Ascensiunea Fascismului Britanic Sir Oswald Ernald Mosley Liderul Partidului Fascist – Uniunea Fasciștilor Britanici [613988]

Ascensiunea Fascismului Britanic Sir Oswald Ernald Mosley Liderul Partidului Fascist – Uniunea Fasciștilor Britanici
sursa foto: Wikipedia Lazar Irina Mihaela Academia Nationala de Informatii Mihai Viteazul Program master: Relatii Internationale si Studii de Intelligence Anul I Bucuresti, 2019

1. Fascismul- origini și caracteristici Fascismul reprezintă un sistem politic caracterizat prin totalitarism, naționalism extremist, militarism, violență și demagogie socială; este o ideologie care a apărut în Europa după Primul Război Mondial, instaurat în Italia în 1922 de către Benito Mussolini. Această ideologie a promovat rasismul, misticismul, cultul personalității, intoleranța față de alte partide și a stat la baza partidelor de extremă dreaptă. “We have created our myth. The myth is a faith, a passion. It is not necessary for it to be a reality. It is a reality in the sense that it is a stimulus, is hope, is faith, is courage. Our myth is the nation, our myth is the greatness of the nation! And to this myth, this greatness, which we want to translate into a total reality, we subordinate everything else.”1 Grupul fascist creat de Benito Mussolini s-a extins cu rapiditate, majoritatea membrilor fiind tineri care au luptat în Primul Război Mondial. Membrii acestui partid erau conduși de această mișcare idealistă a lui Mussolini, fiind convinși că fascismul va reda Italiei “gloria din timpul Imperiului Roman și strălucirea din perioada Renașterii”.2 Din punct de vedere analitic, unii critici au încercat să ofere explicații cu privire la apariția regimurilor fasciste în perioada interbelică, spunând că această mișcare este derivată din cultură sau interpretări istorice și psihologice. Conform autorului Kevin Harrison, antisemitismul a fost o caracteristică a culturii și a gândirii europene timp de mai multe secole, înainte ca naziștii să o adopte ca principal element al filozofiei lor. În plus, rădăcinile fascismului pot fi găsite în mitologia germană, la începutul secolului XIX în literatură, și chiar și în basme. În ceea ce privește identitatea națională, fascismul este anti-internaționalism, dar a promovat o formă de internaționalism cu alte mișcări fasciste implicate în propria lor luptă împotriva liberalismului, comunismului și democrației burgheze. Pentru promovarea mișcării împotriva inamicilor, Hitler și Mussolini au creat fascismul internațional. Conform unui articol scris de autorul specializat în științe politice, Lawremce Britt, fascismul are ca principale caracteristici naționalismul puternic și continuu (aceste regimuri fac abuz de slogane patriotice și simboluri, steagul țării fiind prezent peste tot, inclusiv simbolurile care sunt atașate de hainele membrilor pentru a fi văzute în public), 1Benito Mussolini, The Naples Speech, 24 Octombrie 1922, În Harrison, Kevin și Boyd, Tony, „Fascism”, Iulie 2018. 2 Pădurean Bianca, “Pagina de istorie: Ascensiunea și decăderea lui Benito Mussolini”, 30 octombrie 2018

sexism (opoziția față de avort, divorț și homosexualitatea fiind ridicată), controlul mass-mediei, nerespectarea drepturilor omului, siguranța națională dusă la extrem (frica este folosită ca principal instrument pentru motivarea maselor), supremația militarismului, desconsiderarea intelectualilor si artelor și, nu în ultimul rând, alegeri frauduloase.3 2. Originile fascismului britanic În Anglia, primele grupuri fasciste s-au limitat la demonstrații mărunte, acte de vandalism, adepții acestei mișcări politice fiind prea puțin luați în seamă din cauza numărului limitat de membri și, de asemenea, din cauza faptului că această ideologie extremistă era considerată “străină” de către englezi. Prima organizație care s-a declarat în mod deschis ca fiind fascistă a fost înființată în 1923 de către Rotha Lintorn Orman, politician, care a fost membră în “Women’s Emergency Corpse” în Primul Război Mondial. A fost cunoscută drept Lawrence feminin al Arabiei pentru voluntariatul din Primul Război Mondial alături de Women’s Reserve Ambulance și salvările din Salonic; a fost decorată de două ori de către Croix de Charite pentru actele de eroism. Rotha îl admira pe Mussolini dar nu știa natura experimentului lui fascist. BF (British Fascisti) a împrumutat doar numele și câteva caracteristici ale fascismului lui Mussolini, rezultatul organizației fiind o încrucișare între un grup paramilitar și un grup de cercetași glorificați.
3 Lawrence Britt, The 14 Characteristics of Fascism, Free Inquiry magazine, 2003

Formațiunile para-militare și uniformele negre au fost modelate după fascismul italian. Între anii 1920-30 au apărut numeroase partide fasciste precum Liga Fascistă Imperială, Partidul Fascist Kensington, Fasciștii din Yorkshire, Liga Nordică și Clubul de Dreapta, acestea fiind grupări mici, politic nesemnificative și efemere.4 3. Sir Oswald Ernald Mosley- BUF (Partidul Uniunea Fasciștilor Britanici) Principala imagine a fascismului în Anglia a fost, desigur, Sir Oswald Ernald Mosley, născut pe 16 noiembrie 1896 în Mayfair, Londra. Oswald Mosley și-a început cariera politică în Partidul Conservator, în 1918 fiind ales drept cel mai tânăr parlamentar la vârsta de 21 de ani. Cariera sa parlamentară între anii 1918-1930 a fost recunoscută ca fiind impresionantă și admirată de către oameni datorită dexterității politice și talentului său oratoric. În anul 1926 s-a alăturat Partidului Laburist, iar la scurt timp a ocupat funcția de cancelar al Ducatului de Lancaster. Mosley a fost considerat un potential lider al partidului, dar planul său de abordare a problemelor șomajului, supranumit „Memorandumul lui Mosley”, a fost respins de către Parlament, fapt ce a condus la demisia sa. “Precum mulți tineri veterani ai războiului, Mosley credea în nevoia de a concepe o lume nobilă în memoria celor care au murit, sperând să folosească politica pentru atingerea acestui obiectiv”.5 În autobiografia sa, “My Life”, Mosley afirmă “Intram în Camera Comunelor ca unul dintre reprezentanții generației care a luptat în război, acesta fiind singurul motiv.” 6În plus, conform lui Mosley, știința modernă reprezenta chintesența salvării oamenilor de la o sărăcie lucie. “Eu cred că trebuie să fim cu toții de acord că ar fi posibil, cu organizarea judicioasă a lumii și cu puterea de producție a științei și a industriei moderne, să rezolvăm odată pentru totdeauna chestiunea sărăciei.”7 4 David Bostford, “BRITISH FASCISM AND THE MEASURES TAKEN AGAINST IT BY THE BRITISH STATE”, Historical Notes No 28, 1998 5 Bret Rubin, “The Rise and Fall of British Fascism: Sir Oswald Mosley and the British Union of Fascists,” intersections 11, no. 2 (2010): 323-380. 6 Oswald Mosley, My life (London: Thomas Nelson, 1968), 90. 7 Mosley, “The philosophy of Fascism”, pg.45. În: Lazar, Andreea;Moldovan, Alex(2014): “Fascismul european 1918-1945: ideologie, experimente totalitare și religii politice”

De asemenea, viziunea sa pesimistă asupra comerțului internațional și ideile sale privind dependența de piața internă a economiei britanice erau considerate reacții exagerate de către membrii parlamentului. Propunerile sale radicale privind schimbarea sistemului monetar și creșterea puterii executive în perioada Marii Crize Economice, au fost respinse de către conducerea Partidului Laburist din care făcea parte la acea vreme. Acest lucru l-a determinat să-și înființeze partidul său propriu, în 1931, numit “The New Party”, care a avut, din start, mulți adepți. Din nefericire pentru Oswald Mosley, majoritatea întrunirilor pe care le ținea erau întrerupte brutal de către membrii partidelor de stânga ca urmare a “trădării” Partidului Laburist din care a plecat. Mosley considera că fascismul, pentru a salva națiunea de criza economică, era singura șansă viabilă. În plus, indiferent de raționamentul său, decizia pe care a luat-o a atras atenția națională, iar pentru prima dată, fascismul britanic se ridica la mai mult de “trei doamne în vârstă și doi colegi de birou”8. Așadar, fascismul ca ideologie a luat o mare amploare datorită lui Mosley în Marea Britanie. Țelul lui Mosley era de a uni toate grupările fasciste care s-au format de-a lungul timpului, însă s-a lovit de respingeri și critici la adresa lui legate de faptul că ideologia lui nu cuprindea antisemitismul. În urma vizitelor din 1932, unde Mosley l-a vizitat pe Benito Mussolini la Roma, apoi s-a întâlnit cu liderii național socialiști din Munich, a înființat Uniunea Fasciștilor Britanici. Succesul lui Mussolini în revigorarea Italiei și eșecul prin care a trecut “Noul Partid” din timpul alegerilor, au confirmat viziunea lui Mosley aupra faptului că democrația era pe cale să se sfârșească. În plus, din perspectiva sa, întregul sistem politic britanic era plin de oameni cu mentalitatea “omului de dinainte de război”, pe când soluțiile pentru a depăși criza erau generația “omului modern”, o piață comună compusă din Imperiul Britanic și un stat corporativ după modelul italian, obiectivul major fiind autosuficiența economică. Un alt motiv pentru care Mosley s-a îndreptat către fascism este entuziasmul pe 8 Robert Jacob Alexander Skidelsky, “Oswald Mosley”, Londra, Macmillan, 1975, p. 291.
Sursa foto:Town and Country Magazine

care îl avea față de măreția militară și experiența din război care l-a învățat disciplină și ordine. În octombrie 1932, “The Greater Britain” a publicat un articol despre înființarea Uniunii Fasciștilor Britanici și a prezentat, de asemenea, ideologia partidului. Mosley a explicat în acel articol ideile sale cu privire la preocupările practice ale ideologiei fasciste, ale șomajului, salariilor și economiei. În lucrarea sa a încercat să îndepărteze conotația negativă a fascismului prin delimitarea acestuia de despotism. Totodată, încearcă să stabilească faptul că fascismul se poate institui și fără a recurge la violență extremă. Partidul BUF a adoptat uniforma neagră, salutul roman, simbol al fasciștilor, organizația paramilitară și politica statului de a avea un regim cu un singur partid cu puteri guvernamentale extinse. “Acest partid era naționalist, anticomunist, cu scopul de a susține autoritarismul, în scurt timp având peste 50.000 de susținători, incluzându-l și pe Benito Mussolini.” 9 Mosley considera că odată cu gravitatea Marii Depresii, marxiștii vor începe să protesteze din ce în ce mai mult, provocând numeroase răscoale și haos social, iar în acest context, fasciștii ar fi intervenit și ar fi restabilit ordinea folosindu-se de acest motiv ca mijloc de preluare a puterii politice. Cu toate acestea, violența era din ce în ce mai răspândită la întrunirile partidului, la mitinguri, atrăgând o imagine negativă și o lipsă de încredere din partea oamenilor. În timp ce Mosley presupunea că BUF va câștiga o majoritate parlamentară prin mijloace constituționale și convenționale, odată la putere, ar fi fost nevoie de puteri radicale pentru a 9 Callum Hoare, published: 10:21, Wed, Oct 16, 2019.
Sursa foto: Threader

reconstrui sistemul politic pe linii fasciste. Inițial, mișcarea lui Mosley nu a fost în mod excesiv antisemită, dar cu succesele lui Hitler după 1933, BUF a imitat din ce în ce mai mult partidul nazist.10 Unul dintre cei mai influenți susținători ai antisemitismului a fost William Joyce. După aderarea sa la partidul BUF în anul 1932, politica partidului l-a obligat pe Joyce să-și tempereze opiniile antisemite. Mosley susținea ca antisemitismul este irelevant pentru ideologia sa fascistă. Cu toate acestea, pentru faptul că Mosley se îmbolnăvise pentru câteva luni, Joyce devenise principalul orator la mitingurile partidului BUF, iar discursurile sale antisemite au luat amploare, susținând că nucleul problemelor provenea din trădarea evreiască. 4. Stewarzii (The Blackshirts) și mitingul de la Olympia 1934 În 1933, la Oxford, în timpul unei întruniri convocate de Oswald Mosely, secțiunile militante ale partidelor de stânga aruncau cu obiecte în stewarzii “Blackshirts” și îi insultau, iar ca reacție, fasciștii începeau să îi arunce pe scări și să recurgă la violență, folosind diverse obiecte precum cartofi care aveau în interiorul lor lame de ras, picioare de scaune învelite în sârmă ghimpată, articole pe care fasciștii susțineau ca le capturaseră de la adversari. Mosley a afirmat ca “Blackshirts”, sau stewarzii, organizația paramilitară a Partidului Uniunii Fasciștilor Britanici, a apărut ca reacție împotriva perturbatorilor și că rolul lor era doar defensiv. Cu toate acestea, există dovezi că această forță a avut și o capacitate ofensivă. Presa i-a acuzat pe Blackshirts de atacuri asupra comuniștilor fără ca aceștia să fie provocați și, mai târziu, au fost acuzați de atacuri violente asupra evreilor. Această aripă paramilitară a partidului BUF locuia în Chelsea, într-o unitate cunoscută sub numele de “The Black House”. În cele din urmă, peste o mie de tineri trăiau acolo cu normă întreagă, antrenându-se în diverse arte marțiale și trăind sub disciplina militară. Pe măsură ce mișcarea s-a extins, acești stewarzi au devenit marca comercială a partidului BUF. Tensiunile dintre fasciști și comuniști au continuat, în special în anii 1932-1934, iar escaladarea violențelor proveneau din ambele tabere. Unii membri ai partidului comunist au căutat în mod activ perturbarea mitingurilor partidului BUF, iar presa comunistă încuraja violența împotriva stewarzilor. Unul dintre cele mai violente momente care s-au petrecut între Partidul Comunist și BUF a fost evenimentul de la Olympia din 1934. 10 Harrison, Kevin and Boyd, Tony, „Fascism”, Iulie 2018, p. 260-270

Oswald Mosley a organizat un miting pe data de 7 iunie 1934 la Olympia, unde au participat aproximativ 15,000 de simpatizanți ai partidului BUF, printre care 1000 de stewarzi erau răspândiți pentru a preveni eventualele perturbări din partea inamicilor. Opoziția a avut timp suficient să pregătească un plan pentru a perturba acest eveniment, iar scopul principal al Partidului Comunist și al Partidului Muncitoresc Independent era de a-l învinui pe Mosley pentru violențele ce urmau să se petreacă. Membri Partidului Comunist s-au infiltrat și au purtat tricouri negre pentru a crea confuzie. Antisemitismul se simțea din ce în ce mai rău prin rândul partidului lui Mosley, fapt ce a atras în opoziție și în protestele de la Olympia, evrei radicali care se temeau ca Mosley va ajunge un “Hitler Britanic”.11 Odată cu începerea mitingului, protestele izbucniseră în afara clădirii, în timp ce înăuntru, Oswald Mosley încerca să își țină discursul dar era întrerupt continuu de opozanții care strigau lozinci precum “Fascism Means Murder: Down with Mosley”.12 În același timp, doi opozanți s-au urcat pe grinzile din apropierea tavanului clădirii și au aruncat o ploaie de pliante anti-fasciste peste mulțimea de jos. Stewarzii au intervenit repede și au alungat într-un mod violent în jur de 30 de anti-fasciști, unii dintre ei fiind aruncați pe scări, apoi bătuți, provocându-le răni grave. În urma evenimentului haotic și violent, o mare parte din presa britanică a criticat stewarzii lui Mosley pentru brutalitatea lor. În timp ce Partidul Comunist era acuzat de încercarea de a boicota evenimentul, stewarzii au fost învinuiți pentru violența excesivă pe care au folosit-o împotriva lor. 13 Aceste evenimente au umbrit popularitatea pe care Uniunea Fasciștilor Britanici o dobândise de-a lungul timpului. Până la sfârșitul anul 1936, atât caracterul lui Mosley, cât și oamenii asociați cu mișcarea, politicile, ideile și acțiunile sale, au luat forma unui naționalism exacerbat. În plus, o cauză particulară a acestei schimbări de percepție a fost și simpatia politică a lui Mosley față de socialismul național german și Adolf Hitler. Publicul britanic a fost inițial sceptic cu privire la interpretarea noului lider german. Un alt eveniment care a dus la decăderea lui Mosley și a partidului BUF a fost bătălia de pe Cable Street din estul Londrei (4 octombrie 1936). Mosley plănuise un marș al partidului, dar s-a transformat într-un haos total, într-un conflict între poliția poliția metropolitană (adusă 11 David Bostford, “BRITISH FASCISM AND THE MEASURES TAKEN AGAINST IT BY THE BRITISH STATE”, Historical Notes No 28, 1998, p. 3 12 The Times, “Fascists at Olympia,” p. 16 13 Bret Rubin, “The Rise and Fall of British Fascism: Sir Oswald Mosley and the British Union of Fascists,” intersections 11, no. 2 (2010): 323-380.

de Mosley pentru a-i proteja) manifestanți antifasciști, grupuri anarhiste locale, comuniste, evreiești și socialiste. În urma numeroaselor evenimente violente, printre care și această “bătălie”, Parlamentul a adoptat actul de ordine publică care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1937. Această lege conținea o serie de dispoziții care au restricționat sever majoritatea drepturilor politice. Purtarea uniformelor politice în public a fost interzisă, cu excepția unor ocazii ceremoniale, organizațiile paramilitare care au fost concepute să folosească forța ca mijloc de “comunicare” defensivă au fost scoase în afara legii, precum și prezența armelor la ședințe publice, marșuri și mitinguri. 5. Concluzii Primii ani de activitate politică din cariera lui Oswald Mosley l-au pus pe o pantă ascendentă datorită originalității, convingerii și darului său oratoric, dar, cu toate acestea, relatarea îndelungată a fazei fasciste de-a lungul carierei sale turbulente a trezit controverse considerabile. În ciuda organizării paramilitare a Uniunii Fasciștilor Britanici, relația cu fascismul continental a fost redusă la minimum, iar mișcarea este prezentată ca un produs al tensiunilor interne și externe ale perioadei, cu rădăcini ideologice în secolul al XIX-lea. Încă de la început, scopul principal al acestei mișcări era de a atrage atenția, de a înrădăcina marele plan pentru un nou guvern “modern”, de a atrage tinerii intelectuali și de a depăși Marea Depresie prin ideologia fascistă și naționalismul extremist. Fascismul britanic a început să dispară odată cu debutul celui de-al Doilea Război Mondial la 1 septembrie 1939, iar asocierea constantă de către public a partidului BUF cu partidul nazist i-a adus lui Mosley și mișcării lui o imagine negativă. În plus, viziunea antisemită a lui William Joyce a contribuit considerabil la evenimentele violente din partea opozanților și la un cadru nefavorabil pentru viitorului partidului. Mosley s-a îndreptat din ce în ce mai mult către violență și antisemitism, în mare parte ca urmare a opoziției violente organizate de Partidul comunist și antifasciști, care au primit un sprijin substanțial din partea evreilor militanți politic. Versiunea lui Mosley a fascismului a fost un amestec curios de romantism arhaic și futurism științific.14 14 Beadle, Gordon B. The Journal of Modern History 48, no. 2 (1976): 328-29, www.jstor.org/stable/1879838.

Bibliografie 1. Benito Mussolini, The Naples Speech, 24 Octombrie 1922, În Harrison, Kevin și Boyd, Tony, „Fascism”, Iulie 2018. 2. Harrison, Kevin and Boyd, Tony, „Fascism”, Iulie 2018. https://www.researchgate.net/publication/327127192_Fascism 3. Pădurean Bianca, “Pagina de istorie: Ascensiunea și decăderea lui Benito Mussolini”, 30 octombrie 2018 https://www.rfi.ro/politica-106984-pagina-de-istorie-ascensiune-decaderea-benito-mussolini 4. Lawrence Britt, The 14 Characteristics of Fascism, Free Inquiry magazine, 2003 5. David Bostford, “BRITISH FASCISM AND THE MEASURES TAKEN AGAINST IT BY THE BRITISH STATE”, Historical Notes No 28, 1998 6. Bret Rubin, “The Rise and Fall of British Fascism: Sir Oswald Mosley and the British Union of Fascists,” intersections 11, no. 2 (2010): 323-380. 7. Oswald Mosley, My life (London: Thomas Nelson, 1968), 90. 8. Mosley, “The philosophy of Fascism”, pg.45. În: Lazar, Andreea;Moldovan, Alex(2014): “Fascismul european 1918-1945: ideologie, experimente totalitare și religii politice” 9. Robert Jacob Alexander Skidelsky, “Oswald Mosley”, Londra, Macmillan, 1975, p. 291. 10. Callum Hoare, published: 10:21, Wed, Oct 16, 2019 https://www.express.co.uk/news/uk/1191349/oswald-mosley-labour-prime-minister-benito-mussolini-peaky-blinders-fascists-spt 11. The Times, “Fascists at Olympia,” p. 16 12. Beadle, Gordon B. The Journal of Modern History 48, no. 2 (1976): 328-29, www.jstor.org/stable/1879838.

Anexe • Oswald Mosley și Benito Mussolini 1936
Sursa foto: Wikipedia •
sursa foto: reddit

• Mitingul de la Olympia 1934
depts.washington.edu • Pliant cu anunțul mitingului din estul Londrei, înainte de bătălia de pe Cable Street
sursa foto: twitter

• Bătălia de pe Cable Street 1936
sursa foto: time.com • Articol despre Cable Street
sursa foto: wikipedia