Artroplastia Totală De Şold In Sechelele Displaziei Coxofemurale Posibilităţi Tehnice De Ameliorare [610692]
UNIVERSITATEA DE MEDICIN Ă ȘI FARMACIE
CRAIOVA
FACULTATEA DE MEDICIN Ă GENERAL Ă
TEZĂ DE DOCTORAT
Rezumat
ARTROPLASTIA TOTAL Ă DE ȘOLD ÎN SECHELELE DISPLAZIEI
COXOFEMURALE.POSIBILIT ĂȚI TEHNICE DE AMELIORARE
Conducător științific:
Acad. Prof. Univ. Dr. NICOLAE GORUN
D o c t o r a n d :
D r . E M I L M A R E Ș
2011
Cuprins
A. PARTEA GENERAL Ă …………………………………………………….. 9
Introducere ș i scurt istoric ……………………………………………………… 10
CAPITOLUL 1. Date de anatomie descriptiv ă asupra articula ției coxofemurale
………………………………………………………………………. ………. 13
1.1. Date generale …………………………………………………………….. 13
1.2. Articula ția coxofemural ă, articula ția șoldului sau
articulația coapsei (coxa = coaps ă) (articulatio coxae) ….. 13
1.2.1. Suprafe țele articulare sunt plasate în cotil și pe capul
femural ………………………………………………………………………. 13
1.2.1.1. Cavitatea cotiloid ă, cotil sau acetabulum ……………………….. 13
1.2.1.2. Capul femural (caput femoris) ………………………………………. 15
1.2.2. Mijloace de unire…………………………………………………………. 16 1.2.2.1. Capsula articulară………………………………………………………… 16
1.2.2.2. Ligamente pericapsulare………………………………………………. 17
1.2.2.3. Ligamentul rotund al capului femura l (ligamentum capitis femoris)
………………………………………………………………………. 19
1.2.2.4. Sinoviala coxofemural ă…………………………………………………. 20
1.2.2.5. Raporturile articula ției șoldului……………………………………… 20
1.2.2.6. Alte elemente anatomice…………………………………………………. 22
1.2.2.7. Vasculariza ția și inervația articula ției șoldului…………………. 23
CAPITOLUL 2
Structuri funcț ionale și biomecanica articula ției
coxofemurale……………………………………………………………………………. 25
2.1. Structuri funcț ionale ………………………………………………………….. 25
2.2. Aparatul muscular al șoldului …………………………………………….. 26
2.3. Mișcări……………………………………………………………………………….. 31
CAPITOLUL 3
Histologia structurilor articulare coxofemurale …………………………. 36
CAPITOLUL 4
Clasificarea coxartrozelor …………………………………………………………….. 40
4.1. Clasificarea etiologică……………………………………………………………. 40
4.2. Clasificarea anatomopatologic ă ……………………………………………. 41
CAPITOLUL 5 Patogenia coxartrozelor……………………………………………………………….. 42
5.1. Teoria originii circulatorii ……………………………………………………… 42
5.2. Teoria osteocondral ă (Axhausen) …………………………………………… 42
5.3. Teoria vascular ă (Harrison-Trueta) ………………………………………… 42
5.4. Teoria vascular ă (Arlet, De Sèze, Durieu) ………………………………. 43
5.5. Teoria mecanofunc țională (Pommer și Lang) …………………………. 43
5.6. Teoria mecanic ă (Pauwels, Freeman) ……………………………………… 43
5.7. Teoria sinovial ă ……………………………………………………………………. 43
5.8. Teoria chimioenzimatic ă (Vignon și De Sèze) …………………………. 43
5.9. Mecanisme complexe ……………………………………………………………… 43
CAPITOLUL 6
Examenul clinic al coxartrozelor ………………………………………………….. 50
6.1. Durerea ………………………………………………………………………………. 50 6.2. Redoarea articular ă……………………………………………………………… 51
6.3. Atitudinea vicioas ă……………………………………………………………….. 52
6.4. Cota ția evaluării coxartrozelor …………………………………………….. 54
6.5. Diagnosticul diferen țial………………………………………………………… 59
6.6. Evolu ția coxartrozelor ………………………………………………………… 59
CAPITOLUL 7
Examenul radiologic al șoldului normal și șoldului artrozic …………. 60
7.1. Examenul radiologic al șoldului normal ………………………………. 63
7.2. Aspecte radiologice în șoldul artrozic ……………………………………. 71
7.3. Alterări morfologice ale capului femural și cotilului ……………… 74
7.4. Examene radiologice suplimentare ……………………………………….. 74
7.5. Proba recentrării dinamice a capului femural ……………………….. 75
7.6. Tomografia axial ă computerizată …………………………………………. 75
7.7. Flebografia intratrohanteriană …………………………………………….. 75
7.8. Radiocinematografia dinamicii circuitului venos …………………… 76
CAPITOLUL 8
Anatomia patologic ă a coxartrozelor …………………………………………….. 76
8.1. Coxartroza incipient ă………………………………………………………… 76
8.1.1. Cartilajul articular ……………………………………………………………… 76
8.1.2. Alter ările osoase …………………………………………………………………. 76
8.1.3. Membrana sinovial ă…………………………………………………………… 76
8.1.4. Capsula articular ă………………………………………………………………. 76
8.2. Coxartroz ă medie ………………………………………………………………. 76
8.2.1. Cartilajul articular ………………………………………………………………. 77
8.2.2. Alter ări osoase. …………………………………………………………………… 77
8.2.3. Membrana sinovial ă……………………………………………………………. 77
8.2.4. Lichidul sinovial …………………………………………………………………. 77
8.2.5. Capsula articular ă ……………………………………………………………… 77
8.26. Osteofitele ………………………………………………………………………….. 77
8.3. Coxartroz ă gravă……………………………………………………………….. 77
8.3.1. Cartilajul articular. …………………………………………………………….. 77
8.3.2. Alter ări osoase …………………………………………………………………….. 78
8.3.3. Membrana sinovial ă…………………………………………………………….. 78
8.3.4. Lichidul sinovial ………………………………………………………………….. 78
8.3.5. Capsula articular ă……………………………………………………………….. 78
CAPITOLUL 9
Complica țiile artroplastiei totale de șold………………………………………… 79
9.1. Complica ții precoce ………………………………………………………….. 79
9.1.1. Complica ții sistemice ………………………………………………………….. 79
9.1.1.1. Mortalitatea intra- și postoperatorie…………………………………….. 79
9.1.1.2. Complica ții pulmonare ……………………………………………………….. 79
9.1.1.3. Complica ții cardiace ………………………………………………………….. 79
9.1.1.4. Complica ții renale și urinare ………………………………………………. 79
9.1.1.5. Complica ții gastrointestinale ………………………………………………. 79
9.1.2. Complica ții locale ………………………………………………………………. 79
9.1.3. Embolia gr ăsoasă………………………………………………………………. 80
9.1.4. Tromboflebita …………………………………………………………………….. 80
9.1.5. Complica ții intraoperatorii ………………………………………………….. 80
9.1.6. Complica ții neurovasculare . ………………………………………………. 80
9.2. Complica ții tardive. ………………………………………………………….. 81
9.2.1. Osificări heterotopice . ……………………………………………………….. 81
9.2.2. Malignizarea local ă …………………………………………………………… 82
9.2.3. Fracturi femurale de stress ……………………….. ………………………. 82
9.2.4. Degradarea pieselor protetice ………………………………………………. 82
CAPITOLUL 10
Principii de tratament în coxartroze ………………………………………………… 83
10.1. Tratamentul profilactic ……………………………………………………… 83
10.2. Tratamentul conservator …………………………………………………… 84
10.3. Tratamentul chirurgical …………………………………………………….. 88
10.3.1. Date generale …………………………………………………………………….. 88
10.3.2. Tenotomii…………………………………………………………………………… 90
10.3.3. Osteotomii………………………………………………………………………….. 90
10.3.3.1. Osteotomia intertrohanterian ă oblică cu transla ția internă a
diafizei femurale …………………………………………………………………. 90
10.3.3.2. Osteotomia de varizare (Pauwels I) ………………………………………. 92
10.3.3.3. Osteotomia de valgizare (Pauwels II) ……………………………………. 92
10.3.3.4. Artroplastia ………………………………………………………………………… 93
10.3.3.5. Indica țiile și contraindica țiile artroplastiei totale …………………… 97
B. PARTEA PERSONALĂ ……………………………………………………………… 101
CAPITOLUL 11
Locul actual al osteotomiei intertrohanteri ene oblice de medializare în tratamentul
complex al coxartrozelor ……………………………………………….. 102
11.1. Date generale ………………………………………………………………………. 102
11.2. Tehnica operatorie………………………………………………………………. 103
11.3. Discu ții………………………………………………………………………………… 105
11.4. Rezultate ……………………………………………………………………………… 109
CAPITOLUL 12
Artroplastia total ă de ș old în coxartrozele secundare pe displazie coxofemural ă
congenital ă……………………………………………………………… 114
12.1. Date generale ……………………………………………………………………….. 114
12.2. Consecin țe terapeutice ………………………………………………………….. 117
12.3. Cazuistic ă……………………………………………………………………………… 120
12.4. Discu ții…………………………………………………………………………………. 123
12.5. Cazuri clinice …………………………………………………………………………. 128
CAPITOLUL 13
Studiu statistic al deciment ărilor pe o perioad ă de 10 ani (2001–2010)
………………………………………………………………………………… 134
13.1. Date generale …………………………………………………………………… 134
13.2. Cauzele reviziilor protezelor totale de șold……………………….. 137
13.3. Studiu statistic personal ……………………………………………………. 141
13.4. Fiziopatologia deciment ărilor protezelor totale de șold –
forme anatomoclinice ……………………………………………………….. 144
13.4.1. Particulele metalice …………………………………………………………… 149
13.4.2. Cimentul (polimetacrilat de metil) …………………………………….. 150
13.4.3. M ărimea particulelor (dimensiuni) ……………………………………. 151
13.4.4. Concentra ția particulelor…………………………………………………… 151
13.4.5. Natura particulelor……………………………………………………………. 152
13.4.6. Forma particulelor …………………………………………………………….. 153
13.4.7. Factorii biologici din boala de particule ……………………………… 153
13.4.8. Reac țiile locale și sistemice la prezen ța particulelor de
polietilen ă…………………………………………………………………………. 154
13.4.9. Mediatorii celulari și moleculari ai reac țiilor locale și sistemice
la particulele de uzur ă………………………………………………………. 155
13.4.10. Markeri biologici (imunol ogici) ai procesului de uzur ă și decimentare
aseptică…………………………………………………………. 163
13.4.11. Produsele propriu-zise de uzur ă…………………………………………. 163
13.4.12. Markeri ce reflect ă consecin țele biologice ale pro-cesului de
uzură…………………………………………………………………………………. 164
13.4.13. Diseminarea sistemic ă a particulelor de uzur ă…………………….. 164
13.4.14. Examen clinic ș i radiologic ………………………………………………….. 166
13.4.15. Obiectivele reviziei ……………………………………………………………….. 170
C. STUDIU EXPERIMENTAL CU METODA ELEMENTELOR
FINITE………………………………………………………………………………….. 171
CAPITOLUL 14
Studiu experimental cu metoda elementelor finite …………………………. 172
14.1. Date generale …………………………………………………………….. 172
14.2. Material și Metodă…………………………………………………….. 175
14.2.1. Material …………………………………………………………………….. 175
14.2.2 Metodele numerice de calcul ……………………….. 176
14.2.2.1. Metoda cinematic ă (algoritmul Runge-Kutta …………………. 176
14.2.2.2. Metoda cu elemente finite ……………………………………………. 177
14.2.3. Modele matematice tridimensionale generate …………………. 179
14.2.3.1. Modele geometrice trid imensionale ale articula ției coxofemurale
………………………………………………………………. 179
14.2.3.1.1. Modelul geometric trid imensional al articula ției coxo-
femurale pentru modelul cinematic ………………………………….. 179
14.2.3.1.2 Modelul geometric tridimensional pentru modelul cu elemente
finite al articula ției coxofemurale normale ……………………….. 186
14.2.3.1.3. Modelul geometric tridimensional pentru modelul cu elemente
finite al articula ției coxofemurale cu displazie congenital ă cu
coxa valga subluxantă…………………………………………………….. 191
14.3. Modelul cinematic al articula ției coxofemurale …………….. 197
14.4. Modelul cu elemente finite al articulaț iei coxofemurale
normale………………………………………………………………………… 203
14.5. Modelul cu elemente finite al articulaț iei coxofemurale cu
displazie congenital ă, cu coxa valga subluxant ă……………… 211
14.6. Proprietăț i de material utilizat………………………………………. 219
14.6.1. Propriet ăți de material utilizat în studiul cinematic ……………. 219
14.6.2. Propriet ăți de material utilizat în studiul experimental cu
metoda elementelor finite ………………………………………………… 219
CAPITOLUL 15
Condiții la limit ă aplicate. Rezultatele studiului experimental …………… 221
15.1. Studiul cinematic ……………………………………………………………. 221
15.1.1. Condi ții la limită aplicate…………………………………………………. 221
15.1.2. Rezultate studiului cinematic ………………………………………… 221
15.2. Studiul experimental cu metoda elementelor finite ………… 232
15.2.1. Condi ții la limită aplicate……………………………………………….. 232
15.2.2. Rezultate ob ținute………………………………………………………….. 233
15.2.2.1. Articula ția coxofemural ă normală……………………………………. 233
15.2.2.2. Articula ția coxofemural ă cu displazie ……………………………….. 243
Concluzii generale ……………………………………………………………………………. 254
Bibliografie ……………………………………………………………………………………….. 261
A. PARTEA GENERAL Ă
Introducere ș i scurt istoric
Coxartroza este o boal ă cronică degenerativ ă a adultului (artropatie cronic ă) și reprezint ă
90% din afec țiunile șoldului. Din punct de vedere morfologic, se caracterizeaz ă prin leziuni
distructive ale cartilajului articular , asociate cu leziuni distructive și proliferative ale țesutului
osos cubcondral.
Coxartrozele secundare sunt acele artroze de șold, în care factorii locali sunt incrimina ți
drept cauze declan șatoare certe.
Prima descriere științifică a coxartrozei apar ține lui Hunter (1759), care a denumit-o
„artrită uscată a șoldului” (artritis secca) și reprezint ă primul document semnificativ pe care îl
posedă istoria medicinii.
Actul de naș tere al denumirii de coxartroz ă a fost inițiat de doi autori englezi, Colles
(1839) și Redfern (1849), care au descris dou ă procese concomitente opuse: rezorb ție
osteocartilaginoas ă și neoforma ție osoasă .
Astăzi, termenul de coxartroz ă este bine definit, iar literatura publicat ă în ultimii 40 de
ani, a stabilit cu precizie car acterele acestei boli, cu toate c ă mai persist ă zone de umbr ă, mai
ales, în ceea ce prive ște etiopatogenia și valoarea comparativ ă a diverselor tratamente aplicate.
CAPITOLUL 1
Date de anatomie descriptiv ă asupra articula ției coxofemurale
1.1. Date generale
Coxalul (os coxae) este un os vol uminos, plat, neregulat și torsionat ca o elice, alc ătuit
din două lame de țesut compact, între care se afl ă un strat de țesut spongios de grosime variabil ă.
Coxalul particip ă la formarea articula țiilor cu osul sacru și femur.
1.2. Articula ția coxofemural ă, articula ția șoldului sau articula ția coapsei (coxa =
coapsă) (articulatio coxae)
Unește centura pelvin ă cu membrul inferior și este o articula ție sferoidal ă perfectă (enartroz ă), cu
trei axe de miș care și rol deosebit de important în static ă și locomoție.
1.2.1. Suprafe țele articulare sunt plasate în cotil și pe capul femural
1.2.1.1. Cavitatea cotiloidă, cotil sau acetabulum (de la gr.Kotile = strachin ă sau de la lat.
acetabulum = vas pentru o țet) este o cavitate emisferic ă situată pe fața externă a osului iliac, la
joncțiunea ilion-pubis-ischion.
În interiorul să u, cotilul prezint ă o zonă articular ă semilunar ă (facies lunata, facies
articularis), care înconjoară o parte nearticulară , de formă patrulateră , denumit ă fosă acetabular ă
(fossa acetabuli ).
Capul femural (caput femoris)
Este o proieminen ță articulară rotundă , netedă și lucioasă, reprezentând 2/3 dintr-o sferă
de aproximativ 50 mm diametru.
1.2.2.Mijloace de unire
1.2.2.1. Capsula articulară
Are forma unui man șon conoid, cu baza mare inserat ă pe coxal și baza mic ă inserată pe
femur. Capsula se prinde pe sprânceana cotiloid ă și fața externă a bureletului cotiloidian.
La nivelul femurului, capsula se inser ă pe gâtul anatomic.
1.2.2.2. Ligamente pericapsulare
– Ligamentul iliofemural (ligamentum iliofemorale – ligamentul lui Bertin) are form ă
triunghiular ă sau de evantai. În real itate, este vorba de dou ă fascicule: un fascicul superoextern
oblic sau iliopretrohanterian și un fascicul anterior vertical sau iliopretrohantinian.
Este cel mai puternic ligament al articula ției coxofemurale și suportă o încă rcare de 350-
500 kg. Acest ligament limiteaz ă extensia, rota ția externă și abducția.
– Ligamentul pubofemural ( ligamentum pubofemorale) este alcă tuit din fibre situate pe
fețele anterioar ă și internă ale articula ției.
Fig.5. Tensiunea simultan ă a celor trei ligamente anterioare
a. în mișcarea de extensie
b. în mișcarea de rota ție externă
El limiteaz ă abducția și rotația externă. Aceste trei ligamente formeaz ă litera „N” pe fa ța
anterioară a articula ției.
1.2.2.3. Ligamentul rotund al capului fe mural (ligamentum capitis femoris)
1.2.2.4. Sinoviala coxofemural ă
Sinoviala secret ă un lichid g ălbui și vâscos, cu rol important în biomecanica articular ă a
șoldului
1.2.2.7. Vasculariza ția și inervația articula ției șoldului
Articulația coxofemural ă este vascularizat ă prin rețeaua articular ă (rete articulare),
formată de artera circumflex ă medială, artera circumflex ă laterală (ramuri din artera femurală
profundă) și artera obturatoare.
Întoarcerea venoasă este asigurat ă de venele profunde ale coapsei și bazinului: vena
femurală profundă , vena femural ă, vena iliacă internă.
Capsula este inervată de nervul obturator, nervul femural și nervul sciatic.
CAPITOLUL 2
Structuri funcț ionale și biomecanica articula ției coxofemurale
2.3. Mișcări
Din punct de vedere biomecanic, articulația șoldului este o articula ție sferoidal ă tipică
(enartroză) cu trei axe de mi șcare, în care se produc urm ătoarele miș cări: flexie – extensie,
abducție – adduc ție, circumduc ție și rotație internă – rotație externă.
În mod normal, mi șcările de flexie-extensie și cele de abduc ție-adducț ie se asociaz ă cu
mișcări de rotație datorită lungimii colului femural și unghiului de înclina ție.
Valorile active și pasive ale acestor mi șcări sunt prezentate în tabelul al ăturat (tabel
I)(70).
• Flexia este mișcarea prin care fa ța anterioară a coapsei se apropie de fa ța
anterioară a abdomenului.
• Extensia este mișcarea invers ă, de apropiere a fe ței posterioare a coapsei de
fesă.
Axul acestui cuplu de mi șcări este axul transversal, care une ște foseta capului cu vârful
marelui trohanter (fig.12).
• Abducția este mișcarea prin care coapsa se îndep ărtează de linia median ă a
corpului.
• Adducția este mișcarea invers ă, de apropiere a coapsei de linia median ă.
Axul acestui cuplu de mi șcări, este axul anteropo sterior, care trece prin centrul capului
femural.
Mișcările de rota ție se produc în jurul unui ax verti cal, care trece prin centrul capului
femural.
● Rotația internă se traduce prin orientarea în ăuntru a vârfului piciorului și
se mai nume ște pronație femural ă.
• Rotația externă se traduce prin orientarea în afar ă a vârfului piciorului ș i se
mai nume ște supinație femural ă.
Circumduc ția este succesiunea, în sens orar sau antiorar, a patru mi șcări: flexie –
abducție, extensie – adducț ie și invers. Miș cările de rota ție nu particip ă la circumduc ție.
CAPITOLUL 4
Clasificarea coxartrozelor
4.1. Clasificarea etiologică
Analiza cauzelor coxartrozelor permite clasificarea lor în:
– coxartroze primitive (idiopatice)
– coxartroze secundare.
Coxartrozele secundare sunt consecutive perturb ării mecanicii articulare prin tulbur ări de
statică articulară si fac parte din diformit ățile congenitale.
CAPITOLUL 5 Patogenia coxartrozelor
De-a lungul timpului, au fost ela borate numeroase teorii patogenice.
5.1. Teoria originii circulatorii
5.2. Teoria osteocondral ă (Axhausen)
5.4. Teoria vascular ă (Arlet, De Sèze, Durieu)
5.5. Teoria mecanofunc țională (Pommer și Lang)
5.6. Teoria mecanic ă (Pauwels, Freeman)
5.7. Teoria sinovial ă
5.8. Teoria chimioenzimatic ă (Vignon și De Sèze)
CAPITOLUL 6 Examenul clinic al coxartrozelor
6.1. Durerea
Este simptomul clinic dominant. Este o durere de tip mechanic. Șchiopătatul este caracteristic ( semnul Trendelenburg). Bazinul se înclin ă (basculeaz ă) de partea
membrului inferior neportant (neînc ărcat).
6.2. Redoarea articular ă
6.3. Atitudinea vicioas ă
Atitudinea vicioasă caracteristic ă a coapsei în coxartroze este pozi ția de flexie, adduc ție și rotație
externă.
6.5. Diagnosticul diferen țial
În stadiile incipiente al e coxartrozei, trebuie f ăcut, mai ales, cu coxitele subacute sau cronice,
infecțioase sau reumatismale, ale că ror caractere nu se întâlnesc în coxartroze.
6.6. Evolu ția coxartrozelor
Este lentă, progresiv ă și îndelungat ă. Debutul ei in sidios, evoluț ia marcată de perioade variabile
de acalmie, de luni sau chiar ani de zile, fac dificil ă precizarea momentului de debut.
CAPITOLUL 7
Examenul radiologic al șoldului normal și șoldului artrozic
7.1. Examenul radiologic al șoldului displazic
În primul rând, trebuie apreciate modific ările geometrice, prin coxometrie riguroas ă (fig.27).
Așa, de exemplu, un unghi de înclina ție (CC’D) mai mare de 135° define ște o coxa valga
(Mauclaire) pe fondul unei di splazii, care duce la artroz ă, iar un unghi mai mic de 120° define ște
coxa vara.
Unghiul de acoperirea extern ă a capului femural (VCE), care m ăsoară 25-26° pe ș oldul
normal, scade sub 20° în displazia congenital ă, ceea ce demonstreaz ă o acoperire insuficientă a
capului femural, sau dep ășește 30°, în protruzia acetabular ă.
Unghiul de înclina ție a cotilului față de orizontal ă (HTE), dac ă depășește 10-12°, traduce
o insuficien ță cotiloidian ă.
Întreruperea arcului cervicoobtur ator traduce ascensiunea ca pului femural în displazia
luxantă artrogenă și coxartrozele descentrate. Aceea și semnifica ție o are și frângerea liniei lui
Brailsford (181, 201, 148, 188, 161).
Semnifica ția imaginii de „U” cotiloidian este legat ă de protruzia acetabular ă, atunci când
depășește cu peste 5 mm linia ilioischiatic ă la partea intern ă, dacă se remarcă suprapunerea
capului femural sau ascensi unea polului inferior al ca pului deasupra buclei „U”.
Pe radiografia de profil , apar modificate alte dou ă unghiuri.
Fig. 27. Coxartroza secundară pe displazia congenital ă subluxant ă: 1. unghiul HTE de 30°
(normal = sub 10°), 2. unghiul VCE de 15° (normal = peste 25°), 3. u șoară aplatizare a capului și
coxa valga cu unghi CC’D de 145° (normal = 125-132°), 4. ruptura arcului cervicoobturator
(subluxația superoextern ă a capului femural), 5. pensare superoextern ă a spațiului articular, 6.
osteofitoz ă cotiloidian ă superoextern ă, 7. osteofitoz ă cotiloidina ă internă, formând un dublu
fund, 8. osteofitoz ă cotiloidian ă inferioară, formând un singur osteofit, 9. osteofitoz ă inferioară și
internă a capului femural,care acoper ă conturul să u original (după Ryckewaert)
Unghiul de acoperire anterioar ă a capului femural (VCA) se mic șorează sub 25°
(valoarea normal ă) în displazia congenital ă cu cox-artroz ă secundar ă, fapt ce demonstreaz ă
acoperirea anterioar ă insuficientă a capului femural.
Unghiul de anteversie sau declina ție depășește 14-15°în coxartroza secundar ă pe
displazie, cu men țiunea că, în formele grave, cu pierderea mobilităț ii șoldului, el nu mai poate fi
determinat.
7.4. Examene radiologice suplimentare
În coxartroze, s-au mai descris câteva investiga ții radiografice, în scopul preciz ării
etiologiei și alegerii unei tehnici chir urgicale cât mai corecte:
– proba de recentrare dinamic ă a capului femural;
– tomografia axial ă computerizat ă;
– flebografia intratrohanteriana ă și
– radiocinematografia dinamicii circuitului venos.
7.5. Proba recentrării dinamice a capului femural
– A fost recomandat ă de către Pauwels și este obligatorie pentru indica ția terapeutic ă a
osteotomiilor de recentrare (varizare, valgizare).
– Pe plan tehnic, se practic ă radiografia de fa ță a șoldului bolnav, în pozi ție neutră (de
orientare), în abducț ie forțată și adducție forțată.
– Pe aceste radiografii func ționale, se apreciaz ă posibilitățile de recentrare a capului
femural în cavitatea cotiloid ă și gradul de congruen ță a suprafeț elor osoase articulare,
pe baza lor fiind ales tipul osteotomiei. Când abduc ția coapsei recentreaz ă capul în
cotil, este indicat ă osteotomia de varizare (Pauwels I). Când adduc ția coapsei
recentreaz ă capul în cotil, eventualitate mai rar ă, este indicat ă osteotomia de valgizare
(Pauwels II).
– Separat sau asociat, se pot practica osteot omii în plan sagital, pentru modificarea
unghiului de anteversie: osteotomia cuneiform ă de flexie sau extensie, osteotomia
transtrohanterian ă rotatorie Sugioka.
CAPITOLUL 9
Complica țiile artroplastiei totale de șold
9.1.Complica ții precoce
9.1.1. Complica ții sistemice
9.1.1.1. Mortalitatea intra- și postoperatorie vizează mai ales pacien ții peste 70 de ani,
cu o frecven ță de 0,5-1%. Cauza principal ă este direct legat ă de comorbidităț i.
9.1.1.2. Complica ții pulmonare: atelectazie, edem pulmonar, pneumonie sau
bronhopneumonie.
9.1.1.3. Complica ții cardiace: infarct miocardic, angor pectoris.
9.1.1.4. Complica ții renale și urinare. O suferin ță prostatică preexistent ă poate provoca
o retenție acută de urină cu risc major de infec ție profund ă (6-7%) și chiar de deces (8-9%).
9.1.1.5 Complica ții gastrointestinale: ulcer gastric, hemoragi i digestive, pancreatit ă.
Complica ții locale , la nivelul pl ăgii chirurgicale: hematoame, dehiscen ță, infecț ii
precoce, superficiale sau profunde.
9.1.2. Hipertermia local ă, edemul ș i sensibilitatea dureroas ă sunt semne importante.
9.1.3. Embolia gr ăsoasă se poate produce în timpul ciment ării componentei femurale,
în urma disloc ării măduvei osoase, ca ș i embolia gazoas ă
9.1.4. Tromboflebita (Dahl și colab., 2000; Fujita și colab., 2000). Tratamentul
anticoagulant cu heparin ă cu greutate molecular ă mică, folosit în prezent la to ți pacienții operați,
a redus considerabil inciden ța acestor complica ții, la 4-5% din cazuri (197, 60, 88, 45, 72).
9.1.5. Complica ții intraoperatorii
Perforarea fundului cotilului sau perforarea diafizei femurale se întâlnesc mai
frecvent în artroplastii le cimentate (3-17,6%) fa ță de cele necimentate (0,1-1%) și
artroplastiile de revizie (6,3%)(Moroni și colab., 2000).
9.1.6. Complica ții neurovasculare , foarte rar întâlnite sunt: para lizia de sciatic, paralizia de
sciatic popliteu extern, crural și obturator. Sunt mai frecvent întâln ite în artroplastiile de revizie.
Leziunile vasculare sunt mult mai rare și au drept cauze fixarea cu șuruburi a piesei
cotiloidiene în cazul protezelor necimentate sau reconstruc ția cu grefe osoase în cazul
artroplastiilor de revizie.
9.2.Complica ții tardive
9.2.1. Osificări heterotopice
Sunt complicaț ii destul de grave, care scad mobilitatea șoldului, uneori considerabil.
Tratamentul profilactic al acestor osific ări constă în antiinflamatoare nesteroidiene,
mai ales indometacinul.
Fracturi femurale de stress se pot întâlni dup ă artroplastii primare (1% din cazuri) și
după artroplastii de revizie (4% din cazuri, dup ă Kavanaugh, 1992).
9.2.4. Degradarea pieselor protetice (uzura) are la baz ă cinci mecanisme: uzura
adezivă, uzura abraziv ă, abraziunea prin al treil ea corp, uzura prin oboseal ă și coroziunea.
CAPITOLUL 10
Principii de tratament în coxartroze
Se poate vorbi de trei tipuri de tratament:
– Tratamentul profilactic, – Tratamentul conservator și
– Tratamentul chirurgical
10.3. Tratamentul chirurgical
10.3.1. Date generale
Având în vedere patogenia artrozei c oxofemurale, tratamentul ei trebuie să restabilească
echilibrul dintre presiunea suportat ă de articula ție și rezistența structurilor tisulare. În acest sens,
scopul poate fi atins prin sc ăderea presiunilor exercitate asupra articula ției și creșterea rezisten ței
structurilor osteocartilaginoase.
10.3.2. Tenotomii
Între interven țiile chirurgicale destinate reducer ii eforturilor de presiune, cit ăm
tenomiotomia Voss, care realizeaz ă, practic, un șold balant temporar și osteotomia
intertrohanterian ă oblică de medializare tip McMurray.
Operaț ia Voss este o operaț ie de detent ă muscular ă, efect care se ob ține prin osteotomia
marelui trohanter la baza sa, sec țiunea tractului iliotibial și secțiunea adductorilor. În varianta
Cordier, se asociaz ă secțiunea psoasiliacului și a dreptului anterior, care contribuie la diminuarea
presiunii permanente asupra articula ției.
10.3.3. Osteotomii
10.3.3.1. Osteotomia intertrohanterian ă oblică cu transla ția internă a diafizei femurale,
de tip McMurray (1935).
10.3.3.2. Osteotomia de varizare (Pauwels I) const ă în rezecț ia unui ic osos
intertrohanterian cu baz ă internă, prin care se ob ține recentrarea capului femural în cotil, în
primul rând, în coxartrozele secundare displaziei coxofemurale, în care întâlnim coxa valga
(coxa valga subluxans).Pentru efectuarea interven ției, este absolut necesară radiografia de fa ță a
șoldului, cu coapsa în abduc ție, pe care se remarc ă recentrarea capului în cotil, restabilirea
paralelismului suprafeț elor articulare și restabilirea unei congruen țe aproximativ normale.
10.3.3.3. Osteotomia de valgizare (Pauwels II) const ă în rezecț ia unui ic osos
intertrohanterian cu baza extern ă, prin care se ob ține recentrarea capului femural, l ărgirea
spațiului articular, și o mai bun ă congruen ță.
Folosirea osteotomiilor în tratamentul coxartrozelor permite regenerarea structurii osoase,
ameliorarea spa țiului articular, modific ări favorabile ale sclerozei osoase și geodelor, iar pe plan
clinic, un reultat bun și durabil.
10.3.3.4. Artroplastia
În cazurile avansate, foarte dureroase cu mobilitatea mult limitat ă și sprijin precar, se recurge la
artroplastie total ă.
Artroplastia total ă înlocuiește, deci, întreaga articula ție bolnavă, cu una metalică sau una
metal-acrilic ă (207, 36, 138, 3, 224, 30, 153, 97, 8, 124).
Sunt necesare îns ă:
– o indicație corectă;
– o pregătire preoperatorie atent ă a pacientului și
– o tehnică riguroasă.
De regulă, recuperarea postoperatorie este rapid ă, cu reluarea precoce a mobilit ății
șoldului iar efectul favor abil asupra durerii este spectaculos (52, 194, 67, 205, 47).
Primul element care determin ă abandonarea procedeelor conservatoare este durerea .
Pe lista contraindica țiilor absolute figureaz ă infecția acută locală sau sistemic ă, iar pe
lista contraindica țiilor relative figureaz ă: obezitatea patologic ă, disfuncțiile neurologice,
infecțiile la distan ță și afecțiunile asociate grave (107, 86, 184, 167, 100, 118).
În cadrul planning-ului preoperator , avem la îndemân ă datele ob ținute din istoric, alegerea
tipului de protez ă (în funcție de vârst ă, eventuale resturi metalice dup ă intervenții anterioare de
corecție, găuri de șuruburi, remodelare osoas ă), examenul clinic și examenul radiologic complet,
alegerea c ăii de abord.
CAPITOLUL 11
Locul actual al osteotomiei intertrohanteri ene oblice de medializare în tratamentul
complex al coxartrozelor
Cercetă rile personale au a vut trei obiective:
• Locul actual al osteotomiei intertrohanteriene oblice de medializare în
tratamentul complex al coxartrozelor;
• Artroplastia total ă de șold în coxartrozele s ecundare pe displazie
coxofemurală congenital ă;
• Studiul statistic al deciment ărilor pe o perioad ă de 10 ani.
11.1. Date generale
Având în vedere patogenia artrozei c oxofemurale, tratamentul ei trebuie să restabilească
echilibrul dintre presiunea suportat ă de articula ție și rezistența structurilor tisulare. În acest sens,
scopul poate fi atins prin sc ăderea presiunilor exercitate asupra articula ției și creșterea rezisten ței
structurilor osteocartilaginoase. Este vorba, cu alte cuvinte, de influen țarea celor doi factori
incrimina ți, factorul biologic și factorul biomecanic.
Osteotomia intertrohanterian ă oblică cu transla ția internă a diafizei femurale , de tip
McMurray (1935) este frecvent practicat ă în numeroase țări, ea înlocuind osteotomiile de
recentrare.
11.2. Tehnica operatorie
Din punct de vedere tehnic, osteotomia McMurray este, deci, o osteotomie
intertrohanterian ă oblică din afară înăuntru și de jos în sus, care întrerupe corticala extern ă la 1-2
cm sub creasta vastului extern și corticala intern ă, la baza gâtului femural.
Așa după cum au demonstrat Merle d’Aubigné , Ferguson, Rabichong, Doliveux, Robinet,
Maquet, Medrea și colab., Picard și Graglia ș.a., translaț ia internă trebuie să fie moderată , ceea ce
înseamnă o medializare de maximum 1,5 cm (1/3 – 1/2 din grosimea diafezei femurale.
În plus, o medializare mai mare, constituie un obstacol redutabil la implantarea piesei
femurale, în cazul artroplastiei totale ulterioare (fig. 50).
Fig. 50. Osteotomia intertrohanterian ă oblică de medializare McMurray (schem ă).
11.3. Discu ții
Efectele osteotomiei oblice de medializare au fost și mai sunt controversate, dificil de
explicat, dar reale și durabile.
Ameliorarea regimului circulator regional, în primul rând a drenajului venos (efect
biologic) este comun ă orică rui tip de osteotomie practicat ă în această zonă.
Efectul biomecanic pozitiv este legat de redu cerea presiunii permanente, prin relaxarea
mușchilor adductori și psoasiliac, în urma deplas ării diafizei femurale în ăuntru și în sus (detent ă
musculară , Rabichong).
Osteotomia de medializare McMurray este indicat ă în coxartrozele foarte dureroase, cu
modifică ri structurale evidente, dar în care se p ăstrează, totuși, o flexie de 60° și o abducție de
25°. Osteosinteza riguroas ă este imperioas ă, pentru a evita imobilizarea gipsat ă. Majoritatea
autorilor folosesc cuiul-plac ă monobloc de tip Müller cu compactare interfragmentar ă.
Dacă durerea este elementul de baz ă al indicaț iei chirurgicale, numero și autori au
subliniat rolul profilactic deosebit de important al osteotomiei de medializare în preartroze și
artroze incipiente, mai ales atunci când se asociaz ă cu valgizarea („complex providen țial”, după
Picard și Graglia) sau varizarea blocului ep ifizar. Cu alte cuvinte, ca opera ție antalgic ă și
stabilizată , osteotomia McMurray are indica ții mult mai largi decât osteotomiile de recentrare de
tip Pauwels.
11.4. Rezultate
Când este bine indicat ă și corect executat ă, osteotomia McMurray d ă, în ansamblu,
rezultate foarte bune și bune în aproximativ 85-90% din cazuri.
Pentru aprecierea rezultatelor, trebuie analizate patru elemente: durerea, mobilitatea,
mersul și aspectul radiologic.
Într-un amplu studiu privind rezultatele osteotomiei oblice de medializare la distan ță de
peste 10 ani de la opera ție, H.Judet și colab.au ajuns la concluzia c ă osteotomia McMurray
asigură o existență convenabil ă pe o perioad ă medie de opt ani, mergand pana la 12-15 ani sau
chiar mai mult (Gorun).
CAPITOLUL 12
Artroplastia total ă de ș old în coxartrozele secundare pe displazie coxofemural ă congenital ă
12.1 Date generale
Displazia coxofemural ă este o anomalie congenital ă a șoldului, care intereseaz ă simultan,
cavitatea acetabular ă, extremitatea femural ă proximal ă și toate structurile moi articulare și
periarticulare. Este vorba de anomalii formale și dimensionale ale pieselor osoase, anomalii
poziționale și anomalii consecutive legilor remodel ării osoase.
Insuficien ța cotiloidian ă, prin aplazie superoextern ă și anterioar ă a cotilului se observ ă pe
radiografia de fa ță a bazinului, prin oblicitatea excesiv ă a acoperi șului cotiloidian. În consecin ță,
unghiul de oblicitate (HTE) dep ășește 12ș, unghiul de acoperire extern ă a capului femural (VCE)
scade sub 20ș. Și unghiul de acoperire anterioar ă a capului femural (V CA) scade sub 20ș. Dac ă
insuficien ța cotiloidian ă se asociaz ă cu subluxa ția externă a capului femural, apare ruptura
arcului cervicoobturator. Cre ștea unghiului de înclina ție (CC’D) peste 135ș defineș te noț iunea de
coxa valga.
Dacă displazia antreneaz ă dureri la mers, cel pu țin 6 luni, este justificat ă corecția
chirurgicală (osteotomii diverse). În schimb, disp laziile coxofemurale nedureroase nu impun
intervenția chirurgical ă, ca și displaziile coxofemurale f ără coxartroză , care au devenit dureroase
de puț in timp sau la care durerile au disp ărut.
Aceste interven ții au drept scop ameliorarea biomecanicii articulare, stopând temporar
sau încetinind evolu ția procesului artrozic. În cazurile inci piente, aceste osteotomii dau rezultate
excelente. La pacien ții sub 60 de ani, cu flexia relativ p ăstrată, este indicat ă osteotomia
intertrohanterian ă oblică de medializare tip Mac Murray.
În coxartrozele mai avansate, cu dureri mari, care limiteaz ă mersul, încât pacientul nu
mai poate avea o activitate satisf ăcătoare pe plan profesional și social, este indicat ă artroplastia
totală, interven ție laborioas ă și complex ă, folosită pe larg, în toat ă lumea.
Artroplastia are indica ții și tehnică precisă , iar în cazul coxartrozelor secundare pe
displazie coxofemural ă, ea impune gesturi și manopere suplimentare.
12.2 Consecin țe terapeutice
În această eventualitate, artroplastia total ă trebuie să rezolve dou ă aspecte specifice:
• să restabileasc ă centrul anatomic de rota ție a ș oldului;
• să restabileasc ă funcț ia de conten ție acetabulară , recurgând la o reconstrucț ie
solidă cu autogrefe corticos pongioase provenite din capul femural rezecat,
creasta iliac ă opusă sau țesut din banca de os (reconstituirea capitalului osos
acetabular).
Fiind o interven ție chirurgical ă complexă, artroplastia totală în displazia congenital ă necesită un
planning preoperator adecvat, care s ă asigure plasarea cupei în cotil, restabilirea biomecanicii
șoldului și a centrului de rota ție, corecț ia inegalit ății membrelor inferioare, reinser ția mușchilor
abductori ai șoldului și prevenirea paraliziei nervului sciatic.
Etapele plannigului pr eoperator sunt urm ătoarele:
– radiografia bazinului de fa ță;
– radiografia șoldului de profil;
– tomografie computerizată cu reconstruc ție tridimensional ă;
– aprecierea radiografic ă a inegalit ății membrelor inferioare;
– radiografia coloanei lombare de fa ță și profil;
– poziționarea corect ă a cupei și piesei femurale prin templaturi.
Restabilirea biomecanicii șoldului se realizeaz ă prin implantarea cupei în paleocotil, care
facilitează alungirea membrului și amelioreaz ă funcț ia mușchilor abductori.
Acoperirea total ă a cupei impune o tehnic ă riguroasă , precum și folosirea grefelor osoase de
acoperire. O cup ă mai mică de 42 mm impune un cap protetic de 22 mm.
Anteversia colului protezei nu trebuie s ă depășeasc ă 20°. Pentru a reali za acest lucru, se poate
recurge la cimentarea piesei femurale în retroversie relativ ă sau la o rezec ție joasă și retroversia
piesei femurale. Egalizarea lungim ii colului femural se realizeaz ă folosind o protez ă cu col lung.
Transpozi ția inferioar ă și externă a marelui trohanter m ărește brațul de pârghie și forța
abductorilor. Dacă unghiul de anteversie dep ășește 50°, se practic ă osteotomia intertrohanterian ă
de derotare a diafizei femurale (Gorun).
Alegerea implantului se face în func ție de capitalul osos acetabular și femural (Paproski).
Se preferă artroplastia cimentat ă, dar unii autori recomand ă o proteză hibrid. Îngustimea
canalului medular necesit ă, de multe ori, o component ă femurală cu tijă dreaptă scurtă, care
permite o cimentare suficient ă.
Pentru pă rțile moi retractate, se poate recurge la tenotomii, capsulotomii și capsulectomii,
la scheletizarea extremit ății femurale proximale și extensie transscheletic ă pentru coborârea
capului femural displazic în dreptul vechiului cotil.
12.3. Cazuistic ă
În perioada 2001-2010, în Clinica Spitalului „Sf.Io an” din capital ă,
s-au practicat 20 artroplastii totale de șold pentru coxartroze secundare displaziei coxofemurale,
toate unilaterale.
Repartizarea cazurilor pe grupe de vârst ă și sexe este redată în tabelele ală turate (tabel II
și tabel III)
Tabel II. Repartizarea caurilor pe grupe de vârst ă și sexe
Grupa de vă rstă M F Total
45-54 ani 2 5 7
55-64 ani 6 2 8
65-72 ani 3 2 5
Total 11 9 20
– în toate cazurile, am folosit cupe acetabul are de dimensiuni mici (maximum 42 mm
diametru și evident capete femurale mici (diametru maxim 22 mm);
– tije femurale scurte și drepte care pot fi cimentate suficient.
Ca cerințe tehnice fundamentale sau, mai core ct spus, obiective, mi-am propus
următoarele:
– restabilirea centrului de rota ție, la nivelul vechiului cotil;
– corectarea anteversiei exagerate a colului femural;
– alungirea colului femural;
– egalizarea membrelor inferioare.
12.4. Discu ții
După cum am precizat și într-un capitol anterior, artroplastia total ă de șold în coxartroza
secundară displaziei congenitale are trei obi ective: restaurarea cât mai anatomic ă a centrului de
rotație al ș oldului, creș terea conten ției acetabulare prin reconstruc ția sprâncenei cotiloide cu
autogrefon corticospongios din capul fe mural rezecat sau din creasta iliac ă și reconstruc ția
defectului acetabular.
Fiind mic ș i deformat, cotilul are un capital osos s ărac, fapt ce impune o cup ă de
dimensiuni mici, poziț ionată corect în paleocotil. Colul femural este scurtat și nu rareori în
valgus, canalul medular al fe murului proximal este îngustat și turtit în plan frontal, unghiul de
anteversie este m ărit iar marele trohanter în pozi ție înaltă și posterioar ă. Având în vedere
îngustarea canalului medular, este indicat un stem femural de dimensiuni mai mici. Restabilirea
mecanicii coxofemurale se realizeaz ă prin creșterea brațului de pârghie al abductorilor, utilizând
proteze cu unghi cervicodiafizar mare.
În scopul restabilirii biomecanicii șoldului, cupa va fi plasat ă în paleocotil, care
facilitează și alungirea ș oldului. Cupa va fi plasat ă în paleocotil, fapt ce faciliteaz ă și alungirea
membrului și îmbunătățește funcț ia abductoare. Cupa trebuie acoperit ă în totalitate, motiv pentru
care sunt necesare autogrefe osoase. Dac ă cupa este mai mic ă de 42 mm diametru, se va utiliza
un cap protetic de 22 mm.
Anteversia colului nu trebuie s ă fie mai mare de 20°. În acest sens, se poate folosi
cimentarea piesei femurale în retroversie relativ ă sau se poate face o rezec ție joasă și retroversia
componentei femurale. Dac ă anteversia dep ășește 50°, se va practica osteotomia
intertrohanterian ă de derotare a femurului.
Pentru alungirea colului, se poate folosi o proteză cu gât lung.
Alegerea implantului se va face în raport de capitalul osos. De regul ă, este preferat ă
artroplastia total ă cimentată , dar fiind vorba deseori de pacien ți tineri, este mai bine acceptat ă o
proteză necimentată sau o protez ă hibrid. Canalul medular îngust ne oblig ă, nu rareori, s ă
folosim o tijă femurală mai scurt ă și dreaptă, ceea ce impune totu și cimentarea (fig.64, fig.65).
14.2.3. Modele matematice tridimensionale generate
Pentru prezentul studiu experimental, trei modele matematice s-au generat:
a) Modelul cinematic al articula ției coxofemurale drepte, cu femurul aflat în patru
poziții, semnificative pozi ției din timpul mersului:
– femurul aflat în extensie de 10 grade;
– femurul aflat în pozi ție neutră (ortostatism);
– femurul flexat la 15 grade;
– femurul flexat la 30 de grade.
Pentru fiecare pozi ție, în jurul axei neutre a femurului, s-au impus mi șcări de rotație
externă și internă, urmărindu-se determinarea pozi țiilor geometrice ale punctelor de inser ție ale
celor 4 ligamente. Printr-un calcul matematic, s-au determinat, alungirea și lungimea fiec ărui
ligament în func ție de unghiul de rota ție externă/internă.
b) Modelul cu elemente finite al articula ției coxofemurale normale drepte aflat în
poziția de sprijin unipodal;
c) Modelul cu elemente finite al articula ției coxofemurale cu displazie congenital ă cu
coxa valga subluxantă , aflat, ca și modelul anterior, în pozi ția de sprijin unipodal.
Toate cele trei modele de studiu enumer ate, sunt generate pe baza modelelor
geometrice tridimensionale ale articula ției coxofemurale (normale și cu displazie).
a)
b)
Fig. 1 –Modelul geometric al osului coxal ( șold normal) rezultat în urma prelucră rii
suplimentare. a)-vedere fa ță, b)- vedere lateral ă. Osul coxal este reprezentat prin suprafe țe
patrulatere regulate, urm ărind, la un nivel ridicat, complexitatea geometric ă a osului.
a)
b)
Fig. 2 –Modelul geometric al femurului ( articula ția de ș old normal) rezultat în urma prelucr ării
suplimentare. a)-Vedere oblic ă din față, b)- vedere oblic ă din spate. Acest model geometric va fi
utilizat pentru analiza cu elemente fin ite. Femurul este reprezentat prin suprafe țe patrulatere
regulate, urm ărind complexitatea geometric ă a osului.
14.2.3.1.2 Modelul geometric tridimensional pent ru modelul cu elemente finite al
articulației coxofemurale normale
Modelul geometric al osului coxal, cel prezentat în fig. 85, a fost îmbun ătățit, în
vederea generă rii unei geometrii tridimensiona le a osului coxal corespunz ătoare
studiului cu elemente finite . Pentru studiul cu elemente finite nu s-a considerat
geometria pentru tot femurul, ci numai zona superioar ă, aproape de capul femural.
Suprafețele obținute pentru femur, cele prezentate în fig. 86, au fost prelucrate
suplimentar, ob ținându-se mai pu ține suprafe țe și mai regulate, f ără unghiuri ascu țite și/sau
obtuze, aș a cum se prezint ă în fig. 89.
Fig. 3 –Modelul geometric tridimensional al osului coxal ( șold normal), împreun ă cu cartilajul.
Vedere lateral ă. Se eviden țiază poziția relativă a cartilajului fa ță de suprafa ța cotiloidă a osului
coxal. Cartilajul are grosime variabil ă, mai subțire către suprafa ța portantă.
14.2.3.1.3. Modelul geometric tridimensional pent ru modelul cu elemente finite al
articulației coxofemurale cu displazie congenital ă cu coxa valga
subluxant ă
Aceste modele geometrice au fost introduse într-o bază de date unic ă, poziționând
femurul fa ță de coxal în sprijin unipodal.
Apoi, pe baza suprafe țelor exterioare, s-a genera t geometria tridimensional ă a osului
coxal (fig. 100) și a cartilajului corespunz ător (fig. 101), precum și geometria tridimensional ă a
femurului și cartilajului fe mural (fig. 102).
Fig. 101 –Modelul geometric tridimensional al osului coxal ( șold displazic ). a) – Vedere din
față,
b) – vedere lateral ă. Poziția relativă a osului coxal împreun ă cu cartilajul. Acest model geometric
se va utiliza pentru analiza cu elemente finite a șoldului displazic.
a ) b )
Fig. 102 –Modelul geometric tridimensional al femurului ( șold displazic ), împreun ă cu cartilajul
capului femural și cartilajul osului coxal . a)-Vedere oblic ă din spate, b)- Vedere oblic ă din față.
Se observă poziția relativă de asamblare (de contact) între cele trei componente.
În cazul ș oldului displazic, se pot observa modific ările osoase ce apar la nivelul cavit ății
cotiloide. Aceste modific ări constau în pensare superoextern ă a spațiului articular, osteofitoz ă
cotiloidian ă superoextern ă, și osteofitoz ă cotiloidian ă internă (formând un dublu fund),
îngroșarea zonei articulare, datorit ă alteră rii cartilajului articular . Astfel, fosa acetabular ă
aproape c ă dispare.
În ceea ce prive ște femurul, geometria este caracterizat ă de unghiul de înclina ție al
colului femural de aproximativ 145 de grade. Geometria capului femural este caracterizată
printr-o uș oară aplatizare și o abatere de la sfericitate de 3 mm.
14.3. Modelul cinematic al articula ției coxofemurale
Pentru studiul cinematic, ligamentele sunt simula te cu ajutorul unor elemente elastice ( de
tip arc), definite prin lungime ș i constantă elastică. Lungimea ligamentelor este cunoscut ă în
momentul definirii, prin calcularea distan țelor punctelor de inser ție, de la nivelul osului coxal la
nivelul femurului.
În urma studiului cinematic ef ectuat, s-au determinat varia ția forțelor dezvoltate de c ătre
ligamente asupra articula ției coxofemurale. Aceste for țe au fost introduse ca date de intrare (for țe
de solicitare) pentru studiul cu metoda elementelor finite.
Pentru fiecare pozi ție a femurului, se va determina ș i lungimea, respectiv alungirea relativ ă a
ligamentelor în raport cu unghiul de rota ție internă respectiv, rota ție externă.
14.4. Modelul cu elemente finite al articulaț iei coxofemurale normale
Pentru obț inerea unor rezultate cu acurate țe ridicată, generarea modelelor cu elemente
finite s-a efectuat utilizând elemente de form ă hexaedrice, caracterizate de 8 sau 20 de noduri, în
funcție de zonă discretizat ă.
Mușchiul fesier mijlociu și ligamentele articulare
Mușchiul fesier mijlociu și ligamentele iliofemural (cu cele dou ă fascicule) și
pubofemural au fost simulate cu elemente elastice de tip arc, caracterizate de constante elastice
specifice, în cazul ligamentelor, determinat e din studiul cinematic. Zonele de inser ție ale
mușchiului și ligamentelor, atât la nivelul osului coxal, cât și la nivelul femurului, sunt
prezentate în fig. 114 și fig. 115.
a ) b )
Fig. 114. a) Zona de inser ție a mușchiului fesier mijlociu în osul coxal al articula ției
coxofemurale normale ( cu culoare ro șie – vedere lateral ă), b) Simularea mu șchiului fesier
mijlociu cu elemente elastice de tip arc, create la nivelul osului coxal și cel al capului femural
(marele trohanter) – ș old normal.
Fig. 115. Simularea cu elemente elastice de tip arc a ligamentului iliofemural cu cele dou ă
fascicule: superoextern oblic (reprezentat cu culoare portocalie) și anterior vertical (reprezentat
cu culoarea magenta) și a ligamentului pubofemural (reprezen tat cu culoare verde), pentru șoldul
normal.
14.5. Modelul cu elemente finite al articulaț iei coxofemurale cu displazie
congenital ă, cu coxa valga subluxant ă
Modelul cu elemente finite, utilizat pentru studiul articula ției coxofemurale cu displazie
congenitală subluxant ă, conț ine un num ăr total de 241105 de noduri și 244129 de elemente.
a ) b )
Fig. 121. a) Zona de inser ție a mușchiului fesier mijlociu în osul coxal al articula ției
coxofemurale cu disp lazie (cu culoare ro șie – vedere lateral ă), b) Simularea mu șchiului fesier
mijlociu cu elemente elastice de tip arc, create la nivelul osului coxal și cel al capului femural
(marele trohanter) – ș old displazic.
Fig. 122. Simularea cu elemente elastice de tip arc a ligamentului iliofemural cu cele dou ă
fascicule: superoextern oblic (re prezentat cu culoare portocalie) și anterior vertical (reprezentat
cu culoarea magenta) și a ligamentului pubofemural (reprezen tat cu culoare verde), pentru șoldul
displazic.
CAPITOLUL 15
Condiții la limit ă aplicate.
Rezultatele studiului experimental
15.1. Studiul cinematic
15.1.2. Rezultate studiului cinematic
Pentru cele patru pozi ții ale femurului, pornind de la lungimea ini țială a ligamentelor,
s-au determinat varia ția lungimii ligamentelor în func ție de rotația externă/internă.
Pentru o mai bun ă vizualizare și interpretare a rezultatelor din calculul cinematic, s-au
trasat, separat, diagrame cu varia ția lungimii ligamentelor pentru fiecare pozi ție a
femurului, precum și pentru fiecare ligament, în func ție de rotația externă/internă.
Din diagramele de varia ție a forțelor din ligamente se observ ă:
Ligamentul iliofemural M:
– Se opune mi șcării de rota ție externă, în cazul în care femurul se afl ă în poziție neutră
(0 grade) ș i în extensie de 10 grade;
– Forța maximă calculată este de 340 N;
– În cazul rota ției interne, acest ligam ent se detensioneaz ă;
– În pozitia neutr ă a femurului, valoarea for ței acestui ligament este 138.5 N.
Ligamentul iliofemural S:
– Se opune mi șcării de rota ție externă pentru toate pozi țiile femurului;
– Forța maximă calculată este de 280 N;
– În cazul rota ției interne, acest ligam ent se detensioneaz ă;
Ligamentul ischiofemural:
– Se opune mi șcării de rota ție internă pentru toate pozi țiile în care se afl ă;
– Forța maximă calculată este de 245 N;
– În cazul rota ției externe, acest ligam ent se detensioneaz ă;
15.2. Studiul experimental cu metoda elementelor finite
15.2.1. Condi ții la limită aplicate
Pentru ambele modele cu elemente finite ale articula ției coxofemurale studiate (normale și cu
displazie), s-au aplicat acelea și condiții la limită și anume:
– femurul a fost ținut în partea inferioar ă, astfel încât, mi șcarea de transla ție după cele
trei direcț ii a fost constrâns ă;
– forța de 500 N a fost aplicat ă pe coxal, în nodurile localizat e în zona de articulare cu
osul sacru;
– forța de 800 N, datorit ă mușchiului fesier mijlociu (1.6 ori mai mare decât sarcina
aplicată ) se aplică prin intermediul elementelor liniare (de tip arc) ce simuleaz ă acest
mușchi (173);
– forță de 138.5 N, calculat ă pentru ligamentul iliofemural, fasciculul mijlociu, a fost
aplicată ca și forță de pretensionare, pe direc ția de inser ție a ligamentului;
– forță de 43 N, calculat ă pentru ligamentul iliofemural, fasciculul superior, a fost
aplicată ca și forță de pretensionare, pe direc ția de inser ție a ligamentului;
Pentru a studia distribu ția și valoarea tensiunilor ce apar la nivelul suprafe ței
cotiloide, pentru ambele articula ții, s-au efectuat dou ă cazuri: cu și fără luarea în
considerare a for țelor din ligamente.
Ambele articula ții s-au considerat în pozi ția „stând într-un picior”. Astfel, se porne ște
de la o stare ini țială a articula ției coxofemurale (atât articula ția normal ă cât ș i cea cu
displazie), considerând c ă ambele cartilaje articulare s unt în contact, dar nu sunt
solicitate. Pe măsură ce sarcinile se aplic ă asupra componentelor articula ției, cartilajele se
deformeaz ă, transmițând eforturile între componente, aj ungând în final, în starea de
echilibru.
15.2.2. Rezultate ob ținute
15.2.2.1. Articula ția coxofemural ă normală
Rezultatele ob ținute, în cazul în care for țele din ligamente au fost luate în considerare.
În fig. 141, 142 se prezin ță variaț ia deplasărilor osului coxal și a femurului necesare atingerii
stării de echilibru (vedere frontal ă și laterală). Astfel, cartilajele au fost comprimate cu pân ă la 2
mm.
Valoarea maxim ă a tensiunii Von Mises la nivelul suprafe ței cotiloide este de 7.44 MPa, având o
distribuție uniform ă (fig. 146). Valoarea și distribuția acestor tensiuni concordă cu rezultatele
obținute în alte lucr ări (223). Aceast ă valoare este datorat ă în principal inti nderii (fig. 147). Zona
de compresiune este eviden țiată în fig. 148, tensiunile de compresiune în zona centrală a
suprafeței cotiloide fiind de pân ă la 2 MPa.
Rezultatele ob ținute, în cazul în care for țele din ligamente nu au fost luate în considerare.
Valoarea maxim ă a tensiunilor Von Mises în femur este de 40 MPa (datorit ă încovoierii
femurului, fig. 151), iar în osul coxal tensiunea maxim ă Von Mises este de 28 MPa.
Valoarea maxim ă a tensiunii Von Mises la nivelul suprafe ței cotiloide este mai mic ă, de
6.25 MPa, având o distribuț ie mai alungit ă
(fig. 155). Aceast ă valoare este datorat ă în principal intinderii (f ig. 156). Zona de compresiune
este eviden țiată în fig. 148, tensiunile de compresiune în zona centrala a suprafetei cotiloide fiind
de pana la 1,5 MPa.
15.2.2.2. Articula ția coxofemural ă cu displazie
Rezultatele ob ținute, în cazul în care for țele din ligamente au fost luate în considerare, se
prezintă în fig. 157 –fig. 165.
Valorile maxime ale tensiunilor Von Mi ses în femur sunt de 57.7 MPa (datorit ă
încovoierii și torsiunii femurului, fig. 159), ia r în osul coxal tensiunea maxim ă Von Mises este
de 32.5 MPa (fig. 160) și apare în zona arcului crestei iliace.
Valoarea maxim ă a tensiunii Von Mises la nivelul suprafe ței cotiloide este de 12.2 MPa,
având distribuț ie așa cum se prezint ă în fig. 162. Aceast ă valoare este datorit ă, în principal,
compresiunii (fig. 164). Zonele de întindere și compresiune sunt eviden țiate în fig. 163-164,
tensiunile de compresiune în zona suprafe ței cotiloide fiind de -11.75 MPa.
Rezultatele ob ținute, în cazul în care for țele din ligamente nu au fost luate în considera ție:
Valoarea maxim ă a tensiunilor Von Mises în femur este de 54 MPa (datorit ă încovoierii
și torsiunii femurului, fig. 169), iar în osul coxal, tensiunea maxim ă Von Mises este de 30.78
MPa.
Valoarea maxim ă a tensiunii Von Mises la nivelul suprafe ței cotiloide este de 10.65 MPa.
Această valoarea este datorit ă în principal, compresi unii.Zona de intindere și compresiune,
tensiunile de compresiune în zona central ă a suprafeț ei cotiloide fiind de – 9 MPa.
Concluzii generale
• Coxartroza este o boal ă degenerativ ă cronică a adultului și reprezint ă 90% din afec țiunile
șoldului. Ea intereseaz ă 2-4% dintre subiec ții cu vârste între 40 și 80 de ani, cu
repartizare egal ă pe sexe, deș i unii autori afirm ă o uș oară predominen ță pentru sexul
feminin, mai ales după vârsta de 50-60 de ani.
• Coxartrozele secundare apar la vârste tinere și evolueaz ă unilateral, cel pu țin la începutul
bolii. În cursul evolu ției, procesul ar trozic poate trece și la șoldul contralateral.
• Cea mai frecvent ă cauză a coxartrozelor secundare este displazia congenital ă
coxofemurală . Este o coxartroză descentrat ă pe plan radiologic.
• Întrucât, în coxa rtroza secundar ă a pacientului tân ăr, artroplastia total ă, cu sau f ără
cimentare d ă o rată crescută de eș ecuri pe termen lung, trebuie reconsiderate ș i
valorificate tenotomiile, cu rolul lor decompresiv și osteotomiile extremit ății femurale
superioare, cu rol trofic și biomecanic (osteotomii intertrohanteriene liniare sau oblice, de
valgizare, varizare sau medializare, asociate sau nu cu osteoplastia cotilului).
• Rezultatele ob ținute de majoritatea autorilor ne permit s ă afirmăm că osteotomia
intertrohanterian ă oblică de medializare acoper ă o perioad ă lungă din tratamentul
complex al coxartrozelo r, care începe cu un antinevralgic banal și se poate încheia cu o
artroplastie total ă.
• Ea trebuie s ă ocupe un loc central în planul terapeutic ale coxartrozelor, întrucât
rezultatele sale sunt cu mult superioare tuturor celorlalte interven ții practicate.
• Cu cât interven ția chirurgical ă este practicat ă mai precoce, cu atât rezultatele sunt mai
bune și mai durabile. Acest adev ăr trebuie s ă convingă pe reumatologi, balneologi și
interniști în sensul trimiterii cât mai devreme a acestor bolnavi la specialistul ortoped.
• O altă modalitate prin care se poate reduce eficient presiunea articular ă este mărirea
suprafeței portante (suprafa ța de sprijin). Acest deziderat se realizeaz ă prin osteotomii de
recentrare tip Pauwels, de varizare sau valgizare, în fuc ție de proba radiologic ă a
centrajului. L ărgirea suprafeț ei portante, prin aceste osteotomii, scade presiunea
articulară , în măsură mai mare decât reducerea efortu rilor de presiune implicate.
• Aceste osteotomii restabilesc mobilitatea func țională și amână artroplastia totală pentru o
perioadă variabilă de timp. Având în vedere perspectiva artroplastiei totale, aceste
osteotomii trebuie riguros calculate și executate, men ținând axul biomecanic ale
membrului inferior, iar materialul metalic folo sit pentru fixare, trebuie extras la 12-16
luni după osteotomie. O men țiune specială pentru osteotomia intertrohanterian ă oblic-
ascendent ă de medializare, în care medializarea nu trebuie s ă depășească o treime din
grosimea diafizei femurale, pentru nu întâmpina dificult ăți la preg ătirea canalului
medular pentru stemul femural.
• Eșecul procedeelor conservatoare, cu persisten ța durerilor și agravarea morfofunc țională
a șoldului artrozic, este determinant pentru indica ția de artroplastie total ă, chiar și la
pacientul tân ăr, la care este indicat ă o protez ă necimentat ă, sau măcar hibrid ă (cotil
necimentat).
• Cea mai important ă realizare a ortopediei moderne este artroplastia total ă de ș old. Ea
suprimă durerea, restabile ște mobilitatea șoldului și asigură un nivel ridicat de activitate,
atât profesional ă cât și sportivă. Atât pentru pacient, cât și pentru societate, artroplastia
totală aduce un beneficiu considerabil.
• Artroplastia total ă coxofemural ă are o tehnic ă operatorie bine codificat ă și este relativ
ușor de executat de o echip ă antrenată , într-un spital cu dot ări corespunză toare. În
desfășurarea actului operator, nu este permis ă nici cea mai mic ă improviza ție.
• Reluarea artroplastiei de șold, adică înlocuirea pieselor protetice, este o interven ție
chirurgicală laborioas ă și delicată, care antreneaz ă importante pierderi de sânge și
comportă un risc crescut de supura ție sau chiar un risc vital. Experienț a dobândită pe o
serie personal ă de 25 de cazuri cu decimentarea protezei de șold, ne-a demonstrat
dificultățile deosebite ale reviziilor protezelor totale de șold precum și faptul că soluțiile
tehnice sunt, cu totul atipice, de cele mai multe ori.
• Artroplastia total ă a șoldului este o interven ție chirurgical ă cu costuri mari, legate de
prețul ridicat al materialului protetic, al investiga țiilor de laborator repetate, al medica ției
și anesteziei, al spitaliz ării relativ îndelungate și al recuper ării, dar este una dintre marile
intervenții chirurgicale, care se justifică prin raportul beneficiu-cost, având în vedere c ă
un pacient dependent so cial redevine valid ș i activ, degrevând astfel societatea de
apreciabile costuri de îngrijire.
• Într-o serie selec ționată personală de 20 de cazuri cu coxartroz ă unilateral ă, pe displazie
congenital ă de șold, la care am practicat artroplastia total ă, am remarcat o reparti ție
aproape egal ă pe sexe, cu vârsta minim ă de 43 de ani și maximă de 72 de ani. Trei
sferturi din aceast ă serie au avut vârsta cuprins ă între 45 ș i 64 de ani.
• În toate cazurile, am folosit proteza Charnley-Müller cimentat ă și nu am înregistrat nici
un incident intraoperator.
• Am folosit cupe acetabulare de dimensiuni mici (maximum 42 mm diametru), capete
femurale mici, de maximum 22 mm diametru și tije femurale scurte și drepte.
• Obiectivele tehnice principale au fost: restabilirea centrului de rota ție la nivelul vechiului
cotil, corectarea anteversiei exagerate a colului femural și egalizarea membrelor
inferioare.
• Am înregistrat, la distran ță, 2 cazuri cu decimentare, care au fost reluate cu succes.
• Modelele cu elemente finite utilizate într-un studiu personal, eviden țiază rezultatele ce
concordă cu realitatea. Aceste modele pot fi îmbun ătățite prin modelarea tridimensional ă
a ligamentelor și a capsulei articulare, atribuirea de caracteristici neliniare de material
pentru cartilaje și ligamente și pot fi utilizate în stud ii biomecanice dinamice ale
articulației coxofemurale.
• Studiul cinematic a permis determinarea for țelor din ligamentele capsulei articulare
pentru geometria particular ă a articula ției coxofemurale utilizat ă în acest studiu. Aceste
valori pot fi utilizate în alte studii viitoare.
• Utilizarea for țelor din ligamentul iliofemural în studiul cu metoda elementelor finite este
obligatorie, în cazul în care se studiaz ă valorile tensiunilor la nivelul suprafe ței cotiloide.
• Tensiunea echivalent ă la nivelul suprafe ței cotiloide a articula ției coxofemurale cu
displazie este cu 63% mai mare decât cea ob ținută pentru cazul articula ției coxofemurale
normale.
• Distribuțiile tensiunilor determinate în acest studiu explic ă fenomenele de modificare a
suprafeței cotiloide (procesul artrozic).
Bibliografie
1. AMSTUTZ H.C. – p.723-744 (în AMSTUTZ H.C.and coll – Arthroplasty, Churchill Livingstone Inc., 1991)
2. AMSTUTZ H.C., CAMPBELL P., GRUEN T.A. – Mode of failure of conventional stem-type, hip replacements, p.473-486 (în Amstutz H.C.and coll. – Arthroplasty, Churchill Livingstone Inc, 1991)
3. AMSTUTZ H.C. – Practical considerations in the selection of materials and design for total hip
replacement, Am.Ac.Orthop.Surg., Instructional Course Lectures, XXII, C.V.Mosby Company, St.Louis, 1974, p.169-178
4. ANDERSON C.E. – The structure and function of ca rtilage, J.Bone Jt.Surg., 1962, vol.44-A, no.6, p.777-
786
5. ASPENBERG P., VIS H. – Fluid pressure may cause periprosthetic osteolysis: Particles are not the only thing, Acta Orthop.Scand, 1998, vol.69, no.1, p.1-4
6. ASSASSI L., CHARBONNIER C., SCHMID J., VOLINO P., MAGNENAT-THALMANN N. – From MRI to
Anatomical Simulation of the Hip Joint, Computer Animation and Virtual Worlds Journal, Special Issue
on Physiological Human, John Wiley and Sons, 2009, vol.20, no.1, p.53-66
7. ASTION A.J., SALVAN P. et all. – The porous coated anatomic total proshesis: failure of the metal backed acetabular component, J.B.Jt.Surg., 1996, vol.78-A, no.5, p.755-766
8. BARBĂ ROȘIE C., CRE ȚU AURORA, NI ȚESCU ADRIANA, BOTEZ P. – Proteza total ă necimentat ă de ș old.
Studiu clinic retrospectiv 1996-2008, Revista de ortopedie și traumatologie – ASORIS (Timi șoara), 2009,
vol.14, nr.1/2, p.148-154
9. BACIU CL. – Anatomia func țională a aparatului locomotor, Editura „Stadion”, Bucure ști, 1972, p.349-
376
10. BACIU CL. – Aparatul locomotor, Editura medical ă, Bucure ști, 1961, p.338-389
11. BACIU CL. – Chirurgia ș i protezarea aparatului locomotor, Ed.Medical ă, Bucure ști, 1986, p.330-332
12. BACIU CL. – Semiologia clinic ă a aparatului locomotor, Editura medical ă, Bucure ști, 1975, p.212-235
13. BALINT A., NAGY O., SERES-STURM L., POP T.S. – Artroplastia șoldului cu endoproteze totale
necimentate. Evaluare clinico-static ă „Patologia șoldului”, Consf ătuirea na țională SOROT, Cluj-
Napoca, 1996
14. BALINT A., NAGY O., SERES-STURM L., POP T.S, KOVACS A. – Hips replacement with cementless total endoprosthesis. Clinical and statistical evaluation, Balkan Congress of Orthopaedics, Thessaloniki, 1997
15. BANKSTON A.B., KEATING E.M., RANAWAT C., FARIS P.M., RITTER M.A. – Comparison of Polyethilene Wear in Machined versus Molded Polythylene, Clin.Orthop., 1995, vol.317, no.1, p.37-43
16. BARRACK R.L., MULROY R.D., HARRIS W.H. – Improved cementing techniques and femoral component loosening in young patients with hip arthroplasty. A 12-year radiografic review, J.B.Jt.Surg., 1992, vol.74-B, p.385-389
17. BAUER R., KERSCHBAUMER F., POISEL S. – Voie d’ab ord en chirurgie orthopédique et traumatologique
(traduction par Patel A., Féron J.M., Signoret F., Ed.Masson, Paris, 1988, p.106-118
18. BAUER R., KERSCHBAUMER F., POISEL S., OBERHALER W. – The transgluteal approach to the hip., Arch.Orthop.Traum.Surg., 1979, vol.95, no.1, p.47-49
19. BERMAN A.T., RICHARDIORIO M.D., MARINE J.M. – Classification and Staging System for Revision Total Hip Arthroplasty, American Academy of Orthopaedic Surgeons, New Orleans, 1990
20. BERRY D.J., HARMSEN W.S., ILSTRUP D.M. – The Natural History of Debonding of the Femoral
Component from the Cement and its Effect on Long-Term Survival of Charnley Total Hip Replacement, J.B.Jt.Surg., 1998, vol.80-A, nr.5, p.715-721
21. BERTOLINI R., LEUTERT G. – Atlas der anatomie de s menschen, Band I, VEB Georg Thieme, Leipzig,
1978, p.196-205
22. BLAIMONT P. – Contribution à l’étude biomécanique du fémur humain, Acta Orthop.Belg.(Bruxelles), 1968, t.34, fasc.5, p.665-844
23. BOD P., NAGY Ö., INCZE S., MOLDOVAN R. – Mobilizarea „mecanic ă” a protezelor de șold este chiar
sterilă?, Revista de Ortopedie și Traumatologie (Bucure ști), 2010, vol.20, nr.2, p.205-209
24. BOTEZ P. – Artroplastia protetic ă de șold, Ed.Bit., Ia și, 2003, p.80-85
25. BRAGDON C.R., HARRIS W.H., JASTY M. – Marked improvement in the wear resistance of a new form
of UHMW-PE in a phisiologic hip simulator (abstract), Proceedings of The Third Congress of the European Federation of National Association of Orthopaedics and Traumatology, Barcelona, 1997,
p.41-42
26. BREMEN A., WOLKAS M. – Intérét de la voie postero-externe dans la chirurgie de la hanche, Acta Orthop.Belg.(Bruxelles), 1952, t.18, fasc.3, p.251-260
27. CALAIS-GERMAIN BLANDINE – Anatomie pour le mouvement, t.1, Editions DésIris, Paris, 1972
28. CALLAGHAN J.J., KIM Y.S., BROWN D.T., PEDERSEN D.R., JOHNSTON R.C. – Concerns and
Improvements With Cementless Metal-Backed Acetabular Components, Clin.Orthop., 1995, vol.311,
no.1, p.76-84
29. C A M P B E L L P . A . , M A R K W A N G H . C , A M S T U T Z H . C . – . P o s i t i v e c y t o k i n e p r o d u c t i o n i n f a i l e d m e t a l – o n -metal total hip replacements, Acta Orthop.Scand. 2002, vol.73, no.5, p.506-512
30. CASANOVA G. – Les protheses de hanche, Encycl. Méd.Chir. Techniques chirurgicales, Paris, 1980, 44666
31. CASE C.P., LANGKAMER V.G., JAMES C.et al. – Sy stemic distribution of car debris after hip
replacement. A cause for concern?, J.B.Jt.Surg., 1992, vol.78-B, p.831-839
32. CĂLIN GH. – Reumatismul cronic al vârstelor înaintate, Editura medical ă, Bucure ști, 1968
33. CHARNLEY J. – Low friction arthroplasty of the hip, Springer Verlag, Berlin-Heidelberg-New York, 1979
34. CHILDS L.M. – Effect of anti-tumor factor-alpha gene therapy on wear debris-induced osteolysis, J.B.Jt.Surg., 2001, vol.83-A, p.1789-1797
35. CHIȘLEAG GH., VULC ĂNESCU M., ALUNEANU ILEANA – Artroza șoldului, p.868-872 (în Bîrzu I. și colab. –
Radiodiagnostic clinic, vol.II, Editura medical ă, Bucure ști, 1965)
36. CHITRANJAN C.R., DESHMUKH R.G., LANCE E.P., UMLAS M.E. – Prediction of the Long-Term Durability of All-Polyethylene Cemented Sockets, Clin.Orthop., 1995, vol.317, no.1, p.89-105
37. CLARKE I.C.- Articular Cartilage. A review and scanning electron microscop study, J.B.Jt.Surg., 1971, vol.53-B, no.4, p.732-750
38. COLLIER M.P.– Evaluation of contemporary software methods used to quantify polyetylene wear after total hip arthroplasty, J.B.Jt.Surg., 2003, vol.85-A, p.2410-2418
39. CORNELL C.N., RANAWAT C.S. – The impact of modern cement techniques on acetabular fixation in cemented total hip replacement, J.Arthroplasty, 1986, vol.1, no.2, p.197-202
40. CRENSHAW A.H. – Campbell’s Operative Orthopaedics, eight edition, 1992, p.557-569
41. CRISTEA ȘT., POPESCU M., ANTONESCU D. – Revizia artroplastiei de ș old degradate neinfectate.
Experien ța Spitalului „Foi șor”, Revista de Ortopedie și Traumatologie, (Bucure ști), 1997, vol.7, nr.4,
p.195-199
42. CROITOR GH. – Anatomia func țională și biomecanica ș oldului, Ed.Prometeu, Chi șinău, 2006, p.84-97
43. CROKARELL J.R.Jr., HANSSEN A.D., OSMON D.R., MORREY B.F. – Treatment of Infection with Debridement and Retention of the Components following Hip Arthropl asty, J.B.Jt.Surg., 1998, vol.80-A,
no.9, p.1306-1313
44. CROWE J.F., MANI V.J., RANAWAT C.S. – Total hip replacement in a congenital dislocation and
dysplasia of the hip, J.B.Jt.Surg., 1979, vol.61-A, no.1, p.15-23
45. DAHL E., GUDMUNSEN T.E., HAUKELAND L. – Late occuring clinical deep vein thrombosis in joint-operated patients, Acta Orthop.Scand., 2000, vol.71, no.1, p.47-50
46. DARCIUC M. – Deciment ări aseptice ale endoprotezelor de ș old, Arta Medica (Chi șinău), 2009, nr.1
(34), p.48-49
47. DENISCHI A. – p.626-643 (în Proca E. și colab. – Patologie chirurgical ă, vol.III, Editura medical ă,
București, 1988)
48. DENISCHI A., DINULESCU I., E ȘANU T., BULEA H., BARBU D. – Cercet ări prin tensometrie în artroplastiile
de șold, p.161-165 (în Denischi A. și colab. – Biomecanica, Editura Academiei Republicii Socialiste
România, Bucure ști, 1989)
49. DENISCHI A., DINULESCU I., MEDREA O. – Coxartroza, Editura Publistar, Bucure ști, 1997, p.37-56, p.84-92
50. DENISCHI A., ST ĂNCULESCU D., ILIESCU N., R ĂDULESCU R., CIUBEREA MIHAELA – Decimentarea
aseptică în artroplastia totală de ș old. Studiu fotoelastic, p.166-168 (în Denischi A. și colab. –
Biomecanica, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucure ști, 1989)
51. DEVANE P.A., ROBINSON E.G., BURN R.B., RORABECK C.H., NAIAC N.N.,, HORN J.G. – Measurement of
polyethylen wear in a acetabular components insert ed with and witout cement. A randomized trial,
J.B.Jt.Surg., 1997, vol.79-A, no.5, p.682-689
52. DINULESCU I., PANAIT G., R ĂDULESCU R., GIUREA M., PREDESCU R., MOHAMAD H., PÎRVULESCU V. –
Artroplastia cu protez ă totală în tratamentul coxartrozei secundare luxa ției congenitale de ș old la
adult, Revista de Ortopedie și Traumatologie, (Bucure ști), 1992, vol.2, nr.2-3, p.45-54
53. DINULESCU I. – Complica țiile artroplastiei ș oldului, p.540-542 (în Antonescu D.M. și colab. – Elemente de
patologie a aparatului locomotor, vol.II, Editura medical ă, Bucure ști, 2008)
54. DINULESCU I., ST ĂNCULESCU D., IONCU A., ORBAN H., P ĂTRU A. – Decimentare aseptic ă cu pierdere
mare de substan ță osoasă, Patologia șoldului, Congresul Pro-SOROT, Cluj-Napoca, 1997
55. DINULESCU I., ST ĂNCULESCU D., NICOLESCU M., ORBAN H., IONCU A, B ĂDILĂ A. – Decimentarea
aseptică cu pierderi mari de mas ă osoasă după artroplastia total ă de ș old, Revista de Ortopedie ș i
Traumatologie (Bucure ști), 1997, vol.7, nr.4, p.219-222
56. DINULESCU I., ST ĂNCULESCU D., NICOLESCU M., DINU G. – Particularit ățile reviziei în decimentarea
aseptică, Revista de Ortopedie ș i Traumatologie (Bucure ști), 1996, vol.6, nr.1-2, p.3-7
57. DORTHEIMER A., BRO ȘTEAU GABRIELA, EN ĂCHESCU GH., CHIRIAC D. – Protruzia acetabular ă,
Ortopedia (Bucure ști), 1957, vol.2, nr.1, p.41-51
58. DUBOIS J.L. – Repères radiologiques et mensurations de la hanche de l’adulte,
J.Belg.Méd.Phis.Rhum.(Bruxelles), 1961, vol.16, nr.3, p.89-112
59. DUMBLETON J.H., MANLEY M.T., EDIDIN A.A.– A literature review of the association between wear rate and osteolysis in total hip arthroplasty , J.Arthroplasty, 2002, vol.17, p.649-661
60. EDMONDS C.R., BARBUT D., HAGER D., SHARROCK N.E. – Intraoperative cerebral arterial embolization
during total hip arthroplasty, Anesthesiology, 2000, vol.93, no.2, p.315-318
61. ELIAN N., VELEANU C. – Prevenirea și tratarea bolilor reumatice, Editura „Facla”, Timi șoara, 1975
62. ENGH J.A., BOBYN J.D. – The influence of stem size and extent of porous coating on femural bone resorbtion after primary cementless hip arthroplasty, Clin.Orthop., 1988, p.231
63. ENGH J.A., GLASSMAN A.H., GRIFFIN W.L., MAYER J.L. – Results of cementless revision for failed cemented total hip arthroplasry, Clin.Orthop., 1988, vol.235, no.1, p.91-110
64. ENGH J.A., MOORE K.D., VINH T.N. – Titanic prosthetic wear debris in remote bone marrow, J.B.Jt.Surg., 1997, vol.79-A, no.11, p.1721-1725
65. EPPS C.H. – Complications in Orthopaedi c Surgery, Third Edition, 1994, p.1013-1052
66. FALEZ F., LA CAVA F., PANEGROSSI G. – Femoral prosthetic heads an their significance in polyethylene wear, Int.Orthop., 2000, vol.24, no.1, p.126-129
67. FAUR C., BORZA ICONIA, CRAINIC N., STICLARU CARMEN – Generarea modelului solid de endoprotez ă personalizat ă de șold, Revista de ortopedie și traumatologie – ASORIS (Timi șoara), 2009,
vol.14, nr.1/2, p.92-97
68. FICAT P. – Contribution to the study of the initial of cartilage degeneration. Conference on articular cartilage, Ann.Rheum.Dis., 1975, vol.34, suppl.2, p,125-129
69. FIRICĂ A – Algoritmul în alegerea protezelor de șold, Revista de Ortopedie și Traumatologie,
(Bucure ști), 1999, vol.9, nr.3-4, p.159-164
70. FOUCHET J. – À propos des mouvements de l’articulation coxofémorale, Sém.Hôp.Paris, 1953, no.50-
51, p.2519
71. FREDIN H., SANZEN L., SIGURDSSON B., UNANDER-SCHARIN L. – The hip arthroplasty in high congenital dislocation, J.B.Jt.Surg., 1991, vol.73-B, p.430-443
72. FUJITA S., HIROTA S., ODA T., KATO Y., TSUKAMOTO Y., FUJI T. – Deep venous thrombosis after total hip
or total knee arthroplasty in patients în Japan, Clin.Orthop., 2000, vol.375, p.168-174
73. GARCIA-CIMBRELO E., DIEZ VASQUEZ V., MADERO R. – Progression of radiolucent lines adiacent to the
acetabular component and factors influencing migr ation after low friction total hip arthroplasty,
J.B.Jt.surg., 1997, vol.79-A, no.9, p.1373-1380
74. GARDNER T.L., GILLIVREY D. – Surface structure of the articular cartilage, Ann.Rheum.Dis, 1971, vol.30, no.1, p.10-14
75. GEORGEANU V.A. – Cauzele mobiliz ării componentelor protezei totale de șold, Revista de Ortopedie
și Traumatologie (Bucure ști), 1999, vol.9, nr.3-4, p.139-148
76. GEORGESCU A., LICHTENBERG R., VULPESCU SONIA – Tehnica radiografic ă, Editura medical ă,
București, 1956, p.205-208
77. GEORGESCU N., STRATAN L.– Polietilena, uzura și teoria particulelor, Revista de Ortopedie și
Traumatologie (Bucure ști), 1998, vol.8, nr.3-4, p.115-121
78. GIBSON A. – Posterior exposure of the joint, J.B.Jt.Surg., 1950, vol.32-B, nr.2, p.183-190
79. GOLDRING S.R., CLARK C.R., WRIGHT T.M. – The problem in total hip arthroplasty: aseptic loosening, J.B.Jt.Surg., 1993, vol.75-A, no.6, p.779-881
80. GOODMAN S., ASPENBERG P., WANG J-S., SONG Y., REGULA D., EMMANUAL J., LIDGREN L. – Cement particles inhibit bone growth into titanium chambres implanted in the rabbit, Acta Orthop.Scand., 1993, vol.64, no.12, p.627-633
81. GORUN N.– Introducere în genetica aparatul ui locomotor, Ed. „Curtea Veche” Bucure ști, 1998
82. GORUN N. – Locul osteotomiei oblice de medializare în tratamentul coxartrozelor, Revista de Ortopedie și traumatologie (Bucureș ti), 1991, vol.1, nr.1-2, p.47-59
83. GORUN N., ȘIȘIROI C., VESEI D.L., VOINEA A. – Ortopedia și traumatologia – mic ă enciclopedie -,
Editura științifică și enciclopedic ă, Bucure ști, 1987, p.59-61
84. GRECU D. – Actualit ăți în artroplastia total ă de șold, Editura Aius, Craiova, 2005
85. GRECU D. – Planning-ul preoperator și prognosticul postoperator la proteza total ă de ș old, Teză de
doctorat, Craiova, 2000
86. GROSS A.E., DUNCAN C.P., GARBUZ D., MOHAMED E.M.Z. – Revision Arthroplasty of the Acetabulum in association with Loss of Bone Stock. Instructio nal course lecture, The american Academy of
Orthopaedic Surgeons, J.B.Jt.Surg., 1998, vol.80-A, no.3, p.440-460
87. GRUEN T.A., McNEICE G.M., AMSTUTZ H.C. – „Modes o f f a i l u r e ” o f c e m e n t e d s t e m – t y p e f e m o r a l
components: a radiological analysis of loosening, Clin.Orthop., 1979, vol.141, no.1, p.17-29
88. GUAN Z.P., LU H.S., WU C., SUN T.Z., TIAN J., KOU B.L., YUAN Y.L. – Early diagnosis and treatment of pulmonary embolism after joint replacement: report of five cases, Zhonghua Wai Ke Za Zhi, 2003, vol.41, no.1, p.37-40
89. HARDINGE K. – The direct lateral approach to the hip, J.B.Jt.Surg., 1982, vol.64-B, no.1, p.17-23
90. HARLEY J.M., WILKINSON J.A. – Hip replacement for adults with unreduced congenital dislocation. A new surgical technique, J.B.Jt.Surg., 1987, vol.69-B, p.523-532
91. HARRIS W.H., CROTHER O. – The hip replacement and femural head bone grafting for severe
acetabular deficiency in adults, J.B.Jt.Surg., 1977, vol.59-A, p.752-759
92. HARRIS W.H., McGANN W.A. – Loosening of the femoral component after use of the medullary-plug cementing tehnique. Follow-up note with a minimum five-year follow-up, J.B.Jt.Surg., 1986, vol.68-A, p.1064-1066
93. HARRIS W.H. – Extensiv exposure of the hip joint, Clin.Orthop., 1973, vol.91, no.1, p.58-62
94. HARRIS W.H., CROTHER O. – The hip replacement and femural head bone grafting for sever acetabular deficiency in adults, J.B.Jt.Surg., 1977, vol.59-A, p.752-759
95. HARTY M., JOYCE J.J. – Surgical approaches to the hip and femur, J.B.Jt.Surg., 1963, vol.45-A, no.1, p.175-181
96. HERMAN J.H., SOWDER W.G., ANDERSON D. – Polymethylmethacrylate-induced release of bone- resorbing factors, J.B.Jt.Surg., 1989, vol.71-A, no.10, p.1530-1541
97. HEWITT J., GUILAK F., GLISSON R., VAIL T.P. – Regional material properties of the human hip joint capsule ligaments, Journal of Ortopaedic Research, 2001, vol.19, nr.2, p.359-364
98. HICKS D.G., JUDKINS A.R., SICKEL J.Z. – Granular hyst iocytosis of pelvic limph nodes following total hip
arthroplasty. The presence of wear debris, cytokine production and immunologically activated macrophages, J.B.Jt.Surg., 1996, vol.78-A, no.4, p.482-496
99. HIRAKAWA K., BAUER T.W. – Characterization and comparison of wear debris from failed total hip implants of different types, J.Bone Jt.surg., 1996, vol.78-A, no.8, p.1235-1243
100. HOZACK W.J., ROTHMAN R.H., BOOTH R.E. – Survivorship analysis of 1041 Charnley hip arthroplasties,
J.Arthoplasty, 1990, vol.5, no.1, p.41-47
101. HUCHET C. – Contribution a l’étude mécanique de la hanche, Ed.Maloine, Paris, 1965
102. HUI A.J., McCALDEN R.W., MARTELL J.M. – Validation of two and three-dimensional radiographic techniques for measuring polyethylene wear after total hip arthroplasty, J.B.Jt.Surg., 2003, vol.85-A, p.505-511
103. ILCHMANN T. – Radiographic assessment of cup migr ation and wear after hip replacement (Thesis),
Acta Orthop.Scand., 1997, suppl.276, p.68
104. IORIO R., EFTEKHAR N.S., KOBAYASHI S., GRELSAMER R.P. – Cemented revision of failed total hip
arthroplasty, Clin.Orthop, 1995, vol.316, p.121-130
105. IONCU A.- Cercet ările privind decimentarea aseptic ă a protezelor totale de șold și tratamentul lor,
Teză de doctorat, U.M.F.Carol Davila, Bucure ști, 1998
106. IONESCU M., BACIU CL., BUZESCU GH. – Calea de acces postero-extern ă pe ș old, Chirurgia
(Bucure ști), 1962, vol.11, nr.1, p.131-137
107. JASTY M., ANDERSON M.J., HARRIS W.H. – Total Hip Replacement for Developmental Dysplasia of the Hip, Clin.Orthop., 1995, vol.311, no.1, p.40-45
108. JASTY M., GOETZ D., LEE K. – Wear of polyethylene acetabular components in total hip arthroplasty. An analysis of 128 components retrived at autopsy or revision operations, J.B.Jt.Surg, 1997, vol.79-A,
no.3, p.249-358
109. JIRANEK W.A., MACHADO M., JASTY M. – Production of cytokines around loosened cemented
acetabular components. Analysis with immunohistochemical techniques and in situ hybridization, J.B.Jt.Surg., 1993, vol.75-A, no.6, p.873-879
110. JOCU I. – Examenul ragiologic al centurii pelviene (bazinului) și membrului inferior, p.402-417 (în
Lungeanu M. și colab. – Manual de tehnic ă radiologic ă, Editura medical ă, Bucure ști, 1988)
111. JOHANSSON J.E., McBROOM R., BARRINGTON T.W., HUNTER G.A. – Fracture of the ipsilateral femur in patients with total hip replacement, J.Bone Jt.Surg., 1981, vol.63-A, no.9, p.1435-1442
112. JUDET H., JUDET J., JUDET R., M’BAREK M. – Résultats de l’ostéotomie de Mac Murray au dela de dix ans, Rev.Chir.Orthop.(Paris), 1989, vol.75, suppl.I, p.573
113. KABO J.M., GEBHARD J.S., LOREN G., AMSTUTZ H.C. – In vivo wear of polyethylene acetabular components, J.B.Jt.Surg., 1993, vol.75-B, no. 2, p.254-258
114. KANG J.S., PARK S.R. – Measurement of polyethylene wear of total hip arthroplasty – Accuracy
vs.case of use, Yonsei Med.J., 2003, vol.44, p.473-478
115. KLAUE K., DURNIN C.W., GANZ R: – The acetabular rim syndrome. A clinical presentation of dysplasia of the hip, J.B.Jt.Surg., 1991, vol.73-B, p.423-429
116. KOBAYASHI A., DONNELLY B., FREEMAN M.A.R. – Earl y radiological observation as a method of
predicting the long-term survival of the femora l prostheses (abstract), Proceeding of the Third
Congress of the European Federations of National Associations of Orthopaedics and Traumatology, Barcelona, 1997, p.38
117. KOBAYASHI S., TAKAOKA K., SAITO N. – Factors affecting, aseptic failure of fixation after primary Charnley total hip arthroplasty: mu ltivariate survival analysis, J.B.Jt.Surg., 1997, vol.79-A, no.11, p.1618-
1627
118. KOOPMAN W.J. – Arthritis and Allied Conditions a Textbook of Rheumatology, vol.II, Williams and Wikins, Baltimore, Philadelphia, London, Paris and all, 1997, p.1945-2233
119. KOVACS A. – Considera țiuni morfoclinice privind decimentarea aseptic ă a endoprotezei totale de
șold, Teză de doctorat, Târgu Mure ș, 2004
120. KRISMER M., KLAR M., KLESTIL T., FRISCHUT B. – Aseptic loosening of stright and curved-stem Müller femoral prostheses, Arch.Orthop.Trauma Surg., 1991, vol.110, nr.2, p.190-194
121. KUMMER B. – Anatomie fonctionelle et biomécanique de la hanche, Acta Orthop.Belg. (Bruxelles),
1978, t.44, fasc.1, p.94-104
122. LACHIEWICZ P.F., POON E.D. – Revision of a Total Hip Arthroplasty with a Harris-Galante Porous-Coated Acetabular Component Inserted without Cem ented. A Follow-up Note on the Results at five
to Twelwe Years, J.B.Jt.Surg., 1998, vol.80-A, no.7, p.980-984
123. LANFLAIS F. – Indications chirurgicales dans la hanche dysplasique, Rev.Prat.(Paris), 1980, vol.30, no.19, p.1989-1994
124. LAURIAN T. – Contribu ții privind studiul proceselor tribologice din protezele de ș old. Teză de doctorat.
Universitatea Politehnic ă București, 2004
125. LEARMOUTH I.D., ALLEN P.E. – The omega lateral approach to the hip, J.B.Jt.Surg., 1996, vol.78-B, p.559-561
126. LEMAIRE R., RODRIQUEZ A., MASSON J.B. – A comparative study of migration and wear of uncoated and hidroxyapatite-coated cementless sockets in total hip replacement (abstract). Proceedings of
the Third Congress of the European Federation of the National Associations of Orhopaedics and
Traumatology, Barcelona, 1997, p.40
127. LEQUESNE M. – Coxometrie. Mesure des angles fondamentaux de la hanche radiographique de l’adulte par un raporteur combiné, Rev.Rhum.(Paris), 1963, vol.7, nr.7, p.479-485
128. LEQUESNE M., SÈZE S.(DE) – Le faux profil du bassi n, Rev.Rhum.(Paris), 1961, vol.28, nr.12, p.643-652
129. LINDE F., JENSEN J., PILGARD S. – Charnley arthroplasty in osteoartritis secondary to congenital dislocation or subluxation of the hip, Clin.Orthop., 1988, vol.227, no.1, p.164-172
130. LING R.S.M. – Complications of Total Hip Replacement, Ed.Churchill Livingstone, 1984, p.18-22, p.23-28, p.82-89, p.101-103, p.119-135, p.155-169, p.212-217, p.233-240
131. MALONEY W.J., SMITH R.L. – Osteolysis in total hip arthroplasty: the role of particulate wear debris, J.B.Jt.Surg., 1995, vol.77-A, no.9, p.1448-1461
132. MALONEY W.J., SMITH R.L. – Insolation and characterization of wear particles generated in patients
who hade failure of hip arthroplasty without cement, J.B.Jt.Surg., 1995, vol.77-A, no.9, p.301-310
133. MANKIN H.J., DORFMAN H., LIPPIELO L., ZARUS A. – Biochemical and metabolic abnornalities in articular cartilage from osteoarthritic hips, J.B.Jt.Surg., 1971, vol.53-A, no.3, p.523
134. MANLOT G., BERNAGEAU J., SAUVEGRAIN J., BOURDON R. – Mesure directe tomographique de l”angle de déclination du col fémoral chez la grand enfant et l’adulte, Rev.Chir.Orthop.(Paris), 1966, vol.52, nr.1, p.69-76
135. MARCEVICIUS K.J., BAUER T.W. – Insolation and characterization of debris in membranes around total joint prostheses, J.B.Jt.Surg., 1994, vol.76-A, no.11, p.1664-1675
136. MARCOLOGO R., CARRABA M., CERASE A., CERINI C. – L’artrosi, Tipografia Vigrafica-Monza, 1996
137. MARTELL J.N., BERDIA S. – Determination of polyenthylene wear in THR with use of digital radiographs, J.B.Jt.Surg., 1997, vol.79-A, no.11, p.1635-1641
138. MARTI R.K.and col. – Result of Revision of the Hip Arthroplasty with Cement, J.B.Jt.Surg., 1990, vol.72-A, p.346-354
139. MAQUET P. – Charge et solicitat ion de la hanche, Rev.Méd.Liège, 1969, vol.24, no.4, p.146-169
140. MAQUET P. – Defférents moyens de réduire les contra intes de compression dans l’articulation de la
hanche, Acta Orthop.Belg. (Bruxelles), 1978, t.44, fasc.1, p.115-131
141. McCALDEN R.W., NAUDIE D. – Radiographic method s for the assesment of polyethylene wear after
THA, J.B.Jt.Surg., 2005, vol.87-A, p.2323-2334
142. McGEE MARGRET A., DONALD W. HOWIE, KERRY COSTI, DAVID R. HAYNES, CORINNA I.WILDENAUER, MARK J.PEARCY, JEAN McLEAN – Implant retrieval studies of the wear and loosing of prosthetic joints: a rewiew, Wear 241, 2000, p.158-165
143. McKELLOP H., CLARKE I. – Degradation and wear of ultra-high molecular weight polyethylene, ASTM
STP 859, 1985, p.351-368
144. McKELLOP H., LU B., BENYA P. – Friction lubrication and waer of cobalt-chromium, alumina and zirconia hip prostheses compared on a joint simulator. In Trans 38-th Annual Orthopaedic Research Society, 1992, p.402
145. McKELLOP H., EBRAMZADEH E., LU B., SARMIENTO A. – Effect of ball material, diameter and surface
roughness of the wear of polyethylene acetabular cups. In 21-st Annual Meeting of the Society of
Biomaterials, 1995
146. MEDREA O., BUGA M., ANTONESCU D., POPESCU M., MARIN I.GH., ILIESCU N., CONSTANTINESCU I. – Metode de calcul și cercet ări experimentale în analiza st ărilor de tensiune din extremitatea
superioară a femurului, p.169-190 (în Denischi A. și colab. – Biomecanica, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, Bucure ști, 1989)
147. MEDREA O., IONESCU M., SGARBUR Ă I. – Osteotomiile în tratamentul coxartrozei, Chirurgia (Bucure ști),
1971, vol.20, nr.10, p.903-912
148. MERLE d’AUBIGNÉ R. – Cotation chifrée de la fonction de la hanche, Rev.Chir.Orthop.(Paris), 1970, vol.56, no.5, p.481-486
149. MOREL G. – Traitement de la malformation luxante de la hanche après l’âge de la marche, Encycl.Méd.Chir., Appareil locomoteur, Paris, 9-1976, 15225, B-50, 18 p.
150. MORONI A., FALDINI C., PIRAS F., GEANNINI S. – Risk factor for intraoperatove femoral fractures during
total hip replacement, Ann.Chir.Ginaecol., 2000, vol.89, no.2, p.113-118
151. MULDOON M.P., PADGETT D.E., ROTHEN R., CADY G.W., MELLILO A.S. – Failure of a nonporous-coated acetabular component inserted wi thout cement in primary total hip arthroplasty, J.B.Jt.Surg., 1996,
vol.78-A, p.1480-1490
152. MULROY R.D., HARRIS W.H. – The effect of improved cementing technique on component loosening in total hip replacement: a 11-year radiographic review, J.B.Jt.Surg., 1990, vol.72-B, p.757-760
153. MÜLLER M.E., BOITZY A. – Technique des protheses totale de hanche, Encycl. Méd.Chir. Techniques
chirurgicales, Paris, 1980, 44666
154. MÜLLER M.E., NAZARIAN S. – Technique d’implantation des prothèses totales de Müller par voie laterale transgluteale, Encycl.Méd.Chir., Techniques chirurgicales (Paris), 1991, 44666, p.1-25
155. MÜLLER M.E. – The Benefits of Metal-on-metal Total Hip Replacements, Clin.Orthop, 1995, vol.311, no.1, p.54-59
156. MÜLLER M.E. – Total hip protheses, Clin.Orthop., 1970, vol.72, no.1, p.46-58
157. NARTIN H.D., Savage A. et al. – The function of the hip capsular ligament, The Journal of Arthroscopy
and Related Surgery, Feb. 2008, vol. 24, issue 2, p 188-195.
158. NORMAN P.O. – Dislodgement of the femoral component of a cemented hip, Acta Orthop.Scand, 1993, vol.64, no.5, p.598
159. PAAVILEINEN T. – Total hip replacement for developmental dysplasia of the hip, Acta Orthop.Scand., 1997, vol.69, no.1, p.77-85
160. PADGETT D.E., KULL L.R., ROSENBERG A.G., SUMMER D.R., GALANTE J.O. – Revision of the acetabulum component without cement after total hip aqrthroplasty. Three to six year folow-up, J.B.Jt.Surg., 1993, vol.75-A, p.663-673
161. PANĂ I., ROVEN ȚA NICOLINA, VL ĂDĂREANU M. – Radiodiagnostic osteo-articular, Editura medical ă,
București, 1977, p.325-330
162. PAPILIAN V. – Anatomia Omului, vol.I, Ed.didactic ă și pedagogic ă, Bucureș ti, 1982, p.75-82, p.146-
150, p.276-300
163. PAPROSKY W.G., PERONA P.G., LAWRENCE J.M. – Acetabular defect classification and surgical
reconstruction in revision arthroplasty. A 6-year fo low-up evaluation, J.Arthroplasty, 1994, vol.9, no.1,
p.33-44
164. PAPROSKY W.G., LAWRENCE J., CAMERON H. – Femoral defect classification. Clinical application, Orthop.Rev., 1990, vol.19, suppl.9, p.9-22
165. PAUWELS F. – Biomechanics of the normal and diseased hip, Ed.Springer-Verlag, Berlin, 1976
166. PAUWELS F. – L’ostéotomie dans le traitement chir urgical de la coxarthrose, Triangle (Bâle), 1968,
vol.8, nr.6, p.196-210
167. PEDERSEN D.R., BROWN T.D. – Prediction of long term PE wear in THA based on early wear
measurements made using digital image analysis, J.Orthop Res., 1998, vol.16, p.557-563
168. PELLICCI P.M., INGLIS A.E., SALVATI E.A. – Perforation of the femoral shaft during total hip replacement, J.Bone Jt.Surg., 1980, vol.62-A, no.2, p.234-240
169. PIETRABISSA R., RAIMONDI M., DI MARTINO E. – Wear of polyethylene cups in total hip arthroplasty: a parametric mathematical model, Medical Engineering & Physics, 1998, vol.20, p.199-210
170. PODSIADLO P., KUSTER M., STACHOWIAK G.W – Numerical analysis of wear particles from non-arthritic and osteoarthritic human knee joints, Wear 210, 1997, p.318-325
171. PODSIADLO P., STACHOWIAK G.W – 3-D imagining of surface topography of wear particles found in synovial joints, Wear 230, 1999, p.184-193
172. POILLEUX F. – Séméiologie chirurgicale, 2-e édition, tome I, Flammarion Médecine-Sciences, Paris, 1968, p.275-283, p.315-320
173. POLGAR K., GILL H.S., VICECONTI M., MURRAY D.W., OCONNOR L.L. – Strain distribution within the human femur due to physiological and simplified loading: finite element analysis using the muscle standardized femur model, Proceedings of the Instit ution of Mechanical Engineers, Part H, Journal of
engineering in medicine, 2003, vol.217, no.3, p.173-189
174. POP A., FRUJA D. – Piese femurale acoperite cu hidroxiapatit ă, Revista de Ortopedie și
Traumatologie (Bucure ști), 1998, vol.8, nr.1-2, p.51-54
175. POP T.S., NAGY O. et all. – Reconstruc ția acetabular ă cu grefe osoase morselate și inele de
ranforsare în artroplastia de revizie a șoldului, Revist a de Ortopedie și Traumatologie, 2004, vol.14,
nr.1-2, p.95-100
176. POPESCU M. – Biomecanic ă și artrologie, Ed.Scaiul, Bucure ști, 2000
177. POPESCU M., C ĂPITANU L. – Proteze totale de șold. Inginerie și ortopedie, Ed.Bren, Bucure ști, 2006
178. POPESCU M., CRISTEA Ș., MARINCA L., URSU T., ANTONESCU D. – Reconstruc ția acetabular ă cu
autogrefon structurat în artroplastia primar ă a șoldului, Revista de Ortopedie și traumatologie,
București, 1997, 7, 4, p.213-217
179. POPESCU M., MARINCA L., STOICA C., URSU T., BUC ĂTARU G., ANTONESCU D. – Rezultate pe termen
în reconstruc ția acetabular ă cu autogrefon structurat în proteza total ă primară necimentat ă,
Revista de Ortopedie ș i Traumatologie, Bucure ști, 2003, 13, 3-4, p.147-151
180. PRODESCU V., BACIU CL. – Examenul clinic al șoldului, Via ța medical ă (Bucure ști), 1962, vol.9, nr.17,
p.995-1001
181. PROUVEUR M. – Coxométrie et équilibre du bassin, Lille chir., 1964, vol.19, nr.5, p.207-211
182. PUCALEV I. – Modific ări ale morfologiei ș oldului. Evolu ția procesului artrozic, Revista de Ortopedie și
Traumatologie (Bucure ști), 2007, vol.17, nr.4, p.247-250
183. PUCALEV I. – Revizia în artroplastia de șold dup ă coxartroza primar ă, Teză de doctorat, Craiova,
2009
184. RABISCHONG P., BONNEL F., CONISCHI H., ASAADA P., MICALEFF J.P. – Comportament biomécanique du bassin à l’état normal et avec pr othèse totale de hanche, Rev.Chir.Orthop.(Paris),
1977, vol.63, suppl.II, p.95-99
185. RAIMONDI M.T., PIETRABISSA R. – The in-vivo wear performance of prosthetic femoral heads with titanium nitride coating. Biomaterials, 2000, vol.21, no.9, p.9007-9013
186. RAKSHIT D.S. – Wear debris inhibition of anti-osteoclastogenic signaling by IL-6 and I-gamma, J.B.Jt.Surg, 2006, vol.88-A, p.788-799
187. RANAWAT C.S., DESHMUKH R.G., PETERS L.E., UMLAS M.E. – Prediction of the Long-Term Durability of
All-Polyethylene Cemented Sockets, Clinical Orthopaedics and Related Research, 1995, vol.317, no.8, p.89-105
188. RICKEWAERT A. – Os et articulations, 2e éditio n, Flammarion Médecine, Paris, 1975, p.215-219
189. RIEGELS-NILSEN P., SØRENSEN L., MORGEN ANDERSEN H., LINDEQUIST S. – Boneloc cemented total hip
prostheses: loosening in 24/43 cases after 3-38 mont h, Acta Orthop.Scand, 1995, vol.66, no.3, p.215-
217
190. ROGERS S.D., HOWIE D.W., GRAVES S.E., PEARCY M.J., HAYNES D.R. – In vitro human monocyte response to wear particles of titanium alloy containing vanadium or niobium, J.B.Jt.Surg., 1997, 79-B,
p.311-315
191. RUELLE M., DUBOIS J.L. – La malformation protrusive et sa complication arthrosique, Rev.Rhum.(Paris), 1962, vol.29, nr.9, p.476-654
192. SAIKKO V. – Wear of polyethylene acetabular cups against alumina femoral heads. Five prostheses
compared in a hip simulator for 35 million walking cycles, Acta Orthop.Scand., 1993, vol.64, no.5, p.507-513
193. SAIKKO V – Wear of polyethylene acetabular cup. The effect of head material, head diameter and cup thickness studied with a hip simulator, Acta Orthop.Scand., 1995, vol.66, no.9, p.501-506
194. S A I K K O V . , C A L O N I U S O . – S l i d e t r a c k a n a l y s i s o f t h e r e l a t i v e m o t i o n b e t w e e n f e m o r a l h e a d a n d acetabular cup in walking and in hip simulators, J.Biomech, 2002, vol.35, p.455-464
195. ȘCHIOPU D. – Metode de evaluare a ratei de uzare a UHMWPE, Teza de disertatie, 2004
196. SCHMALZRIED T.P., GUTTMANN D., GRECULA M., AMSTUTZ H.C. – The realtionship between the design, position and articular wear of acetabular components inserted without cement and the development of osteolysis, J.B.Jt.Surg., 1994, vol.76-A, no.5, p.677-688
197. SCHOENFELD N.A., STUCHIN S.A., PEARL R., HAVESON S. – The management of vascular injuries
associated with total hip arthroplasty, J.Vasc.Surg., 1990, vol.11, no.4, p.549-555
198. SCHÜLLER H.M., SCHOLTEN P.E., LETTINGA K., MORTI R.K., NOORDEN C.J.F.van – High cathepsin B activity in arthroplasty interface membranes, Acta Orthop.Scand., 1993, vol.64, no.12, p.613-618
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Artroplastia Totală De Şold In Sechelele Displaziei Coxofemurale Posibilităţi Tehnice De Ameliorare [610692] (ID: 610692)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.