. Asezarea Si Perceperea Veniturilor Bugetare

CUPRINS

Capitolul I – Organizare și funcționalitate la Liceul Economic nr. 1 Iași

Scurt istoric și obiect de activitate la Liceul Economic nr.1 Iași…………………………………………………………………………..pg.4

1.2 Organizarea internă a Liceul Economic nr. 1 Iași………pg.5

1.3 Relațiile externe ale Liceul Economic nr. 1 Iași……….pg.10

1.4 Structura și evoluția veniturilor și cheltuielilor Liceul

Economic nr.1 Iași…………………………………………………….pg.12

Capitolul II – Fundamentarea indicatorilor de venituri și cheltuieli

la Liceul Economic nr.1 Iași

2.1. Clasificația veniturilor și cheltuielilor bugetare…….pg13

2.2. Fundamentarea indicatorilor de venituri……………..pg14

2.2.1. Fundamentarea veniturilor din chirii………….pg15

2.2.2. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări..pg15

2.2.3. Fundamentarea veniturilor din donații……….pg16

2.3. Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli……………pg16

2.3.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal…….pg16

2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale și a serviciilor

2.4. Bugetul de venituri și cheltuieli al liceului Economic nr.1 Iași

Capitolul III- Finanțarea cheltuielilor la Liceul Economic nr.1 Iași

3.1 Surse de finanțare………………………………….pg32.

3.2 Metode și tehnici prezente în finanțarea cheltuielilor la

Liceul Economic nr.1 Iași………………………………pg34

3.3 Utilizarea creditelor bugetare și a mijloacelor bănești alocate. Plãți pentru cheltuieli…………………………….pg40

Capitolul IV- Organizarea și conducerea evidenței privind gestiunea financiarã la Liceul Economic nr. 1 Iași

4.1 Evidența tehnico operativã………………………………………pg45.

4.2 Evidența contabilã………………………………………………….pg47

Capitolul I – Organizare și funcționalitate la Liceul Economic nr. 1 Iași

Scurt istoric și obiectul de activitate la Liceul Economic nr.1 Iași

Liceul Economic nr. 1 Iași s-a înființat începând cu 1 septembrie 1966 și funcționeazã și în prezent. A cunoscut diferite denumiri:

Liceul Economic

Liceul Economic de contabilitate și comerț

Liceul Economic nr.1 Iași

Liceul Economic și de drept administrativ

Liceul economic de drept administrativ și de servicii în prezent

Pe baza dispoziției a Ministerului învãțãmântului în anul școlar 1966-1967 odatã cu înființarea liceului au mai fost școlarizați și 120 elevi în 3 clase care au intrat direct în clasa a X-a ei având la bazã clasa a IX-a.

Începând cu 1 septembrie 1976 pe baza unei hotãrâri a organizației centrale și a unui protocol încheiat între Ministerul Finanțelor și Consiliul Popular Județean Iași, s-a trecut în subordine localã Inspectoratul Școlar Județean având un rol sporit în toate problemele liceului.

De-alungul anilor au existat diverse profile în funcție de necesarul de cadre ale beneficiarelor ca:

Profilul finanțe-credit

Comerț- merceologie

Industrie

Contabilitate pentru agriculturã

Drept administrativ

Obiectul de activitate al scolii este prestarea de servicii didactice de către personal specializat conform articolului 32 din Constituția României care prevede dreptul la educație pentru fiecare cetățean, indiferent de sex, de rasă, de naționalitate, de apartenență politică sau religioasă, fără restricții care ar putea constitui o discriminare sau segregare.

Organizarea internã a Liceului Economic nr.1 Iași

Liceul Economic nr.1 Iași este organizat în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin OMECnr. 4747/16.10.2001. Unitatea de învățământ este condusă de 1 director care are în subordine Secretariatul, Departamentul Contabil și Departamentul Administrativ.

Funcția de director poate fi ocupată de personalul didactic titular având cel puțin gradul didactic II și vechime la catedră de cel puțin 5 ani, care se distinge prin calități profesionale și manageriale. Ocuparea postului se face prin concurs organizat de inspectoratul școlar. Numirea în funcție în urma concursului se face pe bază de contract de management educațional, în condițiile legii de către Inspectoratul Școlar General.

Directorul este subordonat inspectoratului școlar județean, reprezentat prin inspectorul școlar general. Fișa postului și fișa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul Educației și Cercetării.

Directorul unității de învățământ cu personalitate juridică care are compartiment financiar-contabil propriu sau prin care se realizează și evidența contabilă sintetică și analitică și execuția bugetară a altor unități de învățământ, este, de drept, directorul acestui compartiment. Personalul compartimentului financiar-contabil este subordonat directorului și își desfășoară activitatea conform atribuțiilor stabilite de acesta prin fișa postului.

Directorul școlii, în calitate de angajator, are următoarele atribuții :

încheie contracte individuale de muncă cu personalul angajat și aprobă concediile de odihnă ale personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic;

aprobă concediu fără plată, și zilele libere plătite, conform Legii nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare și contractului colectiv de muncă pentru întregul personal și asigură suplinirea acestuia;

consemnează în condica de prezență absențele și întârzierile de la ore ale personalului didactic de predare și de instruire practică, precum și ale personalului didactic auxiliar și nedidactic de la programul de lucru;

atribuie prin decizie internă orele rămase neocupate personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau plată cu ora;

numește și eliberează din funcție personalul didactic auxiliar și nedidactic, conform legislației;

coordonează comisia de salarizare și aprobă trecerea personalului salariat al unității de învățământ de la o gradație salarială la alta, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

În calitate de ordonator terțiar de credite bugetare, directorul liceului, răspunde de :

elaborarea proiectului de buget propriu;

urmărirea modului de încasare a veniturilor;

necesitatea, oportunitatea și legalitatea angajării și utilizării creditelor bugetare, în limita și cu destinația aprobate prin bugetul propriu;

integritatea bunurilor aflate în administrare;

organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a bilanțurilor contabile și a conturilor de execuție bugetară.

Consiliul de administrație are rol de decizie în problemele ce țin de domeniul administrativ, fiind format potrivit legii din 5-11 membri între care : Directorul școlii (care îndeplinește și funcția de președinte al Consiliului de administrație), Contabilul,cadre didactice alese din consiliul profesoral, etc. Acesta își desfășoară activitatea pe baza delegării de sarcini realizate de director și are următoarele atribuții :

asigură respectarea prevederilor Legii învățământului nr.84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu modificările și completările ulterioare, ale actelor normative emise de Ministerul Educației și Cercetării și ale deciziilor inspectorului școlar general al inspectoratului școlar județean/al municipiului București;

elaborează strategia educațională pe termen scurt;

elaborează regulamentul de ordine interioară al unității de învățământ, împreună cu reprezentanții organizațiilor sindicale din unitatea de învățământ;

elaborează, împreună cu sindicatele, fișele și criteriile de evaluare specifice unității de învățământ pentru personalul nedidactic, în vederea acordării calificativelor anuale, primelor lunare și salariilor de merit;

stabilește calificative anuale pentru întregul personal pe baza propunerilor șefilor catedrelor/comisiilor metodice;

aprobă, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru personalul didactic și pentru ceilalți membri ai colectivului. Pentru personalul didactic de predare și de instruire practică, aprobarea se acordă pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral și cu respectarea metodologiei specifice;

stabilește acordarea premiilor lunare pentru personalul unității de învățământ;

stabilește perioadele concediului de odihnă pe baza cererilor individuale scrise ale personalului unității de învățământ, a propunerilor directorului și în urma consultării sindicatelor;

stabilește componența și atribuțiile comisiilor de lucru din unitatea de învățământ;

controlează periodic parcurgerea materiei și evaluarea ritmică a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea șefilor de catedre/comisii metodice;

aprobă acordarea burselor școlare conform legislației în vigoare;

analizează și propune spre aprobarea inspectoratului școlar județean/al municipiului București proiectul planului anual de venituri și cheltuieli întocmit de director și contabilul șef, pe baza solicitărilor șefilor catedrelor/comisiilor metodice și ale compartimentelor funcționale;

hotărăște strategia de realizare și gestionare a resurselor financiare extrabugetare conform legislației în vigoare.

Contabilul șef are în unitatea de învățământ următoarele atribuții:

angajează unitatea alături de director în orice acțune partimonială

reprezintă unitatea alături de conducătorul acesteia în relație cu agenții economici, instituții publice, etc. în cazul încheierii contractelor economice de colaborare, de sponsorizare, etc. în conformitate cu legislația în vigoare

întocmește planurile de venituri și cheltuieli bugetare și extrabugetare la termenele și în condițiile prevăzute de lege

urmărește încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele clasificației bugetare;

organizează circuitul documentelor contabile și înregistrarea lor în mod cronologic și sistematic în contabilitate;

organizează și exercită viza de control financiar efectiv în conformitate cu dispozițiile în vigoare;

organizează și conduce efectuarea operațiunilor contabile pentru școală și pentru unitățile din subordine, sintetic și analitic;

întocmește formele pentru efectuarea și încasarea plăților în numerar sau prin conturi bancare;

întocmește dările de seamă contabile și contul de execuție bugetară;

verifică statele de plată, listele de avans chenzinal, indemnizațiile de concediu de odihnă, statele de plată a burselor, etc;

verifică documentele privind închirierea spațiilor temporar disponibile și verifică încasarea chiriilor și utilităților;

repartizează pe bază de referate de necesitate materialele de întreținere;

întocmește lunar notele contabile și balanțele de verificare pe rulaje și solduri;

clasează și pastrează toate actele justificative de cheltuieli, documentele contabile, fișele, balanțele de verificare și răspunde de arhiva financiar contabilă;

asigură vărsarea către bugetul statului în termenele stabilite;

efectuează demersurile fondurilor necesare plății salariilor și a celorlalte acțiuni finanțate de la bugetul republican sau local;

întocmește monitorizarea plăților la titlul „Cheltuieli de personal”, atât pentru cele de la bugetul local cât și cele de la bugetul republican;

asigură evidența și controlul actelor contabile și operațiunilor efectuate prin caseria unității;

întocmește situația fondurilor privind lucrările de reparații;

asigură evidența în contabilitate analitică și sintetică a valorilor materiale, mijloacelor fixe și obiectelor de inventar;

asigura evidența contabilă sintetică privind calcului și plata salariilor și a burselor.

În ceea ce privește secretarul, acesta are următoarele atribuții și responsabilități:

efectuează încasările și plățile de salarii, ajutoare de boală, burse și alte cheltuiali de personal și materiale

clasează, numerotează și păstrază în ordine și în siguranță documentele primite;

urmărește respectarea tuturor dispozițiilor legale privind salarizarea și drepturile personalului didactic, didale din subordine, sintetic și analitic;

întocmește formele pentru efectuarea și încasarea plăților în numerar sau prin conturi bancare;

întocmește dările de seamă contabile și contul de execuție bugetară;

verifică statele de plată, listele de avans chenzinal, indemnizațiile de concediu de odihnă, statele de plată a burselor, etc;

verifică documentele privind închirierea spațiilor temporar disponibile și verifică încasarea chiriilor și utilităților;

repartizează pe bază de referate de necesitate materialele de întreținere;

întocmește lunar notele contabile și balanțele de verificare pe rulaje și solduri;

clasează și pastrează toate actele justificative de cheltuieli, documentele contabile, fișele, balanțele de verificare și răspunde de arhiva financiar contabilă;

asigură vărsarea către bugetul statului în termenele stabilite;

efectuează demersurile fondurilor necesare plății salariilor și a celorlalte acțiuni finanțate de la bugetul republican sau local;

întocmește monitorizarea plăților la titlul „Cheltuieli de personal”, atât pentru cele de la bugetul local cât și cele de la bugetul republican;

asigură evidența și controlul actelor contabile și operațiunilor efectuate prin caseria unității;

întocmește situația fondurilor privind lucrările de reparații;

asigură evidența în contabilitate analitică și sintetică a valorilor materiale, mijloacelor fixe și obiectelor de inventar;

asigura evidența contabilă sintetică privind calcului și plata salariilor și a burselor.

În ceea ce privește secretarul, acesta are următoarele atribuții și responsabilități:

efectuează încasările și plățile de salarii, ajutoare de boală, burse și alte cheltuiali de personal și materiale

clasează, numerotează și păstrază în ordine și în siguranță documentele primite;

urmărește respectarea tuturor dispozițiilor legale privind salarizarea și drepturile personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, conform statelor de funcții;

intocmește statele de funcții ale personalului și centralizatorul acestora pentru I. S. J.

întocmește statele de plată a salariilor, a burselor și a ordinelor de deplasare;

întocmește declarațiile lunare privind obligațiile de plată din fondul de salarii către bugetul de stat;

ține evidența întrtegii corespondențe și se asigură de repartizarea acesteia pe compartimente;

primește și transmite notele telefonice și alte comunicări;

respectă regulamentul de funcționare al școlii, dispozițiile în vigoare.

În ceea ce privește relațiile interne în cadrul liceului, voi insista pe relațiile ce au legătură cu fundamentarea și finanțarea cheltuielilor bugetare. Aceste relații se referă în principal la documentele și situațiile care circulă în interiorul instituției, între departamentele sale, în vederea realizării unor situații centralizatoare privind veniturile și cheltuielile, și realizarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli.

Relațiile externe ale liceului Economic nr. 1 Iași

Pentru a putea exista și pentru a-și putea desfășura activitatea, o instituție publicã intră în relații cu alte unități, atât publice cât și private în legătură cu realizarea, aprobarea și execuția bugetului de venituri și cheltuieli.

Liceul Economic nr.1 Iași este subordonat Inspectoratului Școlar Județean Iași. Acesta solicită de la unitățile de învățământ preuniversitar următoarele situații:

Chestionarul SA1 – se întocmește între 3-4 ale fiecărei luni și se predau pe data de 5 a fiecărei luni.

Necesarul de credite bugetare pentru salarii, fond de perfecționare și ajutoare sociale, cheltuieli materiale – se întocmește pe data de 14 a lunii și se predă pe 15

Centralizatorul statelor de funcții – întocmit trimestrial sau ori de câte ori este cazul și predat în aceleași condiții

Chestionarul S2 – se întocmește cănd este cazul și se predă

Darea de seamă contabilă și anexele – se întocmește și se predă trimestrial

Proiect de buget – plan de cheltuieli – se întocmește și se predă anual sau ori de câte ori este cazul după care se trimite și la primăria

Monitorizarea cheltuielilor de personal

Având în vedere relația instituției cu Trezoreria Municipiului Iași, către aceasta se trimit următoarele situații:

Centralizatorul statelor pentru lata salariilor – întocmit până la data de 4 a fiecărei luni și predat până pe 8

Declarații pentru ridicarea salariilor din bancă – întocmite și predate până pe data de 5 a fiecărei luni

Necesarul numerarului la trezorerie pentru salarii, chaltuieli materiale – se întocmesc până la data de 8 a fiecărei luni și se predau cel tarziu pe data de 10

Centralizatorul statelor de funcții – trimestrial sau ori de câte ori este cazul

Urmărirea, evidența și redactarea documentelor de reținere și virarea ratelor, propirilor și imputațiilor din salarii – se întocmesc între 1 și 5 a lunii și se predau până pe data de 5

Întocmirea și predarea foilor de vărsământ se realizează zilnic sau ori de câte ori este cazul

Retragerea sau depunerea numerarului în bancă se întocmește și se predă zilnic sau ori de câte ori este cazul

Întocmirea și predarea ordinelor de plată către diverși furnizori sau beneficiari se realizează tot zilnic sau cand este cazul

Către Direcția de Finanțe Publice Locale Iași se trimite darea de seamă privind fondul de salarii și numărul de personal, centralizatoare. Aceasta se întocmește între 3-5 ianuarie, 1-5 iulie și se predă în datele de 15 ianuarie și 15 iulie.

Liceul economic nr.1 Iași întocmește lunar între data de 10-20 și depune pe data de 20 la Casa Județeană de Pensii Iași, „Declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat”. Tot în același interval, departamentul financiar contabil, calculează contribuțiile datorate de către unitate și angajați și întocmește „Declarația privind obligațiile de plată la fondul de asigurări sociale de sănătate” care este trimisă la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Iași. Către Direcția de Muncă și Protecție Socială se trimite „Declarația privind obligațiile de plată către bugetul fondului pentru plata ajutorului de șomaj”.

1.4.Structura și evoluția veniturilor și cheltuielilor la Liceul Economic nr.1 Iași

Capitolul II- Fundamentarea indicatorilor de venituri și cheltuieli la Liceul Economic nr.1 Iași

2.1. Clasificația veniturilor și cheltuielilor bugetare

Clasificația bugetară reprezintă un instrument de lucru în plan informațional cu referire în special la relațiile bugetare concretizate prin balanțe financiar-operative în toate etapele procesului bugetar cu deosebire în elaborarea proiectelor de bugete publice și cu referire la execuția bugetară.

Structura clasificației bugetare este formată dintr-un număr de diviziuni și subdiviziuni în care sunt încadrate veniturile și cheltuielile bugetare. Fiecare sumă încasată prin buget sau plătită în contul bugetului trebuie încadrată într-o anumită subdiviziune a clasificației bugetare, corespunzătoere venitului realizat sau cheltuielii făcute.

Clasificația bugetară se folosește în toate verigile sistemului bugetar și cuprinde părți, titluri, capitole, subcapitole, articole și alineate.

Dintre acestea, titlurile se referă la grupe mari de cheltuieli dintre care 3 sunt comune tuturor instituțiilor publice și anume:

Titluil I – Cheltuieli de personal

Titlul II – Cheltuieli materiale și servicii

Titlul III – Cheltuieli de capital

Primele două sunt incluse în categoria chaltuielilor curente în vreme ce Cheltuielile de capital fac parte din cheltuielile pentru investiții. Pentru instituțiile de învățământ, la titlurile de mai sus se adaugă și titlul „Transferuri”, ce evidențiază cheltuielile cu bursele. În cadrul titlurilor detalierea se face pe articole și alineate.

Cheltuielile cu învățământul sunt localizate în cadrul clasificației cheltuielilor de stat în partea a III-a „Cheltuieli social-culturale” pe următoarele capitole și subcapitole:

Raportat la capitolele și subcapitolele clasificației indicatorilor privind finanțele publice, Liceul Economic nr.1 iași se înscrie în subcapitolul 04:Învâțãmânt liceal”.

2.2. Fundamentarea indicatorilor de venituri

Veniturile instituției de învățământ provin în general din trei surse, și anume: de la bugetul local, de la bugetul republican și din autofinanțare. De fapt, sub denumirea de venituri putem include doar veniturile din surse proprii și cele din surse alternative de finanțare, fondurile provenite de la bugetul local și de la bugetul de stat fiind sub formă de credite bugetare.

Veniturile proprii ale unei unități de învățământ sunt veniturile realizate de către aceasta din alte activități decât activitatea de bază. La baza fundamentării veniturilor proprii ale Liceului Economic nr.1 Iași stau urmãtoarele acte normative:

Hotărârea de Guvern nr. 538/7 iunie 2001 pentru aprobarea normelor metodologice pentru finanțarea învățământului preuniversitar,

Ordonanța de urgență nr. 36/1998 aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001 privind sponsorizarea,

Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.

Liceul Economic nr.1 Iași realizeazã venituri proprii din urmãtoarele resurse:

venituri din chirii

venituri din sponsorizări

venituri din donații

alte venituri

2.2.1. Fundamentarea veniturilor din chirii

Veniturile din chirii sunt cele obținute de către liceu prin inchirierea unor spatii disponibile sau temporar disponibile.Indicatorii de care se tin seama in fundamentarea veniturilor din chirii sunt urmatorii:

suprafața disponibilă pentru închiriere

tariful stabilit pe metru pătrat

perioada de închiriere

Pe baza acestor indicatori, pentru determinarea veniturilor lunare din chirii se utilizează următoarea formulă de calcul pentru fiecare bun închiriat în parte:

Venituri din chirii = (Suprafața închiriată * tarif/mp/luna * curs de schimb + cheltuieli de întreținere) * nr. luni

2.2.2. Fundamentarea veniturilor din sponsorizări

Veniturile din sponsorizări pentru unitățile de învățământ sunt reglementate prin Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 36/1998, aprobată prin Legea nr. 204/5 iulie 2001, în această categorie încadrându-se doar sumele care se alocă pe bază de contract de sponsorizare.

Sumele provenite din contracte de sponsorizare încheuate cu persoane fizice sau, cel mai adesea, cu persoane juridice sunt destinate finanțării anumitor acțiuni, ca de exemplu:

Pentru asigurarea unei mai bune funcționări a unității de învățământ

Pentru dotarea laboratoarelor și/sau a sălilor de clasă

Pentru finanțarea diverselor olimpiade și concursuri școlare

Pentru premierea elevilor la sfârșit de an școlar

2.2.3. Fundamentarea veniturilor din donații

În categoria veniturilor din donații se includ sumele donate de persoanele fizice și juridice. Aceste sume sunt utilizate în contul cheltuielilor de funcționare și întreținere a unității. Donațiile pot fi atât sub formă financiară, cât și sub formă materială (obiecte de mobilier, aparatură de birou, cărți, etc).

Veniturile din donații se prevăd în bugetul de venituri și cheltuieli la nivelul anului precedent sau la nivelul estimat pentru anul curent pe baza informațiilor extrase.

2.3. Fundamentarea indicatorilor de cheltuieli

Fundamentarea cheltuielilor la liceu se realizeazã pe urmãtori indicatori: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și servicii, cheltuieli de întreținere și gospodãrie, obiecte de inventar de mica valoare și scurtã duratã, reparații curente, cãrți si publicații,investiții ale instituțiilor publice.

2.3.1. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuielile de personal de la unitățile de învățământ preuniversitar se regăsesc în clasificația bugetară pe următoarele articole și alineate:

Cheltuieli cu salariile

În calculul fondului de salarii se au în vedere anumiți indicatori precum:

Număr de posturi reflectat în statul de funcții

Număr de beneficiari salarii de merit, spor de vechime, indemnizații de conducere

Salariul tarifar de încadrare, salariul de merit, indemnizația de conducere

În ceea ce privește personalul didactic auxiliar, normarea se face, în funcție de mai multe elemente, la liceu existând urmãtoarele categorii de personal didactic:

Un post de bibliotecar

Un post de tehnician informatică

Un post de secretar șef

La personalul nedidactic normarea are loc astfel:

Un post de contabil șef

2 posturi de îngrijitor

Un post de muncitor întreținere

Pe lângă nivelul de posturi, în determinarea cheltuielilor salariale se mai ține cont de: funcția îndeplinită, gradul didactic, titlul științific, nivelul studiilor efectuate, vechimea în învățământ, locul și condițiile în care își desfășoară activitatea, toate aceste date fiind înscrise în statul de funcții.

Salarizarea personalului didactic se stabilește diferențiat în funcție de:

Funcția îndeplinită și norma didactică

Nivelul studiilor necesare pentru ocuparea respectivei funcții didactice

Gradul didactic

Titlul științific

Vechimea în învățământ

Calitatea activității instructiv-educative

Locul și condițiile specifice în care se desfășoară activitatea

În calcularea salariului de bază se au în vedere: salariul de încadrare, sporurile și indemnizațiile, salariul de încadrare determinându-se pe baza coeficientului de multiplicare și a coeficienților de multiplicare/ierarhizare.

Coeficienții de multiplicare se stabilesc în funcție de mai multe criterii:

Gradul didactic pentru personalul didactic

Gradul profesional pentru personalul didactic-auxiliar

Nivelul studiilor, pentru personalul didactic

Vechimea în muncă, pentru personalul didactic

Funcția deținută

Valoarea coeficientului de multiplicare 1.00, se stabilește anual prin Hotărâre de Guvern, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile. Salariul de încadrare a personalului didactic și didactic-auxiliar se determină astfel după următoarea formulă de calcul:

Sal incadrare = Val. coef. multiplicare * k

Sal. Încadrare = salariul de încadrare

Val. coef. multiplicare = valoarea coeficientului de multiplicare

K = coeficientul de ierarhizare

În cazul personalului didactic, angajații cu o vechime neîntreruptă în învățământ de peste 10 ani beneficiază de un spor de stabilitate de 15% din salariul de bază.

Personalul didactic de predare, didactic auxiliar și cel de conducere din unitățile de învățământ, cu performanțe deosebite în activitatea didactică precum și cu o vechime de peste 3 ani în învățământ, poate beneficia de gradația de merit, acordată prin concurs. Această gradație se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul Inspectoratului Școlar Iasireprezintă 20% din salariul de bază al postului persoanei în cauză. Gradația de merit se include în salariul de bază.

Personalul didactic de predare care ține ore de dirigenție precum și învățătorii beneficiază de un spor de dirigenție de 10% din salariul de bază, acest spor este acordat la liceul Economic nr.1 Iași unui numãr de 19 cadre didactice.

Conform H.G.nr.281/1993, pentru rezultate deosebite obținute în activitatea desfășurată, personalul didactic și didactic auxiliar beneficiază de salarii de merit. Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice existente la nivelul Inspectoratului Școlar și se distribuie pe unitățile de învățământ indiferent de numărul cadrelor didactice ale acestora, pentru unitatea de învățământ preuniversitar în cauză fiind repartizate 4 astfel de salarii.

Indemnizația de conducere se acordă personalului didactic cu funcții de conducere și personalului didactic auxiliar și nedidactic de conducere (director, secretar-șef, contabil-șef). Această indemnizație se calculează la salariul de bază fiind în cazul directorului de 25-35%, revizuită anual în funcție de performanțele manageriale. În cazul personalului didactic, liceul constituie un fond de premii lunare prin aplicarea cotei de 2% asupra fondului de salarii. De asemenea, personalul din unitățile de învățământ beneficiază de al 13-lea salariu, ce reprezintă un premiu anual de până la un salariu mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face plata.

Pe lângă acestea, în cheltuielile cu salariile mai sunt incluse și alte drepturi salariale acordate cum ar fi:

Plăți cu ora pentru depășirea normei didactice de predare de 18 sau 16 ore pe săptămână pentru profesori sau 4 ore pentru director. Tot aici se încadrează și remunerarea personalului pentru activitatea depusă în timpul examenului de capacitate, sume ce se suportă din bugetul de stat. Pentru calcularea remunerației aferente fiecărui cadru didactic participant la examenul de capacitate salarul din grilă se împarte la 72 și se înmulteste cu numărul de ore efectuate la examen, din care se reține 6.5% și impozit.

Prima de instalare

Pentru personalul nedidactic actul normativ care stă la baza stabilirii salariului de încadrare este legea nr. 154/1998, modificată prin OG nr. 24/2000 și prin OUG nr. 33/2001. Încadrarea în categoriile de salarizare se face în urma evaluării performanței fiecărui angajat din domeniul administrativ. Această evaluare se face la începutul anului, pe baza performanțelor din anul anterior, analizăndu-se:

gradul de îndeplinire a standardelor de performanță (50%),

responsabilitate (25%)

adecvarea la comllexitatea muncii (15%)

inițiativă, creativitate (10%)

Evaluarea se face prin atribuirea de note de la 1 la 5 pentru fiecare criteriu de către angajat, director, persoana desemnataă de director cu gestiunea resurselor umane. Punctajul total se calculează pe baza următoarei formule:

unde: pj = ponderea criteriului

pi = punctajul pe criteriu (media aritmetică a

punctajelor oferite de fiecare evaluator

pentru un criteriu)

Personalul administrativ mai beneficiază și de un spor pentru condiții de muncă, în limita maximă de 25% pentru orele de noapte lucrate, procent ce se aplică la salariul de bază și de plăți pentru ore suplimentare. Orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru de către personalul încadrat în funcții de execuție se compensează cu timp liber. Dacă această compensație nu a fost efectuată, orele suplimentare se vor plăti cu un spor din salariul de bază de :

50% pentru primele 2 ore de depășire a duratei normale de lucru într-o zi

100% pentru următoarele ore, precum și pentru orele lucrate în zilele de sâmbătă sau duminică sau în celelalte zile în care nu se lucrează conform legii

Pe baza salariului aferent unui angajat în învățământ, a salariului de bază, inclusiv celelalte sporuri și indemnizații se pot determina cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat (după cum apare în statul de funcții).

Cheltuielile cu salariul lunar al unui angajat se determină deci după următoarea formulă de calcul:

Pentru a determina fondul brut de salarii lunar se utilizează următoarea modalitate de calcul :

Necesarul anual de fonduri pentru plata drepturilor salariale este calculat după următoarea formulă :

Salariul de încadrare se determină prin înmulțirea coeficientului de multiplicare cu valoarea coeficientului de ierarhizare K (extrasă după funcția deținută, nivelul studiilor și vechimea în învățământ) Pe baza salariului de încadrare se calculează gradația de merit :

Gradație de merit = 20% * Salariul de încadrare

Sporul de dirigenție se aplică la suma dintre salariul de încadrare și gradația de merit după cum urmează :

Spor de dirigenție = 10% * (Salariul de încadrare + Gradația de merit)

Pe baza salariului de încadrare, a gradației de merit și a sporului de dirigenție se determină salariul de bază :

Salariul de bază = Salariul de încadrare + Gradația de merit + Spor de dirigenție

Sporul de vechime se calculează la salariul de bază prin aplicarea unei cote de 25%:

Spor de vechime = 25% * Salariul de bază

Sumele aferente plății cu ora se calculează în funcție de norma didactică, astfel ca celor 2 ore suplimentare le corespunde.Premiile acordate acestui cadru didactic sunt în proportie de 2% procent aplicat valorii salariului de bază la care se adaugă sporul de vechime :

Premii = 2% * (Salariul de bază + Spor vechime)

Salariul brut se determină prin însumarea salariului de bază cu sporul de vechime, cu valoarea aferentă plății cu ora și cu premiile acordate:

Salariul brut = Salariul de bază + Spor vechime + Plata cu ora + Premii

Cheltuieli cu contribuțiile la asigurările sociale de stat

Baza legală pentru calculul contribuției angajatorului la fondul asigurărilor sociale de stat o reprezintă: Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, O.U.G nr.41/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, O.U.G. nr.9/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

Contribuția angajatorului la Fondul Asigurărilor Sociale de Stat se calculează aplicând cota de 22% la Fondul brut de salarii.

CAS = Fond brut salarii anual * 22%

În fondul brut de salarii sunt incluse toete sumele acordate salariaților și anume:

Salarii de bază

Sporuri și indemnizații

Premii anuale acordate

Sume plătite pentru concedii medicale, concedii de odihnă, sărbători legale

Sume acordate cu ocazia ieșirii la pensie

Al 13-lea salariu

Cheltuieli cu contribuțiile la Fondul de șomaj

Actul normativ care stă la baza fundamentării acestui tip de cheltuielă este H.G. nr.174/20 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/16 ianuarie 2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

În cazul contribuției angajatorului la Fondul de Șomaj, baza de calcul o reprezintă fondul total de salarii brute lunare realizate de către angajații cu contract de muncă la care se aplică o cotă de 3%.

CFS = Fond brut salarii anual * 3%

Pentru fundamentarea cheltuielilor anuale cu contribuțiile la fondul de șomaj se ia în calcul fondul brut de salarii anual.

Cheltuieli pentru deplasări, detașări, transferuri

În ceea ce privește cheltuielile pentru deplasări, detașări, transferuri se iau în calcul tuate cheltuielile generate de deplasarea personalului unității de învățământ în alte localități, în vederea îndeplinirii unor sarcini de serviciu. Se includ în această categorie următoarele cheltuieli:

Diurna

Decontarea transportului între localități

Decontarea cazării

În fundamentarea acestor cheltuieli se pleacă de la nivelul acestora din anul de bază, luând în calcul evenimentele anticipate a avea loc în anul de plan, indicele inflației și perspectivele unor majorări de prețuri (scumpirea combustibililor, creșterea tarifelor la transportul de călători sau a tarifelor de cazare, etc).

Cheltuieli cu contribuțiile la asigurările sociale de sănătate

Baza normativă pentru calculul și plata contribuției angajatorului la Fondul asigurărilor sociale de sănătate este reprezentată de Ordinul CNAS nr. 74/2000 pentru aprobarea Normelor privind modul de încasare a contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate și OUG nr. 155/1999, OUG nr.180/2001 de modificare a Legii nr. 145/1997, Legea asigurărilor sociale de sănătate.

Fundamentarea cheltuielilor cu contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate se realizează pe baza formulei:

CASS = Fond brut salarii anual * 7%

2.3.2. Fundamentarea cheltuielilor materiale și a serviciilor

Fundamentarea cheltuielilormateriale și a serviciilor se face pe baza calculelor proprii și a actelor normative specifice domeniului de activitate.

Fiecare unitate de învățământ preuniversitar de stat calculează și propune necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul de elevi școlarizați, respectiv gradul de ocupare a spațiului de învățământ, consumurile specifice de energie și apă, etc.

Fundamentarea cheltuielilor la liceu se face în cadrul titlului II: Chetuieli materiale și servicii pe articole și alienate astfel:

Cheltuieli cu medicamente și materiale sanitare

Baza normativă este reprezentată de Legea învățământului nr. 87/1995, în cadrul acestor cheltuieli fiind incluse fondurile necesare pentru achiziționarea medicamentelor și materialelor sanitare pentru asigurarea bunei funcționări a cabinetului medical al școlii.

Nivelul cheltuielilor cu medicamente și materiale sanitare pentru anul de plan se determină pe baza valorii acestora din anul de bază, corectată cu rata inflației.

Cheltuieli pentru întreținere și gospodărire

În cadrul articolului 24 se includ resursele necesare pentru buna funcționare a școlii, fiind incluse în această categorie de cheltuieli fondurile necesare pentru:

Încălzit

Iluminat și forță motrică

Poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Apă, canal, salubritate

Furnituri de birou

Materiale pentru curățenie

Alte materiale și prestări servicii

Încălzit

Actul normativ care stă la baza fundamantării cheltuielilor pentru încălzit este HG nr. 368/1999 pentru modificarea art. 1 al HG nr. 239/1998 privind stabilirea nivelului maxim al prețului la care energia termică poate fi livrată populație.

Cheltuieli pt incalzit *nr.mp*energie termică/mp/lună * nr luni

Cheltuielile pentru încălzire se fundamentează ținându-se seama de contractele cu furnizorii și execuția bugetară a anului precedent, corectată cu rata inflației.

Iluminat și forță motrică

Indicatorii utilizați în fundamentarea cheltuielilor pentru iluminat sunt:

Iluminatul din sălile de clasă

Iluminatul pe culoare, grupuri sanitare

Consumuri specifice din laboratoare

Iluminat și consum energetic în spațiile administrative

În cadrul cheltuielilor pentru iluminat sunt incluse cheltuielile privind costul curentului electric și cheltuielile cu becurile electrice.

În ceea ce privește cheltuielile privind costul curentului electric pentru iluminat se iau în calcul următorii indicatori:

Numărul corpurilor de iluminat și aparatura de specialitate

Numărul orelor de iluminat și de funcționare a aparaturii

Consumul de energie electrică pe corp de iluminat și aparatură pe lună

Tariful pentru 1 KW/lună

Astfel, formula de calcul utilizată în fundamentarea cheltuielilor privind costul curentului electric este următoarea:

=

La baza fundamentării cheltuielilor cu energia electrică stau contractul cu furnizorul S.C. Electrica S.A, precum și cheltuielile cu energia electrică din anul precedent, corectate cu rata inflației.

În cazul cheltuielilor cu becurile electrice se iau în calcul următorii indicatori:

Numărul sălilor iluminate cu becuri,

Numărul de becuri din fiecare sală

Un număr mediu al becurilor schimbate pe an

Prețul unitar al unui bec

Apă, canal, salubritate

Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se iau în calcul următorii indicatori :

Consum apa potabilă (mc/an)

Consum apă caldă (mc/an)

Gunoi (mc/an)

Tariful pentru un mc apă rece și un mc apă caldă

Tariful anual pentru servicii de salubritate și canalizare

La fundamentarea acestor cheltuieli se ține cont de contractul încheiat cu furnizorii acestor utilități și servicii și de valorile din anul precedent în ceea ce privește numărul de mc consumați.

Poștă, telefon, telex, radio, televizor, telefax

Se au în vedere în cadrul acestei categorii plata serviciilor de poștă, abonamente la telefon, , telex, radio, talevizor, etc., incluzându-se aici și plata convorbirilor internaționale, a taxelor de telex și telefax cu străinătatea.

Indicatorii utilizați în fundamentarea acestor cheltuieli sunt :

Numărul de posturi telefonice

Număr televizoare, aparate video

Cheltuieli medii cu convorbirile telefonice

Tariful pentru abonamentul pentru servicii telefonice

Tariful pentru abonament radio și TV

Cheltuieli cu corespondența poștală internă

Materiale pentru curățenie

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor cu materialele sunt :

Suprafața școlii

Numărul de săli de clasă

Materialede curățenie necesare

Cantitatea necesară din fiecare material de curățenie

Prețul fiecărui tip de material de curățenie necesar

Alte materiale și prestări servicii

Cheltuielile cu materialele și serviciile cuprinse în această categorie au în vedere costul serviciilor de deparazitare, deratizare și dezinsecție efectuate de unități specializate, expertize tehnice pentru efectuarea reparațiilor curente și capitale, plata serviciilor efectuate de terți.

Cheltuieli materiale și prestări servicii cu caracter funcțional

Baza normativă pentru acest tip de cheltuieli o reprezintă Legea nr. 84/1995, Legea învățământului și Legea nr. 151/1999.

Indicatorii care stau la baza fundamentării cheltuielilor materiale și prestări servicii cu caracter funcțional sunt :

Materialele folosite

Cantitatea din fiecare material

Prețul unitar pentru fiecare material

Cheltuielile cu caracter funcțional incluse în această categorie sunt materialele necesare prelucrării în laboratoare și cataloagele, meterialele didactice, etc. Fundamentarea acestor cheltuieli se face în funcție de cantitățile aferente anului de bază înmulțite cu tarifele în vigoare.

Cheltuieli cu obiecte de inventar și echipament

Actele care stau la baza fundamentării cheltuielilor cu obiectele de inventar și echipamente sunt: Legea nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale, OUG nr. 54/1997 de modificare a Legii nr. 15/1994, HG nr. 1035/1999 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe.

Fundamentarea cheltuielilor cu obiecte de inventar și echipamente are la bază cheltuielile făcute de liceu cu achizitionarea de obiecte de inventar si echip amente.S includ cheltuielile făcute pentru achiziționarea de obiecte de inventar cu caracter funcțional sau pentru uz administrativ-gospodăresc, în limita valorică stabilită de lege sau cu o durată de serviciu mai mica de un an. În fundamentarea acestor cheltuieli se ține cont de următoarele elemente: cantitatea necesară, conform execuției bugetare din anul precedent și prețul lor corectat cu rata inflației.

Cheltuieli cu reparațiile curente

Cheltuielile cu reparațiile curente au în vedere cheltuielile făcute de liceul Economic nr.1 Iași cu:

Înlocuirea de obiecte uzate

Remedieri ale unor defecțiuni

Refaceri de lucrări

Această categorie de cheltuieli cuprinde de asemenea și costul proiectelor tehnice și al materialelor procurate pentru lucrări de întreținere și reparații curente realizate în regie proprie la instalații, clădiri (zugrăveli, reparații la acoperiș, mobilier școlar, etc.).

Cheltuieli cu cărți și publicații

În această categorie se includ următoarele cheltuieli:

Cheltuieli efectuate pentru achiziționarea de cărți pentru biblioteca școlii

Costul abonamentelor la publicații, inclusiv Monitorul Oficial

Pentru fundamentarea acestor cheltuieli se ține cont de cantitatea necesară de cărți și publicații, în funcție de datele din anul precedent, și de prețul estimativ al acestora pentru anul de plan.

Alte cheltuieli

In fundamentarea altor cheltuieli se au în vedere cheltuielile cu protecția socială și cheltuielile cu transportul personalului didactic. In această categorie de cheltuieli cele mai importante sunt „Transferurile”.

Transferuri

Fundamentarea cheltuielilor cu transferuri se face în cadrul articolului 38 „Transferuri”, cuprinzând cheltuielile cu bursele.

Baza normativă pentru fundamentarea transferurilor cu bursele este reprezentată de: HG nr. 558/1998 privind modificarea HG nr. 445/1997, privind stabilirea criteriilor generale de acordare a burselor și alte forme de sprijin material pentru elevi, studenți și cursanți din învățământul de stat, cursuri de zi.

Se acordă de asemenea, pe lângă bursele sociale și burse de studii pentru stimularea elevilor. Astfel, se acordă burse de merit în procent de maxim 1% pentru elevii cu media anuală peste 9,5 și pentru elevii care au obținut locul I la faza națională a olimpiadelor școlare.

Bursele elevilor sunt finanțate de la bugetul local.

2.4. Bugetul de venituri și cheltuieli al liceului Economic nr.1 Iași

În ceea ce privește bugetul instituției de învățământ acesta se realizează în cadrul departamentului de contabilitate, pe baza fundamentărilor primite de la celelalte departamente: biblioteca (cheltuieli cu cărți și publicații), departament administrativ (materiale de curățenie, reparații curente, etc), secretariat (state de salarii), etc.

Planul de venituri și cheltuieli realizat pe baza acestor date trebuie verificat și semnat de către director și trimis apoi spre aprobare Inspectoratului Școlar pentru cheltuielile privind acoperirea cheltuielilor legate de desfășurarea examenelor de capacitate, precum și cofinanțarea unor programe de dezvoltare cu finanțare externă, finanțarea unor programe naționale de pregătire profesională a personalului didactic și de conducere al școlii, și Primăriei Iași în legãturã cu cheltuielile materiale și alte servicii, toate cheltuielile de personal și cheltuielile de capital.

Capitolul III- Finantarea cheltuielilor la liceul Economic nr.1 Iași

3.1 Surse de finanțare

Actele normative care stau la baza finanțării instituțiilor de învățământ preuniversitar sunt: Legea nr. 32/1994privind sponsorizarea, modificată prin OG nr. 36/1998, aprobată prin Legea nr. 204/2001, Legea învățământului nr. 84/1995 cu modificările ulterioare, OUG nr. 32/26 februarie 2001 privind finanțarea învățământului preuniversitar, OUG 45/2003 privind finanțele publice locale, Legea 500/2002 privind finanțele publice, etc.

Finanțarea cheltuielilor se realizează în principal din două surse: surse bugetare (finanțare de la bugetul local și finanțare de la bugetul de stat) și surse extrabugetare (venituri proprii).

3.1.1. Finanțarea din surse bugetare

În ceea ce privește finanțarea de la bugetul local, Primăria alocă sume din bugetul local potrivit cu prevederile din bugetul de venituri și cheltuieli propriu în ceea ce privește cheltuielile materiale și alte servicii, toate cheltuielile de personal, transferuri (bursele elevilor români) și cheltuielile de capital.

Primăria alimentează deci cu fonduri liceul pentru urmãtoarele categorii de cheltuieli:

Cheltuieli materiale curente necesare procesului instructiv-educativ, pentru întreținere și reparații și pentru plata utilităților,

Chaltuieli salariale aferente personalului didactic , didactic auxiliar și nedidactic,

Reparații captale și investiții,

Finanțarea unor activități de protecție socială a elevilor care provin din familii defavorizate din punct de vedere social și economic,

Organizarea examenelor naționale de ocupare a posturilor didactice

Pentru cheltuielile materiale și alte servicii precum și pentru cheltuielile de capital sumele respective provin din veniturile proprii ale bugetului local. În ceea ce privește cheltuielile de personal și cele reprezentând bursele elevilor români, sumele provin din sumele defalcate din bugetul local.

3.1.2. Finanțarea din surse extrabugetare

Între sursele extrabugetare de finanțare a unei unități de învățământ preuniversitar cele mai importante sunt veniturile proprii realizate de unitatea respectivă.

Veniturile din închirieri sunt incluse în bugetul școlii și pot fi utilizate conform reglementărilor în vigoare pentru acoperirea următoarelor tipuri de cheltuieli:

Cheltuieli materiale curente și de capital

Suplimentarea fondurilor aferente finanțării proporționale pentru acordarea de salarii diferențiate personalului angajat

Suplimentarea fondului pentru bursele elevilor și alte forme de ajutor social acordat acestora.

În general, utilizează aceste fonduri proprii pentru acoperirea unor cheltuieli materiale curente și de capital.

Fondurile alocate școlii, indiferent de sursă vor fi acordate pe următoarele direcții: fonduri pentru finanțarea proporțională cu numărul de elevi pentru cheltuieli de personal, cheltuieli cu bursele, cheltuieli cu manualele școlare și fonduri pentru finanțarea complementară aferente cheltuielilor cu reparații materiale, consilidări și investiții, cheltuieli pentru organizarea examenelor naționale de capacitate, cheltuieli cu bursele elevilor, cheltuieli cu transportul elevilor și al cadrelor didactice, alte cheltuieli care nu sunt determinate proporțional cu nimărul de elevi.

Cuantumul fondurilor pentru finanțarea proporțională se stabilește în funcție de numărul elevilor din școală și costul mediu pe un elev. Nivelul costurilor medii se stabilește pe baza costurilor istorice medii naționale corectate cu coeficienți de diferențiere pe județe.

Fondurile pentru finanțarea proporțională vor fi alocate ca o sumă globală în bugetul instituției. Repartizarea pe capitole și articole de cheltuieli a fondurilor aferente finanțării proporționale aprobate de ordonatorul principal de credite sau provine din rectificările bugetare din timpul anului vor fi realizate la propunerea directorului unității, cu aprobarea consiliului de administrație.

Nivelul fondurilor pentru finanțarea complementară va fi stabilit în funcție de amploarea și urgența satisfacerii unor nevoi de reabilitare și dezvoltare a bazei materiale, precum și de capacitatea de finanțare a ordonatorilor de credite ierarhic superiori.

3.2. Metode și tehnici prezente în finanțarea cheltuielilor la Liceul economic nr.1 Iași

În ceea ce privește finanțarea bugetară trebuie avute în vedere două tehnici de finanțare diferite, corespunzătoare celor două surse de finanțare. Astfel, finanțarea de la bugetul local se face prin alocarea de mijloace bănești, în vreme ce finanțarea de la bugetul de stat se face prin deschiderea și repartizarea de credite bugetare.

3.2.1. Alimentarea cu fonduri

Alimentarea cu fonduri sau alocarea de mijloace bănești este tehnica de finanțare specifică finanțării de la bugetul local. Instituțiile implicate în administrarea bugetelor locale și deci în alimentarea cu fonduri a unităților de învățământ preuniversitar sunt consiliile locale.

Cheltuielile din bugelul local se efectuieză în limita prevederilor locale, cu repartizarea acestora pe trimestre. Cheltuielile pe capitole și subcapitole sunt angajate numai dacă există disponibilități în contul specific al bugetului local.

În finanțarea de la nivelul unităților administrativ teritoriale sunt deschise la Trezoreria din teritoriu conturi de disponibil pentru bugetul local, ordonatorul principal de credite bugetare și ordonatorul secundar de credite bugetare, finanțarea din bugetul local având drept caracteristică alimentarea cu mijloace bănești a contului de disponibil.

Finanțarea începe cu solicitarea, până la sfârșitul lunii, a repartizării necesarului de fonduri din bugetul local reprezentând finanțarea proporțională și complementară pentru luna următoare.

Finanțatorul analizează solicitarea de fonduri prin compararea cu bugetul din care se face finanțarea. Urmează dispunerea către Trezorerie de alimentare cu fonduri a contului solicitantului

Finanțarea de cheltuieli din bugetul local este condiționată de exsistența disponibilităților în cont. În lipsa acestor fonduri, cheltuielile se amână la plată, ele fiind acoperite pe măsura apariției de disponibilități în cont și potrivit cu o anumită ierarhizare a plăților stabilită prin lege.

Alocarea de fonduri se realizează în mai multe etape. Prima etapă este manifestarea inițiativei ordonatorului principal de credite bugetare de finanțare de la bugetul local. Ordonatorul principal de credite bugetare este reprezentat de președintele Consiliului local sau de Primarul.

Urmează întocmirea de către OPC a solicitării de fonduri și adresarea acesteia către finanțator. În solicitarea de fonduri se precizează suma solicitată în concordanță cu bugetul local și bugetul de venituri și cheltuieli al unității de învățământ (cu desfășurare pe articole și alineate, încadrate în capitole și subcapitole).

La finanțator sunt analizate documentele bugetare înaintate (inclusiv note justificative cu privire la structura cheltuielilor de acoperit), urmând apoi finanțarea propriu-zisă.

Se emite documentul de plată sub forma unui ordin de plată către Trezorerie

La Trezorerie, pe baza documentelor primite se trece suma aprobată din contul de disponibil al Unității solicitante. Pe baza acestei alimentări este înștiințată unitatea de operațiunea efectuată de către trezorerie.

În urma primirii dispoziției bugetare, Trezoreria din teritoriu înregistrează alimentarea cu fonduri a conturilor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat: 02 „Credite deschise și repartizate pe seama ordonatorilor de credite finanțați din bugetele locale”, care se desfășoară în conturi analitice pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare.

Unitățile teritoriale ale trezoreriei primesc repartizarea creditelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, și eliberează extrase de cont.

Figura – Flux informational privind alocarea de mijloace bănești din bugetul local

pentru liceul Economic nr.1 Iași

3.2.2. Deschiderea și repartizarea de credite bugetare

Finanțarea de la bugetul de stat are în vedere punerea mijloacelor bănești la dispoziția fiecărei instituții publice, conform cu prevederile din bugetul de stat. Astfel, finanțarea se realizează prin deschiderea și repartizarea de credite bugetare. Această tehnică de finanțare are două etape caracteristice și anume: Deschiderea de credite bugetare și Repartizarea de credite bugetare.

Ministerul Educației și Cercetării întocmește o cerere de deschidere de credite bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat. Cheltuielile se solicită prin necesarul de fonduri pe un trimestru al anului. Cererea se prezintă Direcției Generale a Trezoreriei. După analiza și verificarea cererii de deschidere de credite bugetare, aceasta aprobă deschiderea creditelor bugetare.

Cererea de deschidere a creditelor bugetare trebuie să conțină următoarele elemente:

Încadrarea sumelor solicitate în volumul creditelor aprobate și neconsumate pe prima perioadă pe care se solicită creditele respective

Codificarea conturilor corespunzătoare clasificației bugetare și planului de conturi pentru activitatea trezoreriei

Note justificative corecte pentru categoriile de cheltuieli menționate în cerere

Încadrarea valorii totale a dispozițiilor bugetare pentru repartizarea creditelor în totalul creditului bugetar, cât și pe subdiviziunile acestuia.

După deschidere, are loc repartizarea creditelor bugetare, prin transmiterea mijloacelor bănești cu titlu de credite bugetare în sens ierarhic de la ordonatorul principal de credite bugetare la cei subordonați, având la bază Dispoziția bugetară de repartizare adresată unităților Trezoreriei Finanțelor Publice de către Ministerul Educației și Cercetării. Trezoreria Finanțelor Publice, la nivel Județean remite un exemplar pentru repartizarea creditelor prin care se comunică repartizarea creditelor bugetare.

Direcțiile de trezorerie județene și municipale eliberează extrase de cont, informând ordonatorii subordonați Ministerului Educației și Cercetării despre deschiderea creditelor bugetare.

Figura – Flux informational privind deschiderea și repartizarea de credite bugetare la Liceul Economic nr.1 Iași

3.3. Utilizarea creditelor bugetare și a mijloacelor bănești alocate.

Plăți pentru cheltuieli

După aprobarea creditelor bugetare, utilizarea mijloacelor bănești puse la dispoziția unității școlare este supusă unor reglementări foarte stricte:

Orice cheltuielă trebuie să se efectueze doar cu reflectarea ei în bugetele de venituri și cheltuieli ale ordonatorilor de credite bugetare

Folosirea mijloacelor bănești presupune prezențe și manifestarea unui control preventiv ce are în vedere trei aspecte: necesitatea cheltuielilor, oportunitatea cheltuielilor, legalitatea cheltuielilor.

Pentru efectuarea unei cheltuieli trebuie parcurse următoarele etape:

Propunerea de cheltuieli

Angajarea cheltuielilor

Aprobarea efectuării cheltuielilor

Propunerea de cheltuieli este făcută de către o persoană din interiorul instituției, autorizată în a solicita fonduri pentru plata salariilor, burselor, meteriilor prime și materialelor.

Răspunderea în angajarea cheltuielilor o au ordonatorii de credite bugetare, în cazul de față, de către directorul liceului în calitatea sa de ordonator terțiar de credite.La baza angajării cheltuielilor stau documente legale (state de plată, contracte, comenzi), vizate pentru control preventiv, întocmite distinct pentru cheltuieli care se suportă din bugetul local și din bugetul de stat.

Efectuarea plăților se face prin Trezoreria Finanțelor Publice din creditele deschise și repartizate.

Cheltuielile cu salariile au la bază ca document fundamental statele de salarii care se întocmesc de către secretarul șef, urmând apoi a fi verificate și completate de către contabilul șef, cu reținerile și contribuțiile plătite de către angajați.

Pentru angajarea și efectuarea cheltuielilor de personal se folosesc în general următoarele documente:

Cecul, pentru ridicarea din cont a sumelor de plată pentru drepturi salariale

Ordinul de plată, pentru virarea din cont a unor sume datorate (contribuții, impozite)

Dispoziție de plată/ordin de plată

Situația recapitulativă a salariilor la sfârșitul lunii.

Salariile personalului se plătesc pe card. Pe bază de ordin de plată, banii sunt virați din contul Școlii la Trezorerie în conturile acesteia la bănci. Acestea din urmă, pe baza statelor de salarii primite de la școală virează sumele aferente din contul școlii în conturile personalului.

Figura 8 – Flux informațional privind angajarea și efectuarea

cheltuielilor de personal

În cazul cheltuielilor pentru deplasări, detașări, transferuri propunerea de cheltuieli este făcută de către persoana care urmează să desfășoare o anumită activitate ce necesită deplasarea și se face în scris sau verbal.cererea este analizată în cadrul departamentului de contabilitate, urmărindu-se dacă acea acțiune este justificată prin înscrierea în bugetul de venituri și cheltuieli, dacă este necesară și dacă are suport legal. Sumele necesare acestor plăți se ridică din cont, pe baza cecului în virament, iar pe verso se specifică suma plătită pentru deplasări, detațări, transferuri.

Pentru cheltuielile materiale, punctul de pornire al plăților îl reprezintă necesarul de materiale, obiecte de inventar, etc. Solicit[rile sunt avizate de directorul școlii, în calitate de ordonator terțier de credite bugetare.

Figura – Flux informațional privind angajarea și efectuarea

cheltuielilor materiale și pentru servicii

După primirea cererilor de materiale, contabilul-șef verifică încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli. Pentru efectuarea acestui tip de cheltuieli se pot folosi ca documente: ordinul de plată, cecul (pentru ridicarea de numerar), dispozițiile de încadrare.

Cheltuielile de capital vizează investiții ce apar și sunt prezentate pe baza unei liste de lucrări, mobilier șia lte investiții publice aprobate de MFP. Finanțarea acestor cheltuieli se realizează la cererea ordonatorului principal de credite bugetare în vederea deschiderii de credite bugetare.

Finanțarea cheltuielilor cu bursele se efectuiază pe baza statului de plată pentru burse, care se întocmește de către secretarul șef. Pe baza cecului sau ordinului de plată, Trezoreria eliberează suma, în limita creditelor repartizate de către Inspectoratul Școlar Județean Neamț.

La Școala Nr. 8 Directorul acestei unități semnează documentele referitoare la necesarul de fonduri pentru plata cheltuielilor pe care le trimite apoi Primăriei și I.S.J. care acordă viza de control financiar preventiv. Acestea, după verificarea documentelor din punct de vedere al încadrării în limitele prevăzute în buget, și destinației, procedează la aprobarea și efectuarea plăților propuse. Se întocmește ordinul de plată care se trimite la Trezorerie.

Directorul efectuiază plăți de casă în ceea ce privește bursele elevilor prin contul „Cheltuielile bugetului local pentru învățământ – cheltuieli de capital”, deschis la Trezoreria Finanțelor Publice a municipiului Iasi.

Figura – Flux informațional privind angajarea și efectuarea

cheltuielilor cu bursele

Capitolul IV- Organizarea și conducerea evidenței privind gestiunea financiarã la liceul Economic nr.1 Iași

Evidența economică în care se înregistrează, folosind tehnici proprii, fenomenele economice, în cronologia lor, îmbracă trei forme:

evidența tehnico-operativă;

evidența contabilă;

evidența statistică.

4.1. Evidența tehnico-operativă

Evidența tehnico-operativă are ca obiect înregistrarea și reflectarea fenomenelor economice primare, care se desfășoară în cadrul instituțiilor publice, cum sunt:

intrarea și ieșirea de valori materiale și bănești;

darea în consum sau în folosință;

existența lor etc.

Această evidență nu are ca obiect numai evidența primară a valorilor materiale și bănești, ci cuprinde o sferă mult mai mare de fenomene economice:

evidența relațiilor contractuale;

situația lor cantitativă și valorică;

evidența forței de muncă;

Evidența tehnico-operativă are o caracteristică importantă, și anume aceea că înregistrările se fac în etalonul natural (cantitate, lungime, volum).

Evidența analitică se ține pe două domenii:

din punct de vedere al „plăților de casă”, prin încadrarea fiecărei plăți făcute prin trezoreria teritorială a finanțelor publice;

din punct de vedere al cheltuielilor efective, pe fiecare subdiviziune a clasificației economice, se analizează comparativ cu ce s-a plătit, ce s-a cheltuit din stoc, plus intrările de valori materiale, ce a rămas din plăți în stocurile de materiale, ceea ce elimină orice eroare sau omisiune contabilă.

Orice operațiune economică sau financiară trebuie consemnată în momentul efectuării ei, într-un document justificativ.

Documentele justificative cuprind următoarele elemente principale:

denumirea documentului;

denumirea și sediul unității care întocmește documentul;

numărul documentului și data întocmirii lui;

conținutul operațiunii;

datele cantitative și valorice;

semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operațiunilor economice sau financiare;

alte date determinate de caracterul operațiunii.

Înainte de înregistrare în contabilitate, documentele se verifică în mod obligatorii. Folosirea imprimatelor tipizate sau a formatelor prevăzute prin instrucțiunile în vigoare este obligatorie.

Dosarele cu documentele justificative, precum și dările de seamă contabile se păstrează conform dispozițiilor legale la arhiva unității. Termenul de păstrare pentru fiecare document se stabilește printr-un indicator de termen întocmit de unitatea respectivă, potrivit instrucțiunilor date de Direcția Generală a Arhivelor Statului.

Notele de contabilitate la care sunt atașate documentelor justificative se păstrată în dosarele pe luni sau trimestre. Originalul statului pentru plata salariilor, după efectuarea plăților, se îndosariază separat celelalte acte justificative de casă se păstrată permanent în arhiva unității.

La expirarea termenului de păstrare, dosarele se predau fie la Arhivele statului (dacă actele sunt cu termen permanent nu permite arhivarea lor), fie ca maculatură (cele cu termen nepermanent).

Ca documente specifice evidenței tehnico-operative la Școala Nr.8 Piatra Neamț putem aminti:

Condica de prezență

Bonul de consum al materialelor

Aparate tehnice de înregistrare (apometre, contoare, etc.)

4.2. Evidența contabilă

Contabilitatea din cadrul institutiei publice reprezinta procesul de inregistrare a operatiilor privind obtinerea resurselor financiare a institutiei si a operatiilor de utilizare a resurselor financiare in vederea realizarii scopului pentru care a fost infiintata institutia.

In prezent insa importanta contabilitatii la institutia publica creste, datorita importantei pe care le furnizeaza, informatii utile in procesul elaborarea politicilor institutiei, in procesul luarii deciziilor de catre echipa manageriala si la imbunatatirea eficacitatii si eficientei programelor si serviciilor realizate de institutia publica.

Potrivit art.1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, institutiile publice cu personalitate juridica au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, care trebuie sa asigure:

inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute pentru necesitati proprii cat si in relatiile cu Ministerul Finantelor si trezoreriile statului, bancile si institutiile de credit, debitorii si creditorii, asociatii, contribuabilii etc.;

controlul operatiunilor patrimoniale si al procedeelor de prelucrare utilizate, precum si exactitatea datelor contabile furnizate;

furnizarea informatiilor necesare patrimoniului national, executiei bugetului public national, precum si intocmirii balantelor financiare si bilantului pe ansamblul economiei nationale.

Pentru a-si indeplini rolul, contabilitatii institutiilor publice ii revin urmatoarele obiective:

reflectarea corecta a derularii procesului de executie a bugetului in toate compartimentele sale;

furnizarea la timp de informatii reale necesare organelor de decizie;

de a contribui prin modul sau de organizare si functionare, la executatrea corecta si deplina a bugetului, prin preintampinarea deturnarilor de fonduri si prin incadrarea in alocatiile bugetare stabilite, fara a fi nevoie de suplimentari de fonduri.

Institutiile publice si serviciile publice, indiferent de modul de finantare a cheltuielilor au obligatia potrivit legii sa conduca contabilitatea in partida dubla, sa intocmeasac bilant contabil si cont de executie bugetara.

Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic potrivit planului de conturi si normele de utilizare a acestuia.

Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutii publice revine ordonatorului de credite.

Institutiile publice utilizeaza un plan de conturi specific si o evidenta contabila adaptata la particularitatile impuse de natura obiectului de activittae.

Ministerele, departamentele si celelalte organe centrale ale administratiei publice, ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali de credite, precum si institutiile publice cu personalitate juridica din subordinea acestora organizeaza si conduc contabilitatea veniturilor incasate si a cheltuielilor efectuate, potrivit bugetului aprobat, a mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, o data cu evidenta intregului patrimoniu aflat in dotare. De asemenea, institutiile de stat de subordonare locala care au personalitate juridica si a caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite organizeaza si conduc contabilitatea veniturilor si cheltuielilor, potrivit bugetului aprobat, precum si contabilitatea patrimoniului aflat in administrare.

Obiectul contabilitatii institutiilor publice finantate din bugetul de stat, bugetele locale si din mijloacele extrabugetare il constituie patrimoniul public si cel privat aflat in administrarea acestora, veniturile si cheltuielile bugetare si extrabugetare il constituie patrimoniul public si cel privat aflat in administrarea acestora, veniturile si cheltuielile bugetare si extrabugetare, drepturile si obligatiile rezultate din activitatea desfasurata, cu respectarea prevederilor legale.

Obiectul contabilitatii bugetare cuprinde inregistrarea operatiilor patrimoniale care se produc in cadrul institutiilor publice in procesul executiei bugetare.

Pentru institutiile publice documentul oficial de prezentare a situatiei patrimoniului aflat in administrarea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli este situatia financiara trimestriala si anuala.

Bilantul anual al institutiilor publice, in structura stabilita de Ministerul Finantelor Publice, se prezinta Guvernului o data cu contul general anual de executie a bugetului de stat.

Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.

Contabilitatea bugetara are sarcina sa asigure informarea cu privire la executia bugetului de venituri si cheltuieli la nivelul fiecarei institutii publice, a fiecarei unitati administrativ-teritoriale, deci la nivel microeconomic cat si pe nivelele organizatorice ierarhic superioare ale sistemului bugetar si pe intregul buget general consolidat al Romaniei.

Satisfacerea cerintelor de informare, atat la nivel microeconomic cat si la nivel macroeconomic, impune doua forme organizatorice ale contabilitatii bugetare:

contabilitatea bugetara curenta

contabilitatea bugetara centralizatoare

Contabilitatea bugetara curenta sau proprie este organizata si condusa de fiecare institutie publica in scopul inregistrarii l azi a tuturor operatiunilor patrimoniale. Potrivit Legii contabilitatii, s-a stabilit obligativitatea conducerii contabilitatii de catre toate institutiile publice care au calitatea de ordonatori de credite. Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane, care are obligatia gestionarii patrimoniului.

Ordonatorii de credite pot organiza si conduce contabilitatea in cadrul institutiei, ca un compartiment distinct (directie, servicii, birou sau colective) in functie de marimea institutiei publice potrivit organigramei, conduse de catre directorul financiar-contabil, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, fiind obligatoriu sa posede studii economice superioare.

Acesti conducatori impreuna cu personalul din compartimentul financiar-contabil din subordineraspund de tinerea contabilitatii potrivit legii. Contabilitatea institutiilor publice mai poate fi organizata si tinuta de persoane juridice autorizate sau expert contabil pe baza de contract de prestari servicii si care raspund de conducerea contabilitatii potrivit legii.

Sistemul de evidenta a institutiilor publice imbraca forma contabilitatii si forma evidentei tehnico-operative. In cadrul institutiilor publice se foloseste contabilitatea in partida dubla, iar pentru conturile (de ordine si evidenta) in afara bilantului, cea in partida simpla.

In cadrul contabilitaii in partida dubla, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale de activ si de pasiv in institutiile publice se urmaresc prin dubla inregistrare, care consta in inregistrarea simultana a cresterilor si micsorarilor ce se produc in structura activelor si pasivelor. Prin inregistrarea in partida dubla a tuturor operatiunilor economice care privesc miscarea si transformarea elementelor patrimoniale se stabileste permanent un echilibru (o egalitate) intre cele doua parti a patrimoniului institutiilor publice, elemente de activ si elemente de pasiv realizandu-se in permanenta A=P, principiu dde baza a contabilitatii in partida dubla. Periodic, acest dublu aspect al patrimoniului este prezentat in mod generalizat prin bilantul contabil.

Contabilitatea in partida simpla reflecta elementele patrimoniale potrivit principiului simplei inregistrari, adica se inregistreaza numai natura acestora, fara a se reflecta in acelasi timp (prin aceeasi inregistrare) aspectul sursei de provenienta, dobandire sau formare. Contabilitatea in partida simpla presupune inregistrarea operatiilor economice ce privesc mobilizarea veniturilor bugetare si utilizarea cu maximum de eficienta a mijloacelor banesti si financiare in limita destinatiilor aprobate, dupa principiul simplei inregistrari. Veniturile se inregistreaza nominal, pe platitori, in registre sep[arate deschise pe partizi, iar sursele acestor venituri, centralizat, in alte registre. In mod asemenetor se inregistreaza si cheltuielile privind materialele, obiectele de inventar, mijloacele fixe, salariile si alte operatiuni economice specifice acestor institutii publice.

Evidenta economica se particularizeaza prin urmatoarele trasaturi:

contabilitatea analitica se organizeaza atat in cazul partidei simple cat si in cazul partidei dublepe subdiviziunile clasificatiei bugetare;

contabilitatea analitica se tine separat pentru activitatile si actiunile finantate din mijloacele bugetare si pentru activitatile finantate din mijloace extrabugetare pe baza autofinantarii;

institutiile publice au obligativitatea intocmirii lunare a unor dari de seama contabile, cu privire la utilizarea creditelor bugetare primite si cu privire la veniturile incasate;

conturile privind veniturile si cheltuielile se inchid numai la sfarsitul anului cu ocazia incheierii exercitiului bugetar;

toate operatiile ce vizeaza efectuarea cheltuielilor sunt supuse in mod obligatoriu controlului financiar-contabil din fiecare institutie cat si de organele curtii de conturi si ale trezoreriei finantelor publice.

Inregistrarile in contabilitatea institutiilor bugetare se fac cronologic si sistematic, in functie de natura lor, pe baza unor documente comune tuturor agentilor economici, cum sunt: facturi, bonuri de consum, state de salarii, note de intrare-receptie, extrase de cont, ordine de deplasare etc., cat si pe baza unor documente specifice, ca de exemplu: „cererea pentru deschiderea de credite”, „dispozitie bugetara privind repartizarea si retragerea creditelor”, „lista zilnica de alimente” si altele.

In institutiile publice se practica forma de inregistrare „Maestru sah” cu unele simplificari ce cuprind: notele de contabilitate, jurnalul de inregistrare, fisele conturilor sintetice si analitice. Inregistrarea operatiunilor in evidenta sintetica se face pe baza documentelor anexate la notele contabile.

La sfarsitul fiecarei luni, are loc verificarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica cu ajutorul balantelor de verificare, iar trimestrial si anual se intocmesc dari de seama contabile privind executia bugetului de venituri si cheltuieli. Darea de seama contabila se depune de catre institutiile publice la organele ierarhice superioare, iar consiliile locale si judetene depun darea de seama la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, care le centralizeaza si le depune la Ministerul Finantelor.

Contabilitatea bugetara centralizatoare sau periodica se realizeaza pe calea centralizarii darilor de seama periodice si anuale. Ea functioneaza la ordonatorii de credite superiori si la organele finaciare, in perioadele de prezentare a darilor de seama si cuprinde date deja centralizate furnizate de contabilitatea bugetara curenta.

Avand prin obiectul sau o sfera larga de cuprindere, contabilitatea bugetara apare ca o evidenta de sinteza in ansamblul sau, prin indicatori sintetici pe care ii determina, oglindeste rezultatele intregii activitati din economia nationala.

Documentele de sinteza si raportare contabila reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari care caracterizeaza situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.

La nivelul institutiilor publice documentul contabil de sinteza prin care se prezinta ordonatorilor de credite executia bugetului aprobat, situatia patrimoniului aflat in administratia institutiilor la un moment dat, precum si alte informatii privind activitatea institutiei publice este darea de seama contabila.

Darea de seama contabila cuprinde:

bilantul contabil

contul de executie

anexe la bilant

raportul de analiza pe baza de bilant a situatiei economico-financiare la data raportarii.

Darea de seama contabila se intocmeste trimestrial, la inchiderea exercitiului financiar, precum si in alte situatii prevazute de lege: incetarea activitatii institutiei publice, trecerea unei institutii publice din subordinea unui ordonator de credite in subordinea altui ordonator de credite.

Darea de seama contabila se intocmeste pe formularele aprobate de Ministerul Finantelor Publice (unice pentru toate institutiile publice).

Darea de seama contabila se prezinta ordonatorului de credite ierarhic superior de catre seful compartimentulului financiar-contabil care furnizeaza toate informatiile necesare. La nivelul ordonatorilor principali de credite se intocmeste o dare de seama centralizata, prin insumarea darilor de seama contabile primite de la ordonatorii din subordine, cu datele din darea de seama proprie. Darea de seama contabila a ordonatorilor principali de credite se depune la termenele stabilite de lege la Ministerul finantelor Publice.

Pentru ca darea de seama contabila sa reflecte o imagine fidela amodului in care au fost finantate unitatile si activitatile la care aceasta se refera, se impun, in prealabil, cateva operatiuni obligatorii si anume:

verificarea respectarii tuturor normelor si regulilor contabile de inregistrare a documentelor primare in conturile contabile

realitatea si exactitatea soldurilor contabile din balanta de verificare contabila, corespondenta acestora cu balantele analitice si cu rezultatul inventarierii patrimoniale a tuturor conturilor de activ si pasiv

daca inventarierea patrimoniului s-a facut faptic in conformitate cu normele legale, daca au fost valorificate rezultatele inventarierii prin inregistrarea plusurilor si minusurilor de inventar, daca au fost efectuate casarile si declasarile de bunuri si daca evaluarea de inventar s-a facut cu respectarea prevederilor legale.

Darile de seama contabile bugetare au un caracter unitar in ce priveste structura si continutul lor intrucat sunt supuse unor reglementari speciale si conditii unitare de intocmire. Principiile care stau la baza intocmirii darilor de seama contabile bugetare sunt urmatoarele:

darile de seama bugetare trebuie sa oglindeasca realitatea faptelor si puritatea cifrelor care le cuprind, deci trebuie sa respecte realitatea si certitudinea operatiunilor inscrise in ele;

darile de seama trebuie sa fie complete si corect intocmite cu toate datele si coelatiile cerute intre conturi si formulare, respectandu-se instructiunile date de Ministerul Finantelor pentru incheierea fiecarui exercitiu bugetar;

darile de seama contabile trebuie sa se mai caracterizeze si prin simplitate si claritate. Conditia de simplitate este indeplinita atunci cand darea de seama este compusa dintr-un numarredus de formulare, care sa contina numai indicatorii strict necesari, dar cu suficienta putere de informare. Simplitatea si reducerea volumului darii de seama contabile trebuie sa constituie o preocupare permanenta a tuturor lucratorilor contabili;

darile de seama trebuie sa fie intocmite si inaintate la timp, adica la termenele stabilite prin instructiunile Ministerului Finantelor, pentru ca aceasta sa poata constitui instrumente eficiente in conducerea si controlul operativ al activitatii financiare a institutiei publice;

darile de seama contabile intocmite de institutiile publice bugetare constituie pentru ordonatorul de credite superior o baza utila si sigura pentru analiza sistematica a utilizarii mijloacelor bugetare, in limita creditelor bugetare aprobate, fiind o sursa de date pentru intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe perioada viitoare.

Documentul oficial de gestiune a patrimoniului persoanelor prevazute la art. 1 din Legea nr. 82/1991 a contabilitatii, in cadrul carora intra si institutiile publice, il constituie bilantul contabil, care trebuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a modului de administrare a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute la data intocmirii acesteia.

Bilantul contabil reflecta in activ modalitatea de utilizare a surselor puse la dispozitia institutiei, iar in pasiv sursele de finantare si sursele si sursele specifice bunurile existente in patrimoniu si care se pastreaza pe o perioada mai mare de un an. Astfel in bilantul institutiilor publice se urmaresc cu precadere corelatiile dintre:

mijloacele fixe evidentiate in activ si fondul mijloacelor fixe din pasiv;

obiectele de inventar evidentiate in activ si fondul obiectelor de inventar evidentiate in pasiv.

Corelatia de baza care se urmareste este: A=P.

Urmarirea executiei bugetului de stat trebuie facuta folosind indicatorii evidentei contabile bugetare in cadrul fiecarui organ care participa la aceasta executie, pe verigile sistemului bugetar si pe scara intregului buget de stat. Pentru satisfacerea acestei cerinte in cadrul economiei nationale functioneaza doua forme de evidenta contabila bugetara si anume:

o evidenta contabila bugetara curenta;

o evidenta contabila bugetara centralizarta.

Evidenta contabila bugetara curenta procura date operative privind modul cum se indeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor in fiecare institutie in parte.

Pe baza datelor evidentei contabile bugetare curente, periodic-trimestrial si anual se intocmeste evidenta conatbila bugetara centralizata, pe verigi (ordonatori de credite, organe financiare), cumulat de la inceputul anului, raportarea facandu-se prin darile de seama contabile bugetare centralizate, pana la Ministerul Finantelor, pentru reflectarea rezultatelor executiei bugetare, pe intregul buget de stat.

Contul de executie bugetara se intocmeste pe surse de finantare avand la baza structura clasificatiei economice. In contul de executie se inscriu pentru fiecare titlu, articol si alineat platile nete si cheltuielile efective pe modalitati de finantare. Dupa elaborarea contului de executie bugetara se compara cu finantarea aprobata si deschisa. Atat platile nete cat si cheltuielile efective nu pot depasi finantarea deschisa decat in situatia in care exista surse din anii precedenti sau credite bugetare reportate in anul pentru care se elaboreaza contul.

Conturile anuale de executie a bugetului cuprind:

la venituri: venituri realizate;

la cheltuieli: credite aprobate initial, credite definitive, plati efectuate.

BIBLIOGRAFIE :

Gabriel Ștefura – Procesul bugetar în România, Ediția a II-a, Ed. Junimea, Iași, 2004

LEGE nr.84 din 24 iulie 1995 Legea învățământului

LEGE nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.138/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin OMEC nr. 4747/16.10.2001

Regulamentul de organizare internă a Liceului Economic nr.1 Iași