Criterii de asigurabilitate a unui risc …………………………………………pag. 80
4.2. Managementul asigurarilor de bunuri…………………………………………………..pag. 83
4.2.1. Notiunea de management in asigurari ……………………………………….pag. 83
4.2.2. Veniturile si cheltuielile unei societatii de asigurare…………………….pag. 90
4.2.3 Echilibrul financiar al unei societati de asigurare ……………………….pag. 92
*
* *
Concluzii privind activitatea de asigurare de incendii si alte pagube la bunuri si posibilitati de perfectionare a acesteia in cadrul societatii de asigurare-reasigurare Omniasig S.A. …………………………………………………………………………………………….pag. 95
ANEXE 1-14
BIBLIOGRAFIE
=== proiectv ===
CUPRINS
INTRODUCERE
A. Asigurarile – Consideratii generale ………………………………………………………….. pag. 1
B. Importanta asigurarilor si implicatiile sale la nivel macroeconomic ……………..pag. 4
C. Evolutia pietei asigurarilor in contextul economic actual romanesc ……………..pag. 7
D. Legislatia tromana in domeniul asigurarilor si posibilitati de imbunatatire a
acesteia ………………………………………………………………………………………………………..pag. 9
CAPITOLUL I ASIGURARILE DE BUNURI – Consideratii generale
1.1 Caracteristicile contractului de asigurari de bunuri practicate in Romania ..pag. 13
1.2. Asigurarile de bunuri in contextul pietei asigurarilor din Romania ……………pag. 22
1.3. Rolul si implicatiile asigurarilor de bunuri in economie ……………………………..pag. 25
1.4. Asigurari de bunuri la OMNIASIG S.A. …………………………………………………..pag. 28
1.4.1. Prezentarea societatii OMNIASIG S.A. ……………………………………….pag. 28
1.4.2.Rezultate financiare OMNIASIG S.A. ………………………………………..pag. 29
CAPITOLUL II – ASIGURAREA DE INCENDII SI ALTE PAGUBE LA BUNURI PERSOANE FIZICE SI PERSOANE JURIDICE
2.1. Obiectul asigurarii. Posibilitati de imbunatatire. ……………………………………….pag.34
2.2. Evenimente asigurate. Posibilitati de imbunatatire. ……………………………………pag 36
2.3. Modul de stabilire a sumei asigurate. Posibilitati de imbunatatire. ……………..pag.38
2.4. Stabilirea cotelor de prima de asigurare. Posibilitati de imbunatatire. …………pag. 40
2.5. Constatarea si evaluarea pagubelor. …………………………………………………………pag. 43
2.6. Indicatori economico – financiari………………………………………………………………pag. 49
2.7. Exemplu practic – raport inspectie de risc asigurare persoane juridice ………..pag. 54
2.8. Exemplu practic – asigurare persoane fizice ………………………………………………pag. 68
CAP III. ETAPELE PRIVIND INCHEIEREA SI DERULAREA ASIGURARILOR DE BUNURI SI DOCUMENTELE SPECIFICE ACESTOR ETAPE. MODUL DE REFLECTARE IN CONTABILITATE A REZERVELOR DE PRIME SI DE DAUNE IN CADRUL OMNIASIG S.A.
3.1 Etapele privind incheierea si derularea asigurarilor de bunuri si documentele specifice acestor etape………………………………………………………………………………..pag. 69
3.2. Modul de reflectare in contabilitate a rezervelor de prime si de daune in cadrul OMNIASIG S.A. Posibilitati de imbunatatire………………………………………………..pag. 71
3.2.1. Rezerve de prime …………………………………………………………..pag. 71
3.2.2. Rezerve de daune ………………………………………………………….pag. 72
3.2.3. Posibilitati de imbunatatire ……………………………………………pag. 74
CAP IV. MANAGEMENTUL RISCURILOR SI AL ASIGURARILOR DE BUNURI
4.1. Managementul riscurilor in asigurarile de bunuri …………………………………pag. 75
4.1.1. Consideratii generale asupra riscurilor ……………………………………..pag. 75
4.1.2. Metode de control a riscului …………………………………………………….pag. 76
4.1.3. Legea numerelor mari ……………………………………………………………..pag. 79
4.1.4. Criterii de asigurabilitate a unui risc …………………………………………pag. 80
4.2. Managementul asigurarilor de bunuri…………………………………………………..pag. 83
4.2.1. Notiunea de management in asigurari ……………………………………….pag. 83
4.2.2. Veniturile si cheltuielile unei societatii de asigurare…………………….pag. 90
4.2.3 Echilibrul financiar al unei societati de asigurare ……………………….pag. 92
*
* *
Concluzii privind activitatea de asigurare de incendii si alte pagube la bunuri si posibilitati de perfectionare a acesteia in cadrul societatii de asigurare-reasigurare Omniasig S.A. …………………………………………………………………………………………….pag. 95
ANEXE 1-14
BIBLIOGRAFIE
ANEXE BIBLIOGRAFICE
ANEXA 1
OMNIASIG S.A. – Conditii generale privind asigurarea de incendii si alte pagube de bunuri pe teritoriul Romaniei
ANEXA 2
OMNIASIG S.A. – Conditii specifice privind asigurarea de incendiu si alte calamitati ale cladirilor si altor constructii precum si a continutului acestora pentru persoane juridice
ANEXA 3
OMNIASIG S.A. – Polita FLEXA – persoane juridice
ANEXA 4
OMNIASIG S.A. -Polita EXTINSA – persoane juridice
ANEXA 5
OMNIASIG S.A. – Sectiunea Asigurari de incendiu si alte pagube la bunuri – persoane fizice
ANEXA 6
OMNIASIG S.A. – Conditii specifice privind asigurarea de incendiu si alte calamitati ale cladirilor si altor constructii precum si a continutului acestora pentru persoane fizice
ANEXA 7
OMNIASIG S.A. – Polita FLEXA – persoane fizice
ANEXA 8
OMNIASIG S.A. – Polita EXTINSA – persoane fizice
ANEXA 9
OMNIASIG S.A. – Subsectiunea FC 02.02. – Furt prin efractie sau talharie – sectiunea de asigurare de incendiu si alte pagube la bunuri
ANEXA 10
OMNIASIG S.A. – Declaratie de asigurare bunuri
ANEXA 11
OMNIASIG S.A. – Polita asigurare bunuri
ANEXA 12-
OMNIASIG S.A. – Oferta de asigurare – formular
ANEXA 13
OMNIASIG S.A. – Decont prime – formular
ANEXA 14
OMNIASIG S.A. – Supliment de asigurare – formular
BIBLIOGRAFIE
1. Bistriceanu, Gh. D. ; – “Dictionar de asigurari “
Bercea, F ; Macovei, E.I. – Editura Stintifica Bucuresti 1991
2. Diacon ,S.R. & Carter R.L. – “Succes in insurance “
Third Edition, London, 1994
3. Deac,Francis – “Contracte civile si asigurari “
Editura Al. ,Bucuresti, 1995
4. Iosif ,Gh ; Gherasim, Al.;
Crisan, N.; Galiceanu, I.; – “Sistemul Asigurarilor in Romania”
Tanasescu, P.; Editura Tribuna Economica -1997
5. Vacarel, Iulian; Bercea, Florian – “Asigurari si Reasigurari “
Editura Expert Bucuresti 1993
*** Constitutia Romaniei din anul 1991
*** Legea nr 47/1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 151/19.07.91.
*** Legea nr. 136 din 29.12.1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania publicata in Monitorul Oficial nr. 303, Partea I, din 29.12.1995.
*** Hotararea Guvernului Romaniei privind atributiile Oficiului de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare, nr. 574 din 23.08.1991 publicata in Monitorul Oficial nr. 182, Partea I din 11.09.1991.
Tribuna Economica – numerele 13,14/1996
*** Norme metodologice privind incheierea si derularea asigurarilor in cadrul Omniasig S.A.
*** Colectia de reviste “Piata financiara” – 1996
*** Colectia de reviste “Tribuna economica “ – 1996
*** Anexe 1-14 OMNIASIG S.A.
INTRODUCERE
A. Asigurarile – Consideratii generale
Asigurarile pot fi definite in mai multe acceptiuni in functie de abordarea conceptului de asigurare. Aceasta abordare poate fi juridica, economica si financiara.
Din punct de vedere economic si financiar exista multe definitii referitoare la notiunea de asigurare.
Asigurarea reprezinta un mijloc de a repartiza asupra unui mare numar de persoane fizice si juridice , paguba provocata de un fenomen (eveniment ) sau un complex de fenomene (evenimente ) unui numar redus dintre acestea. Se poate spune astfel ca, asigurarea este un instrument pentru reducerea riscurilor, prin combinarea unui numar suficient de unitati expuse pentru a face ca pierderile lor individuale sa fie previzibile in mod colectiv. Dauna anticipata este in acest mod disipata proportional intre unitatile expuse.
Aceasta definitie, care este numai una dintre cele existente, subliniaza doua aspecte importante ale asigurarii :
a. incertitudinea este redusa
b. pierderile sunt impartite prin repartizarea la numarul de unitati expuse.
Asigurarea permite indivizilor asigurati sa substituie unei mari pierderi dar nesigure, o mica si certa “pierdere” ( prima de asigurare ), printr-un aranjament in care cei norocosi de a nu fi suferit nici o dauna ii ajuta pe cei mai putin norocosi sa compenseze pierderile. Chiar in cazul in care nu se produc daune, asigurarea ii ajuta pe oameni sa elimine sentimentul de nesigurata pe care asiguratii il pot avea fata de potentialele pierderi. In acest fel asigurarea este utila nu numai dupa producerea unei daune, ci si inaintea acestui eveniment.
O alta definitie posibila a asigurarii este aceea de institutie economica care reduce riscurile prin managementul unitar al unui grup de obiecte, astfel situate, incat pierderea totala anticipata la care acest grup este supus intr-un interval de timp limitat, poate fi controlata.
Existenta asigurarii este indisolubil legata de necesitatea constituirii de catre societatile de asigurare a unui fond de resurse banesti destinate acoperirii pagubelor provocate de anumite fenomene (evenimente ). Fondul de resurse banesti astfel constituit poarta numele de fond de asigurare.
Fodul de asigurare se constituie pe baza sumelor de bani (prime de asigurare sau contributii ) pe care le achita persoanele fizice si juridice interesate in inlaturarea pagubelor pe care ar urma sa le suporte daca s-ar produce anumite evenimente. Astfel asiguratii se protejeaza material asumindu-si prin plata primei o pierdere mica dar controlata.
Asigurarea presupune existenta unei comunitati de risc, membrii acestei comunitati participind la constituirea fondului de asigurare pentru protejarea riscului.
Membrii comunitatii de risc contribuie astfel la formarea fondurilor din care se vor suporta despagubirile in cazul producerii evenimentelor asigurate. Comunitatea de risc accepta sa imparta pagubele deoarece acestea vor fi produse numai la anumiti membri ai comunitatii. De precizat ca producerea unui eveniment asigurat poate fi previzibila dar nu certa.
Fondul de asigurare constituit de aceata comunitate de risc se foloseste pentru :
acoperirea pagubelor la provocate de evenimentele asigurate (asdigurari de bunuri ) si plata sumelor asigurate la asigurarile de persoane.
finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor
constituirea unor fonduri de rezerva
Observam astfel ca, mecanismul asigurarii presupune existena unor fluxuri banesti intre asigurator si asigurati.
Avind in vedere aceste fluxuri banesti putem da o noua definitie asigurarii, respectiv :
Asigurarea exprima relatii de distribuire si redistribuire a PIB, relatii ce apar in procesul constituirii si utilizarii fondului de asigurae in vederea desfasurarii neintrerupte a activitatii economice , pastrarii integritatii bunurilor asigurate protejarii persoanelor fizice impotriva anumitor evenimente care le-ar putea afecta viata ori integritatea corporala, precum si onorarii obligatiilor de raspundere civila ce revin persoanelor fizice sau juridice fata de terti.
Asigurarile mai pot fi tratate si sub alta acceptiune – acceptiunea asigurarilor ca ramura prestatoare de servicii. eci asigurarea se mai poate defini ca ramura prestatoare de servicii din economia nationala a carei beneficiari sunt asiguratii. Sub raport financiar, de asemenea, asigurarile reprezinta un activ financiar cert intr-o economie incerta.
Abordarea juridica
Forma juridica a asigurarii este data de contract care constituie “legea partilor “ precum si legea propiu-zisa care emana de la puterea legislativa.
Contractul de asigurare si legea cu privire la asigurare , in calitate de izvoare de drepturi si obligatii in materie de asigurari se completeaza reciproc.
Prin contractul de asigurare asiguratul se obliga sa plateasca o prima asiguratorului iar acesta ia asupra sa un risc al asiguratului si sa-l despagubeasca pe acesta in cazul producerii riscului asigurat. Asigurarea prin contract se numeste asigurare ex contractu. Legea constituie alaturi de contract o alta forma de manifestare a asigurarii si anume asigurarea ex lege.
Asigurarea ex contractu are la baza principiul facultativitatii adica se incheie din propria initiativa a persoanelor care sunt amenintate de producerea unui fenomene sau evenimente care le ameninta bunurile sau viata.
Asigurarea ex lege are la baza principiul obligativitatiii adica ea actioneaza automat fara o baza contractuala si fara consimtamantul asiguratilor.
.
B. Importanta asigurarilor si implicatiile sale la nivel macroeconomic.
Activitatea de asigurare are un impact pozitiv asupra economiei nationale. Aceasta afirmatie poate fi sustinuta din urmatoarele considerente :
1. Asigurarile – ramura creatoare de valoare adaugata
Asigurarile prezinta importanta pentru economia unei tari deoarece participa la procesul de creare de valoare adaugata. De la un an la altul, valoarea adaugata inregistreaza cresteri sau scaderi in ramura asigurari in functie de conjunctura economica si amploarea sinistrelor care se produc.
Sporirea PIB influenteaza favorabil dezvoltarea asigurarilor, reflectata in volumul primelor incasate in decursul unui an. Intrucit intre PIB si volumul primelor incasate exista relatii biunivoce putem evidentia impactul ramurii asigurarilor asupra economiei nationale din punctul de vedere al crearii de valoare adaugata.
Pentru a evidentia aportul de valoare adaugata vom defini mai jos notiunile de ramura asigurari, productie bruta si consum intermediar.
Ramura asigurari cuprinde companiile de asigurare, indiferent de riscurile pe care le acopera, agentii si curtierii de asigurare, serviciile auxiliare ale asiguratorilor, consiliile asiguratilor si organizatiile de expertiza. De asemenea, in ramura asigurarilor mai intra si casele de pensii independente care asigura anumitor categorii de salariati venituri in momentul retragerii lor din activitate.
Productia bruta a ramurii asigurari nu include totalul primelor de asigurare ci numai o anumita parte din acestea. Dintre elementele ce alcatuiesc primele de asigurare si respectiv cotizatiile la casele de pensii remarcam :
a.) remunerarea activitatii desfasurate de serviciul considerat
b.) acoperirea riscului
c.) suma economisita de asigurat in cazul asigurarilor de viata.
Dintre aceste elemente, numai remunerarea activitatii reprezinta productie bruta.
Consumul intermediar al companiilor de asigurare cuprinde, in principal, chiriile, furniturile, materialele de birou , cheltuielile de telecomunicatii, diurnele, cheltuielile cu intretinerea, iluminatul, incalzitul precum si cheltuielile cu reparatiile.
Daca din productia bruta se deduce consumul intermediar, se obtine valoarea adaugata in ramura asigurari.
De la un an la altul, valoarea adaugata in ramura asigurari inregistreaza , dupa caz, cresteri sau scaderi, in functie de conjunctura economica si de amploarea sinistrelor care s-au produs. In general, dinamica valorii adaugate in ramura asigurarilor este mai alerta decat dinamica PIB.
2. Asigurarile – ramura creatoare de locuri de munca
Asigurarile prezinta importanta deosebita si prin faptul ca ofera locuri de munca pentru un numar relativ mare de persoane in primul rind in tarile cu o economie dezvoltata. In SUA in anul 1996 in companiile de asigurare, agentiile de intermediere si casele de pensii si alte unitati prestatoare de servicii pe linia asigurarilor isi desasurau activitatea 2.3% din forta de munca civila ocupata. In Romania, ca si in lume, exista o tendinta crescatoare a ofertei de locuri de munca in ramura asigurari. Cu toate acestea populatia ocupata in ramura asigurarilor reprezinta 0.21% din populatia ocupata la nivel national ( conform Anuarului Statistic al Romaniei pe anul 1994). Nivelul ridicat al productivitatii muncii pe aceasta ramura este un indiciu al eficientei acestei activitati.
3. Asigurarile – ramura participanta la oferta de capital de imprumut pe piata financiara:
Companiile de asigurare, conform legii 47 au obligatia de a constitui rezerve de prime la asigurarile de viata si rezervele de prime si de daune la asigurarile de bunuri si raspundere.
Pastrarea in deplina siguranta si fructificarea in cat mai bune conditii a rezervelor respective sunt imperios necesare, deoarece ele acopera angajamentele asiguratorului fata de terti si, in plus, la stabilirea primelor de asigurare s-a luat in calcul venitul obtinut prin fructificarea acestora pe piata. In unele cazuri, plata despagubirii nu se poate face imediat, dupa producerea riscului, ci numai dupa stabilirea imprejurarilor in care s-a produs acesta. Astfel, rezervele tehnice astfel constituite pot deveni exigibile dupa luni sau chiar ani de zile.
Fructificarea rezervelor de prime si daune , constituite la dispozitia societatilor de asigurare, se face prin plasarea acestora in actiuni, obligatiuni, sau participatii la societatile
comerciale, bonuri de tezaur, obligatiuni sau alte inscrisuri ale imprumuturilor de stat, depuneri
pe termen la banci, acordarea de imprumuturi asiguratilor in contul sumelor asigurate la asigurarile de viata, achizitionarea de bunuri imobiliare etc.
Politica de plasamente a fiecarei societati de asigurare este dictata de natura rezervelor constituite, de posibilitatile concrete de fructificare oferite de piata financiara, ca si de prevederile legale privind nivelul lichiditatilor ce trebuiesc asigurate in orice moment si respectiv proportiile investitiilor in bunuri mobiliare etc.
Deci, societatile de asigurare indeplinesc rolul de intermediar intre asiguratii-detinatorii de resurse temporar libere si persoanele juridice si fizice – solicitatori de resurse de imprumut. astfel societatile de asigurari pun la dispozitia societatilor comerciale, bancilor, autoritatilor publice un volum insemnat de resurse. Societatile de asigurare participa astfel la un proces de intermediere financiara nemonetara cu efecte pozitive asupra stabilitatii monedei nationale. Fluxurile financiare ce provin de la societatile de asigurare nu sporesc masa monetara ci numai o redistribuie.
4. Asigurarile – impact pozitiv sau negativ asupra balantei de plati a tarii.
Impactul asupra balantei de plati se produce atunci cand societatile de asigurare, pe langa asigurari directe, mai efectueaza si operatii de reasigurare respectiv cedarea catre alte societati de asigurare a unei parti din riscurile subscrise de ele si primesc, in schimb, riscuri subscrise de alte societati. In masura in care operatiile de asigurare depasesc cadrul national, apar fluxuri in valuta intre tara considerata si tarile partenerilor societatilor de asigurare si reasigurare, constand din prime, comisioane, despagubiri, participari la beneficii, primite sau platite. Toate aceste sume se reflecta in balanta de plati, influentind-o per sold, pozitiv sau negativ dupa caz.
Procurind resursele financiare necesare refacerii bunurilor afectate de sinistru, asigurarea face posibila reluarea, intr-un termen cat mai scurt, a procesului de productie intrerupt si, deci, realizarea reproductiei simple.
Costul refacerii bunurilor avariate sau distruse fiind acoperit pe seama despagubirii de asigurare, suportata de asigurator, raman de solutionat problemele tehnice si organizatorice legate de refacerea fizica a bunurilor afectate si de repunerea lor in stare de functionare. Astfel spus, asigurarea rezolva problemele financiare ale sinistrului care sunt si cele mai dificile.
C: Evolutia pietei asigurarilor in contextul economic actual romanesc
Fluctuatiile mari ale ratei inflatiei si a cursului de schimb valutar au creat serioase dificultati societatilor de asigurare pe parcursul anului 1997. Rezultatele financiare ale multor societati de asigurare au inregistrat un declin si, in acelasi timp, perceptia si interesul clientilor – activi sau potentiali – vizavi de apelarea produselor si serviciilor de asigurare au fost nu tocmai favorabile.
Explozia celor doi indicatori anterior amintiti au influentat in mod direct tarifele de prime de asigurare – in acelasi sens in care au evoluat preturile de pe intreaga piata romaneasca.
In plus, scaderea PIB si a nivelului de trai precum si masivele restructurari anuntate ale agentilor economici au redus, cel putin pentru anul 1997, sumele disponibilizate atat de persoanele fizice cat si de cele juridice pentru a se asigura.
De asemenea, insasi calitatea actului de asigurare poate fi indirect afectata prin existenta premiselor aparitiei, chiar si neintentionat , a subasigurarii.
Toate cele de mai sus au determinat scaderea cererii de asigurare in anul 1997.
Astfel, societatile de asigurare au inregistrat o diminuare a volumului afacerilor. Mai mult, insusi echilibrul intre venituri si cheltuieli a devenit pe termen scurt “instabil” ca urmare a impactului pe care, direct sau indirect, il poate avea deprecierea leului si mentinerea presiunilor inflationiste asupra principalilor indicatori ai activitatii de asigurare : capital social, prime, daune, reasigurari si rezerve tehnice.
Astfel, majoritatea societatilor de asigurare au crescut nivelul cotei de prima tarifara. Aceasta atat datorita corectiei (impusa de conditiile inflationiste ) pe care asiguratorul a fost nevoit sa o aplice indicelui mediu de despagubire (rezultat in urma calculelor statistice si probabilistice ), luat, dupa cum se stie, drept baza pentru calcularea primei nete, dar si ca urmare a maririi suplimentului la prima neta – consecinta a cresterii valorilor cheltuielilor de administrare. Ori, cum cele doua marimi compuse au determinat prima bruta, piata cotatiilor de prima a inregistrat un salt.
Datorita ratei inflatiei si fluctuatiei cursului de schimb valutar este evidenta continuarea si chiar amplificarea procesului de decapitalizare a asigurarilor ceea ce duce la plafonarea volumului angajamentelor asumate de acestia pentru a nu fi depasita capacitatea lor financiara.
Trebuie sa remarcam totusi imbunatatirea continua a raportului dintre incasarile din prime de asigurare si PIB. Daca in 1994 se situa la o cota procentuala de 0.38%, iar in anul urmator la 0.4% , in 1996 veniturile asiguratorilor au atins o valoare echivalenta cu 0.52% din PIB. Analizat individual, raportul indica o dinamica mai mult decat incurajatoare a activitatii de asigurare. O asemenea concluzie ar putea fi usor infirmata de evolutiile din viitorul apropiat. Pentru ca ea trebuie sa-si gaseasca sustinerea in modificari reale ale comportamentului clientilor potentiali – persoane fizice si juridice – fata de serviciile si produsele oferite de asiguratori. Totusi decisiv este aspectul obiectiv care priveste posibilitatile materiale de a cumpara polite.
Insasi, instabilitatea mediului economic, manifestata mai cu seama incepand cu a doua jumatate a anului 1996, face greu cuantificabila contributia diferitilor factori la aceasta crestere a veniturilor din asigurare in raport cu PIB. Cota de 0.52%, fiind un raport intre doua marimi nominale, poate fi considerata conjuncturala masura in care ea reflecta realizarile reale urmand a fi confirmata sau nu de rezultatele anilor urmatori.
O analiza comparativa a datelor tehnice ale activitatii de asigurare trebuie facuta luind in calcul efectele inflatiei. Inflatia a facut ca, la nivel global al pietei, in termeni reali volumul de prime incasate si capitalul social subscris (varsat) de societatile de asigurare sa inregistreze scaderi in anii 1996 si 1997.
Stabilitatea indicatorilor amintiti mai sus, incepand cu al doilea trimestru al anului 1998, a creat premisele pentru stabilitate si o evolutie ascendenta a indicatorilor ce caracterizeaza rezultatele financiare ale societatilor de asigurare.
De asemenea, scaderea ratei inflatiei a micsorat riscul de subasigurare cu care se confrunta beneficiarii asigurarilor.
Scaderea in continuare a puterii de cumparare a populatiei a avut si in prima jumatate a anului 1998 un impact negativ asupra posibilitatilor materiale de a cumpara polite a potentialilor asigurati, gradul de cuprindere in asigurare mai ales in cazul asigurarilor de incendii-persoane fizice ramanand la un nivel foarte scazut.
D. Legislatia romana in domeniul asigurarilor si posibilitati de imbunatatire
Legislatia romana in domeniul asigurarilor
Schimbarile petrecute in economia romaneasca dupa 1989 au fost prezente si in domeniul asigurarilor, domeniu care a cunoscut o relansare importanta si care incearca sa apropie asigurarile romanesti de cele practicate pe plan international. In acest scop au aparut dupa 1 ianuarie 1990 o serie de reglementari care au definit din punct de vedere legal acest domeniu de activitate, dupa cum urmeaza :
1. HG nr. 1279 din 8.12.1990 in baza careia s-au infiintat primele societati de asigurare pe actiuni in domeniul asigurarilor, ca persoane juridice ce realizeaza obiectivele de activitate pe baza de contracte precum si in baza actelor normative din domeniul asigurarilor.
Societatile commerciale infiintate au fost ASIROM S.A. , ASTRA S.A. si CAROM S.A. Astfel, in locul ADAS care detinea monopolul in asigurari pina la data mentionata mai sus au aparut trei societati de asigurare cu capital de stat cu obiecte de activitate delimitate.
De asemenea, separat de cele trei societati desprinse din vechea societate ADAS, a fost infiintata EXIMBANK , banca cu capital de stat, care isi desfasoara activitatea atat pe baza legilor romane cat si pe baza unor conventii si reglementari internationale cu privire la asigurarea creditelor de export.
2. Legea nr. 47 din iulie 1991 privind pentru constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, conform careia, in Romania activitatea de asigurare se desfasoara de societati de asigurare, societati de asigurare-reasigurare si societati de reasigurare, care isi asuma obligatii prin acceptarea de riscuri in schimbul platii unor prime de catre asigurati sau dupa caz, reasigurati. Activitatea de asigurare, se stipuleaza in lege, se poate desfasura si prin societati de intermediere care negociaza si incheie contracte de asigurare si reasigurare pentru societatile de asigurare-reasigurare, ori presteaza alte servicii privind incheierea si executarea unor asemenea contracte.
Potrivit acestei legi, societatile comerciale din domeniul asigurarilor se constituie cu avizul prealabil al Oficiul de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul Finantelor (OSAAR) si ele pot practica una sau mai multe categorii de asigurari si reasigurari, potrivit obiectului de activitate stabilit prin contractul de asigurare si statut, care pot fi :
– asigurari de viata
– asigurari de persoane altele decat cele de viata
– asigurari de autovehicule
– asigurari maritime si de transport
– asigurari de aviatie
– asigurari de incendii si alte pagube la bunuri
– asigurari de raspundere civila
– asigurari de credite si garantii
– asigurari din pierderi financiare din riscuri asigurate
– asigurari agricole
De asemenea Legea 47 mai stipuleaza urmatoarele :
In Romania se pot constitui societati comerciale in domeniul asigurarilor cu capital roman sau cu capital mixt. Constituirea societatilor comerciale in domeniul asigurarilor cu participare straina se poate face numai prin asocierea cu persoane fizice sau juridice romane. Societatile comerciale cu capital roman sau mixt se pot constitui sub forma de societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata.
Societatile comerciale straine si asociatiile asiguratorilor straini pot infiinta reprezentante in tara noastra daca sunt respectate urmatoarele cerinte :
– sa aiba personalitate juridica in tara de origine, sa fi desfasurat activitate in domeniul asigurarilor in ultimii 10 ani si sa nu se afle in stare de insolvabilitate sdau de faliment ;
– sa depuna la o banca din Romania o garantie in numerar echivalenta cu limita minima a capitalului prevzut a fi varsat la constituirea societatilor (25 milioane lei in cazul societatilor de asigurari , asigurari-reasigurari si reasigurari si 1.5 milioane lei in cazul societatilor de intermediere)
– sa obtina in prealabil avizul OSAAR ;
Prin lege, societatile isi pot asuma anual obligatii din contracte de asigurare si reasigurare corespunzatoare unui volum de prime care, dupa deducerea primelor cedate in reasigurare, sa nu depaseasca un plafon echivalent cu pina la 5 ori suma capitalului social varsat si a rezervelor de capital.
Obligatiile de asigurare se asuma de obicei in lei dar se pot asuma si in valuta. Plata daunelor se va efectua de catre societatile de asigurare in valuta in care si-au asumat obligatia. Agentiile de intermediere nu pot incheia contracte de asigurare pentru societatile de asigurari straine cu persoane juridice sau fizice romane, ori pentru bunuri proprietatea acestora.
Bilantul contabil si contul de profit si pierderi aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor se prezinta anual OSAAR pina la data de 15 aprilie a anului urmator. Reprezentantele societatilor comerciale straine au obligatia sa prezinte si ele aceste situatii, in acelasi termen.
Societatile comerciale din domeniul asigurarilor – reasigurarilor pot sa-si fructifice fondurile plasindu-le sub forma de depozite bancare, titluri de valoare, bunuri mobiliare sau imobiliare. De asemenea societatile de asigurari-reasigurari pot acorda credite societatilor bancare cu respeatarea coeficientului de lichiditate stabilit in statut.
3. Legea nr. 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile in Romania, intrata in vigoare la data de 1 februarie 1996. Intrand in vigoarea aceasta lege s-a abrogat Titlul XIII – Cartea I “ Despre contractul de asigurare” din Codul comercial; Decretul nr. 471/1971, HG nr. 387/1990 privind unele masuri in legatura cu asigurarea autovehiculelor, precum si alte dispozitii contrare.
In Legea nr. 136/1995 sunt prevazute in mod expres formele de asigurare – reasigurare care pot fi practicate in Romania :
a.) asigurari facultative
b.) asigurari obligatorii
c.) reasigurari
Aceste tipuri de asigurari sunt definite de lege in felul urmator :
Asigurarea facultativa – raporturile dintre asigurat si asigurator si drepturile si obligatiile partilor se stabilesc prin contractul de asigurare
Asigurarea obligatorie – raporturile dintre asigurat si asigurator si drepturile si obligatiile partilor se stabilesc prin lege
– asigurarea se practica numai de catre asiguratorii autorizati de OSAAR
– asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule este singura asigurare obligatorie ce se practica in tara noastra.
Reasigurarea – societatile de asigurare pot ceda sau prelua uele riscuri de pe piata interna si internationala de asigurari, cu mentiunea ca cedarea in reasigurare pe piata internationala se va face numai in masura in care riscurile care fac obiectul asigurarii nu pot fi plasate pe piata interna.
Legea prevede de asemenea si constituirea unor fonduri de protectie :
1) Fondul de protejare al asiguratilor – plati de despagubiri in caz de faliment a societatilor de asigurare. Fondul se administreaza de catre OSAAR care stabileste anual o cota procentuala care se va aplica asupra volumului de prime brute incasate de societatile de asigurare si elaboreaza normele privind utilizarea acestui fond.
2.) Fondul de protectie a victimelor strazii – plati de despagubiri persoanelor ce au suverit vatamari corporale sau decese in urma accidentelor rutiere in care autorul a ramas neidentificat si autovehicolul este neasigurat. Acest fond se administreaza de catre Biroul asigurarilor de autovehicule care elaboreaza norme de utilizare.
4. HG nr. 574 pe 1991, prin care s-au stabilit dispozitii legale privind supravegherea activitatii de asigurare. atributiile de supraveghere fiind in sarcina OSAAR care functioneaza in cadrul Ministerului de Finante.
5. Ordonanta nr. 27/22.08.1997 pentru completarea Legii 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania care stipuleaza ca fondul de protectie al asiguratilor se pastreaza in contul general al trezoreriei statului si este purtator de dobanda.
Posibilitati de imbunatatire a legislatiei in domeniul asigurarilor :
Marirea plafonului capitalului minim deoarece acesta nu asigura, asa cum este prevazut de lege, o garantie suficienta pentru functionarea in siguranta a societatilor de asigurari si reasigurari ;
Intarirea normelor de control ale OSAAR stabilite prin HG 574/1991 pentru solutionarea rapida a cazurilor de insolvabilitate si evitarea infiintarii de societati de asigurari neprofesionale.
Crearea unor norme contabile specifice asigurarilor deoarece societatile de asigurari nu se pot asimila cu simple societati comerciale.
Rezervele tehnice sunt inregistrate in acelasi cont cu rezervele legale. Rezervele tehnice nu pot fi asimilate rezervelor legale, respectiv de capital. Se impune evidentierea rezervelor tehnice in conturi distincte, pe categorii, creanu-se astfel un sistem unitar de inregistrare a rezervelor tehnice.
Implementarea Directivelor Europene de contabilitate in activitatea de asigurare din tara noastra.
Modificarea aliniatului 2 al articolului 6 din Legea 136/1995 “Cedarea in reasigurare pe piata internationala se va face numai in masura in care riscurile ce fac obiectul reasigurarii nu pot fi plasate pe piata interna “ deoarece acest alineat constituie o bariera in calea liberei circulatii ale capitalurilor pe piata europeana.
Promulgarea unei legi privind brokerajul in asigurari.
CAPITOLUL I : ASIGURARILE DE BUNURI – CONSIDERATII GENERALE
1.1. Caracteristicile contractului de asigurari de bunuri practicate in Romania
Contractul de asigurare este un contract prin care asiguratul se obliga sa plateasca o prima catre societatea de asigurari aleasa de acesta, care la randul ei ia asupra sa riscul producerii unui anumit eveniment, obligandu-se ca la producerea evenimentului, sa plateasca asiguratului sau unei alte persoane, denumita beneficiar, o indemnizatie – despagubire sau suma asigurata – in limitele si in termenele convenite, conform art. 9 din Legea 136 / 1995.
Prin contract, asiguratul urmareste sa obtina de la asigurator, o anumita protectie materializata, in cazul producerii evenimentului prevazut in contract, prin despagubirea necesara acoperirii daunei suferite sau prin suma asigurata. Pentru a obtine acest avantaj, el este obligat sa plateasca prima de asigurare convenita.
Interesul asigurat
Asigurarea de bunuri este dominata de doua principii : necesitatea existentei unui interes patrimonial cu privire la bunul asigurat si indemnizarea, care impiedica asiguratul de a primi o despagubire superioara pagubei suferite.
Pentru a fi asigurabil, un interes trebuie sa fie economic si evaluabil in bani. Interesul asigurabil poate sa se prezinte sub forme variate. Cel mai adesea este interesul proprietarului bunului asigurat, deoarece el suporta riscul lucrului, adica paguba provenind din distrugerea sau avarierea bunului. Dar, interes la asigurare poate avea, in afara de proprietar si titularul unui drept real si anume, uzufructuarul, creditorul gajist, depozitarul.
In mod obisnuit, titularul interesului este si titularul asigurarii, dupa cum tot el este si debitorul primei si creditorul despagubirii. Acest fapt nu este intotdeauna valabil, ca exemplu putand mentiona asigurarile maritime cand contractantul nu cunoaste dinainte cine va fi proprietarul marfurilor ( polite andosate ).
Natura juridica a interesului de asigurare
Se poate discuta natura juridica a interesului, a caracterului sau obiectiv sau subiectiv. Discutia este generata de problema daca prin asigurare se asigura numai interesul asiguratului sau si interesul celorlalte persoane cu privire la bunul respectiv, dar care nu au incheiat contract de asigurare.
Conform teoriei interesului de asigurare subiectiv, prin contract se asigura numai interesul asiguratului, respectiv interesul peroanei in favoarea careia se incheie contractul. Toate celelalte persoane interesate ca bunul sa ramana nevatamat, nu sunt considerate asigurate pentru cazul survenirii sinistrului si in consecinta, nu pot pretinde asiguratorului ca din suma despagubirii, sa le fie achitata creanta pe care o au fata de asigurat. Singura exceptie o constituie creditorii ipotecari. Pe baza substitutiei reale, ei pot cere de la asiguratori, achitarea creantelor lor, din suma platita cu titlu de despagubire.
In baza teoriei interesului de asigurare obiectiv, interesul avand caracter obiectiv este independent de titularul interesului si ca atare, incorporat in bunul asigurat. Astfel, prin asigurare, pe langa asigurat sunt asigurate si celelalte persoane interesate in existenta bunului, chiar daca nu sunt parti in contract.
Interesul de asigurare a patrimoniului viitor
Dauna pe care sinistrul o produce asupra patrimoniului poate consta in distrugerea sau avarierea materiala a bunurilor asigurate si in privarea lor de a produce castiguri. De regula, daunele ori pierderile la lucrurile viitoare se exprima prin diferenta economica dintre situatia dupa survenirea cazului asigurat si situatia care ar fi existat cand cazul asigurat nu ar fi avut loc. Aceasta diferenta cuprinde si pierderea suferita prin nerealizarea beneficiului asteptat pe care cel interesat l-ar fi realizat, daca sinistrul nu s-ar fi produs. Deci, dauna la un lucru, poate cuprinde atat dauna suferita efectiv, cat si beneficiul pierdut.
Schimbarea titularului interesului asigurat
Dupa incheierea contractului de asigurare, bunul poate fi vandut sau instrainat intr-un alt mod, unei terte persoane. In acest fel, inceteaza interesul proprietarului initial si se naste interesul noului proprietar.
In raport de schimbarea intervenita, se pune problema validitatii contractului de asigurare dupa schimbarea titularului, respectiv incetarea sau mentinerea in vigoare a acestuia. Solutiile adoptate sunt diferite :
– contractul inceteaza odata cu faptul instrainarii bunului asigurat. Noul proprietar, daca dorea, putea incheia un contract cu fostul asigurator sau cu altul.
-contractul ramane in vigoare, noul proprietar inlocuind automat vechiul asigurat.
Sistemul reprezinta un compromis intre interesele asiguratului si ale asiguratorului. Contractul ramane in vigoare, partile neavand dreptul de a-l denunta.
In dreptul din tara noastra, atunci cand titularul asigurarii este si titularul interesului, din momentul in care bunul a iesit din patrimoniul asiguratului, disparand interesul asigurarii raportul de asigurare inceteaza. Pot exista exceptii de la aceasta regula, atunci cand in contract este prevazut in mod expres aceasta posibilitate.
Suma asigurata
In asigurarile de bunuri, suma asigurata se stabileste de obicei, de catre asigurat, in functie de valoarea bunurilor. Ele pot fi asigurate la intreaga lor valoare, la o valoare mai mica – subasigurare – sau chiar la una mai mare – supraasigurare. In acest ultim caz, asigurarea ramane insa fara efect practic.
Libertatea asiguratului de a stabili suma asigurata este insa relativa. In unele cazuri asiguratorul, datorita unor anumite interese, a stabilit conditii de acoperire care prevad un maximum de suma, sub valoarea bunurilor, pana la care poate fi contractata asigurarea.
De regula, bunurile se asigura pentru sumele declarate de catre asigurat, dar acestea nu trebuie sa depaseasca valoarea lor la data asigurarii. Prin valoarea bunurilor la data asigurarii poate fi valoarea din nou ( pretul de inlocuire cu bunuri similare calitativ ) sau valoarea de nou minus uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de functionare, pretul de cost (inclusiv diverse cheltuieli cu depozitare, transport, prelucrare, etc. ), valoarea lor de circulatie pe piete specializate ( obiecte de arta ), valoarea agreata ( asigurari maritime si fluviale ).
Neindicarea sumei asigurate in contract, nu atrage obligatoriu nulitatea acestuia, daca valoarea bunurilor asigurate rezulta si din alte elemente, cum ar fi descrierea bunurilor si prima platita raportata la tarifele asiguratorului, sau la cota de prima agreata. Suma asigurata poate fi exprimata in moneda nationala a Romaniei, sau intr-o alta valuta convenita cu asiguratorul, atunci cand exista motive pentru aceasta.
Modificarea sumei asigurate
In asigurarile de bunuri, suma asigurata poate fi modificata prin majorare sau reducere. In timp ce in asigurarile de bunuri modificarea trebuie sa fie urmare a unor schimbari de valoare a bunurilor, in asigurarile de persoane nu este supusa nici unei conditii.
Conform reglementarilor in vigoare, in asigurarile de bunuri, asiguratii care au contracte in curs, pot incheia asigurari suplimentare pentru majorarea sumelor asigurate initial. La aceste asigurari suplimentare, raspunderea asiguratorului incepe dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care asiguratul a platit primele corespunzatoare acestei modificari, si inceteaza odata cu raspunderea in baza asigurarii initiale. In asigurarea maritima a navei, asiguratul poate incheia o asigurare suplimentara pentru un anumit procent din valoarea navei pentru cazurile de pierdere totala sau acoperirea diferentelor ce ar putea rezulta prin aplicarea raportului dintre suma asigurata si valoarea navei, stabilita pentru situatiile de salvare sau contributie la avaria comuna.
Reducerea sumei asigurate poate fi efectuata, in urmatoarele cazuri :
-la cererea asiguratului, avand in vedere caracterul facultativ al asigurarilor din tara noastra (cu exceptia asigurarii obligatorii de raspundere civila auto);
-dupa producerea unor daune, la asigurarile de bunuri;
-reducerea sumei prin amortizare;
Prima de asigurare
Elementul esential al contractului de asigurare, prima, ca principala obligatie a asiguratorului, reprezinta remuneratia pe care o primeste asiguratorul de la asigurat, in schimbul prestatiei promise, despagubirea sau suma asigurata.
Prima este deci pretul pentru care asiguratorul ia asupra sa povara riscului. Intre risc si prima exista o corelatie necesara. Adesea, cuvantul risc, in loc de a desemna evenimentul incert si fortuit impotriva caruia asiguratul doreste sa se protejeze, se intrebuinteaza pentru a indica valoarea insasi a riscului, ceea ce corespunde intinderii obligatiei asumate de asigurator la incheierea contractului. In orice asigurare, prima exprima valoarea riscului, care este determinata pe baza de date statistice si in functie de incarcarea stabilita de societatea comerciala de asigurari. Dupa cum nu existat asigurare in absenta riscului, in acelasi mod nu putem concepe avantajele asigurarii fara prima de aisgurare.
Partile in contractul de asigurare
Contractul de asigurare intervine intre doua parti, asiguratorul si asiguratul. Uzual, in cazul asigurarilor neimplicand o mare complexitate, asiguratul este cel care negociaza direct cu asiguratorul.
Contractul de asigurare poate fi incheiat si de catre asigurator cu imputernicitul asiguratului ( mandatar ), mandatul devenind in acest fel creditorul eventual al asiguratorului.
De asemenea, asigurarea poate fi contractata si de o persoana care are un interes asupra bunurilor asigurate, chiar daca in cazul producerii evenimentului aisgurat beneficiarul asigurarii este diferit de contractant.
Exista deci trei categorii de persoane interesate in contractul de asigurare :
-semnatarul sau contractantul asigurarii, care semneaza polita in nume propriu si se obliga, catre asigurator, in special la plata primelor.
-asiguratul, adica acela a carui persoana sau patrimoniu sunt expuse riscului, si care este evident in fata riscului preluat de catre asigurator.
In sens larg, beneficiarul, desemnat in caz de sinistru sa incaseze beneficiul contractului, este cea de-a treia persoana de care scriam anterior. In mod concret, este beneficiar, persoana pentru care contractul de asigurare a fost stipulat expres sau tertul caruia legea ii atribuie beneficiul asigurarii, cum ar fi creditorul privilegiat sau ipotecar, in asigurarea de bunuri, victima sau tertul, in asigurarea de raspundere civila.
Intr-o ipoteza simpla, aceste trei calitati pot fi reunite asupra unei singure persoane, asa cum este proprietarul unui bun, care contracteaza asigurarea, fiind asigurat si beneficiar, in caz de dauna. Cazul cel mai complicat, poate fi exemplificat de o asigurare colectiva de accidente de persoane, contracta de societatea la care acestia sunt angajati, si ai carei beneficiari pot fi mostenitorii eventualelor victime ale unor evenimente asigurate.
Asiguratul
In sens larg, asiguratul este persoana fizica sau juridica, care intra in raporturi contractuale cu asiguratorul. In sens restrans, asiguratul este persoana care contracteaza pentru sine sau pentru protejarea intereselor sale, o asigurare, adica acela care este amenintat de riscul acoperit de aigurator.
Calitatea de asigurat, desemneaza in toate cazurile, pe titularul interesului in asigurarea de bunuri.
Contractantul
Persoana care incheie contractul de asigurare si se obliga sa plateasca primele este contractantul asigurarii. In mod frecvent, cel care incheie contractul este una si aceeasi persoana cu asiguratul. Exista insa situatii in care, in asigurarile de bunuri, ca si in asigurarile de persoane si de raspundere civila, contractantul este o alta persoana decat asiguratul. Dispozitiile legale nu limiteaza incheierea asigurarii de bunuri pentru o alta persoana.
Beneficiarul
Contractul de asigurare prezinta uneori, forma stipulatiei pentru terte persoane, in sensul ca asiguratorul se obliga ca la producerea evenimentului asigurat sa plateasca beneficiarului desemnat de contractant suma asigurata sau limita de despagubire convenita. Aceste terte persoane, poarta in limbajul asigurarilor, denumirea de beneficiar al asigurarii.
Exista doua situatii posibile in ceea ce priveste desemnarea beneficiarului unei asigurari, in ipoteza ca acesta este diferit de asigurat :
-beneficiarul este desemnat in contractul de asigurare, de catre asigurat;
-beneficiarul nu este indicat in clar in asigurarea incheiata de asigurat, caz in care suma asigurata sau limita de despagubire, se plateste persoanelor indreptatite din punct de vedere legal.
Obiectul contractului
Exista mai multe opinii referitoare la definirea obiectului contractului de asigurare. Intr-o prima argumentare, obiectul contractului de asigurare il formeaza bunul sau persoana care sunt expuse unui anumit pericol. Dupa o alta opinie, obiectul contractului il constituie interesul asigurabil. O alta viziune plaseaza riscul in postura de obiect al contractului de asigurare. Astfel, se considera ca la fiecare asigurare, in primul plan vine riscul si acesta trebuie sa fie un element independent care reprezinta obiectul unitar al asigurarii, formand singurul obiect al contractului de asigurare.
Contractul de asigurare are ca obiect crearea de obligatii. Fiecare contract de asigurare implica cel putin doua obligatii si anume, pentru asigurat, de a plati prima, iar pentru asigurator de a proteja asiguratul impotriva riscului in caz de producere a evenimentului asigurat, adica de a plati despagubirea sau suma asigurata.
Despagubirea si prima de asigurare constituie totodata si obiectul si subiectul contractului de asigurare. In acest fel, elementele considerate ca obiect sunt in realitate obligatii contractuale, care au obiectele lor. In teoriile prezentate anterior, este neglijata o componenta esentiala a contractului de asigurare, confundandu-se obiectul asigurarii cu obiectul raportului de asigurare si cu obiectul contractului de asigurare.
Riscul, componenta omisa, este, fara indoiala, unul dintre elementele esentiale ale contractului de asigurare si care, indubitabil, a inspirat ideea de asgurare. Desigur, conform principiului ca fara risc nu exista asigurare, riscul ajunge protagonist al elementelor contractului de asigurare. Nu este suficient ca riscul sa fie considerat obiect al contractului, intrucat el ajunge in sfera juridica a acestuia, numai dupa ce partile s-au obligat. Tot astfel, interesul nu poate fi obiect al contractului de asigurare.
In situatia in care, in urma producerii evenimentului asigurat, creanta creditorului ar fi platita din despagubire, ar fi zadarnicita protectia interesului proprietarului. Ca urmare, in unele dispozitii legale cu privire la achitarea despagubirilor din fondul de asigurare, s-a prevazut ca despagubirea sa fie folosita exclusiv pentru repararea daunei.
Protectia prin asigurare impotriva riscului este destinata bunurilor, respectiv persoanelor expuse la un anumit risc sau la un pachet de riscuri simultane. Despagubirea acordata la asigurarea de bunuri este destinata refacerii lucrurilor distruse sau acoperirii prejudiciului cauzat tertilor.
In consecinta, obiectul obligatiilor contractuale ale partilor, in contractul de asigurare, il constituie ceea ce s-a asigurat. In mod concret, anumite bunuri la asigurarea de bunuri.
La asigurarea de bunuri, in principiu, orice bun expus unui risc poate fi asigurat. Pe langa bunurile supuse distrugerii ori avarierii in substanta lor constitutiva, pot fi asigurate si lucrurile care, fara a fi distruse sau avariate, sunt susceptibile in sensul diminuarii sau chiar al inexistentei, cum ar fi beneficiul sperat, specific asigurarilor de marfuri transportate. In acest sens, la marfurile transportate se asigura un beneficiu sperat de 10%, in mod uzual, dar pot exista si contracte pentru care acesta valoare sa fie mai mica sau mai mare.
Astfel pot fi asigurate facultativ :
bunurile apartinind persoanelor fizice si juridice de mai sus ;
bunurile primite in folosinta sau aflate la acestea spre pastrare, reparare, prelucrare, curatare, vopsire, vanzare ori spre a fi expuse in cadrul muzeelor sau expozitiilor ;
bunurile sau activitatile care fac obiectul unor activitati de concesionare, inchiriere sau locatie de gestiune.
Bunurile si riscurile ce pot fi asigurate, precum si situatiile in care se acorda despagubiri sunt prevazute in conditiile specifice de asigurare stabilite pentru fiecare categorie de asigurare de bunuri.
In principiu nu se pot asigura bunurile care , din cauza degradarii, nu mai pot fi folosite conform destinatiei.
Bunurile se asigura pentru sumele declarate de asigurat si care nu trbuie sa depaseasca valoare lor la data asigurarii. Prin valoarea bunurilor la data asigurarii se intelege :
-la mijloacele fixe si obiectele de inventar – valoarea din nou a acestora ( pretul de inlocuire ), din care s-a scazut uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de intretinere a bunurilor respectuive;
-la materii prime,materiale,produse finite, marfurisi alte asemanatoare –pretul de cost al acestora;
-la obiectele de muzeu sau de expozitie, precum si la lucrarile de arta pe sticla, din sticla ori pe placi din marmura – sumele corespunzatoare valorii lor de circulatie.
Pagube si despagubiri
Despagubirea datorata de asigurator nu poate depasi valoarea bunului in momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei si nici suma la care s-a facut asigurarea, daca nu s-a prevazut altfel in conditiile de asigurare. Asiguratorul nu datoreaza despagubirea daca riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre : asigurat, beneficiar ori de catre un membru din conducerea persoanei juridice asigurate; de catre persoanele fizice majore care in mod statornic locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul sau cu beneficiarul ori de catre prepusii asiguratului sau beneficiarului. Despagubirea nu se datoreaza nici in cazul in care pagubele au fost produse din culpa persoanelor indicate mai sus.
Nu se acorda despagubiri pentru :
-pagube indirecte, cum ar fi : reducerea valorii bunurilor asigurate dupa reparatie, scaderea preturilor bunurilor, intarzieri in livrarea bunurilor, chiar ca urmare a unor pagube cuprinse in asigurare;
-pagubele produse prin intreruperea folosirii bunurilor ori prin intreruperea productiei, inclusiv salariile aferente pe perioada respectiva, chiar ca urmare a unor cauze cuprinse in asigurare.;
-pagubele produse de operatii militare in timp de razboi, daca nu s-a convenit altfel ;
-cheltuielile facute pentru transformarea sau imbunatatirea bunurilor in comparatie cu starea lor dinaintea producerii evenimetului asigurat, cele pentru repararea unor avarii sau distrugeri produse de cauze necuprinse in asigurare si nici cele pentru reparatii, reconditionari sau retusari nereusite.
In conditiile de asigurare poate fi stipulata o clauza potrivit careia asiguratul ramane propriul sau asigurator pentru o fransiza sau o suma determinata, care nu se despagubeste de catre asigurator.
In cazul in care contractul de asigurare s-a incheiat pentru o suma inferioara valorii bunului , despagubirea cuvenita se poate reduce corespunzator raportului dintre suma prevazuta in contract si valoarea bunului, in conformitate cu principiul raspunderii proportionale.
Cuantumul pagubei se stabileste in functie de categoria pagubei, totala sau partiala :
Prin paguba totala se intelege :
la cladiri si alte constructii :
-distrugerea in intregime , fara resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica ;
-distrugerea in asemenea masura incat, desi au mai ramas resturi sau elemente de constructie ce se mai pot intrebuinta sau valorifica, refacerea prin reparatie nu mai este posibila
-costul reparatiilor mai putin uzura depaseste valoarea, la data producerii riscului asigurat , a cladirilor sau altor constructii, din care s-a dedus valoarea la aceasi data, a resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica ;
-la bunurile a caror cantitate se exprima in diverse unitati de masura (kg, litri,bucati, metri liniari, patrati sau cubi) –acea parte din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime ;
la celelalte bunuri :
-distrugerea in intregime, fara resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica ;
-distrugerea in asemenea masura incat , desi au mai ramas resturi ce se pot intrebuinta sau valorifica, bunurile respective nu mai pot fi folosite prin repararea partilor componente ori pieselor avariate sau prin inlocuirea, reconditionarea ori restaurarea acestora;
-la bunurile ce mai pot fi folosite prin repararea partilor componente ori a pieselor avariate sau prin inlocuirea sau reconditionarea acestora, costul reparatiilor ori costul de inlocuire sau de reconditionare a partilor componente sau al pieselor avariate, din care se scade uzura corespunzatoare pentru piesele sau reconditionate, depaseste valoarea , la data producerii riscului asigurat, a bunurilor respective ;
-costul restaurarii obiectelor de muzeu , de expozitii etc depaseste valoarea , la data producerii riscului asigurat a bunurilor respective.
Prin paguba partiala se intelege :
-la cladiri si alte constructii – avarierea in cazurile in care cladirile sau alte constructii se pot reface prin reparatii ;
-la bunurile a caror cantitate se exprima in diverse unitati de masura-pierderea de calitate (deprecierea) la acea parte din cantitatea totala care a ramas dupa producerea riscului asigurat si care diminueaza valoarea bunurilor respective ;
-la celelalte bunuri – avarierea in cazul in care bunurile respective mai pot fi folosite prin
repararea partilor componente ori pieselor avariate sau prin inlocuirea, reconditionarea ori restaurarea acestora ;
In caz de paguba totala, marimea acesteia reprezinta :
-la cladiri sau alte constructii –costul construirii din nou, din care se scade uzura si valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica;
-la bunurile a caror cantitate se exprima in diverse unitati de masura –valoarea partii din cantitatea totala care a fost distrusa in intregime ;
-la celelalte bunuri – valoarea bunurilor distruse , din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica .
In caz de paguba partiala , cuantumul acesteia reprezinta :
-la cladiri si constructii –costul reparatiei, din care se scad uzura si valoarea materialelor recuperabile ce se mai pot intrebuinta sau valorifica ;
-la bunuri a caror cantitate se exprima in diverse unitati de masura – valoarea pierderii de calitate a acelei parti din cantitatea totala care a ramas dupa paguba si care diminueaza valoarea bunurilor respective ;
-la obiectele de muzeu sau de expozitii , lucrari de arta pe sticla sau asemanatoare – costul restaurarii din care se scade valoarea resturilor care se pot intrebuinta sau valorifica;
-la celelalte bunuri – costul reparatiilor partilor componente sau pieselor avariate ori costul de inlocuire sau de reconditionare a acestora , din care se scade uzura corespunzatoare pentru piesele noi sau reconditionate si valoarea resturilor ce mai pot fi intrebuintate sau valorificate.
1.2 Asigurarile de bunuri in contextul pietei asigurarilor din Romania.
Piata asigurarilor cuprinde doar un segment in ansamblul schimburilor de marfuri si servicii. In sens restrictiv, ea poate fi definita ca spatiul unde se intalnesc cererea si oferta de asigurare, cadrul in care se desfasoara operatiile de asigurare realizate pe baze contractuale.
In sens mai larg, aceasta cuprinde intreaga dimensiune, totalitatea ofertelor si cererilor posibile, inclusiv a celor virtuale, adica intregul potential asigurabil – piata ideala. Mai sintetic ea reprezinta aducerea cererii de asigurare la dimensiunile ofertei.
Din punct de vedere al gradului de exploatare a potentialului asigurabil piata ideala (teoretica) a asigurarilor este formata din doua parti : piata activa si piata pasiva.
Piata activa (ocupata) reprezinta acea parte a pietei asigurarilor acoperita cu contracte de asigurare, in care fapt cererea si oferta au materializare.
Piata pasiva (neocupata) este partea descoperita, latenta a pietei asigurarilor in care se manifesta oarecare diferenta si detasare fata de ideea de asigurare.
In cadrul pietei asigurarilor se comercializaza o paleta relativ larga de produse (servicii), constand in asigurari impotriva diferitelor riscuri, deci ea este alcatuita din atatea componente cate subramuri ale asigurarii se practica. Una din componentele pietei asigurarilor o reprezinta asigurarile de bunuri.
Chiar daca asigurarea prin efectul legii a cladirilor si constructiilor a fost desfiintata incepand cu luna februarie a anului 1996, cu toate acestea acest tip de asigurare in varianta facultativa nu a inregistrat o scadere. Ba dimpotriva, cei 77.09 miliarde de lei venituri din prime reprezinta o valoare de 6% mai mare in termeni reali decat cea incasata in 1995. In plus, in structura portofoliului total la nivelul intregii piete ponderea acestor asigurari a castigat mai mult de trei puncte procentuale ( 15.5% in 1996, comparativ cu 12.1 % in 1995).
De altfel, eforturile asiguratorilor de a acoperi noi segmente din aceasta piata s-au intensificat, daca urmarim rezultatele tehnice ale acestei categorii de risc : rata daunei 9.1% in 1996 si 8.1% in anul precedent. Atitudinea asiguratorilor pe piata asigurarilor de bunuri este prudenta, cota cedarilor in reasigurare fiind de aproape 21% din volumul incasarilor din prime.
Acest lucru se datoreaza si faptului ca, Romania se afla intr-o zona cu un grad ridicat de seismicitate.
miliarde lei
Fig. Ponderi in piata a principalilor ofertanti de asigurari de bunuri pe piata romaneasca.
Sursa : Situatie publicata de OSAAR – 1996
Analizand graficul de mai sus, in ceea ce priveste principalii ofertanti ai acestor categorii de asigurari , remarcam intrarea in elita a Omniasig S.A.( cu polite vandute in valoare de 9.2 miliarde lei ) si cresterea destul de importanta a veniturilor din asigurarile de bunuri in cazul ASIT : 20.3% in termeni reali. Generala se mentine intre societatile specializate in furnizarea acestui tip de asigurare, care in portofoliul sau detine mai mult de trei patrimi. In schimb ASIROM desi continua sa ocupe prima pozitie a inregistrat o scadere in termeni reali de 27.5% comparativ cu incasarile din anul 1995 corespunzatoare asigurarilor facultative pentru acoperirea aceluiasi tip de riscuri.
Fig. Ponderea asigurarilor de bunuri in total asigurari la societatea Omniasig S.A. – 1996
Sursa : Omniasig S.A. – Situatie Directia Marketing
Fig. Ponderea asigurarilor de bunuri in total asigurari la societatea Omniasig S.A. – 1997
Sursa : Omniasig S.A. – Situatie Directia Marketing
In conformitate cu cele doua grafice prezentate mai sus, observam ca ponderea asigurarilor de bunuri a inregistrat o scadere in structura portofoliului Omniasig S.A. in anul 1997 fata de anul 1996. Aceasta scadere se datoreaza lansarii de catre Omniasig a noi produse de asigurare in 1997 respectiv asigurarile agricole si asigurarile de viata. Cu toate ca ponderea a inregistrat o scadere, valoarea reala a primelor brute incasate a avut o evolutie pozitiva comparativ cu anul 1996.
1.3.Rolul si implicatiile asigurarilor de bunuri in economie
Asigurarea poate fi definita ca fiind un instrument pentru reducerea riscurilor, prin combinarea unui numar suficient de unitati expuse pentru a face ca pierderile lor individuale sa fie previzibile in mod colectiv. Dauna anticipata este in acest mod disipata proportional intre unitatile expuse.
Aceasta definitie, care este numai una dintre cele existente, subliniaza doua aspecte importante ale asigurarii :
a. incertitudinea este redusa
b. pierderile sunt impartite prin repartizarea la numarul de unitati expuse.
In cazul asigurarilor de bunuri, ca ramura specifica a asigurarilor, asigurarea permite indivizilor asigurati sa substituie unei mari pierderi dar nesigure, o mica si certa “pierdere” ( prima de asigurare ), printr-un aranjament in care cei norocosi de a nu fi suferit nici o dauna ii ajuta pe cei mai putin norocosi sa compenseze pierderile. Chiar in cazul in care nu se produc daune, asigurarea de bunuri ii ajuta pe oameni sa elimine sentimentul de nesigurata pe care asiguratii il pot avea fata de potentialele pierderi. In acest fel asigurarea este utila nu numai dupa producerea unei daune, ci si inaintea acestui eveniment.
Rolul si implicatiile asigurarilor de bunuri in economie sunt puse in evidenta de urmatoarele caracteristici ale acestui tip de asigurare, privite atat din punctul de vedere al asiguratului cat si al asiguratorului :
Rolul asigurarilor de bunuri din punct de vedere al asiguratului :
a. Depasirea unor momente critice pe care acesta le intampina.
b. Impartirea costurilor legate de riscul pur
c. Asigurarea continuitatii activitatii in caz de dauna
d. Obtinerea de beneficii fiscale
Depasirea unor momente critice pe care asiguratul le intampina – Chiar daca se produc pierderi pe care asiguratul le-ar putea suporta fara mari probleme, nu acestea sunt cele care justifica existenta asigurarii. Pierderile majore, atat pentru persoane fizice cat si pentru persoane juridice sunt cele care necesita achizitionarea de asigurari. Daunele legate de proprietate, daunele de raspundere civila sunt printre cele mai bune exemple in acest sens.
b. Impartirea costurilor legate de riscul pur – asigurarea este poate cea mai avantajoasa si mai economica cale de a imparti alaturi de altii amenintarea riscurilor ce planeaza asupra persoanei si proprietatii asiguratului. De asemenea, asa cum am aratat anterior asigurarea contribuie la eliminarea unor surse importante de stres cotidian, prin transferarea acestor responsabilitati unor societati capabile de administrarea acestor riscuri.
c. Asigurarea continuitatii activitatii- este foarte important pentru toti asiguratii, dar in special pentru intreprinderi, de a beneficia de sprijinul financiar adecvat in momentele de impas, care pot fi provocate de multipli factori, printre care si riscurile pure care fac obiectul asigurarilor. Acest sprijin financiar poate fi luat in consideratie in momentul alcatuirii strategiei de dezvoltare a unei societati, permitandu-i acesteia sa reduca din incertitudinile inerente viitorului. De asemenea aceasta continuitate are o foarte importanta componenta de ordin social. Pe de o parte in cazul unor evenimente care ii deposedeaza pe oameni de rodul muncii lor, asiguratorii isi indeplinesc obligatiile contractuale, usurand astfel sarcina statului care intervine in cazul unor calamitati naturale etc. Pe de alta parte in cazul societatilor comerciale, faptul ca asiguratorii asigura reluarea procesului de productie, are o importanta majora pentru angajatii intreprinderii respective care isi pastreaza locurile de munca si pentru intreprinderile ce depind de acel obiectiv industrial.
d. Obtinerea de beneficii fiscale – Ca urmare a unora din considerentele de mai sus, in multe state, inclusiv in Romania, sunt acordate facilitati fiscale in ceea ce priveste primele de asigurare. Aceste facilitati pot fi mai mici sau mai mari, dar in general exista aproape in toate tarile civilizate, deoarece importanta economica si sociala a institutiei asigurarilor le justifica. Astfel in Romania, primele de asigurare platite de persoanele juridice sunt deductibile din profitul impozabil, sunt scutite de taxe si de T.V.A., la fel ca si despagubirile incasate.
Rolul asigurarilor de bunuri din punct de vedere al asiguratorukui sunt :
a. obtinerea de profit
b. servicii aduse comunitatii, directe si indirecte
Daca obtinerea de profit nu mai trebuie comentata, societatile de asigurari fiind constituite sub forma unor societati comerciale, serviciile aduse comunitatii sunt un rol asumat in mod voluntar de asiguratori, dar si o rezultanta a activitatii specifice de asigurari.
Astfel serviciile directe sunt cele de compensare a pierderilor suferite de membrii comunitatii, persoane fizice sau juridice precum si impartirea costurilor daunelor.
Serviciile indirecte oferite de institutia asigurarilor le enumeram mai jos :
-reducerea pierderilor in caz de dauna ;
-crearea unor locuri de munca;
-stimuleaza cresterea economica;
-ajuta serviciile sociale ale statului;
-creaza un climat de incredere si siguranta;
-aduce venituri prin taxarea profiturilor societatilor de asigurari;
-stimuleaza investitiile si bursele de valori;
-surse de finantare si sponsorizare pentru manifestari sportive, culturale si de alta natura.
1.4. Asigurari de bunuri la OMNIASIG S.A.
1.4.1. Prezentarea societatii OMNIASIG S.A.
Societatea de asigurare – reasigurare OMNIASIG S.A. este o societate cu capital mixt romano-japonez fondata in octombrie 1995.
Actionarii principali ai acestei societati de asigurare sunt FINANCIARA S.A. si BANCOREX S.A.
Managementul acestei societati de asigurare este urmatorul :
-Presedinte si Director General – Constantin Toma Calota
-Vicepresedinte si Director General Adjunct – Daniel Bucataru
-Director asigurari de bunuri – Bogdan Tudor
Reteaua de distributie : Omniasig S.A. se afla de un an de zile intr-un proces de dezvoltare a retelei de distributie care sa acopere toate zonele tarii intr-o perioada cat mai scurta. Astfel, in momentul de fata, Omniasig S.A. dispune de o vasta retea nationala de sucursale: Alba Iulia, Arad, Bacau, Botosani, Brasov, Buzau, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Deva, Galati, Giurgiu, Iasi, Oradea, Piatra Neamt, Pitesti, Ploiesti, Satu Mare, Sibiu, Slatina, Suceava, Targoviste, Targu Mures, Timisoara, Ramnicu Valcea, Targu Jiu.
Conducerea societatii spera ca, pana la sfarsitul anului 1998 va putea extinde reteaua de distributie in toate resedintele de judet.
Omniasig S.A. este abilitata de OSAAR sa practice toate tipurile de asigurari conform legilor in vigoare.
Produsele de asigurari lansate pe piata pana in prezent sunt :
-Asigurari pentru incendii si alte calamitati
-Asigurari auto-casco pentru avarii si furt
-Carte verde
-Asigurari de aviatie
-Asigurari de nave
-Asigurarea de accidente a salariatilor
-Asigurari pentru marfuri transportate (cargo)
-Asigurari de sanatate pentru calatorii in strainatate
Reasigurare : Omniasig S.A. plaseaza in reasigurare riscurile, atat pe piata locala cat si pe piata externa la reasiguratori de prestigiu cum ar fi sindicatele Lloyd’s, Norwich Union, BAIG (Anglia), SwissRe (Elvetia), Agrippina Re (Germania), Axa (Franta).
1.4.2. Rezultate financiare Omniasig S.A. Pozitia in piata asigurarilor.
Pentru a ne face o imagine asupra pozitionarii in piata asigurarilor din Romania a societatii Omniasig S.A. vom analiza cativa indicatori ce caracterizeaza activitatea acestei societati de asigurari:
1. Pozitia Omniasig S.A. in piata asigurarilor in functie de capitalul social :
Fig. Capitalul social al societatilor de asigurare in anul 1996 – miliarde lei
Sursa : Situatie publicata de OSAAR in 1997
Asa cum rezulta din graficul de mai sus, Omniasig S.A., cu un capital social de 10 miliarde lei ocupa pozitia a -5- a in randul societatilor de asigurare. Aceasta pozitie ii da posibilitatea sa incheie contracte de asigurari a unor obiective de valoare mare. De asemenea marimea capitalului social are o influenta benefica asupra stabilitatii financiare a societatii.
Precizam ca, in 1998 se va realiza o noua marire de capital social, astfel incat capitalul social va deveni la finele anului 1998 20 miliarde lei.
2. Asigurari de bunuri – pozitia in piata a Omniasig S.A. in functie de primele brute incasate
Fig. Asigurari bunuri -prime brute incasate 1996 (procente detinute in piata )
Sursa : Situiatie publicata de OSAAR
In numai 2 ani de la infiintare societatea Omniasig a reusit sa intre in topul primelor patru societati de asigurari de bunuri din Romania cu 11,9 miliarde lei prime brute incasate in anul 1996. Acest lucru scoate in evidenta dinamica deosebita a activitatii de asigurare a societatii in aceasta ramura a asigurarilor.
3. Structura pe ramuri,in anul 1996, a portofoliului de asigurari Omniasig S.A. in functie de veniturile din prime brute si prime nete :
Fig. Structura portofoliului de asigurari in anul 1996
Sursa : Omniasig S.A. – Situatie Directia Economica
Analizand graficul de mai sus, observam ca, asigurarea de incendii si alte calamitati a reprezentat 51% din portofoliul de asigurari al societatii Omniasig S.A. in anul analizat.
4.Situatia portofoliului de asigurari, pe ramuri, in 1997, in functie de primele brute si nete incasate :
Sursa : Omniasig S.A. – Situatie Directia Economica
-lei- Anul 1997
Sursa : Omniasig S.A. – Situatie Directia Economica
-lei- Anul 1997
Analizand graficele de mai sus, observam ca ponderea in portofoliu a asigurarii de incendii s-a diminuat de la 51 % in anul 1996 la 24.55% in anul 1997. De asemenea putem observa o crestere puternica a asigurarilor maritime si auto-casco.
Datorita faptului ca, in asigurarile auto-cascu rata daunei a fost ridicata cresterea ponderii in portofoliu a asigurarilor auto-casco nu a fost benefica. De asemenea, diminuarea ponderii asigurarilor de incendiu in portofoliul de asigurari nu a fost benefica (rata daunei la asigurarile de incendii este relativ mica).
5.Evolutie prime incasate anii 1996-1997
Fig. Evolutia valorica a primelor incasate in anii 1996-1997 la Omniasig S.A.
Volum prime incasate la 31.12.1996 : 18.5 miliarde lei
Volum prime incasate la 31.12.1997 : 73.5 miliarde lei
Sursa : Omniasig S.A. – Situatie Directia Economica
Incasarile din prime au crescut in cursul anului 1997 de aproximativ 4 ori fata de anul 1996, cresterea fiind real pozitiva chiar in conditiile inflationiste ale anului 1997.
6. Rezultatul tehnic la 31.12.1997
Sursa : Omniasig S.A. – Rezultat tehnic la 31.12.1997
CAPITOLUL II – ASIGURAREA DE INCENDII SI ALTE PAGUBE LA BUNURI PENTRU PERSOANE FIZICE SI JURIDICE
2.1. Obiectul asigurarii
Protectia prin asigurare impotriva riscului este destinata bunurilor la asigurarile de bunuri. Despagubirea acordata la asigurarea de bunuri este destinata refacerii lucrurilor distruse sau acoperirii prejudiciului cauzat tertilor. In consecinta, obiectul obligatiilor contractuale ale partilor, in contractul de asigurare, il constituie ceea ce s-a asigurat.
In mod concret, anumite bunuri la asigurarea de bunuri.
La asigurarea de bunuri, in principiu, orice bun expus unui risc poate fi asigurat. Pe langa bunurile supuse distrugerii ori avarierii in substanta lor constitutiva, pot fi asigurate si lucrurile care, fara a fi distruse sau avariate, sunt susceptibile in sensul diminuarii sau chiar al inexistentei, cum ar fi beneficiul sperat, specific asigurarilor de marfuri transportate. In acest sens, la marfurile transportate se asigura un beneficiu sperat de 10%, in mod uzual, dar pot exista si contracte pentru care acesta valoare sa fie mai mica sau mai mare.
Obiectul asigurarii il reprezinta numai bunurile asiguratului care sunt mentionate expres in polita sau, dupa caz, in anexele la aceasta, aflindu-se la adresa nominalizata in polita.
A. In cadrul asigurarilor pentru persoanele juridice (Anexa 2 –Conditii specifice) la acest tip de asigurare Omniasig S.A. preia riscuri ce ar putea afecta urmatoarele categorii de bunuri :
a.) Cladiri si alte constructii ; in asigurare sunt cuprinse si instalatiile fixe aferente acestora, cum ar fi : instalatiile utilizate exclusiv pentru incalzirea localurilor asigurate, instalatiile electrice, cele igienico-sanitare, lifturi, ascensoare pentru marfuri ;
b.)Masini, utilaje si instalatii industriale, echipamente, motoare, unelte, alte mijloace fixe si obiecte de inventar;
c.)Mijloace circulante : marfuri,materii prime si auxiliare, materiale, semifabricate, produse finite si alte mijloace circulante materiale ;
d.)Tablouri, sclupturi, colectii acte manuscrise sau alte obiecte care au valoare artistica, stintifica sau istorica ;
e)Bani, pietre pretioase, obiecte din platina, aur sau argint, alte obiecte mici si de valoare deosebita
Bunurile de la punctul e). sunt asigurate in conditiile in care se afla in case de fier aflate in spatii inchise si asigurate din punct de vedere al securitatii, cu exceptia cazului cand se afla expuse in muzee sau expozitii.
B. In cadrul asigurarilor pentru persoane fizice (Anexa 6 –Conditii specifice) Omniasig S.A. preia riscuri ce ar putea afecta urmatoarele categorii de bunuri :
a.) Cladiri si alte constructii ; in asigurare sunt cuprinse si instalatiile fixe aferente acestora, cum ar fi : instalatiile utilizate exclusiv pentru incalzirea localurilor asigurate, instalatiile electrice, cele igienico-sanitare, lifturi ;
b.) Mobilier, obiecte casnice si electrocasnice, aparate utilizate in domiciliul asiguratului (audio-video, aer conditionat, comunicatii, boilere electrice, calculatoare personale, echipamente periferice ale acestora, si alte asemenea, instrumente muzicale, covoare, draperii si perdele ;
Obiecte de imbracaminte si materiale pentru confectionarea acestora ;
Saltele, perne, paturi,plapumi,lenjerie si altele asemenea ;
Tablouri, sclupturi, colectii sau alte obiecte care nu au valoare artistica, stintifica sau istorica de patrimoniu ;
Obiecte de agrement (corturi, rucsaci, unelte de pescuit, mobilier de voiaj );
Unelte agricole, vitcole, pomicole, zootehnice,apicole (inclusiv stupi fara familia de albine ) precum si produse agricole, viticole, pomicole, animaliere si apicole pentru consumul propriu ;
Bunuri asigurabile, apartinand altor persoane, daca se afla in folosinta ori in pastrarea asiguratului.
Excluderi ( Anexa 5 la prezenta – Completare conditii generale de asigurare )
masini, instalatii, uneltele,aparatele, instrumentele, marfurile,materialele si alte bunuri utilizate la domiciliul asiguratului pentru activitati de productie sau servicii (chiar daca activitatile respective se desfasoara in spatii care fac corp comun cu locuinta sau nu sunt integrate in aceasta sau in alta constructie aflata la domiciliul asiguratului );
produsele agricole,viticole, pomicole,animaliere altele decat cele pentru consumul propriu;
bani, pietre pretioase, obiecte din platina,aur sau argint,hartii de valoare,alte obiecte mici si de valoare deosebita,marcile postale,colectii de timbre,acte , documente,blanuri naturale si piese de imbracaminte unicat,plante decorative ;
autovehiculele sau ambarcatiunile de orice fel;
echipamente portabile (ex:camere video,aparate de fotografiat,calculatoare personale portabile, echipamente portabile de comunicatii )
cladiri care nu sunt locuite in regim permanent, alte constructii de pe langa acestea, precum si bunurile aflate la domiciliile respective ,pentru daune,altele decat cele provocate de calamitati naturale.
Omniasig S.A. nu acorda despagubiri pentru daune produse ca o consecinta directa sau indirecta a detinerii si/sau folosirii de produse combustibile ,inflamabile sau explozibile;
Posibilitati de imbunatatire.
1. Introducerea in obiectul asigurarii si a camerelor video si a calculatoarelor portabile;
2. Introducerea ca obiect al asigurarii seifurile incastrate in structura cladirii;
3. Eaborarea unor contracte de asigurare complexe care sa asigure :
in cazul persoanelor fizice
cladirea
bunurile casnice
autoturismul
in cazul persoanelor juridice
-cladirea
-continutul
-parcul de autovehicule
-marfa transportata
2.2. Evenimente asigurate
Evenimentele asigurate de Omniasig S.A. sunt prezentate in doua tipuri de polite respectiv Polita Flexa si Polita Extinsa La acestea se mai adauga, aditional la polita extinsa evenimente asigurate in cadrul Sectiunii furt si talharie (Anexa 9).
Evenimentele asigurate in cadrul Politei Flexa (Anexa 3 si Anexa 7) sunt cele mentionate mai jos :
-incendiu
-trasnet, chiar daca trasnetul nu a fost urmat de incendiu ;
-explozie, chiar daca explozia nu a fost urmata de incendiu
-caderea de corpuri pe cladiri sau alte constructii asigurate
In cadrul acestui tip de polita se acorda despagubiri inclusiv pentru pagubele indirecte cauzate de evenimentele enumerate mai jos produse bunurilor asigurate de incendiu :
-carbonizare totala sau partiala
-topire
-avarieri accidentale ale instalatiilor de gaze, apa, canal sau incalzire centrala ;
-patare cu fum ;
-degajare de gaze sau vapori in urma incendiului
Omniasig mai asigura si urmatoarele evenimente, dar nu mai mult de 10% din suma asigurata
-daramarea, demontarea ori mutarea in alt loc a cladirii sau a altei constructii pentru a opri intinderea incendiului ;
-cheltuieli efectuare lucrari curatire a locului unde s-a produs paguba in masura in care sunt in legatura cu riscurile asigurate si sunt necesare pentru executarea lucrarilor de reparatii.
Evenimentele asigurate in Polita extinsa (Anexa 4 si Anexa 8) sunt cele precizate in Polita Flexa plus :
– cutremur de pamant
– furtuna
– grindina
– inundatie
– apa de conducta
– scurgeri din sprinklere
– coliziune cu autovehicule
– boom sonic
– prabusire sau alunecare de teren
– greutatea stratului de zapada sau gheata
avalansa de zapada
Evenimente asigurate la Sectiunea furt si talharie (Anexa 9). Excluderi
Evenimente asigurate :
Furt prin efractie a bunurilor cuprinse in contractul de asigurare, aflate la domiciliul asiguratului de la adresa mentionata in polita, cu conditia ca usile si ferestrele exterioare ale localurilor si incaperilor in care se afla bunurile asigurate sa fie incuiate cu dispozitivev de inchidere (broaste cu chei,lacate sau zavoare interioare);
Furtul comis de persoane care au ramas clandestin in domiciliul asiguratului, cu conditia ca transportarea bunurilor furate sa se faca in timp ce domiciliul Asiguratului este inchis cu respectarea conditiilor de la punctul a.)
Furtul prin acte de talharie al bunurilor cuprinse in actul de asigurare, aflate la domiciliul asiguratului de la adresa mentionata in polita ,daca acesta s-a savarsit in localul mentionat in polita de asigurare ,asupra asiguratului prin acte de violenta sau amenintari prevazute de Codul Penal
Pagube produse prin spargerea sau deteriorarea cu prilejul furtului sau tentativei de furt prin efractie a peretilor, acoperisului,tavanelor,usilor,ferestrelor, dusumelelor la cladiri sau alte constructii apartinand Asiguratului precum si a mobilierului ;
Furtul bunurilor asigurate prin intrebuintarea cheilor originale ,insa numai daca acestea au fost obtinute prin acte de talharie ;
Cheltuielile de curatare si de inlocuire a incuietorilor avariate.
Excluderi –nu se despagubesc.
In timpul si in perioada imediat urmatoare producerii unor incendii,expozii,caderi de corpuri, evenimente cauzate de greutatea stratului de zapada sau gheata ,ori calamitati naturale (eruptii vulcanice, cutremure,inundatii,etc );
Insusire ilegala, falsificarea,frauda sau alte acte comise intentionat sau din neglijenta grava de catre Asigurat;
La bunurile aflate in locuri deschise sau in aer liber ;
Pierderi, pierderi inexplicabile, disparitii misterioase, sustrageri de la domiciliul asiguratului;
Furt simplu,furt prin inselatorie, furt cu intrebuintare de chei, potrivite ori originale, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. E.).
Posibilitati de imbunatatire.
Introducerea in Conditiile Generale de Asigurare (Anexa 1) a unei anexe cu prezentarea evenimentelor asigurate intr-o forma mai explicita pentru evitarea confuziilorde catre asigurat.
Elaborarea mai multor tipuri de polite cu diferite evenimente asigurate.
Elaborarea de polite numai cu riscuri asigurate solicitate de asigurat.
2.3.Modul de stabilire a sumei asigurate
In asigurarile de bunuri, suma asigurata se stabileste de obicei, de catre asigurat, in functie de valoarea bunurilor. Ele pot fi asigurate la intreaga lor valoare, la o valoare mai mica – subasigurare – sau chiar la una mai mare – supraasigurare. In acest ultim caz, asigurarea ramane insa fara efect practic. Libertatea asiguratului de a stabili suma asigurata este insa relativa. In unele cazuri asiguratorul, datorita unor anumite interese, a stabilit conditii de acoperire care prevad un maximum de suma, sub valoarea bunurilor, pana la care poate fi contractata asigurarea.
De regula, bunurile se asigura pentru sumele declarate de catre asigurat, dar acestea nu trebuie sa depaseasca valoarea lor la data asigurarii. Prin valoarea bunurilor la data asigurarii poate fi valoarea de nou ( pretul de inlocuire cu bunuri similare calitativ ) sau valoarea de nou minus uzura in raport cu vechimea, intrebuintarea si starea de functionare, pretul de cost ( inclusiv diverse cheltuieli cu depozitare, transport, prelucrare, etc. ), valoarea lor de circulatie pe piete specializate ( obiecte de arta ), valoarea agreata ( asigurari maritime si fluviale ).
Neindicarea sumei asigurate in contract, nu atrage obligatoriu nulitatea acestuia, daca valoarea bunurilor asigurate rezulta si din alte elemente, cum ar fi descrierea bunurilor si prima platita raportata la tarifele asiguratorului, sau la cota de prima agreata. Suma asigurata poate fi exprimata in moneda nationala a Romaniei, sau intr-o alta valuta convenita cu asiguratorul, atunci cand exista motive pentru aceasta.
Modificarea sumei asigurate
In asigurarile de bunuri, suma asigurata poate fi modificata prin majorare sau reducere. Conform reglementarilor in vigoare, in asigurarile de bunuri, asiguratii care au contracte in curs, pot incheia asigurari suplimentare pentru majorarea sumelor asigurate
initial. La aceste asigurari suplimentare, raspunderea asiguratorului incepe dupa 24 de ore de la expirarea zilei in care asiguratul a platit primele corespunzatoare acetei modificari, si inceteaza odata cu raspunderea in baza asigurarii initiale.
Reducerea sumei asigurate poate fi efectuata, in urmatoarele cazuri :
-la cererea asiguratului;
-dupa producerea unor daune, la asigurarile de bunuri;
Bunurile mentionate in contractul de asigurare sunt asigurate la valorile mentionate in polita sau in anexele la polita;
Suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea reala a bunului in momentul incheierii politei pentru toate categoriile de bunuri
Pentru cazul mijloacelor circulante suma asigurata va reprezenta fie valoarea reala a stocurilor existente la data incheierii asigurarii, ajustabila prin asigurari suplimentare in timpul perioadei de asigurare, fie valoarea reala a stocului maxim existent la un moment dat in timpul perioadei de asigurare , fie valoarea medie reala a stocului prevazuta pe perioada de asigurare. Dupa fiecare paguba, suma asigurata se micsoreaza cu incepere de la data producerii evenimentului asigurat , pentru restul perioadei de asigurare, cu suma cuvenita drept despagubire, asigurarea continuand cu suma ramasa, fara ca aceasta sa afecteze prima de asigurare stabilita. La cererea asiguratului suma ramasa poate fi completata printr-o asigurare suplimentara contra platii diferentei de prima corespunzatoare.
In timpul perioadei de asigurare si in limita acesteia, Asiguratul poate incheia asigurari suplimentare pentru :
-actualizarea sumelor asigurate initial, atunci cand acestea nu mai reflecta valoarea reala a bunului asigurat ;
-asigurarea altor bunuri care nu au fost cuprinse in contractul initial
-revenirea la suma asigurata initial, in caz de dauna.
Suma asigurata poate fi stabilita in lei sau in valuta.
Posibilitati de imbunatatire.
1. Evaluarea cat mai corecta a sumei asigurate, chiar si in cazul persoanelor fizice de catre firme specializate in principal pentru a se asigura o evaluare cat mai profesionala. .
2. Introducerea in Conditiile de Asigurare a unei Anexe in care sa fie precizate mai multe exemple ipotetice de calcul al daunei pentru a evita neintelegerile viitoare ce pot aparea in
relatia cu asiguratii in cazul unei daune.
2.4. Stabilirea cotelor de prima de asigurare
Elementul esential al contractului de asigurare, prima, ca principala obligatie a asiguratorului, reprezinta remuneratia pe care o primeste asiguratorul de la asigurat, in schimbul prestatiei promise, despagubirea sau suma asigurata.
Prima este deci pretul pentru care asiguratorul ia asupra sa povara riscului. Intre risc si prima exista o corelatie necesara. Adesea, cuvantul risc, in loc de a desemna evenimentul incert si fortuit impotriva caruia asiguratul doreste sa se protejeze, se intrebuinteaza pentru a indica valoarea insasi a riscului, ceea ce corespunde intinderii obligatiei asumate de asigurator la incheierea contractului. In orice asigurare, prima exprima valoarea riscului, care este determinata pe baza de date statistice si in functie de incarcarea stabilita de societatea
comerciala de asigurari. Dupa cum nu existat asigurare in absenta riscului, in acelasi mod nu putem concepe avantajele asigurarii fara prima de asigurare.
In legatura cu prima de asigurare, intereseaza cum este fixata si care sunt elementele care intra in calcul pentru stabilirea sa. Prima de asigurare care este cunoscuta sub denumirea de prima bruta sau tarifara, cuprinde doua parti, si anume prima pura ( sau neta, teoretica, tehnica ) care se stabileste pe baze statistice si adaosul ( sau incarcarea, suplimentul ) ce reprezinta cheltuielile generale ale asiguratorului, integrate intr-o maniera corespunzatoare in fiecare prima.
Prima neta este destinata formarii fondului necesar achitarii despagubirilor si sumelor asigurate. Adaosul serveste pentru formarea resurselor necesare acoperirii cheltuielilor administrative si de gestiune ale asiguratorului, constituirii fondului de rezerva si a profitului.
Tarifele de prima sunt stabilite de fiecare societate de asigurari, dar acestea au latitudinea de a incheia asigurari la cote de prima diferite, in cazuri care impun aceasta masura, fie din cauza concurentei, fie din cauza unor circumstante agravante sau favorizante. Exceptia o constituie, asa cum am mai spus-o deja, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, pentru care prima de asigurare este stabilita prin hotarare de guvern. Tarifele societatilor de asigurari trebuie sa fie aprobate de O.S.A.A.R.
Prima neta este determinata in principal de valoarea riscului. Prima este, in functie de risc, dublu determinata, functie de probabilitate si functie de intensitate. Ambele aspecte sunt variabile ca pondere in importanta stabilirii primei nete de asigurare.
Probabilitatea riscului, ca element al statisticii asigurarilor, este determinata prin calcule ce au la baza aplicarea legii numerelor mari, asa cum am mai mentionat anterior. Asiguratorul, in baza unor observatii anterioare, stabileste numarul ipotezelor in care riscul se realizeaza in raport cu ansamblul cazurilor considerate. Probabilitatea riscului se defineste ca fiind raportul dintre numarul sanselor favorabile la producerea evenimentului considerat si numarul total al sanselor posibile. Matematic, probabilitatea se exprima printr-o fractie, al carei numarator indica sansele favorabile iar numitorul, sansele posibile. Astfel, daca la 100,000 de riscuri, grupate tehnic, evenimentul asigurat se realizeaza de 10 ori intr-un an, se considera ca probabilitatea sinistrului este de 0.00010. Rezulta ca pentru unitatea de suma asigurata – 100 lei si unitatea de timp – 1 an, fiecare asigurat trebuie sa plateasca o prima pentru 0.00010 cu care sa contribuie la formarea masei comune, iar asiguratorul ar putea despagubi daunele produse la 10 asigurati. La calcularea primei nete se tine seama si de intensitatea riscului sau de intensitatea sinistrului, respectiv importanta consecintelor sale.
Sunt cazuri in care calculul primei nete depinde de o singura probabilitate care, realizandu-se, produce un sinistru total. In aceste cazuri, intensitatea fiind totala ( de exemplu decesul asiguratului in cazul asigurarii de persoane ), aceasta nu intra in calcul, iar prima neta se calculeaza in functie de probabilitatea riscului.
De cele mai multe ori insa, pierderea suferita este partiala, deci sinistrul nu este total. Intensitatea redusa a riscului exercita in mod necesar, o influenta asupra primei, in sensul diminuarii ei. Intre risc si prima, exista o stransa corelatie, materializata in principiul proportionalitatii primei cu riscul. Conform acestui principiu, nici o prima nu este datorata asiguratorului daca riscul nu exista sau nu mai exista. Acest principiu este de altfel continut si de Legea 136 / 1995, la art. 14.
In stabilirea primei nete mai sunt luate in calcul si alte elemente statistice dintre care cel mai important este durata asigurarii.
Calculul statistic al riscurilor, se efectueaza in functie de unitatea de timp, durata asigurarii, care este in general anuala. In cazul asigurarilor cu durata mai mica de un an, prima datorata este o fractiune a primei anuale, consecinta a faptului ca statisticile au ca unitate temporala anul, compensata cu diversi alti factori. Acestia, cumulati, fac ca prima neta pentru aceste perioade, sa nu coincida cu prima neta corespunzatoare din punct de vedere matematic, cu numarul de luni asigurate. Numeroase riscuri, nu pot fi insa apreciate strict in functie de unitatea de timp, iar ca exemplu putem da asigurarea bunurilor pe timpul transportului.
Adaosul este cel care impreuna cu prima neta, calculata esentialmente in maniera generala descrisa mai sus, formeaza prima bruta de asigurare. Rolul adaosului a fost deja descris, in linii mari rolul acsetuia fiind de a finanta cheltuielile de administrare si gestiune ale societatii de asigurari si, de a furniza profitul care constituie unul din scopurile asiguratorilor.
Primele de asigurare si termenele de plata ale acestora sunt mentionate in polita de asigurare. Primele de asigurare se calculeaza in baza tarifului de prime al fiecarui fel de asigurare potrivit conditiilor specifice de asigurare.
In cazul contractelor de asigurare incheiate pe o perioada de asigurare mai mica de un an dar nu mai putin de o luna primele de asigurare se calculeaza potrivit procedeului pro rata temporis in functie de numarul de zile cuprinse in asigurare.
Prima de asigurare se plateste anticipat, integral sau in rate, la datele scadente precizate in polita. Achitarea obligatiilor de plata in baza contractului de asigurare se face la sediul Omniasig sau prin virament in contul Omniasig. Omniasig nu are obligatia de a reaminti asiguratului onbligatiile de plata. Prima de asigurare se achita in aceeasi valuta in care a fost stabilita suma asigurata
Posibilitati de imbunatatire.
Defalcarea riscurilor si selectarea lor aplicand cote de prime diferite si in cazul persoanelor fizice.
Acordarea unei bonificatii de prima in cazul imobilelor persoanelor fizice ce detin sisteme de alarma si sisteme de prevenirea incendiilor.
Introducerea esalonarii ratelor de prima si pentru asigurari incheiate pe perioade cuprinse intre 6 luni si un an (exclusiv).
2.5. Constatarea si evaluarea pagubelor . Stabilirea si plata despagubirilor.
Constatarea si evaluarea pagubelor se face de catre OMNIASIG S.A. direct sau prin imputerniciti impreuna cu asiguratul sau cu imputernicitii sai, inclusiv prin experti daca partile convin in acest mod.
In cazul in care cu ocazia reparatiei sau restaurarii bunurilor avariate rezulta si alte avarii produse ca urmare a evenimentului asigurat , ce nu au putut fi constatate initial Asiguratul trebuie sa instiinteze Omniasig S.A. in vederea efectuarii unor constatari suplimentare.
Evaluarea si plata despagubirilor se va face de catre Omniasig S.A. , in functie de starea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat pe baza documentelor complete referitoare la cauzele, imprejurarile si consecintele producerii evenimentului asigurat si daca este cazul a oricaror alte documente solicitate de Omniasig pe care Asiguratul are obligatia legala de a le detine (ex. Autorizatii de constructie, de functionare, etc )
La producerea unei pagube pentru care s-a formulat o cerere de despagubire Asiguratorul sau orice alta persoana autorizata de acesta poate fara a-si afecta drepturile decurgand din polita sau a-si mari responsabilitatea ce-i revine conform prevederilor acesteia:
-prelua si mentine controlul asupra bunurilor mobile si imobile
-administra in mod rezonabil conservarea acestor bunuri
Bunurile preluate, aflate sub controlul sau in administrarea Asiguratorului in conditiile prevazute in paragrafele de mai sus nu pot fi abandonate de asigurat, asiguratorului.
Stabilirea si plata despagubirilor se va face de catre Asigurator in functie de starea bunului din momentul producerii evenimentului asigurat pe baza documentatiei complete privind clauzele si imprejurarile in care s-a produs evenimentul asigurat precum si marimea pagubei.
Despagubirea acordata nu poate depasi cuantumul pagubei, nici suma la care s-a incheiat asigurarea si nici valoarea din nou a bunurilor sau valoarea acestora la data producerii evenimentului asigurat
Prin cuantumul pagubei se intelege :
A. In caz de dauna totala :
-la bunuri a caror cantitate se masoara in kilograme, litri,bucati,metri liniari,metri patrati, metri cubi, valoarea reala la data producerii evenimentului asigurat a cantitatii de bunuri distruse sau disparute in intregime ;
-la alte bunuri, valoarea reala la data producerii evenimentului asigurat, a bunurilor distruse sau disparute,din care se scade valoarea la aceeasi data a eventualelor resturi ce se mai pot intrebuinta sau valorifica
B. In caz de dauna partiala, costul reparatiei partilor componente sau pieselor avariate ori costul de inlocuire reconditionare sau restaurare din care se scade valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta sau valorifica. In cazul avarierii unui ansamblu sau subansamblu, la calculul cuantumului pagubei se ia in considerare numai inlocuirea partilor componente care au fost avariate, chiar daca in cadrul reparatiei se inlocuieste intreg ansamblul sau subansamblul. Partile componente sau piesele avariate se pot inlocui numai daca valoarea reparatiilor depaseste valoarea din nou a acestora ori procesele tehnologice existente nu permit reparatia.
Omniasig S.A. acorda despagubiri in cadrul sumei asigurate si pentru :
-pagubele produse bunului asigurat de avarieri sau distrugeri prilejuite de masurile luate in in timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvarea bunului respectiv.
-cheltuielile facute in vederea limitarii pagubelor daca acestea sunt necesare in urma unor pagube produse de evenimente asigurate prin polita .
Daca in momentul producerii evenimentului asigurat valoarea reala a bunului excede suma asigurata prevazuta in polita la stabilirea cuantumului despagubirii , cuantumul pagubei se reduce proportional cu raportul dintre suma asigurata prevazuta in polita si valoarea bunului la data producerii evenimentului asigurat.
Din cuantumul despagubirii se scade fransiza prevazuta in polita, la producerea fiecarui eveniment asigurat.
In cazul daunelor pentru a caror reparatie sunt necesare parti componente, piese sau materiale ce se pot achizitiona numai din strainatate si se platesc in valuta, la calculul cuantumului pagubei valoarea acestora se va considera egala cu :
-contravaloarea facturii de cumparare si a documentului vamal exprimate in valuta in cazul in care prima de asigurare a fost achitata in valuta;
-contravaloarea in lei a facturii de cumparare si a documenntului vamal determinata prin aplicarea cursului valutar de referinta din ziua aprobarii lichidarii daunei daca prima de asigurare a fost platita in lei iar depunerea documentelor necesare instrumentarii daunei s-a facut in termen de 60 zile de la data producerii evenimentului asigurat . In cazul depasirii acestui termen despagubirile se vor calcula in functie de cursul valutar de referinta valabil in cea de-a 60 zi de la data producerii evenimentului asigurat.
Omniasig nu despagubeste TVA platita de Asigurat in strainatate si pe care acesta are dreptul sa o recupereze.
La cererea expresa a Asiguratului, Omniasig poate sa acorde avansuri din despagubiri pe baza unui deviz antecalcul intocmit pe baza preturilor de catalog si a tarifelor de manopera la data producerii evenimentului asigurat dar numai ca urmare a unor pagube deja constatate.
Nu se acorda despagubiri –polita flexa –persoane fizice
pagube produse,direct sau indirect, prin actiunea dispozitivelor explozive sau a armelor de foc ;
in cazul exploziei pentru pagubelor produse,direct sau indirect, prin :
–subpresiune(implozie),soc aerodinamic produs de functionarea unui avion, reactie in zona de combustie a unui motor cu combustie interna precum si prin utilizarea oricarui alt echipament in care energia exploziei este utilizata in mod constient;
explozie determinata de uzuri,coroziune sau defecte de fabricatie si neurmata de incendiu.
Nu se acorda despagubiri –polita extinsa –persoane fizice
a.) pagube produse,direct sau indirect, prin actiune dispozitivelor explozive sau armelor de foc ;
b.)in cazul prabusirilor si alunecarilor de teren, pentru daune cauzate de activitati umane;
c.)in cazul cutremurului de pamant, pentru pagube produse fundatiilor, frescelor sau decoratiilor murale, rezervoarelor pentru apa zidite,curtilor exterioare,scarilor exterioare si alte structuri exterioare(numai daca nu s-a agreat altfel ), de valuri rezultate in urma cutremurelor de pamant, precum si pentru daune produse bunurilor casabile (din sticla,cristal sau portelan ) ca : ambalaje,inclusiv continutul acestora, oglinzi, lampi, geamuri pentru protectie asezate pe mobilier, picturi pe sticla, piese de schimb pentru aparate electrice de uz casnic si gospodaresc, vesela, obiecte de bucatarie ,vaze,bibelouri,statuete,lucrari de arta si alte asemenea;
in cazul furtunii pentru pagube produse :
-cladirilor care nu au fost date in folosinta si bunurilor care se afla in aceste cladiri;
-prin inundatii datorate furtunilor;
-prin infiltrarea apei de ploaie, a grindinei,a zapezii sau a murdariei prin geamuri neetanse sau prin alte deschizaturi,in afara cazului in care aceste deschizaturi s-au produs prin furtuna;
-bunurilor aflate in aer liber;
-bunurilor care sunt fixate pe partea exterioara a cladirii(indicatoare, firme luminoase sau nu ,instalatii cu tuburi incandescente,marchize,obloane pentru obturare,instalatii pentru antene ) instalatii si linii electrice de comunicatii in aer liber ,inclusiv piedestaluri si stalpi, precum si ingradiri.
in cazul grindinei,pentru pagube produse :
-cladirilor care nu au fost date in folosinta si bunurilor aflate in acestea ;
-bunurilor aflate in aer liber;
-prin infiltrarea apei de ploaie, a grindinei, zapezii sau murdariei prin geamuri neinchise sau prin alte deschizaturi altele decat cele produse de grindina ;
-bunurilor care sunt fixate pe partea exterioara a cladirii (de ex: indicatoare,firme luminoase sau nu,instalatii cu tuburi incandescente,marchize,obloane pentru obturare,instalatii pentru antene )instalatii si linii electrice si de comunicatii in aer liber,inclusiv piedestaluri si stalpi,precum si ingradiri;
in cazul inundatiei ,pentru pagube produse de viituri si de inundarea domiciliului asiguratului de apa de conducta.
in cazul coliziunii cu autovehicule pentru pagube produse :
-de autovehicule folosite de asigurat,de beneficiarul asigurarii bunurilor si/sau cladirilor asigurate sau de prepusii acestora,precum si de persoane care,in mod statornic,locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul;
-asupra obiectelor aflate in autovehicule;
-de autovehicule aflate in interiorul cladirilor asigurate;
-ca urmare a uzurii,de orice fel, a autovehiculelor;
-gardurilor,strazilor si drumurilor;
h.)in cazul avalanselor pentru inundatii datorate acestora.
Persoane juridice –Polita Flexa –nu se despagubesc
a.)pagube produse, direct sau indirect, prin actiunea dispozitivelor explozive sau a armelor de foc ;
b.)in cazul exploziei pentru pagubelor produse,direct sau indirect, prin :
–subpresiune(implozie),soc aerodinamic produs de functionarea unui avion, reactie in zona de combustie a unui motor cu combustie interna precum si prin utilizarea oricarui alt echipament in care energia exploziei este utilizata in mod constient;
-explozie determinata de uzuri,coroziune sau defecte de fabricatie si neurmata de incendiu.
Persoane juridice –Polita Extinsa –nu se despagubesc
a.)pagube produse,direct sau indirect, prin actiune dispozitivelor explozive sau armelor de foc
b.)in cazul prabusirilor si alunecarilor de teren, pentru daune cauzate de activitati umane;
c.)in cazul cutremurului de pamant,pentru pagube produse fundatiilor, frescelor sau decoratiilor murale, rezervoarelor pentru apa zidite,curtilor exterioare,scarilor exterioare si alte structuri exterioare(numai daca nu s-a agreat altfel ),de valuri rezultate in urma cutremurelor de pamant;
d.) in cazul furtunii pentru pagube produse :
-cladirilor care nu au fost date in folosinta si bunurilor care se afla in aceste cladiri;
-prin inundatii datorate furtunii;
-prin infiltrarea apei de ploaie, a grindinei,a zapezii sau a murdariei prin geamuri neetanse sau prin alte deschizaturi,in afara cazului in care aceste deschizaturi s-au produs prin furtuna;
-bunurilor aflate in aer liber;
-bunurilor care sunt fixate pe partea exterioara a cladirii(indicatoare,firme luminoase sau nu ,instalatii cu tuburi incandescente,marchize,obloane pentru obturare,instalatii pentru antene ) instalatii si linii eletrice de comunicatii in aer liber ,inclusiv piedestaluri si stalpi, precum si ingradiri.
in cazul grindinei,pentru pagube produse :
-cladirilor care nu au fost date in folosinta si bunurilor aflate in acestea ;
-bunurilor aflate in aer liber
-prin infiltrarea apei de ploaie, a grindinei, zapezii sau murdariei prin geamuri neinchise sau prin alte deschizaturi altele decat cele produse de grindina ;
-bunurilor care sunt fixate pe partea exterioara a cladirii (de ex:indicatoare,firme luminoase sau nu,instalatii cu tuburi incandescente,marchize,obloane pentru obturare,instalatii pentru antene ) instalatii si linii electrice si de comunicatii in aer liber,inclusiv piedestaluri si stalpi,precum si ingradiri.
e.) in cazul inundatiei ,pentru pagube produse de viituri si de inundarea apartamentelor de apa provenita de la conducta.
f.) in cazul coliziunii cu autovehicule pentru pagube produse :
-de autovehicule folosite de asigurat,de beneficiarul asigurarii bunurilor si/sau cladirilor asigurate sau de prepusii acestora,precum si de persoane care,in mod statornic,locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul;
-asupra obiectelor aflate in autovehicule;
-de autovehicule aflate in interiorul cladirilor asigurate;
-ca urmare a uzurii,de orice fel, a autovehiculelor;
-gardurilor,strazilor si drumurilor;
g.)in cazul avalanselor pentru inundatii datorate acestora.
h.)in cazul apei de conducta, pentru pagube produse de apa freatica,de apele statatoare sau curgatoare ,de viitori sau de precipitatii,determinate de starea vremii si de impiedicarea,chiar si patiala,a curgerii normale a acesteia;
in cazul scurgerii prin sprinklere, pentru pagube produse :
–la instalatia sprinkler si ca urmare a viciilor de functionare a acesteia ;
-cu ocazia probelor de presiune ;
-ca urmare a lucrarilor de reamenajare sau a lucrarilor de reparatii la cladiri sau la instalatia sprinkler ;
partilor componente.
Nu se acorda despagubiri – Sebsectiunea Furt prin efractie si talharie (Anexa 9) :
In cazul in care, in urma producerii unui eveniment asigurat bunurile nu au fost gasite, despagubirile se acorda numai dupa trecerea a 30 zile calendaristice din momentul instiintarii Omniasig S.A.
In cazul in care inainte de plata despagubirii bunurile furate au fost gasite despagubirea se acorda pentru eventuale pagube aparute ca urmare a furtului prin efractie sau prin talharie.
Plata despagubirii se face numai cu conditia ca Asiguratul sa dea o declaratie prin care se obliga sa restituie total sau partial ,dupa caz, despagubirea primita, astfel :
–daca dupa plata despagubirii, bunurile au fost gasite, in functie de starea acestora , asiguratul este nevoit sa restituie diferenta intre despagubirea primita si pagubele produse bunurilor respective sau chiar intreaga despagubire ;
–daca dupa plata despagubirii, au fost gasite o parte din bunuri asiguratul este obligat sa restituie acea parte din despagubirea primita reprezentand valoarea bunurilor gasite.
In cazul in care, pentru paza bunurilor sau valorilor s-au incheiat contracte cu societati specializate in paza si securitate, se acorda drept despagubire , in caz de pagube , diferenta dintre despagubirea cuvenita-potrivit prezentelor conditii- si ceea ce se plateste de catre societatea de paza sau despagubirea integrala in cazul absolvirii de raspundere a acesteia.
Omniasig acorda despagubiri numai daca organele politiei confirma , in scris, furtul, faptul ca bunurile nu au fost gasite dupa trecerea termenului de 30 zile calendaristice sau, dupa caz, starea in care acestea au fost gasite.
2.6. Indicatori economico-financiari
In cazul asigurarilor de bunuri si in functie de obiectivele urmarite in aprecierea eficientei unei ramuri din cadrul asigurarilor de bunuri, semnificativi sunt urmatorii indicatori :
gradul de cuprindere in asigurare, rata daunei, costul relativ al activitatii de asigurare, rata profitului, cheltuieli la 1000 lei venit net, productivitatea muncii, durata medie de acoperire a daunelor .
Dintre acestia vom analiza urmatorii indicatori :
1.) Indicatorul rata daunei
Rata daunei (Rd) evidentiaza raportul in care se afla despagubirile (D) sau sumele asigurate platite de asigurator, cumparativ cu primele de asigurare (P) incasate si se exprima matematic prin formula :
Rd = D/P* 100
Cand indicatorul rata daunei (Rd) este calculat in procente, el poate avea valori mai mici, egale sau mai mari decat 100. Cu cat rata daunei este mai mica, respectiv primele incasate sunt mai mari decat despagubirile achitate, cu atat situatia financiara a asiguratorului este mai buna.
Asigurare incendii -mil lei –
Sursa : Omniasig S.A. – situatie Directia Economica
Fig. Evolutia ratei daunei la asigurari incendii
2. Indicatorul gradul de cuprindere in asigurare
Gradul de cuprindere in asigurare (Gc), indicator care prezinta un interes deosebit pentru asigurator, evidentiaza posibilitatea de dispersie a riscului si se calculeaza ca un raport intre numarul bunurilor asigurate (n) si si numarul bunurilor asigurabile (N).
Gc = n/N X 100
Cu cat valoarea acestui indicator este mai apropiata de 100 cu atat rezultatul financiar este la un nivel mai acceptabil. Indicatorul raspunde intereselor asiguratorului in conditiile in care numarul bunurilor asigurate este apropiat numarului bunurilor asigurabile.
persoane fizice -mil lei-
Sursa : Omniasig S.A. – Analiza Directia Economica
Fig. Evolutia gradului de cuprindere in asigurare – persoane fizice
Analiza indicatorului ne arata ca in perioada analizata indicatorul a avut o evolutie ascendenta. Totusi nivelul cuprinderii in asigurare este foarte redus si acest lucru se datoreaza in primul rand slabei popularizari in randul cetatenilor a acestui tip de asigurare.
persoane juridice – mil lei –
Sursa : Omniasig S.A. – Analiza Directia Economica
Fig. Evolutia gradului de cuprindere in asigurare – persoane juridice
Spre deosebire de persoanele fizice se constata o preocupare mai mare a persoanelor juridice pentru protejarea bazei materiale de care dispun, fapt reflectat in marimea indicatorului.
3. Productivitatea muncii pe lucrator
W = P/Ls P = prime incasate
Ls = numar total de salariati
persoane fizice -mil lei-
Fig. Evolutia productivitatii muncii -persoane fizice
persoane juridice -mil lei-
Sursa : Omniasig S.A. – Analiza Directia Economica
Fig. Evolutia productivitatii muncii – persoane juridice
Analiza acestui indicator indica o crestere pronuntata a productivitatii muncii in asigurarile de incendii incheiate de Omniasig S.A. Aceasta crestere se datoreaza in primul rand cresterii valorii contractelor de asigurare incheiate de fiecare salariat in parte dar si cresterii tarifelor de prima.
2.7. Exemplu practic privind intocmirea unei oferte de asigurare pentru societatea ARC S.R.L. si despagubirea acesteia in cazul producerii unui risc asigurat.
Partea practica a proiectului este constituita dintr-un exemplu de oferta de asigurare de bunuri, repectiv asigurarea cladirilor si continutului acestora pentru incendiu si alte calamitati , oferta prezentata de OMNIASIG clientului sau, societatea comerciala ARC SRL.
Oferta de asigurare pe care OMNIASIG o prezinta clientului sau, societatea comerciala ARC SRL se bazeaza pe evaluarea societatii din punct de vedere al riscului de asigurare evaluare realizata prin raportul de inspectie sau evaluare.
Oferta de asigurare trebuie sa fie optimul intre cerintele clientului, posibilitatile societatii de asigurare si trebuie sa tina seama de mai multi factori ce vor fi descrisi mai tarziu, avandu-se in vedere si pozitia concurentei si interesele strategice ale companiei de asigurari respective.
De asemenea, subliniem ca oferta de asigurare este formata numai in parte din pretul cerut pentru concluzionarea asigurarii – prima de asigurare – cealalta parte integranta fiind conditiile de asigurare.
Vom incepe cu prezentarea raportului de inspectie alcatuit in urma inspectiei de risc la societatea ARC SRL., situata in Soseaua XXX 99E, Campina, tel : 111 111, Fax : 222 222.
Raport de inspectie
Inspectia efectuata a fost asistata din partea societatii ARC de urmatorii domni:
Ing. G.D. – Director Tehnic si Risk Manager
Ing. C.C. – Sef sectie celule electrice
Ing. S.P. – Sef sectie TRAFO
Data : 8.01.1998
I. Descriere generala a activitatii societatii comerciale vizitate si a mediului in care isi desfasoara activitatea
ARC SRL este o intreprindere cu capital integral strain ( partenerul strain este ARC Ltd. ), specializata in constructia de celule electrice si de transformatoare de distributie, fiind amplasata in zona industriala a cartierului M. din Campina .
Tehnologia utilizata este moderna, de provenienta vest europeana. Materiile prime si materialele utilizate in procesul tehnologic provin in cea mai mare parte din import
Produsele intreprinderii corespund stasurilor si normelor tehnice din Romania.
In acest moment lucrul se desfasoara intr-un singur schimb, de la orele 08,00 la orele 16,00 dar este posibil ca in viitor, in functie de comenzi sa se lucreze in doua schimburi.
In apropierea intreprinderii nu sunt cursuri de apa sau lacuri, iar in ultimii 25 de ani nu au fost semnalate inundatii si nici alunecari de teren in zona acesteia.
Nu sunt rute de transport aerian regulate in zona in care a fost construita intreprinderea, nu au fost semnalate furtuni sau fenomene atmosferice violente.
II. Descrierea intreprinderii si activitatii acesteia
Intreprinderea isi desfasoara activitatea intr-o hala inchiriata de la societatea RAR S.A. Aceasta a pastrat in folosinta sa cateva incaperi separate de cele ale ARC, cu o suprafata totala de cca. 700 metri patrati.
In aceeasi cladire societatea G.C. dispune de un spatiu inchiriat de cca. 100 metri patrati, unde se desfasoara procesul tehnologic specific de prajire si ambalare a cafelei.
Descrierea cladirilor
Cladirea este o hala cu pereti interiori de separatie, ce adaposteste birourile, sectiile de celule electrice si de transformatoare ale ARC, hala si magaziile RAR S.A. , precum si hala inchiriata de G.C.
Cladirea este construita pe stalpi de beton armat, pereti de umplere din BCA si acoperis din prefabricate semicilindrice din beton. Din loc in loc, in acoperis sunt intercalate luminatoare care permit iluminarea naturala in halele de productie. Iluminatoarele nu sunt prevazute cu deschidere automata in caz de incendiu.
Inaltimea halelor este de 5,5 m. Usile de acces sunt confectionate din metal.
Cladirea a fost construita in anul ‘90, numai din materiale incombustibile, cu respectarea normelor antiseismice in vigoare in Romania, fiind o cladire industriala tipica.
Reteaua electrica interioara distribuie energie electrica cu tensiunea de 380 V si 220 V. Energia electrica este preluata de la vecinul din sud, de la un transformator cu ulei de 1,000 KVA ( exista doua astfel de transformatoare, din care unul este in rezerva calda ).
Cladirea dispune de un rezervor exterior de apa, cu capacitatea de 1,000 metri cubi, pentru stingerea incendiilor, prevazut cu o pompa electrica alimentata pe un circuit diferit de cel al halei de productie. Alimentarea cu apa a rezervorului se face de la reteaua publica, cu ajutorul unui hidrofor. Atat rezervorul cat si pompa apartin RAR S.A. care face si intretinerea si revizia periodica a acestora.
Nu exista ziduri taie-foc in interiorul halelor de productie, dar zidurile ce separa halele intre ele, chiar daca nu depasesc ca inaltime acoperisul, permit o buna protectie impotriva propagarii incendiilor (beton armat si BCA cu o grosime de cca. 20 cm. ).
Sunt instalati de asemenea un numar de 4 hidranti interiori in fiecare din sectiile de productie ale ARC si s-au amplasat un numar de 8 stingatoare cu praf si a 6 stingatoare cu spuma chimica. Stingatoarele sunt verificate si umplute potrivit reglementarilor stabilite de fabricant.
Obiectivul a fost inspectat de o echipa a pompierilor militari, in scopul acordarii avizul de functionare, conform legislatiei in vigoare, aviz acordat fara probleme de altfel, in urma inspectiei.
Nu exista o echipa proprie de pompieri civili.
Toate spatiile sunt prevazute cu sisteme de detectie a fumului si cu butoane de declansare a alarmei in caz de incendiu.
Pompierii militari pot ajunge in caz de necesitate in cca. 15 minute.
Pentru uleiul mineral folosit in sectia trafo, exista doua rezervoare exterioare de 15 metri cubi fiecare, adus prin conducte cu o pompa. Uleiul mineral provine de la rafinaria A. din Pitesti.
Impresia generala este de buna organizare si de curatenie inca din aceasta faza premergatoare demararii productiei.
In prezent sunt angajati 60 de oameni, inclusiv personalul de conducere si auxiliar, iar in viitor numarul maxim al acestora va fi de 100 lucratori.
Paza este asigurata de firma specializata PROT. SRL ., care asigura 3 oameni in permanenta, in viitor numarul acestora urmand sa creasca la 4. Paza se face inclusiv prin ronduri de paza in intreaga incinta exterioara a intreprinderii.
Accesul in birouri se face numai cu cartela magnetica.
Amenajarile birourilor si ale sectiilor de productie ce apartin ABC, au fost facute de urmatoarele societati :
– XX S.A. . – instalatia de incalzire a halelor si instalatia pentru hidrantii interiori
– YY. SA. – fundatiile instalatiei de umplere cu ulei si grupurile sanitare
– MC. SRL – amenajarea birourilor
– a. Birourile ARC
Birourile ocupa o suprafata de 200 metri patrati. Cladirea in care se gasesc birourile face corp comun cu hala industriala, invecinandu-se cu magaziile ce apartin RAR. si G.C.
Cladirea are majoritatea peretilor interiori construiti din lemn ( 80% ). De asemenea exista un tavan fals construit din sipci de lemn, aflat la o distanta de cca. 25 de cm fata de tavanul din beton al cladirii ( h = 3 m ).
Instalatiile electrice corespund stasurilor din Romania. Exista numai doua mini-bucatarii unde se gasesc filtre de cafea si chiuvete. Nu sunt aragaze sau cuptoare cu microunde. Intreprinderea nu are alimentare cu gaz metan.
Suma totala la care s-au ridicat lucrarile de amenajare ( pereti si tavan fals din lemn, instalatii electrice si sanitare, sistem acces cu cartela magnetica, centrala telefonica si cablurile aferente precum si cablurile pentru calculatoare, este de USD 50,000.)
Continutul are o valoare estimata la USD 70,000. De asemenea in aceste birouri se folosesc produse software achizitionate cu suma de USD 30,000.
Impresie generala de ordine si curatenie.
b. Sectia de celule electrice
Celulele electrice fabricate sunt de medie tensiune, de 12 – 24 KV.
Pretul unei asemenea celule este de cca. USD 30,000 ( valoarea medie ).
Sectia este amplasata intr-o parte din hala industriala, separata de restul incaperii printr-un zid interior din BCA, inalt de 3m, diferenta de inaltime pana la tavan fiind constituita de geamuri obisnuite, transparente.
Sectia cu forma dreptunghiulara – dimensiunile : 48 x 18 m ( 864 metri patrati ) – are doua cai de acces, una pentru aprovizionarea cu materii prime si intrarea personalului si iar alta pentru evacuarea produselor finite.
Impresie generala de ordine si curatenie.
Accesul personalului in hala se face numai cu cartela magnetica.
Scurta descriere a procesului tehnologic :
Materiile prime: semifabricate ( intreruptoare ), bare de cupru ( indigen sau de import ), conductori, foi metalice.
1. Materiile prime se introduc in sectie si se depoziteaza pe rafturile metalice speciale, cu ajutorul unui elevator lateral. Evidenta acestora este pastrata de catre un angajat – gestionar.
In paralel au loc doua etape ale procesului tehnologic :
a. Platbanda de cupru se introduce in masina automata cu program pentru gaurire iar apoi se trece la masina automata de indoire. Semifabricatele astfel obtinute se depoziteaza pe mese speciale de unde sunt transportate la etape urmatoare a procesului tehnologic.
b. Foile metalice se introduc in masina automata de sudura electrica prin puncte, care realizeaza astfel carcasa celulei electrice. Carcasele se depoziteaza in locuri speciale de unde sunt preluate in etapele urmatoare ale productiei.
2. Montarea celulelor electrice la mesele de montaj succesive
3. Verificarea celulelor electrice la rece si la tensiune marita ( 66 KV ). Locul unde are loc incercarea la tensiune marita este imprejmuit cu un gard de plasa de sarma, prevazut cu un sistem care nu permite prezenta persoanelor in interior in timpul probelor. Tensiunea este furnizata de un transformator prezent in interiorul zonei delimitate.
4. Ambalarea celulelor electrice se realizeaza pe europaleti, asezati pe un dispozitiv special rotativ. Ambalarea se face in folie de polietilena. Dupa ambalare celulele se depoziteaza in interiorul halei, langa perete, de unde sunt incarcate in camioane si livrate beneficiarilor.
Capacitatea de productie este de maximum 4 celule pe zi, dar practic se va produce 1 celula zilnic, deci cca. 20 pe luna.
Stocurile de materii prime prezente permanent sunt suficiente pentru realizarea a doua celule si au o valoare de USD 100,000.
O parte din subansamble si produsele finite sunt susceptibile de a fi deteriorate de degajari de fum la temperaturi ridicate.
In sectie opereaza elevatoare frontale si unul lateral, toate noi, importate, deservite de personal autorizat. In total, exista 6 transpaleti hidraulici, 4 stivuitoare frontale, 2 stivuitoare laterale, un stivuitor electric manual si 4 statii de incarcare acumulatori. Valoarea acestora se ridica la USD 165,000.
Orice defectiune in fluxul tehnologic conduce automat la intreruperea productiei. Durata estimata de inlocuire a unei masini, in cazul unor daune-avarii totale este de cca. 2 – 6 luni. Defectiunile care nu implica avaria totala, pot fi remediate in cca. 15 – 30 de zile, de catre specialistii ABC.
Software-ul folosit de masinile automate are o valoare de USD 15,000.
c. Sectia de transformatoare electrice
Transformatoarele electrice fabricate sunt de medie si joasa tensiune, de distributie, ermetice si fara conservatori. Tensiunile de iesire sunt cuprinse intre 50 – 1,000 KVA.
Sectia este amplasata intr-o parte a halei de productie, avand o latura lunga comuna cu sectia de celule. Suprafata totala a sectiei este de 1,296 metri patrati, iar forma este de “L”. De asemenea sectia are pereti comuni cu RAR.
Sunt valabile toate caracteristicile generale ale halei, descrise la sectia celule.
Exista doua cai de acces, una pentru materiile prime, iar cealalta pentru scoaterea produselor finite.
Accesul personalului se face numai cu cartela magnetica.
Impresia generala este de ordine si curatenie.
Scurta descriere a procesului tehnologic :
Materii prime : – izolante : carton, hartie, carton ondulat
– pentru circuitul magnetic : miezuri magnetice din otel
– pentru bobinaje ( circuite de curent ) : Al folie sau conductori, Cu folie sau conductori ( emailati sau izolati cu hartie )
– pentru carcase : carcase ca atare, capace, dispozitive de prindere
1. Materiile prime se depoziteaza imediat dupa intrare in depozitul pentru materiale neizolante ( in cadrul halei, neizolat ) si in depozitul pentru materiale izolante ( incapere separata, care are insa geamuri care dau in interiorul sectiei ).
2. Materialele izolante se taie la dimensiunile standard cerute de produsul respectiv
3. Miezurile magnetice care sosesc gata asamblate, se pun in masina de bobinaj de joasa tensiune ( bobinaj constituit din folie de Al ).
4. Cu podul rulant miezurile bobinate se transporta la masinile de bobinaj ( doua ),de inalta tensiune ( conductori de Cu izolati in diverse moduri, functie de profil ).
5. Cu podul rulant se transporta la mesele ( doua ) de asamblare a miezurilor, unde la cele trei miezuri ce formeaza transformatorul se pun elementele de prindere – jugurile.
6.Se trec la mesele de asamblare unde se realizeaza conexiunile electrice, se pune capacul cu trecerile izolante respective si se introduc in cuve.
7.Transformatoarele se introduc in masina de uscare a hartiei de izolare si de umplere cu ulei mineral. Masina de umplere cu ulei este controlata de un calculator special, aflat intr-o incapere separata de restul sectiei. Uleiul necesar este adus cu ajutorul unei pompe, din cele doua rezervoare exterioare. Uleiul este tratat in incaperea unde se afla calculatorul, respectiv este degazeificat, incalzit si prefiltrat. Procesul se desfasoara in masina speciala care este etansa. Uleiul are rolul de izolant. Este combustibil si degaja un fum gros, care probabil este destul de toxic. Masina este supravegheata si exploatata de personal specializat. Punerea in functiune va fi asigurata de producator.
8.Testarea transformatoarelor la supratensiune ( 75 KV ).
9. Transformatoarele se pun pe europaleti, dupa care se depoziteaza in interiorul sectiei, pana la livrare ( ExWorks ).
Capacitatea prognozata de productie este de cca. 3 transformatoare pe zi.
Stocurile prezente permanent au o valoare de cca. USD 100,000.
In sectie sunt doua stivuitoare frontale si unul lateral, precum si transpaleti hidraulici.
III. Riscuri de incendiu si recomandari
A. Riscuri de incendiu
a. Birouri
Riscul este relativ mare, avand in vedere incarcatura combustibila destul de mare.
Sunt prezente mici cantitati de materiale sintetice ( mochete, perdele ).
Este prezenta o mare cantitate de lemn, firele electrice sunt introduse in tevi metalice. De asemenea, este prezenta o mare cantitate de aparatura electronica, aflata insa sub tensiune numai in orele de desfasurare a activitatii zilnice.
b. Sectia celule electrice
Riscul este moderat, in ipoteza ca procesul tehnologic va fi respectat cu strictete.
c. Sectia de transformatoare electrice
Riscul este moderat, in aceeasi ipoteza ca mai sus.
B. Riscuri de furt
a. Birouri
Riscul este relativ mic, desi aici sunt prezente cele mai multe obiecte susceptibile de a constitui motivatia unui furt – calculatoare, computere, imprimante, etc.
b. Sectia celule electrice
Risc moderat, singurele obiecte care ar putea fi furate fiind barele de cupru, care insa sunt destul de mari, cu lungimi intre 2 si 6 metri. Greutatea celulelor aproape ca exclude posibilitatea furtului, care ar implica in mod necesar si un mijloc de transport adecvat.
c. Sectia de transformatoare electrice
Risc moderat, fiind valabile observatiile de la punctul b.
B. Recomandari
Recomandari generale
Riscul de incendiu
Redispunerea stingatoarelor de incendiu ( de preferat ca 80% dintre acestea sa fie cu spuma iar restul cu praf ), in locuri usor accesibile.
Personalul trebuie sa fie in continuare instruit in folosirea acestor stingatoare, care trebuie verificate periodic de personal autorizat.
De asemeni trebuie reglementat cat mai strict fumatul, iar in locurile in care este permis sa se fumeze sa fie amplasate scrumiere de dimensiuni adecvate, prevazute cu margini care sa nu permita raspandirea cenusii incandescente. In locurile unde fumatul este interzis trebuie afisate si fixate placute cu inscriptia “Fumatul interzis”, scrise cu litere clare si suficient de mari. Afisarea trebuie facuta in locuri cu mare vizibilitate.
Trebuiesc prevazute sanctiuni drastice pentru incalcarea regulilor de protectie impotriva incendiilor, iar personalul trebuie instruit periodic de responsabilul ( care trebuie numit de catre risk manager ) cu PSI.
Trebuie plasate sigurante automate la panourile electrice, cu valori adecvate sarcinilor retelei, aparatele electrice trebuie sa fie inpamantate, iar la incheierea zilei de lucru, deconectate de la retea. Nu trebuie sa se permita existenta improvizatiilor electrice.
Recomandam de asemenea pastrarea unei stari de curatenie cat mai avansate, organizarea unor locuri speciale pentru depozitarea reziduurilor si resturilor.
Trebuie evitata supraaglomerarea spatiului de lucru cu produse finite sau materii prime.
Riscul de furt
Trebuie evitata depozitarea materiilor prime si materialelor in alte locuri decat cele prevazute in mod expres pentru aceasta.
Trebuie evitata crearea de stocuri mai mari decat cele prevazute de cerintele tehnologice uzuale. Trebuie verificat periodic modul in care societatea specializata pentru paza isi indeplineste obligatiile contractuale, in special executarea rondurilor de patrulare, care nu trebuie efectuate la intervale de timp regulate.
Instalarea unui sistem de alarma ar reduce destul de mult riscul de furt.
Sistemul de alarma trebuie sa alarmeze atat gardienii de serviciu, cat si alte persoane care nu se afla pe teritoriul intreprinderii ( de preferat Politia ). ABC va instala un sistem de alarma intr-un viitor nu foarte indepartat.
Accesul pe teritoriul intreprinderii, atat in hale si in birouri, cat si in incinta exterioara a intreprinderii trebuie mai bine reglementat decat in prezent.
Recomandari particulare
Riscul de incendiu
a. Birouri
Trebuie asigurata impamantarea tutror aparatelor electrice.
Trebuie evitat focul deschis in interiorul birourilor, iar in cazurile de stricta necesitate, utilizarea focului deschis sa fie facuta numai de catre Risk Manager, cu respectarea tuturor normelor de protectie necesare.
Evitarea oricarei improvizatii electrice.
Nu trebuie permisa folosirea unor mijloace improvizate pentru incalzire in interiorul birourilor.
b. Sectia celule electrice
Instruirea periodica a echipelor de prima interventie in caz de incendiu, cu indatoriri clare in anuntarea pompierilor militari, in deconectarea de la reteaua electrica, in eventuala deschidere a anumitor geamuri sau usi pentru evacuarea fumului ( cu exceptia cazului in care aceasta dechidere ar aduce un aport suplimentar de oxigen care ar alimenta combustia ), etc., in afara celor prevazute in planul de interventie in caz de urgenta, care deja exista.
Ar fi utila dotarea cu dispozitive de deshidere automata a luminatoarelor.
c. Sectia de transformatoare electrice
Nu trebuie permisa depozitarea, nici macar temporara, a materialelor izolante in alte spatii interioare, decat cele special destinate.
Respectarea timpilor prevazuti pentru testarea la supratensiune este de asemenea importanta. Trebuie evitata supraaglomerarea spatiului de lucru cu produse finite sau materii prime.
IV. Valori de asigurat
IV.1. Bunuri
Cladiri : USD 1,000,000
Echipamente : USD 3,500,000
Stocuri : USD 450,000
Software : USD 50,000
V. Dauna maxima probabila ( M.P.L. )
Dauna maxima probabila este definita ca dauna cea mai mare care s-ar putea produce, la unitatea maxima de risc, in cazul izbucnirii unui incendiu, in cazul in care nici una din instalatiile fixe de stingere nu ar functiona.
In opinia mea dauna maxima probabila ce s-ar putea produce ar fi in sectia de transformatoare electrice, la instalatia de uscare a izolatiei si de umplere cu ulei mineral. Chiar in ipoteza producerii unei daune totale la aceasta instalatie si cu afectarea unei zone inconjuratoare de 200 metri patrati, M.P.L. ar putea fi de USD 1,000,000, adica cca. 20% din valoarea totala.
VI. Analiza raportului de asigurare
Analiza raportului de asigurare se face de catre underwriterul societatii de asigurari, in concordanta cu mai multe elemente :
Politica de subscriere a societatii OMNIASIG – oferta de asigurarea va avea acoperire larga datorita :
– daunalitatii reduse pentru asigurarile de incendiu din ultimii ani.
existentei contractelor de reasigurare pentru incendii
ponderii mare a acestui tip de asigurare in societatea OMNIASIG
– detinerii de specialisti de marca in domeniul asigurarilor de incendiu
– grad de raspandire mare al acestui tip de asigurare in Romania
Continutul si calitatea raportului de inspectie – deosebita – raportul provine de la un broker de asigurare specializat pe acest tip de asigurare.
3. Valoarea de portofoliu a clientului respectiv – societatea ARC SRL este parte a unui mare grup international cu o forta financiara deosebita.
4. Valuta in care se doreste incheierea eventualei asigurari – dolari SUA
5. Subscriitorul – fler si experienta deosebita
Oferta de asigurare pentru societatea ARC SRL
Oferta de asigurare este valabila impreuna cu Conditiile generale si specifice de asigurare de incendiu ale societatii OMNIASIG.
Asigurarea de incendiu
Riscuri asigurate : POLITA EXTINSA (Anexa 4 din Proiect de diploma)
Sume asigurate : Cladiri – USD 1,000,000
Echipamente – USD 3,500,000
Stocuri – USD 450,000
Software – USD 50,000
Cote de prima : Cladiri – 2.24 la mie
Echipamente – 2.52 la mie
Stocuri – 2.52 la mie
Software – 3.50 la suta
Fransize : FLEXA – fara
Cutremur – 2% din suma asigurata si limita maxima de despagubire de 80% din suma asigurata
Fenomene atmosferice – 5% din suma asigurata si limita maxima de despagubire de 70% din suma asigurata
Greutatea stratului de zapada – 5% din suma asigurata si limita maxima de despagubire de 50% din suma asigurata
Prima anuala : Cladiri – USD 2,240
Echipamente – USD 8,820
Stocuri – USD 1,134
Software – USD 1,750
Prima totala : USD 13,944
Asigurarea de furt – cuprinsa ca subsectiune in asigurarea de baza ( Anexa 9 –Proiect de diploma )
Riscuri asigurate : Furt si talharie
Forma de asigurare : Subsectiune la asigurarea de incendiu
Sume asigurate : USD 500,000
Cota de prima : 1.23 la suta
Fransiza : 5% din fiecare dauna lichidabila, dar minimum USD 1,000
Prima anuala : USD 6,150
In continuare vom pezenta exemple privind calclul despagubirii la producerea unor evenimente asgurate – vezi pag. 65
Exemple de calcul despagubire:
A. Presupunem ca a avut loc un incendiu in cladirea birourilor .
In urma incendiului s-a produs o dauna totala la cladirea birourilor firmei ARC SRL. In urma acestei daune, au fost afectate in totalitate :
– cladirea birourilor,
-pachetul de software existent.
Calculul indemnizatiei de asigurare cuvenita asiguratului la bunurile afectate de incendiu :
A. Cladire birouri ARC SRL – Suprafata construita a cladirii birourilor 200 metri patrati
Valoarea din nou /metru patrat = 100 USD
Valoare din nou = 200 metri patrati X 100USD/metru patrat = 20.000 USD
Cota de valoare ramasa = 75%
Materiale recuperabile valoare din nou = 2000USD
Deseuri recuperabile – 400 USD
Cost lucrari de curatire a locului afectat de incendiu = 500 USD
1. Se calculeaza valoarea din momentul producerii evenimentului asigurat :
Valoarea din nou X Cota de valoare ramasa = Valoarea din momentul evenimentului asigurat
15.000USD = 20.000USD X 75%
2. Se calculeaza valoarea totala a recuperarilor din momentul producerii evenimentului asigurat:
a. Valoare actuala materiale recuperabile = Valoare din nou materiale recuperabile X cota de valoare ramasa
1500 USD = 2.000 USD X 75%
b. Valoare deseuri recuperate = 400USD
Total recuperari = Valoare actuala materiale recuperabile + Deseuri
Total recuperari = 1900 USD
3. Se calculeaza indemnizatia de asigurare :
Indemnizatie =
Valoarea din momentul evenimentului asigurat – Total recuperari + 10% x Cost curatare teren
Indemnizatie = 15.000USD – 1900USD + 50 USD = 13.150USD
B Pachetul de Software existent = USD 30.000
Valoarea din nou = pretul de achizitie prezent = USD 30.000
Cota de valoare ramasa = 90%
a. Calcul valoare reala
Valoare reala = Valoare din nou X Cota ramasa
Valoarea reala = USD 30.000 x 90% = USD 27.000
b. Calcul indemnizatie de asigurare :
Indemnizatie = valoarea reala = USD 27.000
B. Presupunem ca a avut loc un furt in sectia celule electrice.
Suma asigurata = USD 200.000
Bunuri furate = USD 30.000
Fransiza = 5% din fiecare dauna
Cu prilejul activitatii de stabilire a despagubirii de asigurare s-a constatat ca, in sectie se aflau bunuri cu o valoare mai mare decat suma asigurata, respectiv USD 300.000.
Indemnizatie =
Valoare reala paguba x (Valoare asigurata/Valoare aflata in sectie )-fransiza
Indemnizatia acordata =
30.000 x 200.000/300.000 -200.000/300.000 x 5% = USD 20.000 – 5% = USD 19.000
2.8. Exemplu practic privind contractarea unei polite de asigurare de catre o persoana fizica.
Definirea obiectului asigurarii
Asigurarea pentru persoane fizice se realizeaza prin semnarea de catre asigurat a politei de asigurare prezentata in Anexa 11 din proiect precum si a anexei la polita de asigurare prezentata in Anexa 10 din proiect.
Obiectul asigurarii este precizat in forma detaliata in anexa politei de asigurare. In exemplul nostru bunurile asigurate sunt :
1.Cladire – apartament 2 camere
2. Bunuri aflate in cladire respectiv :
-televizor Samsung
-combina audio
– mobila sufragerie
– mobila bucatarie
– mobia dormitor
Precizam ca, in polita de asigurare este inscrisa explicit adresa la care se gasesc bunurile mentionate in polita.
2.Definirea evenimentelor asigurate in functie de tipul politei
Riscurile asigurate sunt cele continute in Polita Extinsa. La riscurile luate in consideratie prin aceasta polita sau adaugat si riscurile de furt si talharie pentru bunurile aflate in cladire. Precizam ca, riscul de furt si talharie nu poate fi luat in considerare decat cu asigurarea prin Polita Extinsa si nu Polita Flexa.
3. Stabilirea cotelor de prima aplicate
Cladire – cota de prima – 0.221% pe an – Polita Extinsa (Anexa 8 Proiect de diploma )
Bunuri – cota de prima – 0.280% pe an – Polita Extinsa (Anexa 8 Proiect de diploma )
Furt – cota de prima – 0.70% pe an – Sectiune furt,talharie (Anexa 9Proiect diploma)
CAP. III. ETAPELE PRIVIND INCHEIEREA SI DERULAREA ASIGURARILOR DE BUNURI SI DOCUMENTELE SPECIFICE ACESTOR ETAPE. MODUL DE REFLECTARE IN CONTABILITATE A REZERVELOR DE PRIME SI DE DAUNE IN CADRUL OMNIASIG S.A.
3.1. Etapele privind incheierea si derularea asigurarilor de bunuri si documentele specifice acestor etape.
Incheierea si derularea asigurarilor de bunuri in sistemul Omniasig se face, de regula, prin parcurgerea urmatoarelor etape :
I. Completarea de catre cei interesati a formularului Omniasig de “Cerere – chestionar” specific formei de asigurare ce urmeaza a fi incheiata .
Cererea chestionar este documentul prin care solicitantul unei asigurari (clientul ) se adreseaza Asiguratorului precizand totodata si principalele date in legatura cu riscurile existente, in vederea prezentarii de catre Asigurator a ofertei de asigurare.
Completarea de catre client a “Cererii Chestionar” nu implica nici o raspundere contractuala pana in momentul incheierii politei. Din momentul intrarii in vigoare a politei, cererea chestionar se considera parte integranta a acesteia. Cererea are valoare de document juridic in care Asiguratul si Asiguratorul consemneaza unele detalii tehnice privind riscurile asigurate cum ar fi : existenta dotari stingere incendii, modul de asigurare a pazei bunurilor, existenta alarmelor in caz de efractie , dotari pentru detectarea si semnalizarea incendiilor, etc.
Nu se admit stersaturi si modificari pe formularul de Cerere chestionar anexat politei. Urmarirea corectitudinii Cererii chestionar sta in sarcina inspectorului de asigurare.
II. Analiza conditiilor de acceptabilitate de catre Omniasig pe baza datelor din Cererea -chestionar si a criteriilor calitative de acceptabilitate din metodologia Omniasig.
Imediat dupa primirea Cererii chestionar se pot analiza nivelurile de risc ale bunurilor, activitatilor sau afacerilor solicitantului asigurarii .
Aceste nivele de risc se poate evalua in doua etape, dupa caz :
1. Pe baza datelor prezentate de insusi solicitantul asigurarii
2. In urma unei inspectii de risc
Evaluarea nivelului de risc are scopul de a stabili :
a. Riscurile existente la asigurat (in limitele acceptabile preluarii de catre Omniasig );
b. Coeficirentii de ajustare a tarifului de prime in vederea calcularii primei de asigurare ;
c. Eventualele masuri obligatorii sau recomandari pentru viitorul Asigurat in legatura cu incheierea politei, in vederea diminuarii riscurilor, precum si asigurarii respectarii de catre Asigurat a prevederilor cu caracter obligatoriu, a normelor si normativelor legale.
III. Efectuarea inspectiei de risc
Dupa evaluarea Cererii chestionar se poate realiza o inspectie de risc. Daca inspectia de risc efectuata de societatea de asigurari nu corespunde cu situatia constatata in Cererea chestionar se va proceda la refacerea Cererii chestionar si apoi va fi prezentata clientului pentru insusire, semnare si stampilare ( persoane juridice). Rezultatele inspectiei de risc se concretizezza in Raportul de Inspectie care se anexeaza la polita de asigurare.
In cazul in care se constata cazuri ce pot determina sau agrava provocarea riscurilor :
– cand situatia exclude incheierea asigurarii se face o comunicare scrisa pentru a se remedia situatia si apoi se va accepta, in urma unei noi inspectii de risc, negocierea incheierii asigurarii;
– cand situatia se incadreaza in normele de siguranta dar sunt necesare imbunatatiri, se fac recomandari in scris sub rezerva unei inspectii ulterioare.
IV. Cotarea, intocmirea notei de calcul, transmiterea ofertei catre client si negocierea contractului de asigurare
Se prezinta clientului o oferta de principiu pe baza tarifelor si cotatiilor stabilite de Omniasig urmand ca aceste cotatii sa se ajusteze in urma unei eventuale negocieri cu clientul . Precizam ca se va tine cont de Raportul de inspectie de risc. Oferta catre client se faca pe formularul prevazut in Anexa nr. 12. Transmiterea ofertei se poate face prin fax, posta sau telefonic in cazuri de urgenta.
V. Emiterea , completarea, in conformitate cu datele negociate si semnarea politei de catre cele doua parti cu incasarea primei integrale sau a ratei intai de prima.
In cazul in care plata primei sau a ratei se va face prin ordin de plata Asiguratul va completa formularul Decontul de Prime ( Anexa 13)
VI. Predarea catre client a originalului si anexelor politei.
VII. Derularea, incasarea primei sau a ratelor de prima, operarea pe baza de suplimente a modificarilor intervenite ulterior semnarii contractului de asigurare, inspectii de risc periodice, constatari de daune si lichidarea acestora, etc.
Suplimentul de prima este un document emis in perioada de valabilitate a unei polite prin care se fac precizari in legatura cu modifixcari intervenite inb contractul incheiat intre Asigurat si Asigurator ulterior semnarii acestuia ( Anexa 14).
* Pentru respectarea tuturor acestor etape Asiguratorul va intocmi DOSARUL CLIENTULUI care va trebui sa cuprinda urmatoarele documente :
1. Copia politei
2. Formularul Cerere-chestionar
3. Formular OMNIASIG de calcul a cotatiilor de prima
4. Documente legate de plata primelor (decont de prima , chitante )
5. Documente anexa la polita ( inventar bunuri asigurat, expertiza evaluare, copii dupa facturi)
6. Suplimente de asigurare
7. Adrese diverse
8. Date in legatura cu daunele si platile efectuate
9. Raportul inspectiei de risc si dosarele cu recomandari
10. Alte documente in legatura cu derularea asigurarii incheiate.
3.2. Modul de reflectare in contabilitate a rezervelor de prime si de daune in cadrul OMNIASIG S.A.
3.2.1. Rezervele de prima
Temeiul legal de identificare si constituire a rezervelor de prima :
Legea 47.1991 -” se constituie din cotele-parti corespunzatoare riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele “
Legea 82/1991
– principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si a trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera ;
– principiul necompensarii, potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv, precum si intre veniturile si cheltuielile din conturile de rezultate.
Modul de calcul si contabilizare :
Calculul rezervelor de prima se face dupa metoda pro-rata temporis, polita cu polita, pe tipuri de asigurari. De exemplu, o polita de incendiu cu o prima de 12.000 lei valabila pe un an incepand cu 1.10.1996 va avea la sfarsitul anului 1996 o rezerva de 8.975 lei, calculata astfel :
numar zile pana la sfarsitul anului = 92 zile
(365-92) /365 x 12.000 = 8.975 lei
Prin insumare pe ramuri se obtin si se contabilizeaza rezervele
651/rez. pr./ram = 106/rez. pr./ ram la asigurari directe + acceptari si
106/rez. pr. reas / ram = 751/rez pr reas /ram la cedari in reasigurare
Observatii :
1) Chiar daca polita respectiva este cedata 100% in reasigurare, se contabilizeaza constituirea rezervelor aratate ( Principiul necompensarii ).
2.) Conform L47/91 se constituie rezerve si la reasigurari
3.) In cazul cedarilor, din punct de vedere fiscal, nu ar fi acceptat ca o cheltuiala cu reasigurarea pe o perioada ce se intinde pe doua exercitii financiare sa afecteze doar primul exercitiu (independenta exercitiului )
4.) In anul urmator, rezervele care au fost constituite la 31 decembrie (in iesire) se elibereaza la 1 ianuarie (in intrare ), astfel incat veniturile din prime aferente unui exercitiu financiar pot fi determinate analog cu metoda inventarului intermitent
SI + I – SF = E
Rez intrare + Prime incasate – Rezerve Iesire = Prime de competenta exercitiului
5.) Avand in vedere ca L47/91 face referire la “riscurile neexpirate in anul in care s-au incasat primele “, rezerva in intrare ramane la acelasi nivel tot timpul anului, desi balanta de verificare este lunara; se recalculeaza doar rezerva in iesire, anulandu-se vechea rezerva.
Reluand exemplul anterior:
1 ian 106rez/pr/incendiu = 751 rez pr intr /inc 8975 lei
31 ian 651/rez pr/inc = 106/rez pr/inc 7956 lei
28 feb 651/rez pr/inc = 106/rez pr/inc 7956 lei
651/rez pr/inc = 106/rez pr/inc 7036 lei
3.2.2. Rezervele de daune
Temeiul legal
Legea 47/91 -” se constituie in baza estimarilor, a datelor statistice sau a calculelor actuariale privind platile de efectuat in viitor. Acestea nu pot fi mai mici de 40% din diferenta dintre primele incasate si daunele platite la asigurare si reasigurare cu valabilitate in timpul anului”.
Modul de calcul :
In prezent, OMNIASIG S.A. contabilizeaza ca rezerva de daune pe fiecare ramura maxima pozitiva dintre urmatoarele doua valori ( corespunzator celor doua paragrafe din L47/91) :
(1) suma despagubirilor estimate pe fiecare dosar de dauna pe rol
(2) 50% x (prime de competenta exercitiului-daune platite + rezerva de daune in intrare )
Observatii :
1) Pot exista cazuri in care rezultatul din paranteza sa fie negativ, caz in care iese din discutie valoarea (2)
2.) Pot exista ramuri de asigurare ( exemplu transport ) in care durata politelor este foarte scurta si care n-ar mai necesita calcul de rezerva de dauna avand in vedere ca nu mai exista problema de a face fata unor “ plati in viitor” (ele fiind deja expirate ).
3.) In calculul valorii (2) trebuie sa se tina cont si de veniturile obtinute din recuperari si regrese.
4.) In relatia de reasigurare (cedari) nu poate intra in discutie ca rezerva de daune valoarea (2), ci doar valoarea (1) ( outstanding losses ), desi inregistrarea in contabilitate se face de regula pe valoarea (2).
5) In cazul in care, in urma calculelor statistice se determina si rezerva de dauna aferenta daunelor catastrofale si IBNR, opinia noastra este ca aceste valori se includ in valoarea (1).
6.) Proportia de 50% din valoarea (2) s-a hotarat prin decizie interna, din lege rezultand obligativitatea constituirii la nivelul de minim 40%. Nu se specifica o limita superioara.
Observatii generale
1. Respectand principiul necompensarii, Omniasig.S.A. a deschis analitice distincte pentru inregistrarea rezervelor pe :
-ramuri de asigurare ;
-asigurari directe si reasigurari – conturi de venituri si cheltuieli separate ;
– asigurari directe si reasigurari – conturi patrimoniale separate
2. Exista o corelatie intre conturile economice si cele patrimoniale:
– sumele inregistrate ca rezerve in iesire sunt aceleasi cu soldul conturilor patrimoniale.
3. Pentru acoperirea rezervelor se ia in calcul “soldul soldurilor “ conturilor patrimoniale, mai concret, soldurile creditoare de la asigurari directe si acceptari in asigurare se diminueaza cu soldurile debitoare de la reasigurari cedate.
Pentru exemplificarea modului de folosire a conturilor in activitatea de asigurare-reasigurare, prezentam mai jos repartizarea pe conturi a rezervelor,cheltuielilor cu comisioanele si a veniturilor din prime:
-LEI – anul 1997
Sursa : Situatii financiare ale Omniasig S.A.
3.2.3. Posibilitati de imbunatatire :
1.) In CE exista “registrul acoperirii rezervelor “, prin care se aloca pozitii din activul bilantului care sa reprezinte cel putin suma precizata mai sus (soldul soldurilor ), pe fiecare ramura de asigurare, impunindu-se coeficienti de lichiditate prin acte normative. In acest fel,in cazul reevaluarii activelor, se pot determina clar diferentele aferente majorarii rezervelor ( nu doar aferente capitalului social ).
2.) In prezent, in cazul investirii rezervelor in imobilizari, acestea raman conform principiului prudentei inregistrate la cost istoric. Avand in vedere inflatia, la un moment dat societatea de asigurari se poate afla descoperita scriptic (rezerva din pasiv nu-si gaseste corespondent in activ ), putand fi, paradoxal, pusa in situatia de “insolvabila”, reevaluarea din proprie initiativa a activelor fiind mai putin acceptata de organele fiscale. Astfel, investirea in imobile pare o masura “curajoasa “, pe cand investirea in depozite bancare poate aduce si solvabilitatea ( pe langa lichiditate ).
CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL RISCURILOR SI AL ASIGURARILOR LA ASIGURARILE DE BUNURI
4.1 Managementul riscurilor in asigurarile de bunuri
4.1.1. Consideratii generale asupra riscurilor
Cutremure, uragane, prabusiri si alunecari de teren, traznete, avalanse, eruptii vulcanice, inundatii, incendii, sunt cateva din fenomenele cu efecte devastatoare, catastrofale care se produc frecvent, pe diverse meridiane ale globului. Stiinta contemporana are o putere limitata in a prevedea astfel de situatii si o putere si mai limitata in combaterea lor.
Progresul tehnologic a creat noi riscuri : defectiuni ale utilajelor si echipamentelor industriale, incendii industriale, explozii, prabusiri ale aeronavelor, etc. Din aceasta scurta enumerare putem constata ca omul infrunta in principal doua tipuri de pericole ce primejduiesc viata sau bunurile sale : pericole independente de vointa omului si pericole ce deriva din comportamentul acestuia.
Astfel este evident ca inundatiile, cutremurele, uraganele, etc, sunt complet in afara controlului nostru si la fel de evident ca neglijenta, reaua vointa, nerespectarea legilor si a regulilor ne sunt in totalitate imputabile, la fel ca si daunele provocate de acestea.
Poate ca este util sa dam o definitie a riscului, termenul ce caracterizeaza cel mai bine starea in care ne gasim in orice moment.
Riscul este un concept cu mai multe intelesuri, in functie de contextul si de disciplina stiintifica in care este utilizat. Utilizand acest termen in sensul sau strict, el inseamna expunerea la un pericol sau situatie potential periculoasa. Matematicienii sunt interesati in comportarea fenomenelor si definesc riscul ca gradul de dispersie al valorilor in jurul mediei. Cu cat este mai mare gradul de dispersie, cu atat mai mare este riscul. Riscul este deci un element absolut imposibil de eliminat din activitatea cotidiana, ceea ce implica posibilitatea unor pierderi, daune cu consecinte adeseori grave pentru viata si activitatea celor afectati.
Putem face o distinctie intre riscul pur si riscul speculativ, pentru a clarifica si mai bine natura riscurilor. In ceea ce priveste riscul pur este incert daca si cand va avea loc distrugerea unui obiect; un risc pur poate produce numai daune atunci cand se produce. Exemplele clasice de risc pur sunt incendiul, inundatiile sau alte pericole de acest gen sau nesiguranta momentului decesului sau a unei invaliditati permanente ca urmare a unui accident sau a unei boli. Riscurile speculative presupun de asemenea o incertitudine legata de un anumit eveniment, care ar putea produce insa, o pierdere sau un castig, cum ar fi de exemplu o afacere noua sau un joc de noroc.
Riscurile pure pot fi clasificate in concordanta cu tipurile majore de pierderi economice sau de alte pericole conexe acestora.
Doua mari clase de astfel de pierderi putem intalni :
-pierderi personale, cum ar fi cele ce afecteaza viata sau sanatatea, cheltuielile medicale, etc;
-pierderi ale proprietatii, cum ar fi toate cele care afecteaza proprietatea sau valorile unui asigurat, inclusiv daunele provocate de raspunderea civila.
Toate aceste consideratii ne arata de ce numai riscurile pure pot face obiectul unor contracte de asigurare.
4.1.2. Metode de control al riscului
Principalele metode de a controla riscurile, fara a face o enumerare exhaustiva, sunt:
a. evitarea riscurilor
b. asumarea riscurilor
c. elementele aleatoare ale riscului pot fi reduse
d. pierderile pot fi reduse
e. riscurile pot fi transferate
f. riscurile pot fi reduse
Cu exceptia primei metode, aceea a evitarii riscurilor, toate celelalte modalitati de control ale riscurilor nu se exclud in mod explicit, ci se pot completa una pe cealalta.
a. Evitarea riscurilor este o metoda importanta de rezolvare a problemelor legate de incertitudine. De exemplu medicii pot opta sa trateze numai cazurile simple, care nu ar putea sa implice acuzatii de practica improprie; unii fabricanti ar putea opta sa nu mai produca bunuri susceptibile de a provoca daune consumatorilor (de exemplu placi de azbest) Cand retinerea in asumarea unor riscuri este mai mare decat dorinta de castiguri prin asumarea lor, riscul ar trebui evitat. Evitarea riscurilor este posibila, numai cand avem optiunea unei alegeri. Daca riscul nu poate fi evitat, trebuie sa fie controlat printr-o alta metoda.
b. Riscul poate fi asumat – Risc managementul inseamna costuri si implicatii financiare. Totusi, cei ce decid sa isi asume riscurile trebuie sa fie gata sa finanteze nu numai costul riscului ci si costul pierderilor. Costurile riscului apar deoarece potentialele pierderi sunt incerte si ele sunt suportate numai in cazul producerii unei daune. Simplul fapt ca aceste daune pot apare implica deja costuri ale riscului. Aceste pierderi anterioare daunei sunt constituite din cheltuielile efectuate pentru pregatirea in vederea daunei incerte ( de ex : cheltuielile efectuate cu un program de loss-control ).
Pierderile ce urmeaza daunei insesi se constituie in diferenta intre o dauna produsa fara pregatiri si o dauna produsa dupa pregatirile in acest sens. Un alt cost al riscului este grija si efectele sale colaterale, incluzand aspecte financiare si psihice. Daca o potentiala pierdere este atat de mica sau de frecventa, este dificil de identificat riscul, deoarece nici o pregatire in acest sens nu ar reduce costurile in mod efectiv. Costurile unei daune intervin la producerea acesteia. Riscurile pot fi acceptate si se poate trai cu ele, in mod constient sau inconstient.
Asumarea unui risc poate fi activa sau pasiva, cu sau fara pregatiri, in mod inteligent sau nu. De obicei asumarea riscurilor coexista cu planuri pentru controlul pierderilor. Unele riscuri sunt asumate ca urmare a profiturilor potentiale, altele deoarece nu pot fi evitate, iar altele ca urmare a ignorantei sau indiferentei. Deseori asumarea riscurilor este calea cel mai usor de urmat in intampinarea incertitudinilor. Detinerea unei case, de exemplu, este izvorul multor pierderi posibile, ca urmare a : incendiului, furtunilor, exploziilor, etc.
Daunele mici si frecvente pot fi controlate in mod curent fara o finantare speciala. Daca insa aceste daune sunt neregulate si prea mari pentru a fi absorbite atunci cand se produc, anumite fonduri sunt necesare pentru disiparea pierderilor in timp. De asemenea pierderile frecvente se pot produce mai des dacat ne asteptam sau inainte ca fondurile special destinate acestui scop sa fie adunate.
Cum se trateaza daunele mari si daunele frecvente ? Evitarea acestora pare a fi cea mai economica metoda de control, cu exceptia cazului in care profiturile rezultate ca urmare a asumarii riscurilor se estimeaza a fi suficiente pentru a absorbi costul asumarii sau a cazului in care o finantare adecvata este disponibila pentru aceste costuri.
c. Elementele aleatoare ale riscului pot fi reduse – Se pot face eforturi pentru reducerea elementelor aleatoare generatoare de pericole. Masurile de securitate bine definite pot reduce numarul accidentelor. Progresele recente ale stiintei medicale au contribuit la reducerea sau la controlul unor maladii grave, temute acum cateva generatii. Studii substantiale de prevenire a riscurilor sunt finantate si conduse de societatile de asigurari.
Asa cum am mentionat anterior costul pierderilor este diferit de costul riscurilor. De exemplu costul riscului este dat de cheltuielile efectuate pentru prevenirea pierderilor si de contributiile periodice, necesare pentru constituirea unui fond de suportare a pierderilor. Costul pierderii este de fapt evaluarea daunei dupa producerea evenimentului asigurat. Deci, constituirea unui fond de suportare a riscurilor este un cost al riscului. Un alt cost primar este acela al imobilizarii unor sume de bani lichizi. Cand acest fond este utilizat la plata daunelor, aceasta cheltuiala este costul pierderii.
Risc managerii au importanta datorie de a controla pierderile. Loss controlul necesita o mare varietate de specialisti pregatiti ( de ex: ingineri de loss control, contabili, analisti de sistem, juristi s.a. ). Cea mai importanta sarcina a risc managerului este aceea de a motiva personalul de conducere pentru a controla pierderile.
d. Pierderile pot fi reduse – Odata o pierdere survenita, se pot intreprinde actiuni pentru minimalizarea acesteia. Probabilitatea de producere a unei daune nu poate fi eliminata ci numai redusa. Stingatoarele de incendiu sau sprinklerele automate amplasate intr-o intreprindere nu elimina probabilitatea de producere a unui incendiu, dar ii restrang aria de propagare. Examinarile medicale periodice nu reduc posibilitatea unei boli de inima, de exemplu, dar oricum se pot concretiza in tratamente si recomandari care pot trata sau vindeca problemele existente.
Reducerea elementelor aleatoare ce pot provoca pierderi si minimalizarea acestor pierderi sunt doua elemente ce pot coexista si in mod obisnuit asa se si intampla. Pentru exemplificare, un semafor amplasat intr-o intersectie intens circulata va diminua numarul de accidente, iar in cazul producerii acestora, gravitatea lor va fi mai mica ca urmare a vitezei mai mici impuse de existenta semaforului.
e. Riscurile pot fi transferate – Printre diversele posibilitati de transfer ale riscului putem enumera :
1. Subcontractarea, care permite contractantului unei lucrari sa transfere sarcini si responsabilitati subcontractantilor.
2. Incheierea unor acorduri preliminare ( hold harmless agreements ) in cazul daunelor de raspundere civila de exemplu. Un contractant efectueaza o lucrare, dar responsabilitatea sa civila este asumata prin contract de proprietarul cladirii. Riscul de daune ca urmare a raspunderii civile a contractantului nu dispare, dar cel ce suporta aces risc nu mai este contractantul.
3. Asigurarea, reprezinta calea cea mai comuna de transfer a riscurilor. Prin achizitionarea asigurarilor, asiguratul transfera consecintele financiare ale unei pierderi catre asigurator. Daca se produce o dauna, asiguratorul il despagubeste pe asigurat, in acord cu termenii politei de asigurare.
f. Riscurile pot fi reduse – Anterior am incercat sa demonstrez ca riscurile pot fi evitate, asumate sau transferate catre o terta parte.
Chiar si activitatea de prevenire a riscurilor nu elimina riscul pana cand probabilitatea de producere a unei daune devine zero – aceste este un eveniment improbabil. Afacerile la scara mare sunt o metoda de a reduce riscurile. O persoana care are o antena individuala de receptie a emisiunilor de televiziune este supusa riscului ca un traznet sa distruga antena si sa provoace intreruperea emisiunilor preferate. O mare companie specializata in acest domeniu de activitate este si ea supusa riscului ca un traznet sa distruga o antena, dar numarul mare de antene de care acesta dispune, reduce riscul.
Multe tipuri de tehnici manageriale tind sa reduca riscurile : utilizarea unor anumite materiale in procesul de productie, tehnicile de audit financiar, alte metode contabile, planurile de inspectii periodice ale intreprinderilor, etc. pot reduce riscurile.
Dintr-un punct de vedere individual, asigurarea poate fi considerata ca o metoda de transfer al riscurilor. Asiguratorii doresc sa-si asume riscuri deoarece un numar mare de asigurati face ca numarul de daune sa fie mai usor de anticipat. Cu cat numarul de case asigurate contra incendiului este mai mare, cu atat este mai usor de prevazut frecventa daunelor.
4.1.3. Legea numerelor mari
La o prima vedere poate parea ciudat ca o combinatie a unor riscuri individuale sa conduca la o reducere a riscului total. Principiul care explica acest fenomen este Legea Numerelor Mari, uneori denumita in mod eronat legea mediei sau legea probabilitatilor. Legea numerelor mari este tratata de probabilitatile matematice, care insa sunt un domeniu distinct al matematicii. Un simplu enunt al legii numerelor mari ar fi : “ Cu cat este mai mare numarul de obiecte ( intamplari, subiecti, etc. ), cu atat este mai precis rezulatatul obtinut de cel ce s-ar obtine luand in calcul un numar infinit de obiecte.” Daca o moneda este aruncata de un suficient numar de ori, rezultatele se vor apropia de 50% cap si 50% pajura – rezultatul teoretic pentru o infinitate de aruncari.
Evenimente care par a fi rezultatul hazardului, se produc cu o surprinzatoare regularitate daca numarul de observatii creste. Astfel asiguratorii care au statistici ce acopera milioane de asigurati, pot prevedea numarul de persoane care vor deceda intr-o anumita perioada; cu cat perioada este mai lunga, cu atat acuratetea este mai mare. Prevederea numarului de persoane dintr-o clasa a unei scoli care vor deceda intr-un an de asigurare este foarte imperfecta. Aceeasi anticipare aplicata la toate scolile dintr-o anumita tara, va fi mult mai precisa.
Legea numerelor mari este baza asigurarilor. Aplicand aceasta lege, imposibilitatea de a anticipa o intamplare pentru un caz individual, este inlocuita prin posibilitatea dovedita de a prevedea pierderile dintr-un mare numar de cazuri. Asiguratorii constata ca in fiecare an un anumit numar de case sunt distruse de incendii sau ca un anumit numar de persoane isi pierd viata. Daca ar fi izolat un mic numar de cazuri, o mare variatie a pierderilor survenite s-ar constata fata de pierderile medii. Asiguratorii, in limita mijloacelor financiare de care dispun, utilizeaza legea numerelor mari prin asigurarea unui numar cat mai mare de expuneri cu aceleasi caracteristici, acceptabile din punct de vedere tehnic, pentru a putea incadra cat mai bine daunele probabile. In plus, asiguratorii isi doresc la unitatile individuale din aceeasi categorie ce au fost asigurate, ca acestea sa fie cat mai raspandite pentru a evita concentrarea in anumite zone a unor valori prea mari.
4.1.4. Criteriile de asigurabilitate ale unui risc
Pentru ca un risc sa poata fi asigurabil mai multe criterii trebuiesc indeplinite, printre care :
a. un mare numar de riscuri omogene trebuie sa fie implicate
b. sansa de producere a unei daune trebuie sa poata fi calculabila
c. pierderea provocata de un anumit risc sa poata fi usor evidentiabila
d. producerea unei daune in cazuri individuale, sa fie accidentala sau fortuita
e. pierderea potentiala sa fie suficient de mare pentru a provoca probleme
costul asigurarii sa fie suportabil si justificabil economic
evenimentul contra caruia se face asigurarea sa nu poata afecta prea multe riscuri simultan
a. Un mare numar de riscuri omogene trebuie sa fie implicate – un mare numar de riscuri omogene expuse aceluiasi pericol este un criteriu esential pentru a le putea asigura, in conditii ce permit anticiparea pierderilor in tolerantele acceptate de asiguratori. Aceste unitati de risc trebuie sa fie similare, dar nu neaparat identice. O societatea ce vinde polite de asigurare contra incendiului nu poate subscrie polite pentru numai 50 – 100 de proprietari de case. Cu o expunere atat de mica, diferenta intre pierderile ce se produc in realitate si cele estimate, poate fi adeseori excesiva. Asigurarea nu este practica atunci cand deviatia probabila de la daunele anticipate este atat de mare incat pentru a le putea acoperi suntem nevoiti sa ridicam foarte mult nivelul primelor de asigurare, pana la pragul la care nu mai sunt atragatoare pentru cumparatori.
b. Sansa de producere a unei daune trebuie sa poata fi calculabila – probabilitatea de producere a unor evenimente poate fi determinata prin folosirea logicii : de exemplu probabilitatea ca o moneda aruncata sa cada cu aversul sau cu reversul in sus. Alte probabilitati pot fi determinate pe baza experientei anterioare si prin extrapolarea acesteia in viitor. Anticiparea necesita o baza de anticipare si o comparatie intre acesta baza si cea pentru care sunt facute previziunile. De exemplu, daca daunalitatea in anumite conditii este cunoscuta, atunci se face presupunerea ca in aceleasi conditii aceasta va ramane aceeasi. Aceasta presupunere ridica doua intrebari :
a. care a fost daunalitatea in trecut ?
b. este rezonabil sa credem ca acesta daunalitate va ramane aceeasi ?
Aceste intrebari ingreuneaza aplicarea legii numerelor mari. Putem presupune ca la prima intrebare enuntata se poate gasi un raspuns satisfacator – prin acumularea unui numar suficient de mare de informatii de-a lungul unei perioade mari de timp si, ca aceste date sunt disponible; a doua intrebare insa necesita si ea un raspuns. Pentru a obtine rezultate credibile, legea numerelor mari trebuie sa fie aplicata nu numai in mod pasiv ci si in mod activ, adica trebuie sa fie utilizata la obtinerea unor previziuni. Acest aspect ridica o alta problema : care numar poate fi considerat mare in acest domeniu ?. Un numar poate fi considerat suficient de mare daca el poate fi utilizat pentru a reduce riscul pana la un grad care sa-l faca controlabil.
Probabilitatea de producere a unor evenimente poate fi determinata insa si prin logica si prin experienta. Daca nu sunt disponibile statistici pentru anumite evenimente produse atunci este improbabila atingerea unui grad satisfacator de precizie in anticiparea daunelor, chiar daca exista un mare numar de evenimente.
Criteriile esentiale ale unui numar mare si omogen de riscuri sunt insa incalcate cand sunt subscrise asigurari pentru degetele unui pianist sau pentru picioarele unui fotbalist. Aceste polite de asigurare nu sunt asigurari in adevaratul sens al cuvantului, ci transferuri ale riscului catre asigurator.
Factorii care fac posibila asumarea acestor riscuri de catre asiguratori sunt subestimarea pericolului, dorinta de publicitate si de reclama, etc.
c. Pierderea provocata de un anumit risc sa poata fi usor evidentiabila – dauna trebuie sa fie greu de falsificat. Moartea poate, se apropie cel mai bine de perfectiune, in concordanta cu acesta cerinta in cazul asigurarilor de viata, spre deosebire de imbolnaviri. Tendinta de a impiedica fraudele a condus, dupa experiente neplacute, la rigidizarea contractelor de asigurare si la definirea cat mai precisa a riscurilor asigurate ( in cazul politelor de asigurare cu riscuri numite ) sau la o mai precisa mentionare a excluderilor ( in cazul politelor tip “toate riscurile” ).
d. Producerea unei daune in cazuri individuale, sa fie accidentala sau fortuita – chiar daca anumite daune se pot produce si unor grupuri de asigurati, daunele produse indivizilor din grup trebuie sa fie fortuite. In mod ideal dauna trebuie sa fie in afara controlului asiguratului. In asigurarea de furt sunt excluse daunele provocate de lipsurile din gestiune, iar in asigurarea de viata singurul risc asigurat nu este incetarea din viata, ci momentul decesului.
e. Pierderea potentiala sa fie suficient de mare pentru a provoca probleme – riscul asigurat trebuie sa produca o dauna atat de mare incat asiguratul sa nu o poata depasi fara dificultati economice serioase. Daca daunele probabile sunt prea mici, atunci nu este economica cheltuirea timpului, a resurselor, a eforturilor pentru a le asigura. Pentru acest tip de daune sunt totusi emise polite, deoarece exista o larga piata a celor ce doresc sa asigure exact acest tip de daune. Oricum, asigurarea pentru daune ce pot fi suportate de asigurat nu este economica deoarece prima de asigurare nu include numai costul tehnic al pierderii ci si profitul societatii de asigurari, precum si alte elemente.
f. Costul asigurarii sa fie suportabil si justificabil economic – pentru a fi asigurabila, probabilitatea unei daune trebuie sa fie mica. Costul politei de asigurare este alcatuit din prima neta ( pura, tehnica ) care constituie suma necesara pentru acoperirea daunelor de acel tip de catre asigurator si din adaosul societatii de asigurari. Daca probabilitatea daunei este mult peste 40% – 50%, costul acumulat in timp al asigurarii este probabil sa depaseasca despagubirile posibile. In mod evident, pentru ca o asigurare sa fie atractiva pentru cumparator, posibilele despagubiri trebuie sa depaseasca prima totala achitata pentru aceasta. Suma cu care despagubirile trebuie sa depaseasca prima de asigurare platita, variaza functie de tipul asigurarii. In domeniul asigurarilor auto, probabilitatea unor mici accidente este atat de mare, incat multi asiguratori platesc numai daunele ca depasesc o anumita suma, sau un anumit procent din valoarea autoturismului asigurat.
g. Evenimentul contra caruia se face asigurarea sa nu poata afecta prea multe riscuri simultan – daunele individuale trebuie sa fie aleatoare; daca este asa nici o dauna nu poate fi conectata la o alta. Nici un asigurator nu isi poate permite sa vanda polite de asigurare pentru riscuri care pot afecta o mare parte dintre asigurati.
4.2 Managementul asigurarilor de bunuri
4.2.1. Notiunea de management in asigurari
Activitatea de asigurare este deosebit de complexa si sensibila. Mecanismul economiei de piata a generat multiple schimbari in viata economica si sociala, schimbari care au determinat sporirea complexitatii deciziilor, inclusiv prin multiplicarea actiunii factorilor de risc. Posibilitatile de a asuma un risc, repetarea unor riscuri mici si cresterea amplorii consecintelor unor riscuri au determinat evolutia activitatii asigurarilor.
Avand in vedere evolutiile in activitatea de asigurare, rolul managementului in asigurari creste iar realizarea sa eficienta depinde de capacitatea decidentului de a da raspunsuri la problemele care uneori nu sunt cunoscute in prezent. Impletirea managementului asigurarilor cu managementul riscului, cu managementul proceselor monetare si a creditului, cu alte tipuri de management, creaza cadrul lucrativ de adoptare a unor modele si tehnici de actiune, de combatere a starilor de dezechilibru in “timp real”.
Complexitatea managementului asigurarilor rezulta si din natura fenomenelor nespecifice si specifice care pot conditiona manifestarea riscului atat pentru asigurari, cat si pentru asigurati. In consecinta, teoretic cat si practic, managementul in asigurari impune studiul si aprofundarea a doua aspecte distincte : evaluarea riscului si incertitudinii pentru asigurator si evaluarea riscului si incertitudinii pentru asigurat.
Evaluarea riscului si incertitudinii pentru asigurator, are in vedere promovarea si organizarea acelor forme de mangement prin care societatile de asigurare sa-si realizeze din activitatea desfasurata, un anumit prag de eficienta economica care sa ii permita, in conditiile manifestarii unor dezechilibre subiective sau obiective, functionarea in continuare.
Evaluarea riscului si incertitudinii pentru asigurat vizeaza crearea conditiilor necesare constituirii din primele incasate a fondului de asigurare la timp si volumul necesar acoperirii pagubelor produse datorate riscurilor asigurate, posibilitatile de adaptare continua si sistematica a caracterului juridic al asigurarilor pentru toate ramurile de asigurare astfel incat sa permita acoperirea, intr-o anumita proportie, a majoritatii sinistrelor probabile.
Primul aspect se refera la managementul propriu-zis al asigurarilor care priveste eficienta economica ; al doilea aspect , managementul asigurarilor extins, este legat de riscul si incertitudinea proprie si a agentilor economici asigurati. Demarcatia intre cele doua forme de management permite intelegerea caracterului asigurarilor si nu limiteaza aceasta la perceptia si decizia asiguratorului. Prin incheierea asigurarii si incasarea primelor de asigurare, necesare acoperirii eventualelor pagube ulterioare al caror volum initial nu se cunoaste, se realizeaza delimitarea managementului propriu de managementul extins si corelarea deciziilor asiguratorului cu cele ale asiguratului.
Tinand seama de particularitatile activitatii de asigurare, in care scopul principal il constituie realizarea fondurilor necesare acoperirii unor daune datorate actiunii fenomenelor asigurabile (cu un pronuntat caracter aleator ) este necesar ca managementul sa fie orientat catre urmatoarele obiective :
perfectionarea formei juridice de asigurare
extinderea ramurilor de asigurare, inclusiv in profil teritorial
marirea fondurilor de asigurare necesare acoperirii pagubelor
plasarea in actiuni diverse a disponibilitatilor de moment
reasigurarea eventualelor sinistre asigurate de societatile de asigurare.
Avand in vedere ca fenomenele producatoare de pagube au o anumita probabilitate de aparitie, un rol important in procesul decizional il are determinarea volumului daunelor pe baza datelor din evidenta statistica.
Societatile de asigurare isi asuma – prin incheierea asigurarii si incasarea primelor de asigurare – raspunderi in legatura cu acoperirea unor daune care se produc ulterior si al caror volum nu se cunoaste, ci se poate doar aproxima, prin calcule bazate pe teoria probabilitatilor. Pentru ca aceste calcule sa poata fi realizate trebuie sa existe un sistem informational; complet care sa cuprinda inclusiv date privind frecventa si intensitatea riscurilor pe perioade cat mai indelungate de timp.
Cu ajutorul acestor date, societatea de asigurare poate sa stabileasca nivelul primelor de asigurare, apeland la metodele statistico-matematice.
Pentru o apreciere cat mai corecta a costurilor necesare acoperirii pagubelor, se impune ca intreaga conducere a activitatii de asigurare sa se bazeze pe existenta unui sistem informational complet cu privire la pagubele probabile, frecventa si intensitatea acestora, zonele in care se produc, gravitatea fenomenelor, modalitati de prevenire si combatere, efectele pe care le au asupra asiguratului cat si ale asiguratorului. Informatiile, in majoritatea cazurilor se bazeaza pe situatii exprimate statistic si reprezinta cadrul lucrativ care faciliteaza adoptarea unor decizii optime, privind introducerea unor noi forme de asigurare si largirea altora, imbunatatirea sistemului de organizare si conducere a activitatii.
Societatile de asigurare isi asuma – prin incheierea asigurarii si incasarea primelor de asigurare – raspunderi in legatura cu acoperirea unor daune care se produc ulterior si al caror volum nu se cunoaste, ci se poate doar aproxima, prin calcule bazate pe teoria probabilitatilor. Pentru ca aceste calcule sa poata fi realizate trebuie sa existe un sistem informational complet care sa cuprinda inclusiv date privind frecventa si intensitatea riscurilor pe perioade cat mai indelungate de timp.
Existenta unui asemenea sistem informational – conceput ca un ansamblu de procedee si mijloace de colectare,prelucrare si transmitere a informatiei – permite,totodata, efectuarea unor calcule privind evolutia in perspectiva a cheltuielilor cu plata despagubirilor si a sumelor asigurate. Cunoasterea acestei evolutii creaza conditii favorabile pentru stabilirea pe termen mediu si lung a marimii fondurilor necesare realizarii echilibrului financiar al activitatii de asigurare.
Sistemul informational prezinta importanta si in ceea ce priveste fundamentarea temeinica a deciziilor care se adopta de consiliile de administratie ale societatilor de asigurare in problemele de baza privind dezvoltarea organizarea si conducerea activitatii de asigurare.
Exista insa posibilitatea ca unele din informatiile care privesc fenomenele producatoare de pagube sa nu fie actualizate, sa nu cuprinda date care se refera la zona unde urmeaza a se derula asigurarea sau aceste informatii nu au reprezentat un interes pentru alti asiguratori. In aceste conditii implantarea sau largirea unei forme de asigurare se poate realiza daca pot fi obtinute informatii pe baza observatiilor proprii, daca perioada de observare este destul de mare si cuprinde majoritatea fluctuatiilor probabile a unor fenomene ce urmeaza sa fie asigurate, daca modificarile de structura, tehnice,economice ale activitatii asiguratilor au adus sau vor aduce modificari ale sistemului informational.
Managementul in cazul asigurarilor facultative este necesar sa permita realizarea unui grad de cuprindere in asigurare cat mai apropiat de suta la suta, deoarece altfel nu se poate realiza o dispersare optima a riscurilor ; efectuarea in conditii calitative corespunzatoare a operatiilor de contractare a asigurarii si de incasare a primelor de asigurare ; efectuarea intr-un timp cat mai scurt si in concordanta cu realitatea a operatiilor de constatare, evaluare a daunelor si de stabilire si achitare a despagubirilor si a sumelor cuvenite asiguratilor.
Pentru a se realiza un grad de cuprindere in asigurare cat mai ridicat trebuie ca :
– in perioada premergatoare introducerii unei asigurari facultative,societatea de asigurare trebuie sa procedeze la studierea si analiza minutioasa a conditiilor economice financiare si sociale existente pe plan intern sau/si international. Astfel, de exemplu, este necesar sa se cerceteze si analizeze in ce masura asigurarea respectiva intereseaza un numar suficient de mare de persoane fizice si/sau juridice si posibilitatile acestora in ceea ce priveste plata primelor de asigurare.
-in cazul in care cele doua conditii mentionate mai inainte sunt intrunite, este necesara organizarea unei publicitati adecvate a asigurarii respective, prin intermediul mass-media. De foarte mare importanta in reusita actiunii de incheiere a unei asigurari este si calitatea activitatii pe care o desfasoara organele asiguratorului (agenti de asigurare, inspectori etc) direct in randul persoanelor asigurabile. In vederea realizarii acestei actiuni la parametrii cat mai inalti, este necesar sa se dea dovada de mult tact si de inalt profesionalism bazat pe cunoasterea in profunzime a elementelor tehnice a asigurarii respective.
In aceste conditii actiunea ce vizeaza incheierea contractului de asigurare se va putea realiza diferentiat in functie de situatia concreta pe care o prezinta fiecare persoana (profesie,situatie financiara, natura bunurilor pe care le poseda, riscurile la care acestea pot fi supuse ). Totodata cu acest prilej se impune ca personalul care se ocupa de contractarea de asigurari sa prezinte si unele cazuri concrete mai deosebite (persoane ale caror bunuri au suferit diferite daune, despagubiri primite etc ) fiindca este indeobste cunoscut faptul ca una dintre cele mai eficiente cai de reclama privind necesitatea si avantajele asigurarii este tocmai promptitudinea cu care organele societatii de asigurare intervin si acorda despagubirile cuvenite celor pagubiti.
Pentru ca munca, de altfel complexa, pe care o desfasoara personalul unei societati de asigurare sa aiba o eficienta sporita pe linia dezvoltarii asigurarilor facultative care se adreseaza diferitelor categorii de persoane fizice, prezinta o mare importanta cunoasterea cat mai detaliata a situatiei economice si a specificului activitatii fiecarei persoane asigurabile. Astfel, de exemplu, in cazul asigurarilor de bunuri este necesar sa se cunoasca numarul bunurilor asigurabile si al celor asigurate, cauzele pentru care unele persoane au retineri si nu apeleaza la asigurare, etc. Pe baza datelor statistice, se va studia in permanenta evolutia frecventei si intensitatii riscurilor, deoarece acestea pot fi aduse ca argumente de baza in discutiile purtate cu persoanele care au bunuri asigurabile, pentru convingerea lor in legatura cu necesitatea incheierii asigurarii.
Deciziile depind insa nu numai de informatii (datele) pe care le are asiguratorul, ci si de forma juridica in care se realizeaza asigurarea. Forma juridica a activitatii de asigurare stabileste caracterul relatiei contractuale, benevol sau obligatoriu, ce poate favoriza sau nu pentru asigurator aparitia de noi riscuri : pagube deosebite ce trebuiesc indemnizate, valori mari ale bunurilor asigurate, prime si despagubiri obligatorii stabilite prin lege, obligativitatea asigurarii unor bunuri pentru care nu exista sau pentru care nu pot fi luate masuri de prevenire a pagubelor etc.
Managementul activitatii de asigurare, mai ales cand ponderea si prioritatea o au asigurarile facultative, este orientat spre cresterea numarului de asigurari si a valorii acestora. Cresterea sau reducerea cererii de asigurare pentru un anumit bun asigurabil este influentata de urmatorii factori:
posibilitatile financiare ale consumatorilor
modificarea volumului primelor tarifare pentru un bun asigurabil
numarul bunurilor asigurabile si potentialii beneficiari
preferintele beneficiarilor
previziunile privind evolutia primelor tarifare si a puterii de cumparare a consumatorilor.
In toate cazurile, posibilitatile financiare ale asiguratilor potentiali sunt limitate. Urmare, o crestere a costului de asigurare prin plata unor prime cu o valoare mare, va limita cumpararea asigurarii la un nivel de stricta necesitate sau va fi refuzata recurgand la substituirea asigurarii prin societati de asigurare cu asigurarea interna (autoasigurare).
Preferintele asiguratilor potentiali sunt diferite si sunt determinat de numarul bunurilor asigurabile si de valoarea acestora. Cand bunurile asigurabile se incadreaza in categoria de stricta necesitate, cererea este dependenta intodeauna de nivelul primei. Pentru bunurile asigurabile de lux nivelul primelor este intodeauna mai mare si mai usor acceptat.
Cunoasterea influentei acestor conditii pe piata asigurarilor precum si preferintele si comportamentul beneficiarilor fata de utilitatea economica si sociala a unei asigurari favorizeaza dezvoltarea activitatii de asigurare.
Oferta de asigurare reprezinta o importanta deosebita atat in procesul decizional al asiguratorilor cat si al asiguratilor. Ea depinde de urmatorii factori :
existenta bunurilor asigurate precum si numarul si marimea valorica a acestora
gravitatea si intensitatea evenimentelor probabile producatoare de pagube
costul asigurarii
previziunile privind evolutia pietii pentru o anumita categorie de bunuri asigurabile.
Rezulta ca in introducerea si/sau extinderea asigurarilor facultative asiguratorul va avea in vedere doua aspecte : un prim aspect este determinat de cunoasterea cererii de asigurare si daca asigurarea reprezinta pentru asigurat o necesitate (obiectiva sau subiectiva); un al doilea aspect este reprezentat de gradul de acoperire a cererii de asigurare de catre piata asigurarilor, de participarea altor asiguratori cu acelasi obiect de activitate.
Indiferent daca este vorba de implementarea unor noi asigurari facultative sau de extinderea celor existente si penetrarea in alte zone, masurile organizatorice vor avea in vedere: -posibilitatea cuprinderii in asigurare a uui numar cat mai mare de bunuri
-capacitatea financiara a asiguratilor de a achita la termenele stabilite primele de asigurare; -gravitatea riscurilor asigurabile si influenta despagubirilor in rezultatele financiare.
Managementul activitatii de asigurare este orientat si in functie de ramura de asigurare In cazul asigurarilor de bunuri este necesar ca gruparea asiguratilor sa fie realizata pe feluri de bunuri. Specificitatea este data de modul de evaluare, de stabilire a primelor de plata a despagubirilor.
Un loc aparte al analizei manageriale il are studiul posibilitatilor de constituire a primelor si de acoperire din acestea a despagubirilor in caz de daune. De aceea este necesar sa se ia in considerare faptul ca volumul primelor incasate depinde atat de numarul asigurarilor cat si de valoarea primei pentru fiecare asigurare, in timp ce despagubirile depind de frecventa fenomenelor producatoare de pagube si de marimea daunei.
Caracteristicile managementului in asigurari sunt determinate si de profilul teritorial al activitatii de asigurare. Cand bunurile sunt asigurate impotriva riscurilor ce pot aparea pe teritoriul unei tari, organizarea si conducerea asigurarilor va fi orientata in functie de specificul organizarii administrativ teritoriale ale zonei, de conditiile si cerintele economice, financiare, sociale ale asiguratilor si ale bunurilor asigurate. In situatia in care bunurile sau persoanele asigurate necesita a fi indemnizate pentru pagubele pe teritoriul altor tari, decat a celei de resedinta, organizarea asigurarii se realizeaza pe baza conditiilor impuse de piata internationala a asigurarilor, tinand seama de caracteristicile ramurii de asigurare.
Piata asigurarilor, mai ales in conditiile realizarii asigurarilor externe, solicita din partea asiguratorilor un sistem deosebit de organizare si conducere. Pentru adaptarea permanenta la cerintele pietei externe, asiguratorii au nevoie de informatii curente privind oferta, cererea de asigurare si tehnicile de asigurare. Informatiile pot fi obtinute prin prospectarea directa si continua a pietei sau pe seama datelor puse la dispozitie de organisme specializate in asigurari interne si externe. In unele cazuri, informatiile de aceasta natura sunt incomplete fapt pentru care prospectarea permanenta,directa, are rolul de a sesiza din timp eventualele modificari ce pot apare pe piata, tehnicile folosite de alti asiguratori pentru adaptarea la noile situatii, avantajele si dezavantajele anumitor forme de asigurare. In cazul prospectarii externe, aceasta se poate realiza atat prin intermediul unor agentii proprii create pe unele din cele mai importante piete de asigurari din lume cat si prin trimiterea periodica a unor reprezentanti ai societatilor de asigurare in vederea documentarii si cunoasterii nemijlocite a situatiei existente pe aceste piete. Practica din unele tari demonstreaza ca, prin intermediul unor agentii proprii, se creaza conditii mai bune pentru a se putea cunoaste permanent si nemijlocit situatia cererii si ofertei de pe diferite piete de asigurare si reasigurare. Acesta cunoastere se dovedeste a fi de un real folos in luarea unor decizii privind alegerea societatii de asigurare careia i se va ceda o parte din raspunderile ce depasesc capacitatea de acoperire in valuta a unei societati de asigurare sau a celei de la care se va accepta primirea in asigurare a unei parti din raspunderea sa.
Managementul asigurarilor trebuie sa raspunda si sa incadreze activitatea de asigurare in reglementarile legale care dirijeaza si conditioneaza operatiunile. Pentru a se incadra in aceste reglementari, conditie necesara in vederea participarii pe piata asigurarilor, societatile de asigurare si-au adaptat continuu structura organizatorica. In functie de categoriile de asigurare pe care le practica, unele compartimente sunt specifice, constituite special iar altele sunt nespecifice, cuprinzatoare si generale pentru toate activitatile.
Societatile de asigurare din domeniul asigurarilor se pot constitui in Romania ca societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata.
Societatea de asigurari este condusa de AGA care ia decizii asupra activitatii acesteia si stabileste coordonatele politicii ei pe plan economic si comercial.Administrarea societatii de asigurari se realizeaza de catre Consiliul de Administratie, a carui competenta se stabileste de Adunarea Generala a Actionarilor. Pana la transmiterea actiunilor din proprietatea statului in proprietatea unor terte persoane fizice sau juridice Consiliul de Administratie este numit de imputernicitii mandatati sa reprezinte capitalul de stat, cu acordul Ministerului Finantelor. Consiliul de Administratie are responsabilitati privind angajarea si stabilirea drepturilor si obligatiilor personalului repartizarea acestuia pe compartimente, stabilirea strategiei si tacticii de marketing, aprobarea conditiilor si tarifelor privind asiguraril facultative si programele de reasigurare.
Consiliul de aAministratie are latitudinea de a delega, Comitetului de Directie o parte din problemele de care el raspunde. Acest comitet este compus din membrii alesi din Consiliul de Administratie.
Societatile de asigurare pot avea in teritoriu sucursale la nivelul fiecarui judet, precum si filiale si agentii in alte localitati din resedinta judetului. Structura si felul compartimentelor unei societati de asigurare difera in functie de categoriile de asigurari pe care aceasta le practica.
O societate comerciala de asigurari poate fi structurata dupa cum urmeaza :
4.2.2. Veniturile si cheltuielile unei societati de asigurare
Sursele de venituri pentru o societate de asigurare
Aceste surse se impart in 3 mari categorii :
– venituri incasate din primele asigurarilor prin efectul legii
– venituri incasate din asigurarile facultative
-venituri din operatiuni de asigurari si reasigurari in valuta
In cazul in care in afara de activitatea de asigurare, societatea mai practica si activitatea de reasigurare sursele de venituri se completeaza cu :
– prime incasate din reasigurari primite
-dezdaunari in valuta
-refractii asupra primelor cedate in reasigurare
-recuperari si regrese din despagubiri in valuta
-alte venituri din reasigurari
In afara de veniturile obtinute din activitatea de asigurare societatea de asigurare poate obtine venituri din operatiuni diverse ca :
-dobanzi incasate aferente sumelor plasate ca disponibilitati unor institutii financiare si de credit ( disponibilitati in cont bancar )
– veniturile rezultate ca urmare a investirii unei parti de capital, din rezervele de capital, rezerve tehnice si titluri de valoare, bunuri mobiliare si imobiliare sau din utilizarea lor pentru acordarea de credite institutiilor cu profil bancar.
-sume incasate din regrese
– diverse alte venituri
Veniturile din reinvestirea fondurilor au un rol important in obtinerea echilibrului financiar a societatii de asigurare.
Cheltuieli efectuate de o societate de asigurare
– cheltuieli pentru plata despagubirilor si a sumelor asigurate;
– cheltuieli pentru constituirea rezervelor tehnice statutare;
-cheltuieli pentru constituirea si administrarea fondului de asigurare.
Cheltuielile pentru plata despagubirilor se impart in functie de tipul asigurarilor practicate (raspundere civila sau facultative ).
Cheltuielile necesare constituirii rezervelor tehnice pot fi grupate in :
– cheltuieli aferente rezervelor de prime pentru asigurarile de viata
– cheltuieli destinate rezervelor de daune pentru asigurari non-viata
Veniturile si cheltuielile sunt inscrise si se urmaresc prin intermediul Bugetului de Venituri si Cheltuieli, acesta reprezentand un instrument de conducere eficient al societatii de asigurari. BVC reprezinta un mijloc eficient de conducere si control al activitatii de asigurare, de realizare a echilibrului financiar, de gestionare a fondurilor de care dispune societatea de asigurare.
Nivelul veniturilor se determina cu ajutorul unor indicatori specifici ca :
gradul de cuprindere a bunurilor si persoanelor in asigurarea facultativa,
posibilitati de crestere si largire a retelei si marire a personalului destinat efectuarii acestor operatiuni ;
conditiile specifice (accept,religie, considerente diverse ) care favorizeaza sau nu desfasurarea si dezvoltarea anumitor feluri de asigurari de bunuri si persoane ;
posibilitati de crestere a numarului bunurilor prevazute a fi asigurate obligatoriu.
Evaluarea cheltuielilor aferente realizarii operatiunilor de asigurare (despagubiri, cheltuieli nespecifice si specifice ) sunt strans dependente de :
reteaua de subunitati;
numarul de personal angajat ;
volumul de activitate;
volumul pagubelor rezultate ca urmare a actiunii factorilor de risc asigurati.
Cheltuielile necesare constituirii si administrarii fondului de asigurare, cuprind elemente de cheltuieli cu resursele de munca (salarii, indexari, somaj, asigurari sociale ) cu functionarea si intretinerea bunurilor mobiliare si imobiliare (amortizare,reparatii, etc ), alte cheltuieli specifice (publicitate,taxe postale, chirii,etc ).
Fig. Structura veniturilor si cheltuielilor unei societati de asigurare
4.2.3. Echilibrul financiar
Echilibrul financiar, ca parte componenta a echilibrului economic, reliefeaza concordanta relativa intre sursele financiare si utilizarea acestora pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare.
Drept urmare, prin managementul asigurarilor se urmareste realizarea unui echilibru financiar intre veniturile si cheltuielile posibile, ca rezultat al activitatii de asigurare.
Starea de echilibru sau de dezechilibru si modul de percepere a unor fenomene de catre manager, va permite analiza concreta a rezultatelor economice in general si, in special, a celor financiare. In aceste conditii, daca cerintele pentru realizarea echilibrului sunt cunoscute, asiguratorii pot identifica factorii care provoaca schimbarea si vor alege o alta forma de echilibru.
O analiza financiara riguroasa in domeniul asigurarilor presupune crearea conditiilor care sa rezolve si echilibrul intre managementul propriu si cel extins, echilibru care se poate manifesta sub diverse forme : echilibru stabil, echilibru instabil, echilibru partial, echilibru general.
In domeniul asigurarilor, echilibrul stabil exprima situatia in care deciziile asiguratorilor inlatura efectele unor fenomene si se revine la starea de echilibru, iar echilibrul instabil se manifesta in situatia in care, dupa perturbari, sistemul nu revine la starea sa initiala.
Perturbarile echilibrului financiar sunt continue si pot fi localizate pe o anumita ramura de asigurare , situatie in care se impune analiza efectelor perturbatoare asupra echilibrului partial. Daca fenomenele influenteaza intreaga activitate atunci echilibrul general se poate reface prin actiunea asupra tuturor fenomenelor cauzatoare.
Aprecierea rezultatelor, prin prisma echilibrului , se bazeaza pe trei criterii generale : eficienta (rezultate obtinute ), stabilitatea (inlaturarea influentelor ) si cresterea (marire volum activitate,diversificare) .
Schimbarea in marimea si structura activitatii de asigurare, in conditii de concurenta pe piata interna si externa, solicita analize specifice, utilizand instrumente microeconomice de analiza si instrumente macroeconomice (pentru realizarea echilibrului si cresterii economice ).
Pentru a ilustra mecanismul starilor de echilibru se utilizeaza un model simplu de analiza si cuprinde determinarea a trei elemente : volumul primelor incasate, costurile aferente activitatii (indemnizatii, cheltuieli cu gospodarirea fondului de asigurare ) si structura activitatii de asigurare.
Volumul primelor incasate depinde de cererea de asigurare, diversitatea ofertei si marimea primei tarifare pe unitate de masura. Daca cererea si oferta de asigurare sunt echilibrate (oferta acopera cererea), starea de echilibru financiar este dependenta de marimea primei tarifare unitare. Daca am considera ca toti asiguratorii practica acelasi nivel de prima pentru un bun asigurat, atunci instabilitatea poate apare cand un singur sau un grup de asiguratori vor diminua nivelul primei unitare. Ca urmare a acestei actiuni, cererea se va indrepta spre ofertantii care solicita cel mai mic pret creand un dezechilibru financiar asiguratorilor care nu pot diminua pretul asigurarii.
Costurile de asigurare reprezinta efortul asiguratorului de a acoperi pagubele asigurate (pentru care a incasat primele de asigurare cuvenite ) si de a administra fondul de asigurare constituit. In conditiile in care intensitatea si gravitatea fenomenelor producatoare de pagube nu au fost determinate corect din punct de vedere probabilistic, ca urmare a insuficientei informatiilor statistice sau a observatiilor proprii,echilibrul financiar este afectat.
Principalele masuri de de imbunatatire a activitatii de asigurare vizeaza urmatoarele aspecte :
1. Perfectionarea conditiilor de asigurare oferite de OMNIASIG S.A :
a.) Elaborarea unor contracte de asigurare coplexe care sa asigure :
-persoane fizice : cladirea, bunuri casnice, autoturism
-persoane juridice : cladirea, continut cladire, parc de autovehicule, marfa transportata.
b.) Includerea in declaratia de asigurare a optiunii privind cesionarea in favoarea unei banci
c.) Defalcarea riscurilor si selectarea lor aplicand o cota de prima majorata daca posibilitatea producerii evenimentului asigurat este mai mare
d.) Elaborarea mai multor tipuri de asigurari, pe acelasi risc asigurat in functie de solicitarile asiguratului.
2. Intensificarea activitatii de cercetare a pietei
Acest lucru se poate realiza prin intermediul Directiei Marketing pentru a orienta activitatea de asigurare in functie de cerintele pietei. Societatea Omniasig S.A. trebuie sa se preocupe de obtinerea de informatii de maxima importanta care se refera la :
– diversificarea gamei de asigurari
– imbunatatirea retelei de distributie a asigurarilor
– perfectionarea organizarii interne si a serviciilor oferite
– imaginea si locul ei in cadrul pietei asigurarilor.
Aceste informatii trebuie obtinute prin cercetari de piata si trebuie sa fie folosite mai eficient pentru fundamentarea celor mai bune decizii in raport cu cerintele la nivelul pietei asigurarilor.
Promovarea unei oferte declanseaza in randul societatilor comerciale de asigurare o activitate cu o complexitate ridicata, care de altfel reprezinta strategia produsului (ramura de asigurare).
Lansarea unor noi produse de asigurare se face in functie de cerintele pietei utilizand in acest sens studii, informatii cu privire la conditiile pietei, prognoze, resursele interne ale asiguratorului, determinarea si masurarea performantelor, reactia concurentilor.
3. Imbunatatirea legislatiei in domeniul asigurarilor
Cresterea eficientei economice nu poate fi realizata de asigurator sau reasigurator daca legea nu ofera un cadru juridic corespunzator desfasurarii activitatii de asigurare. Prin absenta unor reglementari, in ceea ce priveste infiintarea, functionarea si supravegherea societatilor de asigurare,iar spatiul de desfasurare a acestei activitati nu este solid si coerent si nu inspira credibilitate, nu se poate realiza o activitate eficienta.
Un aspect negativ in sistemul legislativ este acela ca ritmul de adaptare a cadrului legal propice desfasurarii si dezvoltarii activitatii societatilor de asigurare este mult mai lent decat cadrul in care se dezvolta piata asigurarilor. Stabilirea unor jaloane flexibile ale cadrului legislativ care sa dezvolte posibilitatea realizarii in conditii de garantare si siguranta a asigurarilor si in paralel, schimbarea mentalitatii populatiei fata de conceptul de asigurare,ar constitui la ora actuala principalul mod de actiune adaptat schimbarilor economice,sociale, politice ale Romaniei.
Alte necesitati de imbunatatire a legislatiei :
-Marirea plafonului capitalului minim deoarece acesta nu asigura, asa cum este prevazut de lege, o garantie suficienta pentru functionarea in siguranta a societatilor de asigurari si reasigurari ;
-Intarirea normelor de control ale OSAAR stabilite prin HG 574/1991 pentru solutionarea rapida a cazurilor de insolvabilitate si evitarea infiintarii de societati de asigurari neprofesionale.
-Crearea unor norme contabile specifice asigurarilor deoarece societatile de asigurari nu se pot asimila cu simple societati comerciale.
-Rezervele tehnice sunt inregistrate in acelasi cont cu rezervele legale. Rezervele tehnice nu pot fi asimilate rezervelor legale, respectiv de capital. Se impune evidentierea rezervelor tehnice in conturi distincte, pe categorii, creandu-se astfel un sistem unitar de inregistrare a rezervelor tehnice.
-Implementarea Directivelor Europene de contabilitate in activitatea de asigurare din tara noastra.
-Modificarea aliniatului 2 al articolului 6 din Legea 136/1995 “Cedarea in reasigurare pe piata internationala se va face numai in masura in care riscurile ce fac obiectul reasigurarii nu pot fi plasate pe piata interna “ deoarece acest alineat constituie o bariera in calea liberei circulatii ale capitalurilor pe piata europeana.
4. Utilizarea intr-o masura mai mare a serviciilor oferite de brokeri.
Brokerul, potrivit legilor si uzantelor existente, are obligatia sa-si utilizeze intreaga pregatire teoretica si practica pentru atragerea unui numar cat mai mare de asigurati. Acesta ofera consultanta potentialilor asigurati la : cel mai bun tip de asigurare, riscuri asigurate si prima de asigurare cele mai competitive pentru asigurati. Intensificarea colaborarii dintre societatea de asigurare si brokeri trebuie corelata cu perfectionarea continua a conditiilor de asigurare oferite.
In Anglia,de exmplu, agentul care intermediaza se numeste “broker de asigurare “ iar persoana care l-a contactat, facand acest lucru inseamna ca a intrat intr-o relatie legala cu agentul sau, care la randul lui a intrat intr-o relatie legala cu asiguratorul. Legislatia engleza care reglementeaza acest gen de relatii este cunoscuta sub numele de legislatia agenturarii. In Romania notiunea de broker a patruns si in domeniul asigurarilor, dar ea este mult mai putin utilizata. In Romania, legislatia care guverneaza este cea a asigurarilor in general, datorita fazei de inceput in care se afla acest tip de relatii neexistand o legislatie specifica pentru acestea.
5. Intensificarea activitatii de reasigurare
Reasigurarea ofera posibilitatea cresterii gradului de stabilitate a rezultatelor financiare a societatii de asigurare prin dispersarea riscurilor pe o arie geografica cat mai extinsa.
Reasigurarea joaca un rol foarte important in industria asigurarilor deoarece societatea de asigurare beneficiaza de urmatoarele avantaje in urma activitatii de reasigurare :
– primeste capacitate
-are stabilitate
– ii creste puterea financiara
Societatea analizata va trebui ca, in viitor, sa acorde o mai mare atentie protectiei prin asigurare mai ales in cazul asigurarilor de incendii. Acest lucru se datoreaza mai ales faptului ca Romania se afla intr-o zona seismica ridicata.
6. Instruirea personalului :
A. Prin organizarea de cursuri de specializare referitoare la :
– pregatirea in domeniul asigurarilor
– tehnici de vanzare
-marketing
B: Insusirea si aplicarea normelor de etica in domeniul asigurarilor
7. Extinderea sistemului informational prin dezvoltarea retelei de calculatoare si introducerea in sistemul de gestiune a datelor, informatii privind toate formele de asigurari precum si informatii din dosarele de daune.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Asigurarea de Incendii Si Alte Pagube La Bunuri.rezultate Obtinute Si Posibilitati de Perfectionare (ID: 130310)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.