Articulatiile Tărmurilor Europei Si Importanta în Dezvoltarea Socio Economică

TEMA DE CONTROL NR.2

a. Articulațiile țărmurilor Europei și importanța în dezvoltarea socio-economică.

Țărmul reprezintă locul de întâlnire al ucatului cu apa, el este supus continuu actiunii valurilor sau mareelor, care îi schimbă forma, prin eroziune sau acumulare in urma cărora prezintă numereoase cotituri,scobituri,adancituri care sunt denumite articulatii.

Acestea se clasifica in:

Insule

Arhipelaguri

Peninsule

Golfuri

Fiorduri

Strâmtori

Istmuri

Capuri

Estuare

Lagune

Europa este continentul cu cele mai neregulate țărmuri și care însumează 37.900 km. Aici se găsesc aproape toate tipurile de țărmuri articulate, atât prin peninsule, golfuri, cât și prin insule și strâmtori. Articulația ponto-egeeană

desparte Europa de Peninsula Asia Mică, iar I. Cipru constituie cea mai estică

insulă mediteraneană. Europa se articulează la Marea Mediterană prin Pen Balcanică și Pen

Peloponez (despărțite de Canalul Corint), Peninsula Italică (despărțită de Sicilia

prin Str. Messina) și Pen Iberică (despărțită de nordul Africii prin

Str. Gibraltar – 38 km). La Mediterana se remarcă un întreg complex de insule,

atât în bazinul vestic (Arh. Baleare – I. Mallorca, I. Menorca, I. Ibiza) cât și

central (I. Corsica, I. Sardinia, Sicilia, I, Malta, I. Gozo, I. Panteleria, I-le

Ligurice, I. Elba și alte numeroase insule vulcanice cum ar fi insula vulcan

Stromboli) cât și cel estic, atât la M. Adriatică, Mediterana Estică dar și în

Marea Egee. (I-le ionice, I-le Dalmate, Arh. Ciclade, Arh. Sporade, I. Creta, I.

Rodos, I. Cipru, I. Santorin etc.). De asemenea, țărmul Mediteranei este scăldat

și în două peninsule mai importante dar mult mai mici în comparație cu cele trei mai cunoscute (Pen. Istria și Pen. Calcidică).

Țărmurile sud-estice ale Europei, ca articulații euro-asiatice își au configurația prin str. Dardanele în M. Marmara, prin str. Bosfor în M. Neagră și prin str. Kerci în M. Azov. Între M. Azov și M. Neagră se află Pen. Crimeea, legată de continent prin Istmul Perekop (6 km, cel mai îngust istm european). Fațada atlantică a articulațiilor europene se demarcă printr-o serie de peninsule, golfuri și insule cum ar fi G. Biscaya, Pen. Bretagne, Pen. Iutlanda. Rămășiță a vechii mări cu Yoldia (Marea Baltică cu golfurile Botnic și Finic) este legată de Marea Nordului prin strâmtorile Skagerrat și Kattegat și care, la rândul lor, despart Pen Iutlanda și I. Seeland de Pen. Scandinaviei (cea mai întinsă peninsulă europeană – 800.000 km″).

Remarcăm în M. Baltică o serie de insulițe joase, acoperite cu depozite glaciare printre care cele mai importante sunt I. Oland, I. Gothland, I. Aland.

La Oceanul Atlantic se află și cele mai întinse insule europene, cum sunt

cele ale Arh. Britanic (I. Great Britain, I. Eyre, I-le Orkney, I-le Hebride, I-le

Channel, I-le Shetland, I. Man), iar în Atlanticul de Nord, I. Islanda I. JanMayen,

Arh. Faeroe (Faeroerne).

Tot în apele nordice se află Arh. Svalbard (Spitzbergen) – cea mai nordică

bază navală N.A.T.O.

Marea Britanie este despărțită de Europa prin M. Mânecii (La Manche –

fr. și Channel – engl.) și Str. Calais(Pas-de-Calais).

La Oc. Arctic, țărmurile europene se află la Marea Albă și M. Barents,

despărțite de Pen. Kola. La M. Barents se află I. Kanin, iar în extremitatea nordică a pământurilor arctice se află ținutul înghețat al Arh. Franz Josef. Tot la

OC. Arctic remarcăm Arh. Novaia Zemlia, ca o prelungire a vechiului sistem

montan hercinic înălțat pentru a reliefa Uralul.

Importanța în dezvoltarea socio-economică țărmurile articulate au favorizat dezvoltarea porturilor, a transporturilor navale și, indirect, crearea unor imperii coloniale. Resurselor relativ modeste li s-au adăugat cele de hidrocarburi din Marea Nordului.

INSULA SARDINIA IN ITALIA INSULA CORFU IN GRECIA

INSULA MALLORCA IN SPANIA INSULA TENERIFE IN SPANIA

b. Urmări economice și sociale ale poziției geografice a județului Brașov în centrul țării.

Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, în Depresiunea Brașovului, situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților, delimitat în partea de S și SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraș și Piatra Mare, la 161 km de București.

Din punct de vedere al pozitionari geografice a judetului Brasov in centrul tarii acest oras se bucură de o poziție geografică privilegiată, la intersectia Moldovei cu Valahia, Brasovul a avut o crestere economica rapida, devenind una dintre cele mai importante piete de desfacere a Transilvaniei., astfel că dintotdeauna a avut o economie înfloritoare.

Din diferite surse aflam ca în primele 7 luni ale anului 2015 Brașovul a avut 534.581 de turiști, Poiana Brașov ,având un caracter total special de al restului orașului datorită principalelor funcțiuni: turism montan de nivel internațional.

Poziționarea geografică a județului Brașov, în centrul țării, favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Infrastructura feroviară și rutieră bună care asigură legătura cu capitala țării, dar și cu Europa occidentală.

Căile de comunicație de pe teritoriul județului facilitează legătura între toate regiunile țării.

Brașovul este un important nod feroviar, deținând cea mai mare densitate de căi ferate din Regiunea de Dezvoltare Centru (62 km/1000 km²)

Datorita locației centrală în cadrul țării pe care o ocupa orasul Brașov fac din acesta un important punct de plecare pentru turiștii din țară și străinătate. De aici se pot face excursii la Marea Neagră, în Bucovina, cu vestitele sale mănăstiri, în Maramureș, pe munții din lanțul carpatic, în zona cetăților dacice din Țara Hațegului etc.

Harta poziționarii județului Brașov

c. Urmări ale poziției geografice a municipiului Brașov.

Județul Brașov ocupă, din punct de vedere fizico-geografic, cea mai mare parte a depresiunilor Brașov și Făgăraș.

Relieful muntos ocupă circa 40% din suprafața județului, iar cel depresionar și deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase și șesurile depresionare ale Făgărașului și Brașovului creează contraste altimetrice și clinometrice, scoțând și mai mult în relief aceste masive, afirmându-se spectaculos în liniile peisajului geografic. Diferența maximă de nivel (2144m) se înregistrează în extremitatea sud-vestică a județului (2544m în vărful Moldoveanu și 400m în talvegul Oltului, la ieșirea din județ).

Datorita pozitionarii geografice trăsăturile generale ale climei zonale, regionale și de sector sunt puternic modificate de condițiile fizico-geografice locale. Sub influneță reliefului muntos, se realizează o compartimentare a climatului general și o etajare evidentă a fenomenelor climatice.

Bibliografie: http://www.profudegeogra.eu/wpcontent/uploads/2011/05/geografia-europei.pdf

http://site.judbrasov.ro/page_Jude-ul-Bra-ov_54.html

http://www.transylvaniangrandprix.ro/ro/all-about-brasov.html

http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=405

http://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/top-10-cele-mai-mari-orase-din-romania-21594.html

http://www.brasov.insse.ro/main.php?id=405

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov

SIN MIHAELA CARMEN

ANUL III PIPP-ID SEM I