Asezarea Si Perceperea Tva In Statele Lumii

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE FINANTE,ASIGURARI,BANCI SI

BURSE DE VALORI

STUDIU COMPARATIV PRIVIND ASEZAREA SI PERCEPEREA TVA IN STATELE LUMII

COORDONATOR STIINTIFIC

Profesor universitar doctor

GEORGETA VINTILA

ABSOLVENTA

IAMANDI L.EMILIA –CREMONA(MIRITESCU)

Bucuresti 2016

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 TAXA PE VALOARE ADAUGATA PRINCIPALUL IMPOZIT INDIRECT

1.1. Trasaturile specifice,criterii de diferentiere ale impozitelor indirecte……………………..

1.2. Evolutia impozitelor indirecte in total venituri fiscale.Ponderea si indicatorii privind dinamica impozitelor indirecte……………………………………………………………………

Asezarea impozitelor indirecte in statele lumii…………………………………………..

Capitolul 2 TAXA PE VALOARE ADAUGATA…………………………………………..

2.1. T.V.A intre legi si reglementari fiscale……………………..……………………………..

2.2. Armonizarea tehnicii de impozitare T.V.A. in statele Uniunii Europene…………………..

2.3. Evolutia cotelor T.V.A in statele membre ale Uniunii Europene………………………..

2.4. Simplificarea sistemului Tva si cooperarea statelor lumii pentru reducerea fraudei fiscale…………………………………………………………………………………………..

Capitolul 3 STUDIU COMPARATIV PRIVIND ASEZAEA SI PERCEPEREA TVA IN STATELE LUMII………………………………………….

3.1. Caracteristici geografice privind aplicarea si perceperea Tva in statele lumii………………

3.2. Livrari si achizitii intracomunitare………………………………………………………….

3.3 Ponderea Tva in Produsul Intern Brut si in total venituri fiscale in statele lumii………………………………………………………………………………………………..

3.4 Ponderea Tva in Produsul Intern Brut si in total venituri fiscale in tarile mai putin dezvoltate ale Uniunii Europene……………………………………………………………………………..

Concluzii……………………………………………………………………………

Bibliografie………………………………………………………………………….

Introducere

Impozitele sunt cele mai importante componente ale vietii economice prin intermediul carora statul isi procura resursele financiare.In multe tari ,impozitele reprezinta principalele venituri bugetare. Semnificatia impozitelor precum si impactul lor asupra noastra ar trebui cunoscute in parte de catre fiecare dintre noi Academicianul Iulian Vacarel defineste impozitele indirecte precum ca “se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si al prestarii unor servicii(transport,spectacole,activitati hoteliere,etc.)al importului ori exportului,etc.ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuielile,respective cheltuirea unor venituri.In cazul impozitelor indirecte,chiar prin lege se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice decat suportatorului acestuia.”1 Cu multe sute de ani inainte,taxele si impozitele au fost prezente in viata oamenilor dar sub alte forme si denumiri.La nivelul Uniunii Europene ,politica fiscala este subordonata Comunitatii Europene.Se doreste astfel sa se elimine taxele vamale precum si sa se asigure libera concurenta.

Scopul acestei lucrari este acela de a analiza structura impozitelor indirecte ,baza de impozitare a Tva-ului,sfera de aplicare dar si ponderea Tva-ului in Produsul Intern Brut si in total venituri fiscale atat pentru statele membre ale Uniunii Europene dar si pentru celelalte state care nu au aderat inca la Uniunea Europeana. Din categoria impozitelor indirecte incasate si in Romania putem face precizarea ca Taxa pe valoare adaugata (Tva),este principalul impozit din punct de vedere al incasarilor la buget dar si datorita sferei de aplicare. Tatiana Mosteanu in cartea sa, considera ca aceste impozite indirecte “reprezinta instituirea monopolului statului asupra producerii si/sau comercializarea unor marfuri,precum si taxele vamale” care conform autoarei “sunt impozite instituite de catre stat asupra marfurilor care sunt transferate dintr-o tara in alta.”2

Lucrarea cuprinde trei capitole,primul capitol fiind concentrat pe o generalizare a impozitelor indirecte , un studiu asupra dinamicii si structurii lor dar si impactul lor asupra Produsului Intern Brut .Al doliea capitol cuprinde informatii referitoare la cotele si uniformizarea bazei de impozitare a Tva dar si despre cooperarea statelor lumii pentru reducerea fraudei fiscale.

Ultimul capitol pune in discutie si zona geografica ce influenteaza impartirea componentelor fiscale in cadrul unei tari .

1Iulian Vacarel (coord.),Finante Publice,Editia a Va,Editura Didactica si Pedagogica,2006,Bucuresti,pg.377

2Mosteanu T.(coord.),Finante Publice,Editura Universitara,2005,Bucuresti,pg.225

CAPITOLUL 1

TAXA PE VALOARE ADAUGATA PRINCIPALUL IMPOZIT INDIRECT

TRASATURI SPECIFICE,CRITERII DE DIFERENTIERE A IMPOZITELOR INDIRECTE VERSUS IMPOZITE DIRECTE

Impozitarea indirecta a devenit din ce in ce mai importanta in planificarea fiscala si economica a tarilor.Trecerea de la impozitele directe la impozitele indirecte se deruleaza la nivel global de mai multi ani.Impozitele indirecte imbraca forma unor cheltuieli.3 In multe parti ale lumii au fost introduce impozite indirecte deoarece sunt percepute ca si instrumente de ghidare a consumului.

“Impozitele asupra consumului nu tin seama de principiul echitatii fiscale,impovarand contribuabilii cu capacitate redusa de plata favorizand pe ceilalti la polul opus.”4

Impozitele indirecte prezinta o serie de trasaturi specifice,cele mai importante dintre ele sunt urmatoarele:

*se incaseaza de la cumparator si nu tine cont de nivelul averii sau conditiilor personale,avand astfel un caracter inechitabil.

* se vireaza la buget de catre agentii economici dar se suporta de catre consumatori fiind incluse in pretul de cumparare

* se stabilesc in cote procentuale aplicate la pretul dar si in suma fixa aplicata pe unitatea de masura

*ponderea lor creste in timp ce venitul scade fiind influentate de oscilatiile din economie,deoarece ,atunci cand scade consumul are loc si scaderea incasarilor si viceversa.

In cartea sa ,academicianul Iulian Vacarel relateaza ca “impozitele indirecte nu afecteaza veniturile nominale ci numai pe cele reale,ceea ce inseamna ca ele micsoreaza puterea de cumparare.’’5

In literatura de specialitate impozitele prezinta diverse criterii de diferentiere.De aceea ,pentru a putea sesiza cu usurinta efectele lor ,este necesara o clasificare care sa permita diferentierea impozitelor indirecte fata de cele directe.

3 Mariana Cioponea,Editura Fundatiei Romania de Maine,2014,pg 131

4 Iulian Vacarel(coord.)Finante Publice,Editia a Va,Editura Didactica si Pedagogica,2006,Bucuresti,pg.412

5 idem 4

Tabelul nr.1.1 prezinta o serie de diferente intre impozitele directe si indirecte punand accent pe avantajele si dezavantajele acestora.

Tabel nr.1.1-Criterii de diferentiere a impozitelor indirecte versus impozite directe

Sursa:realizare proprie pe baza datelor preluate din Finante Publice si Teorie Fiscala ,Editura Fundatiei Romania de Maine ,2014

In functie de forma lor de manifestare ,impozitele indirecte se grupeaza in :taxe de consumatie,taxe vamale6,monopoluri fiscale,taxe de timbru si inregistrare7.Toate acestea sunt varsate la bugetele publice fie de catre producatori,prestatori de servicii sau agenti economici si suportate de catre consumatorii bunurilor respective.

Taxele de consumatie sunt incluse in pretul de vanzare al marfurilor fabricate si realizate in interiorul tarii care percepe impozitul8

Taxele vamale sunt percepute de catre stat asupra importului,exportului si tranzitului de marfuri.9

6 Ordonanta Guvernamentala 14/2007 republicata in 2014 privind reglementarea modului si conditiilor de valorificare a bunurilor

7 Ordonanta Guvernamentala OUG.nr.80/2013 privind taxele de timbru

8 Iulian Vacarel (coord.) Finante Publice,Editia a Va,Editura Didactica si Pedagogica,2006,Bucuresti,pg.413

9 Iulian Vacarel (coord.) Finante Publice,Editia a Va,Editura Didactica si Pedagogica,2006,Bucuresti,pg.424

Monopolurile fiscale sunt instituite asupra productiei si vanzarii de marfuri precum:tutun,alcool,si alte produse specifice.10

Taxe de timbre si inregistrare percepute atat la efectuarea unor operatii si legalizari precum si la vanzarea de imobile sau dizolvarea unor societati de capital.11

Tabel nr.2.1.-Formele impozitelor indirecte

Sursa:realizare proprie pe baza datelor preluate din Finante Publice ,Iulian Vacarel ,Editura Didactica si Pedagogica,2006,pg.413-429

Dupa cum reiese din Tabelul nr.2.1 aproximativ toate impozitele indirecte mai prezinta cate o clasificare.Taxele de consumatie se regasesc ca si taxe generale sau speciale,Tva-ul fiind un impozit indirect cu multiple implicatii.Accizele pot fi armonizate ,adica se datoreaza bugetului de stat produselor din productia interna sau din import,in timp ce accizele nearmonizate le regasim sub forma “alte produse accizabile”provenite din productia interna sau de import.

Taxele vamale de import sunt instituite asupra importului de marfuri claculandu-se asupra valorii acestora in momentul trecerii frontierei tarii importatoare.12 In unele tari se percep taxe de export asupra unor materii prime pentru determinarea prelucrarii lor in tara respective,aceastea insa se regasesc in mod sporadic.13 Taxele vamale de tranzit sunt instituite asupra marfurilor ce fac obiectul comertului exterior.Statele lumii incurajeaza tranzitul de marfuri deoarece de pe urma lor incaseaza valuta.14Monopolurile fiscale depline sunt instituite de catre stat asupra productiei si comertului in timp ce monopolurile partiale sunt instituite fie asupra comertului fie asupra productiei15,iar taxele de timbre si inregistrare fac obiectul operatiunilor ce se efectueaza si urmeaza a fi taxate .16

10,11,12,13,14,15,16 Iulian Vacarel (coord.) Finante Publice,Editia a Va,Editura Didactica si Pedagogica,2006,Bucuresti,pg.413-429

1.2 EVOLUTIA IMPOZITELOR INDIRECTE IN TOTAL VENITURI FISCALE.PONDEREA SI INDICATORII PRIVIND DINAMICA IMPOZITELOR INDIRECTE

Impozitele indirecte sunt cuprinse in pretul de vanzare al marfurilor produse si realizate in interiorul tarii ce percepe impozitul. Taxele de consumatie imbraca atat forma taxelor de consumatie pe anumite produse denumite si accize fie sub forma unor taxe generale pe vanzari ce se percep la vanzarea tuturor marfurilor,fie ,daca sunt bunuri de consum sau mijloace de productie.Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta dar si de la un produs la alt produs.Taxele vamale ,pot fi percepute si ele de stat ,asupra exportului,importului precum si tranzitului de marfuri.Aceste taxe,au rolul de protective a producatorilor nationali impotriva concurentilor straini.In Romania ,taxele vamale de import se determina pe baza tarifului vamal de import aprobat prin lege.

Din punct de vedere al ponderii principalelor categorii de impozite indirecte trebuie inteles faptul ca difera de la o tara la alta chiar daca tarile respective fac parte din aceeasi categorie.In comparatie cu impozitele directe,cele indirecte contribuie intr-o proportie mai mare la formarea bugetului in tarile in curs de dezvoltare si mai mica in tarile dezvoltate iar aportul pe care impozitele indirecte il aduc tarilor dezvoltate in formarea veniturilor fiscale este mai mic comparative cu aportul impozitelor directe.

In tabelul 1.2.1. am prezentat ponderea impozitelor indirecte in total venituri bugetare pentru anii 2013-2015 in Romania dupa cum urmeaza:

Tabel 1.2.1.-Ponderea impozitelor indirecte in total venituri bugetare Romania 2013-2015

– Mil.lei-

Realizare proprie dupa Sursa :Bugetul General al Romaniei 2013,2014,2015(Raport_Buget2013/2014/2015.pdf)

Pentru o diferentiere cat mai exacta ,prin figurile de mai jos prezint o evolutie a principalelor venituri fiscale ca procente in Pib pentru anii 2013,2014,2015 in Romania.De mentionat este faptul ca impozitul pe profit pe toata perioada prezentata are aceeasi evolutie de 10% sau 11% pe cand Tva –ul ocupa cea mai mare pondere cu usoare oscilatii si o scadere de 0,38 puncte procentuale pentru 2015.

Evolutia principalelor impozite indirecte in total venituri bugetare( Romania) ca procente in Pib

Figura A.1.2.–Evolutia impozitelor indirecte in total venituri bugetare ca procente din Pib 2013

Figura B.1.2.- Evolutia impozitelor indirecte in total venituri bugetare ca procente din Pib 2014

Figura C.1.2.- Evolutia impozitelor indirecte in total venituri bugetare ca procente din Pib 2015

Realizari proprii pe baza datelor preluate din Bugetul General Al Romaniei( Raport_Buget2013,2014,2015.pdf)

Dupa un regres a cresterii economice ce a durat pana in primul trimestru al anului 2013,economia a inceput sa se redreseze,Pib-ul real continuandu-si cresterea.Incasarile bugetare au fost influentate de evolutiile economice precum si de modificarea cuantumului accizelor.In cadrul evolutiilor bugetare,anul 2013 inregistreaza ponderi la Tva de 8,50 (64%din Pib)si la accize de 3,3 (25%din Pib).Incasarile de T.V.A. ajung si ele la un nivel de 8,18%din Pib la sfarsitul anului 2013 in linie cu cresterea mondiala a Pib-ului si cu o usoara imbunatatire a consumului.Accizele au o inregistrare de 25%ca procent din Pib in functie de cresterea cursului de schimb la accize,cresterea reala si impactul cresterii accizelor la motorina ,tigari si bere. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut ,in anul 2014 ,T.V.A. a inregistrat un regres de 0,18 puncte procentuale in timp ce incasarile din accize au avut 0,3 puncte procentuale crestere fata de aceeasi perioada a anului 2013.Evolutia pozitiva a anului 2013 a fost sustinuta si de revenirea pe crestere a cererii externe ,ce a favorizat exporturile de bunuri si servicii ale Romaniei17.Consolidarea procesului de reducere a inflatiei este sustinuta de rezultatele bune din anul 2013 dar si de efectele masurilor de vreducere a cotelor T.V.A.la paine si faina ceea ce determina pentru 2014 un “efect de baza “18ce va influenta favorabil dinamica impozitelor indirecte in general.In anul 2015 incasarile din T.V.A.au avut o diminuare de 0,2 puncte procentuale fata de anul anterior ,influenta negativa asupra incasarilor avand-o cresterea rambursarilor de T.V.A.

17 Bugetul General Al Romaniei 2014-Evolutii macroeconomice in anul 2013 ,pg.28

18 Bugetul General al Romaniei 2014,pg.30

In tabelul nr1.2.2. prezint indicatorii privind dinamica impozitelor indirecte in Romania in perioada 2013-2015.

Tabel 1.2.2-Indicatori privind dinamica impozitelor indirecte in perioada 2013-2015

Realizare proprie pe baza datelor din Legea Bugetului de Stat pe anii 2013-2015

Pornind de la datele prezentate in Tabelul nr1.2.2 si anume de la ponderile veniturilor in total venituri bugetare ale Romaniei,am stability indicatorii privind dinamica nominala si reala a impozitelor indirecte in marime absoluta si relativa .Modificarea absoluta a impozitelor indirecte are valori cuprinse in milioane lei(mil.lei) in timp ce modificarea relative este exprimata in procente(%). Perioada analizata 2013-2015 mi-a permis compararea pe ani folosind date din Legea Bugetului de Stat pentru anii 2013,2014,2015 privind impozitele indirecte (T.V.A.,accize,taxe vamale si alte impozite indirecte).

Rezultatele din Tabelul nr 1.2.2 le-am obtinut pe baza calculului prin formula marimii veniturilor bugetare exprimate in preturile curente si anume:

∆Vn1/0= V1n-V0n unde V1 si V0 reprezinta venituri bugetare exprimate in preturi curente pentru anii 0si 1 respectiv 2013,2014,2015 .

De remarcat este faptul ca pentru perioada comparata 2014 cu 2013 se observa un regres al altor impozite indirecte de 11,69%ceea ce demonstreaza faptul ca valoarea impozitelor indirecte in 2013 ca si suma din totalul veniturilor bugetare este mai mare cu 0,6 puncte procentuale respectiv 951 mil.lei fata de 2014 deoarece,in anul de comparative 2013 a avut loc o evolutie pozitiva a cererii externe favorizand astfel exporturile de bunuri.Incasarile in cazul veniturilor din alte impozite ,accize si taxe vamale au inregistrat o diminuare in 2015 comparativ cu incasarile anului 2013 ,diminuarea cea mai substantiala inregistrandu-se la accize deoarece in 2013 cresterea a fost datorata contributiei positive a exportului net in timp ce ,cererea interna s-a redus ca urmare a scaderii formarii brute de capital si a consumului guvernamental.19

Pentru a obtine informatii cat mai aproape de realitate cu privire la veniturile bugetare am folosit preturi constante.Folosind formula de modificare relativa ,respectiv :

∆ Vr1/0(%)=[(Vr1-Vr0)/Vr0]*100

am obtinut procentele din Tabelul 1.2.2 ca si modificare relativa pentru anii comparati diminuarea de 17,97% producandu-se in 2015 comparativ cu anul 2013 la accize ca urmare a scaderii brute de capital.

1.3.ASEZAREA IMPOZITELOR INDIRECTE IN STATELE LUMII

In cazul impozitelor indirecte putem discuta despre repercursiuni fiscale ,in sensul ca plata lor se face la buget de catre agentii economici .Aceste impozite indirecte au character regresiv.Anii precedati de criza financiara au fost caracterizati de o sarcina fiscala ridicata19 la nivelul Uniunii Europene in comparative cu tarile ce au economii avansate precum China ,Japonia,Rusia,S.U.A.Analistii ,au stability o rata de impozitare ridicata a consumului dar,in acelasi timp si o sarcina fiscal mai redusa intre tarile Uniunii Europene.Rata de impozitare a crescut de la aproximativ 15%intre statele membre si S.U.A si aproximativ 10% in comparative cu Japonia in urma deciziilor luate de tarile Uniunii Europene in vederea consolidarii fiscale prin reducerea cheltuielilor si cresterea impozitelor.

19 Haralambie G.Alin –Analele “Constantin Brancusi”Universitatea Targu-Jiu,seria economica /2015-“Comparative study on Indirect Taxes at EU Level.”

Impozitarea la nivelul Uniunii Europene depinde de Pactul fiscal European potrivit Tratatului privind stabilitatea si coordonarea in uniunea economica.Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2013si prevede obligatia tarilor membre de a mentine un deficit structural pentru fiecare stat membru cu o limita inferioara de 2,5%si un maxim de 1% din Pib20. Ponderea in Pib a taxelor obligatorii este repartizata neuniform pe teritoriul Uniunii Europene.In anul 2013,aceasta a variat de la 30%in Lituania pana la 50%in Danemarca. Sistemele de impozitare sunt si ele diferite analistii aratand ca noile tari membre se concentreaza pe impozitele indirecte ,ponderea lor in totalul sumelor bugetare fiind in crestere in special in cazul accizelor.Conform datelor Eurostat cel mai scazut nivel al impozitelor indirecte sunt inregistrate in Croatia (17,1%din total),Lituania(18%),Bulgaria(18,8%),Slovacia(19,7%)si Ungaria (19,2%).Impozitele indirecte au un rol important in totalul veniturilor fiscale utilizarea lor diminuand evaziunea fiscala.Taxele de consumatie care reprezinta cea mai comuna forma de solutionare a impozitelor indirecte sunt incluse in pretul de vanzare de bunuri de consum si servicii. Academicianul Iulian Vacarel prezinta conceptul impozitului pe consum ca fiind plasat pe produse consumate in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori21astfel ca taxa de consumatie returneaza in mod constant o taxa si mai mare.Ca si exemplu ,Italia are o pondere de 56% a tuturor taxelor de consum iar Suedia o pondere de 74% a tuturor taxelor de consum.Incepand cu anul 2010,rata medie standard a T.V.A. a crescut de la 20,54% la 21,54%in 2014 asa cum este prezentata si in figura de mai jos:

Figura A1.3.-Rata medie standard de T.V.A. pentru UE28 perioada 2010-2014

Realizare proprie dupa Sursa Eurostat_average standard VATrate 28UE

20 Raport privind situatia macroeconomica pe anul 2015 si proiectia acesteia pe anii 2016-2018/Obiectivele politicii fiscale,pg.9

21 Vacarel I.(1995)Relatii financiare internationale ,Bucuresti,Editura Academiei Romane

In anul 2014 au fost inregistrate cresteri ale ratei standard T.V.A. in Franta (de la 19,6% pana la 20%),Italia(de la 21%pana la 22%),Cipru(18%la 19%).Cele mai ridicate niveluri ale ratei standard de T.V.A.sunt in Ungaria (27%) si Croatia(25%).Rata cea mai redusa o gasim in Croatia(5%),Austria(10%)si Republica Ceha(15%).Impreuna cu T.V.A,accizele ,in special la produsele energetic (16%),tutun si alcool(8%) au crescut intr-un ritm constant in tarile ce au aderat la Uniunea Europeana dupa anul 2007 pentru a atinge astfel minimul asumat de Directiva pentru semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeana22.Mai multe state membre care au optat pentru cresterea T.V.A.-ului si-au dat seama ca aceste cresteri au fost nesemnificative pentru cresterea veniturilor.Pana in anul 2015 unele tari europene si-au anuntat planurile de reducere a cotei standard de T.V.A. printre acestea fiind si Romania.

In Romania ,directiile de actiune pe termen mediu au in vedere simplificarea sistemului de taxare,cresterea colectarii veniturilor bugetare precum si reducerea evaziunii fiscale.In valoare nominal veniturile bugetare au crescut cu aproximativ 14% in 2016 fata de nivelul anului 2015potrivit surselor Eurostat privind veniturile bugetului consolidat.In 2014,veniturile publice totale in Uniunea Europeana s-au ridicat la 45,2% din Pib (in scadere de la 45,4%din Pib in 2013).In ZE-19(zona euro),veniturile totale s-au ridicat la 46,6%din Pib pastrandu-si aceeasi valoare ca in anul 2013.

Veniturile au crescut intr-un mod constant intre 2009-2014 ducand astfel la o scadere a deficitului.Cu toate acestea,intre anii 2008-2009 ,veniturile publice au scazut in ambele zone ,cu 378miliarde Eur. In UE-28 si cu 155 miliarde Eur.in ZE-19.23In 2014,statele membre ale Uniunii Europene au cel mai ridicat nivel al veniturilor si cheltuielilor publice cumulate ca si procent din Pib(peste100%)cumarfi :Danemarca ,Finlanda,Franta,Suedia,iar Letonia,Irlanda,Bulgaria,Estonia au raportat niveluri cumulate relative mici ,mai putin de 80%din Pib.La nivelul UE-28 principalele componente ale veniturilor o reprezinta impozitele.In 2014,impozitele au reprezentat 58,8% din veniturile totale in UE-28 si 55,5% in ZE-19. In ceea ce priveste statele membre ale Uniunii Europene luate individual,importanta diferitelor categorii de venituri variaza foarte mult.De exemplu ,in anul 2014,impozitele indirecte au reprezentat sub 50%din veniturile publice in Slovacia,Republica Ceha si Lituania dar ,s-au ridicat la procentul de 86,4% din veniturile publice totale in Danemarca si la 77,9% in Suedia.Structura veniturilor fiscale variaza considerabil intre statele membre ale Uniunii Europene.Statele membre ce au colectat mai multe impozite au fost si cele care au raportat un nivel ridicat al cheltuielilor.Cea mai ridicata pondere in Pib a veniturilor din principalele categorii de impozite a fost inregistrata in Danemarca cu 51,4% si sub 30%in Bulgaria si Letonia.

22 Directiva aVIa 77/388/CEE Tratat de aderare la UE

23 EUROSTAT Venituri si cheltuieli publice –Statistici privind finantele publice1.1.3 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Government_finance_statistics/ro ZE-19(zona EURO)

Figura B.1.3. prezinta structura veniturilor totale in anul 2014 pentru UE-28 si ZE-19 dupa cum urmeaza:

Figura B1.3-Componenta veniturilor totale 2014(%din totalul veniturilor) pentru UE28 si ZE19

Realizare proprie dupa Sursa Eurostat(gov_10a_main)Structura veniturilor totale,2014(%din venituri totale)

In ceea ce priveste statele membre ale Uniunii Europene private in ansamblu,se observa importanta taxelor pentru toate statele membre ,taxe ce acopera printr-un procent de 66,6%din totalul veniturilor de 100% iar zona euro ZE-19 soseste din urma cu un procent de 59,7% din totalul veniturilor.Restul de pana la 100%din totalul veniturilor este acoperit de contributii sociale,productia de piata ,venituri din proprietate ceea ce confirma faptul ca pentru anul 2014,impozitele indirecte si taxele au avut un rol hotarator in componenta veniturilor totale.

CAPITOLUL 2

TAXA PE VALOARE ADAUGATA

2.1. T.V.A INTRE LEGI SI REGLEMENTARI FISCALE

Taxa pe valoare adaugata ,a aparut pentru prima oara in Franta in anul 1954 fiind adoptata in 10 aprilie 1954 printr-o lege care inducea la momentul respectiv denumirea de taxa pe valoare adaugata.La nivelul Uniunii Europene ,13 ani mai tarziu,in anul 1967 au fost introduce directive prin care diferitele impozite asupra cifrei de afaceri au fost inlocuite de taxa pe valoare adaugata printr-un sistem comun.

In anul 1970,taxa pe valoare adaugata a fost introdusa in Comunitatea Economica Comunitara inlocuind astfel o serie de taxe existente in acea vreme ,iar Directiva aVIa privind T.V.A.-ul pune bazele armonizarii in statele membre.

Incepand cu anul 1993 se trece la sistemul tranzitoriu al T.V.A.-ului odata cu formarea pietei unice.

In Romania,taxa pe valoare adaugata a fost introdusa in ianuarie 1993 fiind reglementata prin Legea nr.571/2003 privind codul fiscal.In momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana au fost desfiintate si barierele vamale dintre Romania si celelalte state iar sistemul classic de importuri si exporturi a fost inlocuit de un sistem nou de livrari si achizitii intracomunitare .

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect datorat la bugetul de stat si care este colectat conform prevederilor Legii nr.207/2015-TitlulVII(Colectarea creantelor fiscale)24.

Este o taxa ce cuprinde toate fazele circuitului economic,respectiv productia,serviciile si distributia pana la vanzarile catre consumatorii finali inclusiv.Este o taxa unica ce se percepe in mod fractionat corespunzator valorii adaugate la fiecare stadiu al circuitului economic.

Taxa pe valoare adaugata ,reprezinta unul dintre principalele impozite colectate la bugetul general consolidate,punandu-se accent pe definirea exacta a bazei de impunere.Modificarile aduse in materie de T.V.A.prin Legea 343/2006 pentru modificarea dar si completarea Legii571/2003”se justifica prin dorinta de a remedia anumite “scapari”ale legii dar si o reglementare corespunzatoare a achizitiilor intracomunitare la care Romania a devenit parte dupa integrarea in Uniunea Europeana.”25

24 https://static.anaf.ro/static10/Anaf/cod_procedura/cod_procedura_fiscala_cu_norme_2016.htm

25 Attila Gyorgy “Baza de impozitare a TVAadaugata conform noilor reglementari” in Curierul Fiscal nr.8/2006,pg.37

2.2. ARMONIZAREA TEHNICII DE IMPOZITARE T.V.A. IN STATELE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

Armonizarea fiscala a fost de nenumarate ori dezbatuta inca din anul 1957 ,de la infiintarea Comunitatii Economice Europene ,comunitate ce are un temei juridic prevazut in Tratatul de la Roma.Au fost sustinute eforturile de armonizare fiscala a sistemelor de impozitare,”armonizarea structurala si cea de impunere”26.

Nivelurile de performanta ale economiilor statelor membre ale Uniunii Europene ,precum si dezvoltarea economica diferita a acestora au dus la obstacole a armonizarii fiscale.Pentru evitarea distorsiunilor,statele membre au stabilit ca este necesara utilizarea unor elemente de fiscalitate indirecta ce pot fi comparate ,concretizate pentru adoptarea generalizata a taxei pe valoare adaugata precum si uniformizarea bazei de impunere si armonizarea cotelor de impunere.

Directiva 77/338/CCE a stability norme de armonizare structural a T.V.A.,a stability reguli comune in ceea ce priveste cotele aplicabile ale T.V.A. respective cota standard,cota redusa si cota super redusa.Nivelul cotelor dar si numarul lor difera de la o tara la alta ,in aceeasi tara cotele pot diferi de la o perioada la alta.

Desi Piata Unica a Uniunii Europene existenta inca din anul 1993 a adus schimbari in privinta normelor sistemului comun de T.V.A nu a reusit sa reduca diferentele intre nivelurile cotelor standard sau reduse.Intre contribuabilii residenti ai statelor membre ale Uniunii Europene este aplicat principiul destinatiei potrivit caruia bunurile si serviciile sunt impozitate in statul membru al carui resident este destinatarul, principiul originii aplicandu-se in cazul vanzarilor de bunuri catre consumatorii finali.Exporturile sunt scutite de plata taxei pe valoare adaugata iar importurile sunt impozitate.In conformitate cu Directiva T.V.A,statele membre trebuie sa stabileasca o cota standard de nu mai putin de 15% si maxim doua cote reduse de cel putin 5%la unele bunuri si servicii.In conformitate cu articolul 10din Directiva 2006/112 CE privind sistemul comun al T.V.A,statele membre care au aplicat o cota zero sau redusa mai mica decat rata minima pot aplica in continuare aceste rate cu conditia ca acestea sa fie adoptate din motive sociale clar definitesi in beneficial consumatorilor finali.27

26 Nicoleta C.Moldovan-Competitia fiscala intre teorie si practica .Eforturi si efecte la nivelul Uniunii Europene-Universitatea de Vest Timisoara

27 Fabrizio Borselli,Salvatore Chiri and Ettore Romaguano,International VAT monitor ianuary/February 2012,pg.13(Paterns of Reduced VAT Ratesin the European Union Jan Feb pg.13-21.pdf

Tabel 2.2.1-Cote T.V.A in statele membre ale Uniunii Europene 2013-2015

Realizare proprie dupa Taxation Trends in the European Union-Table 1;Rates in the EU Member States,2001-2015 /Anexa 1 Referance tables pg.140

Diferentierea nivelurilor cotelor T.V.A. ia in considerare cateva aspect legate de sfera de aplicare ,natura marfurilor si serviciilor supuse impozitarii,asigurarea veniturilor pentru buget.

Asa cum reiese din Tabelul nr.2.2.1 ,nivelul cel mai redus al cotei standard se intalneste la Luxemburg cu 15%,Cipru cu 18% iar nivelul cel mai mare ,respective 27%in Ungaria,25% in Suedia ,Danemarca si Croatia.De remarcat este faptul ca Danemarca este singurul stat membru ce utilizeaza o singura cota ,cota standard.Putem concluziona prin faptul ca in privinta impozitarii T.V.A.se realizeaza o combinatie a celor doua principii respective cel al originii si cel al destinatiei.

Tabelul 2.2.1 ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/2015/report.pdf

2.3 EVOLUTIA COTELOR DE T.V.A. APLICABILE IN STATELE UNIUNII EUROPENE

In ultimile decenii ,mediul fiscal a suferit numeroase schimbari.Baza de impozitare a inceput sa joace un rol decisiv in dezvoltarea afacerilor internationale.Guvernele tarilor au adoptat numeroase si diferite reforme fiscale adaptate la economia fiecarei tari.Aceste reforme au avut de nenumarate ori reduceri fiscale asupra veniturilor fiscale .In Uniunea Europeana a fost introdusa taxa pe valoare adaugata ca si instrument in realizarea reducerii deficitului bugetar ,iar Comisia Europeana a facut eforturi pentru a gasi un echilibru .Din punct de vedere fiscal si in anii 2013,2014 s-a avut ca scop pentru Uniunea Europeana definirea triunghiului principal27 al durabilitatii,cresterii economice si corectitudinii.Desi la prima vedere realizarea celor trei caracteristici pare imposibila ,indicatiile Comisiei Europene au asigurat o crestere economica stabile.Tari precum Belgia,Austria,Estonia,Republica Ceha,Spania,Germania ,Franta ,Italia ,Ungaria,Letonia si Slovacia au primit o declaratie28 din partea Comisiei Europene in anul 2011 referitoare la reducerea sarcinii fiscale pentru a nu se destabilize brusc veniturile fiscale.Comisia Europeana a oferit o alternative de crestere a impozitelor indirecte iar la inceputul anului 2013,Comisia Europeana a observant ca statele au crescut impozitele indirecte dar fara diminuarea altor taxe.In 2013,Germania ,Franta si italia au scazut povara fiscal ,masurile acestor tarii fiind appreciate de catre comisie.Acelasi lucru s-a intamplat si in Letonia si Ungaria ,dar oficialii europeni au considerat ca taxele sunt inca prea mari.Au fost luate in calcul doua aspect in ceea ce priveste extinderea bazei de impozitare ,astfel scaderea T.V.A.-ului iar in unele cazuri aplicarea cotei T.V.A.redusa si cresterea veniturilor din impozitul pe profit prin nedeductibilitatea unor cheltuieli.Largirea bazei de impozitare pentru T.V.A a fost adoptata in anul 2013 de catre Republica Ceha,Croatia,Italia,Cipru,Slovenia,Finlanda asa cum reiese si din tabelul nr.2.3.1. De exemplu,in Spania,rata T.V.A. aplicata in domeniul turismului sau activitatilor cultural nu este redusa dar se aplica pentru ele cota standard.

Analizand comportamentul statelor membre ale Uniunii Europene in ceea ce priveste sistemul fiscal putem spune ca au existat progrese inregistrate doar ca acestea trebuiesc urmarite indeaproape avand un singr obiectiv si acela de a crea piata unica .

Asa cum reiese si din tabelul nr.2.3.1 referitor la evolutia cotelor de T.V.A aplicabile in statele membre se observa diferente substantiale atat la cotele reduse sau standard cat si la introducerea lor in tarile respective.Evolutia cotelor T.V.A prezentata mai jos ia in calcul modificari aparute in ultimii doi ani pentru fiecare tara in parte .

27 M.Ciobanasu,G.Cretu,M.Postole “The fiscal system in Romania vs the fiscal system in the European Union member states “pg.155

International Finance and Backing Conference FI BA 2015(XIII Edition)

28 Comisia Europeana Bruxelles,23.11.2011 COM(2011) VOL.5/5 Anexa IV

Tabel 2.3.1.-Evolutia cotelor T.V.A aplicabile in statele membre ale Uniunii Europene

Realizare proprie dupa Sursa Eurostat: VAT RATES APPLIED IN THE MEMBER STATES OF THE EUROPEAN UNION(Taxud.c.1(2016)

De remarcat este faptul ca cea mai mica cota standard o gasim in Luxemburg in procent de 17% iar valoarea cea mai mare de 25% este perceputa de mai multe state precum Danemarca ce a avut o ultima modificare a acestei cote in anul 1992,Croatia si Suedia cu modificare in anul 1996. Pentru cota redusa ,Franta merge pe un procent de 2,1% pentru ziare,tutun,medicamente si 5,5% pentru bunurile de baza.Germania are ca si particularitate cota de 7%pentru alimente,transport in comun,carti ,hoteluri,scutiri T.V.A. pentru inchirieri si servicii medicale,Grecia 6%pentru servicii hoteliere,ziare ,carti,medicamente,vaccinuri umane,Ungaria percepe cota redusa de 18% pentru produse lactate si de panificatie,5% pentru medicamente ,ziare si carti,iar Romania cota standard aplicata asupra bazei de impozitare este de 19% pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse.Se aplica o cota de 9% pentru medicamente,tarife,acees muzee,expozitii culturale si 5% pentru taxarea de baza.

In 18 state membre ale Uniunii Europene se aplica cote diferentiate de T.V.A.percepand un impozit mai mic pentru alimente,medicamente sau servicii educationale.Spre exemplu,Lituania are o cota standard de 19% si doua cote reduse de 9%pentru servicii de asigurare a energiei termice si 5% pentru serviciile de transport.Malta are cote differentiate ,cota standard de 18% si cota redusa de 5%.Polonia are trei cote T.V.A.,o cota standard de 22% si doua cote reduse 7% respective 3%.Portugalia are o cota standard de 21%si doua cote reduse ,12%pentru restaurant si 5% pentru produsele de baza.Slovacia are o cota standard de 19%iar serviciile financiar-bancare de asigurari si cele educationale sunt scutite de T.V.A.Slovenia are o cota standard de 20% ,insa se regasesc si o cota redusa ,de mentionat fiind faptul ca exporturile sunt scutite de T.V.A.

Pentru Ungaria exista trei cote T.V.A.,cota standard de 20%,cota redusa de 15% aplicata pentru muzee si 5% pentru carti si medicamente.Irlanda se prezinta si ea cu o cote reduse de 13,5% si 4,8%.Italia are o cota standard de 22% si doua cote reduse de 10% si 4,5%pentru produsele de baza.Letonia are o cota redusa de 5% pentru medicamente si servicii de comunicatii in timp ce serviciile financiar-bancare,educatia,serviciile medicale si cultural sunt scutite de T.V.A.Austria percepe o cota standard in procent de 20% si o cota redusa de 10% pentru turism,agricultura alimente.In Bulgaria exporturile sunt scutite de T.V.A.Cipru are cotaredusa de 8% pentru alimente ,carti ,ziare,transport rural in timp ce Cehia aplica cota redusa de 5% pentru servicii de furnizare a apei calde si caldurii si pentru medicamente ,alimente ,carti,ziare.Cota de parcare sau “taxa parking”se aplica in cazul bunurilor sau prestarilor de servicii care beneficiaza de taxa redusa la 1 ianuarie 1991 dar care nu se regasesc in Anexa H a Directivei a VI a .Aceasta taxa nu poate fi mai mica de 12%.Taxe foarte reduse (sau super-reduse)se regasesc in Franta 2,1%,Grecia 4,5%,Irlanda 4,3%,Italia 4%,Luxemburg3%,Polonia 3%,Spania 4%.

2.4 SIMPLIFICAREA SISTEMULUI T.V.A.,IMPLICAREA COMISIEI EUROPENE IN REDUCEREA FRAUDEI FISCALE A STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

Evaziunea fiscala este o prezenta nedorita cu incidente diferite in orice tara indiferent de marime ,dezvoltare sau sistemul politic.Evaziunea si frauda fiscala limiteaza capacitatea statelor membre de a colecta venituri si de a-si pune in aplicare politica economica.Conform estimarilor facute de catre specialisti ,zeci de miliarde de euro ,reprezentand sume nedeclarate si neimpozitate se afla in jurisdictii off-shore reducand veniturile fiscale nationale si internationale.Punerea in aplicare a unor actiuni decisive ce au drept obiectiv reducerea la minim a fraudei fiscale si a evaziunii ar putea genera venituri suplimentare in valoare de miliarde de euro pentru bugetele publice din intreaga Europa.Combaterea fraudei fiscale necesita insa actiuni atat la nivel national,mondial cat si la nivelul uniunii.

La nivelul Uniunii Europene,Comisia Europeana a realizat in anul 2010 o analiza ampla a sistemului de T.V.A.Acest process a inceput la momentul respectiv prin prezentarea “cartii verzi”29,privind viitorul T.V.A.urmata apoi in 2011 de evaluarea sistemului printr-un studiu realizat de Institutul pentru studii fiscale publicat in decembrie 2011.

29 COM/2010/0695 FINAL -COMISIA EUROPEANĂ |Bruxelles ,01.12.2010

Potrivit studiilor efectuate in cadrul Uniunii Europene,sistemul de destinatie al bunurilor si serviciilor ar trebui sa fie doar o situatie temporara inainte de trecerea la un sistem permanent de origine.Diferenta dintre cele doua sisteme consta in modul in care sunt tratate importurile si exporturile.Utilizarea principiului destinatiei nu a fost contestat niciodata nici macar atunci cand a fost introdusa piata unica in 1992 ce a condus la eliminarea controalelor la frontiera.Prin urmare,tranzactia intre statele membre susceptibile de T.V.A.au fost supuse taxei déjà aplicata in tara de origine.Sistemul de origine insa nu avea in plan expunerea la frauda fiscala.Drept exemplu putem spune ca Anglia si Franta sau Franta si Germania trateaza bunurile in acelasi fel ca si bunurile ce se deplaseaza intre Scotia si Anglia de exemplu.Totusi ramane o diferenta de nivel iar Comisia Europeana a lansat sistemul de compensare pentru a realoca Tva colectat in tarile de origine.Intr-un sistem de origine in care cele doua tari au rate diferite de T.V.A.,comertul nu este denaturant pe termen lung in cazul in care exista un comert liber iar ratele de schimb sunt flexibile.30 Tot Comisia Europeana a introdus sistemul tranzitoriu de Tva ramanand in vigoare si astazi dupa numeroase modificari si masuri de simplificare.Drept urmare,principiul destinatiei,continua sa aplice majoritatea tranzactiilor inregistrate intre comercianti desi ,controalele fiscale la frontiere au fost eliminate ,comerciantii sunt totusi obligati sa pastreze o evidenta detaliata a achizitiilor si vanzarilor de la si la alte tari .Marfurile furnizate sunt scutite cu drept de deducere a T.V.A. la expediere in cazul in care sunt trimise catre o alta tara membra a Uniunii Europene.Acest lucru este cunoscut sub denumirea de livrare intracomunitara.

Renuntand la sistemul de origine se inlatura o solutie foarte promitatoare de a face frauda T.V.A.numita si” frauda de tip carusel.”In cartea sa,autorul Dragos Patroi31 pune in discutie frauda de tip carusel prin doua forme de manifestare la “intrare “sau “iesire”.

Frauda presupune un lant de operatiuni successive,de vanzare-cumparare transfrontaliere, efectuate in interiorul pietei comunitare.Aceste operatii sunt realizate de grupuri de operatori economici ce cauta sa exploateze sub aparenta legalitate diferentele dintre cotele de impozitare intre statele membre ale Uniunii Europene in scopul de a ieftinii bunurile ce fac obiectul unor astfel de tranzactii creandu-se un avantaj pe piata.Autoarea Nicoleta Vintila in cartea sa subliniaza ca ,”taxa pe valoare adaugata este principalul impozit indirect ,aplicat asupra cifrei de afaceri nete,ceea ce inseamna ca diferenta dintre iesiri(vanzari de bunuri,prestari de servicii)si intrari(achizitii de bunuri si servicii de la terti )este cunoscuta sub denumirea de valoare adaugata32.

Figura nr.2.4.1 prezinta fluxuri de investitii straine directe cu parteneri selectati pentru UE28 in anul 2013 .Este prezentata astfel ,pentru anul 2013 o analiza de destinatie si sursa fluxurilor de investitii straine prin intrari si iesiri.

30 Schulze “Structures and Trends in the 1980s”,Vol.1 ,Oxford University Press,pg .27

31 Dragos Patroi,”Tva national vs intracomunitar”,editura CH Beck 2013

32 N.Vintila “Fiscalitate ,sinteze si comentarii” ,editura Sylvi,Bucuresti 2004,pg.156

Figura A2.4.1-Media intrarilor si iesirilor nete a investitiilor straine cu parteneri selectati pentru UE28 ,2013(% din total UE28)

Sursa online data code:bop_fdi_main ,Eurostat :The EU in the world 2015 edition,pg.83

Clasamentul prezentat in figura 2.4.1 reprezinta media iesirilor si intrarilor ,procentele indicate reprezentand totatul iesirilor nete si al intrarilor nete .Fluxurile sunt dominate de Statele Unite ale Americii in anul 2013,echivalente a 46,6% din totalul iesirilor nete in timp ce intrarile din SUA au fost echivalente cu 95,7% din totalul intrarilor nete.O parte mare a intrarilor au avut-o si restul lumii cu un procent de 35,8% al iesirilor nete si doar 18% pentru intrari(reprezentata de tari dezvoltate precum Elvetia).India,China si Canada au procente foarte scazute atat in totalul intrarilor nete cat si la nivelul iesirilor ,procente nesemnificative pe scara partenerilor selectati. Avand in vedere natura fraudelor este dificil de cuantificat amploarea sa. In cazul fraudelor “tip carusel’’ Comisia Europeana a gasit doua solutii pentru micsorarea volumului ,una bazandu-se pe o mai buna cooperare in cadrul administratiilor nationale avand drept scop accelerarea detectarii fraudelor ,iar cealalta se bazeaza pe reformele sistemului fiscal.Germania a implicat déjà mecanismul intern de taxare inversa ,in cazul in care Tva-ul referitor la serviciile si produsele livrate in acelasi stat membru sa fie datorat de catre beneficiar si nu de catre furnizor..Fireste ca, fiscalitatea,oricat de redusa ar fi nu poate elimina integral evaziunea fiscala,ea ramanand o provocare pe piata unica europeana.33

33 Rusanu Dan Radu “Impactul financiar si impozitarea TVA,o provocare pe piata unica europeana(Controlul economic financiar nr.7 ,2005)pg.43-45

Impactul activitatii transfrontaliere asupra comertului a fost intotdeauna dificil de cuantificat din cauza lipsei unei estimari ale costurilor transfrontaliere in raport cu costurile interne.Printre masurile luate de Comisia Europeana pentru reducerea fraudei fiscale se numara si reducerea costurilor si complexitatea sistemelor fiscale atat pentru contribuabili cat si pentru administratiile fiscale prin incheierea acordului de cooperare fiscala si antifrauda intre Uniunea Europeana si statele membre.Germanul Sir Austen Chamberlaine spune ca ’’metodele de evaziune fiscala se schimba cu o rapiditate uimitoare,iar noile metode de investigare trebuie adoptate cu aceeasi rapiditate.34

Figurile B2.4.2 siC2.4.2 –Ponderea partenerilor comerciali pentru tarile UE28 de exporturi si importuri de marfuri,2013(%din cota UE28 de exporturi si importuri)

Figura 2.4.2-Ponderea pentru tarile UE28 (pentru importul de marfuri)

Sursa:Eurostat (online data code:bop_its_ybk),The EUin the world 2015,pg.94

Analiza partenerilor comerciali ai UE28 poate fi comparata cu media intrarilor si iesirilor nete pentru acelasi an ,2013.Si din figurile 2.4.2 si 2.4.3 reiese faptul ca SUAeste un partener semnificativ .De remarcat ca in cadrul figurilor mentionate este inclus un grup de tari,ce reprezinta 90% din Pib-ul mondial si 80% din comertul international,doua treimi din populatia lumii ,ceea ce confera o greutate politica dar si o legitimitate puternica.

34 Eusebiu Neculai Dutu-“General consideration concerning the tax evasion”-Jurnalul de studii juridice 2010 ,pg13

Figura 2.4.3-Ponderea pentru tarile UE28 (pentru exportul de marfuri)

Sursa:Eurostat (online data code:bop_its_ybk),The EUin the world 2015,pg.94

In anul 2013 ,UE28 a fost cel mai mare exportator si importator de servicii din lume cu un excedent de 173,2 miliarde euro.O pondere ridicata a comertului dintre UE28 in servicii a reprezentat-o SUA iar exporturile si importurile combinate au produs un excedent de 12,4 miliarde euro.

Un numar mare de state membre se confrunta cu o provocare de a reduce lacunele fiscale prin imbunatatirea eficientei colectarii Tva-ului si prevenirea evaziunii fiscale.Calitatea guvernantei administrative si o mai buna intelegere a comportamentului contribuabilului sunt esentiale in optimizarea globala a performantei sistemului fiscal precum si reducerea costurilor de administratie fiscala.O eficacitate sporita se urmareste si in detectarea incalcarii normelor si eficientizarii controalelor. O atentie sporita se regaseste si in cazul modului de imbunatatire a transparentei,schimbului de informatii intre statele membre si concurenta fiscala loiala.

Majoritatea autoritatilor fiscale ale statelor membre lucreaza in stransa colaborare.Peste doua treimi din statele membre au introdus masuri noi pentru cresterea cooperarii.Autoritatile fiscale belgiene lucreza impreuna cu alte agentii atat la nivel mondial cat si la nivel transfrontalierpentru facilitarea recuperarii creantelor fiscale.Germania efectueaza audituri impreuna cu Olanda si Croatia.Finlanda a continuat sa puna in aplicare planul de actiuni multiannual ce are ca scop cooperarea intre autoritatile fiscal,politie si procuratura.Consiliul OCDE al Europei privind asistenta administrative reciproca in materie de fiscal a intrat in vigoare in Cehia,Croatia,Estonia,Lituania,Ungaria,Letonia,Austria,Slovacia,Romania,Portugalia,Cipru.

Croatia a introdus o noua cerinta ce se aplica Tva-ului inregistrat vanzarii de bunuri imobiliare.Trebuie astfel prezentate toate documentele referitoare la achizitionarea de bunuri imobiliare catre autoritatile fiscale.Sporirea monitorizarii si controalelor ramane modalitatea standard de reducere a fraudei si evaziunii fiscale.Ungaria a introdus un sistem electronic care permite autoritatii fiscale monitorizarea drumului transportului de marfuri supuse Tva-ului.Italia a aprobat o despartire a sistemului de plati pentru furnizorii administratiei publice si extinderea celui de taxare inversa in cadrul sectoarelor cu un risc ridicat de Tva.

Romania a lansat si ea un pachet de masuri destinate combaterii evaziunii precum si fraudei fiscale.In urma statisticilor ,mai mult de 15000de intreprinderi au fost supuse controalelor doar in primele 3 luni ale anului 2015 ducand la descoperirea ca aproximativ 1 miliard de euro provin din taxe nedeclarate.

Si la nivelul Uniunii Europene au fost luate masuri pentru a sprijini batalia impotriva evaziunii si fraudei fiscale.Cele mai recente initiative dezvolta pachetul transparentei introdus si in Belgia precum si planul de actiune privind sistemul de impozitare pe profit ,echitabil si eficient in Uniunea Europeana.