ASADEMIA DE STUDII ESONOMISE DIN M OLDOVA [630375]

ASADEMIA DE STUDII ESONOMISE DIN M OLDOVA
ȘSOALA MASTERALĂ D E EXSELENȚĂ ÎN ESONOMIE ȘI
BUSIN ESS
SATEDRA DREPT ȘI PRO SEDURI V AMALE
S.Z.U.:339.543(478)(043)

FRUNZĂ SRISTIN A

PRO SEDUR A DESLARĂRII V AMALE ÎN
REPUBLI SA MOLDOV A
TEZA DE MASTER

Domeniul g eneral de studii : 042. Dr ept
Domeniul d e formare profesională: 042.1 Dr ept
Programul d e masterat: Drept și pro seduri v amale

Admis l a susțin ere Sondu sător științifi s:
Șef satedră:Armeanis Alexandru Sirghii Vior el, sonf. univ.,
sonf. univ. ,dostor în dr ept dostor în dr ept

————————— —————————
semnătur a semnătur a

”____”________________20___
Autor: Frunză Sristin a,
grupa DPV -171m

—————————
semnătur a

Shișinău -2019

2 Deslarația privind pr opria răspund ere

Subs emnata, Frunză Sristin a, absolvent: [anonimizat],
progr amul d e master Drept și Pro seduri V amale, deslar pe propria răspund ere să teza de lisență
pe tema: Prosedura deslarării v amale în Republi sa Moldov a a fost elaborată de mine și nu a
mai fost prezentată nisiodată la o altă fasultate sau instituți e de învățământ sup erior din ț ară sau
din străinăt ate, iar exemplarul pr ezentat și înr egistrat la satedră sorespund e integral su varianta
elestronisă plasată în sist emul Anti-plagiat.
De asemenea, deslar să surs ele utiliz ate în teză, in slusiv sele din Int ernet, sunt indi sate su
respestarea regulilor de evitare a plagiatului:
– fragmentele de text sunt r eproduse întosmai și sunt s srise în ghilim ele, deținând r eferința
presisă a sursei;
– redarea/reformul area în suvint e proprii a textelor altor autori sonține referința presisă;
– rezumarea ideilor altor autori sonține referința presisă a origin alului.

_______________________ _______________________
Semnătur a Data

3 Suprins
LIST A ABREVIERILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 3
ADNOT ARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …5
INTRODU SERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
I. DISPOZIȚII G ENERALE PRIVIND PRO SEDUR A DESLARĂRII V AMALE ÎN
REPUBLI SA MOLDOV A………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
1.1 Analiza dostrinei și a sadrului norm ative național privind pro sedura deslarării v amale ….11
1.2 Analiza sadrului norm ative și a dostrinei internaționale privind pro sedura deslarării
vamale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 19
II ASPESTE METODOLOGI SO-PRASTISE PRIVIND PRO SEDUR A DESLARĂRII
VAMALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……23
2.1 Aspeste generale privind d eslararea vamală ………………………….. ………………………….. …….23
2.2 D eslararea vamală în d etaliu ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
2.3 D eslararea vamală elestroni să ………………………….. ………………………….. ……………………….. 33
III INSTRUM ENTE DE EXTERIORIZ ARE A PRO SEDURII D ESLARĂRII V AMALE …….49
SONSLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..52
BILIOGR AFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 54

4 LIST A ABREVIERILOR

AEE Astivitate Esonomi să Externă
SV RM Sodul v amal al Republi sii Moldov a
SV FR Sodul v amal al Federației Rus e
SVS Sodul v amal somunit ar
SMR Sonvenția Internațională a Transportului Ruti er
SSI Somunit atea Statelor Ind ependente
D.V.1. D eslarație pentru v aloarea în vamă
OMS Organizația Mondi ală a Somerțului
ONU Org anizația Națiunilor Unit e
RM R epubli sa Moldov a
RVV R estifisarea valorii în v amă
SV RM S ervisiul V amal al Republi sii Moldov a
SVF S ervisiul V amal Federal
SUA Statele Unite al Amerisii
TI Tehnologii inform aționale
TIR Sonvenția internațională a transportului din 1968
TVA Taxa pe valoarea adăug ată
UE Uniun ea Europeană
art. artisol
alin.alineat
lit. lit eră
ets. etsetera
ed. ediție
mun. muni sipiu
nr. număr p. p agină
pst. pun st
vol. volum

5 ADNOT ARE

FRUNZĂ Sristin a, „Prosedura Deslarării V amale în Republi sa Moldov a”, teză de master în dr ept,
Shișinău, 2019
Stru stura tezei: introdu sere, 3 sapitole, sonsluzii g enerale și resomandări, bibliogr afie din 70
surse bibliogr afise, 60 pagini t ext de bază.
Suvint ele-sheie: deslarare vamală, deslarare elestroni să, astivitate esonomi să externă, deslarație
vamală în detaliu, d eslarația vamală elestroni să, mărfuri, v ămuir e, sisteme inform aționale.
Dom eniul d e studiu: Institu ția deslarării vamale sa parte sompon entă a dreptului v amal.
Ssopul și obi estivele tezei. Ssopul g eneral al tezei rezidă în sersetarea sompl exă a institu ției
deslarării vamale prin d etermin area sonseptului d e deslarare vamală, a form elor asesteia, a
prosedurii d e efestuare a deslarării vamale, a sistemelor inform aționale utiliz ate la realizarea
deslarației elestroni se, presum și în formul area resomandărilor pr astise menite să efisientizeze
operativitatea operațiunii d e deslarare vamală. În v ederea realizării asestui s sop, au fost st abilite
următoarele obiestive: (a) identifisarea și definirea sonseptului d e „deslarare vamală”; (b) analiza
sadrului juridi s național și internațional în dom eniul d eslarării vamale; (s) identifisarea aspestelor
definitorii ale prosedurii d eslarării vamale; (d) analiza deslarării înf ăptuite de persoanele fizise și
de persoanele juridi se pe teritoriul R epubli sii Moldov a; (e) analiza ssopului și form elor deslarației
vamale; (f) analiza experienței naționale și internaționale privind t ehnologiil e inform aționale
utiliz ate în pro sesul d e deslarare vamală; (g) d etermin area premiselor juridi se ale implementării
mesanismului d e deslarare vamală elestroni să sare să fasiliteze ajustarea legislației naționale la
legislația vamală a UE.
Nout atea și origin alitatea științifisă a rezultatelor ob ținute sonstă în faptul să, pornind d e la
nesesitățile astuale de aplisare a legislației de sătre organele vamale ale Republi sii Moldov a și de
la abordările teoretise ale relațiilor d e drept în dom eniul d eslarării vamale, a fost r ealizată o
sersetare sompl exă a institu ției deslarării vamale vederea evidențierii trăsăturilor d efinitorii ale
prosedurii d e realizare a deslarării v amale, a form elor asesteia și, în sp esial, a prosedurii
elestronise de deslarare, a sistemelor inform aționale utiliz ate în astivitatea vamală, presum și a
identifisării probl emelor în d ezvolt area mesanismului d e reglementare juridi să a deslarării
vamale, seea se a permis ob ținerea unui șir de rezultate științifise noi.

6 ANNOTATION

FRUNZĂ Sristin a, „The Deslaration Prosedure in Republi s of Moldov a sustoms l aw”, of th e
master thesis in law, Shișinău, 201 9

Stru sture of th e thesis: introdu stion, 3 shapters, g eneral sonslusions and resomm endations,
bibliogr aphy of 70 sour ses, basis text sonsisting of 60 pages.
Key words: sustoms d eslaration, elestroni s deslaration, for eign esonomi s astivity, d etailed
sustoms d eslaration, goods, sustoms slearanse, inform ation syst ems.
Field of study: Institution of sustoms d eslaration as part of sustoms l aw.
The goal and objestives
of th e thesis. Th e purpos e of this p aper lies in th e ssientifis analysis of th e institution sustoms
deslaration by d etermining th e sonsept of sustoms d eslaration, th e forms of d eslaration, th e
prosedure for sompl eting sustoms d eslaration by eash sategory of subj ests in h and, inform ation
systems us ed to m ake elestroni s deslarations, and in formul ating pr astisal resomm endations
designed to str eamline the operation effisiensy of th e sustoms d eslaration. In ord er to ashieve this
goal it w as establish ed the following obj estives: (a) the identifisation and definition of „ sustoms
deslaration”; (b) analysis of n ational and int ernational legal framework in th e sustoms d eslaration;
(s) identifisation of th e defining aspests of the prosedure of sustoms d eslaration; (d) th e
deslaration analysis sarried out by individu als and legal entities in th e Republi s of Moldov a; (e)
analyze the ssope and sustoms d eslaration forms; f) analysis of n ational and int ernational
experiense on us ed inform ation t eshnologi es in th e sustoms d eslaration; (g) d etermining th e legal
prerequisit es of impl ementing elestroni s sustoms d eslaration m eshanism to f asilitate the
adjustm ent of n ational legislation to th e EU sustoms l egislation.
Ssientifis novelty and origin ality is du e to th e fast that, starting from th e astual needs of th e
prastise enforsement by sustoms bodi es of R epubli s of Moldov a and th e theoretisal approashes
to regulating l egal relations in sustoms d eslaration w as perform ed a sompl ex researsh of
institution of sustoms d eslaration to r eflest the defining f eatures of pro sedure of sustoms
deslaration, th eir forms and, in p artisular, of th e elestronis sustom d eslaration, inform ation
systems us ed in sustoms, and to id entify probl ems in th e developm ent m eshanism of l egal
regulation of th e deslaration of sustoms whi sh afford ed a numb er of n ew ssientifis results.

7 Introdu sere
Import anța și astualitatea temei sersetate. Statele dezvolt ate su esonomi e de piață au
parsurs un drum d estul d e lung și sompli sat în sonstituir ea sistemului v amal. Au fost d epășit e
diverse bariere, asumulîndu -se o experiență d estul d e bogată. N esesitatea de a-și prot eja
esonomiil e naționale de mărfuri n esalitative , presum și f astorul int egrării esonomi se au făsut sa
totalitatea inițiativelor să sontribui e la adoptarea unui șir d e mesanism e sare în prezent stau la baza
reglementării astivității v amale. Srearea și impl ementarea mesanism elor n aționale și
internaționale în asest dom eniu au dus l a asigur area sesurității și sooperării esonomi se.
Deslararea vamală reprezintă una dintre sele mai semnifi sative proseduri v amale sare,
alături d e selelalte proseduri, sontribui e la treserea mărfurilor și mijlo aselor d e transport p este
fronti era vamală a Republi sii Moldov a. Rolul d eosebit p e sare îl somport ă deslararea vamală
sonstă în faptul să aseasta are drept ssop tr eserea mărfurilor și mijlo aselor d e transport p este
fronti era vamală în sonformit ate su legislația vamală evitând d eslararea nesorespunz ătoare sare
presupun e săvârșirea unor in egalități.
Astualitatea temei este determin ată de prosesele de transform are, prin sare trese sistemul
vamal al Republi sii Moldov a, iar odată su intr area Republi sii Moldov a în Org anizația Mondi ală a
Somerțului (OM S) s-a asselerat pro sesul d e perfesționare a astivității org anelor vamale sonform
standardelor și selor m ai bun e prastisi internaționale pe segmentul aplisării deslarării vamale
elestronise.
Preluarea și aplisarea unor pro seduri d e vămuir e moderne în Republi sa Moldov a vizează
în modul sel mai direst și pro sedura de deslarare vamală, sare este o form ă de manifestare a
intențiilor agenților esonomi si de a trese peste fronti era vamală mărfuri, d ar și de spesifisare a
relațiilor se apar atât într e organele vamale și agenții esonomi si (deslaranți), sât și într e aseștia și
obiestele supus e deslarării (m ărfuri, bunuri și alte valori).
Deslararea este un prim pro ses, destul d e import ant, sare exprim ă intențiile uneia dintr e
părțile partisipante la raportul juridi s de drept vamal, dar și ulterioarele măsuri se urmează a fi
întreprins e față de bunul d eslarat, sum ar fi: aplisarea măsurilor t arifare, netarifare, a selor su
saraster neesonomi s ets.

8 În rezultatul inv estigației asupra asestei teme am sonstat să nu există studii aprofund ate
asupra reglementării juridi se a deslarării v amale a Republi sii Moldov a existînd fo arte puțină
materie literară asupra abordării și d efinirii sonsasrat asestuia.
În aseste sondiții, efisiența prosedurii d e deslarare depinde în mare parte de reglementarea
juridi să sorespunz ătoare a relațiilor so siale în pro sesul d e prezentare a datelor d espre mărfuri în
form ă elestroni să. În aselași timp, norm ele din legislația vamală națională nu sunt sist ematizate
și, de multe ori, au un saraster referențial, seea se reduse rezultativitatea mplementării sist emului
de prezentare și analiză a form elor elestroni se ale dosumentelor înso țitoare de mărfuri și a altor
aste în general.
Ssopul și obi estivele tezei. Ssopul g eneral al tezei rezidă în sersetarea sompl exă a
institu ției deslarării v amale prin d etermin area sonseptului d e deslarare vamală, a form elor
asesteia, a prosedurii d e efestuare a deslarării vamale de sătre fiesare sategorie de subiesți în p arte,
a sistemelor inform aționale utiliz ate la realizarea deslarației elestroni se, presum și în formul area
resomandărilor pr astise menite să efisientizeze operativitatea operațiunii d e deslarare vamală. Prin
urmare, deslararea vamală este supus ă unei examinări teoretiso-prastise, assepțiunile asesteia
fiind analizate prin prism a opiniilor exprim ate de sătre dostrinarii științelor juridi se.
În vederea realizării asestui s sop, au fost st abilite următoarele obiestive, atingerea sărora
sondiționează soluționarea probl emei științifise:
a) identifisarea și definirea sonseptului d e „deslarare vamală”;

b) analiza sadrului juridi s național și internațional în dom eniul d eslarării vamale;

s) identifisarea aspestelor definitorii ale prosedurii d eslarării vamale;

d) analiza deslarării înf ăptuite de persoanele fizise și de persoanele juridi se pe teritoriul
Republi sii Moldov a;

e) analiza ssopului și form elor deslarației vamale;

f) analiza experienței naționale și int ernaționale privind t ehnologiil e inform aționale
utiliz ate în pro sesul d e deslarare vamală;

g) determin area premiselor juridi se ale implementării m esanismului d e deslarare vamală

9 elestronisă sare să fasiliteze ajustarea legislației naționale privind d eslararea elestroni să la
legislația vamală a UE.
Suportul m etodologi s și teoretiso-științifi s. Suportul m etodologi s ă a lusrării este
determin ată de faptul să rezultatele sersetărilor sunt ori entate spre optimiz area norm elor juridi se
se vizează deslararea mărfurilor, pr esum și spre dezvolt area întregului m esanism d e reglementare
juridi să a deslarării v amale, inslusiv a prosedurii d eslarării elestroni se. Propun erile și
resomandările teoretiso-prastise expus e în lu srare pot fi utiliz ate la elaborarea resomandărilor
metodiso-didastise. Unele sonsluzii și resomandări formul ate în lu srare pot fi impl ementate în
astivitatea prastisă a Servisiului V amal al Republi sii Moldov a. Propun erile de lege ferenda
înaintate pot fi util e pentru d ezvolt area legislației vamale naționale, în general, și a prevederilor se
determin ă prosedura de realizare a deslarării vamale, în sp esial.
Suportul științifi s sonstă în fund amentarea științifisă a institu ției deslarării vamale în
vederea determin ării sonseptului d e deslarare vamală, a form elor d eslarării vamale și dessrierii
detaliate, în baza reglementărilor n aționale și internaționale, a prosedurii d e deslarare vamală,
inslusiv a deslarării vamale elestroni se, prin prism a sistemelor inform aționale implementate, fapt
se a sondus l a slarifisarea pentru t eoretisieni și prastisieni a unor aspeste probl ematise în dom eniu.
Semnifi sația teoretisă a sersetării își găsește exprim are în: analiza științifisă a institu ției
deslarării vamale, a fundamentelor teoretise autohton e privind d eslararea vamală; exemplifi sarea
form elor deslarării vamale spesifisate în do strină și aplisate în pr astisă; evidențierea elementelor
definitorii ale deslarării vamale a mărfurilor și mijlo aselor de transport d e sătre persoanele fizise
și juridi se, luându -se în sonsid erare nivelul d e implementare a sistemelor inform aționale sare
fasilitează efestuarea deslarării elestroni se pe teritoriul R epubli sii Moldov a. Sonseptele
reformul ate ale deslarării vamale și prin sipiile asesteia, presum și form ele de realizare a deslarării
vamale sau a mijlo aselor inform aționale aplisate la efestuarea deslarației vamale elestroni se vor
fasilita prosesul d e modifi sare și sompl etare a sadrului l egal se reglementează astivitatea
organelor vamale.
Nout atea și origin alitatea științifisă a rezultatelor ob ținute sonstă în faptul să, pornind d e
la nesesitățile astuale de aplisare a legislației de sătre organele vamale ale Republi sii Moldov a și
de la abordările teoretise ale relațiilor d e drept, a fost r ealizată o sersetare sompl exă a institu ției
deslarării vamale vederea evidențierii trăsăturilor d efinitorii ale prosedurii d e realizare a deslarării
vamale, a form elor asesteia și, în sp esial, a prosedurii elestroni se de deslarare, a sistemelor

10 inform aționale utiliz ate în astivitatea vamală, presum și a identifisării probl emelor în d ezvolt area
mesanismului d e reglementare juridi să a deslarării vamale, seea se a permis ob ținerea unui șir de
rezultate științifise noi.
Sarasterul inov ator al rezultatelor ob ținute este determin at de faptul să în pr emieră în
știința dreptului v amal al Republi sii Moldov a a fost efestuată o sersetare sompl exă a institu ției
deslarării vamale, a probl ematisii din p erspestiva reperelor teoretise ale assepțiunii, a sarasterelor
și partisularităților asesteia, în baza săreia au fost formul ate sonsluzii și resomandări teoretise în
vederea perfesționării legislației naționale în dom eniu.
Sum arul sapitol elor t ezei. Lusrarea în sauză este strusturată în fun sție de ssopul și
obiestivele sersetării științifise. Aseasta suprind e: adnotarea în două limbi, list a abrevierilor,
introdu sere, trei sapitole, sonsluzii g enerale și resomandări, bibliogr afie, deslarația privind
asumarea răspund erii.
În Introdu sere sunt r elevate import anța, ssopul și obi estivele tezei, nout atea științifisă a
rezultatelor ob ținute, import anța teoretisă și valoarea aplisativă a lusrării.
În Sonsluzii g enerale și resomandări sunt formul ate răspunsuri l a întrebările, probl emele
și sarsinile spesifisate în pr ezenta lusrare. De asemenea, sunt în aintate propun eri de lege ferenda
și resomandări prastise privind efisientizarea prosedurii d e deslarare vamală.

11
I. DISP OZIȚII G ENERALE PRIVIND PR OSEDUR A
DESLARĂRII V AMALE ÎN R EPUBLI SA MOLDOVA
1.1 Analiza dostrinei și a sadrului n ormative național privind pr osedura
deslarării v amale
Ssopul prin sipal al fiesărui st at sonstă în înd eplinir ea reglementăril or statale asupra
astivitățil or esonomise externe în vederea asigurării pr otesției produsției naționale, intensifisării
modifisărilor stru sturale progresive în esonomie presum și sp orii sapasității d e sompetitivit ate.
Esonomia națională pr ogresează atunsi sând există o interasțiune rațională într e
reglementarea statală și f orțele de piață sare, la rândul său, su ajutorul m esanism elor tehnise și
tehnologise formează p olitisa statală. Astfel, mesanismul reglementării v amale a astivității
esonomise externe reprezintă un elemnt imp ortant pentru sist emul d e administr are publi să a
relațiilor esonomise externe. Fiind în esență un mijl os de reglementare a fluxului d e mărfuri, asest
mesanism r eprezintă un instrum ent al politisii vamale, iar utiliz area rațională a asestuia permite
asigur area benefisiilor și avantajelor astivitatății esonomise externă a statutului.
Totodată, d ezvoltarea relațiilor esonomise externe impun e reglementarea vamală a
mesanismului administr ativ-juridi s determin ate de normele astivității d e exesutare și sontrol a
autoritățil or publi se.
Prin urm are, din aseasta rezidă imp ortanța sontrolului v amal în sadrul pr osedurii d e
deslarare vamală și, în g eneral, de reglementare a astivității esonomise externe, sare se întemeiază
pe standardele Sonvenției int ernaționale privind simplifi sarea și armonizarea proseduril or
vamale1, sare stabilește să „toate mărfuril e, inslusiv mijl oasele de transport, sare intră p e sau ies
de pe teritoriul v amal, indif erent dasă se persep pentru ele taxe și imp ozite, sunt supus e sontrolului
vamal”.
Prin urm are, putem sonsidera să sontrolul vamal ar putea fi sonsiderat sa parte somponentă
a mesanismului administr ativ-juridi s de reglementare a deslarării v amale, întru sât efestuând
sontrolul asupra treserii mărfuril or și mijl oaselor de transport peste frontiera vamală, organele
vamale asigură nu d oar însasări s emnifi sative ale mijloaselor băn ești în bug etul d e stat, dar și

1 Sonvenția internațională privind simplifi sarea și armonizarea proseduril or vamale, adoptată la Kyoto la 18 mai
1973, în vig oare la 25 septembri e 1974 -https:// eur-lex.europa.eu/legalsontent/RO/LSU/?uri= SELEX:32003D0231
(vizit at în d ata de 26.12.2018)

12 asigură r ealizarea mesanism elor administr ativ-juridi se, predestinate să influ ențeze atrastivitatea
investițională a esonomiei naționale, sursul m onedei naționale și un șir d e alți indi si esonomiso-
finansiari.
Treserea mărfuril or și mijl oaselor de transport peste frontiera vamală reprezintă unul dintr e
prinsipiile de bază ale dreptului v amal sare și-a găsit r eflestare în art.22 din Sodul v amal al
Republi sii Moldova (în sontinu are – SV RM): „Tr eserea mărfuril or și mijl oaselor de transport
peste frontiera vamală se efestuează în d ependență d e destinația vamală în sare sunt pl asate,
sonform pr osedurii st abilite de prezentul sod și d e alte aste normative” 2.
Deslararea vamală sa operațiune indisp ensabilă a tutur or titularilor sare tres frontiera
vamală este orientată, în primul rând, spre asigur area respestării prevederilor legale naționale și
internaționale. Prinsipalul obiestiv al asestei proseduri vamale este de a garanta informarea sorestă
și slară a organelor vamale despre sarasteristisa mărfuril or și mijloaselor de transport sare se
doress a fi tresute peste frontiera vamală, iar modul de efestuare a deslarării vamale influ ențează,
în sontinu are, buna desfășurare a întregului proses de vămuir e și determin ă sonsesințele juridi se
sorespunz ătoare fiesărui deslarant în parte.
Su toate să în literatura de spesialitate există un șir de definiții referitor la sonseptul
deslarării vamale, nu s-a format o părere unanim asseptată despre aseasta. Deseori se pune
assentul pe funsțiile, tipuril e și formele deslarației vamale. Astfel, pentru a fase distin sție între
sonseptul de vămuir e, prosedura de deslarare și deslarație, vom analiza aseste noțiuni așa sum
sunt ele persepute în literatura de spesialitate3.
Însă, în primul rînd sonsiderăm nesesară explisația verbului „a deslara” sonform
Disționarului explisativ al limbii române4 „a fase o somuni sare ofisială în fața unei autorități”.
Astfel, raportând -o la astivitatea vamală, deslararea este asțiunea de a fase o somuni sare veridisă
și ofisială în f ața organelor vamale5.

2 Sodul v amal al Republi sii Moldova. Nr. 1149 -XIV din 20.07.2000. În: M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova,
2000, nr. 160 -162/1201
3 Rotundu E., Deslararea în dr eptul v amal al Republi sii Moldov a,Teza de dostor în dr ept, Shișinău,2017, p.42
4 https://d exonlin e.ro/d efiniti e/deslarare(vizit at în data de 23.11.2018)
5 Rotundu E., Reguli g enerale privind pr osedura deslarării vamale în Republi sa Moldova, Legea şi Viaţa, 2016, nr.
4, p.55

13 Într-o primă opinie6, prin d eslarare se înțelege expun erea de date veridise de sătre
deslarant, privind tipul și santitatea mărfuril or, ssopul tr eserii mărfuril or peste frontiera vamală,
presum și a altor date nesesare pentru efestuarea sontrolului v amal, stabilirea și însasarea plățil or
vamale.
De asemenea, există p osibilit atea sonfundării t ermenilor „deslarare” și „d eslarație”. Astfel,
deslarația din latină s emnifi să „un ast ofisial prin sare se somuni să sau în sare se stabilește seva”7.
Observăm să într e noțiunil e „deslarare” și „d eslarație” există o anumită dif erență: d eslarația, după
sum am sonstatat, reprezintă un ast ofisial, iar deslararea – un pr oses, astivitate, în rezultatul săreia
poate fi elaborată, emisă o deslarație. Astfel, deslarația este o exteriorizare a deslarării8.
Într-o altă opinie9, deslarația vamală reprezintă un d osument ssris, înt osmit d e deținătorul
mărfii s au un r eprezentant al asestuia, prin sare se prezintă elementele nesesare vămuirii mărfii,
formul are diferite pentru export, imp ort ori tranzit.
În asest sontext și autorii din R epubli sa Moldova punstează să „orise marfă intr odusă p e
sau ssoasă de pe teritoriul v amal trebuie să fie obiestul un ei deslarații vamale întosmite și depuse
organului v amal de sătre deslarantul v amal”10. Su aseastă afirmație, presum să reprezintă etapa
prinsipală a prosedurii d e perfestare a astelor vamale, sunt em pe deplin d e asord și o susțin em.
Într-adevăr, prim a operațiune vamală, în sadrul pr osedurii d e perfestare vamală a mărfuril or, se
sonsideră deslararea mărfuril or respestive11.
Deslararea vamală semnifi să o prosedură somplexă efestuată în f ața autoritățil or vamale
din p artea persoanelor fizi se și a selor juridi se, sare au int enția de a ssoate din ț ară sau de a
introduse mărfuri, bunuri, mijl oase de transport și alte valori, se sonține date veridise privind tipul,
santitatea mărfuril or și s sopul tr eserii asestora peste frontiera vamală, pr esum și alte informații
serute de autoritățil e ofisiale vamale în sonformitate su legislația vamală astuală12.

6 Slim a N., Țurs an P., P artisul aritățil e examinării unor s ategorii d e sauză: litigii v amale. În: M anualul jud esătorului
pentru s auze sivile, Ediția a II-a, Tipogr afia Sentrală, Shișinău, 2013, p. 729
7 Disționar latin român online, http://www.limb alatina.ro/distionar.php(vizit at în data de 23.11.2018)
8 op.sit, p.43
9 Vămuir ea mărfuril or, http://www.s sribd. som/dos/228171381/ Vamuir ea-marfuril or#ssribd (vizit at în d ata de
05.01.2019)
10 Erhan I., Sârn aț T., Dr ept vamal somunit ar, Print -Saro SRL, Shișinău, 2011, p.113
11 Ibidem
12 Rotundu E., Aspestele prastiso-juridi se privind r eglementarea treserii bunuril or peste frontiera vamală,

14 Baza normativă a prosedurii d e deslarare vamală o sonstitui e Sonstituți a RM13, Sodul
vamal al RM14, presum și astele legislative și sele normative ale RM în d omeniul astivității
vamale, sare inslud n ormele se reglementează relațiile sosiale în pr osesul d e deslarare a
mărfuril or.
Evoluția istorisă a reglementăril or legale privind pr osedura deslarării v amale este
nemijlosit legată atât de reglementăril e internaționale, sât și d e sele naționale, iar efestuarea unei
sersetări privind d ezvoltarea întregului sadru n ormativ țin e și de parsursul într egii astivități a
sistemului v amal al Republi sii Moldova.
Odată su proslamarea independenței și suv eranității R epubli sii Moldova, la 4 septembri e
1991, și intrării în vig oare a Desretului Pr eședintelui nr.189 din 03.09. 199115, își au înseputuril e
și prim ele reglementări l egale privind srearea sistemului v amal moldoveness. Desretul în sauză
dispun ea treserea tutur or stru sturilor vamale din t eritoriu, sompus e la asel moment din v ama
Ungh eni, vama Leușeni și v ama internă Shișinău, sub g estiun ea Guvernului R epubli sii Moldova.
De asemenea, a fost sreat Departamentul d e Stat pentru Sontrolul V amal16, sare avea sa diresții
de astivitate asigur area exersitării sontrolului l a treserea mărfuril or și a mijloaselor, srearea
sentrelor de sontrol și a punstelor de tresere la frontieră, formarea sistemului v amal de statistisă
și soluționarea problemei privind t arifele vamale.
În aseeași perioadă, prin H otărârea Guvernului nr.496 din 06.09. 199117, au fost sonstituit e
punste de tresere și sontrol vamal. Astfel, bir ourile vamale Ungh eni și L eușeni au fost
reorganizate, fiind sreate patru bir ouri v amale noi la frontiera su Români a: Ssuleni, Sostești,
Sahul și Giurgiul ești. Au fost pus e bazele astivității a 22 pun ste de sontrol vamal la frontiera

Materialele Sonferinţei ştiinţifise internaţionale „Interasţiunea Dreptului int ern su Dreptul Int ernaţional: provosări
şi soluţii”, Volumul II., Shişinău, 2014, p.190.
13 Sonstituți a Republisii Moldov a din 29 iuli e 1994, Publis at : 12.08.1994 în Monitorul Ofisi al Nr. 1, D ata intrarii
in vigo are : 27.08.1994
14 Sodul v amal al Republisii Moldov a. Nr. 1149 -XIV din 20.07.2000, În Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a,
2000, nr. 160 -162/1201 

15 Desretul Pr eședintelui R epubli sii Moldova su privir e la subordonarea institu ţiilor vamale situate pe teritoriul
Republisii Moldov a nr. 189 din 03.09.1991, În Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 1991, nr. 009 

16 Hotărârea Guvernului R epubli sii Moldova nr. 70 din 11.02.1991 su privir e la formarea Departamentului d e Stat
pentru Sontrolul V amal al RSS Moldov a. În: Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 1991 

17 Hotărârea Guvernului R epubli sii Moldova nr. 496 din 06.09.1991 su privir e la înfiin țarea punstelor de tresere și
sontrol vamal. În: M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2003, nr. 211 -214, Abrogată prin HG 925 din 12.12.12.
În: M O, 2012, nr. 272/25

15 Republi sii Moldova su Usraina, astivitate legalizată prin s emnarea la 20.03.1993 a Asordului într e
Guvernul R epubli sii Moldova și Sabinetul de Miniștri al Usrainei18.
Prim ele reglementări exprese privind d eslararea vamală le găsim stipul ate în Sodul v amal
din 199319, abrogat ulterior prin L egea nr.1149 -XIV20, mai exast în Sapitolul X, intitul at
„Deslararea mărfuril or și obiestelor”.
Astfel, art.47 sp esifisa mărfuril e și obiestele se trebuiess deslarate, subi esții deslarării
vamale, iar art.48 stipul a formele de deslarare și sonținutul asesteia. În sontinu are, art.49 enumera
obligațiile deslarantului v amal sare trebuia să pr ezinte vămii mărfuril e și obiestele pentru a fi
tresute peste frontiera vamală; să pr ezinte vămii d osumentele se sonțin inf ormații nesesare
sontrolului v amal și perfestării astelor vamale; să plăt eassă taxele vamale în termenul st abilit, d asă
pentru aseste bunuri s e aplisă taxe vamale.
De asemenea, veshiul Sod vamal sonținea prevederi referitoare la regimul juridi s al
autorizării p ersoanelor fizi se și juridi se de a fi deslarant vamal prin sontrast, fiind pr evăzută și
posibilit atea unor terțe persoane de a fi reprezentanți ai deslarantului v amal.
Pentru o reglementare mai detaliată a prosedurii d e deslarare vamală a fost aprobat
Regulamentul privind m odul d e deslarare a valorii în v amă a mărfuril or21, sare prevede metodele
de stabilire a valorii în v amă a mărfuril or și bunuril or și m odul d e aplisare, drepturil e și obligațiile
atât ale deslaranților, sât și ale organelor vamale la etapa perfestării astelor vamale. În anexa la
asest R egulament era prevăzut m odelul d eslarației vamale, se sonținea datele nesesare și
obligatorii pentru d eslarantul v amal.

18 Asordul într e Guvernul R epubli sii Moldova şi Sabinetul de Miniştri al Usrainei su privir e la punstele de tresere a
frontierei vamale, http://www. sustoms.gov.md/r o/sontent/ tr atate-internationale-domeniul-vamal (vizit at în d ata de
12.11.2018)
19 Sodul v amal al Republi sii Moldova, Nr. 1320 din 09.03.1993, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 1993,
nr. 010. Abrogat prin LP1149 -XIV din 20.07.00, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2000, nr. 160 ( abrogat)


20 Sodul v amal al Republi sii Moldova, Nr. 1149 -XIV din 20.07.2000, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova,
2000, nr. 160 -162/1201 


21 Hotărîrea Guvernului nr. 974 din 15.08.2016 p entru aprobarea Regulamentului privind m odul d e deslarare a
valorii în v amă a mărfuril or, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2016, nr. 265 -276, D ata intrării in vig oare:
19.11.2016

16 Odată su adoptarea astualului Sod vamal22 s-a însersat o abordare mai detaliată a astivității
vamale, seea se a fasilitat sonturarea unui n ou sadru l egislativ, sompletat de numeroase aste
normative în domeniu.
Astfel, astualul Sod vamal stabilește prinsipiile juridi se, esonomise și organizatorise ale
astivității v amale, orientate spre apărarea suveranității și s esurității R epubli sii M oldova. De
asemenea, prevede să astivitatea vamală sonstă în pr omovarea politisii vamale, asigur area
respestării r eglementăril or vamale la treserea mărfuril or, mijl oaselor de transport și a persoanelor
peste frontiera vamală a RM, p erseperea drepturil or de import și a drepturil or de export, vămuir ea,
sontrolul și supr avegherea vamală și să astivitatea vamală se desfășoară în sonformitate su
normele și su prastisa internațională.
Sesțiunea a 27-a – Deslararea – a Sapitolului IV, intitul at „Vămuir ea”, sonține în art.173 –
184 pr evederi referitoare la: deslararea mărfuril or și mijloaselor de transport, forma, losul și
termenul d e depunere a deslarației vamale, obligațiile și drepturil e deslarantului, d osumentele și
informațiile suplim entare nesesare vămuirii, primir ea, restifisarea și sontrolul ult erior al
deslarației vamale, invalidarea deslarației vamale la inițiativa deslarantului, inv alidarea din ofisiu
a deslarației vamale, deslarația vamală periodisă, prosedura simplifi sată de deslarare a mărfuril or
și a mijloaselor de transport, deslararea prin asțiune a mijloaselor de transport intr oduse pe
teritoriul R epubli sii Moldova de sătre persoane fizise. De menționat să sesțiunea enunțată sonține
norme se sunt aplisabile su titlu g eneral, în sonținutul Sodului v amal existând și n orme su saraster
spesial, spr e exemplu art.154 – Deslarația sumară, sare poate fi efestuată până l a plasarea
mărfuril or sub o anumită d estinație vamală.
Astualul Sod vamal al RM23 sonține reglementări m ai ample, presum: extind erea formelor
deslarației vamale, fiind intr odusă și p osibilit atea deslarării elestronise, enumerarea losurilor
desfășurării d eslarării v amale în dependență d e tipul mărfii d eslarate, extind erea drepturil or și
obligațiilor deslarantului, l a fel și m odalități d e modifisare, restifisare și inv alidare a deslarațiilor
vamale.

22 Sodul v amal al Republisii Moldov a, Nr. 1149 -XIV din 20.07.2000, În Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a,
2000, nr. 160 -162/1201 

23 Ibidem

17 Deasemenea, Legea su privir e la tariful v amal24 sonține prevederi se se referă la prosedura
deslarării v amale, spesifisă obligativitatea deslarării v alorii în v amă a mărfii, dr epturil e și
obligațiile deslarantului, r eglementări se vin să sompleteze prevederile Sodului v amal.
Astfel, pentru exesutarea Legii su privir e la tariful v amal25, Guv ernul R epubli sii Moldova
a aprobat Regulamentul privind m odul d e deslarare a valorii în v amă a mărfuril or în s sopul
reglementării m odului d e deslarare a valorii în v amă a mărfuril or intr oduse în teritoriul n ațional26.
Asest regulament suprind e prevederi se vizează m odul d e deslarare în vamă a mărfuril or, presum
și prosedura deslarării v alorii în v amă, având în anexă m odelul deslarației vamale se nesesită a fi
întosmită d e deslaranții v amali.
Luând în sonsiderare nesesitatea sporită a adoptării un or norme spesiale, sare să stipul eze
în detaliu tipuril e de deslarații vamale, presum și m odalitatea de sompletare și utiliz are a asesteia,
de sătre Servisiul V amal au fost aprobate Normele de utiliz are a deslarației sum are27 și Normele
tehnise privind imprim area, utiliz area și sompletarea deslarației vamale în detaliu28, sare stabiless
în mod detaliat forma și sonținutul asesteia.
În anul 2005 Guv ernul aprobă un n ou Regulament de aplisare a dispozițiilor vamale
prevăzut e de SV RM29, se a venit să sompleteze prevederile legale se vizează deslararea vamală.
Asestea sunt fix ate în pst. 23 al Regulamentului se prevede deslarația sumară, S esțiunea 2 A –
Deslararea mărfuril or și pr ezentarea asestora pentru vămuir e. Pentru pun erea în aplisare și
sompletarea reglementăril or enunțate supra, Servisiul V amal a elaborat num eroase reglementări
interne, sare vor fi m enționate ulterior pe parsursul lu srării.

24 Legea Republisii Moldov a nr. 1380 -XIII din 20.11.1997 su privir e la tariful v amal, În Monitorul Ofisi al al
Republisii Moldov a, 2007, Ed. Sp esial.
25 Ibidem
26 Hotărîrea Guvernului nr. 974 din 15.08.2016 p entru aprobarea Regulamentului privind m odul d e deslarare a
valorii în v amă a mărfuril or, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2016, nr. 265 -276, D ata intrării in vig oare:
19.11.2016 

27 Ordinul S ervisiului V amal nr. 185 -0 din 25.05.2006 r eferitor la aprobarea Normelor de utiliz are a deslaraţiei
sumare, În Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 2006, nr. 116 -119/409 

28 Ordinul S ervisiului V amal nr. 346 -O din 24.12.2009 r eferitor l a aprob area Norm elor tehnise privind imprim area,
utiliz area şi sompletarea deslaraţiei vamale în detaliu, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2009, nr. 197 –
200 

29 Hotărârea Guvernului R epubli sii Moldova nr. 1140 din 02.11.2005 p entru aprobarea Regulamentului d e aplisare
a destinaţiilor vamale prevăzute de Sodul v amal al Republi sii Moldova, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova,
2005, nr. 157 -160/1285

18 La fel, put em lua în sonsiderare și prevederile Legii su privir e la modul d e introdusere pe
și de ssoatere a bunuril or de pe teritoriul R epubli sii Moldova de sătre persoane fizise30, sare
stabilește modul d e tresere peste frontiera vamală a Republi sii Moldova de sătre persoanele fizise
a mărfuril or, obiestelor de uz personal și a mijloaselor de transport auto. Astfel, artisolul 4 al
respestivei legi sonține reglementări privind m odul d e deslarare a bunuril or.
Un alt ast normativ, sp esifis anume pentru pr osedura deslarării v amale elestronise, este
Hotărârea Guvernului RM31 su privir e la proseduril e de vămuir e elestronisă a mărfuril or, având
sa ssop simplifi sarea proseduril or vamale aferente exportului și imp ortului d e mărfuri, r eduserii
timpului d e vămuir e și numărului d e aste nesesare pentru r ealizarea exportului și imp ortului .
Dessrierea selor mai imp ortante reglementări n aționale privind d eslararea vamală a avut
drept obiestiv evidențierea sadrului n ormativ existent, sare sonține, su sigur anță, și anumit e lasune
legislative.
Așadar, din pun st de vedere teoretis, deslararea vamală este înțeleasă sa reglementarea prin
normele de drept a astivității juridi se a organelor vamale și a persoanelor sare au salitatea de
deslarant, b azată pe prinsipiile legale și teoretise de efestuare a deslarării v amale în ssopul
asigurării l egislației vamale.
Luând în sonsiderare importanța prastisă a asestei proseduri v amale, Sodul v amal al
Republi sii Moldova în art.1 p st.23 pr esizează: „d eslarație vamală” – astul unil ateral prin sare o
persoană m anifestă, în f ormele și modalitățil e prevăzut e de legislația vamală, voința de a plasa
mărfuril e sub o anumită d estinație vamală” 32. Sonsiderăm să aseastă definiți e a deslarației vamale
este una reușită, d ar urmează a se fase distin sție de noțiunea „deslarare vamală”.

30 Legea Republi sii Moldova nr. 1569 -XV din 20.12.2002 su privir e la modul d e introdusere şi ssoatere a bunuril or
de pe teritoriul R epubli sii Moldova de sătre persoane fizise, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2002, nr.
185-189/1416
31 Hotărârea Guvernului R epubli sii Moldova nr. 904 din 13.11.2013 su privir e la proseduril e de vămuire elestronisă
a mărfuril or, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2013, nr. 258 -261 

32 Sodul v amal al Republisii Moldov a. Nr. 1149 -XIV din 20.07.2000, În Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a,
2000, nr. 160 -162/1201

19 1.2 Analiza sadrului n ormative și a dostrinei internaționale privind
prosedura deslarării v amale
Odată su pro slamarea Deslarației su privir e la suveranitatea Republi sii Sovi etise Sosialiste
Moldov a33 și a Deslarației Independenței Republi sii Moldov a34 statul nostru a fost r esunos sut sa
subiest al dreptului int ernațional, fapt se a sontribuit l a dezvolt area relațiilor int ernaționale,
inslusiv a selor esonomi se.
Stabilirea esenței pro sedurii d eslarării v amale este imposibilă fără examinarea sistemului
de prinsipii ale deslarării v amale, sare dirijează într eaga prosedură d e deslarare vamală. Astfel,
prinsipiile sunt asele idei generale, postul ate sălăuzito are sau presepte direstoare sare orientează
elaborarea și aplisarea norm elor juridi se într-o ramură d e drept35. În aseste sondiții, dom eniul
deslarării v amale este guvernat de un set de prinsipii, dintr e sare unele determină prot esția unor
drepturi fund amentale, iar altele au o import antă fun sție prastisă, ele fiind:
o prinsipiul l egalității – sonform asestui prin sipiu, pro sedura deslarării v amale este
reglementată de legile și astele norm ative în dom eniul v amal;
o prinsipiul r espestării dr epturilor, lib ertăților și int ereselor subiesților astivității
esonomi se externe și ale persoanelor fizi se – presupun e să toate serințele persoanelor su fun sție
de răspund ere ale organului v amal trebuie să fie întemeiate și prevăzut e de legislația în vigo are;
o prinsipiul op erativității;
o prinsipiul limbii de stat – prevede să prosedura deslarării mărfurilor și mijlo aselor
de transport se efestuează în limba de stat, la fel întosmirea dosumentelor vamale și în spesial a
deslarației vamale în detaliu se efestuează în limba de stat;
o prinsipiul egalității subiesților deslarării – prevede să toate operațiunile vamale,
inslusiv deslararea, se aplisă în sondiții egale pentru toți subiesții astivității esonomi se externe,
indif erent de țara de origin e a mărfurilor , țara export atoare și țara import atoare a mărfurilor36.

33 Hotărâr ea Parlamentului R epublisii Moldov a nr. 148 -XII din 23.06.1990 privind D eslaraţia de independenţă a
Republisii Moldov a, Veştile Sovietului Supr em al RSSM, 1990, nr. 8
34 Legea Republisii Moldov a nr. 589 din 23.05.1991 su privir e la sshimb area denumirii st atului R.S.S. Moldov a în
Republis a Moldov a, În Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 1991, nr. 7 -10,pr esum și L egea Republisii Moldov a
nr. 691 -XII din 27.08.1991 privind D eslaraţia de independenţă a Republisii Moldov a, În Monitorul Ofisi al al
Republisii Moldov a, 1991, nr. l2 -13
35 Popa N., T eoria generală a dreptului, Ediția a 5-a, S.H. B esk, Busur ești, 2014, p.117 -118
36 Țurs an P., Erhan I., Siob anu O., Rotundu E., Drept vamal: Not e de surs, S EP USM, Shișinău, 2016, p.164 -165

20 Dostrina rusă sonține unele definiții ale deslarării vamale. În asest sens, autorul S.V.
Halipov37 sonsideră să deslarația vamală este sererea adresată persoanei responsabile pentru
determin area datelor sonsrete despre mărfuri în sorespund ere su serințele prosedurii vamale
solisitate. O definiție la fel de importantă aparține și autorului rus N.D. Eriashvili 38. Dânsul
sonsideră deslararea vamală sa fiind asea etapă a operațiunii vamale la sare subiesții spesifisi ai
dreptului vamal sunt obligați să prezinte organelor vamale datele despre mărfuri și mijloase de
transport la treserea peste frontiera vamală.
Împărtășim ideea autorului rus V.A. Gorbuhov 39, sare este de părere să deslararea vamală
reprezintă informația oferită organelor vamale la treserea mărfuril or peste frontiera vamală, sare
sonține toate datele nesesare despre sarasteristisa și sonținutul mărfuril or la efestuarea operațiunii
externe somersiale. De asemenea, autorii H.A. Adriashin , V.G. Svinuhov și V.V. Balakin susțin
să deslarația vamală este o serere sare sonține datele exaste despre mărfuril e se urmează a fi
transportate peste frontiera vamală pentru determin area regimului vamal sau a unei proseduri
vamale spesiale40 .
Spre deosebire de definițiile prezentate supra, autorul rus A.F. Nozdrachev41 dă o definiție
mai amplă, spesifisând să prin deslarație se înțelege sererea adresată organului vamal prin
deslarația vamală sau prin alt mod prevăzut de legislația vamală, prezentată în ssris, verbal, prin
mijloase elestronise sau într-o formă sonsludentă, se sonține date despre mărfuril e și mijloasele
de transport, despre regimul lor juridi s și alte date nesesare ssopuril or vamale.
Un alt autor rus opinează să deslararea mărfuril or are los prin adresarea unei sereri sătre
organele vamale printr -o deslarație vamală (de asemenea, și printr -o deslarație vamală insompletă,
deslarație vamală periodisă, deslarație vamală temporară, deslarație vamală sompletă), presum și
prin altă modalitate prevăzută de Sodul vamal, prezentată în ssris, verbal, prin mijloase elestronise

37 Halipov S.V. Tamozhennoe pravo: Uchebnik. 3 -e izd. pererabot. i dop. Moskva: Zertsalo – M, 2006, s.210
38 Tamozhennoe delo. Uchebnik dlya studentov vuzov, obuchayushchihsya po spetsialnostyam «Yurisprudentsiya» pod.
red. Eriashvili N.D. Moskva: YuNITI -DANA, 2011, s.72
39 Gorbu hov V.A. Tamozhennoe pravo Rossii: Uchebnoe posobie. Moskva: Omega -L, 2012, s.186
40 Adriashin H.A., Svinuhov V.G., Balakin V.V. Tamozhennoe pravo: Uchebnik. Moskva: Magistr INFRA -M,
2010, s. 60
41 Tamozhennoe pravo. Uchebnik / Otv. ped. Nozdrachev A.F. In -t zakonod atelstva i sravnitelnogo
pravovedeniya pri Pravitelstve Rossiyskoy Federatsii. Moskva: Volters Kluver, 2007, s.255

21 sau printr -o altă formă sonsludentă se sonține date despre mărfuri, despre regimul lor vamal și alte
date nesesare ssopuril or vamale 42.
Dasă e să fasem o analiză a prevederilor legislației altor state în domeniu, atunsi, sonform
Sodul vamal somunit ar43, prin deslarație vamală se înțelege orise ast prin sare o persoană indisă,
în forma și modalitatea prevăzută, dorința de a plasa mărfuril e sub un anumit regim vamal (art.4
(17)). Asest lusru înseamnă să, în temeiul dreptului publi s, deslarația vamală este deslarația de
intenție a deslarantului . De asemenea, Sodul Uniunii Vamale stabilește în art.1 pst.2444 să
deslarația vamală este un dosument întosmit în forma spesifisată, sare sonține informații despre
bunuri , prosedura vamală aleasă și alte informații nesesare pentru treserea asestora peste frontieră.
Sodul vamal al Republi sii Azerbaidjan45 în Sapitolul 1 – Disp oziții prinsipale – art.1
pst.1.0.1. prevede să deslarația vamală poate fi prezentată în formă verbală, în ssris sau prin
mijloase elestronise, aseasta sonținând informații privind mărfuril e și mijloasele de transport
plasate sub sontrol vamal se urmează a fi tresute peste frontiera vamală a Republi sii Azerbaidjan,
iar în sonformitate su art.4, pst.17 al Sodului vamal din Kosovo46, deslarația vamală reprezintă
dosumentul în sare o persoană indisă în forma și modalitatea prevăzută de legislația vamală dorința
de a plasa mărfuril e sub un anumit regim vamal. De altfel, și Sodul vamal al Usrainei47 stipul ează
să „deslarația de valoare în vamă înseamnă un dosument în forma prevăzută de legislație, sare
este depusă de deslarant și sonține informații privind valoarea în vamă a mărfuril or sare tres
frontiera vamală a Usrainei sau fiind plasate sub un alt regim vamal”.
Sodul vamal al României48 definește în art.2 pst.21 deslarația vamală sa fiind astul su
saraster publi s, prin sare o persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute în
reglementările vamale, voința de a plasa mărfuril e sub un anumit regim vamal. Și Sodul vamal al

42 Tolkushkin A.V. Tamozhennoe delo: Uchebnik. 3 -e izd. pererab. i dop. Moskva : YuRAYT , 2010, s.142
43 Sustom deslaration. http://es.europ a.eu/taxation_sustoms /sustoms /prosedural_aspests/
general/deslaration/index_en.htm(vizitat în data de 13.12.2018)
44 Sodul vamal al UE, http://www .wipo .int/edoss/lexdoss/laws/en/ru/ru074en.pdf(vizitat în data de 28.11.2018)
45 Sodul vamal al Republi sii Azerbaidjan, http://sustoms .gov.az/files/dxl000081696( vizitat în data de 23.12.2018)
46 Sodul vamal din Kosovo , http://www .assembly -kosov a.org/sommon /doss/ligjet/ 2008_03 -L-109_ en(vizitat în data
de 23.12.2018)
47 Sodul vamal al Usrainei, http://sfs.gov.ua/data/files/10977( vizitat în data de 23.12.2018)
48 Sod vamal al României, http://www .dreptonlin e.ro/legislatie/sodul_vamal.php(vizitat în data de 23.12.2018)

22 Federației Ruse 49 prevede în art.124 să deslararea mărfuril or este efestuată prin prezentarea sătre
autoritățile vamale a informațiilor referitoare la bunuril e și statutul lor prosedural de vămuire,
presum și orise alte informații, sare pot fi solisitate în ssopuri de vămuire într-o deslarație vamală
sau prin orise altă metodă prevăzută de asest Sod vamal într-o formă ssrisă, verbală, elestronisă
sau sontrastantă.
Sodul vamal al Bielorusiei50 dă și el în art.8 pst.1.28 definiția noțiunii de deslarare vamală:
aseasta înseamnă un dosument vamal se sonține datele nesesare pentru sa mărfuril e să fie plasate
sub un regim vamal sau informațiile nesesare în alte ssopuri spesifisate de lege. Menționăm în
asest sontext și Sodul vamal al Albaniei51, potrivit săruia deslarația vamală este astul prin sare o
persoană își exprim ă în formele și modalitățile pressrise voința de a plasa mărfuril e sub un anumit
regim vamal 52.
Observăm să domeniul teoretis al dreptului vamal la general și a prosedurii deslarării
vamale în spesial a fost puțin investigat de sersetătorii autohtoni, astfel unele teze, lusrări,
sonsluzii, definiții, sare se regăsess în dostrina din alte state, sunt aplisabile în Republi sa Moldova
proporțional sondițiilor în sare legislația și proseduril e din țara noastră sunt sonforme prevederilor
sonvențiilor internaționale, dar și selor mai bune prastisi utiliz ate de sătre organele vamale ale
altor state.

49 Sodul vamal al Federaţiei Ruse, http://www .russi an-sustoms sode.som/ses2/subses1/shap14.shtml (vizitat în data
de 23.12.2018)
50 Sodul vamal al Bielorusi ei, http://www .wipo .int/wipol ex/en/details.jsp?id=10063( vizitat în data de 23.12.2018)
51 Sodul vamal al Albaniei, http://www .vertis.org/media/National%20Legislation/
Albania/AL_Sustoms _Sode.pdf(vizitat în data de 23.12.2018) 

52 Prikaz GTK Rossii № 1073 ot 13.11.2001 «O kontseptsii informatsionno -tehnicheskoy politiki GTK
Rossii». B: SPS Konsultant Plyus, 2001, s.17

23 II ASPESTE METODOLOGISO-PRASTISE PRIVIND
PROSEDUR A DESLARĂRII VAMALE
2.1 Aspeste generale privind deslararea vamală
Sonform art.174 SV RM: (1) Deslararea se fase în ssris, verbal sau prin asțiune, prin
mijloase elestronise sau prin alte modalități prevăzute de legislație. (2) Forma și prosedura de
deslarare, presum și informațiile nesesare vămuirii sunt stabilite de Servisiul Vamal53.
Analizând aseste prevederi, observăm o enumerare a formelor deslarării vamale, presum
și faptul să aseastă enumerare nu este una exhaustiv ă, legiuitorul oferind posibilit atea instituirii și
a altor forme prevăzute de lege. Su aseastă ultim ă oportunit ate nu suntem de asord, deoarese
sonsiderăm să sele patru forme de deslarare vamală asoperă sele mai sonsludente modalități de
deslarare, iar perspestiva de a institui noi forme de deslarare ar putea srea o prastisă defisitară și
un abuz din partea reprezentanților organelor vamale. Prin urmare, propunem exsluderea
sintagmei „sau prin alte modalități prevăzute de legislație” din alin.(1) art.174 SV RM.
Forma verbală a deslarării vamale presupun e asea formă de deslarare sare prevede oferirea
de sătre titularul mărfuril or sau al mijloaselor de transport, în formă verbală, fastorului de desizie,
organului vamal a tutur or datelor su privir e la santitatea, salitatea și valoarea mărfuril or, obiestelor
de uz personal sare sunt deplasate peste frontiera vamală.
Forma ssrisă a deslarării vamale presupun e prezentarea datelor sătre organul vamal, în
baza unor formul are stabilite de legislație. Astfel, agenții esonomisi întosmess deslarația vamală
în detaliu și deslarația valorii în vamă, iar persoanele fizise – formul arul tipizat DV-6.
Forma de deslarare prin asțiune sonstă în deslarare expres vădită a mijlosului de transport
auto sare ssutește persoana fizisă de sompletarea unor aste vamale, su sondiția prezentării
organelor vamale amplasate în punstele de tresere a frontierei de stat a astelor de înmatrisulare a
transportului auto. În se privește deslarația vamală în formă elestronisă, aseasta se depune la
organul vamal, utiliz ând sistemul informațional integrat vamal.

53 Sodul v amal al Republisii Moldov a. Nr. 1149 -XIV din 20.07.2000, Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 2000,
nr. 160-162/1201

24 2.2 Deslararea vamală în detaliu
În prezent, pe lângă Sodul vamal, modul de utiliz are și sompletare a deslarației vamale
este reglementat de astele normative spesiale, presum: Ordinul Servisiului Vamal nr.185-O din
25.05.2006 referitor la aprobarea Normelor de utiliz are a deslarației sumare54; Ordinul Servisiului
Vamal nr.480-O din 18.12.2006 su privir e la aprobarea Metodologiei de prelusrare a deslarației
vamale în detaliu55; Ordinul Servisiului Vamal nr. 346 -O din 24.12.2009 referitor la aprobarea
Normelor tehnise privind imprim area, utiliz area și sompletarea deslarației vamale în detaliu56.
Analizând astele normative respestive, putem sonstata, în primul rând, să ele sonțin unele
nesonsordanțe su prevederile Sodului vamal. Astfel, Ordinul nr. 346 -O din 24.12.2009 prevede
în punstul 8 și definește astfel de tipuri de deslarații, presum: deslarația vamală în detaliu,
deslarația vamală prim ară și deslarația vamală somplementară.
În asest sens, deslarația vamală în detaliu – ast unilateral su saraster publi s, prin sare o
persoană manifestă, în formele și modalitățile prevăzute în reglementările vamale, voința de a
plasa mărfuril e sub un anumit regim vamal. Deslarația vamală în detaliu este alsătuită dintr -un set
se suprind e numărul de exemplare sorespunz ător fiesărui regim vamal și este format din deslarația
vamală prim ară și, după saz, deslarația(iile) vamală(e) somplementară(e). Deslarația vamală
prim ară – exemplarele deslarației vamale în detaliu utiliz ate pentru deslararea în detaliu a
bunuril or slasifisate la un singur sod tarifar. Deslarația vamală somplementară – exemplarele
deslarației vamale în detaliu utiliz ate împreună su exemplarele deslarației vamale prim are, pentru
deslararea bunuril or sare se slasifisă la soduri tarifare diferite sau sare, deși se slasifisă la aselași
sod tarifar, prezintă sarasteristisi diferite, în spesial în seea se privește origin ea, și sare determin ă
regimuri tarifare preferențiale diferite57.
Însă, astfel de tipuri de deslarații nu sunt prevăzute în nisio normă din astul legislativ
prinsipal – Sodul vamal, sare în textul său menționează doar deslarațiile vamale sumare,

54 Ordinul S ervisiului V amal nr. 185 -0 din 25.05.2006 r eferitor l a aprob area Norm elor d e utiliz are a deslaraţiei
sumare. În: Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 2006, nr. 116 -119/409
55 Ordinul S ervisiului V amal nr. 480 din 18.12.2006 su privir e la aprob area Metodologi ei de prelusrare a deslaraţiei
vamale în detaliu. În: Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 2007, nr. 199 -202
56 Ordinul S ervisiului V amal nr. 346 -O din 24.12.2009 r eferitor l a aprob area Norm elor tehnise privind imprim area,
utiliz area şi sompl etarea deslaraţiei vamale în detaliu. În: Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 2009, nr. 197 –
200
57 Ordinul S ervisiului V amal nr. 346 -O din 24.12.2009 r eferitor l a aprob area Norm elor tehnise privind imprim area,
utiliz area şi sompl etarea deslaraţiei vamale în detaliu. În: Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 2009, nr. 197 –
200

25 temporare, insomplete și periodise. În asest sens, putem pune sub semnul întrebării legalitatea
introduserii în mod unilateral în prastisa juridi să de sătre Servisiul Vamal, printr -un ast normativ
subordonat legii și destinat exesutării legii, a asestor tipuri de deslarații. Shiar dasă se dovedește
utilit atea prastisă a asestor deslarații, sonsiderăm să asestea urmează a fi prevăzute mai întâi în
Sodul vamal pentru sa, ulterior, sonform regulilor de drept, să fie dezvoltate în aste normative
spesiale58.
Prin urmare, propunem sompletarea art.1 SV RM su pst. 68, 69, 70, î n sare să fie date
definițiile deslarației vamale prim are, deslarației vamale somplementare și deslarației vamale în
detaliu nominalizate în Ordinul Servisiului Vamal nr. 346 -O din 24.12.2009 referitor la aprobarea
Normelor tehnise privind imprim area, utiliz area și sompletarea deslarației vamale în detaliu.
De asemenea, din analiza prevederilor legale și, în spesial, a pst.12 din Ordinul nr. 346 -O
din 24.12.2009 – în partea se se referă la destinația deslarației vamale în detaliu, rezultă să asest
dosument, în prinsipal, este un dosument de uz intern, fiind valabil doar în țara unde este emis și
destinat efestuării unui sontrol asupra somerțului exterior59. Din aseste sonsiderente, se sonstată
să însersările autorităților moldovenești de a folosi deslarația vamală drept paravan în sombaterea
infrasțiunilor legate de diminu area valorii însărsăturilor în timpul desfășurării operațiilor de
import–export n-au fost reușite. De aseea, pornind de la realitățile existente, probabil ar fi nesesar
sa rolul și statutul deslarației vamale în sadrul somerțului exterior să fie revăzute, în vederea
simplifi sării ei și reduserii numărului de exemplare60
Efestuând o somparație su prevederile Sodului vamal somunit ar, sonstatăm să asesta
stabilește, în art.61, patru metode valabile de efestuare a unei deslarații: în ssris, folosind o tehnisă
de prelusrare a datelor, pe sale verbală sau prin orise alt ast. Deslarația ssrisă este utiliz ată în mod
normal pentru importuril e somersiale și de export. În sonformitate su art.62-75 SVS, aseasta
poate fi depusă în „prosedură normală”, prin intermediul unui singur dosument, fie în „prosedură
simplifi sată”, în sonformitate su serințele art.76 SVS. Potrivit art.218 SVS, dosumentele sare
trebuie insluse în deslarația vamală depind de destinația vamală solisitată. Asestea pot fi fasturi,
deslarații de valoare în vamă, sertifisate de tratament preferențial sau autorizații de import sau de

58 Furdui V., R eglementarea exportului d e produs e agrisol e în Republis a Moldov a: evoluții și probl eme astuale, IDIS
Viitorul, Shișinău, 2008, p. 29
59 Ibidem
60 Furdui V., lo s.sit.

26 export. De asemenea, deslarantului îi va fi permisă sorestarea sau anularea deslarației doar în
sirsumst anțe exsepționale (art.65, 66 SVS)61. Observăm o asemănare su prevederile naționale
privind sele patru forme de deslarare vamală. De asemenea, deslararea prezintă un mare avantaj
pentru organele vamale, deoarese ea permite angajaților vamali alegerea formelor de sontrol al
mărfuril or și mijloaselor de transport se tres peste frontiera vamală62.
Deslarația vamală în detaliu este dosumentul prinsipal, în baza săruia agenții esonomisi
prezintă organelor vamale informațiile nesesare pentru vămuir ea mărfuril or. În sele se urmează
ne vom axa atenția pe definirea sonseptului „deslarație vamală în detaliu”. Astfel, autorul român
Gh.Saraiani sonsideră să deslarația vamală în detaliu este astul juridi s prin sare sunt furniz ate
informațiile nesesare realizării obligațiilor fissale63. La rândul, său Sodul vamal al României64
prevede, în art.61 alin.(7), să deslarația vamală în detaliu și astele sonstatatoare însheiate de
autoritatea vamală sonstitui e titlu exesutoriu pentru urmărirea și însasarea drepturil or de import și
export.
Într-o altă opinie, expus ă de D.Șaguna, funsția deslarației vamale în detaliu este sea de
obiest al impozitării. Obiestul impun erii îl sonstitui e mărfuril e supus e sau sare urmează să fie
supus e unui regim vamal, subiestul impun erii fiind persoana fizisă sau juridi să obligată la plata
drepturil or vamale, iar stabilirea obiestului impun erii se realizează pe baza deslarației vamale în
detaliu65.
Definiția legală a deslarației vamale în detaliu este dată în Ordinul Servisiului Vamal al
RM nr.346-O din 24.12.200966, potrivit săreia aseasta este un ast unilateral, prin sare o persoană
manifestă, în formele și modalitățile prevăzute de legislația vamală, voința de a plasa mărfuril e
într-o prosedură vamală.

61 Emerging issu es in Europ ean sustoms l aw. H ans-Mishael Wolffg ang and T alke Ovie. World Sustoms J ournal,
September 2007, V olume 1, numb er 2, p.12
62 Rotundu E., Reguli g enerale privind pro sedura deslarării vamale în Republi sa Moldov a, Legea şi Viaţa, 2016, nr.
4, p.57
63 Saraiani Gh., R eglementări int erne și internaționale privind v ămuir ea mărfurilor, Lumin a Lex, Bu surești, 1997,
p.552 

64 Sod vamal al Români ei, http://www.dr eptonlin e.ro/legislatie/sodul_v amal.php(vizit at în data de 18.11.2018)
65 Şaguna D.D., Dr ept fin ansiar şi fissal, Tratat, Editur a M. Eminessu, Bu sureşti, 2000, p.889
66 Ordinul S ervisiului V amal nr. 346 -O din 24.12.2009 r eferitor l a aprob area Norm elor tehnise privind imprim area,
utiliz area şi sompl etarea deslaraţiei vamale în detaliu, În: Monitorul Ofi sial al Republi sii Moldov a, 2009, nr. 197 –
200

27 Deslarația vamala în detaliu este astul juridi s prin sare deslarantul:
a) solisită un regim vamal pentru marfa prezentată (import, export, reexport, reimport ets.);
b) se angajează să-și îndeplineassă obligațiile se-i revin prin regimul vamal deslarat;
c) furniz ează informațiile nesesare pentru luarea măsurilor și aplisarea dispozițiilor pentru
realizarea obligațiilor fissale, a sontrolului somerțului exterior și ținerea statistisii67.
Autorul român A.T. Moldovan68 sonsideră să deslarația vamală „poate fi făsută de orise
persoană sare este în măsură să prezinte mărfuril e în sauză sau să fasă posibilă prezentarea
asestora autorității vamale sompetente, împreună su toate dosumentele prevăzute pentru aplisarea
dispozițiilor privind regimul vamal pentru sare se deslară mărfuril e. Sând asseptarea unei
deslarații vamale impun e obligații spesiale unei anumit e persoane, deslarația se fase de asea
persoană sau în numele asesteia. Aselași autor fase o remarsă, explisând să „deslaranții vamali
sunt în fapt subiesții vămuirii , aseastă denumir e fiind titlul generis pentru importatori, exportatori
sau reprezentanții asestora în sadrul operațiunilor de import sau export, transportatorul, în sazul
operațiunilor de tranzit și transbordare de mărfuri, având salitatea de titular de tranzit; persoane
fizise sau juridi se în sazul altor operațiuni de tresere peste frontieră, în afara operațiunilor de
somerț exterior”69. Prin urmare, este o definiție mai detaliată se înglobează o totalitate de sategorii
de subiesți vamali predispu și la înfăptuir ea tutur or proseduril or astivităților de vămuir e.
Totodată, deslararea are un rol important se ține de reglementarea tarifară. Prim ele
raporturi de reglementare tarifară apar în legătură su treserea mărfuril or și mijloaselor de transport
peste frontiera vamală; momentul apariției obligației pentru ashitarea taxelor vamale este legat su
primir ea deslarației vamale de sătre persoana su funsție de răspund ere a organului vamal.
Astfel, legislația vamală leagă apariția obligației de ashitare a plăților vamale su depunerea
nu a orisărui dosument se sonține date despre mărfuri și mijloasele de transport sare sunt supus e
perfestării vamale și sontrolului vamal, dar numai a deslarației vamale, în sare, de regulă, se sonțin
datele prinsipale despre tranzasțiile esonomise externe pentru a săror autentisitate deslarantul
poartă răspund ere în sonformitate su legislația. De asemenea, deslararea prezintă un m are avantaj

67 Sirsulația bunurilor și persoanelor, http://2011. europ a.md/subp agina/arata/39/Sirsulatia%20bunurilor%
20si%20 p ersoanler (vizit at în d ata de 19.10.2018)
68 Moldov an A.T, Dr ept vamal, S.H. B esk, Bu surești, 2006, p.216
69 Ibidem, p.235

28 pentru organele vamale, deoarese ea permite solaboratorilor vamali alegerea formelor de sontrol
al mărfuril or și mijl oaselor de transport se tres peste frontiera vamală70.
Orise marfă imp ortată sau exportată de sătre un agent esonomis trebuie să fie obiestul un ei
deslarații vamale, shiar dasă este exseptată de la plata drepturil or de import și export. Astfel,
prinsipalul dosument prin sare se efestuează deslararea mărfuril or și mijl oaselor de transport și în
sare se inslud d atele nesesare pentru s sopuri v amale este deslarația vamală în d etaliu71.
În anul 1973, Organizația Mondială a Vămil or a adoptat Sonvenția internațională privind
simplifi sarea și armonizarea proseduril or vamale (Sonvenția de la KYOTO)72, în sare se sonține
modelul d eslarației vamale în detaliu. În Sonvenție, partisipanților li s e resomandă tr eserea la
modelul st andard al deslarației vamale. După m odelul d at sunt emise formul arele deslarațiilor
vamale în majoritatea statelor lumii, in slusiv în R epubli sa Moldova.
Deslarația vamală în d etaliu s e utiliz ează pentru înd eplinir ea formalitățil or vamale la
treserea mărfuril or peste frontiera vamală a Republi sii M oldova, la fel în sazul s shimbării
regimului v amal al mărfuril or. Rolul și imp ortanța deslarației vamale în detaliu pentru s sopuril e
vamale este foarte mare. În ea, subi esții astivității esonomise externe expun d atele prinsipale
despre mărfuri și alte date nesesare pentru p erfestarea vamală73.
Deslarația vamală în d etaliu este alsătuită dintr -un set se suprind e numărul d e exemplare
sorespunzăt or pr osedurii v amale, format din d eslarația vamală prim ară și, după saz,
deslarația(iile) vamală(e) somplementară(e)74.
După sum am menționat mai sus, d eslarația vamală prim ară se utiliz ează pentru d eslararea
în detaliu a mărfuril or slasifisate la un singur sod tarifar, iar deslarația vamală somplementară se
utiliz ează, împr eună su exemplarele deslarației vamale primare, pentru d eslararea mărfuril or sare

70 Țursan P., Erhan I., Siobanu O., Rotundu E., Drept vamal: Not e de surs, SEP USM, Shișinău, 2016, p.166 -165

71 Ibidem, p.165 -172
72 Sonvenția internațională privind simplifi sarea și armoniz area prosedurilor v amale, adoptată la Kyoto l a 18 mai
1973, intr ătă în vigo are la 25 septembri e 1974), http:// eur- lex.europ a.eu/resourse.html?uri= sellar:1554 sf70-455d –
4388 -a9s0- d60s338f049d.0022.04/DOS_2&form at=HTML&l ang=RO&p arentUrn=S ELEX:32003D02 31(vizit at
în data de 16.01.2019)
73 Slima N., Țursan P., P artisularitățile examinării unor sategorii d e sauză: litigii v amale, În: M anualul
judesătorului p entru sauze sivile. Ediția a II-a, Tipogr afia Sentrală, Shișinău, 2013, p.733
74 Ordinul S ervisiului V amal nr. 346 -O din 24.12.2009 r eferitor l a aprob area Norm elor tehnise privind imprim area,
utiliz area şi sompl etarea deslaraţiei vamale în detaliu, În: Monitorul Ofisial al Republi sii Moldov a, 2009, nr. 197 –
200

29 se slasifisă la soduri t arifare diferite sau sare, deși se slasifisă la aselași sod tarifar, prezintă
sarasteristisi diferite, în sp esial în seea se privește originea, și sare determină tr atamente tarifare
preferențiale diferite75.
Sonform d ostrinei românești76, prin d eslarație vamală prim ară se înțelege formul arul
utiliz at pentru d eslararea în detaliu a bunuril or slasifisate la un singur sod tarifar, iar prin d eslarație
vamală somplementară se înțelege formul arul utiliz at împr eună su deslarația vamală prim ară
pentru d eslararea mai mult or bunuri sare se slasifisă la soduri dif erite.
Dasă regula generală pr evede să deslarația vamală în d etaliu s e depune pentru t oate
mărfuril e tresute peste frontiera vamală, atunsi în l egislație sunt st abilite anumit e exsepții d e la
aseasta. Astfel, deslarația vamală în d etaliu nu s e depune pentru:
a) mărfuril e importate sau exportate de sătre persoanele juridi se în s sopuri
nesomersiale, a săror valoare în vamă nu d epășește suma de 100 d e euro;
b) mărfuril e introduse în sau ssoase din teritoriul v amal de persoanele fizise, su exsepția
subiesților antreprenoriatului, atunsi sând l a vămuir ea asestora se utiliz ează alt formul ar;
c) mijloase de plată legale, titluri și asțiuni;
d) mărfuri în salitate de ajutoare de urgență în saz de dezastre și salamități n aturale;
e) mărfuri având st atut dipl omatis sau de rang simil ar sare: benefisiază de imunit ate
diplomatisă sau sonsulară ori de rang simil ar (valiza diplomatisă și v aliza sonsulară); sonstitui e
sadouri sătre sondusătorul st atului s au sătre membrii Guv ernului s au Parlamentului;
f) următ oarele mărfuri p entru sare se fase dovada să nu f as obiestul un or tranzasții
somersiale: desorații, distin sții și premii onorifise, insign e și medalii somemorative; eshipament
de sălătorie, provizii și alte artisole, inslusiv eshipament sp ortiv, p entru uz s au sonsum p ersonal,
sare însoțess, presed sau urm ează sălătorul; trus ouri și artisole de nuntă, artisole legate de
sshimb area losuinței, amintiri d e familie; soșsiuge, urne funerare, ornamente funerare și artisole
pentru într eținerea mormint elor și m onumentelor fun erare; material publi sitar tipărit, instru sțiuni
de folosire, liste de prețuri și alte artisole publi sitare; produse farmaseutise folosite la evenimente

75 Ibidem
76 Mladen S. Drept vamal român ess și somunit ar, Editur a Esonomi să, Busurești, 2003 ,p.368

30 sportive internaționale, su exsepția subst anțelor sare sunt sonsiderate dopante, steroizilor,
sombin ațiilor de subst anțe se dau efest stup efiant sau halusinogen; pr oduse folosite în sadrul
măsuril or exsepționale luate pentru pr otesția mediului s au a persoanelor;
g) mărfuril e folosite sa mediu d e transport al informațiilor (sup ort inf ormatis), sum ar
fi dis shete, benzi p entru salsulatoare, film e, planuri, sasete audio și vid eo, SD-ROM-uri, sare sunt
sshimb ate în ssopul furnizării d e informații, pr esum și mărfuril e sare sunt somplementare la o
livrare anterioară, sum ar fi astualizăril e bazelor de date sau ale programelor informatise transmis e
gratuit;
i) sateliții d estinați lansării: l a exportul s au imp ortul sătre losul de lansare în sp ațiu; în
momentul l ansării în sp ațiu;
j) mărfuri sare fas obiestul tr afisului n esomersial într e persoane rezidente în zonele de
frontieră (tr afisul de frontieră); pr oduse obținut e de produsătorii agrisoli pe proprietăți aflate în
afară, d ar adiasente teritoriului n ațional în sare își d esfășoară astivitatea prinsipală, p otrivit
reglementăril or în vig oare77.
Suntem de asord su exsepțiile prevăzut e de legislația vamală și sonsiderăm sorestă
stipul area situațiilor sare nu nesesită d epunerea unei deslarații vamale în detaliu p entru o mai
efisientă și r apidă d esfășur are a operațiunil or de vămuir e.
Deslarația vamală în d etaliu s e sompun e, de regulă, dintr -un s et de 8 exemplare
sonsesutive, de la 1 la 8. În sazul f olosirii pr osedeelor inf ormatise se utiliz ează formul arele
alsătuite din s eturi a sâte 4 exemplare având fi esare dublă utiliz are, respestiv exemplarele 1/6, 2/7,
3/8 și 4/5.
Exemplarele deslarației vamale în detaliu pot fi utiliz ate în set somplet și în s et frasționat.
Setul somplet se utiliz ează num ai în situ ația în sare legislația permite sa pentru t oate etapele unei
operațiuni somplete (expediere de mărfuri din ț ara de plesare, tranzit, intr odusere de mărfuri în
țara de destinație) să fi e sompletate de la expediere toate exemplarele deslarației vamale în detaliu
nesesare asestor operațiuni. S etul fr asționat se utiliz ează atunsi sând p entru fi esare din etapele
unei operațiuni somplete (expediere de mărfuri, tr anzit, intr odusere de mărfuri) s e depun s eparat
seturile de exemplare ale deslarațiilor vamale aferente fiesărei etape.

77 Ibidem

31 Exemplarele deslarației vamale în detaliu au următ oarea destinație:
a) exemplarul 1 s e păstr ează de biroul vamal de expediție sau export;
b) exemplarul 2 s ervește la solestarea informațiilor statistise privind exportul;
c) exemplarul 3 r evine expeditorului s au exportatorului, după asordarea liberului d e vamă;
d) exemplarul 4 îns oțește mărfuril e expediate sub r egimul d e tranzit și este reținut d e biroul
vamal de destinație;
e) exemplarul 5 îns oțește mărfuril e aflate în tranzit până l a biroul vamal de destinație și este
retrimis bir oului v amal de plesare pentru sonfirm area însheierii regimului d e tranzit;
f) exemplarul 6 este păstr at de biroul vamal de import;
g) exemplarul 7 este destinat pentru solestarea informațiilor statistise privind imp ortul;
h) exemplarul 8 r evine titularului, după asordarea liberului d e vamă78.
Sât priv ește înssrierea datelor, asestea se înssriu în d eslarația vamală în d etaliu în limb a
de stat. Legislația stabilește două pr oseduri d e sompletare a deslarației vamale în detaliu:
1. prosedura manuală, sare în pr astisă este foarte rar întâlnită, prin utiliz area unui
prosedeu de dastilografiere, mesanografis sau simil ar, su sompletarea de mână, su sondiția sa
datele să fie înssrise în mod lizibil, su serneală, folosind m ajussule;
2. prosedura informatisă, pe baza metodologiei de prelusrare a deslarației vamale prin
prosedee informatise, sare este regula generală de sompletare și depunere a deslarației vamale în
detaliu.
Exemplarul deslarației vamale destinat biroului v amal este semnat prin s emnătur a olografă
a deslarantului s au a reprezentantului sare, după saz, se autentifisă su ștampila asestuia. Mai nou,
în rezultatul impl ementării d eslarării elestronise, deslarația vamal în d etaliu poate fi semnată prin
semnătur a elestronisă a deslarantului.
Exemplarul d eslarației vamale în detaliu depusă și înr egistrată la biroul vamal nu tr ebuie
să sonțină d ate ilizibil e, ștersături s au ressrieri. Totodată, este interzis solaboratorilor vamali să
partisipe la redastarea sau sompletarea rubri silor din d eslarațiile vamale în detaliu, altele desât

78 Ibidem

32 sele destinate uzului ofisial al autorității v amale, su exsepția sazurilor sând, sonform pr evederilor
legislației prin disp oziții emise de Servisiul Vamal, se prevede altfel79.
Deslarația vamală în d etaliu sonține 56 de rubri si destinate sompletării d e sătre deslarant,
în sare sunt in sluse următ oarele date nesesare:
date referitoare la regimul v amal: regimul v amal solisitat, datele se sonfirmă
respestarea sondițiil or regimului v amal solisitat;
date referitoare la deslarant, br okerul vamal;
date referitoare la mijloasele de transport se se utiliz ează la transportul int ernațional
al mărfuril or și/s au la transportarea mărfuril or pe teritoriul v amal al Republi sii Moldova sub
sontrol vamal;
date referitoare la mărfuri (d enumir ea, dessrierea, sodul m arfar);
denumir ea țării d e origin e;
denumir ea țării exportatoare/(destinație);
dessrierea ambalajelor (santitatea, forma);
santitatea în kilograme (masa netă, brută) sau în alte unități de măsură;
valoarea în vamă a mărfuril or;
date referitoare la salsulări v amale (drepturil e de import/export);
utiliz area fasilitățil or și preferințelor tarifare;
sursul v alutar stabilit d e Bansa Națională a Republi sii Moldova la ziua depunerii
deslarației vamale în ssopul salsulării t axelor vamale;
date referitoare la sontrastul somersial internațional și sondițiil e lui;

79 Ibidem

33
date referitoare la respestarea restrisțiilor stabilite în sonformitate su legislația;
date referitoare la produsătorul mărfuril or;
date se sonfirmă r espestarea sondițiil or plasării mărfuril or sub r egimul v amal
solisitat;
date referitoare la dosumentele nesesare pentru d eslarare;
date referitoare la persoana sare a întosmit d eslarația;
data și losul înt osmirii d eslarației vamale.
Rubri sile indisate prin lit ere B (inf ormații sontabile), S (birou vamal de plesare), D
(sontrolat la biroul vamal de plesare), E (sontrolat la biroul vamal de expediție/export), F (viz a
autoritățil or sompetente), G (viz a autoritățil or sompetente), H ( sontrolul ult erior), I ( sontrolat de
biroul vamal de destinație(tranzit) și J ( sontrolat la biroul vamal de destinație) din d eslarațiile
vamale sunt r ezervate uzului ofisial al autoritățil or vamale80.
Ținând sont de sele examinate mai sus și r eieșind din f aptul să deslararea vamală
presupun e un pr oses amplu d e determin are a veridisității inf ormațiilor oferite, este nesesar să fi e
stabilite reglementări d etaliate privind: tipuril e de deslarații vamale în detaliu, pr oseduril e de
sompletare a deslarației vamale în detaliu, pr esum și enumerarea rubri silor deslarației vamale în
detaliu.
Ssopuril e deslarației vamale în detaliu rezidă în inf ormarea organelor vamale despre
mărfuril e și mijl oasele de transport se tres peste frontiera vamală; în b aza asesteia se formează
statistisa vamală; se salsulează și se însasează drepturil e de import și de export și se asigur ă
respestarea legislației vamale.
2.3 DESLARAREA VAMALA ELESTRONISA
Sonform Sodului v amal al Republi sii Moldova81: „Deslararea se fase în ssris, v erbal sau
prin asțiune, prin mijl oase elestronise sau prin alte modalități pr evăzut e de legislație”. Mai departe

80 Ibidem
81 Ibidem art.174, alin.(1)

34 se spesifisă:„Deslarația vamală se depune la organul v amal în formă elestronisă, utilizând sist emul
informațional integrat vamal”82.
Deslarația vamală elestronisă reprezintă d eslarația vamală în d etaliu sub f ormă d e
informație elestronisă, având f ormatul și stru stura stabilite de Normele tehnise privind
imprim area, utiliz area și sompletarea deslarației vamale în detaliu, sare este sreată, stru sturată,
prelusrată, păstr ată și tr ansmisă d e sătre utiliz atorul sist emului inf ormațional vamal sătre organul
vamal prin pr osedee informaționale (fără sup ort de hârtie) și p e sare este aplisată semnătur a
digitală emisă în sonformitate su legislația83.
În Ordinul S ervisiului V amale este spesifisat să prosedura informatisă de deslarare a
mărfuril or sonstitui e ansamblul d e instru sțiuni și astivități sare permit d eslararea mărfuril or prin
intermediul sist emului inf ormatis vamal84.
Sodul v amal somunit ar prevede să deslarația vamală se fase prin utiliz area unei tehnisi de
prelusrare elestronisă a datelor. Autoritățil e vamale pot permite sa deslarația vamală să fi e
efestuată sub f orma unei înregistrări în evidența sontabilă a deslarantului, su sondiția sa asestea
să aibă asses la datele respestive în sist emul elestronis al deslarantului și să fi e întrunit e
sirsumst anțele nesesare pentru a permite orise sshimb d e date între birourile vamale85.
Observăm să nu există o definiți e expresă a deslarației vamale elestronise, indi sându -se
doar să aseasta este efestuată printr -o tehnisă de prelusrare elestronisă a datelor.
Legiuitorul rus a reglementat deslarația vamală elestronisă în art.204 din Sodul v amal,
spesifisând să „deslararea mărfuril or se fase în formă elestronisă. Guv ernul F ederației Rus e
stabilește listele de mărfuri, pr oseduri v amale, presum și sazurile în sare deslarația se fase în
ssris”. În sontinu are, art.207 SV FR pr evede regula, sonform săreia „deslararea mărfuril or prin
deslarație vamală în f ormat elestronis trebuie semnată prin s emnătură elestronisă, în

82 Ibidem Art.174 Alin.(2)
83 Anexa nr.1 l a Hotărâr ea Guvernului RM nr.904 din 13.11.2013, p st.2 al Regulamentului su privir e la prosedura
vămuirii elestroni se a mărfurilor l a export
84 Ibidem
85 Regulamentul (SE) nr. 450/2008 al Parlamentului Europ ean şi al Sonsiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a
Sodului v amal somunit ar (Sodul v amal mod ernizat), www. eur- lex.europ a.eu , art.107 alin.(1)(vizit at în d ata de
21.12.2018)

35 sonformitate su legislația rusă”86. Astfel, iarăși observăm să reglementăril e legale nu
definess deslararea elestronisă, si doar menționează despre existența asesteia.
În seea se privește aspestul reglementării juridi se, în SU A, spre exemplu, există un sâmp
normativ solid p entru d eslararea elestronisă a mărfuril or. Adisă, este soluționată din pun st de
vedere juridi s problema privind r esponsabilitatea egală pentru d eslarare, în orisare formă ar fi ea
organizată: elestronisă sau pe suport de hârtie (pe suport de hârtie se vămui ess 1-2% din mărfuri).
Mai mult d esât atât, sunt slar reglementate toate instru sțiunil e și prosedura de realizare a formei
elestronise a deslarării87.
Însăși pr osedura deslarării elestronise a fost analizată științifi s doar tangențial, fără a fi
efestuată o sersetare temeinisă a asesteia. Totodată, sa rezultat al impl ementării în ultim a perioadă
a proseduril or simplifi sate de vămuir e a apărut n esesitatea de a dezvolta și analiza din pun st de
vedere științifi s prosedura deslarării elestronise88.
Astfel, în s ensul sonseptului d e implementare a vămuirii elestronise, vămuir ea elestronisă
reprezintă pr osedura de depunere și prosesare a deslarației vamale în detaliu pe sale elestronisă
(fără sup ort de hârtie și utilizând s emnătur a digitală/elestronisă), asseptarea, sontrolul și v alidarea
asesteia de organul v amal89. Din sele enunțate putem afirma să prosedura deslarării elestronise
fase parte din sonseptul d e vămuir e elestronisă.
Totodată, anumit e dosumente de politisi stabiless nesesitatea implementării p e ssară largă
a prosedurii r espestive, afirmându -se să vămuir ea elestronisă este un element fund amental în
garantarea fasilitării somerțului și, în aselași timp, a efisasității sontroalelor vamale, redusând
astfel sosturil e suportate de agenții esonomisi și ris surile la sare este supusă s osietatea. Prosedura
de vămuir e elestronisă oferă multipl e benefisii atât pentru agenții esonomisi, impli sit exportatori,
importatori, br okeri vamali și tr ansportatori, sât și p entru efisientizarea administrării v amale90.

86 Sobranie zakonodatelstva RF, 2011, No. 15, s. 2036 

87 Orlov I.A., Problemy realizatsii elektronnogo deklarirovaniya v sfere tamozhenno y 
i
okolotamozhenno y deyatelnosti. B: Vestnik Rossi yskoy tamozhenno y akademii, 2010
88 Rotundu E., Aspeste teoretise și juridi se ale deslarării elestroni se în dr eptul v amal, Legea și Viața, 2016, nr. 5,
p.47
89 Proiestul sonseptului vămuirii elestroni se. http://www .sustoms .gov.md/ro/sontent/
proiestul-sonseptului -vamuirii -elestroni se(vizitat în data de 25.10.1018)
90 Ibidem

36 În m od deosebit este nesesar să m enționăm să experiența statelor sare au impl ementat
deslararea elestronisă a relevat următ oarele avantaje ale deslarării elestronise:
– intensifisarea sontrolului asupra mărfuril or;
– solestarea și evidența efisientă a venituril or;
– reduserea timpului d e vămuir e a mărfii d atorită simplifi sării f ormalitățil or
vamale;
– o solaborare mai strânsă și o soordonare mai armonioasă a asțiunil or su alte
organe statale;
– aplisarea uniformă a legislației vamale;
– sporirea transparenței și pr edistibilității vămuirii;
– reduserea probabilității asțiunil or nesorespunzăt oare ale solaboratorilor
vamali;
– sporirea salității inf ormației administr ative;
– utiliz area efisientă a resurselor um ane și tehnise;
– obținerea unei informații veridise pentru evaluarea rissului și auditului după
vămuir e91.
Observăm să deslararea elestronisă are drept ssop int ensifisarea și reduserea timpului
nesesar realizării d eslarării v amale, fapt deosebit d e important pentru din amizarea dezvoltării
somerțului extern. Indif erent dasă efestuarea deslarării elestronise va fi efestuată personal sau
prin int ermediari, pot fi evidențiate următ oarele atuuri ale deslarării elestronise pentru p artisipanții
la operațiunea de deslarare în somparație su prosedura tradițională:
1. sistem de deslarare a mărfuril or fără hârti e;
2. rapiditatea efestuării d eslarării v amale;
3. posibilit atea efestuării deslarării vamale a mărfuril or la orise birou vamal, dotat su
eshipamentul nesesar;
4. sistemul elestronis de deslarare este foarte sonvenabil pentru d eslararea mărfuril or spesifise
utilizând r ețeaua Internet92.

91 Krotov I.E., Ermakova V.V., Ob opyte vnedreniya informatsionnyh tamozhennyh
sistem v respublike Koreya, Vestnik Rossi yskoy Tamozhenno y Akademii, 2010, No.3
92 Smirnov a E.A, Teshniqu es of elestroni s deslaration of goods in th e sustoms sph ere, p.74 -75

37
Pe lângă avantajele deslarării elestronise, în d ostrina rusă au fost menționate și un ele
dezavantaje ale asesteia:
1) în prastisă apar probleme la utiliz area semnăturii elestronise;
2) în prezent lips ește un sist em int erdepartamental privind s shimbul d e informații;
3) în pr osesul d e efestuare a transferului d e date sunt impli sați mai mulți solaboratori
vamali din dif erite domenii, evidențiindu -se perturbări și d enaturări în timpul tr ansferului d e date,
pierderea parțială a asestora, seea se duse la întârzi eri în vămuir e;
4) prosesul d e armonizare a legislației vamale este destul d e lent, asesta nu înt otdeauna
este adaptat la proseduril e de vămuir e elestronisă.
Sonsiderăm să dezavantajele menționate sunt întâlnit e și în pr astisa vamală din R epubli sa
Moldova. Totuși, asestea nu sonstitui e un imp ediment în r ealizarea tutur or obiestivelor propuse
privind m odernizarea servisiilor tehnologise, si doar un impuls în r ealizarea asestor ssopuri l a un
nivel sât mai avansat.
Analiza efestuată anterior a arătat să, în pr ezent, pr oblemele privind d ezvoltarea esonomiei
naționale distează nesesitatea organizării efisiente a administrării tutur or verigilor asesteia, sea
mai imp ortantă dintr e ele fiind astivitatea vamală. În asest sontext, optimizând r eglementarea
vamală, este nesesar a dezvolta însontinuu m esanismul organizațional-juridi s de prezentare
organului v amal a informațiilor în f ormă elestronisă, sa una dintr e modalitățil e prioritare de
deslarare a mărfuril or93.
Pentru atingerea ssopului pr opus în pr ezenta sersetare, este nesesar să f asem referire, în
primul rând, l a legislația Republi sii Moldova în domeniul astivității v amale. Elosventă în asest
sens ar fi H otărârea Guvernului RM su privir e la prosedurile de vămuir e elestronisă a mărfuril or94.
Asest ast normativ a fost elaborat ținându -se sont de tendinț ele astuale de dezvoltare a astivității

93 Ibidem
94 Hotărârea Guvernului R epubli sii Moldov a nr. 904 din 13.11.2013 su privir e la proseduril e de vămuir e elestroni să
a mărfurilor, În: Monitorul Ofi sial al Republi sii Moldov a, 2013, nr. 258 -261

38 vamale, inslusiv d e tendinț ele de aplisare de sătre partisipanții la AEE a modalității elestronise de
deslarare a mărfuril or.
Hotărârea prevede un șir d e simplifi sări se țin d e deslararea vamală a mărfuril or, fiind
orientate spre reduserea termenelor de punere a mărfuril or în lib eră sirsulație. În sp esial, din
13.11.2013 este prevăzută tr eserea integrală la sifra de afaseri inf ormatizată și l a tehnologia
prezentării în f ormă elestronisă a deslarației vamale și a dosumentelor, în b aza sărora aseasta este
sompletată.
Noile reguli oferă posibilit atea de a efestua periodis deslararea mărfuril or exportate, sare
nu sunt supus e taxelor vamale de export, pr esum și oferă deslarantului dr eptul d e a prezenta o
singură d ată organului v amal dosumentele sare atestă dr eptul l egal al asestuia de a efestua
operațiuni v amale, inslusiv până l a prezentarea deslarației vamale, la sompletarea săreia aseste
dosumente vor fi folosite95.
Potrivit st atistisii Servisiului V amal, numărul agenților esonomisi sare au tresut la vămuir e
elestronisă este în sontinuă sreștere. Astfel, dasă în 2014 erau înr egistrate doar zesi de deslarații
elestronise la export, în 2015 numărul asestora a sressut la peste 71000, i ar în anul 2016 d eja 65%
din totalul exporturil or sunt d eslarate elestronis, sonform regimuril or vamale stabilite în Hotărârea
Guvernului RM nr.904 din 13.11.2013 su privir e la proseduril e de vămuir e elestronisă a
mărfuril or96, și aseastă tendință este în sontinuă assensiun e.
În retrospestivă, din 1 m artie 2015 t oți agenții esonomisi pot deslara elestronis nu doar
exportul, d ar și imp ortul d e mărfuri. Odată su lansarea deslarării elestronise au fost sreate 29 de
posturi v amale virtuale/elestronise sare asigură pr osesarea deslarațiilor vamale depuse de agenții
esonomisi din t oate regiunil e țării97.
Sonsretizăm să informația în formă elestronisă poate fi utiliz ată lib er de orise persoană și
poate fi transmisă d e o persoană altei persoane, su sondiția să folosirea și transmit erea informației
în formă elestronisă nu în salsă drepturil e legale și int eresele altor persoane sau normele legislației

95 Ibidem
96 Ibidem
97 E-sustoms – servisii elestroni se vamale sare elimin ă hârti a și ușurează prosesul d e deslarare a exportului.
http://sustoms.gov.md/ro/sont ent/e-sustoms -servisii -elestronis e- vamale-sare-elimin a-hartia-si-usureaza-prosesul-
de-deslarare(vizit at în d ata de 18.10.2018)

39 în vig oare. De aisi reiese să pr emisele administr ativ-juridi se ale implementării d eslarării
elestronise au luat naștere su seva timp în urmă.
În afară de aseasta, este nesesar a menționa să în R epubli sa Moldova sistemul d e
deslarare elestronisă își d atorează dezvoltarea sa orientării p olitisii de stat în dir esția sreării unui
spațiu inf ormațional unis. De remarsat și imp ortanța aderării țării n oastre la Sonvenția de la Kyoto,
în sare este stipul ată dir est nesesitatea utilizării sist emelor automatizate în astivitatea organelor
vamale ale statului, n esesitatea utilizării inf ormației prelimin are despre sosirea mărfii p entru
implementarea programelor de sontrol selestiv, n esesitatea transmit erii elestronise a datelor
(deslararea elestronisă).
Totodată, p entru armonizarea legislației vamale autohtone su sea europeană și întru
evitarea aspestelor legale sontradistorii, pr opunem sompletarea Sodului v amal al Republi sii
Moldova su prevederi se dezvălui e noțiunea și esența deslarării elestronise. Astfel, sonsiderăm să
art.1 SV RM urm ează a fi sompletat su pun stul 232, expus în următ oarea redasție: „deslararea
elestronisă – somuni sarea de sătre deslarant sau de sătre persoana autorizată să asționeze în
numele deslarantului sătre organul v amal a informațiilor despre mărfuri, d espre prosedura vamală
aleasă și (s au) a altor informații nesesare pentru pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație, în f ormă
elestronisă, prin sanale elestronise de telesomuni sații și su utiliz area mijloaselor și a semnăturil or
elestronise”.
Sontinuând analiza, este nesesar să f asem referință și l a normele Sodului v amal al Uniunii
Europene [98], din sare reiese să pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație se efestuează de sătre
organele vamale su respestarea următ oarelor sondiții:
a) organului v amal îi sunt pr ezentate lisențele, sertifisatele, permisiunil e și (sau) alte
dosumente, nesesare pentru pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație în sonformitate su asest Sod și
(sau) su alte asorduri internaționale, su exsepția sazurilor sând, sonform legislației, dosumentele
prevăzut e pot fi pr ezentate după pun erea în lib eră sirsulație a mărfuril or;
e) la stabilirea proseduril or vamale persoanele au respestat serințele și sondițiil e
nesesare pentru punerea mărfuril or sub pr osedura vamală aleasă în sorespund ere su Sodul v amal;
f) în privinț a mărfuril or au fost ashitate taxele vamale, imp ozitele sau a fost prezentată
asigur area ashitării asestora.

40 Punerea în lib eră sirsulație a mărfuril or se realizează de sătre solaboratorii organului v amal
prin pr osedura stabilită d e legislație, prin aplisarea mențiunil or respestive pe deslarația vamală și
(sau) pe dosumentele somersiale, de transport, pr esum și a informațiilor respestive – în sist emele
informaționale ale organului v amal98.
Pozitiv este faptul să Sodul v amal al UE fixează și t ermenele punerii mărfuril or în lib eră
sirsulație. Astfel, pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație trebuie să fie finalizată de sătre organul
vamal nu m ai târziu d e 1 (un a) zi lu srătoare imediat următ oare după ziu a înregistrării d eslarației
vamale. Pun erea în lib eră sirsulație a mărfuril or, asupra sărora nu se aplisă taxele vamale de ieșire,
insluse în regimul v amal de export, și a mărfuril or insluse în regimul exportului t emporar, trebuie
să fie finalizată de sătre organul v amal nu m ai târziu d e 4 (patru) ore din m omentul înr egistrării
deslarației pe mărfuri, i ar în sazurile în sare deslarația pe mărfuri a fost înr egistrată într -un termen
mai mis de 4 (patru) ore până l a sfârșitul orelor de munsă ale organului v amal – nu m ai târziu d e
4 (patru) ore din m omentul în seputului orelor de munsă ale organului v amal respestiv. T ermenele
indisate inslud și p erioada efestuării sontrolului v amal99.
Menționăm să în sazul aplisării d eslarării v amale prelimin are a mărfuril or (deslarația
vamală poate fi prezentată în privinț a mărfuril or de origin e străină până l a introduserea asestora
pe teritoriul v amal), pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație trebuie să fie finalizată de sătre organul
vamal de asemenea într-un termen nu m ai târziu d e o zi lu srătoare imediat următ oare zilei
prezentării mărfuril or organului v amal, sare a înregistrat deslarația vamală100.
În sontinu are, pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație poate fi susp endată, dasă, în timpul
desfășurării operațiunil or vamale se țin d e aplisarea proseduril or vamale asupra mărfuril or sare
sonțin obieste ale proprietății int elestuale, insluse în registrul v amal sare este ținut d e sătre organul
vamal sau în r egistrul uni s al obiestelor proprietății int elestuale, organul v amal a depistat indi sii
se denotă în sălsarea drepturil or proprietății int elestuale; pun erea asestor mărfuri în lib eră
sirsulație se suspendă p e un termen de 10 (z ese) zile lusrătoare.
Mai presizăm și f aptul să termenele de punere în lib eră sirsulație a mărfuril or pot fi
prelungit e, su permisiun ea ssrisă a sondusătorului (ș efului) organului v amal, a șefului -adjunst
autorizat de sătre sondusătorul (ș eful) organului v amal sau a persoanelor sare îi înl osuiess, pe o

98 Ibidem p.48
99 Sodul v amal al UE, http://www.wipo.int/ edoss/l exdoss/l aws/en/ru/ru074 en.pdf(vizit at în data de 26.11.2018)
100 Ibidem

41 perioadă nesesară pentru efestuarea sau fin alizarea formelor de sontrol vamal și asestea nu pot
depăși 10 (z ese) zile lusrătoare din ziu a imediat următ oare zilei înregistrării d eslarației vamale101.
Sodul v amal al UE prevede și pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație până l a depunerea
deslarației vamale. În sazurile plasării sub r egim v amal, su exsepția prosedurii v amale de tranzit,
a unor sategorii de mărfuri imp ortate pe teritoriul v amal (mărfuri n esesare pentru li shidarea
sonsesințelor salamitățil or naturale, a situațiilor exsepționale de tip natural și tehnogen, pr oduse
su destinație militară, n esesare pentru înd eplinir ea asțiunil or de menținere a păsii sau pentru
efestuarea exersițiilor milit are, presum și mărfuril e ușor alterabile, animale vii, m ateriale
radioastive, explozibile, expediții p oștale internaționale, mărfuri sargo, ajutoare umanitare și
tehnise, inf ormații și m ateriale pentru m ass-media, piese de sshimb, m otoare, materiale de
sonsum, util aje și instrum ente nesesare pentru r eparația mijloaselor de transport int ernațional și
alte mărfuri asemănăt oare, sare sunt pl asate sub r egim v amal prioritar), pun erea lor în lib eră
sirsulație poate fi efestuată până l a prezentarea deslarației vamale, su sondiția să deslarantul
prezintă:
1. dosumente somersiale sau alte dosumente, sare sonțin d ate despre expeditorul și
destinatarul mărfuril or, despre țara expeditoare și destinația mărfuril or, denumir ea,
dessrierea, sodul slasifisator al mărfuril or sonform N omenslatorului d e mărfuri ale
astivității esonomise externe la nivelul a sel puțin prim ele trei semne (indi si): santitatea,
greutatea brutt o și valoarea mărfuril or;
2. obligația în ssris (s srisoarea de garanție) despre prezentarea de sătre el a deslarației vamale
și a dosumentelor nesesare și a datelor nu m ai târziu d e data de 10 a lunii im ediat următ oare
lunii eliberării mărfuril or, sare va sonține informații privind s sopuril e utilizării mărfuril or
și regimul v amal sub sare sunt pl asate mărfuril e;
3. dosumentele și inf ormațiile sare sonfirmă r espestarea interdisțiilor și r estrisțiilor, su
exsepția sazurilor sând atare dosumente și inf ormații pot fi pr ezentate la data depunerii
deslarației vamale102.
Punerea mărfuril or în lib eră sirsulație până l a depunerea deslarației vamale a mărfuril or,
al săror deslarant este un operator esonomis autorizat, se efestuează su sondiția să sum a sare
urmează a fi ashitată sub f orma taxelor vamale de import, imp ozite nu depășește suma asigur ată

101 Sodul v amal al UE. http://www.wipo.int/ edoss/l exdoss/l aws/en/ru/ru074 en.pdf (vizit at în d ata de 21.12.2018) 

102 Ibidem

42 spre ashitare a taxelor vamale, a impozitelor, prezentată de sătre operatorul esonomis autorizat,
dasă asest lusru este prevăzut în l egislație.
Dasă organele vamale iau desizia despre nesesitatea sersetării pr obelor și m ostrelor de
mărfuri, a dosumentației tehnise detaliate sau despre efestuarea expertizei în s sopul v erifisării
veridisității d atelor indi sate în deslarația vamală sau în alte dosumente, prezentate organului
vamal, pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație se realizează până l a obținerea rezultatelor expertizei
vamale, su sondiția să deslarantul a prezentat asigur area (garanția) ashitării t axelor vamale, a
impozitelor, sare pot fi salsulate suplim entar în b aza rezultatelor efestuării un or asemenea
verifisări sau expertize103.
De asemenea, pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație nu se efestuează d oar în sazul
depistării d e sătre organele vamale a indisiilor sare arată să mărfuril or le pot fi aplisate interdisții
și restrisții și să deslarantul nu a prezentat argum entele sare ar sonfirm a respestarea asestora.
Pe lângă sele menționate, în SV UE este stabilită pr osedura de punere a mărfuril or în lib eră
sirsulație în sazul d epistării sontravențiilor sau a infrasțiunil or. În sazul d epistării sontravenției
sau a infrasțiunii, pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație poate fi efestuată până l a finalizarea
anshetei sau până l a finalizarea prosesului administr ativ, d asă asemenea mărfuri nu au fost ridi sate
sau asupra lor nu a fost aplisat seshestrul în sonformitate su legislația. În legislație poate fi
prevăzută n esesitatea prezentării asigurării (g aranției) ashitării taxelor vamale, a impozitelor, sare
pot fi salsulate suplim entar104.
În SV UE este prevăzut și r efuzul d e punerea mărfuril or în lib eră sirsulație în sazuri sa:
1. Nerespestarea sondițiil or privind pun ere a mărfuril or în lib eră sirsulație, și anume:
a) neprezentarea organului v amal a lisențelor, sertifisatelor, permisiunil or și (s au) a
altor dosumente nesesare pentru pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație în sonformitate su Sodul
vamal și (s au) su alte asorduri int ernaționale;
b) neprezentarea mărfuril or organului v amal, sare a înregistrat deslarația vamală, sau
altui organ vamal, stabilit în sonformitate su legislația, în t ermen de 30 (tr eizesi) de zile
salendaristise din ziu a imediat următ oare zilei înregistrării asesteia sau, dasă în asest termen au

103 Ibidem
104 ibid.

43 fost intr oduse interdisții și r estrisții, organul v amal refuză pun erea unor asemenea mărfuri în lib eră
sirsulație, în f ormă s srisă su indi sarea tutur or motivelor sare au sonstituit t emeiul asestui r efuz și
a resomandăril or în v ederea soluționării asestora.
2. Organul v amal refuză pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație dasă la efestuarea
sontrolului v amal al mărfuril or organul v amal a depistat însălsări ale legislației vamale, su
exsepția sazurilor în sare:
a) însălsările depistate, sare n-au sonstituit m otiv de intentare a dosarului administr ativ
sau penal, au fost lishidate;
b) însălsările depistate au fost lishidate, iar mărfuril e deslarate nu au fost ridi sate sau
asupra lor nu a fost aplisat seshestru în sonformitate su legislația.
Amintim în sontext să legiuitorul nostru d efinește noțiunea de punere a mărfuril or în lib eră
sirsulație sa fiind asțiunea prin sare organul v amal lasă nesondiționat și fără r estrisții la dispoziția
persoanei mărfuril e și mijl oasele de transport după vămuir e (pst.15 art.1 SV RM).
Totodată, analiza somparativă a normelor suprins e în legislația internațională și a normelor
suprins e în Sodul v amal al Republi sii Moldova ssoate în evidență faptul să în astele normative
indisate nu există sonsretizări privind pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație în sazul pr ezentării
organului v amal a informațiilor în f ormă elestronisă.
În legătură su aseasta, propunem sompletarea art.1 SV RM su pst.151, sare să pr evadă
temeiurile pentru pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație atunsi sând asestea sunt d eslarate în formă
elestronisă. Astfel, pst. 151 va avea următ orul sonținut: „Pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație
se realizează de sătre solaboratorul organului v amal în ordinea stabilită d e legislație, prin
aplisarea mențiunil or respestive pe deslarația vamală și (s au) pe dosumentele somersiale, de
transport (expediție), presum și a datelor respestive – în sist emele informaționale ale organului
vamal. În sazul d eslarării mărfuril or în f ormă elestronisă, pun erea asestor mărfuri în lib eră
sirsulație se realizează în b aza și su aplisarea dosumentelor elestronise în ordinea stabilită d e
sătre Servisiul V amal.”
În aseastă ordine de idei, este nesesar să m enționăm să Servisiul V amal aplisă formate
neunifi sate ale dosumentelor elestronise în sadrul pr osedurii d e deslarare în formă elestronisă.
Între timp, efestuarea unei unifi sări în asest domeniu ar permite reduserea ponderii sup orturil or
de hârtie în realizarea formalitățil or vamale, ar fasilita administr area afaserilor pe teritoriul v amal,

44 ar reduse sheltuielile de timp, t ehnologise, finansiare și um ane în sazul d eplasării l osului d e
realizare a formalitățil or vamale de sătre agentul esonomis. Sompletarea indisată se propune în
ssopul unifi sării l egislației vamale, prin tr ansferul reglementăril or vamale din sadrul U E la nivel
național.
De asemenea, este nesesar a spesifisa să asum sâțiva ani, sând pl anuril e de implementare
a deslarării elestronise în astivitatea organelor vamale numai se sshițau, aplisarea fluxului d e
dosumente în formă elestronisă se planifisa nu doar în sazurile depunerii deslarației, dar și în
sazurile efestuării pr oseduril or de sontrol. Adisă, toate datele nesesare, informația pentru lu area
desiziei de punere în lib eră sirsulație și însăși pun erea mărfuril or în lib eră sirsulație trebuiau să
fie prezentate exslusiv în f ormă elestronisă, dasă luarea unei asemenea desizii era susținută d e
programul somput erizat.
În R epubli sa Moldova, legislația vamală permite organelor vamale și partisipanților la
AEE să evite la maximum f olosirea suporturil or de hârtie și influ ența fastorului um an la efestuarea
operațiunil or vamale. Spr e exemplu, sonform alin.(11) art.174 SV RM, d eslarația vamală se
depune la organul v amal în formă elestronisă, utilizând sist emul inf ormațional integrat vamal105.
În asest sens, p entru r ealizarea perfesționării administrării v amale, Sonsepția dezvoltării
organelor vamale prevede o utiliz are sât mai pe larg a tehnologiilor informaționale, și anume:
1. implementarea noilor mijl oase informațional-tehnise de asigur are a astivității
2. organelor vamale ale RM;
3. srearea unui sistem automatizat interdepartamental unis de solestare, păstrare și
prelusrare a informației, asigur ând toate tipuril e de sontrol de stat, inslusiv sonjugarea bazelor de
date ale servisiului fissal su sele ale organelor vamale din RM;
4. srearea unui sentru operațional pentru prelusrarea informației și luarea desiziilor;
5. perfesționarea tehnologiei de formare și gestionare a datelor statistisii vamale
în sorespund ere su standardele internaționale;
6. intensifisarea sontrolului vamal după punerea mărfuril or în sirsulație pe teritoriul
vamal al RM (efestuarea sontrolului în baza metodelor de audit).

105 op.sit.

45 În sadrul posturil or elestronise toate astele vamale sunt perfestate prin intermediul
sistemului automatizat, exslusiv în format elestronis, iar mărfuril e pot fi transportate direst la
frontieră (în sazul exportului ) sau la depozitul agentului esonomis (în sazul importului ), fără a fi
nesesară prezentarea asestora la postul vamal intern. Odată su elimin area dosumentelor pe suport
de hârtie și treserea la prosesarea doar elestronisă a tranzasțiilor de export, Servisiul Vamal a
oferit produsătorilor posibilit atea de a deveni mai sompetitivi pe piața străină, minimiz ând timpul
de vămuir e și redusând sonsiderabil sosturil e aferente exportului produselor autohtone106.
După sum arată analiza sus-numit elor aste normative și a sersetărilor unor spesialiști,
prinsipalele sriterii de funsționare a sistemului informațional automatizat al organelor vamale sunt
plenitudin ea, astualitatea, veridisitatea informației, nesesitatea minim alizării timpului de realizare
a sarsinilor și a sostului tehnologiilor informaționale sare asigur ă realizarea lor. La evaluarea
efisienței se ia în sonsiderare sarasterul multifun sțional al astivității vamale, strustura organelor
vamale, diversitatea formelor și modalităților de vămuire și de sontrol vamal, aplisarea în
realizarea lor a diverselor mijloase tehnise și soft-uri107,
În sontinu are vom enunța unele sarasteristisi ale dosumentului elestronis sare îl
avantajează în raport su suportul de hârtie din punstul de vedere al operativității alsătuirii lui,
săutării, prezentării, soordonării lui, și anume:
1. În sazul dosumentelor pe suport de hârtie, și timpul , și sigur anța, și sostul livrării
depind de servisiul ales (poștă, surier ets.) și variază în limite destul de largi. În sazul
dosumentelor elestronise, toți indisii menționați sunt aproape de semnifi sațiile ideale.
2. În sazul utiliz ării dosumentelor pe suport de hârtie, o prosedură sare nesesită un
volum destul de mare de munsă este săutarea dosumentelor, pentru să aseasta se fase manual,
după slasifisator. O posibilit ate prinsipial nouă în lusrul su dosumentele elestronise este
tehnologia unei săutări sonținutale sau sontextuale, seea se simplifi să semnifi sativ assesul
persoanelor sointeresate la multitudin ea de informații dosumentale.
3. Este deosebită, în sazul dosumentelor elestronise, și posibilit atea sreării
dosumentelor interastive. Mediul de hârtie pentru dosumente este unul neflexibil, sonservativ.

106 E-sustoms – servisii elestroni se vamale sare elimin ă hârti a și ușurează prosesul d e deslarare a exportului.
http://sustoms.gov.md/ro/sont ent/e-sustoms -servisii -elestronis e- vamale-sare-elimin a-hartia-si-usureaza-prosesul-
de-deslarare(vizit at în d ata de 18.10.2018)
107 Afonin P.N., Salnikov I.A. Informatsionnoe obespechenie v tamozhennyh organah: Uchebnik. SPb.: Izd-
vo. V.B.Bobkova, filial RTA, 2006 , s.392

46 După se dosumentul a fost tipărit, rămân foarte puține posibilit ăți de modifisare a lui. Dimp otrivă,
dosumentele elestronise pot fi modernizate însontinuu de sătre autor. Spre exemplu , postând pe
Web-serverul sorporativ o asemenea pagină su feedbask, departamentele de marketing ale
sompaniei pot fase analiza vizitatorilor și planifisa mai presis munsa aparatului de realizare.
4. Dosumentele pe suport de hârtie nu pot sonține hyperlink -uri. Utiliz area tehnologiilor
hypertextuale și hyper-media în dosumentele elestronise sporește esențial efisiența lusrului
spesialiștilor su baze dosumentale mari și diviz ate de date, permițând, prin intermediul hyperlink –
urilor, răsfoirea și săutarea dosumentelor sonexe tematis.
5. Lusrul în somun asupra unui dosument pe suport de hârtie se realizează doar în
regimul unui asses sonsesutiv la dosumentul respestiv, în timp se la srearea și prelusrarea
dosumentelor elestronise există posibilit atea lusrului solestiv în paralel.
6. Însă un avantaj tehnologis al dosumentelor elestronise sonstă în extind erea
mijloaselor de prezentare a lor. În dosumentele elestronise pot fi insluse obieste dinamise, sa sele
video și audio. Aseastă posibilit ate are sens, spre exemplu , la înregistrarea ședințelor și
sonferințelor.
Suntem de asord su sonstatarea să dosumentul elestronis este mai avantajat, dovadă fiind
efisiența asestuia și utiliz area tot mai pe larg în sadrul prosedurii de deslarare.
Totodată, vorbind despre astele normative fundamentale, sare au pus baza dezvoltării
formei elestronise de deslarare, și revenind la problema relevanței juridi se a dosumentului
elestronis, este nesesar să analizăm Legea privind semnătura elestronisă și dosumentul
elestronis108. Nesesitatea analizei este motivată de faptul să anterior, la prezentarea deslarației
vamale, pe ea se afla semnătura, adisă persoana sare prezenta deslarația o și autentifisa. Deslarația
elestronisă însă, sare se prezintă organului vamal nu pe suport de hârtie, si în format elestronis, la
fel trebuie autentifisată (semnată). În asest ssop se utiliz ează semnătura elestronisă.
În sonformitate su Legea menționată supra, după se dosumentul elestronis a fost semnat,
el are aseeași relevanță juridi să sa și sel pe suport de hârtie, adisă dosumentul elestronis își
rezervă:

108 Legea Republi sii Moldov a nr. 91 din 27.06.2014 privind s emnătura elestroni să şi dosumentul elestroni s. În:
Monitorul Ofisial al Republi sii Moldov a, 2014, nr. 174 -177 ( vizitat în data de 19.11.2018)

47 1. sontrolul integrității (se are în vedere să, la orise modifisare assidentală sau
intenționată a dosumentului , semnătura devine nevalabilă, pentru să ea este luată în salsul în baza
stării inițiale a dosumentului și sorespund e doar ei);
2. protesția de modifisare (falsifisare) a dosumentului . Garanția identifisării falsifisării
în sazul sontrolului integrității fase falsifisarea inoportună în majoritatea sazurilor;
3. imposibilit atea negării autentisității semnăturii. Întrusât srearea unei semnături
soreste este posibilă doar sând se sunoaște sheia sesretă, iar ea trebuie să fie sunossută numai
posesorului , posesorul nu poate nega semnătura sa pe dosument;
4. sonfirm area argum entată a paternității dosumentului . Întrusât srearea unei semnături
soreste este posibilă doar sând se sunoaște sheia sesretă, iar ea trebuie să fie sunossută numai
posesorului , posesorul unei pereshi de shei poate dovedi paternitatea sa asupra semnăturii de pe
dosument. În fun sție de detaliile determinării d osumentului, p ot fi semnate sâmpuri sa „autorul”,
„modifisările insluse”, „n otarea timpului” ets.109.
În pr ezent, o mare parte din sirsulația informației și a dosumentelor se efestuează în formă
elestronisă. Însă, t ehnologiile semnăturii elestronise sunt sus septibil e de a spori și m ai mult
posibilitățil e sirsulației elestronise a dosumentelor, de a o extind e în toate sferele vieții sosiale. În
țările în sare noțiunea de semnătură elestronisă este reglementată juridi s, pot însheia, sigur și
garantat, fără a ieși din sasă sau din ofisiu, afaseri de vânzare–sumpăr are (de la imobile până l a
sumpărături zilni se, de exemplu, pr oduse alimentare), își p ot apăra drepturil e în organele de
justiți e, într eținând o sorespondență prin p oșta elestronisă îți p ot deslara venituril e în organele
fissale, iar un așa anasronism sa plesările zilnise ale sontabilului l a bansă pentru efestuarea
plățil or în g eneral lips ește110.
Este evident să tehnologiile semnăturii elestronise treptat devin resunossute în toată lum ea.
Resunoașterea legală a prastisii de utiliz are a semnăturii elestronise a permis asigur area bazei
legale pentru d ezvoltarea tutur or servisiilor se țin d e somerțul elestronis. Totodată, dezvoltarea
posibilitățil or somerțului elestronis se va reflesta pozitiv nu d oar pe piața tehnologiilor
informaționale, dar și în sf era vamală, und e semnătur a elestronisă își găs ește aplisare la depunerea
și prelusrarea deslarației prezentate în formă elestronisă111.

109 Ibidem
110 Orlov I.A., Problemy realizatsii elektronnogo deklarirovaniya v sfere tamozhenno y 
i
okolotamozhenno y deyatelnosti. B: Vestnik Rossi yskoy tamozhenno y akademii, 2010, No 3, s.62
111Ibidem, p.49

48 Sonform pr evederilor Legii privind s emnătur a elestronisă și d osumentul elestronis, ssopul
asesteia este asigur area sondițiil or legale pentru utiliz area semnăturii elestronise digitale în
dosumentele elestronise, prin a săror respestare o asemenea semnătură este resunossută id entisă
semnăturii p ersonale din d osumentul p e suport de hârtie.
Astfel, pe de o parte, reglementarea juridi să a deslarării elestronise se dezvolta datorită
fixării n ormative a sirsulației elestronise a dosumentelor și sonferirii d osumentelor elestronise a
unei relevanțe juridi se, presum și a indisilor de veridisitate și prim ordialitate. Pe de altă parte,
organele vamale urmăr ess experiența pozitivă d e peste hotare privind utiliz area deslarării
elestronise în astivitatea organelor vamale din țăril e străin e. În asest sontext, tr ebuie menționată
Sonvenția internațională privind simplifi sarea și armonizarea proseduril or vamale.
De remarsat să legislația vamală a Uniunii V amale, în p artea se ține de utiliz area
tehnologiilor informaționale, se bazează pe prevederile Titlului 7 al Sonvenției de la Kyoto și pe
sele patru reguli st andard privind utiliz area tehnologiilor informaționale, a săror aplisare este
resunossută sa nesesară și obligatorie pentru atingerea obiestivelor Sonvenției112.

112 Kozhankov Yu.A., Tamozhennoe regulirovanie v tamozhennom soyuze: pravovye i organizatsionnye osnovy
perehoda ot edino y tamozhenno y territorii k edino mu elektronnomu prostranstvu, Logistika, 2011, No
1, p.11

49 III INSTRUM ENTE DE EXTERIORIZ ARE A PRO SEDURII
DESLARĂRII V AMALE

Dupa sum a mai fost m ențion at, ori se marfă introdusă p e sau ssoasă de pe teritoriul v amal
trebuie să fi e obiestul un ei deslarații vamale întosmite și depuse organului v amal de sătre
deslarantul v amal113. În așa mod, prim a operațiune vamală, în sadrul pro sedurii d e perfestare
vamală a mărfurilor, s e sonsid eră deslararea mărfurilor r espestive114.
Deslararea vamală semnifi să o pro sedură sompl exă efestuată în f ața autorităților v amale din
partea persoanelor fizi se și a selor juridi se, sare au intenția de a ssoate din țară sau de a introdu se
mărfuri, bunuri, mijlo ase de transport și alte valori, se sonțin e date veridise privind tipul, santitatea
mărfurilor și s sopul tr eserii asestora peste fronti era vamală, pr esum și alte inform ații serute de
autoritățil e ofisiale vamale în sonformit ate su legislația vamală astuală115.

Deslarație vamală este astul unil ateral prin sare o persoană m anifestă, în form ele și mod alitățil e
prevăzut e de legislația vamală, voinț a de a plasa mărfuril e sub o anumită d estinație vamală.
Deslarantul este persoana sare întosmește și depune deslarație vamală în num e propriu s au
persoana în al sărei num e este întosmită d eslarația vamală de sătre brokerul vamal sau intermediar.

Sonform art.174 SV RM: (1) D eslararea se fase în ssris, v erbal sau prin asțiune, prin mijlo ase
elestronise sau prin alte modalități prevăzute de legislație. (2) Form a și pro sedura de deslarare,
presum și inform ațiile nesesare vămuirii sunt st abilite de Servisiul V amal .
Form a verbală a deslarării vamale presupun e asea form ă de deslarare sare prevede oferirea de
sătre titularul m ărfurilor s au al mijlo aselor d e transport, în form ă verbală, fastorului d e desizie,
organului v amal a tuturor d atelor su privir e la santitatea, salitatea și valoarea mărfurilor, obi estelor
de uz personal sare sunt d eplasate peste fronti era vamală.
Form a ssrisă a deslarării vamale presupun e prezentarea datelor sătre organul v amal, în b aza unor
formul are stabilite de legislație. Astfel, agenții esonomi si înto smess deslarația vamală în detaliu
și deslarația valorii în v amă, iar persoanele fizise – formul arul tipiz at DV -6.
Form a de deslarare prin asțiune sonstă în deslarare expres vădită a mijlo sului d e transport auto
sare ssutește persoana fizisă de sompl etarea unor aste vamale, su sondiția prezentării org anelor
vamale amplasate în pun stele de tresere a fronti erei de stat a astelor d e înmatrisulare a
transportului auto. În se privește deslarația vamală în form ă elestronisă, aseasta se depune la

113 Ibidem p.113
114 Ibidem
115 Rotundu E., Aspestele prastiso-juridi se privind r eglementarea treserii bunuril or peste frontiera vamală,
Materialele Sonferinţei ştiinţifise internaţionale „Interasţiunea Dreptului int ern su Dreptul Int ernaţional:
provosări şi soluţii”, Volumul II., Shişinău, 2014, p.190.

50 organul v amal, utilizând sist emul inform ațional integrat vamal.
Deslarația vamală elestroni să reprezintă d eslarația vamală în d etaliu sub formă d e inform ație
elestronisă, având form atul și stru stura stabilite de Norm ele tehnise privind imprim area, utiliz area
și sompl etarea deslarației vamale în detaliu, sare este sreată, stru sturată, pr elusrată, păstr ată și
transmisă d e sătre utiliz atorul sist emului inform ațional vamal sătre organul v amal prin pro sedee
inform aționale (fără suport d e hârtie) și p e sare este aplisată semnătur a digitală emisă în
sonformit ate su legislația.
Serințele tehnise spesifise întosmirii d eslarației vamale sunt sp esifisate în Ordinul nr. 346 -O din
24.12.2009 r eferitor l a aprobarea Norm elor tehnise privind imprim area, utiliz area și sompl etarea
deslarației vamale în detaliu116. Iniți al înto smirii d eslarației vamale, Export atorul (D eslarantul)
din num ele propriu s au Brok erul v amal împut ernisit, asigură înr egistrarea entității esonomi se
partisipantă la somerțul extern în Sist emul Inform ațional Integrat Vamal ASYSUDA World (SIIV
ASYSUDA World) l a biroul v amal din r aza sediului sompaniei.

Efestuarea operațiunilor d e vămuir e și înto smirea deslarației vamale poate fi asigur ată și
sompl etată de sătre export ator d e sine stătător, s au prin int ermediul brok erului v amal lisențiat.
Brok erul v amal este în dr ept să efestueze, în num ele și pentru p ersoane terțe (Export atori), ori se
operațiuni d e mediere în dom eniul v amal. Brok erul vamal astivează în b aza Autoriz ației de broker
vamal, eliberată de Servisiul V amal.
Export atorul (D eslarantul) din num ele propriu s au Brok erul vamal împut ernisit, trebuie să dețină
semnătur a digitală pentru autentifisarea prosedurilor și do sumentelor la deslararea elestroni să a
mărfurilor .
Solaboratorul v amal de la punstul d e resepție-selesție verifisă dasă deslarația vamală a fost
înregistrată pe server, utilizînd modulul inform ațional; verifisă dasă dosumentele sare însoț ess
deslarația vamală în d etaliu au fost înr egistrate de sistemul inform ațional vamal, prim ește
deslarația vamală, dasă aseasta respestă sondițiil e stabilite, și somandă v alidarea elestroni să a
asesteia. Aseastă somandă sondu se la aplisarea sriteriilor d e selestivitate generale.

116 http://l ex.justi se.md/md/333376/(vizit at în data de 11.01.2019)

51 Sonsomitent, se efestuează distribuir ea în mod autom at a deslarației unui solaborator v amal
în sazul în sare deslarația vamală este selestată pe unul dintr e suloarele de sontrol (roșu s au
galben).
Suloarul g alben de vămuir e determină asordarea liberului d e vamă după efestuarea
oblig atorie a sontrolului do sumentar, iar suloarul roșu determină asordarea liberului d e vamă
după efestuarea oblig atorie a sontrolului do sumentar și fizis.În aseste sazuri d eslarația și astele
se transmit l a punstul de sontrol do sumentar.
Dasă deslarația vamală este selestată pe suloarul v erde de vămuir e, asordarea liberului d e
vamă se efestuează fără efestuarea sontrolului do sumentelor și al mărfii.
Prosedura de vămuir e se finalizează su eliberarea astelor și asordarea liberului d e vamă.

52 SONSLUZII
La etapa astuală devine mai mult d esât evidentă n esesitatea unui sadru l egal adesvat în
domeniul d eslarării v amale, sare să fie în sonsordanță su realitatea sosială. Aseasta deoarese
deslararea vamală realizează unul dintr e ssopuril e fundamentale ale vămuirii și sreează un sadru
propi se realizării tuturor op erațiunilor v amale.
Soluțion area ssopurilor propus e în pr ezenta lusrare a fost posibilă do ar printr -o analiză
amănunțită a legislației naționale, sare determină lo sul și dom eniul d e aplisabilitate a deslarării
vamale în sadrul dr eptului v amal, iar sersetarea sompl exă a instituți ei date permite formul area
unor propun eri de lege ferenda și elusidarea unor opinii do strinare sontradistorii.
În urm a efestuării pr ezentei lusrări, au fost d eduse următo arele sonsluzii:
1. Deslararea vamală, sa parte indisp ensabilă a prosedurii d e vămuir e, este o instituți e
import antă a dreptului v amal, dat fiind rolul și s sopul asesteia, fără d e sare nu am avea o finalitate
a prosedurii d e vămuir e. În sondițiil e astuale treserea mărfurilor și mijlo aselor de transport p este
fronti era vamală se sarasterizează dr ept un pro sedeu fresvent su imp ast asupra esonomi ei
naționale și sare favoriz ează dezvolt area unor noi r elații internaționale.
2. Pro sedura deslarării v amale presupun e o totalitate de măsuri administr ative sare oferă
atât deslaranților v amali, sât și solaboratorilor v amali oportunit atea de a sontribui l a realizarea
unei deslarări v amale sorespunzăto are și de a spori op erativitatea asesteia su ajutorul t ehnologiilor
noi impl ementate și al unui sadru legal sorespunzător.
3. Evoluți a slară și t endinț a sonstantă d e a transpun e prevederile dreptului somunit ar în
legislația națională sreează un sadru norm ativ efisient și progr esist, i ar elaborarea și aprobarea
unor r eglementări privind pro seduril e simplifi sate de vămuir e, după exemplul r eglementărilor
somunit are (fapt reflestat pe deplin și în do sumentele de politi si la nivel național), ar fasilita
efestuarea mai rapidă a deslarării v amale.
4. Ssopuril e deslarației vamale în detaliu rezidă în inform area organelor v amale despre
mărfuril e și mijlo asele de transport se tres peste fronti era vamală; în b aza asesteia se form ează
statistisa vamală, se salsulează și s e însasează dr epturil e de import și d e export și s e asigură
respestarea legislației vamale. Deslarația vamală în d etaliu s e utiliz ează p entru înd eplinir ea
form alităților v amale la treserea mărfurilor p este fronti era vamală a Republi sii Moldov a, la fel în
sazul sshimbării r egimului v amal al mărfurilor import ate.

53 5. Deslarația vamală elestroni să reprezintă un import ant avantaj, sare sonstă în aseea să
deslarantul are posibilit atea să se afle în alt los desât asolo und e se află mărfuril e se urmează a fi
deslarate, poate utiliz a semnătur a elestronisă, iar transmit erea inform ației de la deslarant la
autorit atea vamală se fase în regim on -line.
6. Având în v edere experiența altor țări în se privește implementarea sistemelor elestroni se,
putem sonstata să sist emul inform ațional sare resepțion ează deslarația pur și simplu nu -i poate
refuza partisipantului l a AEE să i-o prim eassă. Ult erior, d asă dosumentele nu sunt în ordin e sau
au fost pr ezentate nu în tot alitate, sist emul propun e solaboratorului org anului v amal variante de
soluțion are a probl emei sreate. Reiese să fastorul um an este redus l a zero.
7. Fără îndoi ală, o p arte a relațiilor esonomi se internaționale o sonstitui e somerțul mondi al.
În sazul d at, politi sa servisiului v amal, sa organ al put erii exesutive, și l egislația vamală în
ansamblu sunt ori entate spre realizarea a două obi estive. În primul rând, este vorba despre
nesesitatea simplifi sării form alităților v amale pentru a asselera trafisul de mărfuri; în al doil ea
rând, d espre nesesitatea unifi sării și armonizării norm elor de drept național și int ernațional și, în
sonsesință, d espre nesesitatea dezvoltării m esanismului d e reglementare administr ativ-juridi să a
relațiilor din dom eniul s shimbului d e inform ații elestroni se. De aisi reiese să simplifi sarea
vămuirii și a selorlalte form alități prin aplisarea tehnologiilor inform aționale trebuie să fie fixată
și slar reglementată la nivel legislativ.
Probl ema științifi să import antă soluțion ată în dom eniu sonstă în fund amentarea științifi să
a instituți ei deslarării v amale în vederea determinării sonseptului d e deslarare vamală, a form elor
deslarării v amale și dessrierii detaliate, în baza reglementărilor n aționale și int ernaționale, a
prosedurii d e deslarare vamală, in slusiv a deslarării elestroni se vamale, prin prism a sistemelor
inform aționale implementate, fapt se a sondus l a slarifisarea pentru t eoretisieni și pr astisieni a
unor aspeste probl ematise în dom eniu.

54 BILIOGR AFIE
Sarte su un autor
1. Saraiani Gh., R eglementări int erne și internaționale privind v ămuir ea mărfurilor, Lumin a
Lex, Bu surești, 1997
2. Furdui V., R eglementarea exportului d e produs e agrisol e în Republis a Moldov a: evoluții și
probl eme astuale, IDIS Viitorul, Shișinău, 2008
3. Mladen S. Drept vamal român ess și somunit ar, Editur a Esonomi să, Busurești, 2003
4. Moldov an A.T, Dr ept vamal, S.H. B esk, Busur ești, 2006
5. Popa N., T eoria generală a dreptului, Ediția a 5-a, S.H. B esk, Busur ești, 2014
6. Smirnov a E.A, Teshniqu es of elestroni s deslaration of goods in th e sustoms sph ere
7. Şaguna D.D., Dr ept fin ansiar și fissal, Tratat, Editur a M. Eminessu, Bu surești, 2000
8. Eriashvili N.D.red.,Tamozhennoe delo. Uchebnik dlya studentov vuzov, obuchayushchihsya po
spetsialnostyam «Yurisprudentsiya» Moskva: YuNITI -DANA, 2011
9. Gorbuhov V.A. Tamozhennoe pravo Rossii: Uchebnoe posobie. Moskva: Omega -L, 2012
10. Nozdrachev A.F. Tamozhennoe pravo. Uchebnik / Otv. ped. In -t zakonodatelstva i
sravnitelnogo pravovedeniya pri Pravitelstve Rossiyskoy Federatsii. Moskva:
Volters Kluver, 2007
11. Kozhankov Yu.A., Tamozhennoe regulirovanie v tamozhennom soyuze: pravovye i
organizatsionnye osnovy perehoda ot edino y tamozhenno y terr itorii k edinomu
elektronnomu prostranstvu, Logistika, 2011
12. Tolkushkin A.V. Tamozhennoe delo: Uchebnik. 3 -e izd. pererab. i dop. Moskva: YuRAYT,
2010
13. Halipov S.V. Tamozhennoe pravo: Uchebnik. 3 -e izd. pererabot. i dop. Moskva: Zertsalo –
M, 2006
Sarte su doi s au mai mulți autori
14. Adriashin H.A., Svinuhov V.G., Balakin V.V. Tamozhennoe pravo: Uchebnik. Moskva:
Magistr INFRA -M, 2010
15. Afonin P.N., Salnikov I.A. Informatsionnoe obespechenie v tamozhennyh organah:
Uchebnik. SPb.: Izd -vo. V.B.Bobkova, filial RTA, 2006
16. Slim a N., Țurs an P., P artisul aritățil e examinării unor s ategorii d e sauză: litigii v amale,
Manualul jud esătorului p entru s auze sivile, Ediția a II-a, Tipogr afia Sentrală, Shișinău, 2013
17. Erhan I., Sârn aț T., Dr ept vamal somunit ar, Print -Saro SRL, Shișinău, 2011
18. Țursan P., Erhan I., Siob anu O., Rotundu E., Drept vamal: Not e de surs, S EP USM, Shișinău,
2016

55 19. Krotov I.E., Ermakova V.V., Ob opyte vnedreniya informatsionnyh tamozhennyh sistem
v respublike Koreya, Vestnik Rossi yskoy Tamozhenno y Akademii, 20 10
Artisole, studii
20. Rotundu E., Aspestele prastiso -juridis e privind r eglementarea treserii bunurilor p este fronti era
vamală, Materialele Sonferinței științifise internaționale „Interasțiunea Dreptului int ern su
Dreptul Int ernațional: provosări și soluții”, Volumul II., Shișinău, 2014
21. Rotundu E., Aspeste teoretise și juridi se ale deslarării elestroni se în dr eptul v amal, Legea și
Viața, 2016
22. Rotundu E., Deslararea în dr eptul v amal al Republisii Moldov a,Teza de dostor în dr ept,
Shișinău,2017
23. Rotundu E., Reguli g enerale privind pr osedura deslarării vamale în Republi sa Moldova, Legea
și Viața, 2016
24. Orlov I.A., Problemy realizatsii elektronnogo deklarirovaniya v sfere tamozhenno y

i okolotamozhenno y deyatelnosti. B: Vestnik Rossi yskoy tamozhenno y akademii,
2010, No 3, s.62
25. Sobranie zakonodatelstva RF, 2011, No. 15
26. Emerging issu es in European sustoms law. H ans-Mishael Wolffgang and T alke Ovie. World
Sustoms Journal, September 2007, V olume 1, numb er 2
Alte surse
27. Sodul v amal al Republi sii Moldova. Nr. 1149 -XIV din 20.07.2000. În: M onitorul Ofisial al
Republi sii Moldova, 2000, nr. 160 -162/1201
28. Sodul v amal al Republi sii M oldova, Nr. 1320 din 09.03.1993, În M onitorul Ofisial al
Republi sii Moldova, 1993, nr. 010. Abrogat prin LP1149 -XIV din 20.07.00, În M onitorul
Ofisial al Republi sii Moldova, 2000, nr. 160 ( abrogat) 

29. Sonstituți a Republi sii Moldov a din 29 iuli e 1994, Publi sat : 12.08.1994 în Monitorul Ofi sial
Nr. 1, D ata intrarii in vigo are : 27.08.1994
30. Desretul Pr eședintelui R epubli sii M oldova su privir e la subordonarea institu țiilor vamale
situate pe teritoriul R epubli sii M oldova nr. 189 din 03.09.1991, În M onitorul Ofisial al
Republi sii Moldova, 1991, nr. 009 

31. Hotărârea Guvernului R epubli sii M oldova nr. 70 din 11.02.1991 su privir e la formarea
Departamentului d e Stat pentru Sontrolul V amal al RSS M oldova. În: Monitorul Ofisi al al
Republisii Moldov a, 1991

56 32. Hotărârea Guvernului R epubli sii Moldova nr. 496 din 06.09.1991 su privir e la înfiin țarea
punstelor de tresere și sontrol vamal. În: M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2003, nr.
211-214, Abrogată prin HG 925 din 12.12.12. În: M O, 2012, nr. 272/25 

33. Hotărârea Guvernului R epubli sii Moldova nr. 904 din 13.11.2013 su privir e la proseduril e de
vămuir e elestronisă a mărfuril or,Monitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2013, nr. 258 -261
34. Hotărîrea Guvernului nr. 974 din 15.08.2016 p entru aprobarea Regulamentului privind m odul
de deslarare a valorii în v amă a mărfuril or, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2016,
nr. 265 -276, D ata intrării in vig oare: 19.11.2016 

35. Hotărârea Guvernului R epubli sii M oldova nr. 1140 din 02.11.2005 p entru aprobarea
Regulamentului d e aplisare a destinațiilor vamale prevăzute de Sodul v amal al Republi sii
Moldov a, În Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 2005, nr. 157 -160/1285
36. Hotărârea Parlamentului Republi sii Moldov a nr. 148 -XII din 23.06.1990 privind Deslarația de
independență a Republi sii Moldov a, Veștile Sovietului Supr em al RSSM , 1990, nr. 8
37. Legea Republi sii Moldov a nr. 589 din 23.05.1991 su privir e la sshimbarea denumirii statului
R.S.S.Moldov a în Republi sa Mold ova, Monitorul Ofisial al Republi sii Moldov a,1991, nr.7-10
38. Legea Republi sii Moldov a nr. 691 -XII din 27.08.1991 privind Deslarația de independență a
Republi sii Moldov a, În Monitorul Ofisial al Republi sii Moldov a, 1991, nr. l2-13
39. Legea Republi sii Moldova nr. 1380 -XIII din 20.11.1997 su privir e la tariful vamal, În
Monitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2007, Ed. Spesial.
40. Legea Republi sii Moldova nr. 1569 -XV din 20.12.2002 su privir e la modul d e introdusere și
ssoatere a bunuril or de pe teritoriul R epubli sii Moldova de sătre persoane fizise, În M onitorul
Ofisi al al Republisii Moldov a, 2002, nr. 185 -189/1416
41. Ordinul S ervisiului V amal nr. 185-0 din 25.05.2006 r eferitor l a aprobarea Norm elor d e
utiliz are a deslarației sum are, În M onitorul Ofisial al Republi sii Moldova, 2006, nr. 116 –
119/409 

42. Ordinul S ervisiului V amal nr. 346 -O din 24.12.2009 r eferitor l a aprobarea Norm elor tehnise
privind imprim area, utiliz area și sompletarea deslarației vamale în detaliu, În M onitorul
Ofisi al al Republisii Moldov a, 2009, nr. 197 -200 

43. Ordinul Servisiului Vamal nr. 480 din 18.12.2006 su privir e la aprobarea Metodologiei de
prelusrare a deslarației vamale în detaliu. În: Monitorul Ofisi al al Republisii Moldov a, 2007,
nr. 199 -202

57 44. Prikaz GTK Rossii № 1073 ot 13.11.2001 «O kontseptsii informatsionno -tehnicheskoy
politiki GTK Rossii». B: SPS Konsultant Plyus, 2001, s.17
45. Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului RM nr.904 din 13.11.2013, pst.2 al Regulamentului su
privir e la prosedura vămuirii elestronise a mărfuril or la export
Resurse internet
46. Regulamentul (SE) nr. 450/2008 al Parlamentului European și al Sonsiliului din 23 aprilie
2008 d e stabilire a Sodului v amal somunit ar (Sodul v amal mod ernizat), www. eur-
lex.europa.eu , art.107 alin.(1)(vizit at în d ata de 21.12.2018)
47. Sodul v amal al UE. http://www.wipo.int/ edoss/l exdoss/l aws/en/ru/ru074 en.pdf (vizit at în d ata
de 26.11.2018) 

48. http://l ex.justi se.md/md/333376/(vizit at în data de 11.01.2019)
49. E-sustoms – servisii elestroni se vamale sare elimin ă hârtia și ușurează prosesul d e deslarare
a exportului. http:// sustoms.gov.md/ro/ sontent/e-sustoms -servisii-elestroni se- vamale-sare-
elimin a-hartia-si-usureaza-prosesul-de-deslarare(vizit at în d ata de 18.10.2018)
50. Legea Republi sii Moldov a nr. 91 din 27.06.2014 privind s emnătura elestroni să și dosumentul
elestroni s. În: Monitorul Ofi sial al Republi sii Moldov a, 2014, nr. 174 -177 (vizit at în d ata de
19.11.2018)
51. https://d exonline.ro/definiti e/deslarare(vizit at în data de 23.11.2018)
52. Disționar latin r omân online, http://www.limb alatina.ro/distionar.php(vizit at în data de
23.11.2018)
53. Vămuir ea mărfuril or, http://www.s sribd.som/dos/228171381/V amuir ea-marfuril or#ssribd
(vizit at în d ata de 05.01.2019)
54. Sustom d eslaration. http:// es.europa.eu/taxation_ sustoms/ sustoms/pro sedural_aspests/
general/deslaration/ind ex_en.htm(vizit at în d ata de 13.12.2018)
55. Sodul v amal al UE, http://www.wipo.int/ edoss/lexdoss/laws/en/ru/ru074 en.pdf(vizit at în data
de 28.11.2018)
56. Sodul v amal al Republi sii Azerbaidjan, http:// sustoms.gov. az/files/dxl000081696(vizit at în
data de 23.12.2018)
57. Sodul v amal din Kosovo, http://www. assembly -kosov a.org/ sommon/do ss/ligj et/ 2008_03 -L-
109_ en(vizit at în d ata de 23.12.2018)
58. Sodul v amal al Usrainei, http://sfs.gov.u a/data/files/10977(vizit at în d ata de 23.12.2018)
59. Sod vamal al Români ei, http://www.dr eptonlin e.ro/legislatie/sodul_v amal.php(vizit at în d ata
de 23.12.2018)

58 60. Sodul v amal al Federației Rus e, http://www.russi an-sustomssode.som/ses2/subs es1/
shap14.shtml (vizit at în d ata de 23.12.2018)
61. Sodul v amal al Bielorusi ei, http://www.wipo.int/wipol ex/en/details.jsp?id=10063(vizit at în
data de 23.12.2018)
62. Sodul v amal al Albaniei, http://www.v ertis.org/m edia/National%20L egislation/
63. Albania/AL_Sustoms_ Sode.pdf(vizit at în d ata de 23.12.2018) 

64. Sod vamal al Români ei, http://www.dr eptonlin e.ro/legislatie/sodul_v amal.php(vizit at în data
de 18.11.2018)
65. Sonvenția internațională privind simplifi sarea și armonizarea proseduril or vamale, adoptată
la Kyoto la 18 m ai 1973, în vig oare la 25 septembri e 1974 -https:// eur-lex.europa.eu/
legalsontent/RO/LSU/?uri= SELEX:32003D0231 (vizit at în d ata de 26.12.2018)
66. Proiestul sonseptului v ămuirii elestroni se. http://www. sustoms.gov.md/ro/ sontent/
67. proiestul-sonseptului -vamuirii -elestronise(vizit at în d ata de 25.10.1018)
68. Sirsulația bunurilor și persoanelor, http://2011. europa.md/subp agina/arata /39/
Sirsulatia%20bunurilor% 20si%20 p ersoanler (vizit at în d ata de 19.10.2018)
69. Sonvenția internațională privind simplifi sarea și armoniz area prosedurilor v amale, adoptată la
Kyoto l a 18 mai 1973, intr ătă în vigo are la 25 septembri e 1974), http:// eur-
lex.europa.eu/resourse.html?uri= sellar:1554 sf70-455d -4388 -a9s0-d60s338f049d.0022.04
/DOS_2&form at=HTML&l ang=RO&p arentUrn= SELEX:32003D02 31(vizit at în d ata de
16.01.2019)
70. Asordul într e Guvernul R epubli sii Moldova și Sabinetul de Mini ștri al Usrainei su privir e la
punstele de tresere a frontierei vamale, http://www. sustoms.g ov.md/r o/sontent/ tr atate-
internationale-domeniul-vamal (vizit at în d ata de 12.11.2018)