Asezarea Geografica Si Starea Mediului A Raionului Stefan Voda

CUPRINS

ÎNTRODUCERE

CAPITOLUL I. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI STAREA MEDIULUI A RAIONULUI ȘTEFAN-VODĂ

1.1. Condițiile grografice a raionului Ștefan-Vodă

1.2. Starea factorilor de mediu în raionul Ștefan-Vodă

CAPITOLUL II. ANALIZA CALITĂȚII APEI POTABILE ÎN RAIONUL ȘTEFAN-VODĂ

2.1. Starea calității apei potabile în localitățile raionului

2.2. Potențiali poluatori al apei potabile din raionul Ștefan-Vodă

2.3. Măsuri de protecție a resurselor de apă potabilă

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ÎNTRODUCERE

Apa nu este un bun comercial oarecare, ci un patrimoniu

care trebuie protejat, apărat și tratat ca atare.

(Directiva Parlamentului European și a Consilului din 23.10.2000 )

Rețeaua hidrografică a Republicii Moldova este de o importanță economică și socială majoră cu funcții diverse multiple ce furnizează apă potabilă, energie, fiind foarte importnată și din punct de vedere ecologic ca habitat natural.

Moldova este o țară cu resurse reduse de apă. Teritoriul este traversat de peste 3600 râuri, rîulețe și pâraie, cu o lungime de 16 000 km, 90 % din avînd o lungime mai mică de 10 km și numai 9 de peste 100 km. Cele mai mari râuri și principalele surse de apă – Nistru și Prut, care curg din Munții Carpați din Ucraina și sunt râuri de frontieră.Calitatea apei potabile este una dintre problemele prioritare ale omenirii ce necesită soluționare comună. Acest fapt a determinat Conferința Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare din anul 1992 să propună ziua de 22 martie – ca Zi Mondială a Apei, cu celebrarea oficială pentru prima dată a acesteia în anul 1993. Perioada anilor 2005-2015 a fost declarată de Organizația Națiunilor Unite ca fiind Deceniul Internațional al Națiunilor Unite „Apă pentru viață" [2, p. 43].

Republica Moldova, de rînd cu țările membre a Organizația Națiunilor Unite, anual celebrează aceasta zi, și în același timp, nu pierde ocazia de a informa opinia publică asupra problemelor legate de necesitatea protejării cantitative și calitative a apelor, precum și de a pune în adevărata lumină rolul, obligațiunile și responsabilitățile fiecăruia în vederea protecției surselor de apă.

Apele subterane sunt o sursă importantă de apă potabilă. Marea parte a populației se folosește de apa subterană cu scopuri alimentare și agricole. Spre regret multe dintre fîntînele noastre sunt deja poluate cu nitrați și altechimicale industriale și agricole. Apa subterană se acumulează în adîncimile rocilor și sedimentelor a crustei terestre superioare. Cînd plouă sau se topește zăpada o parte de apă de pe suprafața pămîntului se evaporă, o parte se consumă de către plante și o parte se scurge în râuri și lacuri. Restul se infiltrează în porii și crăpături ai sedimentelor de la adincimi și devine apă subterană.

Cu toate acestea, în prezent, există o serie de probleme actuale de mediu și inclusiv a suselor de apă subterane care sunt și surse potabilă, cauzate de activitatea umană, care necesită o rezoluție urgentă. Calitatea apei potabilă a scăzut ca urmare a poluării intense cu deșeuri industriale, pesticide, în grășăminte, deșeuri menajere etc. Acest lucru duce la îmbolnăvirea populației, și mai ales răspândirii diferitor maladii și boli infecțioase ce se răspîndesc cu ajutorul apelor subterane poluate

Scopul: Studierea și evaluarea stării actuale a surselor de apă potabilă.

Reieșind din scopul propus au fost trasate următoarele obiective:

– reviul și selectarea literaturii;

– descrierea condițiilor fizico-geografice a raionului Ștefan – Vodă;

– evaluarea stării ecologice actuale a surselor de apă potabilă existente în raion;

– corespunderea cerințelor sanitare a apei din fântâni;

– evaluarea potențialului de poluare asupra calității apei;

– elaborarea concluziilor și înaintarea propunerilor practice pentru ameliorarea stării ecologice a surselor de apă potabilă.

Lucrarea este alcătuită din: introducere, două capitole, a câte două subcapitole fiecare, concluzii și propuneri practice.

CAPITOLUL I. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI STAREA MEDIULUI A RAIONULUI ȘTEFAN-VODĂ

1.1. Condițiile grografice a raionului Ștefan-Vodă

Orașul Ștefan-Vodă este amplasat în partea de Sud-Est a Republicii Moldova la 105 km de or. Chișinău, accesul spre localitate fiind asigurat pe drumul național (Anenii Noi-Căușeni-frontiera cu Ucraina), urmînd drumul local (accesul dispre orașul Chișinău) sau drumul local (accesul de la frontiera cu Ucraina).Până la orașul Tighina (Bender) sunt 45 km, iar până la apropiata stație de cale ferată din orașul Căușeni – 27 km. Orașul se află la 40 km de la frontieră cu Ucraina (punctul vamal Tudora – Starokazacie) și 90 km, distanță de orașul Odessa și portul Iliociovsk, Ucraina.

Fiind amplasat în sudul republicii, orașul Ștefan-Vodă dispune de o climă specifică teritoriului acesteia. Astfel, Republica Moldova are o clima temperat-continentală, climă ce se formează ca urmare a poziției țării la distanță aproximativ egală de la ecuator și polul nord. Caracterul moderat al climei este cauzat de așezarea țării în regiunea de interferență a maselor de aer atlantice, temperat continentale din estul Europei și a celor tropicale din sud [1, p. 43].

În perioada de iarnă pot pătrunde și masele arctice de aer, care provoacă geruri aspre, cum a avut loc, de exemplu, în iarna anilor 2008-2009. Radiația solară, dinamica a maselor de aer și relieful formează o climă cu ierni relativ blânde și cu puțină zăpadă, cu veri lungi, călduroase și cu umiditate redusă. Temperatura medie a aerului este de 9 °C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie-februarie (25-27 °C sub zero) și maximul–lunii iulie (+36 °C). Valorile temperaturilor medii anuale alcătuiesc 7,8° C în Nord (Briceni), 9,5°C în Centru (Chișinău) și 10,0°C în Sud (Cahul). Resursele minerale în localitate sunt modeste (piatră, nisip, lut).

Resursele acvatice includ resursele, lacurilor de acumulare a apei, precum și a straturilor freatice subterane. Sursele de alimentare cu apă potabilă includ 17 fântâni arteziene. Controlul calității apei este efectuat lunar. în localitate este funcționabil sistemul local purificare a apelor reziduale cu un volum de 250 m3 pe zi și exploatată rețea orășenească de canalizare centralizată [3, p. 4] .

Foto 1. Raionul Ștefan-Vodă pe harta Republicii Moldova

Vegetația. În zona de stepă, pe lângă vegetația de stepă, se întâlnește și vegetația de pădure. Esențele cele mai frecvente sunt cele gorun, uneori în asociație cu fagul, un arbore tipic pentru Europa de Vest și Europa Centrală. În văile râurilor se întâlnesc păduri de luncă, cunoscute sub numele de zăvoaie, compuse din arbori iubitori de umezeală (sălcii, plop ș.a.) [5, p. 80].

Solurile  principale sunt cernoziomurile obișnuite, carbonatice și sudice. Relieful este moderat fragmentat. Solurile se caracterizează printr-o fertilitate bună și medie și se recomandă pentru soiuri prețioase de viță de vie de tipul cabernet, moldova și altele, cereale păioase de toamnă, livezi de sâmburoase, pajiști etc. Irigarea terenurilor reprezintă principal măsură pentru intensificarea agriculturii în această zonă. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor Zonei de Sud sunt: seceta, eroziunea, solonețizarea, salinizarea și compactarea, dehumificare.

Resursele funciare. Suprafața totală a orașului Ștefan -Vodă este de 2276 ha, din acestea 1739 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Structura terenurilor cu destinație agricolă este reprezentată de terenuri arabile 1549 ha, culturi multianuale 73 ha, dintre care viile ocupă 51 ha, livezile 404 ha, pășuni și fânețe 485 ha. Spațiile verzi ocupă 768 ha: pădurile 732 ha, restul fiind fâșii de protecție și tufișuri.

Terenul fondului apelor ocupă 433 ha, dintre care mlaștinile – 128 ha, iazurile – 39 ha. Terenurile alocate pentru construcții sunt de 272 ha.

Poluarea mediului.  Ritmul rapid al schimbărilor climatice regionale reprezintă una dintre marile amenințări la adresa dezvoltării durabile și constituie una dintre cele mai mari probleme de mediu, cu consecințe negative asupra economiei naționale, ținând cont de orientarea agrară a Republicii Moldova.

Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) reprezintă un pericol major pentru atmosferă. Datele statistice prezentate în Raportul Național de Inventariere al Republicii Moldova de către Oficiul “Schimbarea Climei” (Ministerului Mediului) denotă, că emisiile totale de GES cu efect direct, exprimat în echivalentul CO2, s-au diminuat în această perioadă (2005) cu circa 68% față de anul de referință (1990).

Schimbările climatice din Republica Moldova se încadrează în tendința globală de încălzire, având însă particularități regionale legate de poziția pe glob (în partea sud-estică a Europei) și de caracterul reliefului accidentat. Aceste schimbări includ evoluția principalilor parametric climatici (temperatură, precipitații, regimul vânturilor etc.), existența unor fenomene extreme etc.

Calamitățile natural și dezastrele. Teritoriul Moldovei prin amplasarea geografică și particularitățile naturale este afectat mai frecvent de următoarele hazarduri: cutremure de pământ, alunecări de teren, inundații, ploi torențiale însoțite uneori de grindină și furtuni puternice, temperaturi caniculare de lungă durată vara ori prea scăzute iarna, secete, ninsori abundente, înghețuri timpurii de toamnă ori tardive de primăvară, cazuri de formare excesivă a chiciurii, epidemii, epizotii și invazii [5, p. 48].

Situat în sudul republicii orașul Ștefan-Vodă este supus unor riscuri mari/medii de a fi afectat de toate categoriile calamităților specifice republicii.

Urmărind evoluția unor calamități naturale, care s-au manifestat în oraș, în perioada 1998-2009, se poate vorbi de o intensitate mai mare a ploilor torențiale, care au fost însoțite de alunecări de teren, și care au cauzat în perioada analizată prejudicii echivalente a cca 4% din bugetul local al anului 2010. O manifestare defavorabilă, prezentă în partea de sud a republicii sunt secetele, care se resimt mai amplu decât în celelalte regiuni [6, p. 22] .

Ținând cont de starea mediului ambiant din oraș, analiza SWOT a pus în evidență următoarele aspecte favorabile și defavorabile, care vin să influențeze pozitiv sau negativ situația din localitate:

Analiza de situație (analiza SWOT) pentru starea mediului ambiant din raionul Ștefan-Vodă

Tabelul 1.

1.2. Starea factorilor de mediu în raionul Ștefan-Vodă

Solurile raionului sînt prezentate în majoritatea sa de cernoziomuri obișnuite – 23360 ha., carbonatice – 40300 ha., și soluri aluviale – 8000 ha. și alte tipuri de soluri. Calitatea solurilor (bonitate) medie pe raion constituie 62 de grade. Inclusiv în primăriile raionului care sunt mai jos (tabelul 2.).

Gradul de bonitate a solurilor din localitățile raionului Ștefan-Vodă

Tabelul 2.

Gradul de eroziune a solurilor. Terenurile agricole ale raionului Ștefan -Vodă, după gradul de eroziune sînt prezentate în felul următor:

erodate slab 14573 ha;

erodate moderat 7969 ha;

erodate puternic 2417 ha;

Gradul de eroziune a terenurilor agricole constituie 31,6% în comparație cu 34,9%, pe republica, totodată terenuri erodate puternic constituie 3,1% în comparație cu 4,5%, pe republica [4, p. 23] . Un rol deosebit în bilanțul terestru al apei îl joacă apele subterane. Ele se includ activ în ciclul hidrologic ca parte componentă a debitului subteran de apă. Repartizarea resurselor de apă subterană pe teritoriul republicii nu este uniformă, cea mai mare parte a lor fiind concentrată în luncile râurilor Nistru și Prut. Pe măsura îndepărtării de aceste râuri, alimentarea cu apă a orizonturilor acvifere subterane scade.

În Republica Moldova populația rurală,care constituie cca 54%, se alimentează în special cu apă din straturile subterane. Pe teritoriul țării sunt 5130 sonde adânci de foraj. Estimările arată, că în 2002 au funcționat numai 3100. Aproximativ 40-50% din restul forajelor sunt părăsite și rămân fără stăpân juridic. Apele freatice sunt folosite intens în zonele rurale prin intermediul fântânilor și izvoarelor. Rezervele apelor subterane constituie în total 3173 mii m3/zi – conform calculului rezervelor efectuat în anul 1981 pentru o perioadă de 25 ani. În anul 2001 în Republica Moldova s-au folosit 874 mln. m3 apă, dintre care ape subterane – 138,0 mln. m3. Rezervele apelor freatice până în prezent nu sunt calculate, dar s-a constatat că țara folosește zilnic cca 50 mii m3 de apă freatică.

După modul și scopul utilizării în practică, apele subterane pot fi potabile, minerale și termale. Aceste tipuri de ape subterane sunt caracteristice pentru tot teritoriul Republicii Moldova [6, p. 22].

Actualmente apelor subterane le revin 32-35 % din volumul total al apelor naturale folosite în alimentarea centralizată cu apă a Republicii Moldova. Apele freatice sunt folosite pentru alimentarea necentralizată și volumul utilizării lor față de alte resurse acvatice în localitățile rurale constituie 95-100 %. Din suma totala a rezervelor apelor subterane (3173,0 mii m3/zi) 2602,0 mii m3/zi constituie rezervele apelor potabile și 573,0 mii m3/zi – ape tehnice. Republica Moldova dispune de un spectru bogat de ape minerale. Acviferele de diferite vârste sunt situate la adâncimea de 200 – 1000 m. În prezent sunt cunoscute 16 zăcăminte de apă minerală, dintre care 13 zăcăminte se află la etapa cercetării hidrogeologice detaliate. Apele minerale se împart în două categorii: ape minerale potabile și curative. Apele minerale potabile sunt răspândite pe tot teritoriul Republicii Moldova. Cele mai cunoscute zăcăminte sunt: Varnița, Bălți, Chișinău, Soroca, Camenca, Hîrjauca etc. Mineralizarea apei constituie 1,0-10,0 g/dm3. Apele minerale curative sunt caracteristice pentru sudul și nord-estul țării. Ele conțin hidrogen sulfurat (30,0-80,0 mg/dm3), iod (17,0-26,0 mg/dm3), brom (132,0-139,0 mg/dm3) și alte elemente chimice (litiu, radon, stronțiu, bor). Un exemplu de utilizare bună a apelor minerale curative este sanatoriul „Nufărul Alb”, Cahul.

Apele subterane industriale conțin elemente chimice rare, care pot fi extrase din apă. Cele mai răspândite sunt zăcămintele de apă cu iod, brom, bor, heliu, care au mineralizarea de 1,0 -120,0 g/dm3, concentrația iodului – 1,0-60,0 mg/dm3, bromului – 20,0-250,0 mg/dm3 si heliului – până la 15,0 ml/dm3. În a. 2002 a fost argumentată posibilitatea exploatării zăcămintelor de heliu din Republica Moldova.

Resursele de ape subterane din Republica Moldova includ 17 complexe și orizonturi acvifere de diferite vîrste, care au o repartizare neuniformă pe teritoriul țării. Mai importante sunt șase orizonturi acvifere: cuaternarul freatic (22 mil.m3), sarmațianul mediu (110 mil.m3), sarmațianul inferior și badian (770 mil.m3), cretacicul (110 mil.m3), sarmațianul superior și ponticul (44 mil.m3). În majoritatea orizonturilor acvifere circa 50% din apă are calități potabile, excepție fiind cel freatic – 20-30%. Rezervele apelor de adîncime constituie în total 1100 mil.m3, iar cele aprobate ca apă bună pentru necesități economice sunt de 255 mii.m3/zi. Aproximativ 40% din populația rurală se alimentează cu apă din straturile subterane cu presiune hidrostatică (6 200 sonde) și din primul strat acvatic (fără presiune) (cca. 250 mii fîntîni și izvoare), ceea ce asigură 1811 mii m3/zi rezerve confirmate. Din cantitatea totală de ape subterane administrate pe teritoriul republicii doar 50% pot fi utilizate în scopuri potabile fără tratare prealabilă [7, p.25].

Actualmente majoritatea localităților rurale din republică sunt lipsite de sisteme centralizate de alimentare cu apă, astfel legea cu privire la apa potabilă, ce reglementează relațiile din domeniul alimentării cu apă, prevede pentru consumul uman și apa din sistem necentralizat – instalații și construcții (fîntînă, izvor, sondă de foraj, etc.) de captare și potabilizare a apei fără distribuție la locul de consum.

Avînd în vedere necesitatea de a pune în aplicare Directiva Cadru privind Apa 2000/60/CE și Directiva 2006/118/CE cu privire la protecția apelor subterane împotriva poluării și a daunelor s-au realizat cercetări în cadrul Programului de Stat “Cercetări științifice și de management al calității apelor”, inclusiv subproiectul “Studiul calității apei izvoarelor/cișmelelor din bazinul Nistrului ca surse de alimentare cu apă și pentru irigare” [7, p. 78].

Studiul privind calitatea apelоr subterane din bazinul hidrоgrafic al fluviului Nistru a fоst realizat pentru 362 de izvоare și cișmele din cca 160 de lоcalități din raiоanele Rezina, Șоldănești, Telenești, Оrhei, Călărași, Strășeni, Criuleni, Anenii Nоi, Ialоveni, Căușeni și Ștefan Vоdă. Cercetările efectuate în periоada anilоr 2009-2012 de către cоlabоratоrii Institutului de Ecоlоgie și Geоgrafie includ estimarea amplasării în spațiu a izvоarelоr și cișmelelоr, evaluarea particularitățilоr fizicо-chimice ale apei, evidențierea pоluanțilоr și a surselоr de pоluare, stabilirea tipului și calificativului de utilizare a apei lоr. Rezultatele оbținute denоtă, că apa tuturоr izvоarelоr/cișmelelоr investigate este incоlоră, nu are mirоs și gust specific. Apa izvоarelоr din raiоanele Ștefan -Vоdă și Ialоveni are о duritate medie cea mai mare; mineralizarea medie depășește CMA (cоncentrația maxima admisibilă) în raiоanele Ștefan Vоdă, Anenii Nоi și Telenești, iar cоnținutul mediu al nitrațilоr depășește CMA în raiоanele Ialоveni, Anenii Nоi și Căușeni.

Izvoare/cișmele cu apă ce are duritatea mai mică de 7 me/dm3 și corespunde criteriului de potabilitate sunt în total 77 (21%), cele mai multe fiind în raioanele Șoldănești (19), Călărași (13), Criuleni (12) și Rezina (11), iar cele mai puține – în Ialoveni, Orhei, Telenești, Ștefan Vodă și Anenii Noi. S-a cоnstatat că duritatea nu depășește nоrma sanitară pentru cоnsum (7-10 me/dm3) în apa din 129 de izvоare/cișmele, cele mai multe fiind în raiоanele Rezina, Telenești și Оrhei. Îngrijоrătоr este faptul că în medie cca 25% din izvоare/cișmele (89 din tоtalul de 362) au apă pоluată, în care cоnținutul nitrațilоr depășește CMA (50 mg/dm3) de la 1 pînă la 6 оri, cele mai multe fiind în satele/cоmunele raiоanelоr Rezina (23), Criuleni (17) și Ialоveni (16) [8, p. 65].

Calculele efectuate în vederea aprecierii calității apelоr mоnitоrizate pentru irigație denоtă, că cоeficientul de irigare (cоnfоrm cоeficientului Stebler) al apelоr din 213 izvоare (cca 59%) cоrespunde calificativului „bună” pentru irigare, 92 (25%) – cu calificativului „satisfăcătоare” și 57 izvоare și cișmele (16%) cоnțin apă „nesatisfăcătоare” pentru irigare [9, p. 66].

Apele subterane sunt vulnerabile la poluare, atît pe termen scurt cît și pe termen lung deoarece ele se mișcă încet prin subsol, iar impactul activităților umane pot afecta pe o lungă perioadă de timp calitatea lor. Impactul activităților umane asupra calității apelor sunterane se resimte și peste zeci de ani după poluare lor. De aceea, un accent important trebuie să fie pus pe măsurile de prevenire a poluării lor. Rezultatele cercetărilоr efectuate cu recоmandări de prоtecție a apelоr freatice au fоst implementate și diseminate către autоritățile publice raiоnale și lоcale și pоpulție. Pоtrivit datelоr CNPS, cea mai nefavоrabilă situație în ce privește calitatea apei se înregistrează în raiоanele Anenii Nоi, Glоdeni, Căușeni, Fălești, Râșcani, Ștefan-Vоdă, Taraclia, Hâncești și Cоmrat. În Republica Mоldоva funcțiоnează nesatisfăcătоr majоritatea stațiilоr de epurare, nu se efectuează salubrizarea cоrespunzătоare a teritоriului și nu se sоluțiоnează prоblema cоlectării și epurării apelоr meteоrice. În anul trecut, din 132 de deversări ale apelоr reziduale la care s-au efectuat studii, cоta prоblemelоr necоnfоrme cerințelоr igienice la parametrii chimici cоnstituie 76,1% și la parametrii micrоbiоlоgici – 53,3 la sută. În Republica Mоldоva, undeva 40 la sută din cimitire sunt depășite, iar la capitоlul mediu sănătоs stăm fоarte prоst. Amplasarea cimitirelоr în lоcalități are acțiuni negative asupra calității apei, din cauză că, după înhumare, au lоc prоcese de putrefacție și crește cоnținutul de azоtanți, nitrați, iar aceasta duce la faptul că nu pоt fi fоlоsite sursele lоcale pentru aprоviziоnare cu apă. În unele regiuni, nivelul de nitrați depășește de dоuă-trei оri nоrmele în vigоare, fapt ce acțiоnează negativ asupra sănătății pоpulației. De regulă, în localitățile unde este aprovizionare centralizată cu apă, adică este apeduct, canalizare, acolo zona de amplasare a cimitirului este permis să fie micșorată până la o sută de metri, în rest – la o distanță de cel puțin 500 de metri. Pe lângă factorul sanitar, ecologic, mai este și o atitudine etică, atunci când chiar lângă casă se înhumează cadavre” [11, p. 98].

CAPITOLUL II. ANALIZA CALITĂȚII APEI POTABILE ÎN RAIONUL ȘTEFAN-VODĂ

2.1. Starea calității apei potabile în localitățile raionului

Calitatea apei potabile, accesul la ea continuă să rămînă una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă Republica Moldova, se menționează în Studiul Instituției naționale cu privire la respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în 2014. Problema asigurării cu apă potabilă de calitate sub aspectul respectării principiului responsabilității pentru generațiile viitoare, proclamat în Constituția țării, și examinat în premieră de Instituția națională de promovare și protecție a drepturilor omului. Câteva sate din raionul Ștefan -Vodă vor beneficia de sisteme de apeduct și protecție împotriva inundațiilor în cadrul unui proiect de asigurare a durabilității pentru ecosistemele în Zona „Nistrul de Jos”.

Foto 2. Amenajarea unui izvor din localitatea Copceac, raionul Ștefan-Vodă

Starea fântânilor de mină și izvoarelor din raionul Ștefan-Vodă [4, p. 80].

Tabelul 3.

Proiectul urmează să fie implementat pînă în noiembrie 2017 în Zona "Nistrul de Jos”, inclusiv în partea transnistreană. Programul prevede acțiuni pentru soluționarea problemelor ce țin de aprovizionarea cu apă a satelor Popeasca și Talmaza, raionul Ștefan-Vodă. Totodată, va fi construit un sistem de protecție împotriva inundațiilor în satul Cioburciu din același raion. Starea sănătății populației și nivelul sanitaro-epidemiologic al localităților din țară depind în mare măsură de cantitatea și calitatea resurselor acvatice disponibile, protecția și conservarea lor devenind un obiectiv major al multor state din lume. Pentru Republica Moldova, considerată drept țară cu deficit de ape dulci, această problemă a devenit una gravă.

Alimentarea cu apă potabilă din apeduct centralizat este caracteristică pentru populația din orașe, pe când în sate sursa principală de apă potabilă sunt fântânele. În ansamblu, pe teritoriul municipiului Chișinău 87 la sută din populație se alimentează cu apă din apeduct centralizat, iar 13 la sută – din surse decentralizate (fântâni). Potrivit investigațiilor de laborator, calitatea apei din sistemul centralizat al municipiului Chișinău în 11 la sută din probele examinate nu corespund normativelor igienice conform indicilor microbiologici, iar 5,6 la sută– conform indicilor sanitaro-chimici [13, p.88].

Foto 3. Sursă de apă potabilă izvor (cișmea),,Lacrima”

În raionul Ștefan-Vodă sunt la evidență următoarele surse de aprovizionare cu apă potabilă. Sonde arteziene total – 182 din ele se exploatează 87 dintre care dispun de autorizație de folosință speciale a apei – 9 sonde (6 beneficiari). Pe teritoriul raionului sînt la evidentă 100 bazine acvatice 3 în proprietate publică de stat, 3 proprietate privată și în proprietate publică a primăriilor – 94, inclusiv: artificiale – 97, naturale – 2 dintre care – albia veche a râului Nistru din satul Cioburciu și Talmaza. Două bazine acvatice comune SRL ,,Comnival” pe teritoriul a 3 primării (Ștefan Vodă, Marianca de Jos și Volintiri ( altul pe teritoriul a 2 primări (Antonești și Carahasani). Suprafața totală a terenurilor aflate sub apă 4772 ha, inclusiv sub iazuri – 1739,5 ha, mlaștini – 914 ha, albia veche a râului Nistru din satul Talmaza – 66,40 ha și satul Cioburciu – 18,26 ha, construcții hidrotehnice și sub apă satul Palanca – 449 ha, râul Nistru – 2395 ha. În urma secetei din vara anului 2014 nivelul apei în toate bazinele acvatice a scăzut cu 0.5 – 1 m, totodată micșorând-se suprafața oglinzii apei.

Pe teritoriul raionului Ștefan -Vodă sunt la evidență 1384 de fântâni de mină din care 11301 sunt amenajate și folosite în scopuri casnice de către locuitorii raionului, totodată sunt la evidență și 17 izvoare (cișmele) din care 15 sunt amenajate care deservesc ca sursă de apă potabilă pentru populația din împrejurime dar și a trecătorilor însetați. Toate fântânele de mină obștești au fost clorate în primăvara anului 2014 de către primării în comun cu Centrul Sănătate Publică Ștefan -Vodă [15, p. 77].

Râul Nistru pe o lungime – 144 km, inclusiv prin localități pe o lungime totală de 14,7 km, prin satul Cioburciu – 2,1 km, Răscăieți – 2,3 km, Olănești – 0,7 km, Crocmaz – 2,3 km, Tudora – 1,6 km și canalul de irigare satul Cioburciu – 2,2 km; r. Nistru Chior (albia veche r. Nistru) total – 13,5 km, dintre care prin satul Talmaza – 3,5 km.

O acțiune importantă a fost efectuată în perioada mai – iulie 2013, când Centrul de Medicină Preventivă Ștefan- Vodă a efectuat investigații de laborator din apa a 64 fântâni publice din localitățile raionului.

Eficiența instalațiilor de epurare a apelor uzate în anul 2014 [4, p. 95].

Tabelu 4.

În comun cu APL, secția de control ecologic din raion, au fost selectate câte 2-5 fântâni publice în fiecare localitate după principiul – cele mai solicitate. În cadrul selectării au intrat 10 fântâni de unde se alimentează inclusiv școlile și grădinițele de copii din localitățile Popeasca, Ermoclia, Feștelița, Marianovca de Jos, Slobozia, Caplani [15, p.76]. Aprecierea igienică a calității apei s-a efectuat în baza Regulamentului Igienic "Cerințe privind calitatea apei potabile la aprovizionarea decentralizată. Protecția surselor, amenajarea fântânilor, cișmelelor". Iată ce denotă rezultatele investigațiilor de laborator:

după indicii оrganоleptici (mirоs, gust) tоate prоbele sunt apreciate cu zerо grade cu о intensitate inоdоr-insipidă (fără gust și mirоs);

după indicii fizici ( culоare, turbiditate) nu cоrespund cerințelоr de pоtabilitate 4 prоbe (6,2%). Culоarea și turbiditatea este prоdusă de substanțele insоlubile dizоlvate în apă. Impоrtanța lоr sanitară cоnstă în aspectul neplăcut imprimat apei, dar, în același timp, ele pоt cоnstitui supоrt pentru micrооrganismele, care persistă, astfel, mai mult timp în apă;

după cоnținutul chimic, în primul rând, indicatоrii pоluării оrganice ca amоniacul, nitrații, clоrurile, n-au cоrespuns cerințelоr sanitare:

amоniac – 0%, ceea ce denоtă că sursele de apă sunt prоtejate cât de cât de pоluarea recentă (tоate fântânile, practic, dispun de ecranul de argilă, pavaj cu lățimea de 2m, sunt excluse pоsibilitățile inundării fântânilоr cu ape de șirоire în timpul plоilоr);

tоtоdată depistarea amоniacului în prоbele de apă din cișmeaua Ciоburciu -0,65mg/dm3, cișmeaua Purcari – 0,75mg/dm3, este strâns legat de micrо-gunоiștile, WC din zоnele de prоtecție sanitară din jurul lоr. După cоnținutul de nitrați, care au о valоare de pоluare оrganică cu mult mai veche, n-au cоrespuns cerințelоr sanitare – 90,6% din numărul tоtal de prоbe examinate. Cоnținutul de nitrați ce depășește valоarea maximă admisibilă de 2-4 оri s-a depistat în 17 fântâni din 11 lоcalități;

de 5-10 ori s-a depistat în 30 fântâni din 21 localități și numai în 6 surse de apă, dintre care 3 sunt cișmele, conținutul de nitrați sunt în limita valorilor admisibile. Conținutul sporit de sulfați s-a depistat în 35,9 la sută, de cloruri -în 18,7 la sută.

Gradul de mineralizare a apelor, exprimat prin rezidiul sec, nu corespunde cerințelor igienice de potabilitate în 45,3 la sută din numărul total de probe investigate, duritatea – 71,8%; fluor- 25%. Gradul sporit de mineralizare a apei și duritatea înaltă s-au depistat în fântânile din localitățile Volintiri, Semionovca, Brezoaia, Feștelița, Marianovca, Caplani, Crocmaz, Palanca, Talmaz. Fluorul, ce depășește indicii normativi de 1,2mg/dm3 s-a depistat în apa fântânilor din satele Popeasca, Alava, Purcari, Slobozia, Carahasani , Ștefan -Vodă, Copciac.

Un rol important în aprecierea indicelui de potabilitate al apei îl constituie indicii bacteriologici.Conform rezultatelor investigațiilor de laborator, indicii bacteriologici n-au corespuns cerințelor igienice la 75% din numărul total de probe investigate. Deși investigațiile de laborator ale calității apei s-au efectuat în perioada lunarului sanitaro-ecologic și a săptămânii apei curate "Apa e izvorul vieții", unde o bună parte din fântâni au fost curățate și dezinfectate, totuși apa din fântâni continuă să fie poluată bacteriologic cu depășirea indicilor normativi de zeci și chiar sute de ori. Flora patogenă în probele examinate selectiv nu s-a depistat [17, p. 37].

Apreciind indicii de potabilitate a apei din sursele examinate, cu excluderea conținutului de nitrați și a indicilor bacteriologici, care practic variază de la sursă la sursă, se poate spune că, calitatea apei este mai bună în localitățile de centru,cum ar fi orașul Ștefan- Vodă, satele Antonești, Carahasani, Slobozia, Popeasca, Ermoclia, apoi urmează satele de pe malul drept al Nistrului: Talmaz, Cioburciu, Râscâieți, Purcari, Olănești, Crocmaz, Tudora, Palanca, satele Caplani, Feștelița și Copciac. Și cea mai rea calitate a apei după conținutul chimic este în satele Volintiri, Semionovca și Brezoaia. În urma acestor rezultate se vor pregăti materiale informative cu un titlul de recomandări, care vor fi răspândite publicului larg din întreg raionul Ștefan -Vodă, se vor face întâlniri publice cu oamenii din fiecare sat etc. Și dacă oamenii vor ține cont cel puțin de recomandările specialiștilor pentru a salva, cel puțin, situația apelor la moment, atunci am putea spune cu siguranță că proiectul va avea efect și chiar ecouri în viitor [10, p. 76].

Mai sunt și 10 rîuri mici pe o lungime totală – 128,1 km, inclusiv prin localități trec 5 rîuri mici pe o lungime – 22,4 km râul Babei – satul Feștelița – 2 km, Marianca de Jos – 2 km, Volintiri – 3,4 km; râul Copceac – satul Semionovca – 2,6 km, satul Copceac – 2,2 km, râul Jalair – orașul Ștefan Vodă – 2,2 km; râul Satului, satul Carahasani – 2,7 km; râul Căplani – satul Antonești – 2,5 km, satul Căplani – 3,8 km. ( râul Sarata – 11,5 km, râul Copceac – 20 km, râul Căplani – 19,1 km, râul Babei – 25 km, râul Știubei – 15 km, râul Satului – 10,2 km, râul Hadjider – 7,5 km, râul Gealair – 13,3 km, râul Alcalie – 1 km, râul Raptuza – 5,5 km) [4, p. 88].

Inclusiv și 14 afluenți a rîurilor prin localități pe o lungime totală de 31,9 km (afluenții râului Jelair din satul Ștefănești – 2,0 km; aflluenții râului Copceac din satul Ermoclia 3,1 km; afluenții râului Copceac satului Ermoclia – 0,8 km; afluenții rîului Copceac din satul Ermoclia – 1,2 km; afluenții râului Căplani din satul Antonești – 1,2 km; afluenții rîului din Căplani satul Căplani – 0,5 km; afluenții râului Hadjider din satul Slobozia – 2,1 km; aflueții râului Hadjider din satul Slobozia – 2,0 km; afluenții râului Babei din satul Lazo – 1,4 km; afluenții râului Babei din satul Alava – 1,0 km; afluenții râului Babei din satul Volintiri – 1,5 km; afluenții râului Știubei din satul Popeasca – 1,0 km; afluenții râului Știubei din satul Cioburciu – 1,0 km. afluenții râului Nistru din satul Răscăieți – 1,0 km, afluenții râului Nistru din satul Răscăieți – 1,1 km, satul Purcari – 2,4 km, satul Crocmaz – 1,5 km, satul Tudora – 0,4 km, satul Olănești – 2,0 km; afluenții râului Satului din satul Carahasani – 2,4 km; afluenții râului Sarata din satul Brezoaia – 2,3 km) [4, p. 89].

Toate rîurile mici, cu excepția râului Sarata și rîului Știubei își i-au începutul de pe teritoriul raionului Ștefan -Vodă, care se revarsă în lacul Tuluzova Marea Neagră din Republica Ucraina, în afară de rîul Știubei, care se revarsă în rîul Nistru pe teritoriul raionului în regiunea satului Cioburciu.

Foto 4. Rîul Știubei din satul Сioburciu

În raion, râul Nistru se începe de la hotar cu raionul Slobozia, satul Cremenciuc și intersectează satele: Talmaza, Cioburciu, Răscăieți, Purcari, Olănești, Crocmaz, Tudora, Palanca, care se revarsă în limanul Mării Negre pe teritoriul Republicii Ucraina.

Managementul surselor de apă. Volumul de apă căptat în anul 2014 total – 2479,3 mii m3, inclusiv: din sursele de suprafață – 1342,5 mii m3, din surse subterane 1136,8 mii m3, volumul de apă utilizat total 2357 mii m3, inclusiv pentru necesitățile managere 949,55 mii m3, pentru producere 64,75 mii m3, pentru irigare 1342,7 mii m3, pierderi 122,41 mii m3 [2, p. 66].

Întru realizarea obiectivelor Programului de alimentare cu apă și canalizare a localităților din Republica Moldova pe parcursul anului 2014 în raion au fost monitorizate proiecte, inclusiv:

Proiecte finanțate din alte surse:

– Îmbunătățirea managementului resurselor acvatice și protecția ecosistemelor priacvatice în zona Ramsar „Nistru de Jos” (construcția ecluzei și a lucrărilor adiacente în satul Talmaza, curățarea fragmentului canalului limitrof ecluzei, pentru a asigura funcționarea sigură a hidrosistemului și reducerea efectului de ape stătătoare în ecosistemele acvatice, lucrările de reconstrucție a perdelelor forestiere de protecție a apelor Nistrului din Zona Ramsar ”Nistrul de Jos”, construcția turnului de apă și renovarea sondei arteziene și a unui sector de apeduct din satul Talmaza ).

– Lucrări de aprovizionare cu apă a satului Cioburciu în sumă de 1850000 lei, din Fondul Ecologic Național – 11 proiecte în sumă de 31,6 mil. lei:

– Rețele de canalizare și stație de epurare în satul Cioburciu / 1350500 lei (decurg lucrările).

– Reparația digului de protecție în satul Palanca, raionul Ștefan-Vodă / 15000000 lei (decurg lucrările)

– Reconstrucția apeductului și canalizării a microraionului de locuințe cu construcții de mai multe nivele din satul Olănești / 2000000 lei (Sau finalizat lucrările etapa I și decurg lucrările etapa II).

– Renovarea și extinderea apeductului pe teritoriul satului și a sistemului de canalizare la grădinița de copii și liceul din satul Caplani / 2000000 lei (decurg lucrările II etapă).

– Construcția sistemului de apeduct, canalizare și epurare a apelor uzate satul Crocmaz – Etapa I / 1500000 lei (Sau finalizat lucrările).

– Construcția apeductului, rele de canalizare și stație de epurare în satul Feștelița / 5900000 lei (decurg lucrările la etapa II).

– Rețele de alimentare cu apă, rețele de canalizare și stație de epurare a apelor uzate în satul Copceac / 500000 lei (decurg lucrările).

– Reconstrucția rețelei de alimentare cu apă din satul Volintiri – Etapa I / 500000 lei (decurg lucrările).

– Îndreptarea și curățirea albiei rîulețului Copceac în limitele teritoriale a satului Copceac / 1875533 lei (decurg lucrările).

– Renovarea rețelelor de aprovizionare cu apă în satul Carahasani – Etapa II / 1588155 lei (Sau finalizat lucrările etapa II și decurg lucrările etapa III).

– Stația de purificare și rețele de canalizare din satul Popeasca / 500000 lei (decurg lucrările).

Rezultate obținute în urma implementării proiectelor din Fondul Ecologic Național pe parcursul anilor 2009-2014 în raionul Ștefan-Vodă la compartimentul Apă-Canalizare-Epurare:

În anul 2011: au fost construiți 54,5 km de apeduct și 1,8 km de canalizare, o stație de epurare în satul Purcari, s-a construit o sondă arteziană în satul Marianca de Jos și renovat 4 sonde arteziene în saul Ștefănești, Purcari și Talmaza;

În anul 2012: au fost construiți 12 km de apeduct și 1,8 km de canalizare, o stație de pompare în satul Ermoclia, s-au renovat 2 sonde arteziene în satul Tudora;

În anul 2013: au fost construiți 21,4 km de apeduct și 2,7 km de canalizare, 2 stație de epurare în satul Ermoclia și Marianca de Jos, s-au instalat 7 turnuri de apă noi cu renovarea a 5 sonde arteziene în satul Caplani și Crocmaz cu instalarea stației de tratare a apei în satul Tudora;

În anul 2014: au fost construiți 38,6 km de apeduct și 1,7 km de canalizare, 1 stație de epurare în satul Olănești, s-au instalat 5 turnuri de apă noi cu renovarea unei sonde arteziene în satul Cioburciu. Desfășurarea acțiunilor cu genericul „Rîu curat de la sat la sat”, „Apa izvorul veții”. În baza dispoziției nr. 5-d din 12.03.2014 a conduceri Inspectoratului Ecologic de Stat și în scopul ameliorării stării sanitaro- ecologice, a surselor de apă de suprafață și de profunzime în perioada 22 martie – 05 iunie 2013 în toate localitățile raionului s-au desfășurat acțiunile de asanare a Mediului și sănătății populației [4, p. 96].

Foto 5. Monitorizare ecologică a fîntînilor din raion Ștefan-Vodă

Întru petrecerea inițiativei organizate au fost antrenate autoritățile administrațiilor publice locale, agenții economici, elevii școlilor și liceelor, ONG de mediu. S-a conlucrat cu primăriile și direcția învățământ privind mobilizarea elevilor, societății civile pe data de 22.03.2014 de a organiza plantarea arborilor, curățirea albiei și fâșiei riverane a râulețelor, amenajării fântânilor de izvor și zonele de agrement ale râului Nistru la acțiunile de amploare națională cum ar fi ,,Râu curat de la sat la sat”.

La data de 23.03.2014 întru celebrarea zilei mondiale a apei a fost organizat și desfășurat acțiuni de salubrizare și amenajare a cursurilor de apă din raionului Ștefan-Vodă. La acțiune au participat primăriile Alava, Cioburciu, Copceac, Olănești, Palanca, Purcari, Slobozia, Talmaza, Tudora, Răscăieți, unde au participat în jur de 433 voluntari, s-a curățit fâșiile riverane a râurilor pe o lungime de 13,7 km evacuând deșeuri în volum de 79,5 m3 cu plantarea a 290 arbori.

În cadrul zilei mondiale a apei în Liceul Teoretic din satul Talmaza, Cioburciu, Slobozia, Gimnaziul din satul Palanca au fost petrecute 4 ore ecologice cu genericul „Apa și energia: interdependențe fundamentale” cuprinzând în total 143 elevi a claselor VI – XII, elevii fiind foarte activi [19, p. 65].

Pe parcursul acțiuni ,,Râu curat de la sat la sat” lucrări de curățire a fâșiilor riverane și malurilor râul Nistru, rîurilor mici, afluenților, canalul de irigare (satul Palanca) pe o lungime totală de 49,6 km.

Totodată au fost depistate și lichidate 62 micro gunoiști cu suprafața totală de 3,95 ha din zona riverană de protecție râurilor și rîuleților la 05 iunie 2014 s-au evidențiat primăriile Carahasani, Palanca, Cioburciu, Purcari, Crocmaz, Tudora.

Pe parcursul desfășurării acțiunii concurs au fost efectuate lucrări de curățire, amenajare și plantare a arborilor și arbuștilor în fâșiile de protecție a cursurilor de apă. De către primării au fost plantați 1490 arbori.

În aceste acțiuni au fost implicați și antrenați școlile din localități, agenții economici și societatea civilă inclusiv în jur de 614 localnici ai localităților, un accent mare sa pus pe elevii școlilor și liceelor care au participat în număr mare la aceste acțiuni. Pentru încălcarea regimului de protecție a apei, depozitarea deșeurilor în apropierea apelor naturale au fost întocmite 7 procese verbale cu aplicarea amenzilor în sumă de 2000 lei, avertizând pentru încălcări nesemnificative 22 persoane [14, p. 77].

Activitățile ,,Rîu curat de la sat la sat” au fost coordonate de 3 grupe operative mobile cu implicarea organelor APL și serviciilor abilitate publice desconcentrate în teritoriu. De către aceste grupuri operative raionale Ștefan-Vodă au fost monitorizate în două etape toate primăriile raionului pe teritoriul cărora sînt cursuri de apă sus menționate fiind monitorizată situația obiectiv.

Pe parcursul perioadei 22 martie – 5 iunie 2014 de către autoritățile publice locale de nivelul întîi cu antrenarea instituțiilor publice, agenților economici, serviciilor de mediu și sănătate, societății civile din numărul total de fîntîni de mină 1362 s-au curățit și dezinfectat 95, izvoare curățite 16, din lungimea totală a râului Nistru, rîurilor mici și afluenților de 62,28 km au fost curățite 49,6 km, s-a amenajat zona strictă de 30 m conform cerințelor în vigoare a 38 sonde arteziene.

Activități de evaluare și inspectare a surselor de apă potabilă din raionul Ștefan-Vodă [4, p. 87].

Tabelul 5.

Comisia raională s-a întrunit la data de 10.06.2014 și a totalizat desfășurarea acțiuni – concurs ,,Rîu curat de la sat la sat” cu desemnarea următorilor învingătorii a concursului la grupa a III localități cu lungimea cursurilor de apă ale cărora constitui 1 – 10 km:

Locul I – primăria Carahasani (primar Vadim Cociu) – 15 puncte;

– Locul II – primăria Palanca (primar Voloh Larisa) – 14 puncte, primăria Cioburciu (Wissotzky Dmitri) – 14 puncte;

– Locul III – primăria Purcari (primar Boiștean Sergiu) – 12 puncte, primăria Tudora (primar Timoșenco Anatol) – 12 puncte, primăria Crocmaz (primar Veleșco Ion) – 12 puncte.

În rezultatul evaluării s-a constatat, că bine au organizat acțiunile de curățire, amenajare a albiei și fîșiei riverane a surselor de apă de suprafață și mină, lichidarea gunoiștilor din zona de protecție a resurselor acvatice primăriile localităților Caplani, Carahasani, Feștelița, Cioburciu, Ermoclia, Tudora, Copceac, etc. Cu regret constatăm, că slab s-au implicat în acțiunea ,,Rîu curat de la sat la sat” primăriile s. Brezoaia, Popeasca, Ștefănești, Talmaza [4, p. 94].

Plata pentru deversările de poluanți. Plata pentru deversările de poluanți în anul 2014 a alcătuit, calculată –85991 lei dintre care achitată – 73835 lei.

Foto 6. Acțiuni de prelevare a probelor de apă pentru analizele chimice

Monitoringul apelor reziduale. În comun cu Centrul de investigații ecologice a Inspectoratul Ecologic de Stat s-au prelevat 4 probe pentru analizele chimice a apei din bazinul natural acvatic piscicol fluviu Nistru sectorul Olănești, bazinele de acumulare a apelor pluviale de la stațiile de alimentare cu combustibil a SA ,,Tirex Petrol nr. 176 satul Olănești și nr. 47 satul Talmaza, nr. 55 orașul Ștefan -Vodă și Stația de epurare orașul Ștefan -Vodă a DP „Apă Canal Ștefan -Vodă”.

Apă uzată evacuată total 161,72 mii m3, inclusiv: epurată insuficient 143,61 mii m3, fără epurare 18,11 mii m3.

Au fost inspectate 59 obiecte la persoane fizice și juridice. Pentru nerespectarea legislației privind protecția resurselor acvatice au fost întocmite 14 procese verbale, suma amenzilor aplicată – 11800 lei și încasate 5900 lei. Din 41 beneficiari de apă dispun de autorizații – 6 beneficiari (9 sonde arteziene),

La solicitarea Asociației Obștești “Onic – 2” satul Crocmaz am efectuat controlul ecologic a prizei de apă și sondelor arteziene gestionate, cu introducerea actului de control în programa ghișeului unic pentru obținerea autorizației de folosință specială a apei. Pregătesc documentele necesare pentru primirea Autorizației de folosință specială a apei și alți beneficiari care în viitorul apropiat vor dispune de documentele necesare [2, p. 76].

Pe parcursul anului 2014 s-au examinat 4 petiții:

precum că cetățeanul Reznic Ion din satul Copceac a construit o canalizare care se scurge în natură. Faptele la fața locului s-au adeverit Pentru încălcarea regulilor de desfășurare a activității în zona de protecție a râului Copceac s-a întocmit proces verbal cetățeanului Reznic Ion în baza art. 113 al. 5 CC RM fiind amendat cu 30 u.c.

precum că cetățeanul Grosu Vitalie din satul Răscăieți a construit o canalizare care se scurge în natură. Faptele la fața locului s-au adeverit Pentru construcția instalației de canalizare de către cetățeanul Grosu Vitalie cu încălcarea cerințelor ecologice s-a întocmit proces verbal în baza art. 144 CC RM fiind amendat cu 30 u.c.

A fost examinată o petiție parvenită de la o persoană neidentificată prin telefon precum că cet. Croitoru Nicolai nu a făcut ordine pe malul râulețului Caplani. Petiția sa examinat pe teren unde faptele s-au adeverit, depistându-se cetățeanu Croitoru Nicolai a depozitat deșeurile pe malul râului Caplani. Pe acest caz a fost întocmit proces-verbal în baza art. 109 al. 4 CC RM fiind sancționat cu 20 u.c.

La solicitarea primarului satul Crocmaz sa examinat sesizarea cetățeanul Bondari V. și Dorobăț I. precum că ploile torențiale recente a inundat grădinile cu deșeuri de la vecini. Faptele s-au adeverit, ca rezultat s-au întocmit 7 procese verbale, persoanele fiind sancționate și obligate de a lichida focarele de poluare sub supravegherea primăriei.

În anul 2014 am participat la seminarele de instruire internă cu privire la cadrul legal și aplicarea ei în domeniul protecției resurselor acvatice:

Participat la un seminar regional cu tema „Cadrul legal privind managementul resurselor acvatice și protecție ecosistemelor asociate cu apa unde au fost abordate probleme de modificare a legislației ce ține de distrugerea ecosistemelor umede cu înăsprirea amenzilor.

am participat la atelierul de lucru privind „Utilizarea soluției platforma comună pentru autorizarea de mediu a folosinței speciale a apei (AMFSA).

Participat la o ședință de lucru cu reprezentanții OSCE din R. Moldova privind atragerea investițiilor financiare pentru îmbunătățirea stării ecologice pe ambele maluri a râului Nistru.

Am participat la un seminar cu primarii localităților din lunca Nistrului privind implementarea unui proiect „Crearea, restabilirea și protecția ecosistemelor seminaturale și spațiilor verzi în zona Umedă de importantă națională Ramsar „Nistru Inferior” de asociația Patronală a Industriei Turismului din RM susținut financiar de Fondul Ecologic Global.

Participat la un seminar regional cu tema „Cadrul legal privind managementul resurselor acvatice și protecția ecosistemelor asociate cu apa”.

Am participat la seminar cu profesorii de biologie din instituțiile de învățământ preuniversitare discutând despre starea ariilor naturale protejate de stat din teritoriu și conservarea biodiversității luncii „Nistrului de jos”.

La solicitarea administrației ÎM „Vinăria Purcari” am efectuat un control ecologic la rețelele de aprovizionare cu apă a obiectului și sonda arteziană din gestiune pentru a perfecta pachetul de documente la primirea autorizației de folosință specială a apei. În rezultatul controlului s-a constatat că fabrica nu dispune de autorizație de folosință specială a apei, pe acest caz a fost întocmit proces verbal în baza art. 110 al. 2 CC RM fiind sancționată întreprinderea cu 400 u.c adică 8000 lei.

Sa efectuat controlul repetat la primăria Crocmaz privind amplasarea și proiectarea stației de epurare sătești pentru elaborarea documentației tehnice a proiectului [4, p. 98].

Întru celebrarea zilei mondiale a apei în Liceul Teoretic din satul Talmaza, Cioburciu, Slobozia, Gimnaziul din satul Palanca au fost petrecute 4 ore ecologice cu genericul „Apa și energia: interdependențe fundamentale” cuprinzând în total 143 elevi a claselor VI – XII, elevii fiind foarte activi.

S-a petrecut un control operativ la DP „Apă Canal Ștefan-Vodă” întru vederea executării cerințelor ecologice și respectării legislației în procesul de exploatare a sistemului de aprovizionarea cu apă și epurarea lor de către stația de epurare din gestiune. În urma controlului s-a constatat că agentul economic activează cu autorizația de folosință specială a apei expirată și este în proces de examinare.

S-au informat agenții economici prin intermediul primăriilor din teritoriul subordonat documentația ceia ce țin de pașii de obținere a autorizațiilor de folosință specială a apei conform prevederilor „Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea ghișeului unic, în domeniu autorizării de mediu pentru folosința specială a apei”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 894 din 12 noiembrie 2013.

Am examinat proiectele de execuție „Aprovizionarea cu apă potabilă a unui sector privat a satul Slobozia raionul Ștefan -Vodă ” și „Construcția apeductului pentru aprovizionarea cu apă” elaborate de primăria Slobozia întru hotărârea problemei de aprovizionare cu apă centralizat a satului, fiind eliberat avizul expertizei ecologice de stat [21, p. 45].

Un control ecologic privind începerea lucrărilor de curățire a râului „Babei” în intravilanul satul Marianca de Jos fiind întocmit act de control cu darea indicațiilor argumentate întru protecția mediului.La solicitarea arendașilor bazinelor acvatice din satul Popeasca și Brezoaia, am efectuat 3 controale ecologice cu descrierea stării actuale a bazinului acvatic, concomitent fiind studiat și pachetele de documente prezentate de arendași, pentru obținerea titlului de stat de folosință separată a bazinelor acvatice. În comun cu Centru Sănătate Publică și primăria Răscăieți s-a examinat zonele de protecție la 2 fântâni arteziene gestionate care urmează a fii renovate și folosite pentru aprovizionarea cu apă a satul Răscăieții Noi.

La solicitarea primăriei Cioburciu am studiat documentația prezentată privind atribuirea terenului pentru construcția stației de epurare în satul Cioburciu, cu darea indicațiilor argumentate asupra elaborării proiectului de execuție și realizarea lucrărilor. La solicitarea Primăriei Popeasca am participat în comisia de amplasare și schimbare a turnului de apă la sondele nr. 2764 și nr. 3613 din satul Popeasca. Avizul urmează de a fii eliberat după prezentarea întregului pachet de documente.

Pe parcursul anului 2014 sa monitorizat mersul implementării a 11 proiecte finanțate din Fondul Ecologic Național cu întocmirea actelor necesare conform legislației în vigoare și anume:

„Rețele de alimentare cu apă, rețele de canalizare și stație de epurare a apelor uzate din satul Copceac”.

„Renovarea și extinderea apeductului pe teritoriul satului și a sistemului de canalizare a grădiniței de copii și liceului în satul Caplani”.

„Rețea locală de apeduct în satul Carahasani”.

„Reconstrucția apeductului și canalizării a microraionului de locuințe cu construcții de mai multe nivele din satul Olănești.

„Stație de epurare și rețele de canalizare în satul Popeasca” .

„Construcția apeductului, rețelei de canalizare și stație de epurare în satul Feștelița”.

”Reconstrucția rețelei de alimentare cu apă în satul Volintiri”.

„Construcția sistemului de apeduct, canalizare și epurare a apelor uzate în satul Crocmaz”.

„Reparația digului de protecție în satul Palanca”.

„Reconstrucția rețelei de alimentare cu apă din satul Volintiri”.

„Îndreptarea și curățirea albiei rîulețului Copceac în limitele teritoriale a satul Copceac” [4, p. 97].

Pe compartimentul protecția resurselor acvatice au fost întocmite 14 procese verbale inclusiv:

10 procese-verbale în baza art. 109 al. 4 CC RM; amenzi aplicate 2200 lei, încasate 1100 lei.

1 procese-verbale În baza art. 109 al. 3 CC RM; amenzi aplicate 600 lei, încasate 300 lei.

1 proces-verbal în baza art. 110 al. 1 CC RM; amenzi aplicate 400 lei, încasate 200 lei.

1 proces-verbal în baza art. 110 al. 2 CC RM; amenzi aplicate 8000 lei, încasate 4000 lei.

Alimentația populației cu apă potabilă în cantități suficiente trebuie să fie una din direcțiile prioritare în politica și acțiunile statului. La fel de importantă este și problema canalizării localităților, ambele probleme urmând a fi soluționate concomitent, deoarece construcția doar a sistemelor de alimentare cu apă va genera o creștere inevitabilă a volumului de ape uzate formate și lipsa colectării și epurării acestora, ceea ce poate duce la poluarea apelor de suprafață și a celor subterane.

În satul Feștelița, raionul Ștefan -Vodă, a avut loc lansarea proiectului de construcție a rețelei de aprovizionare cu apă [8, p. 55].

Foto 7. Aprovizionarea cu apă potabilă satul Feștelița din r.Ștefan –Vodă

Pentru etapa întâi a proiectului, care prevede efectuarea lucrărilor de construcție a apeductului, din Fondul Ecologic Național a fost alocată suma de un milion de lei. În urma implementării acestui proiect va fi reabilitat sonda de apă din localitate, va fi extins sistemul centralizat de alimentare cu apă și vor fi construite rețelele de canalizare. De asemenea, proiectul prevede și construcția stației de epurare a apelor uzate. Realizarea proiectului va contribui la asigurarea accesului locuitorilor satului Feștelița la sisteme îmbunătățite de apă potabilă, fapt ce va avea un impact pozitiv asupra condițiilor de viață și sănătății populației.Un alt proiect de dezvoltare comunitară au beneficiat 223 de familii din satul Antonești, raionul Ștefan-Vodă, au obținut acces la apa potabilă, grație unui proiect de dezvoltare comunitară, implementat de locuitorii satului cu sprijinul financiar și tehnic al PNUD Moldova și Guvernului României. Antonești este una din cele cinci localități care au beneficiat în acest an de un grant din partea PNUD Moldova și Guvernul României pentru extinderea rețelelor de aprovizionare cu apă potabilă [22, p. 86].

2.2. Potențiali poluatori al apei potabile din raionul Ștefan-Vodă

Principalele surse de poluare a resurselor acvatice sînt:

fabrica de conserve Olănești;

Secția de conservare a fructelor și legumelor a SA ,,Nistru Olănești”;

8 fabrici de vin (SA,,Carahsani Vin”; ÎM ,,Vinăria Purcari” SRL; SA ,,Vinării Răscăiețeni”; SA ,,Tudora Vin”; SA ,,Vinăria Volintiri”; SRL ,,Lion Gri”; ÎCS ,,Suvorov Vin” ;

fabrica de alcool din or. Ștefan -Vodă SA ,,Carahasani Vin”);

11 stații de alimentare cu produse petroliere (SRL ,,LUKoil Moldova” SACG – 25; SA ,,Tirex petrol” SACG – 55; SAC – 176; SAC – 47; SACG – 269 și SAC – 108; SA ,,Petrom” SAC – 41 și SAC – 81; SRL ,,Basapetrol”; SRL ,,RomPetrol”);

2 ferme de porcine: SRL ,,Alsar Grup” satul Popeasca”, SRL ,,Focaro Agro” satul Copceac;

1 fermă de bovine SRL „Carahasani Agro” satul Carahasani;

10 colectoare de canalizare: SA ,,Nistru Olănești”, Viișoara, ÎM ,,Vinăria Purcari”, Cioburciu, Ermoclia, Brezoaia, Copceac, Popeasca, Volintiri. Instalațiile de epurare a apelor uzate și eficiența lor. În raion se exploatează 11 stații de epurare biologică a apelor uzate, dintre care:

SA ,,Fabrica de conserve Olănești, cu capacitatea de producere – 9,4 mii m3/zi; DP ,,Apa Canal” – 0,25;

primăria Ermoclia capacitatea de – 0,07; T

abăra de odihnă pentru copii cu 220 locuri – 0,04, Complexul vamal Tudora – 0,01, primăria Purcari, Centrele comunitare din satele Ermoclia, Olănești, Volintiri, Talmaza, Tudora cu capacitățile de – 5,2 m3/zi fiecare.

Complexele animaliere. Pe teritoriul fostelor complexe zootehnice:

Au fost reabilitate 2 ferme de porcine: ferma de porcine Copceac SRL,,Focaro Agro” – 1000 capete și SRL ,,Alsar Grup” – 550 capete care în anul 2014 nu a activat; o fermă de bovine cu 410 capete a SRL „Carahasani Agro” satul Carahasani. Depozitarea dejecțiilor animaliere se efectuează în rezervoarele existente.

8 făbricii de vin inclusiv: (SRL ,,Vinăria Volintiri”, SRL,,Suvorov Vin”, SRL ,,Lion Gri”, SA ,,Carahasani Vin”, SA ,,Vinării Răscăiețeni, SA ,,Tudora Vin”, ÎM ,,Vinăria Purcari” SRL și fabrica de alcool SA ,,Carahasani Vin”);

Fabricile de vin SA ,,Vinarii-Răscăiețeni”, fabrica de alcool din orașul Ștefan Vodă, SA ,,Vinăria Volintiri”, pe parcursul anului 2014 n-a activat. În regim redus au funcționat făbricile de vin SA ,,Tudora Vin”, SRL ,,Lion Gri”. Stațiile de epurare biologică la 3 făbrici sînt deteriorate, apele uzate se acumulează în iazurile biologice. Deversări în natură n-au fost depistate. SRL ,,Suvorov Vin” dispun de 3 iazuri de pămînt pentru acumulare și epurarea apelor. La SRL ,,Vinăria Purcari”, pînă în prezent nu s-a instalat stația de epurare și nu este știut cînd va fi instalată.

SA ,,Fabrica de conserve Olănești”, secția de conservare a fructelor și legumelor în anul 2014 nu a activat și la moment este în litigiu și sistată activitatea.

Principalele surse de poluare a fântânilor sunt gunoiștile. La sate respectiva problemă capătă proporții îngrijorătoare. Astfel, peste 89,7 la sută din fântânile examinate în urma unui studiu al Mișcării Ecologiste din Republica Moldova (MEM) nu corespund indicilor sanitaro-chimici. Medicul igienist din cadrul Centrului de Medicină Preventivă al municipiului Chișinău, Natalia Gogu, ne-a spus că în mare măsură, calitatea proastă a apei din fântâni depinde de activitatea umană, și anume de starea de salubrizare din teritoriu. Principala sursă de poluare a apelor freatice sunt gunoiștile nesancționate din apropierea localităților rurale și de lângă fântâni, complexele animaliere situate în apropierea surselor de apă, WC-urile neamenajate, lipsa rețelelor de canalizare. Lichidul din aceste surse de poluare, prin infiltrare pătrunde în apele freatice și conduce la poluarea masivă a acestora cu diverse substanțe nocive și toxice (nitrați, săruri de amoniu, germeni patogeni), care ulterior pătrund în organismul uman. „Cu cât mai intensivă este poluarea solului, cu atât mai afectată este apa din fântânile oamenilor.

Foto 8. Starea unei fîntîni din satul Feștelița

   Sporirea concentrațiilor de nitrați în apă din fântâni în ultimii ani este cauzată de nesoluționarea problemei utilizării deșeurilor organice, acumulate de la animalele întreținute în condiții casnice, unde nu există posibilitățile necesare pentru protejarea surselor de apă. De menționat că peste 15 la sută din fântânile publice sunt situate în vecinătatea surselor de poluare organică la o distanță mai mică de 20 metri, fiind permanent supuse riscului de poluare” [20, p. 82].

Principalele surse de poluare sunt determinate de:

deversările apelor uzate meteorice din teritoriile gunoiștilor, stațiilor PECO, diferitor depozite, cîmpuri agricole, șeptelul casnic, suprafețe neamenajate ale diverselor întreprinderi în funcțiune sau în stagnare etc;

deversările neorganizate ale apelor uzate din sectorul casnic, unde circa 70% se evacuează ape uzate în haznale neimpermeabile și în cursuri de apă;

evacuările de ape uzate insuficient epurate sau neepurate provenite din sectorul casnic și industrial.

Calculele demonstrează că deversările de ape uzate meteorice și cele neorganizate din sectorul gospodăriilor casnice au un impact negativ asupra componenților naturali din considerentul că:

au un caracter spontan și în cantități mari spală impuritățile de pe suprafața solului, transportîndu-le fără a fi epurate în cursurile de apă naturale;

din sectorul gospodăriilor casnice de la circa 70% din populația țării ce include apele menajere, stocările de gunoi și dejecții din șeptelul casnic, au un caracter neorganizat evacuându-se neepurate în cursuri de apă sau infiltrându-se în pânza freatică.

Din sursele de poluare menționate se monitorizează parțial doar cele conectate la rețeaua centralizată de canalizare. În baza raportului nr.1 “gospodărirea apelor” se prezintă grafic rezultatele evaluării impactului acestor surse de poluare asupra apelor de suprafață începând cu 1990. Datele pentru 2001 se prezintă de către Concernul republican pentru gospodărirea apelor “Apele Moldovei” în trimestrul II al anului 2002. În anul 2000 s-a observat o continuare reducere a evacuărilor de poluanți în apa de suprafață, însă menținîndu-se peste limita admisă de autorizațiile de gospodărire a apelor. În perioada anului 2000 volumul apei captate este în descreștere față de anii precedenți, fiind captate 918 mln. m3 de apă, inclusiv pentru industrie, menaj, irigare ori cu circa 1 mln. m3 mai puțin de cît în anul 1996 [20, p. 66].

2.3. Măsuri de protecție a resurselor de apă potabilă

Pentru reducerea poluării surselor de apă potabilă (fântâni și izvoare) se recomanda:

amenajarea unei zone sanitare de protecție în jurul sursei de apă de nu mai puțin de 25 m, respectarea regimului de protecție;

în zona sanitară de protecție trebuie interzise: depozitarea deșeurilor, amplasarea grajdurilor, spălatul rufelor și automobilelor, deversările de ape menajere etc;

amenajarea de păstrare a zonelor verzi, care reprezintă niște filtre naturale în jurul surselor de apă;

controlul periodic al calității apei din fântână sau izvor.

de lichidat (tamponat) sondele arteziene care nu se exploatează și la moment prezintă pericol de poluare.

de promovat proiecte de construcție a sistemului de canalizare etapa a II-a în localitățile raionului.

de conlucrat cu Centrul Investigații Ecologice la monitorizarea surselor de poluare.

construcția apeductelor în localități de efectuat concomitent cu construcția stației de epurare sătești.

Cum să protejăm sursele de apă potabilă?

    În același timp, potrivit vicepreședintelui MEM, Vladimir Garaba, locuitorii din sate întâmpină dificultăți la evacuarea deșeurilor din curți, cum ar fi lipsa banilor pentru achitarea lucrărilor de evacuare, insuficiența sau lipsa tehnicii și a locurilor de depozitare. „Locuitorii din mediul rural sunt mai afectați de probleme ecologice decât cei din mediul urban. Din cauza imposibilității de a evacua aceste deșeuri, majoritatea apelor din fântânile de la sate sunt poluate, ceea ce determină apariția unor grave probleme de sănătate sau duce la declanșarea epidemiilor. Sunt sate unde nu există nici o fântână cu apă curată” [22, p. 65].

Foto 9. Fântână curățită și îngijită conform normelor sanitare

În Moldova sunt circa 150 mii de fântâni de mină și în cea mai mare parte din ele calitatea apei nu corespunde cerințelor privind duritatea, conținutul de fluor, al reziduului fix etc. Analizele efectuate indică numeroase depășiri ale limitelor compușilor apei, fapt care contribuie la apariția unor boli hidrice [17, p. 45].

   Fiecare familie care nu dispune de apă potabilă din sursa centralizată poate reduce numărul de cazuri de boli ce pot fi transmise prin apă dacă își protejează sursa de apă împotriva microorganismelor. De exemplu, fiecare fântână trebuie acoperită cu un capac, deșeurile organice și apele reziduale (în special cele din latrine) trebuie evacuate cât mai departe de orice sursă de apă potabilă. Fântâna trebuie să fie amplasată la o distanță de 10-30 metri de orice sursă potențială de poluare, mai ales de complexele animaliere. Gălețile sau alte vase folosite la scoaterea apei din fântână trebuie menținute în condiții igienice (găleata trebuie să atârne de un cârlig și în nici un caz pusă pe pământ). În general, fântânile publice trebuie reparate, curățate și dezinfectate cel puțin o dată pe an. În studiu se atenționează faptul că specialiștii Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP) califică calitatea apei în Moldova drept „constant joasă”. Cea mai gravă situație se atestă în localitățile rurale, unde principala sursă de apă sînt fîntînile. Potrivit CNSP, circa 61% din apeductele legate de sursele subterane de apă și aproximativ 84% a apei din fîntîni nu corespund normelor sanitare după componența chimică. Astfel, apa conține o cantitate sporită de fluor, sulfați, sulfură de hidrogen și alte elemente chimice. Calitatea apei potabile din sursele subterane nu corespunde nici după indicii bacteriologici [18, p. 66].

Apa disponibilă în prezent în Moldova este aproximativ de 500m3 pe cap de locuitor pe an sau chiar mai puțin, ceea ce plasează Moldova în categoria țărilor în care ”apa este insuficientă”. Dacă volumul de apă disponibilă este mai mic de 1.000m3 locuitor pe an, lipsa apei poate împiedica dezvoltarea economică și poate afecta sănătatea și standardul de viață al populației. În prezent în Moldova resursele de apă disponibile sunt la un nivel critic ceea ce afectează capacitatea de dezvoltare a țării. Resursele de apă din Republica Moldova sînt sensibile la schimbările climatice atît din punct de vedere al cantității, cît și al calității. Conform estimării, resursele de apă de suprafață disponibile se vor diminua cu 16-20% pînă în anul 2020. Aceasta înseamnă că siguranța alimentării cu apă a tuturor utilizatorilor va fi periclitată în anul 2020, cînd intensitatea folosirii apei va atinge 100%.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Protecția mediului constituie o prioritate a dezvoltării economico-sociale are ca scop obținerea unui mediu curat și sănătos care să nu afecteze posibilitățile de dezvoltare a generațiilor viitoare. Este necesară asigurarea protecției mediului înconjurător și conservarea resurselor naturale, în concordanță cu cerințele unei dezvoltări economice și sociale durabile, precum și creșterea nivelului de educație și conștientizare a populației privind realizarea acestor obiective.

Pentru o eficiență a protecției mediului este necesar un complex de activități și acțiuni judicios corelate în vederea îmbunătățirii condițiilor de mediu și sănătate a populației și implică dezvoltarea unei mentalități adecvate a comunității, evaluarea cu realism a problemelor de mediu, stabilirea priorităților și elaborarea strategiilor corespunzătoare de rezolvare a acestora și, nu în ultimul rând, schimbarea atitudinii și comportamentului față de mediul înconjurător și responsabilizarea civică, pentru transmiterea către generațiile viitoare a unui mediu curat și sănătos cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economică, ecologică și socială.

În Republica Moldova, problemele de protecție a mediului se pun cu acuitate, în special ca urmare a poluărilor locale, produse în principal în sectoarele exploatărilor petroliere și de minerit, în industriile de prelucrare a minereurilor și petrolului, termoenergetică, industria chimică, de prelucrare a lemnului și celulozei, metalurgie, siderurgie, industria electrotehnică și a construcțiilor de mașini, industria cimentului, transporturi, gospodăria comunală și agricultură.

De la an la an se observă o îmbunătățire a calității managementului deșeurilor, ca și componentă a managementului mediului în condițiile în care un număr din ce în ce mai mare de societăți comerciale implimentează sistemul de management de mediu.

Pentru redresarea calității factorului de mediu APĂ POTABILĂ, în raionul Ștefan- Vodă, se propun urmatoarele măsuri:

de interzis în toate localitățile stocarea deșeurilor menajere și industriale (lichide și solide) în zona de protecție a apelor, îndeosebi a sursei de apă pentru consum uman;

de stimulat activitățile educaționale privind protecția apelor din teritoriu;

de efectuat lucrările de împădurire și înierbare a zonei din jurul sursei de apă;

de organizat reconstrucția ecologică a izvoarelor, lichidarea surselor de poluare a apelor naturale (subterane și de suprafață, deoarece poluantul migrează dintr-un acvifer în altul);

restabilirea stației de purificare a raionului Ștefan-Vodă;

proiectarea și implimentarea proiectului de conectare a tuturor caselor private
la sistemul orășănesc de canalizare din or. Ștefan -Vodă;

restabilirea sistemelor de purificare a apelor la complexele zootehnice și a
fabricilor de vin;

restabilirea fîșiilor riverane de protecție a apelor de suprafață;

inventarierea și amenajarea tuturor fîntînilor de mină, atît din intravilanul
localităților, cît și din extravilanul lor;

nepermiterea cazurilor de depozitare a deșeurilor în cadrul zonelor de protecție a apelor.

De pus accent important pe măsurile de prevenire a poluării resurselor de apă, apele subterane, care recent au fost considerate ca rezerva de aur a Pământului, practic încă nevalorificată,  acum sunt într-o fază critică de poluare. Și, din păcate, situația numai se înrăutățește.

Apele subterane, ca un burete, absorb substanțe toxice din industria petrolieră și cea minieră. Un impact deosebit de puternic asupra surselor de apă subterane au ferme de animale, depozite de deșeuri, depozite de  îngrășăminte și de deșeuri, localităti mici, lipsite de sistemul de canalizare. Produse petroliere, fenoli, cloruri, metale grele, sulfați. Toate acestea nimeresc în sol, și apoi – în ape subterane. În acest moment, zona de contaminare constituie sute și sute de kilometri pătrați de apă.

Un fel de poluare periculoasă – diferiți agenți patogeni capabili de supraviețuire și reproducere, care nimeresc în sursele subterane cu deșeuri menajere și fecale.

Și acest lucru, din păcate, nu este un proces local: apele subterane, împreună cu toate contaminările organice, radioactive și bacteriene, în mod inevitabil, se revarsă în râuri și lacuri, afectând negativ flora și fauna locală. Să nu mai vorbim de om.

BIBLIOGRAFIE

Monografii, manuale, literatură de specialitate

Anuarul IES 2013. Protecția mediului în R. Moldova. Chișinău: Inspectoratul Ecologic de Stat, 2012. 125 p.

Anuar. Calitatea factorilor de mediu și activitatea Inspectoratului Ecologic de Stat. Chișinău: Inspectoratul Ecologic de Stat, 2001. 128 p.

Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2002. Departamentul Statistică și Sociologie al Republicii Moldova. Chișinău: “CRIO”, 2002. 525 p.

Anuarul Inspectoratului Ecologic Ștefan-Vodă -2014. Chișinău: Inspectoratul Ecologic de Stat, 2014. 186 p.

BAVARU, A.; BUTNARU, G.; GODEANU, S. Biodiversitatea și ocrotirea naturii. Bucuresti: Albatros, 2007. 500 p.

BROWN, L.; FLAVIN, CH.; FRENCH, H. Probleme globale ale omenirii. Starea lumii. Bucuresti: Tehnica, 2000. 518 p.

BOTNARIUC, C.; VĂDINEANU, A. Ecologie. București: Didactică și Pedagogică, 1982. 264 p.

Bucur, T. Tehnologii ecologice de protecție a mediului. Sibiu: Universitatea „Lucian Blaga”, 2002. 118 p.

Curteran-Bănăduc A. Degradarea și protecția mediului, Sibiu: Alma Mater, 2005. 268 p.

DANDARA, Vi.; Studiu asupra situației economico-financiare „Autosalubritate“, IDIS „Viitorul“, Chișinău, 2010. 110 P.

GARABA, B,; Studiu privind managementul întreprinderilor municipale pentru alimentare cu apă și canalizare, IDIS „Viitorul“, Chișinău, 2007. 80 p.

FLOREA, Luiza. Protecția mediului. Galați: Dunărea de Jos, 2002. 214 p.

GISTESCU, P. Fluviile Terrei. București: Sport-Turism, 1990. 264 p.

Influiența modificarilor geo-climatice globale și regionale asupra dezvoltării durabile. Bucuresti: IWRM, 2009. 124 p.

Ionescu, C. Cum să construim și să implementăm un sistem de management de mediu în conformitate cu ISO 14001. București: Economică, 2000, 164 p.

MARINESCU, D. Tratat de dreptul mediului. București: All Beck, 2003. 248 p.

Negrei, C. Instrumente și metode în managementul mediului. București: Economică, 1999. 167 p.

SÎRBU I.; BENEDEK, A.M., Ecologie practică. Sibiu: Universitatea Lucian Blaga, 2004. 220 p.

TUFESCU, V.; TUFESCU, M. Ecologia și activitatea umana. Bucuresti: Albatros, 1981. 432 p.

Surdeanu, V. Geografia terenurilor degradate. Alunecările de teren. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 1998. 240 p.

Studiul serviciilor publice locale. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Programul Dezvoltare locală integrată, Chișinău, 2008

Tufescu, V. Modelarea naturală a reliefului și eroziunea accelerată. București: Academiei, 1966. 142 p.

Surse internet

http://www.revista-ferma.ro/articole-managementul-fermei/poluarea-de-tip-intradomestic-in-mediul-rural.html

http://www.scritube.com/geografie/ecologie/Poluarea-mediului-nconjurtor245119511.php

http://www.mapl.gov.md/regionview.php?=ro&midc=60&idc=23