Asamblare Robotizata a Centralelor Termice Murale de Mici Dimensiuni

ASAMBLARE ROBOTIZATĂ A CENTRALELOR TERMICE MURALE DE MICI DIMENSIUNI

CUPRINS

Vă rugăm să respectați formatul impus. În partea a II-a puteți introduce oricâte capitole, subcapitole și secțiuni considerați a fi necesare.

REZUMATUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Vă rugăm să respectați indicațiile de mai jos. A nu se depăși două pagini pentru redactarea rezumatului.

Scopul temei de cercetare propuse [Care sunt motivele alegerii temei?]

Oferirea unui produs care oferă atât calitate cât și siguranță în exploatare la un cost cât mai redus.

Obiectivul general [Ce rezultate ați urmărit să obțineți prin tema de proiect în termeni generali?]

Obținerea unui produs modular ce poate fi asamblat robotizat la standarde de înaltă calitate, oferind satisfacție atât clientului final cât și firmelor specializate în mentenanța și service.

Obiective specifice [Pe de direcții majore ați acționat în cadrul lucrării pentru a atinge obiectivul general și de ce?]

Proiectarea unui corp hidraulic modular, ușor de asamblat cu un gabarit redus. Eliminarea îmbinărilor demontabile înfiletate, lucru care va elimina desfacerea semi-olandezilor și implicit deteriorarea produsului. Eliminarea îmbinărilor demontabile filetate va facilita și ulterioarele intervenții asupra produsului.

Metodologie/Abordare/Proiectare [Ce metode, ce instrumente, ce tehnologii, ce concepte, ce teorii etc. ați aplicat pentru a atinge obiectivele propuse în cadrul temei?]

Se va analiza performanța de montaj a produsului inițial aplicând metoda DFAFD, după care se va elaborarea varianta finală pentru care se va dezvolta celula robotizată de asamblare.

Rezultatele majore [La ce rezultate principale ați ajuns? Ce contribuții ați adus la diverse probleme legate de cunoaștere, inovare, dezvoltare tehnologică? La ce concluzii majore ați ajuns?]

Pentru a facilita asamblarea robotizată a unei centrale termice murale de mici dimensiuni s-a recurs la proiectarea unui corp hidraulic comun pentru intrările și ieșirile din centrală. Toate îmbinările se vor realiza prin presarea unui o-ring și asigurarea acestei îmbinări cu ajutorul unei siguranță.

Limitări ale rezultatelor (dacă este aplicabil) [Care a fost aria de studiu și dezvoltare la care s-a limitat tema și ce propuneri aveți pentru dezvoltări viitoare?]

Regândirea schimbătorului de căldură principal, îmbunătățirea transferului termic și reducerea consumului de combustibil gazos.

Folosirea unui alt material decât cel de cupru sau ebonită pentru obținerea corpurilor hidraulice și a legăturilor dintre acestea și schimbătorul de căldură. Eliminarea pierderilor de energie.

Implicații practice (dacă este aplicabil) [Ce implicații și impact tehnic/tehnologic ar putea avea rezultatele temei dvs. dacă s-ar aplica în practică? Ce impact economic sau comercial ar putea avea eventuala aplicare în practică a rezultatelor temei?]

Preț redus al produsului, siguranță în exploatare și ușurință asupra intervențiilor de mentenanță și service.

Implicații de altă natură (ex. sociale, științifice: dacă este aplicabil) [Ce impact asupra mediului sau a unor aspecte de responsabilitate socială ar putea avea rezultatele temei? Cum ar putea afecta calitatea vieții?]

Facilitarea lucrărilor de mentenanță va oferi o mai bună funcționare a produsului, lucru care nu va duce la pierderea randamentului și creșterea emisiilor de gaze arse cu o concentrație mai mare de CO2.

Originalitatea/valoarea [Ce aduce nou în domeniu lucrarea dvs.? Care este valoarea rezultatelor și cine anume le-ar putea utiliza cu preponderență?]

Un grad ridicat de universalitate ridicat al componentelor reduce substanțial timpii de intervenție asupra produsului. Datorită simplificării îmbinărilor se va facilita și partea de mentenanță, lucru ce duce la o viață prelungită a centralei termice.

OBIECTIVUL GENERAL

Obiectivul general trebuie să exprime în termeni generali ce urmăriți să atingeți prin tema de proiect. Obiectivul general trebuie să fie legat de problema pe care doriți să o rezolvați (a se vedea secțiunea 2.1 din proiect). Formulați obiectivul general de așa natură încât să fie direcționat clar asupra problemei majore de rezolvat în cadrul proiectului, să fie măsurabil, să fie realist. Maximum o pagină pentru descrierea obiectivului general.

Majoritatea centralelor termice folosesc un patent unic pentru fiecare model, îngreunând astfel partea intervențiilor ulterioare de service asupra produsului.

Un alt dezavantaj al centralelor termice murale este folosirea îmbinărilor demontabile filetate cu semi-olandezi. Urmărindu-se obținerea unui gabarit cât mai redus, îmbinările demontabile filetate pot fi accesate din poziții incomode, lucru ce duce la o îngreunare a desfacerii acestora. Totodată, eventualele vibrații sau lovituri de berbec ale centralei termice pot duce la desfacerea acestora.

Un număr mare de centrale au de suferit din cauza acestor îmbinări filetate nu doar datorită vibraților și a loviturilor de berbec, ci și din cauza îmbătrâniri elementelor de etanșare a acestor îmbinări (garnituri cauciuc/clingherit). O dată îmbătrânită garnitura, datorită dilatărilor și contractărilor rezultate în urma proceselor de încălzire și răcire ale agentului termic, aceasta nu va mai etanșa. Cea mai frecventă zonă a centralei unde se întâmpină aceste probleme este camera de ardere. Neavând o etanșare corespunzătoare în această zonă a centralei, chiar și o scăpare minoră de agent termic poate duce la deteriorarea schimbătorului de căldură.

Cele mai multe centrale termice de pe piață sunt schimbate datorită deteriorării schimbătoarelor principale de căldură, o componentă costisitoare a centralei termice.

Neavând un grad de universalitate mărit al pieselor de schimb, timpi de intervenție asupra unei centrale pot crește considerabil existând timpi morți creați de timpul necesar de aprovizionare cu componente. Lucru care produce un disconfort clientului final și o dificultate în rezolvarea problemelor în cel mai scurt timp posibil de către firmele specializate autorizate ISCIR care se ocupă de service-ul si mentenanța centralelor termice.

Asamblarea robotizată a centralelor termice murale de mici dimensiuni oferă avantaje atât clienților cât și firmelor specializate.

Avantajele oferite se reflectă într-un grad de universalitate ridicat și o îmbinare cât mai ușoară a elementelor hidraulice, lucru ce facilitează accesul la componentele centralei termice oferind ușurință în lucrările de mentenanță și service.

Lucrând la partea de asamblare, simplificând montajul dintre componente facilităm o asamblare robotizată care se pretează la standarde și oferă garanția unui produs sigur în exploatare la un cost cât mai redus.

Se urmărește și obținerea unui gabarit redus al produsului final fără ca randamentul și funcționalitatea să aibă de suferit, lucru care va prezenta un avantaj în fața competiției.

Folosind o gamă de componente cu un grad de universalitate ridicat, linia de asamblare se poate adapta cu ușurință fără schimbări majore pentru a asambla centrale termice murale de diferite puteri.

OBIECTIVELE SPECIFICE

Obiectivele specifice se adresează diverselor fațete ale problemei de rezolvat prin tema de proiect. Obiectivele specifice trebuie să specifice ce urmează să faceți în cadrul proiectului, unde și cu ce scop. Formulați obiectivele specifice de așa natură încât să fie măsurabile. Asociați minimum un indicator prin care se poate măsura gradul de rezolvare al fiecărui obiectiv specific. Maximum o pagină pentru descrierea obiectivelor specifice.

Pentru a realiza obiective propuse se va împărții partea de montaj a centralei în 4 categorii mari: „Scheletul Centralei Termice; Zona funcțională; Camera de ardere și Electricele”.

Prima categorie, „Scheletul Centralei Termice”, se va ocupa cu montajul șasiului și a elementelor care delimitează cele două părți ale centralei, zona funcțională și camera de ardere.

În „Zona Funcțională” vom încerca să includem toate piesele necesare ale centralei cât și partea de senzoristică a acesteia. Partea superioară a centralei va conține turbosuflanta și presostatul diferențial, în timp ce partea inferioară va găzdui pompa de recirculare a agentului termic primar, fluxostatul ce va detecta cererea de apă caldă menajeră (ACM), grupul de siguranță (ventil limitator de presiune și aerisitor automat), presostatul, vana de gaz și cei doi senzori de temperatură (NTC) necesari pentru cunoașterea temperaturii agentului termic primar și cea a ACM-ului.

Pentru a facilita montajul se va proiecta un corp hidraulic ce va găzdui toate componentele zonei de ACM și încălzire. Montajul componentelor în corpul hidraulic se va realiza prin presarea unui o-ring într-o ajustaj cu strângere, asigurat de-o siguranță la desfacere.

Realizarea acestui timp de îmbinare a devenit tot mai des întâlnit la piesele cu un grad mare de risc la deteriorare pentru a facilita schimbarea acestora. Componentele asupra cărora nu s-a realizat încă acest tip de îmbinare trebuie luate în considerare pentru schimbarea conceptului.

„Camera de Ardere” va conține doar schimbătorul principal de căldură (bitermic în cazul de față), arzătorul și un senzor de supratemperatură cu dublu rol. Pe lângă rolul de-a proteja în cazul unei supratemperaturi, acesta va mai citii și temperatura schimbătorului de căldură, astfel verificând senzorul din zona de funcționalitate prin diferențiere de temperaturi. În cazul apariției unor diferențe mari, acesta va semnala utilizatorul de apariția unor anomali pe circuitul hidraulic ce împiedică transferul termic sau o funcționare anormală a senzorului din camera de funcționalitate.

Conectarea schimbătorului bitermic cu corpul hidraulic se va realiza cu ajutorul unor țevi a căror anatomie trebuie să faciliteze asamblarea și se va realiza la fel ca și îmbinarea pieselor în corpul hidraulic. Unii producători au recurs la același mod de îmbinare în camera de ardere pentru a elimina riscul desfacerii îmbinărilor demontabile filetate cu semi-olandezi.

După montajul tuturor componentelor, o urmează ultima etapă a asamblării, „Electricele”. Se va realiza conectarea senzorilor, presostatului diferențial aer și apă, fluxostatului, pompei și a bobinelor de pe vana de gaz la placa de bază a centralei cu ajutorul unor cablaje protejate la temperatură și lovituri mecanice cu îmbinare prin mufe cu click.

Partea de comandă a centralei (placa de bază) se realizează în așa fel încât să poată fi montată și luată jos cu ușurință. Toate conectările se vor realiza pe bază de mufe cu click.

Pentru rigidizarea legăturilor electrice sunt prevăzute cleme pe traiectoria traseului acestora, unele cleme fiind prinse pe țevi sau inserate în elementele de carcasă.

Partea I

Aspecte generale în contextul temei

1. INTRODUCERE

1.1. Elemente de bază privind domeniul temei de proiect

[Se face o scurtă descriere a domeniului temei de proiect, astfel încât cititorul să se familiarizeze cu tema. Se utilizează referințele bibliografice în acest sens. Se alocă maximum cinci pagini pentru acest subiect]

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

Reguli privind redactarea proiectului:

Aceste reguli se aplică pentru redactarea tuturor capitolelor din partea I și partea a II-a a lucrării. Textul se scrie cu [TNR 12]. Textul se scrie obligatoriu cu simboluri românești: Ș, ș, Ț, ț, î, Î, ă, Ă, â, Â. Orice paragraf începe cu [1 Enter]. După titlul capitolului se introduce [1 Enter TNR 12]. După titlul subcapitolului se introduce [1 Enter TNR 12]. După titlul secțiunii se introduce [1 Enter TNR 12]. Titlul subcapitolului este de TNR 14, Bold. Titlul secțiunii este de TNR 12, Bold.

Figurile și tabele se pun obligatoriu fie în partea de sus a paginii, fie în partea de jos a paginii. Textul în interiorul figurilor și al tabelelor va fi de TNR 10 sau TNR 11. Textul din titlul figurilor și al tabelelor este de TNR 11. Figurile trebuie să fie de o calitate grafică foarte bună pentru asigurarea unei tipărituri lizibile. Orice figură reprodusă din referințe bibliografice trebuie să menționeze în paranteză sursa de proveniență (ex. prelucrare după (Brad, 2008); preluare fără modificări din (Ionescu, 2009) etc.). Numerotarea figurilor și tabelelor se face în felul următor: primul număr indică capitolul, al doilea număr indică ordinea apariției figurii sau tabelului respectiv în cadrul capitolului (ex. Figura 1.1, Figura 1.2, …, Figura 2.1, …., Tabelul 1.1, …). Tabelele și figurile trebuie de regulă să fie centrate pe pagină. Se acceptă și mai multe figuri pe același rând.

Figura 1.1. Titlul figurii.

Figura 1.2. Titlul figurii. Figura 1.3. Titlul figurii.

Tabelul 1.1. Titlul tabelului.

Înainte sau după orice figură sau tabel se lasă un spațiu de TNR 12. Tabelele se redactează de așa natură încât să acopere integral spațiul stânga-dreapta, fără a ieși în afara marginilor. Orice figură sau tabel trebuie să fie menționat și în textul materialului scris. Modul de referire este următorul: ex. în conformitate cu figura 1.2 (este greșit a se scrie Fig. 1.2), în conformitate cu tabelul 1.2 (este greșit a se scrie Tabel 1.2).

Pentru exemplificarea modului de redactare a relațiilor matematice avem:

, (1.1)

unde: V este …, Q este …. Relațiile matematice se scriu cu TNR 12 Italic, centrat. Se lasă un spațiu de TRN 12 înainte și după scrierea relației matematice. Dacă relațiile matematice se continuă cu valori numerice, la final trebuie trecută unitatea de măsură. Este obligatoriu ca pentru toți termenii din cadrul unei relații matematice să se menționeze în cadrul relației sau în textul explicativ asociat care sunt unitățile de măsură utilizate. De asemenea, este obligatoriu ca pentru fiecare termen (simbol) din cadrul unei relații matematice să fie menționată semnificația acestuia.

Toate lucrările sau sursele de informare prezentate în cadrul „Bibliografiei” trebuie să fie menționate în textul lucrării, acolo unde se face apel la sursa respectivă (sursele respective). Modalitatea de citare a unei lucrări în text este următoarea: a) se menționează numele primului autor și anul apariției lucrării; b) dacă un prim autor are mai multe lucrări în același an, se adaugă după an o literă din alfabet pentru a face distincția necesară. Exemple de citări: (Ionescu, 2000) sau (Popescu, 1998; Ionescu, 2000; Brad, 2009) sau (***, 2008) sau (Georgescu, 2001a) etc. Pentru lucrări sau materiale care nu au autori clar definiți sau cunoscuți, modul de citare este *** în locul numelui primului autor.

1.2. Repere privind dezvoltările tehnologice în domeniul temei de proiect

[Se face o scurtă descriere a dezvoltărilor tehnologice în domeniului temei de proiect pe plan internațional. Se utilizează referințele bibliografice în acest sens. Se alocă maximum cinci pagini pentru acest subiect]

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

2. PLANIFICAREA PROIECTULUI

2.1. Problema de rezolvat

[Se prezintă clar și concis problema care se dorește a fi abordată/rezolvată în cadrul proiectului. Problema trebuie să fie în acord cu obiectivul general și obiectivele specifice. Se alocă maximum două pagini pentru acest subiect]

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

2.2. Metodologia de lucru

2.2.1. Traseul de parcurs

[Se pun în evidență scurt și concis pașii de urmat în rezolvarea problemei. Cititorul trebuie să înțeleagă de unde începe, cum se continuă și unde se încheie abordarea problemei de rezolvat. Se pot utiliza schițe, scheme, grafice explicative. Oricum, trebuie introdus și text explicativ. Se alocă maximum trei pagini acestei secțiuni.]

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

2.2.2. Teoriile, metodele și instrumentele utilizate

[Se explică pe scurt care sunt aspectele teoretice, metodele sau orice alte instrumente matematice sau de altă natură utilizate pentru a rezolva problema. Vă rugăm faceți o sinteză a acestor aspecte. Evitați să copiați texte din sursele bibliografice, care oricum nu sunt de folos; de preferat faceți trimitere la sursa bibliografică în loc de a prelua texte ample din sursa respectivă. Scopul acestei secțiuni este de a informa, nu de a „instrui”. Se alocă maximum o jumătate de pagină pentru a descrie fiecare teorie, metodă sau instrument utilizat.]

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

2.2.3. Tehnologiile, experimentele, testele utilizate

[Se explică pe scurt care sunt care sunt tehnologiile utilizate în cadrul proiectului – software, echipamente, instalații etc. Dacă se fac anumite experimente sau teste se prezintă pe scurt aceste aspecte, urmând ca detalii să fie date în cadrul părții a II-a a lucrării. Scopul acestei secțiuni este de a informa, nu de a „instrui”. Se alocă maximum o jumătate de pagină pentru a descrie fiecare tehnologie, experiment sau test utilizat. Pentru detalii se face trimitere la surse bibliografice.]

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

Partea a II-a

Contribuții la tema proiectului

3. CAPITOLUL ZZZZZ

3.1. Subcapitolul zzzz

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

Partea a II-a a lucrării, cu toate capitolele trebuie să descrie contribuțiile studentului la tema de proiect. Nu există restricții privind structura capitolelor. Partea a II-a trebuie oricum limitată la maximum 70 pagini. Partea a II-a NU include concluziile, anexele și planșele.

Anexele se referă la: listinguri cu fișierele sursă ale unor programe, grafice, tabele mai ample cu rezultate experimentale, calcule mai laborioase, copii ale lucrărilor științifice publicate de student la conferințe sau în reviste în domeniul temei etc.

Planșele se referă la: desene 2D, 3D pe suport de hârtie care depășesc formatul A4.

CD-ROM-ul include întreg proiectul în format electronic, plus filme, fișiere sursă și executabile (unde este cazul).

Încercați să structurați informația pentru a obține calificative cât mai mari pe criteriile de evaluare prezentate la pagina 5.

SINTEZA PRIMELOR TREI PROVOCĂRI MAJORE DIN PROIECT

Se prezintă trei dintre cele mai complexe probleme tehnice, științifice sau de altă natură pe care a trebuit să le rezolvați în cadrul proiectului în vederea atingerii obiectivelor propuse. Practic, aici vi se cere să extrageți unele informații din partea a II-a a proiectului și să le prezentați într-o formă cât mai condensată pentru a pune în evidență mai bine (pentru a face mai vizibile) aspectele de originalitate, inovare, complexitate ale proiectului. Cu alte cuvinte, trebuie să prezentați acele elemente care „vând” cel mai bine proiectul (notă: Unique Selling Points). Se alocă maximum trei pagini pentru acest capitol.

Prima provocare majoră

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

A doua provocare majoră

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

A treia provocare majoră

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

CONCLUZII

Se descriu rezultatele obținute, se discută rezultatele, se prezintă limitările (limitele) rezultatelor, se prezintă unde urmează a fi integrate rezultatele, ce intenții de viitor există în direcția dezvoltării temei de proiect. Concluziile trebuie să rezume întreaga lucrare și să pună în evidență punctele care susțin calitatea muncii și a rezultatelor obținute. Concluziile trebuie să-i demonstreze cititorului de ce este importantă lucrarea de față. Concluziile trebuie să dea sentimentul de completitudine (obiectivele au fost atinse). Concluziile reprezintă o sinteză, nu un rezumat a ce ați făcut în lucrare. Se alocă maximum două pagini pentru acest capitol.

[Introduceți textul aici; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify]

BIBLIOGRAFIE

Respectați formatul de redactare a referințelor bibliografice.

Acur, N., Englyst, L. (2006), Assessment of Strategy Formulation: How to Ensure Quality in Process and Outcome, International Journal of Operations & Production Management, vol. 26, nr. 5, pg. 69-91.

Alexis, J. (2008), Metoda Taguchi în Practica Industrială. Planuri de Experiențe, Ed. Tehnică, București.

Allegra, M., Fulantelli, G. (2007), ICT for SMEs: Some Key Elements to Improve Competitiveness, Proceeding of the 2nd International Conference on the Management of Technological Changes, Ed. Economică, București, pg. 377-388.

Heylighen, F., Pop, I, Mann, T. (2010), Building a Science of Complexity, www.pespmc1. vub.ac.be/papers/BuildingComplexity.html, descărcat de pe internet la 30.03.2010.

*** (2009), SR EN ISO 9001. Sisteme de Management al Calității. Cerințe, ASRO.

*** (2011a), Concept to Customer. A Roadmap for the Integrating Leading DFSS Methods, www.c2c-solutions.com, descărcat de pe internet la 23.05.2011.

Mai sus aveți exemple de redactare a referințelor bibliografice pentru diverse situații. Vă rugăm să respectați cu rigurozitate aceste cerințe. Referințele se trec în ordine alfabetică după numele primului autor, apoi după anul apariției dacă sunt mai multe lucrări ale aceluiași autor. Referințele fără autor (***) se trec cel mai la urmă în listă.