Articol Epure Mariana 2019 Isb Epure [621788]

INTERNATIONAL SYMPOSIUM

1

MEDIU L ȘI REDUCERERA EFECTELO R POLUANTE DATORATE EXECUT ĂRII
MECANIZA TE A LUCRĂRILOR DIN AGRICULTUR Ă
/

Eng. Epure M.1)
1)INMA București
Tel: 0758 -093832; E -mail: se [anonimizat]

Keywords: mecanizare a agriculturii, mediu, lucrări mecanizate, efecte poluante

REZUMAT
In lucrare se prezintă acțiun ile mecanizării agriculturii asupra mediului și posibilități le de reducere a
efectelor poluante la executarea mecanizată a lucrărilor prin punerea la dispoziție de soluțiilor tehnice
adecvat e, menajarea apei din sol și a solului , menajarea atmosferei globale și a mediului apropiat. Din punct
de vedere ecologic m ecanizarea agriculturii joacă un rol pozitiv, deosebit de important .
Din vina mecanizării agriculturii ponderea și gravitate a efectelor poluante est e diferită. Efectele
poluante se produc di rect prin utilizarea mașinilor și tractoarelor pentru mecanizarea lucrărilor din agricultură
iar efectele indirecte sunt cele aferente fabricării î n industria constr uctoare de mașini agricole și tractoare sau
de re paraṭii a utilajelor agrico le.

INTR ODUCTION
Ramura pri ncipală a economi ei, de -a lungul dezvoltării acesteia a fost reprezentată de agricultură.
Un rol deosebit de imporatant au jucat cercetările din domeniul agricol în exploatarea resurselor existente, a
creșterii producṭiei în situaṭia în care populaṭia planetei este în creștere în comparaṭie cu fondul agricol
exploatat care este cu tendinṭe clare de detrioare si aproape limitat.
Mecaniz ării agriculturii înseamnă executarea cu ajutorul mașinilor și u tilajelor a lucrărilor agric ole.
Fără mecanizare nu se poate realiza prod ucṭia agricolă , deci, executarea mecanizată a lucrărilor agricole nu
este facultativă ea pune la dispoziṭie tehnologii adecvate, asigură condiții favorabile pentru culturile de câm p,
asigură creșterea nivelului calitativ general al producției, prin reducer ea pierderilor, prin precizie și
promptitudin e. Astfel , în acest context mecanizarea agriculturii din punct de vedere economic, social și tehnic
oferă posibilităṭi substanṭiale de reduc ere a costurilor, creare a de noi produse în domeniu precum și
creșterea calităṭii lucrărilor agricole.
Activitatea omului influenṭează favorabil m ecanizarea agriculturii , prin reducerea timpului de lucru ,
creșterea pr oductivităṭii munc ii, eliminarea lucrăr ilor stresante și a eforturilor mari precum și configu rarea
optimă a programului de lucru. Executarea mecanizată a lucrărilor din agricultură este însoțită, în același
timp, de unele efecte negative, de amploare diferită. Ele sunt în principiu inevitabile , dar prin exploatarea
rațională a utilajelor și aleger ea judicioasă a tehnologiilor, pot fi menținute la un nivel mai scăzut. O parte de
vină în ceea ce privește poluarea mediului o are și m ecanizarea agriculturii în combinaṭie cu alṭi factori ai
producṭie i agricole precum și prin specificul activității propriu -zise.

MATERIAL AND METHOD

Posibilități de reducere a efectelor poluante la executarea mecaniza tă a lucrărilor în
agricultură.

Poluarea atmosferei la executarea mecani zată a lucrărilor din agricul tură, din cauza emisiilor
de la motoarele cu ardere internă ale utilajelor agricole.
Poluarea globală a atm osferei, cât și cea locală sunt provocate de subs tanṭele din gazele de aerdere. Astfel,
prin arderea motorinei se degajă dioxid de carbon , monoxid de carbon precum și alte substanṭe ș.a ( Fig.1)

INTERNATIONAL SYMPOSIUM

2

Fig.1 – Poluarea atmosferei la executarea mecanizată
a lucrărilor în agricultură

Căi de reducere a poluăr ii din cauza emisiilor de CO 2

Principalele căi de reducere a emisiilor de CO2 sunt:
– Reducerea consumurilor de combustibil , realizat ă prin renunṭarea la lucrări care nu sunt
obligatorii; utilajele de mecanizare trebuie folosite raṭional , la capacitatea lor normală; alegerea
corectă a tehnologiilor, dând prioritate celor care necesită consumuri reduse de energie ;
motoarele de tractor și ale mașinilor agricole autopropulsate trebuie întreṭinute și reglate corect;
folosirea de filtre de aer și de combustibil curate ;
– Optimizarea consumului de energie punându -se accent p e consumul de combustibil la
executarea mecanizată a lucrărilor în producṭia a gricolă, prezentate în Fig.2;

Fig.2 – Posibilități de optimizare a consumului de combustibil
POLUAREA MEDIULUI
GLOBAL

CO 2
CO
C
NOx
SOx
H.P.C

EMISII

ARDEREA
COMBUSTIBILILOR
FOSILI
Consum specific
redus Producṭia la
hectar
Mai puṭină
motorină
consumată Reduce rea
consumului de
motorină
Substituirea cu
biocombustibili Substituire
totală
Parṭială
(amestec cu
motorină) Optimizarea
consumului de
combustibil

INTERNATIONAL SYMPOSIUM

3
Orice economie de motorină înseamnă o contribuți e la protecția mediului global. Dacă se substitu ie,
sau dacă se eco nomisește 1 kg motorină se consumă circa 0, 92…0,79 kg mai puțin petrol, ceea ce
înseamnă că se emit 2,.94…3,2 kg CO 2 mai puțin.
La reducerea consumului de motorină în agricultură și pr in aceasta și reducerea emisiilor de CO 2 contribui e
atât măsurile tehnice, cât și cele agrotehnice și de manag ement.

Căi generale de reducere a consumului de
motorină în agricultură

Din punctul de vedere al tehnologiei de cultură , influență asupra consumului de energie au
elimin area unor lucrări mecanizate, tipul de lucrare mec anizată, parametrii lucrării mecanizate.
Dintre tehnologiile de cultură, semnificație mare au s istemele de lucrări minime ale solului. Lucrarea d e arat
este mare consumatoare de energie, iar renunțarea la arat, respectiv la tehnologia cu răsturnarea brazdei,
aduce, pe lângă alte avantaje legate de menajarea însușirilor solului, o reducere însemnată a consumului de
energie la unitatea de suprafață. Cele mai mari economii de energie se obțin la semănatul dire ct, fără o
lucrare a solului. Consumuri mai reduse de combus tibil față de sistemele clasice de cultură se obțin însă și la
tehnologiile la care lu crarea de arat este înlocuită cu lucrări ușoare de lucrare minimă a solului, de exemplu
mobilizarea superficia lă a solului cu diferite tipuri de organe active, afânare ș. a.

Posibilități de reducere a consumurilor de combus tibil
prin configurarea tehnologiei de cultură

In ce prive ște parametrii lucrării mecanizate , pentru același tip de lucrare consumul specific de
combustibil poate fi mai redus dacă se modifică unii param etri ai lucrării, fără ca prin aceasta să fie
schimbată fundamental tehnologia de cultură și fără să fie influ ențate rezultatele de producție. Dacă
adâncimea de lucru la arat este mai mică, consumul specific de motorină va fi mic.
Modul de formare a agreg atelor de mașini influențează consumul de energie. Mașina agricolă trebuie să
poată valorifica energia pe care tractorul i -o poate pune la dispoziție. Dacă o mașină agric olă are nevoie
pentru acționare de o putere mult mai mică decât puterea disponibilă a tractorului, motorul tractorului nu
poate fi încăr cat optim, funcționarea motorului va fi apropiată de mersul în gol, cu consum specific de
energie foarte ridicat. In ace lași timp randamentul total energetic al tractorului va fi nefavorabil.
Managementul deplasărilor și consumul de combustibil . In foart e multe lucrări referitoare la consumul
de energie în agricu ltură, în special la culturile de câmp, sunt determinate și luate în considerație doar
consumurile de combustibil pentru executarea pe parcele a l ucrărilor de mecanizare. In condiții reale, la
acestea se adaugă și alte consumuri de energie, cum sunt cele a le proceselor staționare, precum și cele
pentru deplasarea l a și de la parcele. In majoritatea zonelor țării suprafețele din câmp care trebuie luc rate
mecanizat se află la distanțe de mai mulți ki lometri de sediul fermei, sau de locul unde sunt ținute și
întreținute utilajele agricole.
Deplasările agregatelor de mașini pot fi diminuate prin: organizarea activității în așa fel încât agregatul de
mașini să poată lucra consecutiv pe parcele învecinat e; evitarea deplasărilor de la câmp pentru încărcarea
mașini lor de aplicat îngrășăminte; evitarea deplasării în gol a ag regatului de mașini pentru remedieri la
atelier, printr -o cât mai bună întreținere și reglare; evitarea deplasărilor la câmp și de la câ mp a tractorului
privit ca utilaj de deplasare.

INTERNATIONAL SYMPOSIUM

4
Reducerea c onsumului de combustibil prin exploatarea rațională a utilajelor de mecanizare.
Principalele căi de reducere a consumurilor de combustibil prin e xploatarea optimă a utilajelor de
mecanizare (fig. 5) sunt: configurarea optimă a cinematicii agregatelor de m așini agricole; utilizarea optimă a
puterii disponibile; red ucerea patinării; alegerea pneurilor și reglarea adecvată a presiunii în pneuri;
adapt area la condițiile de teren și alegerea momentului de executare a lucrării în funcție de starea terenului.
Utilizarea optimă a puterii disponibile. Agregatele de mașini agricole formate corect din punct de vedere
energetic, adică la care puterea disponibi lă a tractorului este în aceiași sau are valoare a propiată de
necesarul de putere al mașinii cu care tractorul lucrează în agregat, trebuie să și fie exploatate corect di n
punct de vedere energetic. Economii de combustibil în cadrul unei tehnologii, pentru condiții similare de
lucru, pot fi obținute prin alegerea corectă a regimului de funcționare. In exploatarea rațională din punct de
vedere energ etic a agregatelor de mașini agricole un rol important îl joacă informarea mecanizatorului în
timpul lucrului î n legătură cu regimul de lucru al motorului tractorului sau al mașinii autopropulsate și în
legătură cu necesa rul de putere al mașinii agricole c u care lucrează în agregat.
Poluarea atmosferei din cauza altor substanțe din gazele de ardere
Poluarea locală prin emisii de la arderea combustibililor folosiți la motoare cu ardere internă a fost multă
vreme subestimat ă. In trecut existau unele preocupă ri în ceea ce privește acțiunea nocivă asupra
organismului uman a plumbului, respectiv a compușilor acestuia di n gazele de ardere de la motoarele care
funcționează cu benzină etilată, de exemplu cu tetraetil de plumb. In ceea ce privește acțiunea de poluar e
locală a unor compuși din gazele de ardere de la motoarele care funcționează cu motorină, cercetările din
ultimele decenii au scos în evidență pericolul deosebit de grav pe care îl reprezintă pentru sănătatea
oamenilor carbonul sau funinginea, precum și unele hidrocarburi aromatice. Ambele substanțe prezente în
gazele de ardere sunt cancerigene.

Posibilități de reducere a consumului de m otorină prin
exploatarea optimă a agregatelor mobile de mașini agricole

Emisia de CO la arderea combustibil ilor în motoarele cu ardere internă e ste mai mare dacă arderea este
incompletă, aceasta putând fi urmare a unei reglări necorespunzătoare a sistemu lui de alimentare al
motorului, fun cționarea cu un raport nefavorabil combustibil -aer, avans necorespunzător la injecție, la
motoarele Diesel; reg larea incorectă a carburatorului și a sistemului de aprindere la motoarele cu aprindere
prin scânteie.
In gaz ele de ardere a motorinei sunt prez ente și hidrocarburi. Hidrocarburile aciclice, numite și hidrocarburi
alifatice, conțin parafină. Dintre hidroc arburile ciclice aromatice tipic este benzolul, care este foarte toxic, fiind
cancerigen. Deosebit de nocive, respectiv cancerigene și cu însușir i mutagene, sunt și unele hidrocarburi
policiclice aromatice.
Poluarea din cauza pulberilor degajate la execut area mecanizată a lucrărilor agricole

INTERNATIONAL SYMPOSIUM

5
Emisiile de pulberi la executarea mecanizată a lucrărilor în agricultură sunt nocive pentru sănătatea
oamen ilor care lucrează cu utilajele sau se află în apropiere de acestea. La unele lucrări se răspândește
praf, cu p articule de dimensiuni diferite, rezultat din pulverizarea solului uscat la anumite lucrări ale solului și
la recoltarea anumitor culturi, d e exe mplu cu combina de cereale . Particulele mai mari de praf, cum sunt cele
din această categorie, ajung în partea superioară a căilor respiratorii.
Lucrările mecanizate din agricultură mai pot provoca împrăștierea în mediul apropiat a unor pulberi din
substa nțele chimice cu care lucrează, de exemplu cu îngrășămintele chimice. Acțiunea nocivă a particulelor
fine din g azele de ardere a combustibililor fosili în motoare cu ardere internă a fost până de curând foarte
puțin studia tă. Cercetările din instituții spe cializate din diferite țări au scos în evidență riscuril e deosebit de
mari asupra sănătă ții organismului uman, în special prin provoca rea de grave afecțiuni pulmonare la
inhalarea involuntară a gazelor de ardere. Concentrația de particule fine provenite di n gazele de ardere de la
motoare cu ardere internă și de la instalații de ardere variază în cursul unei zile și variază și în funcție de
anotimp și de starea vremii. In timpul iernii rămân în aer mai multe particule decât vara. A fost estimată o
concentraț ie medie de PM 2,5 în aer de 3 µ g/m3 din cauza gazelor de ardere de la motoare Diesel.
In afară de emisii, în mediul apropiat acționează poluant și alți factori: zgomotul, v ibrațiile, pulberile ș.a. (Fig.
de mai jos )

Poluarea mediului apropiat și a mecaniz atorului
la executarea lucrărilor cu agregate de mașini agricole

Menajarea mediului apropiat se poate obține prin îmbunătățirea construcției utilajelor de mecanizare, în
vederea reducerii vibrațiilor, zgomotului ș i eliminarea surselor de poluare cu vapor i toxici de combustibil,
gaze de ardere, inclusiv cu aditivi nocivi, renunțarea la componente din fibre de azbest la ambreiaje și frâne.
Poluarea solului și a apei din sol din vina lucrărilor mecanizate
Compactarea solului , sau tasarea exagerată reprezi ntă una dintre cele mai frecvente și mai accentuate
forme de poluare din cauza mecanizării. Compactarea de la suprafață este provocată în general din cauza
utilajelor g rele – roțile tractoarelor grele, mașini agricole grele – și se agravează prin repetarea trecerilor cu
agregate de mașini. Prin compactarea exagerată se modifică negativ însușirile solului, regimul de circulație
al aerului și al apei. Prevenirea compactări i solului la suprafaț ă este posibilă prin: limitarea folosirii utilajelor
grele; limitar ea numărului de treceri pe teren a tractorului în agregat cu mașini agricole.
Compactarea straturilor inferioare apare, de exemplu, la executarea repetată a arăturii l a aceiași adâncime.
Diminuarea efectelor negative ale compactării straturilor inferioare se poate obține prin executarea periodică
a unor lucrări de afânare de profunzime. Prevenirea compactării de profunzime este posibilă prin
configurarea tehnologiei și evitarea executării repetate a lucrării de arat la aceiași adâncime.
Eroziunea solului favorizată de unele lucrări mecanizate. Eroziunea solului are multe cauze, dar în
anumite condiții și mecanizarea poate acționa agravant, de exemplu prin executarea nea decvată a lucrărilor
solului pe pante, dar și prin lucrări care pulverizează solul și ac esta este apoi antrenat de vânt.
Lucrările solului provoacă, în anumite situații, condiții favorabile pentru eroziunea solului. Cu cât solul este
mai mărunțit, pulveri zat, cu atât riscul producerii eroziunii sub acțiunea vântului pe teren plan este mai ma re.
De asemenea, lucrările mecanizate ale solului pot accentua tendința de eroziune a solului pe terenuri în
pantă, mai ales în combinație cu acțiunea apei. In general, cu cât solul este mai intensiv lucrat, cu atât mai
accentuate sunt fenomenele de eroziu ne.
Pe lângă tehnologiile de cultură care conservă solul, cum sunt cele care aplică menținerea acoperirii solu lui
cu vegetație sau prin mulci re, riscul producerii eroz iunii poate fi limitat prin reducerea tasării de către utilajele
agricole, de exemplu pr in folosirea pneurilor cu balonaj mare.

INTERNATIONAL SYMPOSIUM

6

Poluarea solului și a apei din sol poate fi provocată din cauza preciziei reduse la lucrări mecanizate cu
substanțe chimice, d e exemplu de aplicare a îngrășămintelor chimice și la lucrări mecanizate de combatere
chimică a buruienilor și a bolilor și dăunătorilor plantelor. Principalul vinovat de poluare este chimizarea, dar
utilajele de mecanizare cu precizie mare pot menține efe ctele poluante în limite rezonabile. Dimpotrivă,
precizia redusă a mașinilor, în ceea ce privește mai ales uniformitatea dozării, finețea și uniformitatea
picăturilor, agravează efectele poluante ale chimicalelor.
Distribuția neuniformă a îngrășămintelor chimice duce la supradozare, respectiv la subdozare cu substanțe
nutritive. Prin subdoza re plantele nu pot produce conform potențialului lor genetic și pot fi de asemenea,
sensibile la unii factori, ca de exemplu dăunători sau factori meteo. La plantele ca re primesc doze mai mari
pot să apară deprecieri ale calității, sunt sensibile la boli ș i dăunători și au procese heterogene de
maturizare. Totodată, îngrășământul în exces, în special azotul, neconsumat de plantă ajunge în straturile
profunde ale solului până în apa freatică.
Poluarea solului și a apei din sol din cauza curgerilor de ulei mi neral și de combustibil de la utilajele
de mecanizare Uleiul mineral căzut pe sol, de la motor, de la transmisie, sau de la instalația hidraulică a
tractorului sau a un ei mașini agricole, nu este biodegradabil și ajunge treptat în pânza de apă freatică, pe
care o poluează. Fenomenul acesta este deosebit de grav, iar consecințele nu pot fi practic eliminate.
Rezultatele cercetărilor efectuate în condiții diferite în mai m ulte țări au pus în evidență riscul poluării
provocate de scurgeri. Potrivit acestor cer cetări, cantitatea de 1 ml de ulei mineral provoacă poluarea unei
cantitățí de 103 ml apă din pânzele freatice, sau exprimat altfel, 1 litru de ulei mineral poluează 1. 000.000 litri
de apă.
Curgerile de ulei apar la etanșări incorecte, garnituri uzate, da r și de la decuplările furtunelor hidraulice. La
cele mai noi tipuri de tractoare, furtunurile instalației hidraulice au racorduri de constr ucție specială, care
produc o se cțiune în momentul decuplării, evitând picurarea uleiului.

Curgerile de motorină p e sol au efecte similare. Ele apar la neetanșări și defecte ale sistemului de
alimentare, dar din alte cauze. Riscul curgerii motorinei nu apare doar în cazul întreține rii proaste a
tractorului. La două din tipurile de motor de tractor, existente în agricu ltura noastră, din fabricație este
prevăzut ca la scoaterea prin pompare a aerului din sistemul de alimentare, motorina care mai conține bule
de aer să curgă jos, iar d acă tractorul este în câmp, aceasta însemnă să curgă pe sol.
Poluarea indirectă provoca tă de utilajele pentru mecanizarea agriculturii.
Poluare indirectă este considerată cea provocată la fabricația tractoarelor și a mașinilor agricole, precum și
la casa re-dezmembrare, prin efectul nociv asupra mediului în general din cauza vopselelor, lacu rilor,
solvenților. Lacurile folosite la vopsirea mașinilor agricole pot fi mai puțin poluante, atât prin compoziția lor
chimică, cât și prin procedeul de aplicare. Sun t deja aplicate metode care nu folosesc solvenți, dar care se
caracterizează prin elasti citate și rezistență de durată.
Lucrările mecanizate deranjează habitatul animalelor și păsărilor. Efectele negative merg de la stresul
provocat de zgomot, la distruge rea prin acțiune mecanică a cuiburilor sau a vizuinelor, de exemplu în timpul
lucrărilor solului, până la rănirea mortală în timpul unor lucrări ale solului sau lucrări de recoltare. Reducerea
efectelor negative ale lucrărilor mecanizate care deranjează ha bitatul speciilor de animale și plante sălbatice
este posibilă prin măsuri tehnice pentr u reducerea riscului de accidentare a animalelor sălbatice de câmp, în
special în timpul recoltării mecanizate a diferitelor culturi, echiparea mașinii cu dispozitive d e avertizare,
mecanice sau fonice, care să oblige animalele să plece din zona pe care ur mează să se deplaseze mașina.

CONCLUSIONS
Participarea salariaț ilor la formare profesională continuă este tot mai m ult apreciata si, ca atare,
susținută de angajatori, prin diverse mecanisme: eva luarea nevoilor de form are, susț inere financiară în
vederea participării la cursuri de perf ecționare, elaborarea de strategii de dezvoltare cu referire directă la
dezvoltarea competentelor angajaț ilor, organizarea departamentelo r de resurse umane si chiar, în cazul
unora dintre acestea, a centrelor de formare.
Prin valorificarea rezult atelor e stimate menționate , se vor obține următoarele efecte:
• Crearea premizelor respectării pri ncipiului dezvoltare durabilă , deoarece prin dezv oltarea
abilităților în domeniul tehnic ilor specifi ce învățării cont inue pentru agricult ură, silvicultură și
industria alimentară se vor crea noi competențe, deficitare în prezent pe piața forței de
muncă prin organizarea, ulterior, a prezentării tehnicilo r specifice învățării continue destinate
lucrărilor din domeniul vizat de proiect, pentr u angajații din acest domeniu. Aceasta va
conduce la formarea de oameni mai bine pregătiți pentru a face față provocărilor prezente și
viitoare și pentru a acționa cu r esponsabilitate față de generațiile viitoare;
• Creșt erea competitivității prin extinderea dome niului de activitate a Cen trelor de Formare
Profesională;

INTERNATIONAL SYMPOSIUM

7
• Creșterea competitivității prin extindere a serviciilor oferite de Centrele de Form are
Profesională INMA c u câte un serviciu nou bazat pe instrumentele inova tive specifice .

REFERENCES
[1]https://documents.tips/documents/studiu -privind -importana -i-beneficiile -formarii -profesionale -continu e.html
, elaborat în cadrul proiectu lui POSDRU/108/2.3/G/81188 „Cal ificarea – o șansă pe piața muncii!” Proiect
cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resur selor Umane
2007 – 2013 „Investește în oameni!” Axa prioritară nr.2: Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu pia ța
muncii Domeniul major de intervenție 2.3: Acces și participare la formare profesională continuă;
[2] http://www.dvv -international.org/LLLA/EA_RO.pdf , Rapo rtul Național privind implement area în România
a Programului de lucru “Educație și Formare profesională 2010” , MECT, 2007 ;
[3] https://ec.europa. eu/education/policy/adult -learning_ro , Politica UE în domeniul for mării adulților ;
[4] https://www.brahms.ro/files/proiecte/Studiu.pdf , Studiu privind importanța și beneficiile formării
profesionale;
[5] http://www.gnac.ro/w p-content/uploads/downloads/2012/04/Declaratia -de-la-Copenhaga -a-ministrilor –
europeni -ai-educatiei -si-formarii -profesio nale-2002.pdf , Priorități identificate in Rezoluția privind promovarea
cooperării susținute la nivel european in domeniul educației si formării profesionale, aprobată de Consiliul
Uniuni i Europene (Educație, Tineret si Cult ură), la data de 12 noiembrie 2 002;
[6] http://www.europarl.europa.eu/factsheets /ro/sheet/23/consiliul -european , Parlemantul Euro pean, Fișe
tehnice privind Uniunea Eu ropeană ;
[7] http://cnft.ro/?p=394 Formarea profesionala continua a angajatilor: cadru legislativ, institutional, furnizori,
oferta de FPC;
[8] http://www.elearning -forum.ro/re surse/a1 -elearning.html , Ce este elearning? – Olimpius Istrate
cercetator asociat, Institutul de Stiinte ale Educatiei , 2003 -2006 .