Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 ISSN 1584 9341 [606604]

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

178
STOMIILE LA PACIEN ȚII CU CANCER DE COLON
NEMETASTATIC. STUDIU PR OSPECTIV ASUPRA CALIT ĂȚII
VIEȚII
Paula Popa1,2, C. Pleșa2, C.N. Neac șu2, D. Vintil ă2, T. Țăranu2,
Liliana For țu2, Șt. O. Georgescu2

1. Doctorand: [anonimizat] „Gr. T. Popa” Ia și
2. Clinica II Chirurgie, Spitalul Universitar „Sf. Spiridon” Ia și
Universitatea de Medicin ă și Farmacie „Gr. T. Popa” Ia și

THE OSTOMIES IN PATIENTS WITH NONM ETASTATIC COLON CANCER. A QUALITY OF
LIFE PROSPECTIVE STUDY (Abstract) . Background . Colorectal cancer has a high incidence and 20%
from these cases are admitted with complications. Unfo rtunately, these complicati ons constrain frequently
the surgeon to making a stoma. Material and method . During three years, between 2008 and 2010, we
performed a prospective cohort study on 43 consecutive patients with nonmetastatic colon cancer
surgically stomized in two surgical departments from University Hospital „Sf. Spiridon” Ia și, Romania.
The documented nonmetastatic colon cancer prior to surgery was the main selection criteria.
Preoperatively the subjects answered to the items of the EORTC QLQ-C30 version 3.0 questionnaire. The
stomized patiens with nonmetastatic colon cancer remained in study. A new interview based on EORTC
QLQ-C30 questionnaire after three months from the in itial surgery represented the recruitment endpoint.
There were 31 men (72.1%) and 12 women (27.9%) with mean age 64.8±9.34 years (range 47 to 85
years). The reconstructive surgery was performed in 12 patients. The quality of life (QoL) of these
subjects was measured again after three months fr om the reconstructive procedure. We assessed the
following independent variables: gender, age, comorbidities, time between hospital admission and
surgical procedure, tumor site, surgical procedure, ostomy type and chemotherapy. Results . After three
months from the ostomy we registered a significan t increase in global health status (QL), physical
functioning (PF), role functioning (RF), emotional f unctioning (EF) and cognitive functioning (CF). Only
social functioning remained insi gnificantly changed. A comparison between the registered QL and
functioning scales with the reference scores showed the significant lower levels of the QoL after ostomy,
excepting the CF. The symptoms scal e was significantly improved afte r surgery with no significant
differences from the EORTC reference values. The unre sectable tumors and the ileostomy were the main
variables correlate with a decrease in QoL status. In our sample, the EF and SF were the most affected
functions. The statistical analysis on the patients with reconstructive surger y showed a significant
increase in QoL status and the compensation of the previous lower levels of the EF and SF. Conclusions.
The ostomies save the life of the patients with nonme tastatic complicated colon cancer and lead to the
symptoms remission, but some problems regarding the adaptation at this undesired condition remain
outstanding. Especially the patient with fixed ostomies requires the help from a psychologist and stomatherapist.

KEYWORDS: QUALITY OF LIFE, COLON CANCER, ILEOSTOMY, COLOSTOMY.

Coresponden ță: Dr. Paula Popa, Spitalul Universitar „Sf. Spiridon” Ia și, Clinica II Chirurgie, B-dul
Independen ței nr. 1, Ia și, România, 700111
*.

INTRODUCERE
Cancerul colorectal reprezint ă a doua cauz ă de deces prin cancer în SUA și
Japonia [1], fiind de asemenea o patologie foarte frecvent ă și în serviciile chirurgicale
din România.

* received date: 07.02.2011
accepted date: 14.04.2011

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

179
Din nefericire peste 20% dintre pacien ții cu cancere colorectale se prezint ă în
faza complica țiilor bolii [2], când instituirea unei ileo/colostomii este aproape
inevitabil ă. Depășirea înaltelor riscuri de morbiditate și mortalitate postoperatorie ce
caracterizeaz ă complica țiile cancerului de colon, legitimeaz ă indubitabil satisfac ția
chirurgului, dar satisfac ția pacientului stomizat definitiv sau temporar r ămâne deseori
necunoscut ă. Am considerat util ă efectuarea unui studiu pr ospectiv asupra calit ății vieții
(CV) pacien ților stomiza ți pentru neoplasm de colon, deoarece o cuantificare a efectelor
resimțite de ace știa ar oferi un feedback util stabi lirii unor conduite terapeutice optime.

MATERIAL ȘI METOD Ă
În intervalul 01.01.2008-31.12.2010, în Clinicile I-II ale Spitalului Universitar
„Sf. Spiridon” Ia și, la 78 pacien ți consecutivi diagnostica ți cu cancer s-a impus
practicarea unei ileo/colostomii. Consim țământul informat pentru includerea în studiu, a
fost solicitat pacien ților cu scor ASA <4, diagnostica ți sau suspiciona ți clinic și
paraclinic cu cancer de colon la care s-a documentat, cel pu țin prin ultrasonografie și
examen radiologic, absen ța metastazelor hepatice și/sau pulmonare. Dup ă exprimarea
acordului de înrolare în st udiu, subiectul a fost rugat s ă completeze un prim formular
EORTC QLQ-C30 versiunea 3.0 . (limba român ă). Dacă explorarea chirurgical ă a
confirmat localizarea tumorii oriunde în por țiunea cuprins ă între cec și joncțiunea
rectosigmoidian ă, precum și absența metastazelor la distan ță (hepatice, peritoneale,
etc.), pacientul a r ămas în studiu. Dac ă pacientul a fost externat cu ileo/colostomie, s-a
programat un nou interviu peste trei luni. Completarea unui nou formular EORTC QLQ-
C30 versiunea 3.0. la circa trei luni de la interven ția chirurgical ă soldată cu stomie a
reprezentat punctul final (endpoint) al selec ției. Prin aplicarea criteriilor de selec ție și
excludere (Tabel 1) s-a ob ținut un lot de 43 subiec ți consecutivi la care s-au înregistrat
parametrii de cuantificare a calit ății vieții în maniera descris ă mai sus.

Tabel 1
Criteriile de selec ție și excludere aplicate în studiul de calitate a vie ții pacienților stomiza ți pentru
cancer de colon nemetastatic
(N=78; 2008-2010; Clinicile I-II Chirur gie Sp. Universitar „Sf. Spiridon” Ia și)
Criterii de selec ție Criterii de excludere
Cancer de colon f ără metastaze hepatice și/sau
pulmonare diagnosticat/suspicionat clinic și
paraclinic, confirmat ulterior de explorarea chirurgical ă Metastaze viscerale docume ntate pre-/intraoperator
sau localizarea extracolic ă a tumorii primare sau
localizarea fie în amonte de cec, fie distal de joncțiunea rectosigmoidian ă (n=12)
Scor ASA < 4 Scor ASA ≥ 4 (n=4)
Pacient cooperant, or ientat temporo-spa țial Tulburări psihice, lips ă de discern ământ, incon știent
(n=2)
Exprimarea neechivoc ă a consim țământul
informat privind înrolarea în studiu (semnarea
formularului) Refuzul de a participa la studiu (n=4)
Completarea preoperatorie a formularului EORTC
QLQ-C30 versiunea 3.0. Necompletarea preoperatorie a formularului
EORTC QLQ-C30 versiunea 3.0. („surpriz ă”
intraoperatorie) (n=5)
Pacient operat pentru cancer de colon nemetastatic externat cu ileo-/colostomie Pierderea din eviden ță cu necompletarea la circa trei
luni postoperator a unui nou formular EORTC QLQ-
C30 versiunea 3.0. (n=6)
Completarea la circa trei luni postoperator a unui
nou formular EORTC QLQ-C30 versiunea 3.0. Existența la 3 luni postoperator a unor complica ții la
nivelul stomiei (prolaps, stenoz ă, eventrație, etc.)
(n=2)
Total inclu și în studiu = 43 Total exclu și din studiu = 35

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

180

În lotul studiat predomin ă bărbații, cei mai mul ți subiecți având vârsta peste 50
de ani, în genera l cu 2-3 comorbidit ăți asociate. S-au prezentat cu abdomen acut
chirurgical 16 pacien ți (37.2%), pentru care s-a interven it chirurgical în primele 12 ore.
Majoritatea subiec ților au avut tumori localizate pe colonul stâng (n=39; 90.7%).
Neoplazia a fost descoperit ă în stadiile II (n=15; 34.9%) și III (n=28; 65.1%), încadrarea
în sistemul TNM (AJCC/UI CC ed. 6) având la baz ă examenul histopatologic în 33 de
cazuri (76.7%), în timp ce la 10 subiec ți (23.3%), invazia local ă și/sau comorbidit ățile
existente au limitat gestul chirurgical doar la rezolvarea complica ției, cu lăsarea tumorii
pe loc și cu o încadrare stadial ă rezultată din explorarea intr aoperatorie. În nou ă cazuri
(20.9%) în interven ția inițială s-a tentat o anastomoz ă per primam, dar apari ția unei
fistule anastomotice a impus reinterven ția finalizat ă cu ileo/colostomie (Tabel 2).

Tabel 2
Principalele variabile ale cohortei pacien ților stomiza ți pentru cancer de colon nemetastatic
(N=43; 2008-2010; Clinicile I-II Chirur gie Sp. Universitar „Sf. Spiridon” Ia și)
Variabilele documentate preoperator Variabilele tratamentului chirurgical
Sex (n/%) Moment operator (n/%)
Bărbați (n/%) 31/72.1 Urgen ță primele 0-12 ore 16/37.2
Femei (n/%) 12/27.9 Urgen ță primele 12-24 ore 15/34.9
Vârsta (medie) 64.8±9.34 ani
(extreme 47-85
ani) Electiv 12/27.9
Grupe de vârst ă (n/%) Localizarea tumorii (n/%)
<50 ani 2/4.7 Ceco-ascendent 5/11.6
50-59 ani 11/25.6 Transvers 1/2.3
60-69 ani 16/37.2 Descendent 6/14.0
≥ 70 ani 14/32.6 Sigmoid 16/37.2
Joncțiune rectosigmoidian ă 15/34.9
Comorbidit ăți (n/%) Operația (n/%)
Anemie 34/79.1 Hemicolectomie dreapt ă 3/7
Malnutriție 5/11.6 Tranversectomie 1/2.3
Obezitate 6/14.0 Hemicolectomie stâng ă 4/9.3
Insuficien ță cardiac ă I-III
NYHA 33/76.7 Colectomie segmentar ă tip Hartman 21/41.8
Insuficien ță respiratorie mixt ă 5/11.6 Amputa ție abdomino-perineal ă 4/9.3
Insuficien ță hepatică Child A-
B 17/39.5 Doar colostomie 8/18.6
Retenție azotată fixă 8/18.6 Doar ileostomie 1/2.3
Diabet zaharat tip II 2/4.7 Ileotransversoanastomoz ă 1/2.3
Lăsarea tumorii pe loc (n/%) 10/23.3
Nr. comorbidit ăți/caz (n/%) Indicația stomiei (n/%)
1 comorbiditate 7/16.3 De principiu 34/79.1
2 comorbidit ăți 14/32.6 De necesitate* 9/20.9
3 comorbidit ăți 14/32.6 Tip stomie (n/%)
4 comorbidit ăți 7/16.3 Ileostomie 5/11.6
5 comorbidit ăți 1/2.3 Colostomie 38/88.4
Complica ții postoperatorii precoce
(n/%)
Abdomen acut (n/%) Infec ție plagă 4/9.3
Ocluzie 14/32.6 Infec ție urinară 4/9.3
Peritonită 2/4.7 Pneumonie 1/2.3
*Pacienți la care s-a efectuat anastomoz ă per primam dar care au dezvoltat fistul ă anastomotic ă

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

181
La controlul efectuat la trei luni post operator se aflau sub chimioterapie 26 de
subiecți (60.5%). Pân ă la momentul închiderii recrut ării, au beneficiat de desfiin țarea
stomiei și repunerea în circuit 12 pacien ți (27.9%), ace știa fiind intervieva ți din nou la
trei luni de la aceast ă ultimă operație.
Instrumentul utilizat pentru m ăsurarea calit ății vieții a fost formularul omologat
pentru limba român ă de către European Organisation for Research and Treatment of
Cancer (EORTC) QLQ-C30 versiunea 3.0. Acest formular are 30 de afirma ții, 28 dintre
acestea cu patru variante de r ăspuns, restul de dou ă având șapte variante. Primele cinci
afirmații nu se refer ă la un anumit interval de timp, îns ă restul se refer ă distinct la ultima
săptămână de înaintea interviului. R ăspunsurile se centralizeaz ă în trei scale: statusul
sănătății globale, statusul func țional și scala de simptome. Cu cât valorile primelor dou ă
scale sunt mai mari, cu atât status-ul este ma i bun, în schimb valorile mari ale scalei de
simptome sunt direct propor ționale cu intensitatea problemelor de s ănătate. Formularul,
manualul de calcul al scorurilor și valorile de referin ță [3,4] se pot desc ărca gratuit dup ă
subscrierea pe site-ul www.eortc.be .
Statistică și etică. Folosind programul Epi InfoTM s-au calculat indicatorii
tendinței centrale pentru fiecare variabil ă, s-au comparat e șantioanele prin testul t, iar
analiza de corela ție bivariat ă s-a efectuat prin calcularea coeficientului Spearman.
Pragul de semnifica ție p a fost fixat la 0.05 (two-taile d). Studiul a fost aprobat de
Comisia de Etic ă a Școlii Doctorale din Universitatea de Medicin ă și Farmacie „Gr. T.
Popa” Iași, România.

REZULTATE
După interven ția chirurgical ă s-a constatat o îmbun ătățire semnificativ ă a
calității vieții, comparativ cu nivelul preoperator al acesteia (Tabel III). A crescut
semnificativ nivelul statusul ui global, iar din scala func țională doar status-ul social nu s-
a modificat semnificativ.
De asemenea, amplitudinea simptomelor a diminuat semnificativ, cu excep ția
problemelor respiratorii (DY) și a diareei (DI), care oricum aveau niveluri reduse și
preoperator. Aceast ă modificare aparent spectaculoas ă a percep ției subiec ților asupra
calității vieții trebuie totu și abordată cu circumspec ție. La majoritatea pacien ților (n=31;
72.1%), starea clinic ă a impus interven ția chirurgical ă în primele 24 de ore de la
internare. Completând formularul în acest interval de timp caracterizat de evolu ția unei
complicații, este firesc s ă se înregistreze o alterare important ă a calității vieții acestor
pacienți.
Efectul benefic al interven ției chirurgicale asupra calit ății vieții este documentat,
dar nivelurile înregistrate la trei luni postoperator difer ă semnificativ de valorile de
referință EORTC (Tabel 3). La pacientul purt ător de ileo/colostomie s-a eviden țiat o
scădere semnificativ ă față de valorile de referin ță a statusurilor global (QL), fizic (PF),
ocupațional (RF), emo țional (EF) și social (SF). Statusul cogn itiv (CF) a înregistrat într-
adevăr o evoluție favorabil ă la trei luni de la interven ție. Majoritatea simptomelor s-au
remis semnificativ în aceste trei luni de la interven ție, cu excep ția tulburărilor de somn.
Dispneea semnificativ mai important ă în lotul studiat fa ță de valorile de referin ță
EORTC, neinfluen țată de interven ția chirurgical ă, sugereaz ă asocierea acesteia cu
comorbidit ățile deja existente, nefiind imputabil ă bolii de baz ă și/sau interven ției
chirurgicale. Un aspect interesant relevat de testul statistic, îl reprezint ă nivelul
semnificativ mai redus al problemelor financiare la trei luni de la tratamentul chirurgical, comparativ cu valorile de referin ță EORTC.

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

182
Trebuie subliniat c ă valorile de referin ță au fost calculate de European
Organisation for Research and Treatment of Cancer în urma unor studii derulate în
țările occidentale, deci într-un spa țiu economic dezvoltat. În plus, studiul nostru acoper ă
anii 2009-2010, perioad ă caracterizat ă printr-un declin economic la scar ă mondială, cu
impact important și asupra țării noastre.

Tabel 3
Calitatea vie ții pacienților cu cancer de colon nemetastatic stomiza ți. Compara ția dintre calitatea
vieții înainte de opera ție și calitatea vie ții la 3 luni de la aceasta. Compara ția dintre calitatea vie ții
la 3 luni postoperator și valorile de referin ță EORTC
(N=43; 2008-2010; Clinicile I-II Chirur gie Sp. Universitar „Sf. Spiridon” Ia și; test t)
Scala Abreviere
EORTC Scorul de
referință
EORTC
(medie)
[3,4] Scor
preoperator
(medie) Scor
postoperator
la 3luni
(medie) Scor
preoperator
vs. scor
postoperator
(p) Scor
postoperator
vs. scor de
referință
(p)
Statusul
global QL 60.7±23.4 24.2±13.7 54.4±11.5 0.00001 0.001
Statusul
funcțional
Fizic PF 79.2±21.1 57.3±20.8 61.7±21.6 0.02 0.0001
Ocupațional RF 70.4±32.8 36.0±18.9 51.9±18.9 0.0001 0.0001
Emoțional EF 68.9±24.5 37.6±15.9 49.4±16.5 0.0001 0.0001
Cognitiv CF 85.2±20.4 66.3±20.1 80.2±16.8 0.0001 NS
Social SF 76.0±28.6 33.7±18.4 29.8±15.3 NS 0.00001
Simptome
Astenie FA 34.7±28.4 71.5±17.01 35.9±18.9 0.00001 NS
Greață,
vărsături NV 7.3±17.2 65.9±17.8 9.6±11.0 0.000001 NS
Durere PA 24.0±29.6 79.8±18.7 24.7±20.4 0.000001 NS
Dispnee DY 17.4±26.3 25.6±22.8 24.8±23.1 NS 0.042
Insomnie SL 30.5±32.6 51.1±19.7 14.7±19.6 0.00001 0.0001
Inapetență AP 19.1±30.2 92.9±18.4 15.5±20.9 0.000001 NS
Constipație CO 15.8±27.9 84.5±21.0 10.1±21.2 0.000001 NS
Diaree DI 16.6±27.6 23.2±19.9 16.3±28.5 NS NS
Dificultăți
financiare FI 13.6±26.3 58.9±23.9 48.8±22.2 0.014 0.0001

Aceste diferen țe semnificative dintre valorile de referin ță EORTC ale unor
parametri de calitate a vie ții și cei înregistra ți la trei luni de la practicarea
ileo/colostomiei, sunt cauzate de existen ța stomiei sau exist ă și alți factori ce contribuie
la crearea acestor discrepan țe?
Pentru a r ăspunde la aceast ă întrebare s-au propus dou ă tipuri de variabile-cauz ă:
1. Variabile independente de existen ța stomiei: sexul, vârsta, comorbidit ățile,
lăsarea tumorii pe loc, stadiul neoplaziei, complica țiile postoperatorii și
chimioterapia la momentul celui de-al doilea interviu;
2. Variabile în leg ătură cu stomia: tipul și indicația acesteia (de necesitate sau de
principiu). Analiza corela ției bivariate dintre variabile le independente de existen ța stomiei
și valorile scalelor EORTC care au prezenta t abateri semnificative la trei luni
postoperator fa ță de media de referin ță (Tabel 4), relev ă în special importan ța extirpării
chirurgicale tumorii, deoarece doar simpla rezolvare a complica ției, cu lăsarea de

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

183
necesitate a tumorii pe loc, corelându-se semnificativ cu sc ăderea statusului global,
fizic, ocupa țional și social. S-a constatat de asemenea o corela ție directă semnificativ ă
între status-ul emo țional și vârstă, în sensul c ă vârstnicii din lotu l nostru (grupa > 70
ani) au prezentat un status emo țional semnificativ mai ridicat fa ță de ceilal ți subiecți.
Pacienții aflați sub chimioterapie la momentul interviului au avut o cre ștere
semnificativ ă a status-ului fizic, dar și o scădere a status-ului emo țional. Existen ța unei
afectări hepatic ă sau renale s-a corelat cu sc ăderea status-ului global și, firesc, un num ăr
crescut de comorbidit ăți cumulate per subiect s-a corelat cu o sc ădere semnificativ ă a
status-ului fizic.

Tabel 4
Corelația dintre variabilele-efect independente de stomia pacien ților cu cancer de colon
nemetastatic și valorile scalelor cu abateri semnificative la 3 luni postoperator fa ță de nivelurile de
referință EORTC
(N=43; 2008-2010; Clinicile I-II Chirur gie Sp. Universitar „Sf. Spiridon” Ia și, coeficient de corela ție
Spearman)
SCALA EORTC Sex Grupe
vârstă Stadiul Tumoră
lăsată
pe
loc Comorbidit ăți
ChimioterapieAnemie
Malnutriție
Obezitate
IC
Insuf. resp.
IH
IR
DZ
Nr.
comorbidit ăți
QL NS NS θ = –
0.315
p=0.040 θ = –
0.663
p=0.0001 NS NS NS NS NSθ = –
0.321
p=0.036θ = -0.344
p=0.024 NS NS
PF NS θ = –
0.428
p=0.004 NS θ = –
0.455
p=0.002 NS NS NS NS NS NS NS NS θ = -0.330
p=0.031 θ = 0.436
p=0.003
RF θ =
0.471
p=0.001 NS NS θ=-0.454
p=0.002 NS NS NS NS NS NS NS NS NS NS
EF NS θ = 0.445
p=0.003 NS NS NS NS NS NS NS NS NS NS NS θ = -0.424
p=0.005
SF NS NS NS θ = 0.381
p=0.012 NS NS NS NS NS NS NS NS NS NS
θ – coeficientul de corela ție Spearman; NS – f ără semnifica ție statistic ă; IC – insuficien ță cardiacă; IH – insuficien ță hepatică;
IR – insuficien ță renală

Analiza de corela ție bivariat ă dintre variabilele ce țin de stomia pacien ților cu
neoplasm colic nemetastatic și aceleași scale EORTC ce au prezentat abateri
semnificative fa ță de valorile de referin ță (Tabel 5), a ar ătat impactul negativ al
ileostomiei asupra calit ății vieții, toate statusurile luate în calcul fiind afectate de
existența acesteia. O explica ție ar fi că la trei luni de la prac ticarea ileostomiei, pacientul
nu s-a adaptat complet pentru a compensa pierderile lichidiene mari și disconfortul unei
astfel de stomii. În lotul nostru, stomia de necesitate s-a impus la reinterven țiile pentru
complicații postoperatorii grave determinate de fistule anastomotice, de aceea nu este
surprinzător că un astfel de pacient are un status emo țional și social mult redus fa ță de
ceilalți stomizați.
S-a măsurat calitatea vie ții după trei luni de la interven ția de desfiin țare a
stomiei la 12 subiec ți care au completat formularul EORTC. Valorile înregistrate dup ă
repunerea în circuit (Tabel 6), au ar ătat o ameliorare semnificativ ă a statusurilor global,
fizic, ocupa țional și social.
Simptomele (majoritatea reduse semnificativ înc ă de la trei luni de la instituirea
stomiei), nu au cunoscut modific ări semnificative de intensitate dup ă repunerea în

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

184
circuit, cu excep ția diminu ării asteniei și problemelor financiare, dar cu percep ția mai
accentuat ă a unor probleme de tranzit intestinal. Apari ția constipa ției după repunerea în
circuit, poate avea ca substrat sindromul aderen țial postoperator sau chiar un u șor grad
de stenoză anastomotic ă.

Tabel 5
Corelația dintre variabilele-efect dependente de stomia pacien ților cu cancer de colon nemetastatic
și valorile scalelor cu abateri semn ificative la 3 luni postoperator fa ță de nivelurile de referin ță
EORTC
(N=43; 2008-2010; Clinicile I-II Chirurgie Sp. „Sf. Spiridon” Ia și, coeficient de corela ție Spearman)
SCALA EORTC Tip stomie
(ileo-/colostomie) Indicația stomiei
(de principiu/de necesitate)
QL θ = -0.456
p=0.002 NS
PF NS NS
RF θ = -0.431
p=0.004 NS
EF θ = -0.417
p=0.005 θ = -0.420
p=0.005
SF θ = -0.515
p=0.0001 θ = -0.406
p=0.007
θ – coeficient de corela ție Spearman

Tabel 6
Compara ția dintre calitatea vie ții măsurate la trei luni de la stomie și cea măsurată la trei luni de la
repunerea în circuit
(N=12; 2008-2010; Clinicile I-II Chirur gie Sp. Universitar „Sf. Spiridon” Ia și, test t)
Scala Abreviere
EORTC Scor la
3 luni dup ă
practicarea stomiei
(medie) Scor la 3 luni dup ă
desființarea stomiei
(medie) Scor purt ători
stomie vs. scor
repuși în circuit
(p)
Statusul global QL 60.4±8.8 74.9±7.1 0.004
Statusul
funcțional
Fizic PF 76.6±7.8 81.1±7.9 0.001
Ocupațional RF 52.7±11.9 83.3±7.1 0.0001
Emoțional EF 48.6±16.6 90.9±4.3 0.00001
Cognitiv CF 93.0±8.6 91.2±7.9 NS
Social SF 31.9±11.1 76.3±8.6 0.0001
Simptome
Astenie FA 26.8±13.7 11.1±13.4 0.003
Greață,
vărsături NV 6.9±8.5 7.3±6.7 NS
Durere PA 18.0±18.0 20.1±9.3 NS
Dispnee DY 13.9±17.1 19.4±17.1 NS
Insomnie SL 5.5±12.9 6.8±8.4 NS
Inapetență AP 5.5±12.9 5.5±12.9 NS
Constipație CO 5.5±12.9 24.9±20.7 0.027
Diaree DI 2.8±9.6 5.5±12.9 NS
Dificultăți
financiare FI 36.0±9.6 22.2±16.4 0.017

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

185
DISCUȚII
Calitatea vie ții este un subiect important și intens analizat în studiile clinice dar
în același timp exist ă o experien ță redusă în interpretarea rezultatelor. Studiile de
calitate a vie ții sunt în general realizate în scop de cercetare și nu de rutin ă în clinică.
Cele mai multe lucr ări din literatur ă arată preocuparea medicilor pentru calitatea
vieții pacienților la distan ță [5-7] fiind un num ăr redus al acestora pentru urm ărirea
imediată postoperator. Aceste din urm ă sunt importante prin date furnizate referitoare la
factorii care in țiază procesele psihologice și psihofarmocologice cu r ăsunet general
asupra vie ții pacienților [8,9]. Studiile arat ă că intervențiile psihologice și farmocologice
pot îmbun ătăți calitatea vie ții prin sc ăderea morbidit ății și a unor probleme cum ar fi
depresia și anxietatea care pot fi tratate cu succes [9,10].
Și în studiul nostru, postoperator nivelul st atusului global a crescut semnificativ,
iar amplitudinea simptomelor a diminuat semnificativ. Kopp et al. într-un studiu realizat pe 146 pacien ți arată
o revenire aproape la normal a st atusului global cu o recuperare
optimală a pacien ților la șase luni postoperator, dar cu men ținerea unui deficit în
scorurile func țional [11]. De asemenea exist ă cercetări care arat ă că aceste modific ări la
nivelul statusului func țional și psihologic pot persista pân ă la cinci ani
postoperator [12].
Scorurile ob ținute prin chestionarea pacientulu i în perioada preoperatorie sau
imediat postoperatorie pot fi influen țate de stresul determinat de investiga țiile efectuate,
spitalizare, gravitatea bolii astfel rezultatele neoferind o imagine real ă asupra nivelului
calității vieții. Nu exist ă un „gold standard” în m ăsurarea calit ății vieții, pentru studiul
acesteia fiind disponibile mai multe ch estionare, dar datele existente arat ă că EORTC
QLQ-Q30 este printre cele mai potrivite instrumente de m ăsură, întrucât con ține
întrebări specifice pentru pacientul cu neoplasm precum și modulul de întreb ări
specifice simptomelor colorectale [9,12-14].
Comparativ cu alte studii, vâ rstnicii din lotul nostru prezint ă un status emo țional
semnificativ mai ridicat fa ță de ceilal ți pacienți . S e p a r e c ă acest fenomen este
determinat de a șteptările ridicate ale tinerilor, ei sim țind că au mai mult de pierdut
comparativ cu cei mai în vârst ă, precum și din cauza impactului determinat de afec țiune
și actul medical în via ța acestora [15]. Pe de alt ă parte bătrânii au a șteptări conforme cu
bogata lor experien ță de viață [16]. Un concept interesant în în țelegerea calit ății vieții
este faptul c ă simptome identice pot avea imp act variabil la oameni diferi ți, persoanele
pot avea a șteptări diferite și să nu cuantifice identic calitatea vie ții la cel pu țin două
interogări succesive derulate chiar în condi ții similare [17].
De asemenea, jum ătate dintre studii sunt prospective și se reduc la analiza
efectelor unui tratament individual (chirurgical, oncologic, etc.) [13,14,16,18,19] . În
studiul nostru, aplicarea chestiona rului la trei luni postoperator, interval care include și
tratamentul oncologic, am ana lizat practic calitatea vie ții pacienților în cursul unui
tratament multimodal.
Pacienții cu stadiu avansat de boal ă dezvoltă postoperator un num ăr mai mare de
complicații și implicit calitatea vie ții acestora este mai sc ăzută comparativ cu a altor
pacienți. De asemenea s-a observat un nivel crescut de citokine (IL-6, IL-2 și TNF) [20]
care ar fi implicate în apari ția depresiei la ace ști pacienți, astfel ei prezentând o sc ădere
a statusului global, social și ocupațional.
La pacien ții cu stom ă, scorurile de calitate a vie ții arată o scădere dramatic ă a
acesteia în perioada imediat postoperatorie cu o revenire treptat ă a acesteia spre normal
pe măsură ce pacientul se familiarizeaz ă cu boala [14,21-23]. Prezența stomiei la b ătrâni

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

186
reprezintă o mare preocupare, statusul func țional al acestora fiind afectat, adesea ei
necesitând asisten ță în îngrijire [24]. În ceea ce prive ște relația dintre simptomele
intestinale și calitatea vie ții relația nu este pe deplin clar ă. Unele studii arat ă că pacienții
care au prezentat diaree prezint ă un scor semnificativ mai sc ăzut [25].
Studiile de calitate a vie ții sunt utile, deoarece furnizeaz ă informații importante
și stimuleaz ă cercetătorii în a avea permanent curiozitatea și dorința de a îmbun ătăți
metodele terapeutice pentru pacien ții cu neoplazii colice, sc ăzând morbiditatea și
îmbunătățind prognosticul [26].
În trecut, în fa ța unui bolnav considerat incurabil, având în vedere e șecul de la
început al tratamentului și doar caracterul paleativ al acestuia, chirurgul din dorin ța de a
nu produce r ău pacientului se ab ținea de la orice gest chirurgical în lipsa unei
complicații, care să fie amenin țătoare pentru via ță. Studiile de calitate a vie ții au arătat
că în perioada imediat postoperatorie a acestor pacien ți există o scădere semnificativ ă a
frecvenței și intensității simptomelor astfel încâ t în final aceste interven ții se dovedesc a
fi apreciate [27]. Capacitatea de a decide care pacient poate beneficia de tratament
paleativ poate aduce în viitor o îmbun ătățire a rezultatelor. Pentru a m ăsura integral
avantajele interven țiilor paleative s-a creat Palleativ e Surgery Outcome Score (PSOS)
care realizeaz ă un raport între num ărul de zile în care pacientul nu este spitalizat și
numărul zilelor de spitalizare [28], da r pentru a identifica cu acurate țe beneficiul acestor
intervenții sunt necesare studii prospective.

CONCLUZII
Nivelul de via ță preoperator al pacientului este cel mai important indicator în
calitatea vie ții postoperatorie a pacien ților cu neoplasm colic. În perioada
postoperatorie, calitatea vie ții pacienților cu ileo/colostomie, cre ște semnificativ, dar
este în acela și timp mai redus ă față de cea a pacien ților nestomiza ți. Pacienții stomiza ți
necesită cel puțin asisten ță psihologic ă în primele luni post operator. Calitatea vie ții
crește semnificativ dup ă repunerea în ci rcuit, îmbun ătățind evident statusul emo țional și
social. Nerezecabilitatea tumorii are un impact negativ major asupra calit ății vieții, chiar
dacă stomia reduce semnificativ simptomele și riscul vital imediat. Formularul EORTC
QLQ-C30 versiunea 3.0 este un instrument util, u șor de folosit și de interpretat.

BIBLIOGRAFIE
1. Kobayashi H, Mochizuki H, Morita T, Kotake K, Teramoto T, Kameoka S, Saito Y, Takahashi
K, Hase K, Oya M, Maeda K, Hirai T, Kameyama M, Shirouzu K, Sugihara K. Characteristics of
recurrence after curative resection for T1 co lorectal cancer: Japanese multicenter study. J
Gastroenterol 2011; 46(2): 203-211.
2. Ansaloni L, Andersson RE, Bazzoli F, Catena F, Cennamo V, Di Saverio S, Fuccio L, Jeekel H,
Leppäniemi A, Moore E, Pinna AD, Pisano M, Repici A, Sugarbaker PH0, Tuech J-J.
Guidelenines in the management of obstructing can cer of the left colon: consensus conference of
the world society of emergency surgery (WSES) and peritoneum and surgery (PnS) society.
World J Emerg Surg 2010; 5: 29.
3. Aaronson NK, Ahmedzai S, Bergman B, Bullinge r M, Cull A, Duez NJ, Filiberti A, Fletchner H,
Fleishman SB, de Haes JCJM, Kaasa S, Klee MC , Osoba D, Razavi D, Rofe PB, Schraub S,
Sneeuw KCA, Sullivan M, Takeda F: The Europ ean Organisation for Research and Treatment of
Cancer QLQ-C30: A quality-of-life instrument for use in international clinical trials in oncology.
Journal of the National Cancer Institute 1993; 85: 365-376.
4. Fayers PM, Aaronson NK, Bjordal K, Groenvold M, Curran D, Bottomley S, on behalf of the
EORTC Quality of life Group. The EORTC QLQ-C30 Scoring Manual (3rd Edition). European
Organisation for Research and Treatment of Cancer, Brussels 2001.
5. Engel J, Kerr J, Schlesinger-Raab A, Eckel R, Sauer H, Holzel D. Quality of life in rectal cancer
patients: a four-year prospective study. Ann Surg 2003; 238(2): 203–213.

Articole originale Jurnalul de Chirurgie, Ia și, 2011, Vol. 7, Nr. 2 [ISSN 1584 – 9341]

187
6. Camilleri-Brennan J, Steele RJ. Prospective anal ysis of quality of life and survival following
mesorectal excision for rectal cancer. Br J Surg 2001; 88(12): 1617–1622.
7. Anthony T, Jones C, Antoine J, Sivess-Franks S, Turnage R. The eff ect of treatment for
colorectal cancer on long-term health-related quality of life. Ann Surg Oncol 2001; 8(1): 44–49.
8. Wolinsky FD, Unverzagt FW, Smith DM, Jones R, Stoddard A, Tennstedt SL. The ACTIVE
Cognitive Training Trial and Health-Related Quality of Life: Protection That Lasts for 5 Years. J
Gerontol A Biol Sci Med Sci 2006; 61(12): 1324–1329.
9. Antoni MH, Wimberly SR, Lechner SC, Kazi A, Sifre T, Urcuyo KR, Phillips K, Smith RG,
Petronis VM, Guellati S, Wells KA, Blomberg B, Carver CS. Reduction of cancer-specific
thought intrusions and anxiety symptoms with a stress management intervention among women
undergoing treatment for breast cancer. Am J Psychiatry 2006; 163(10): 1791–1797.
10. Walker LG, Walker MB, Ogston K, Heys SD, Ah -See AK, Miller ID, Hutcheon AW, Sarkar TK,
Eremin O. Psychological, clinical and pathological effects of relaxation training and guided
imagery during primary chemotherapy. Br J Cancer 1999; 80(1-2): 262–268.
11. Kopp I, Bauhofer A, Koller M. Understanding quality of life in patients with colorectal cancer:
comparison of data from a randomised controlled trial, a population based cohort study and the
norm reference population. Inflamm Res 2004; 53(suppl 2): S130–S135.
12. Graf W, Ekström K, Glimelius B, Pahlman L. A pilot study of factors influencing bowel function
after colorectal anastomosis. Dis Colon Rectum 1996; 39(7): 744–749.
13. Wolinsky FD, Unverzagt FW, Smith DM, Jones R, Stoddard A, Tennstedt SL. The ACTIVE
cognitive training trial and health-related quality of life: protection that lasts for 5 years. J
Gerontol A Biol Sci Med Sci 2006; 61(12): 1324–1329.
14. Engel J, Kerr J, Schlesinger-Raab A, Eckel R, Sauer H, Hölzel D. Quality of life in rectal cancer
patients: a four-year prospective study. Eur J Cancer Care (Engl). 2003; 12(3): 215-223.
15. Ramsey SD, Berry K, Moinpour C. Quality of life in long term survivors of colorectal cancer.
Am J Gastroenterol 2002; 97(5): 1228-1234.
16. Carr AJ, Gibson B, Robinson PG. Measuring quality of life: is quality of life determined by
expectations or experience? Br Med J 2001; 322(7296): 1240–1243.
17. Carr AJ, Higginson IJ. Measuring quality of life: are quality of life measures patient centered?.
Br Med J 2001; 322(7298): 1357-1360.
18. Scieszka M, Zielinski M, Machalski M, Herman ZS. Quality of life in ca ncer patients treated by
chemotherapy. Neoplasma 2000; 47(6): 396–399.
19. Anthony T, Long J, Hynan LS. Surgical complicati ons exert a lasting effect on disease-specific
healthrelated quality of life for patients with colorectal cancer. Surgery 2003; 134(2): 119–125.
20. Allen-Mersh TG, Glover C, Fordy C, Henderson DC, Davies M. Relation between depression
and circulating immune products in patie nts with advanced colorectal cancer. J R Soc Med 1998;
91(8): 408–413.
21. O’Leary DP, Fide CJ, Foy C, Lucarotti ME. Quality of life after low anterior resection with total
mesorectal excision and temporary lo op ileostomy for rectal carcinoma. Br J Surg 2001; 88(9):
1216–1220.
22. Grumann MM, Noack EM, Hoffmann IA, Schlag PM. Comparison of quality of life in patients
undergoing abdominoperineal extirpation or anterior resection for rectal cancer. Ann Surg 2001;
233(2): 149–156.
23. Camilleri-Brennan J, Steele RJ. Objective asse ssment of morbidity and quality of life after
surgery for low rectal cancer. Colorectal Dis 2002; 4(1): 61–66
24. Udekwu P, Gurkin B, Oller D, Lapio L, Bourbina J. Quality of life and functional level in elderly
patients surviving surgical intensive care. J Am Coll Surg 2001; 193(3): 245–249.
25. Wilson TR, B.Sc., Alexander DJ, Kind P. Measurement of health-related quality of life in the
early follow-up of colo n and rectal cancer. Dis Colon Rectum 2006; 49(11): 1692-1702.
26. Mastracci TM, Hendren S, O’Connor B, McLeod RS. The impact of surgery for colorectal
cancer on quality of life and functional status in the elderly. Dis Colon Rectum 2006; 49(12):
1878-1884.
27. Podnos YD, Juarez G, RN, Pameijer C, Choi K, Ferrell BR, Wagman LD. Impact of surgical
palliation on quality of life in patients with advanced malignancy: results of the decisions and outcomes in palliative surgery (DOPS) trial. Ann Surg Oncol 2007; 14(2): 922–928.
28. Ferrell BR, Chu DZ, Wagman L, Juarez G, Bo rneman T, Cullinane C, McCahill LE. Online
exclusive: patient and surgeon decision making regarding surgery for advanced cancer. Oncol
Nurs Forum 2003; 30(6): E106–114.