Arta Educatiei. Metodica Si Didactica [609012]
RUDOLF STEINER
ARTA EDUCA IEI. METODIC IDIDACTIC
2Despre publicarea conferin elor lui Rudolf Steiner
Baza tiin ei spirituale orientat $antroposofic este constituit $din lucr $rile
scrise de Rudolf Steiner (1861 – 1925). Al $turi de acestea el a inut, între
anii 1900 i1924, numeroase conferin eicursuri, atât publice cât ipentru
membrii Societ $ ii Teosofice, iar mai târziu, ai Societ $ ii Antroposofice.
Ini ial el voia ca aceste conferin e, inute totdeauna liber, s $nu fie fixate în
scris, ele fiind concepute “drept comunic $ri orale, nedestinate tip $ririi”. Dar
când textele acestor conferin eau început s $fie r$spândite sub diverse forme
icu gre eli, fiind redactate de unii dintre auditorii s $i, el s-a sim it r$spun-
z$tor de a le ordona. Aceast $sarcin $i-a încredin at-o Mariei Steiner von
Sivers. Ei îi revenea alegerea stenografilor, administrarea textelor icorecta-
rea lor în vederea edit $rii. Deoarece, din lips $de timp, Rudolf Steiner nu a
putut s $corecteze el însu itextele decât într-un num $rfoarte mic de cazuri,
trebuie inut cont de rezerva sa fa $ de toate scrierile de acest gen: “Totu i,
trebuie luat în considerare faptul c $în stenogramele nerevizuite de mine
exist $erori“.
În lucrarea sa autobiografic $“Cursul vie ii mele” (cap. 35) el se exprim $
asupra raportului conferin elor pentru membrii, care la început nu au fost
accesibile decât sub form $de manuscris tip $rit, fa $ de scrierile sale publice.
Pasajul respectiv este redat la sfâr itul acestui volum. Ceea ce este spus aco-
lo este valabil, în acela ifel, ipentru cursurile referitoare le diverse specia-
lit$ i, cursuri care se adresau unui num $rmic de participan i, familiariza icu
bazele tiin ei spirituale.
Dup$moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a început, conform liniilor
directoare date de ea, editarea Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner. Prezentul volum face parte din aceast $edi ie. Date mai am $nun ite referitoa-
re la documentele de baz $ale prezentului text se g $sesc, atât cât este nece-
sar, la începutul capitolului “Indica ii”.
3RUDOLF STEINER
ARTA EDUCA IEI
Metodic $ididactic $
Paisprezece conferin e, inute în Stuttgart
de le 21 august la 5 septembrie 1919
cu ocazia întemeierii colii Libere Waldorf
TRIADE
4Traducere dup :
Rudolf Steiner
ERZIEHUNGSKUNST. METHODISCH-DIDAKTISCHES
Editura Rudolf Steiner, Dornach/Elve ia 1990
E.C. 294
Traduc tor:
Diana S $l$janu
Lectori:
Liliana Dumitriu
Sorin ig$reanu
Adriana Onofrei
Redactor:
Ligia S $l$janu
Edi ia a II-a, 2001
©1994 Editura Triade, Cluj-Napoca
ISBN 973-9196-83-7
5CUPRINS
Con inutul am $nun it al conferin elor indicat pe larg la pagina 201
PRIMA CONFERIN ,Stuttgart, 21 august 1919 . . . . . . . . . .
Introducere. Observa ii aforistice cu privire la activitatea artis-
tic$,la socotit, citit iscris
CONFERIN AADOUA, 22 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . .
Despre vorbire – despre leg $tura omului cu Cosmosul
CONFERIN AATREIA, 23 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . .
Despre elementul plastic-pl $smuitor idespre cel muzi-
cal-poetic
CONFERIN AAPATRA, 25 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . .
Prima or $decoal$-îndemânarea manual $,desenul ipictura
Despre primele elemente de gramatic $
CONFERIN AACINCIA, 26 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . .
Scrisul icititul, ortografia
CONFERIN AAASEA, 27 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . .
Despre ritmurile vie ii idespre repetarea ritmic $în predare
CONFERIN AAAPTEA, 28 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . .
Predarea în cel de al 9-lea an de via $ – aspecte de istorie natu-
ral$din regnul animal
CONFERIN AAOPTA, 29 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . .
Despre predarea dup $împlinirea vârstei de 12 ani – istoria –
fizica
CONFERIN AANOUA, 30 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . .
Despre predarea limbii germane (ca limb $matern $-n. trad.) i
despre limbile str $ine 7
22
35
50
64
77
92
108
120
6CONFERIN AAZECEA, 1 septembrie 1919 . . . . . . . . . . . . . .
Împ$r irea materiilor de înv $ $mânt imodul de predare pân $la
9ani, pân $la 12 ani ipân$la 14 ani
CONFERIN AAUNSPREZECEA, 2 septembrie 1919 . . . . . .
Despre predarea geografiei
CONFERIN AADOU SPREZECEA, 3 septembrie 1919 . . .
Despre felul cum tot ceea ce înva $ copilul în decursul anilor
s$idecoal$trebuie s $fie repartizat, în cele din urm $,în aafel
încât s $conduc $înspre via auman $practic $
CONFERIN AATREISPREZECEA, 4 septembrie 1919 . . . .
Despre formarea planului de înv $ $mânt.
CONFERIN AAPAISPREZECEA, 5 septembrie 1919 . . . . . .
Despre felul cum, în didactic $,morala pedagogiei devine prac-
tic$apred$rii
CUVINTE DE ÎNCHEIERE, 6 septembrie 1919 . . . . . . . . . . . .
INDICA II LA ACEAST EDIIE. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
INDICA II LA TEXT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
REGISTRU DE NUME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SUMAR AM NUN IT AL CONFERIN ELOR . . . . . . . . . . .
DESPRE OPERA SUB FORM DE CONFERIN E……..
RUDOLF STEINER – VIA AIOPERA . . . . . . . . . . . . . . . . .
BIOGRAFIE CRONOLOGIC ALUI RUDOLF STEINER
EDIIA OPERELOR COMPLETE ALE LUI R. STEINER. . . .131
144
155
165
177
187
190 191 199 200 206 209 210 213
7PRIMA CONFERIN
Stuttgart, 21 august 1919
Dragii mei prieteni, va trebui s $desp$r im conferin ele pe care
vrem s $le cuprindem în acest curs în conferin egeneral-pedagogice
iconferin emai speciale, metodic-didactice, cum sunt acestea de
fa $.Iar la aceste conferin eavrea s $prezint un fel de introducere,
deoarece iîn privin ametodei propriu-zise pe care trebuie s-o apli-
c$mvom fi nevoi is$nedistingem, cu toat $modestia, de metodele
care s-au dezvoltat în zilele noastre pe baza cu totul altor premise decât cele de la care trebuie s $pornim noi. De fapt, metodele pe care
le aplic $mnoi nu se vor deosebi de cele de pân $acum din cauza c $
noi vrem, cu tot dinadinsul, ceva nou sau de alt $natur $,ci pentru c $
enecesar s $ne d$mseama, din sarcinile epocii noastre deosebite,
cum va trebui s $se desf $oare înv $ $mântul pentru omenire, dac $e
ca aceasta s $fie în viitor pe m $sura impulsurilor evolutive care i-au
fost prescrise de ordinea general $alumii.
Înainte de toate, în aplicarea metodei va trebui s $fim con tien i
de faptul c $vom avea de-a face cu o armonizare, a zice, a omului
superior, a omului spiritual-sufletesc, cu omul corporal-trupesc, cu omul inferior. Dvs. nu va trebui s $folosi imateriile de studiu a a
cum au fost folosite ele pân $acum. Dvs. va trebui s $le folosi i,
într-o anumit $m$sur$,ca mijloace prin care s $dezvolta iîn mod just
for ele suflete ti icorporale ale omului. De aceea, pentru dvs. nu va
fi vorba s $transmite iunmaterial de cunoa tere ca atare, ci va fi
vorba de folosirea acestui material în scopul dezvolt $rii facult $ ilor
umane. Aici va trebui, înainte de toate, s $face idistinc ie între acel
material de cunoa tere care se bazeaz $,propriu-zis, pe conven ie, pe
în elegerea dintre oameni – chiar dac $acest lucru nu se spune în mod
absolut exact iclar -, iacel material de cunoa tere care se bazeaz $
pe cunoa terea naturii umane în general.
8Încerca is$studia inumai din punct de vedere exterior, când îl
înv$ a iast$zi pe copil cititul iscrisul, felul cum se situeaz $,defapt,
acest citit iscris în cadrul culturii generale. Noi citim, dar arta citi-
tului s-a format în cursul evolu iei culturii. Formele literelor, leg $tura
dintre formele literelor, toate acestea sunt ceva bazat pe conven ie.
Înv$ ându-l pe copil cititul în forma actual $,noiîl înv $ $mceva care,
de îndat $ce facem abstrac ie de faptul c $omul este ancorat într-o
cultur $anume, nu are absolut nici o importan $ pentru entitatea
uman $.Trebuie s $fim con tien ide faptul c $ceea ce tr $im în cadrul
culturii noastre fizice nu are absolut nici o importan $ nemijlocit $
pentru omenirea suprafizic $,pentru lumea suprafizic $.Este cu totul
eronat ceea ce se crede, mai ales în cercurile spiritiste, ianume c $
spiritele scriu folosind scrierea uman $,ca s-o introduc $în lumea fi-
zic$.Scrierea oamenilor a luat na tere prin activitatea, prin conven ia
oamenilor pe planul fizic. Spiritele nu au nici un interes s $se supun $
acestei conven ii fizice. Chiar dac $vorbirea spiritelor în lumea fizic $
este corect $,aceasta este o traducere special $,prin activitatea
mediumnic $aomului, nu este ceva ce face spiritul însu iîn mod
nemijlocit, prin faptul c $ar introduce ceea ce tr $iete în el în aceast $
form $descris sau citit. A adar, ceea ce-l înv $ a ipecopil drept citit
iscris se bazeaz $peconven ie, e ceva care a luat na tere în cadrul
vie ii fizice.
Cu totul altceva este când îl înv $ a ipecopil socotitul. Ve isim i
c$aici principalul nu sunt formele cifrelor, ci realitatea care tr $iete
în formele cifrelor. Iar aceast $via $ are pentru lumea spiritual $mai
mult$importan $ decât ceea ce tr $iete în citit iîn scris. i, iar $i,
dac$începem s $-l înv $ $mpecopil anumite activit $ ice pot fi numi-
te artistice, cu aceasta intr $mîn sfera care are o importan $ etern $,
care ajunge pân $sus, la activitatea spiritual-sufleteasc $aomului.
Când îl înv $ $mpecopil cititul iscrisul, noi desf $ur$moactivitate
de instruire pe t $râmul cel mai fizic, instruim deja într-un mod mai
pu in fizic atunci când pred $msocotitul, iinstruim, propriu-zis, spi-
ritul-suflet, sau sufletul-spirit, atunci când îl înv $ $mpecopil ceea ce
ine de muzic $,desen ialtele asemenea.
9Dar, în cadrul unei pred $ri ra ionale, noi putem uni aceste trei im-
pulsuri, impulsul suprafizicului din domeniul artistic, cel al semi-suprafizicului din activitatea de socotit iimpulsul fizicului complet
din citit iscris, itocmai prin aceasta vom realiza armonizarea omu-
lui. Imagina i-v$c$neapropiem, de pild $,decopil – ast $zi totul este
numai introducere, unde ne propunem s $prezent $mcâteva lucruri
doar sub form $aforistic $-spunându-i: Ai v $zut vreodat $un pe te?
Încearc $s$- iimaginezi cu toat $claritatea cum a ar $tat ceea ce ai
v$zut drept pe te. Dac $eu desenez aceasta (vezi desenul, stânga),
seam $n$foarte mult cu un pe te. Ceea ce ai v $zut drept pe te arat $
cam la fel cu ceea ce vezi aici pe tabl $.Acum, gânde te-te c $roste ti
cuvântul Fisch (pe te – n. t.). Ceea ce spui atunci când roste ti cuvân-
tul Fisch, exist $în acest semn (vezi desenul, stânga). Dar ia str $du-
iete-te s $nu roste ti cuvântul Fisch, ci numai s $începi s $roste ti
acest cuvânt. – A adar, ne str $duim s $-i ar$t$mcopilului c $trebuie
numai s $înceap $s$spun $Fisch: F-f-f-f. – Iat $,acum ai început s $
spui Fisch iacum gânde te-te c $oamenii au ajuns treptat s $fac$
mai simplu ceea ce vezi tu aici (vezi desenul, dreapta). Dac $începi
s$spui Fisch, F-f-f-f, acest lucru îl exprimi, când îl a terni pe hârtie,
f$când acest semn. Iar oamenii numesc acest semn f. Ai aflat, deci,
c$ceea ce roste ti în cuvântul Fisch începe cu f – iacum, scrii acest
lucru pe hârtie drept f. Sufli mereu F-f-f-f, cu respira ia ta, când în-
cepi s $scrii cuvântul Fisch. Înve i, aadar, semnul pentru începutul
rostirii cuvântului Fisch.
Dac$începe is$apela iîn felul acesta la natura copilului, îl
transpune ipecopil în mod just în trecut, în epoci mai vechi de cul-
10tur$,c$ci astfel a luat na tere, ini ial, scrisul. Mai târziu, acest proces
s-a transformat într-o pur $conven ie, astfel încât ast $zi nu mai recu-
noatem leg $tura dintre formele abstracte ale literelor iimaginile
care au provenit, ca desen pur, din percep ie idin imitarea percep i-
ei. Toate formele de litere s-au n $scut din asemenea forme-imagini.
Iar acum, gândi i-v$,dac$-i ar$ta icopilului numai conven ia: Tu
trebuie s $-l faci pe f a a! – îi ar $ta iceva cu totul derivat, scos în afa-
ra conexiunilor umane. Atunci, scrisul este scos în afara acelui ele-ment din care a luat na tere: cel artistic. i, de aceea, atunci când
vrem s $-i înv $ $mpecopii scrisul, trebuie s $începem cu desenatul
artistic al formelor, al formelor de litere ce redau sunetele vorbirii, dac$vrem s $neîntoarcem atât de mult înapoi, încât copilul s $fie
p$truns de diferen ele dintre forme. Nu este suficient s $-i spunem
aceasta copilului doar cu gura, c $ci acest lucru îi face pe oameni s $
fie ceea ce au devenit ei în zilele noastre. Prin faptul c $eliber $m
formele scrisului din ceea ce este ast $zi conven ie iar$t$mdeunde
au izvorât, noi lu $mîn st$pânire omul întreg ifacem din el cu totul
altceva decât am face dac $am apela numai la cunoa terea lui. De
aceea, nu avem voie s $negândim doar în mod abstract: La desen
.a.m.d., trebuie s $pred$mart$,la socotit, trebuie s $pred$mceva
sufletesc, iar la citit ila scris trebuie s $pred$mîn mod artistic ceva
conven ional, ci e necesar s $impregn $mîntreaga predare de un ele-
ment artistic. De aceea, va trebui s $acord $mdela bun început o ma-
re importan $ cultiv $rii elementului artistic din fiin acopilului.
Elementul artistic ac ioneaz $în mod cu totul deosebit asupra naturii
volitive a omului. Prin aceasta, noi r $zbatem pân $la ceva care are
leg$tur$cu omul întreg, pe când ceea ce are leg $tur$cu conven ia are
de-a face numai cu capul omului. De aceea, vom proceda în a afel
încât îl vom pune pe fiecare copil s $deseneze is$picteze. Începem,
aadar, cu desenul icu desenul pictural, în modul cel mai simplu.
Dar începem icu ceva muzical, astfel încât copilul s $se obi nuiasc $
de la bun început s $mânuiasc $uninstrument, pentru ca în copil s $
fie stimulat un sentiment artistic. În acest caz, în el se va dezvolta i
11posibilitatea de a sim idin întreaga lui fiin $ ceea ce, altfel, este nu-
mai conven ie.
În metodic $,misiunea noastr $va fi aceea de a-l solicita întot-
deauna pe omul întreg. N-am putea face acest lucru dac $nune-am
îndrepta aten ia spre cultivarea unui sentiment artistic, care exist $ca
germene în om. Prin aceasta, vom face ca imai târziu omul s $fie
înclinat, cu întreaga lui fiin $,s$dezvolte interes pentru întreaga lu-
me. Gre eala fundamental $afost pân $acum mereu aceea c $oamenii
s-au situat în lume numai cu capul lor, cealalt $parte a fiin ei doar au
tras-o dup $ei. Iar consecin aacestui lucru este faptul c $acum cele-
lalte p $r ise îndreapt $spre pornirile lor animalice, se manifest $sub
form $dedesc$rc$ri emo ionale – a acum o vedem la ceea ce se ex-
tinde în mod atât de ciudat dinspre R $s$ritul Europei. Aceasta se în-
tâmpl $din cauza faptului c $n-a fost cultivat $fiin aintegral $a
omului. Dar nu numai c $trebuie cultivat ielementul artistic, ci pre-
darea, în totalitatea ei, trebuie s $provin $din elementul artistic. În-
treaga metodic $trebuie s $fie cufundat $în elementul artistic.
Educarea iinstruirea trebuie s $devin $oadev $rat$art$.Cuno tin e-
le trebuie s $constituie aici doar fundamentul.
În acest fel, vom scoate din desen mai întâi formele scrise ale lite-
relor, apoi formele de tipar. Vom cl $dicititul pe desen. Ve ivedea,
cu siguran $,c$prin aceasta atingem o coard $,împreun $cu care su-
fletul copilului va vibra bucuros, pentru c $în acest caz copilul nu are
doar un interes exterior, ci pentru c $el vede c $ceea ce are, de pild $,
în suflare, ajunge în mod real s $se exprime în citit iscris.
Apoi, va trebui s $invers $munele lucruri în cadrul pred $rii. Ve i
vedea c $ceea ce vrem noi s $realiz $mast$zi la citit ila scris nu poa-
te fi construit, fire te, în întregime în acest fel, a acum am descris
aici, ci vom putea doar s $trezim for ele necesare pentru o asemenea
construire. C $ci dac $am vrea, în cadrul vie ii actuale, s $construim
întregul înv $ $mânt în acest fel, încât s $dezvolt $mcititul iscrisul
din desen, am avea nevoie de perioada de pân $la 20 de ani, deci, n-
am termina cu aceasta în timpul anilor de coal$.Aadar, noi putem
face acest lucru numai în principiu itrebuie s $mergem apoi, totu i,
12mai departe, r $mânând îns $în elementul artistic. Dac $,untimp, am
scos în acest fel câte ceva din fiin aintegral $aomului, trebuie s $
continu $ms$-l facem pe copil s $în eleag $c$oamenii mari, când au
în fa alor aceste forme ciudate, descoper $în ele un sens. Dezvoltând
în continuare ceea ce copilul a înv $ at în am $nunt, vom începe – ab-
solut indiferent dac $el în elege sau nu un lucru sau altul – s $scriem
propozi ii. În aceste propozi ii, copilul va observa forme de felul ce-
lor cu care a f $cut cuno tin $ aici drept f din cuvântul Fisch. El va
observa apoi, al $turi de acestea, alte forme, pe care, din lips $de
timp, nu le putem dezvolta în acela ifel. Vom trece apoi la a desena
pe tabl $cum arat $diferitele litere ca forme de tipar iîntr-o bun $zi
vom scrie la tabl $opropozi ie lung $i-i vom spune copilului: A a
ceva au în fa alor cei mari atunci când au dezvoltat tot ceea ce am
discutat drept f la cuvântul Fisch .a.m.d. – Apoi, îl vom înv $ ape
copil s $scrie dup $model. Vom avea grij $ca ceea ce vede s $p$trun-
d$în mâinile lui, astfel încât el s $nuciteasc $doar cu ochii, ci s $
modeleze cu mâinile ceea ce vede is$tie: poate modela el însu i,
aaiaa, tot ceea ce vede pe tabl $.Aadar, el nu va înv $ as$citeas-
c$f$r$s$modeleze cu mâinile ceea ce vede, pân $iliterele de tipar.
În acest fel, reu im s$realiz $mceva extraordinar de important, i
anume ca niciodat $copilul s $nuciteasc $doar cu ochii, ci, în mod
tainic, activitatea ochilor s $p$trund $în întreaga activitate a membre-
lor umane. Atunci, copiii simt, în mod incon tient, pân $în picioare,
ceea ce de obicei v $dnumai cu ochii. Lucrul spre care trebuie s $tin-
dem aici este ca fiin aintegral $aomului s $fie interesat $în aceast $
activitate.
Apoi, parcurgem drumul invers: Dezmembr $mpropozi ia pe care
am scris-o, iar celelalte forme de litere, pe care nu le-am dezvoltat înc$din elementele lor, le ar $t$mprin descompunerea cuvintelor,
mergem dinspre întreg spre particular. De pild $:aici st $scris KOPF
(cap – n. t.). Acum, copilul înva $ mai întâi s $scrie “KOPF”, îl dese-
neaz$,purisimplu, dup $modelul oferit de noi. Iar acum descom-
punem cuvântul KOPF în K, O, P, F, extragem diferitele litere din cuvânt, mergem, a adar, de la întreg la particular.
13Acest mers-de-la-întreg-la-particular îl continu $mde-a lungul în-
tregii pred $ri. Poate, cu alt $ocazie, t $iem o bucat $dehârtie în câteva
fâii mici. Apoi, num $r$maceste fâ ii de hârtie, s $zicem c $sunt 24.
Îi spunem atunci copilului: Iat $,eu însemnez aceste fâ ii de hârtie cu
ceea ce am scris la tabl $ile numesc: 24 de fâ ii de hârtie. – Bineîn-
eles c $pot fi iboabe de fasole. – Ve ire ine acest lucru. Acum, eu
scot un num $rdefâii de hârtie, le a ez într-o gr $m$joar$,fac din-
coace alt $gr$m$joar$,acolo o a treia iaici o a patra; din cele 24 de
fâii am f $cut patru gr $m$joare. Acum, uit $-te: eu num $r, tu înc $nu
tii s$numeri, eu tiu, iceea ce se afl $într-una din gr $mezi eu nu-
mesc 9, ceea ce se afl $în a doua eu numesc 5 fâ ii de hârtie, ceea ce
se afl $în a treia numesc 7 fâ ii de hârtie, iar ceea ce se afl $în a patra
numesc 3 fâ ii de hârtie. Iat $,înainte am avut o singur $gr$mad$:24
de fâ ii de hârtie; acum am patru gr $m$joare: 9, 5, 7, 3 fâ ii de hâr-
tie. Este absolut aceea ihârtie. O dat $,când le-am împreunat, o nu-
mesc 24; acum am împ $r it-o în patru gr $m$joare ionumesc o dat $
9, apoi 5, apoi 7, iapoi 3 fâ ii de hârtie. – Acum spun: 24 de fâ ii de
hârtie sunt 9 i5i7i3împreun $.-Aal-am înv $ at pe copil adu-
narea. Adic $,n-am pornit de la termenii izola iai adun $rii, dezvol-
tând mai apoi suma; aceasta nu corespunde nicidecum naturii umane originare – fac aici trimitere la cartea mea “Teoria cunoa terii în con-
cep ia goethean $despre lume” -, ci naturii umane îi corespunde exact
contrariul: trebuie luat $în considerare mai întâi suma, iabia apoi
aceasta trebuie dezmembrat $în termenii separa iai adun $rii. A ac$
noi trebuie s $-l înv $ $mpecopil adunarea invers decât se face de
obicei; s $pornim de la sum $is$trecem la termenii adun $rii.
Atunci, copilul va în elege mai bine no iunea de “împreun $”, decât
dac$adun $mla un loc, ca pân $acum, ceea ce este separat. Va trebui
s$diferen iem predarea noastr $defelul cum s-a predat pân $acum, în
sensul c $noi vom proceda invers: îl vom înv $ apecopil mai întâi ce
este suma, în opozi ie cu termenii adun $rii. În acest caz, ne putem
atepta s $ne întâmpine din partea copiilor o cu totul alt $în elegere
decât dac $proced $minvers. De-abia în cadrul activit $ ii practice v $
ve idaseama, de fapt, care este esen ialul în aceast $problem $.C$ci
14dac$ove iapuca pe drumul caracterizat, ve iobserva cum copilul se
adânce te în cu totul alt mod în aceste lucruri, cum el prezint $ocu
totul alt $receptivitate.
Pute iapoi parcurge drumul invers ila predarea celorlalte opera-
iuni aritmetice. Pute ispune: Acum, pun iar $ila un loc toate aceste
fâii de hârtie; iau acum din ele câteva, fac dou $gr$m$joare inu-
mesc 3 gr $m$joara care mi-a r $mas separat $derest. Cum l-am ob i-
nut pe acest 3? Prin faptul c $l-am luat de lâng $celelalte. Pe când
mai erau împreun $,le-am numit 24; am scos 3, iceea ce a r $mas eu
numesc 21. – Trece iîn acest fel la no iunea de sc $dere. Adic $,iar$i,
nu porni idela sc$z$tor idesc$zut, ci de la rest, idela acesta tre-
ce ila termenul din care s-a n $scut restul. Parcurge iiaici drumul
invers. ipute iextinde acest procedeu – a acum vom mai vedea în
cadrul metodicii speciale – la întreaga art $asocotitului, pornind în-
totdeauna de la întreg spre p $r i. Va trebui s $nedeprindem, în aceas-
t$privin $,cu un cu totul alt fel de predare decât cel cu care suntem
obinui i. Proced $mîn aafel încât o dat $cu percep ia – pe care nu
avem voie nicidecum s-o neglij $m, dar care ast $zi este scoas $în evi-
den $ în mod unilateral – s $cultiv $misentimentul autorit $ ii. C$ci
noi spunem în permanen $:Eu numesc asta 24, eu numesc asta 9. –
Când eu subliniez în conferin ele antroposofice: între 9 i14ani tre-
buie s $cultiv $msentimentul autorit $ ii, nu trebuie s $negândim la o
dresare a sentimentului autorit $ ii, ci ceea ce este necesar se poate
rev$rsa în metodica pred $rii. Acest sentiment se face sim it aici ca un
sunet fundamental. Copilul aude: Aha, el nume te asta 9, el nume te
asta 24 .a.m.d. – El se supune de la sine. Prin aceast $ascultare de
cel care aplic $aceast $metod $,în copil p $trunde ceea ce trebuie s $
ias$în cele din urm $la suprafa $ drept sentiment al autorit $ ii. În
aceasta const $misterul. Orice dresare artificial $în sensul sentimen-
tului de supunere în fa aautorit $ ii trebuie s $fie exclus $prin meto-
dica îns $i.
Pe urm $,trebuie s $nefie absolut limpede faptul c $vrem s $fa-
cem ca întotdeauna s $conlucreze: voin a, sim irea igândirea. Dac $
pred$mîn acest fel, voin a, sim irea igândirea conlucreaz $.Dar
15esen ial este ca nu cumva s $conducem vreodat $voin a, prin mijloa-
ce gre ite, în direc ia gre it$,ci, cu ajutorul unor mijloace artistice,
s$facem ca fortificarea voin ei s$ajung $s$se exprime în mod just.
La aceasta trebuie s $slujeasc $dela bun început predarea artelor, a
picturii, dar iamuzicii. Vom observa c $tocmai în prima parte a
celei de-a doua perioade de vârst $copilul e cel mai receptiv la instru-
irea pe baz $deautoritate prin intermediul artei ic$acuma putem
realiza cel mai mult cu el. El se va transpune ca de la sine, pe m $sur$
ce cre te, în ceea ce vrem s $-i transmitem iva sim icea mai mare
bucurie atunci când va a terne pe hârtie un lucru sau altul prin desen
sau iprin pictur $,dar va trebui s $neferim de tot ceea ce este sim-
pl$imitare exterioar $.Aici, de asemenea, va fi necesar s $neamin-
tim, în cadrul pred $rii, c $trebuie s $-l transpunem pe copil, într-un
fel, în trecut, în ni te epoci de cultur $mai vechi, dar c $nuputem
proceda ca aceste culturi mai vechi. Oamenii erau pe atunci altfel. Aadar, dvs. ve itranspune copilul în ni te epoci de cultur $mai
vechi, el având îns $ocu totul alt $dispozi ie sufleteasc $ispiritual $.
De aceea, la desen nu vom începe spunând: Tu trebuie s $imi icutare
sau cutare lucru, ci îl vom înv $ as$deseneze ni te forme originare, îl
vom înv $ as$fac$ununghi a a, altul a a, vom încerca s $-l înv $ $m
cercul, spirala. Vom porni, a adar, de la formele încheiate în sine, nu
de la faptul c $forma imit $unlucru sau altul, ci vom c $uta s $-i tre-
zim interesul pentru forma îns $i. – Aduce i-v$aminte de conferin a
în care am încercat s $trezesc un sentiment pentru felul cum ia na te-
re frunza de acant. Am ar $tat acolo c $este cu totul gre it s$credem
c$aici ar fi fost imitat $frunza plantei de acant sub forma în care
apare ea în legend $,ci frunza de acant a luat na tere, pur isimplu,
pe baza unei forme percepute l $untric ic$ulterior oamenii au sim-
it: Asta se aseam $n$cu natura. – Deci, nu s-a copiat dup $natur $.De
acest lucru va trebui s $ inem seama în cazul elementului desen ial
celui pictural. Atunci are s $dispar $acel lucru îngrozitor care pusti-
ete atât de mult inimile oamenilor. Când le vine în întâmpinare ceva
pl$smuit de om, ei spun: Asta este natural, asta este nenatural. – Nu e
deloc vorba s $se emit $judecata: Acest lucru e bine imitat .a.m.d. –
16Aceast $asem $nare cu lumea exterioar $trebuie s $apar$doar ca ceva
secundar. Ceea ce trebuie s $tr$iasc$în om este împreun $-creterea
interioar $cu formele înse i. Aadar, chiar atunci când desen $mun
nas, trebuie s $avem o astfel de împreun $-cretere cu forma de nas i
abia dup $aceea se arat $asem $narea cu nasul. În perioada dintre 9 i
14 ani nu putem trezi niciodat $sentimentul pentru legitatea l $untric $
printr-o imitare exterioar $.C$ci trebuie s $fim con tien ideacest
lucru: Ceea ce putem dezvolta între 9 i14ani, nu mai putem dezvol-
ta mai târziu. Pe urm $,for ele care pulseaz $aici, mor; mai târziu,
dac$nuare loc o transformare a fiin ei umane, pe care o numim ini-
iere, pe cale natural $sau nenatural $,numai putem avea decât un
surogat al acestor for e.
Voi spune acum ceva neobi nuit, dar, dac $vrem s $fim dasc $li în
sens just, trebuie s $neîntoarcem la principiile naturii umane. Exist $
cazuri de excep ie, când, mai târziu în via $,omul poate recupera
ceva. Dar, în acest caz, el trebuie s $fi trecut printr-o boal $grea, sau
trebuie s $fi suferit vreo deformare, trebuie s $-ifi rupt, de pild $,un
picior, care pe urm $nus-a mai vindecat cum trebuie, a adar, trebuie
s$fi suferit o anumit $desprindere a corpului eteric de corpul fizic.
Acest lucru este, fire te, ceva periculos. Dac $nise întâmpl $aaceva
prin ac iunea karmei, trebuie s $accept $m. Dar nu se poate conta pe
aaceva inuse poate da o anumit $prescrip ie pentru via apublic $
17în sensul c $ceva ce a fost omis poate fi recuperat în acest fel – ca s $
nici nu mai vorbim de alte lucruri. Evolu ia omului este ceva miste-
rios iîn ceea ce trebuie s $fie realizat prin instruire ieduca ie nu
avem voie s $nebizuim niciodat $peceea ce este anormal, ci întot-
deauna pe ceea ce este normal. De aceea, instruirea este întotdeauna ochestiune social $.De aceea, trebuie s $nebizuim întotdeauna pe
aceasta: La ce vârst $trebuie s $se fac $dezvoltarea anumitor for e,
pentru ca aceast $dezvoltare s $-l poat $situa pe om în via $ în mod
just? A adar, trebuie s $avem în vedere faptul c $anumite facult $ i
pot fi dezvoltate numai între 9 i14ani în a afel încât mai târziu
omul s $poat$ieivictorios în lupta vie ii. Dac $aceste facult $ in-ar
fi dezvoltate în aceast $perioad $,mai târziu oamenii n-ar fi în stare
s$fac$fa $ luptei vie ii iar fi învin i, ceea ce se întâmpl $în zilele
noastre cu majoritatea oamenilor.
Noi, ca educatori, trebuie s $neapropiem de copil prin acest mod,
artistic, de a ne situa în via alumii. Vom observa atunci c $fiin a
omului este de-a anatur $încât, a zice, el s-a n $scut muzician. Dac $
oamenii ar avea un trup mai u or, ei ar dansa împreun $cu to icopiii
mici, s-ar mi ca, într-un fel oarecare, împreun $cu to icopiii mici.
Omul s-a n $scut pe lume în a afel încât el vrea s $-itranspun $pro-
pria corporalitate într-un ritm muzical, într-o rela ie muzical $cu lu-
mea, iaceast $facultate muzical $interioar $exist $cel mai mult la
copii între 3 i4ani. P $rin ii ar putea s $fac$nespus de mult dac $ar
observa acest lucru idac$ar porni mai pu in de la dispozi ia exte-
rioar $dat$demuzic $,ci mai mult de la dispozi ia propriului trup, de
la dans. itocmai la aceast $vârst $s-ar putea realiza infinit de mult
dac$am impregna trupului copilului o euritmie elementar $.Dac$
p$rin ii ar înv $ as$se ocupe euritmic cu copiii, în ace tia ar lua na -
tere cu totul altceva decât se întâmpl $deobicei. Ei ar birui o anumit $
greutate care tr $iete în membre. În zilele noastre, to ioamenii au o
asemenea greutate în membre; aceasta ar fi biruit $.iceea ce ar r $-
mâne apoi, când se ajunge la schimbarea din ilor, este predispozi ia
pentru tot ceea ce este muzical. Diferitele sim uri particulare, ure-
chea cu predispozi ie muzical $,ochiul cu predispozi ie plastic $,iau
18natere de-abia din acest element muzical; ceea ce numim ureche
muzical $sau ochi cu presdispozi ie pentru desen ipentru elementul
plastic este o specializare a omului muzical integral. De aceea, va trebui s $cultiv $mgândul c $ceea ce exist $ca predispozi ie în omul
întreg, este preluat în omul de sus, în omul neurosenzorial, atunci când trecem la activitatea artistic $.Prin faptul c $v$sluji ifie de
elementul muzical, fie de cel al desenului, al artelor plastice, dvs. face ica sim irea s $urce în sfera intelectului. Acest lucru trebuie s $
se fac $în mod just. În zilele noastre, toate sunt înv $lm$ite, în speci-
al când este cultivat elementul artistic. Noi desen $mcu mâna imo-
del$mtot cu mâna – itotui, acestea sunt dou $activit $ iabsolut
diferite. Acest lucru poate ie ila iveal $mai ales atunci când îi intro-
ducem pe copii în elementul artistic. Când îi introducem pe copii în elementul artistic, trebuie s $aveam cea mai mare grij $ca ei s $urm$-
reasc $formele plastice cu mâna. Când copilul î isimte propria acti-
vitate d $t$toare de form $,prin faptul c $-imic$mâna ideseneaz $
ceva, îl putem face s $urm$reasc $formele cu ochiul, dar cu voin a
care str $bate ochiul. Nu facem deloc ceva ce r $nete ingenuitatea
copilului, dac $-l îndemn $ms$pip$ie el însu icu palma formele cor-
purilor, dac $-i atragem aten ia asupra ochiului, punându-l s $urm$-
reasc $curbele cercului, de pild $,i-i spunem: Tu însu ifaci cu
ochiul t $uun cerc. Aceasta nu înseamn $s$r$neti ingenuitatea copi-
lului, ci s $solici iinteresul omului integral. De aceea, trebuie s $fim
contien ic$noifacem astfel ca ceea ce exist $în omul de jos s $urce
în omul de sus, în sistemul neurosenzorial.
În acest fel, vom dobândi un anumit sentiment metodic fundamen-
tal, pe care trebuie s $-l dezvolt $mîn noi în calitate de oameni care
educ $iinstruiesc ipecare nu-l putem transfera asupra nim $nuiîn
mod direct. Imagina i-v$c$avem în fa anoastr $unompecare tre-
buie s $-l instruim is$-l educ $m, adic $uncopil. În zilele noastre, în
educa ie dispare cu totul perceperea omului în devenire, toate sunt
amestecate. Dar noi trebuie s $neobinuim s $facem diferen ieri, în
ceea ce prive te intuirea acestui copil. A putea spune c $ceea ce fa-
cem când instruim ieduc $mtrebuie s $fie înso it de ni te tr$iri l$un-
19trice, de ni te sentimente, i, de asemenea, de ni te mi c$ri l$untrice
de voin $,care, într-un fel, doar înso esc în subtext, ca ni te armoni-
ce, sub form $de octav $inferioar $,dar care nu sunt executate. Trebu-
ie s$devenim con tien ideacest lucru: În copilul în devenire se
dezvolt $treptat eul icorpul astral; prin ereditate, sunt prezente deja
corpul eteric icorpul fizic. Acum, e bine s $negândim: Corpul fizic
icorpul eteric sunt ceva care trebuie s $fie cultivat întotdeauna în
special dinspre cap înspre partea inferioar $.Capul radiaz $ceea ce-l
pl$smuie te, propriu-zis, pe omul fizic. Dac $aplic $mcapului meto-
dele de educare iinstruire potrivite, atunci slujim cel mai bine orga-
niz$rii metabolice. Dac $-i pred $mcopilului în a afel încât s $
scoatem elementul cap din omul întreg, atunci din cap trece în mem-brele lui ceea ce este just: Omul cre te mai bine, înva $ mai bine s $
mearg $.a.m.d. i, astfel, putem spune: Dac $pl$smuim în mod
adecvat tot ceea ce ine de omul de sus, aceasta se revars $în jos, în
fizic iîn eteric. Dac $,dezvoltând cititul iscrisul într-un mod mai
intelectual, avem sentimentul c $copilul ne vine în întâmpinare prin
faptul c $îiînsuete cele ce vrem s $-l înv $ $m, atunci noi vom tri-
mite acestea din cap în restul trupului. Dar, atunci când în procesul educativ este implicat omul întreg, eul icorpul astral se dezvolt $de
jos în sus. Un sentiment viguros al eului ar lua na tere, de pild $,
atunci când între 3 i4ani am face cu copilul euritmie elementar $.
Atunci, omul ar fi luat în st $pânire de aceasta ifiin ei lui i s-ar inte-
gra un sentiment just al eului. Iar dac $ise poveste te mult, atât lu-
cruri de care se bucur $,cât ilucruri din cauza c $rora sufer $,acest
fapt pl $smuie te, pornind de la omul de jos, corpul astral. V $rog s $
reflecta iaici ceva mai intim la propriile dvs. tr $iri. Cred c $ve ifi
f$cut cu to ii aceast $experien $:Dac$a imers pe strad $iv-a ispe-
riat de ceva, nu v-a isperiat numai cu capul icu inima, ci v-a ispe-
riat icu membrele ia isim it în ele ecourile sperieturii. De aici ve i
putea trage concluzia c $d$ruirea spre ceva ce declan eaz$sentimen-
te iafecte îl ia în st $pânire pe omul întreg, nu numai inima icapul.
Acesta este un adev $rdecare cel ce educ $iinstruie te trebuie s $
in$seama în mod cu totul deosebit. El trebuie s $aib$grij$s$fie
20luat în considerare omul întreg. De aceea, dac $v$gândi idin acest
punct de vedere la povestirea de legende ibasme idac$ave iun
sentiment just pentru aceasta, astfel încât s $-i spune icopilului bas-
me din propria dvs. dispozi ie sufleteasc $,atunci ve ipovesti în a a
fel încât copilul va sim iîn întregul trup ceva din cele povestite.
Atunci, dvs. v $adresa icu adev $rat corpului astral al copilului. Din
corpul astral radiaz $ceva în sus, spre cap, ceva ce copilul trebuie s $
simt$acolo. Trebuie s $avem sentimentul cuprinderii întregii fiin ea
copilului ic$de-abia din sentimentele, din afectele pe le care tre-
zim, trebuie s $vin$în elegerea pentru cele povestite. De aceea, s $
considera ica pe un ideal acest lucru, ca atunci când povesti icopilu-
lui basme sau legende, sau când face icu el pictur $,desen, s $nuex-
plica i, s$nuac iona iprin no iuni, ci s $face iîn aafel încât s $fie
cuprins $întreaga fiin $ a omului, copilul s $plece apoi de la dvs. i
abia dup $aceea s $ajung $la în elegerea lucrurilor, din sine însu i.
Încerca i, aadar, s $educa ieul icorpul astral de jos în sus, astfel
încât capul iinima s $le urmeze. Nu c $uta is$povesti iaaîncât s $
ac iona iasupra capului iaintelectului, ci c $uta is$povesti iîn aa
fel încât s $face is$apar$unfior tainic – între anumite limite – în
copil, s $apar$bucurii inepl$ceri care iau în st $pânire întreaga fiin-
$,iacestea s $mai r $sune ca ecou dup $ce copilul a plecat ide-
abia mai pe urm $va trece el la în elegerea acestor lucruri ila intere-
sul pentru ele. C $uta is$ac iona iprin întreaga dvs. leg $tur$vie cu
copiii. Nu c $uta is$trezi iinteresul în mod artificial, contând pe
senza ional, ci, creându-v $oleg$tur$interioar $cu copiii, încerca is$
face ica interesul s $se nasc $din propria entitate a copilului.
Cum putem face aceasta cu o clas $întreag $?Cu un singur copil
merge relativ u or. Nu trebuie decât s $nefie drag, nu trebuie decât
s$facem cu iubire ceea ce facem cu el, iatunci aceasta ia în st $pâni-
re întreaga fiin $,nunumai inima icapul. Nu e mai greu cu o clas $
întreag $,dac$suntem noi în ine lua icu totul în st $pânire de lucruri-
le respective, nu numai inima icapul. S $lu$macest exemplu sim-
plu: Vreau s $-i explic copilului supravie uirea sufletului dup $
moarte. Dac $-i ofer copilului teorii în leg $tur$cu aceasta, nu-l voi
21l$muri niciodat $,ci numai îmi închipui c $-l l$muresc. Nici un fel de
no iune nu-l poate înv $ aceva despre nemurire pe un copil înainte ca
acesta s $fi împlinit 14 ani. Dar eu îi pot spune: Ia prive te numai
aceast $pup$ defluture. În $untru nu e nimic. În $untru a fost fluturele,
dar el a zburat. – Îi pot ar $ta, de asemenea, cum se petrec lucrurile i
ebine s $-i prezent $mcopilului asemenea metamorfoze. Apoi, eu pot
face compara ia: Imagineaz $- ic$acum tu însu ieti o asemenea pu-
p$.Sufletul t $use afl $în tine, mai târziu el iese afar $,va ie iafar$,
la fel ca fluturele din pup $.-Aceasta este, în orice caz, o exprimare
naiv$.Dvs. pute ivorbi mult timp despre acest lucru. Dar dac $dvs.
îniv$nucrede ic$fluturele întruchipeaz $sufletul omului, atunci nu
ve irealiza nimic cu copilul printr-o asemenea compara ie. Nu ve i
avea voie nici s $introduce iacel pur neadev $r, ianume c $dvs. pri-
vi iîntreaga chestiune doar ca pe o compara ie n$scocit $deoameni.
Nu este o astfel de compara ie, ci o realitate pus $în fa anoastr $de
c$tre ordinea cosmic $divin $.Cele dou $lucruri nu sunt n $scocite de
intelectul nostru. idac$necomport $mfa $ de lucruri în mod just,
înv$ $ms$credem în faptul c $natura are pretutindeni analogii pen-
tru realit $ ile spiritual-suflete ti. Dac $devenim una cu ceea ce-i pre-
zent$mcopilului, atunci activitatea noastr $ia în st $pânire întreaga
fiin $ a copilului. Faptul de a-nu-mai-putea-sim i-împreun $-cu-
copilul, de a crede doar într-o simpl $-transpunere într-o ratio oareca-
re, în care nici noi în ine nu credem, acest lucru face s $-l înv $ $m
atât de pu in pe copil. Noi trebuie s $nesitu$mîn fa arealit $ ilor, cu
propria noastr $în elegere, în a afel încât, în cazul exemplului cu
ieirea fluturelui din pup $,s$nuintroducem în sufletul copilului o
imagine arbitrar $,ci un exemplu pe care-l în elegem iîn care cre-
dem, a ezat în lume de c $tre puterile cosmice divine. Copilul trebuie
s$în eleag $nude la ureche la ureche, ci de la suflet la suflet. Dac $
ve i ine seama de aceasta, ve iputea progresa.
CONFERIN AADOUA
22Stuttgart, 22 august 1919
Va trebui acum s $dezvolt $mîn continuare lucrurile la care ne-am
referit ieri. Ve ifi v$zut, din cele prezentate ieri, c $iîn aspectele cu
totul speciale ale pred $rii va trebui s $aducem schimb $ri is$înnoim
multe.
Încerca is$v$readuce ipu in în minte ceea ce am prezentat în
ora precedent $.Dac$lua iseama la aceste lucruri pe care le-am pre-
zentat deja, îl ve iputea în elege pe om ca pe o fiin $ ce poart $în
sine trei focare, unde se întâlnesc simpatia iantipatia. Astfel, putem
spune c $antipatia isimpatia se întâlnesc deja în cap. Putem spune,
pur isimplu, în mod schematic: S $presupunem c $,într-un anumit
loc al capului, sistemul nervos ar fi întrerupt pentru prima dat $,per-
cep iile senzoriale p $trund pe aici în $untru, le întâmpin $antipatia
care eman $din om. Cu un asemenea prilej, dvs. vede ic$trebuie s $
v$imagina ifiecare sistem în parte drept om întreg, c $ci activitatea
senzorial $ca atare este, de fapt, o activitate subtil $amembrelor, ast-
fel încât în sfera senzorial $domne te în primul rând simpatia idin
sistemul nervos este trimis $în afar $antipatia. Dac $v$reprezenta i,
deci, v $zul, în ochiul însu ise dezvolt $unfel de simpatie – vasele
sanguine ale ochiului; antipatia interfereaz $cu aceast $simpatie –
sistemul nervos al ochiului. În acest fel ia na tere v $zul.
Dar o a doua întâlnire, mai important $pentru noi, dintre simpatie
iantipatie se petrece în partea median $aomului. Aici, simpatia i
antipatia se întâlnesc din nou, astfel încât iîn sistemul median al
omului, în sistemul pieptului, avem o întâlnire dintre simpatie ian-
tipatie. Aici, iar $ieste activ omul întreg, c $ci, în timp ce simpatia i
antipatia se întâlnesc în noi în regiunea pieptului, noi suntem con ti-
en ideacest lucru. Dar dvs. mai ti ic$aceast $întâlnire se exprim $
în faptul c $noi, s $zicem, dup $ce am avut o impresie, execut $m
imediat un gest reflex, f $r$s$st$mmult pe gânduri, ci respingem
repede, pur isimplu instinctiv, ceva care ne amenin $ cu o primej-
die. Asemenea gesturi reflexe mai mult incon tiente se reflect $apoi
23iîn creier, în suflet, iprin aceasta totul dobânde te iar $iun fel de
caracter de imagine. Noi înso im cu imagini ceea ce are loc în orga-
nizarea pieptului drept confruntare dintre simpatie iantipatie. Din
aceast $cauz$,nunemai d $mseama apoi prea bine c $acest lucru are
la baz $întâlnirea dintre simpatie iantipatie. Dar în piept se întâm-
pl$ceva care are o leg $tur$extraordinar de strâns $cu întreaga via $
aomului. Are loc o întâlnire dintre simpatie iantipatie care are o
leg$tur$extraordinar de important $cu via anoastr $exterioar $.
Noi dezvolt $moanumit $activitate în omul întreg, care ac ionea-
z$ca simpatie, care este o activitate a simpatiei. il$s$mca aceast $
activitate a simpatiei s $interfereze în permanen $,în omul-piept, cu
oactivitate cosmic $deantipatie. Expresia acestor activit $ idesim-
patie iantipatie care se întâlnesc este vorbirea uman $.Iar o înso ire
clar$dec$tre creier a acestei întâlniri dintre simpatie iantipatie care
are loc în piept, este în elegerea vorbirii. Noi urm $rim vorbirea, în e-
legând-o. Când vorbim, exist $,defapt, o activitate care are loc în
piept ioactivitate paralel $care are loc în cap; numai c $în piept
aceast $activitate este mult mai real $;în cap, ea este estompat $,de-
venind imagine. Când vorbim, avem în permanen $ activitatea piep-
tului, pe care o înso im în acela itimp cu imaginea ei, cu activitatea
capului. V $ve ida seama u orc$vorbitul se bazeaz $,defapt, pe un
ritm permanent al mi c$rilor de simpatie iantipatie, a acum este
sim irea. Vorbirea este iea ancorat $în primul rând în sim ire. i
dac$avem pentru vorbire con inutul ce coincide cu gândul, aceasta
se întâmpl $pentru c $noi înso im con inutul de sentiment cu con inu-
tul de cunoa tere, cu con inutul de reprezentare. Dar, de în eles, vom
în elege vorbirea numai dac $,într-adev $r, o concepem în primul rând
ca fiind ancorat $în sim irea uman $.
Dar, în realitate, vorbirea este ancorat $în sim irea uman $în dou $
feluri. O dat $,în tot ceea ce aduce omul în întâmpinarea lumii prin
sim irea sa. Ce aduce omul în întâmpinarea lumii prin sim irea sa? S $
lu$munsentiment clar, o nuan $ afectiv $clar$,depild$uimirea, mi-
rarea. Cât $vreme r $mânem, din punct de vedere sufletesc, în om, în
acest microcosmos, avem de-a face cu uimirea, cu mirarea. Dac $
24ajungem în situa ia s$stabilim rela ia cosmic $,raportul cosmic care
poate fi legat de aceast $nuan $ afectiv $auimirii, atunci uimirea de-
vine “O”. Sunetul “O” nu este, în fond, altceva decât ac iunea respi-
ra iei în noi, în a afel încât aceast $respira ie este luat $l$untric în
st$pânire de mirare, de uimire. De aceea îl pute iconcepe pe “O”
drept expresie a mir $rii, a uimirii.
Modul exterior de a privi lumea, în ultima vreme, a legat mereu
vorbirea de ceva exterior. Oamenii s-au întrebat: De unde provin le-g$turile dintre sunete iceea ce înseamn $sunetele? Ei n-au ajuns s $-
idea seama c $toate lucrurile din lume fac asupra omului o impresie
afectiv $.Într-un fel, orice lucru ac ioneaz $asupra sim irii umane,
chiar dac $adeseori în mod foarte subtil, r $mânând pe jum $tate in-
contient. Dar nu vom avea niciodat $în fa anoastr $unlucru pe care-
ldesemn $mprintr-un cuvânt în care exist $sunetul “O”, f $r$s$c$-
dem în uimire în fa aacestui lucru, chiar dac $aceast $uimire este
una foarte subtil $.Când spune i“Ofen” (sob $,n.t.), dvs. spune iun
cuvânt care con ine un “O” pentru c $în “Ofen” exist $ceva care ex-
prim $ouoar$uimire existent $în dvs. În acest fel este ancorat $vor-
birea în sentimentul uman. Dvs. v $afla iîntr-o rela ie afectiv $cu
întreaga lume ida ilumii întregi astfel de sunete care exprim $,
într-un anumit fel, rela ia afectiv $.
De obicei, aceste lucruri au fost privite într-un mod foarte exteri-
or. S-a crezut c $omul imit $în vorbire l $tratul sau morm $itul anima-
lului. Conform cu aceasta, a fost dezvoltat $oteorie, celebra teorie
lingvistic $“hau-hau”, conform c $reia totul este imitare. Periculos în
cazul acestor teorii e faptul c $ele sunt sferturi de adev $r. Când imit
câinele ispun hau-hau – aici exist $nuan acare se exprim $în dif-
tongul “au” -, cu aceasta m $transpun în starea lui sufleteasc $.Sune-
tul se formeaz $nuîn sensul acestei teorii, ci pe o cale ocolit $,prin
faptul c $netranspunem în starea sufleteasc $acâinelui. – O alt $teo-
rie este aceea care crede c $fiecare lucru din lume con ine în sine un
ton, a acum, de pild $,clopotul î iare în sine propriul s $uton. Pe
baza acestei concep ii s-a dezvoltat mai apoi a a-numita “teorie bing-
bang”. Aceste dou $teorii, “teoria hau-hau” i“teoria bing-bang”,
25exist $.Dar pe om po is$-l în elegi numai dac $accep ic$vorbirea
este expresia lumii sentimentelor, a raporturilor afective pe care le dezvolt $mfa $ delucruri.
Oalt$nuan $ fa $ de lucruri este acea nuan $ afectiv $pecare o
avem fa $ de vid sau fa $ de negru, care este înrudit cu vidul, sau fa $
de tot ceea ce este înrudit cu negrul: este nuan africii, a sentimentu-
lui de team $.Ea se exprim $prin vocala “U”. Fa $ de ceea ce este
plin, fa $ de alb, luminos, sau fa $ de tot ceea ce este înrudit cu lumi-
nosul sau cu albul, sau fa $ de sunetul care este înrudit cu luminosul,
avem nuan aafectiv $aadmira iei, a respectului: “A”. Dac $avem
sentimentul c $trebuie s $neferim de o impresie exterioar $,c$trebu-
ie, ca s $zicem a a, s$neîntoarcem fa adela ea ca s $neprotej $m,
dac$avem, deci, sentimentul c $opunem o rezisten $,atunci acesta se
exprim $în “E”. idac$avem sentimentul diametral opus, al faptului
c$indic $mceva, c $neapropiem de ceva, c $devenim una cu ceva,
acest lucru se exprim $în “I”.
Cu aceasta, avem vocalele cele mai importante – la toate detaliile
ne vom referi mai târziu, tot a aila diftongi -, aici mai intrând în
discu ie înc $ovocal $,care exist $mai pu in în inuturile europene i
care exprim $ceva mai puternic decât toate celelalte. Dac $face iîn-
cercarea s $ob ine iovocal $prin faptul c $ave iunsunet în care sun $
împreun $A, O, iU, aceasta înseamn $,ce-i drept, în prim $instan $,
a- ifi fric $,dar înseamn $ate transpune, totu i, în lucrul de care mai
întâi te-ai speriat. Prin acest sunet s-ar exprima cea mai înalt $vene-
ra ie. Acest sunet este foarte folosit mai ales în limbile orientale, dar
el dovede te, de asemenea, c $orientalii sunt ni te oameni care pot
dezvolta mult $venera ie, pe când în limbile occidentale el este ab-
sent, pentru c $acolo sunt oameni c $rora venera ia nu le st $deloc la
inim$.
Cu aceasta am dobândit o imagine despre mi carea l $untric-
sufleteasc $ce se exprim $în vocale. Toate vocalele exprim $mic$ri
suflete ti l$untrice care tr $iesc în simpatia fa $ de lucruri. C $ci, chiar
iatunci când ne este fric $deunlucru, aceast $fric$se bazeaz $peo
anumit $simpatie tainic $.Noi n-am sim iabsolut deloc aceast $fric$
26dac$nu am nutri o simpatie tainic $fa $ de acest lucru. Numai c $la
observarea acestor lucruri trebuie s $ ine iseama de înc $ceva. Este
relativ u ors$observ $mc$“O” are de-a face cu uimirea, “U” cu fri-
ca iteama, “A” cu respectul, cu admira ia, “E” cu opunerea unei
rezisten e, “I” cu apropierea de ceva iAOU cu venera ia. Dar ob-
serva ia v$este înce oat$prin faptul c $dvs. confunda iuornuan a
afectiv $pe care o avem când auzim sunetul cu aceea pe care o avem
când îl rostim. Acestea dou $sunt diferite. La nuan ele pe care le-am
amintit trebuie s $ave iîn vedere faptul c $ele sunt valabile pentru
comunicarea sunetului. A adar, acest lucru este valabil atunci când
vrem s $comunic $mcuiva ceva prin sunet. Dac $vrem s $-i comuni-
c$mcuiva c $ne-a fost fric $,exprim $maceasta prin “U”. Nu este una
iaceea inuan $ când ne este fric $sau când vrem s $înfric $mpeal-
tcineva prin rostirea sunetului U. Dvs. sim i imai degrab $tr$irea
proprie, atunci când vre is$stârni ifric$,dac$,pepild$,îi spune i
unui copil: U-u-u. – Este important s $ ine iseama de aceasta pentru
contextul social al vorbirii. Dac $ ine iseama de acest lucru, pute i
ajunge u orla aceast $observa ie.
Ceea ce sim im aici este un pur proces l $untric-sufletesc. Acestui
proces sufletesc, care se bazeaz $cu totul pe manifestarea unei simpa-
tii, îi poate veni în întâmpinare din exterior antipatia. Aceasta se în-tâmpl $prin consoane. Când îmbin $moconsoan $cu o vocal $,noi
îmbin $mîntotdeauna între ele simpatia iantipatia, iar limba noastr $,
buzele noastre, cerul gurii, exist $,propriu-zis, ca s $se impun $drept
organe ale antipatiei, ca s $re in$lucrurile. Dac $am vorbi numai în
vocale, în sunete vocalice, noi numai ne-am d $rui lucrurilor. Ne-am
contopi, de fapt, cu lucrurile, am fi foarte lipsi ideegoism, c $ci am
dezvolta simpatia cea mai profund $fa $ de lucruri; noi ne-am retrage
doar pu in din fa alucrurilor, pe baza sim irii, prin nuan area simpa-
tiei, de pild $dac$neeste fric $sau suntem îngrozi i, dar chiar în
aceast $retragere din fa alucrurilor ar mai exista înc $simpatie. Dup $
cum vocalele se refer $la ceea ce r $sun$din noi în ine, tot astfel con-
soanele se refer $la lucruri; aici lucrurile consun $.
27De aceea, ve iconstata c $vocalele trebuie cercetate ca nuan e
afective. Consoanele: F, B, M .a.m.d. trebuie cercetate ca imit $ri ale
lucrurilor exterioare. A adar, atunci când v-am ar $tat ieri consoana F
cu ajutorul cuvântului “Fisch”, eu am avut dreptate în m $sura în care
am imitat forma pe telui exterior. Consoanele vor putea fi deduse
întotdeauna din imitarea lucrurilor exterioare, vocalele din manifes-tarea absolut elementar $anuan elor afective umane fa $ de lucruri.
Tocmai de aceea pute iconcepe vorbirea drept o întâlnire dintre an-
tipatie isimpatie. Simpatia se afl $întotdeauna în vocale, antipatia în
consoane.
Dar putem concepe formarea vorbirii iîntr-un alt mod. Putem
spune: Ce fel de simpatie este, de fapt, aceasta, care se exprim $în
omul-piept, st $vilind antipatia, iar omul-cap doar o înso ete? Ceea
ce st$la baza acestui lucru este, în realitate, un element muzical, care
atrecut dincolo de o anumit $limit $.La baza acestui lucru st $un
element muzical iel merge dincolo de o anumit $limit $,am putea
spune c $se autodep $ete, devine mai mult decât muzical. Adic $:în
m$sura în care vorbirea const $din vocale, ea con ine în sine un ele-
ment muzical; în m $sura în care const $din consoane, ea con ine în
sine un element sculptural, un element pictural. Iar în vorbire avem o adev $rat$sintez $,oadev $rat$unire, realizat $în om, între elementul
muzical ielementul plastic.
De aici pute ivedea c $în vorbire se exprim $în mod veritabil,
printr-un fel de nuan $ incon tient$,nunumai felul în care sunt dife-
ri ioamenii, ci, de asemenea, imai ales, felul în care sunt diferite
comunit $ ile umane. Noi spunem în limba german $“Kopf” (cap – n.
t.). “Kopf” exprim $întreaga conforma ie a capului ceea ce este ro-
tund, forma. De aceea, noi nu spunem numai capului uman “Kopf”, ci spunem i“Kohlkopf” (c $p$ ân$devarz$-n.t.). În limba germa-
n$,exprim $mîn cuvântul “Kopf” forma. Romanul nu exprim $forma
capului; el spune “testa” iexprim $prin aceasta ceva sufletesc. El
exprim $urm$torul lucru: capul este acela care depune m $rturie, cel
care atesteaz $,care constat $.El îiia denumirea pentru “cap” dintr-
un cu totul alt substrat. El trimite la simpatia inimii, pe de-o parte, i
28la contopirea antipatiei cu exteriorul, pe de alt $parte. – Încerca imai
întâi s $v$l$muri i, cu ajutorul vocalei principale, în ce const $deo-
sebirea. “Kopf” – o = uimire, mirare! În suflet exist $ceva din uimire,
din mirare, fa $ de tot ceea ce este rotund, pentru c $ceea ce este ro-
tund, ca atare, are leg $tur$cu tot ceea ce provoac $uimire, mirare.
Lua i“testa”: – e = a opune rezisten $.Trebuie s $neafirm $mpropria
p$rere, s $opunem rezisten $,atunci când cel $lalt afirm $ceva; altfel,
ne-am contopi cu el. Aceast $nuan $ afectiv $apare foarte clar, atunci
când caracterul poporului se exprim $în raport cu atestarea, în cuvân-
tul cap.
Astfel, dac $lua iseama la aceste lucruri, ve ifi departe de ab-
stractismul care v-ar face s $c$uta is$vede ice st$scris în dic ionar:
pentru o limb $,acest cuvânt, pentru cealalt $limb$,cuvântul cel $lalt.
Dar cuvintele diferitelor limbi provin, aici sau dincolo, din cu totul alte raporturi. Este o atitudine pur exterioar $dac$am vrea, pur i
simplu, s $le compar $m; iar traducerea cu ajutorul dic ionarului este,
de fapt, traducerea cea mai proast $.Dac$noiavem în limba german $
cuvântul “Fu ”(laba piciorului – n. t.), el are leg $tur$cu acest lucru:
noi p $im, facem un gol, l $s$mourm$(germ. die Furche = urma
l$sat$degrebl $). Cuvântul “Fu ”are leg $tur$cu cuvântul “Furche”.
Noi lu $mdenumirea piciorului de la ceea ce face el, de la faptul c $
las$urme. Limbile romane, “pes”, iau aceast $denumire de la “a sta
în mod solid pe p $mânt, a avea un punct de vedere”. Dar aceast $lin-
gvistic $extraordinar de folositoare pentru pedagogie, care ar fi lin-
gvistica sensurilor, nu exist $absolut deloc în tiin $ iputem,
desigur, r $spunde la întrebarea: Din ce cauz $nuavem înc $în tiin $
aceste lucruri, care, totu i, ne-ar putea ajuta în mod practic?
Nu le avem înc $,fiindc $de-abia acum elabor $mlucrurile de care
avem nevoie pentru cea de-a cincea epoc $postatlantean $,în special
pentru educa ie. Dac $ve iconsidera vorbirea, în acest fel, drept ceva
care prin vocale indic $ceva interior, iar prin consoane ceva exterior,
atunci ve ig$si uordesene pentru consoane. Atunci nu ve ifi obli-
ga is$folosi idoar ceea ce voi da eu în conferin ele urm $toare drept
imagini pentru consoane, ci v $ve iputea face dvs. singuri imagini i
29prin aceasta ve ireuis$dobândi idvs. în iv$contactul l $untric cu
copiii, ceea ce este mult mai bine decât dac $v$însui inumai ima-
ginea exterioar $.
În acest, fel am recunoscut vorbirea drept rela ie a omului cu
cosmosul. C $ci omul singur s-ar opri la admira ie, la uimire; de-abia
raporturile lui fa $ de Cosmos fac s $ia na tere admira ie, uimire, fa $
de ceea ce r $sun$.
Omul este cuib $rit într-un anumit mod în Cosmos iputem obser-
va, deja prin ni te reflec ii absolut exterioare, aceast $situare a omu-
lui în l $untrul Cosmosului. Ceea ce spun acum o spun pentru c $-
dup$ cum a iv$zut deja din conferin adeieri – multe depind de felul
cum ne raport $mafectiv la fiin auman $în devenire, de felul cum
putem venera cu adev $rat revelarea enigmatic $aîntregului Cosmos
în fiin auman $în devenire. Extraordinar de multe depind de faptul
c$putem dezvolta acest sentiment, în calitate de oameni care educ $
ipredau.
S$lu$mîn considerare înc $odat$,pefundal ceva mai extins, im-
portantul fapt c $omul are aproximativ 8 respira ii pe minut. Câte are
atunci în 4 minute? 18 ori 4 = 72 de respira ii. Câte respira ii are într-
ozi? 18 ori 60 ori 24 = 25.920 respira ii pe zi. Pot socoti îns $iaa:
socotesc num $rul respira iilor din 4 minute, asta face 72. Atunci ar
trebui s $înmul esc num $rul respira iilor din 4 minute nu cu 24 ori
60, ci numai cu 6 ori 60, a adar, cu 360, iaob ine tot 25.920 respi-
ra ii pe zi, 360 ori 72 = 25.920. Putem spune: în intervalul de 4 minu-
te, procesul respirator – inspira ie, expira ie, inspira ie, expira ie, –
este un fel de mic proces echivalent cu o zi, iar dac $am înmul it
acest num $rcu 360, cealalt $sum$,25.920, este fa $ de acesta un
proces echivalent cu un an, iar ziua de 24 de ore este pentru respira- ia noastr $ca un an. Acum, lua iprocesul nostru respirator mai mare,
care const $în faptul c $noialtern $mzilnic între veghe isomn. Oare
ce înseamn $,propriu-zis, veghea isomnul? Veghea isomnul în-
seamn $ifaptul c $expir $miinspir $mceva. La adormire, noi expi-
r$meul icorpul astral, iar la trezire le inspir $mdin nou. Facem
aceasta în decursul a 24 de ore. Dac $lu$maceast $zi, ca s $ob inem
30ciclul anual trebuie s $oînmul im cu 360. Cu alte cuvinte, în decur-
sul unui an efectu $m, prin aceast $respira ie, ceva asem $n$tor micu-
lui proces de respira ie din cadrul unei zile, în cazul c $ruia înmul im
cu 360 ce se întâmpl $în 4 minute; dac $înmul im cu 360 timpul din-
tre trezire iadormire, care se scurge în timpul unei zile, ob inem
timpul care se scurge într-un an; iar dac $înmul im 1 an cu vârsta
uman $medie, deci, cu 72, ob inem iar $i25.920. Acum avem, de
fapt, un dublu proces respirator: inspira ia iexpira ia noastr $,care
are loc de 72 de ori în 4 minute, iar într-o zi de 25.920 de ori; proce-sul nostru de adormire itrezire, care are loc o dat $pezi, de 360 de
ori într-un an, ide25.920 deori în întreaga via $.-Apoi mai ave io
atreia respira ie, dac $urm$ri iSoarele în circuitul lui. Dvs. ti ic$
punctul unde r $sare Soarele prim $vara înainteaz $aparent în fiecare
an cu câte pu in ic$în acest mod Soarele parcurge în 25.920 de ani
întreaga ecliptic $,în salturi; a adar, avem iaici, din nou, num $rul
25.920, în anul cosmic planetar.
Cum este situat $via anoastr $în lume? Noi tr $im în medie 72 de
ani. Dac $înmul im acest num $rcu 360, ob inem iar $i25.920. Pute i
s$v$imagina i, aadar, c $anul platonic, circuitul cosmic al Soarelui,
care se împline te în 25.920 ani, are drept zi a sa via anoastr $uma-
n$,astfel încât noi, a acum suntem situa iîn via anoastr $uman $,
putem privi ca o respira ie acel proces ce reprezint $pentru întregul
Cosmos un an, astfel c $putem în elege durata vie ii noastre umane
ca o zi din marele an cosmic, astfel încât, iar $i, putem venera proce-
sul mai mic drept copia marelui proces cosmic. Dac $privim lucrurile
mai exact, prin anul platonic, adic $prin ceea ce se întâmpl $în anul
platonic, ajungem la o copie a întregului proces care are loc de la vechea evolu ie saturnian $,trecând prin evolu iile solar $,lunar $,
p$mânteasc $.a.m.d., pân $la Vulcan. Dar toate procesele care au loc
în felul pe care l-am schi at sunt orânduite ca procese respiratorii,
conform cu num $rul 25.920. Iar prin ceea ce se petrece pentru noi în
perioada de la trezire pân $la adormire este exprimat, iar $i, ce s-a
petrecut în timpul evolu iei lunare, ce se petrece în timpul evolu iei
p$mânte ti, ce se va petrece în timpul evolu iei jupiteriene. În aceasta
31se exprim $ceea ce face ca noi s $apar ine sferei extrap $mânte ti. Iar
în ceea ce se petrece în procesul nostru respirator cel mai mic, care se exprim $în 4 minute, ac ioneaz $ceea ce face din noi oameni p $-
mânte ti. Trebuie, a adar, s $spunem: Suntem oameni p $mânte ti
prin procesul nostru respirator; prin alternan adintre trezire iador-
mire suntem oameni lunari, p $mânte ti ijupiterieni; iar prin faptul
c$prin mersul vie ii noastre suntem integra iîn raporturile anului
cosmic, suntem oameni cosmici. Pentru via acosmic $,pentru între-
gul sistem planetar, o respira ie cuprinde o zi a existen ei noastre, i
cei 72 de ani ai vie ii noastre sunt o zi pentru acea fiin $ ale c $rei
organe constituie sistemul planetar. Dac $dep$i iiluzia c $sunte iun
om cuprins între anumite limite, dac $în elege iceea ce sunte idrept
proces cosmic, a acum ieste în realitate, atunci pute ispune: Eu
însumi sunt o respira ie a Cosmosului.
Dac$dvs. concepe iacest lucru în a afel încât partea sa teoretic $
v$este cât se poate de indiferent $,spunându-v $c$este doar un pro-
ces ic$dvs. doar v-a c $zut odat $bine s $fi auzit a aceva, dar dac $
lua idin aceasta cu dvs. un sentiment: sentimentul venera iei infinite
fa $ de ceea ce se exprim $în mod misterios în fiecare fiin $ uman $,
atunci acest sentiment se va intensifica în dvs., transformându-se în ceea ce trebuie s $stea la baza instruirii ieduca iei. În cadrul educa-
iei pentru viitor nu putem proceda în a afel încât s $introducem,
dac$pot s $spun a a, via aexterioar $aadultului în activitatea educa-
tiv$.Este o imagine – înfior $toare, cum nu se poate mai înfior $toare,
aceea c $în viitor oamenii s-ar putea întâlni în parlamente, pe baza
unor alegeri democratice, pentru a lua hot $râri în probleme de înv $-
$mânt ieduca ie, cel mult pe baza avizului unor oameni care nici ei
nu s-au adâncit în problem $mai mult decât prin sentimentul lor de-
mocratic. Dac $lucrurile s-ar înf $ptui a acum începe acum s $se con-
tureze în Rusia, aceasta ar însemna c $P$mântul i-ar rata misiunea,
c$el ar fi sustras misiunii sale, c $ar fi scos afar $din univers is-ar
ahrimaniza complet.
Acum este momentul ca omul s $aduc $cele necesare educa iei
din cunoa terea leg $turii dintre om iCosmos. Trebuie s $p$trundem
32întreaga noastr $activitate educativ $desentimentul: în fa anoastr $
st$omul în devenire, dar el este continuarea a ceea ce s-a petrecut în
suprasensibil înainte ca omul s $fi fost n $scut sau z $mislit. Acest
sentiment trebuie s $ia na tere dintr-o cunoa tere de felul aceleia pe
care am prezentat-o adineaori, dup $ce am încheiat studierea vocale-
lor iaconsoanelor. Acest sentiment trebuie s $nep$trund $în între-
gime. inoi ne vom putea desf $ura activitatea într-un mod cu
adev $rat just numai dac $nevom p $trunde în mod real de acest sen-
timent. C $ci s$nucrede ic$acest sentiment este nerodnic! Omul
este organizat în a afel încât, dac $are un sentiment orientat în mod
just, î id$el singur impulsurile juste, pe baza acestui sentiment. Da-
c$nuv$însui iceea ce v $face s $-l privi ipefiecare om drept o
enigm $cosmic $,atunci nu ve iputea ajunge decât la sentimentul de
a-l vedea pe fiecare om ca pe un mecanism, iar cultivarea acestui sentiment, c $omul ar fi numai un mecanism, ar însemna pieirea cul-
turii p $mântene. Dimpotriv $,aurora culturii p $mântene poate fi c $u-
tat$numai în impregnarea impulsului nostru educativ cu sentimentul
importan ei cosmice a întregii fiin eumane. Dar noi ne cucerim acest
sentiment cosmic, dup $cum vede i, numai dac $avem în vedere fap-
tul c$ceea ce exist $în sim irea uman $ ine de perioada dintre na tere
imoarte; apoi, pe de-o parte, ceea ce avem în activitatea de repre-
zentare uman $netrimite la perioada prenatal $,iar, pe de alt $parte,
ceea ce se afl $în voin auman $netrimite spre via adedup$ moarte,
spre ceea ce este embrionar iapar ine viitorului. Când avem în fa a
noastr $omul tripartit, avem mai întâi elementul prenatal, apoi ceea
ce se afl $între na tere imoarte i, în al treilea rând, ceea ce ine de
via ade dup $moarte, numai c $ceea ce este prenatal se prelunge te
în existen anoastr $sub form $deimagini, pe când ceea ce ine de
via ade dup $moarte exist $embrionar în noi deja înainte de moarte.
Numai cu ajutorul unor asemenea lucruri v $pute iface o repre-
zentare despre ceea ce se întâmpl $în realitate atunci când un om in-
tr$în rela ie cu un alt om. Când citim c $r idepedagogie mai vechi,
de pild $pedagogia lui Herbart ,excelent $pentru vremuri mai vechi,
avem întotdeauna sentimentul: oamenii opereaz $cu ni te no iuni
33prin care ei nu se pot apropia deloc de realitate, ci r $mân în afara
realit $ ii. Gândi i-v$numai la faptul c $simpatia, dezvoltat $astfel în
mod just în sens p $mântesc, impregneaz $întreaga voin $;aadar,
ceea ce exist $în noi prin voin $,ca germene al viitorului, ca germene
al vie ii de dup $moarte, este impregnat de iubire, de simpatie. Prin
aceasta, am putea spune – dar, de fapt, nu am putea spune, ci chiar aaeste -, tot ceea ce are leg $tur$cu voin a, ca s $poat$fi frânat sau
cultivat în mod just, trebuie s $fie urm $rit iîn educa ie cu o iubire
cu totul deosebit $.Va trebui s $venim în ajutorul simpatiei, care
exist $deja în om, prin faptul c $neadres $mvoin ei sale. Care va tre-
bui s $fie atunci impulsul propriu-zis pentru educarea voin ei? Nu
poate fi altul decât acela de a dezvolta noi în ine simpatie fa $ de
copil. Cu cât vom dezvolta simpatii mai bune fa $ de el, cu atât vor fi
mai bune metodele pe care le vom avea în educa ie.
iacum, ve ispune: Dac $educarea intelectului este opusul edu-
c$rii voin ei, pentru c $este impregnat $deantipatie, atunci va trebui,
desigur, s $dezvolt $mantipatii, când îl educ $mpecopil în ceea ce
prive te ra iunea, intelectul s $u!Acest lucru este adev $rat, numai c $
trebuie s $-l în elege iîn mod just. Trebuie s $pune iantipatiile la lo-
cul potrivit. Trebuie s $încerca is$-l în elege iîn mod just pe copilul
însui, dac $vre is$-l educa iîn mod just pentru via adereprezenta-
re. În în elegere se afl $deja elementul antipatiei, c $ci antipatia ine
de aceast $latur$.Prin faptul c $-l în elege ipecopil, prin faptul c $
încerca is$p$trunde iîn toate nuan ele fiin ei lui, deveni ieducato-
rul, înv $ $torul s $uîn ceea ce prive te intelectul, cunoa terea. Aici
exist $deja antipatiile; numai c $dvs., prin faptul c $îl educa ipeco-
pil, face ica antipatia s $fie ceva bun. ipute ifi absolut siguri: Via-
anu ne conduce pe unii spre ceilal if$r$s$existe condi iile pentru
aceasta. Evenimentele exterioare sunt, de fapt, întotdeauna expresia exterioar $pentru ceva l $untric, oricât de ciudat ar p $rea acest lucru
unei consider $ri exterioare a lumii. Faptul c $dvs. sunte ipuiîn si-
tua ia de a desf $ura o activitate de instruire ieducare a copiilor de
la coala Waldorf is$face itot ce ine de aceasta ne atrage aten ia
asupra leg $turii karmice dintre exact acest grup de dasc $li iacest
34grup de copii. idvs. ve ideveni dasc $lul potrivit pentru ace ti copii
pentru c $în ni te vremuri trecute a idezvoltat cândva antipatii fa $
de ace ti copii, ideacest lucru v $elibera iprin faptul c $educa i
acum intelectul acestor copii. Iar simpatiile trebuie s $le dezvolt $m
în mod just prin faptul c $model $mvoin aîn mod just.
Aadar, s $v$fie limpede: Dvs. ve ip$trunde cel mai bine în fiin-
adual$aomului dac $ve iface ceea ce am încercat noi în cadrul
discu iilor de seminar. Dar trebuie s $încerca is$p$trunde iîn toate
aspectele fiin ei umane. Prin ceea ce am încercat s $facem la semi-
nar, ve ideveni buni educatori numai în ceea ce prive te via ade
reprezentare a copilului. Ve ideveni buni educatori ipentru via a
lui de voin $ dac$ve iîncerca s $-l înconjura ipefiecare în parte cu
simpatie, cu o simpatie real $.Aceste lucruri in iele de educa ie:
antipatia, care ne d $capacitatea de a în elege – simpatia, care ne d $
capacitatea de a iubi. Prin faptul c $avem un trup i, datorit $lui, ni te
focare unde se întâlnesc simpatia iantipatia, acest lucru se furi eaz$
iîn acele rela ii sociale dintre oameni care se exprim $în activitatea
de educare iinstruire. V $rog s $reflecta ila acest lucru, s $-l p$trun-
de icu sim irea, iatunci mâine vom putea merge mai departe.
35CONFERIN AATREIA
Stuttgart, 23 august 1919
Am atras aten ia deja ieri asupra faptului c $în procesul instruirii
ar trebui s $se porneasc $dela o anumit $pl$smuire artistic $aorei,
pentru ca omul întreg, mai ales cu via alui de voin $,s$fie antrenat
în procesul instruirii. Din discu ii de felul celor pe care le-am cultivat
noi aici v $ve iputea da u orseama de importan aunei asemenea
m$suri iv$ve idaseama de faptul c $instruirea trebuie s $fie reali-
zat$în aafel încât s $nuuit$mnici un moment c $în om exist $ceva
mort, ceva pe cale de a muri, care trebuie transformat în ceva nou, viu. Dac $neapropiem numai contemplând, deci, cu reprezentarea
noastr $,care este ceva imaginativ, de fiin anaturii idealte entit $ i
ale lumii, noi ne situ $mmai mult într-un proces de moarte; dac $ne
apropiem de fiin ele naturii iale lumii cu voin anoastr $,atunci ne
afl$mîntr-un proces regenerator. În calitate de educatori, noi vom
avea, a adar, sarcina de a regenera în permanen $ ceva mort, de a feri
de moartea total $ceea ce, în fiin auman $,merge în întâmpinarea
mor ii, ba chiar, a zice, s $-l fecund $mcu ceea ce putem dezvolta din
voin $ drept element regenerator. De aceea, nu trebuie s $nesfiim s $
începem s $dezvolt $m, deja când e vorba de copil, o anumit $mode-
lare artistic $apred$rii.
Ceea ce se apropie de om ca element artistic se împarte, la rândul
lui, în dou $curente, curentul plastic-sculptural icurentul muzical-
poetic. Aceste dou $domenii artistice, cel plastic-sculptural icel
muzical-poetic, sunt cu adev $rat diametral opuse, cu toate c $,tocmai
prin diferen alor polar $,ele se pot întâlni foarte bine într-o sintez $
superioar $,într-o unitate superioar $.Dvs. ve ifi tiind c $,în cadrul
evolu iei, omenirii aceast $dualitate a elementului artistic se exprim $
chiar isub raport rasial. Nu trebuie decât s $v$aduce iaminte de
anumite expuneri ale lui Heinrich Heine ,ive ifi trimi ila o aseme-
nea dualitate: la faptul c $tot ceea ce a pornit de la vechii greci sau a
36fost înrudit cu ace tia, tot ceea ce s-a dezvoltat, a adar, sub aspect
rasial, din natura vechiului popor grec, era o predispozi ie, în cel mai
eminent sens al cuvântului, spre modelarea plastic-sculptural $alu-
mii, pe când tot ceea ce s-a dezvoltat din elementul iudaic era o pre-dispozi ie deosebit $pentru elementul propriu-zis muzical al lumii.
Aadar, iaici g $si iaceste dou $curente distribuite pe rase, icine
are o receptivitate pentru asemenea lucruri le va putea urm $ri foarte
bine în istoria artei. Bineîn eles c $apar mereu tendin e, tendin eîn-
drept $ ite, care vor s $uneasc $elementul muzical cu cel plastic-
sculptural. Dar aceste curente ar putea fi unite cu adev $rat numai în
euritmia adus $la des $vârire, în care elementul muzical icel vizibil
pot deveni o unitate – bineîn eles c $nu în forma incipient $la care am
ajuns pân $acum, ci în elurile pe care euritmia trebuie s $le aib $în
fa $.Aadar, trebuie s $ inem seama de faptul c $în întreaga natur $
uman $armonioas $exist $unelement plastic-sculptural spre care tin-
de ceea ce ine de voin aomului. Dar cum putem caracteriza în mod
just aceast $tendin $ care exist $în om, de a deveni plastic-sculptural?
Dac$am fi oameni înzestra inumai cu intelect, dac $am privi lu-
mea numai cu ajutorul activit $ ii de reprezentare, noi am deveni trep-
tat ni te cadavre ambulante. Am face cu adev $rat impresia, aici, pe
P$mânt, c $suntem ni te fiin epecale de a muri. Ne salv $mdela
aceast $moarte numai prin faptul c $sim im în noi imboldul de a re-
învia prin fantezie, în mod plastic-sculptural, ceea ce în no iuni este
pe cale de a muri. Dac $vre is$deveni ieducatori adev $ra i, trebuie
s$v$feri is$uniformiza itotul, în mod abstract. Dar nu ave ivoie s $
spune iacum: A adar, n-ar trebui s $dezvolt $melementul aduc $tor
de moarte din om, ar trebui s $evit$madezvolta în om lumea no io-
nal$,lumea de reprezentare. Cu privire la spiritual-sufletesc, aceasta
ar conduce la aceea igreeal$pecare ar face-o ni te medici care, ca
mari pedagogi, ar privi evolu ia culturii iar spune apoi: Oasele sunt
elementul care moare în om, a adar, s $-l ferim pe om de acest ele-
ment pe cale de a muri, s $încerc $ms$men inem oasele vii, moi. V $
da iseama c $oastfel de concep ie i-ar face pe oameni s $devin $to i
rahitici, a aîncât ei nu i-ar putea realiza pe deplin misiunea. Este
37întotdeauna un principiu gre it s$vrei s $procedezi a acum vor s-o
fac$mul iteosofi iantroposofi, care, atunci când se vorbe te de
Ahriman ideLucifer ideinfluen ele lor asupra evolu iei omenirii,
spun apoi: Acestea sunt lucruri care d $uneaz $naturii umane, a adar,
ar trebui s $neferim de ele. – Dar aceasta ne-ar face s $-l inem pe om
departe de tot ceea ce trebuie s $intre în constitu ia sa. Astfel, noi nu
putem împiedica nici dezvoltarea elementului de reprezentare; trebu-ie s$-l dezvolt $m, dar niciodat $nuavem voie s $neglij $ms$neapro-
piem de natura uman $,în alt moment, cu elementul
plastic-sculptural. De aici rezult $unitatea. Ea nu rezult $din faptul c $
elimin $munul din elemente, ci din faptul c $-l dezvolt $mpeunul al$-
turi de cel $lalt. În aceast $privin $,oamenii epocii actuale înc $nupot
gândi în mod unitar. De aici provine ifaptul c $ei nu în eleg
triparti ia organismului social. Pentru via asocial $este just numai ca
t$râmul spiritual, t $râmul economic it$râmul juridic s $se situeze
unul al $turi de cel $lalt iunitatea s $rezulte abia dup $aceea, nu s $ia
natere prin faptul c $noioform $mîn mod abstract. Gândi i-v$nu-
mai ce-ar însemna dac $oamenii ar spune: Deoarece capul este o uni-
tate irestul corpului, tot o unitate, omul, de fapt, n-ar trebui s $
existe deloc; ar trebui s $desprindem capul de restul omului is$-l
l$s$ms$umble liber prin lume! Desf $ur$moactivitate creatoare
dup$ modelul naturii, doar dac $facem ca din aspectele unilaterale s $
ia na tere întregul.
Aadar, aici se pune problema s $dezvolt $munul dintre elemente-
le unilaterale: educare pe baza vie ii de reprezentare; pe urm $,cel$-
lalt element unilateral, cel plastic-sculptural, face s $devin $viu ceea
ce dezvolt $mîn simpla no iune. Aici se pune problema ca, în epoca
noastr $care nimice te întotdeauna con tien a, s$ridic$maceste lu-
cruri în con tien $,f$r$apierde ingenuitatea. Dar nu e neap $rat ne-
voie s $nepierdem ingenuitatea, dac $pl$smuim lucrurile în mod
concret, nu abstract. Ar fi, de pild $,foarte bine, în orice caz, dac $am
începe cât mai devreme posibil, în ceea ce prive te elementul plastic-
sculptural, s $-l facem pe copil s $tr$iasc$în lumea culorilor, dac $ne-
am p $trunde, ca dasc $li, de ceea ce ne ofer $Goethe în partea didac-
38tic$ateoriei culorilor. Pe ce se bazeaz $aceast $parte didactic $ateo-
riei goetheene a culorilor? Ea se bazeaz $pefaptul c $Goethe p $trun-
de întotdeauna fiecare culoare în parte cu o nuan $ afectiv $.Astfel,
el subliniaz $caracterul provocator al culorii ro ii; el nu subliniaz $
numai ceea ce vede ochiul, ci ceea ce simte sufletul în contact cu roul. Tot astfel, el subliniaz $linitea, adâncirea în sine, pe care o
simte sufletul sub influen aalbastrului. Putem s $-l introducem pe
copil în lumea culorilor, f $r$aafecta cu ceva ingenuitatea, în a afel
încât nuan ele afective ale lumii culorilor s $ia na tere în mod viu.
Dac$la început copilul se murd $rete, poate, foarte r $u,vom avea
prilejul s $lu$mom$sur$bun$ în educa ie, înv $ ându-l pe copil s $nu
se mai murd $reasc $atât de tare.
Începe icât mai devreme s $-l pune ipecopil în contact cu culori-
le, aici ar fi bine s $aterne ialte culori ipeosuprafa $ colorat $,nu
numai pe o suprafa $ alb$,is$încerca is$trezi iîn copil sentimente
de felul celor ce pot lua na tere numai printr-o în elegere spiritual-
tiin ific$alumii culorilor. Dac $ve ilucra a acum am lucrat eu cu
câ iva prieteni la cupola mic $aconstruc iei din Dornach, ve ido-
bândi o leg $tur$vie cu fiin aculorii. Ve idescoperi atunci, dac $a-
terne i, de pild $,albastru, c $este în îns $inatura culorii albastre s $
caracterizeze tot ceea ce este interioritate. A adar, s $zicem, la un
înger care se mi c$sub imboldul interiorit $ ii sale vom avea de la
sine tendin adea-l picta în albastru, pentru c $nuan aalbastrului,
clarobscurul albastrului, face s $se nasc $în suflet sentimentul mi c$-
rii ce î iare originea în ceva sufletesc. Culoarea galben-ro iatic$face
s$se nasc $în suflet sentimentul str $lucirii, sentimentul a ceea ce se
reveleaz $radiind în afar $.Aadar, dac $evorba de ceva care ac io-
neaz$în mod agresiv, dac $în fa anoastr $apare ceva ce vrea s $ne
avertizeze, dac $îngerul vrea s $nespun $ceva, dac $vrea s $nevor-
beasc $din planul în care este situat el, atunci noi exprim $maceasta
prin nuan ele galben-ro iatice. Putem atrage aten ia copiilor, într-un
mod elementar, asupra acestui caracter l $untric-viu al culorilor.
Apoi, trebuie s $nep$trundem noi în ine foarte puternic de gân-
dul c $simplul desen are deja în el ceva neadev $rat. Cel mai adev $rat
39este sentimentul ce ia na tere din culoare, ceva mai neadev $rat este
sentimentul ce se na te din clarobscur icel mai neadev $rat este de-
senul. Desenul ca atare se apropie deja întru totul de acel element abstract care exist $în natur $ca element pe cale de a muri. De fapt,
noi ar trebui s $desen $mnumai dac $devenim con tien ideurm$torul
lucru: noi desen $m, în esen $,numai ceea ce este mort. Cu culori, ar
trebui s $pict$mîn aafel încât s $fim con tien ideacest lucru: noi
facem ca din ceea ce este mort s $ia na tere ceva viu. – Ce este, la
urma urmei, linia orizontului? Când lu $mcreionul idesen $mlinia
orizontului
aceasta este ceva abstract, ceva aduc $tor de moarte, ceva neadev $rat
fa $ de natur $,în care se manifest $întotdeauna dou $curente: ceea ce
este mort iceea ce este viu. Noi izol $munul din curente iafirm $m
c$aceasta este natura. Dar când eu spun c $v$dceva verde ic$v$d
ceva albastru, care se deosebesc între ele, apoi linia orizontului se dezvolt $prin faptul c $cele dou $culori sunt învecinate,
atunci eu spun un adev $r. Astfel, v $ve idaseama, treptat, c $forma
naturii ia na tere cu adev $rat din culoare, c $,deaceea, desenul este
ceva care abstractizeaz $.Ar trebui s $facem ca deja în copilul în
cretere s $ia na tere o reprezentare just $,unsentiment just, în leg $-
tur$cu asemenea lucruri, pentru c $aceasta îi revigoreaz $întreaga
fiin $ sufleteasc $iopune într-un raport just cu lumea exterioar $.
Aceasta este boala de care sufer $civiliza ia icultura noastr $,faptul albastru
verde
40c$nuavem o leg $tur$just$cu lumea exterioar $.Nu e nevoie aici, a
zice, s $devenim noi în ine unilaterali în predare. Ar fi, de pild $,cât
se poate de bine, dac $am putea dezvolta, încetul cu încetul, posibili-
tatea de a trece de la elementul artistic pur abstract care se manifest $
la om prin savurarea frumosului, la artisticul concret, la practicarea artei aplicate, pentru c $omenirea actual $are, cu siguran $,foarte
mult$nevoie ca în via acultural $general $s$se introduc $oactivita-
te artistic $real$.În decursul secolului al XIX-lea, am ajuns, realmen-
te, s$ne facem mobila pentru ochi; un scaun, de pild $,noiîl facem
pentru ochi, pe când, de fapt, el ar trebui s $fie ceva pe care s $-l sim-
im când st $mpe el. Scaunul trebuie s $fie f$cut în conformitate cu
acest lucru. Noi trebuie s $sim im scaunul, el nu trebuie s $fie doar
frumos, ci el trebuie s $fie ceva pe care omul poate s $stea. În felul
cum este f $cut scaunul ar trebui s $se exprime întreaga contopire a
sim ului interior cu scaunul ichiar a sim ului interior format – prin
felul cum sunt f $cute bra ele scaunului .a.m.d., având în vedere c $
omul î ic$ut$în scaun un sprijin -. Dac $în coal$s-ar putea intro-
duce ore de lucru manual care s $cultive în mod decisiv arta aplicat $,
prin aceasta s-ar face un mare serviciu civiliza iei actuale. C $ci, ia
gândi i-v$numai cât de îngrijorat este, în zilele noastre, cu privire la
soarta culturii iciviliza iei actuale, un om preocupat în mod sincer
de omenire, când vede cum, de pild $,abstractismele din zilele noas-
tre – ele nu vor ap $rea dac $noinevom putea realiza inten iile -, cum
gogom $niile oamenilor cu gândire socialist $vor s $inunde civiliza ia
actual $:atunci în civiliza ia noastr $nuvor mai exista lucruri fru-
moase, ci numai lucruri utile! ichiar dac $oamenii vor visa la lu-
cruri frumoase – ei nu vor mai avea nici un sim pentru faptul c $,din
cauz$c$se merge spre socializare, va trebui s $subliniem imai mult
decât înainte necesitatea frumosului. Oamenii ar trebui s $în eleag $
acest lucru.
Aadar, în predare, n-ar trebui s $facem economie de elementul
plastic-sculptural. Dar tot atât de pu in ar trebui s $facem economie
de acel element dinamic ce se exprim $în arta arhitecturii icare ar
trebui s $fie sim it de copii în mod real. Aici putem s $c$dem foarte
41uorîn gre eala de a prezenta copiilor prea devreme un lucru sau
altul. Dar, într-un anumit sens, acest lucru chiar trebuie s $se întâm-
ple. Eu le-am adresat câteva cuvinte acelor copii din München care-ipetreceau vacan ala Dornach, 80 la num $r, icare au f $cut cu
doamna Kisseleff 12 ore de euritmie, prezentând apoi cele înv $ ate în
fa acâtorva dasc $li din colegiul colii lor iaunor antroposofi din
Dornach. Copiii au lucrat foarte frumos idup$ ce s-a terminat în-
treaga reprezenta ie de euritmie, care a mai constat idin câteva pie-
se prezentate de euritmistele noastre din Dornach, copiii au venit i
au întrebat: Oare a pl $cut ireprezenta ia noastr $?-Ei sim eau cu
adev $rat imboldul s $reprezinte iei ceva; a fost ceva cât se poate de
frumos. Acum, la dorin aacelor persoane care organizaser $totul, eu
trebuia s $le adresez copiilor câteva cuvinte. Era în ajunul zilei în
care copiii urmau s $se întoarc $la München. Atunci am spus, lite-
ralmente: V $spun acum ceva ce nu în elege iînc$.Abia în viitor ve i
în elege acest lucru. Dar lua iaminte, dac $ve iauzi în viitor cuvân-
tul “suflet”, c $ci acum înc $nu-l pute iîn elege. – Aceast $atragere a
aten iei copiilor asupra unui lucru pe care înc $nu-l în eleg, care abia
de acum înainte urmeaz $s$se maturizeze, este extraordinar de im-
portant $.ieste gre it numai principiul pe care oamenii îl pun ast $zi
în prim-plan: Trebuie s $-l înv $ $mpecopil numai lucruri pe care le
în elege deja – un principiu care face ca întreaga activitate educativ $
s$fie lipsit $devia $.C$ci o activitate educativ $este plin $devia $
de-abia când copilul a purtat o vreme în subcon tient cele primite,
sco ându-le la suprafa $ abia dup $câtva timp. Acest lucru este foarte
important pentru educa ia copiilor de la 7 pân $la 15 ani; atunci se
pot picura în sufletul copilului foarte multe din cele ce pot fi în elese
abia mai târziu. V $rog s $nuv$împiedica idegândul c $dep$i i
gradul de maturitate al copilului iapela ila un lucru pe care copilul
îl va putea în elege abia mai târziu. Principiul contrar a introdus în
pedagogia noastr $unelement distrug $tor. Dar copilul trebuie s $tie
c$trebuie s $atepte. Putem chiar face ca în el s $ia na tere acest sen-
timent, sentimentul c $trebuie s $atepte, în ceea ce prive te în elege-
rea lucrurilor pe care ile însu ete acum. De aceea, nici nu era atât
42de r$uîn vremurile vechi, când copiii trebuiau s $înve e, pur isim-
plu, 1 x 1 = 1, 2 x 2 = 4, 3 x 3 = 9 .a.m.d., în loc s $înve eacest lu-
cru, cum se întâmpl $în zilele noastre, cu ajutorul socotitoarei. Ar
trebui s $fie dep $it acest principiu, de a face ca în elegerea copiilor
s$r$mân$încremenit $în cele deja înv $ ate. Acest lucru se poate fa-
ce, fire te, numai cu tactul necesar, c $ci nu ne putem îndep $rta prea
mult de la ceea ce copilul poate face cu pl $cere; dar el se poate p $-
trunde cu destul de multe lucruri, doar pe baza autorit $ ii celui care
pred$,iar în elegerea acestora îi va veni abia mai târziu.
Dac$îi aduce iaproape copilului în acest fel elementul plas-
tic-sculptural, ve ivedea c $pute iface s $devin $vii multe din lucru-
rile aduc $toare de moarte.
Elementul muzical, care tr $iete în om de la na tere icare, dup $
cum am spus, se manifest $la copil mai ales în perioada dintre 3 i4
ani, în dorin adeadansa, este un element care ine de voin $ icare
con ine în sine via $.Dar, oricât de ciudat ar p $rea, este, totu i, ade-
v$rat c$el con ine, la început, în felul în care se manifest $în copil, o
via $ prea puternic $,ovia $ care ame ete, o via $ care amor ete
uorcontien a. Sub influen aunui element muzical puternic, evolu-
ia copilului ajunge foarte u orla o anumit $stare de ame eal$.De
aceea, trebuie s $spunem: Educa ia pe care o realiz $matunci când
folosim elementul muzical trebuie s $constea într-o armonizare per-
manent $aelementului dionisiac, care izvor $te din natura uman $,cu
ajutorul elementului apolinic. Pe când ceea ce este pe cale de a muri trebuie s $fie revigorat prin elementul plastic-sculptural, ceea ce este
viu în gradul cel mai înalt în elementul muzical trebuie s $fie tempe-
rat, pentru ca s $nu-l afecteze pe om prea puternic în acest element
muzical. Acesta e sentimentul cu care trebuie s $apropiem de copii
elementul muzical.
Dar acum se pune problema s $ inem seama de faptul c $,datorit $
karmei, natura uman $este dezvoltat $în mod unilateral, într-o direc-
ie sau alta. Acest lucru poate fi observat mai ales în privin aelemen-
tului muzical. Dar, a zice, acolo el este prea mult subliniat. N-ar
trebui s $subliniem prea mult: acesta este un copil nemuzical, acesta
43este unul muzical. Desigur, realitatea exist $,oricum, dar a ine copi-
lul nemuzical, din aceast $cauz$,departe de tot ceea ce este muzic $
iaface s $aib$parte de educa ie muzical $numai copiii înzestra i
din punct de vedere muzical este ceva absolut gre it; chiar icopiii
cei mai nemuzicali ar trebui s $fie cel pu in de fa $ la toate activit $ i-
le muzicale. Este, desigur, cu totul just s $-i facem s $se produc $din
punct de vedere muzical în public, din ce în ce mai mult, numai pe acei copii care sunt cu adev $rat muzicali. Totu i, icopiii nemuzicali
ar trebui s $fie de fa $,s$dezvolte receptivitate; c $ci vom observa c $
ila copilul cel mai nemuzical exist $unrest de predispozi ii muzica-
le, dar ele sunt situate foarte adânc ipotfi scoase la suprafa $ numai
printr-o cultivare plin $deiubire. N-ar trebui s $neglij $mniciodat $
acest lucru, fiindc $este mult mai adev $rat decât credem ceea ce scrie
într-una din piesele lui Shakespeare: “Omul care nu are muzic $în
el… înclin $spre tr $dare, spre tâlh $rie iînel$ciune… s $nute încrezi
în el!”. Acesta este un adev $rfoarte profund. De aceea, n-ar trebui s $
neglij $mnimic din ceea ce se poate face pentru a apropia muzica i
de acei copii care sunt considera i, în prim $instan $,nemuzicali.
Dar va fi de cea mai mare importan $,deasemenea, tocmai sub
raport social, ca elementul muzical s $fie cultivat într-un mod ele-
mentar, astfel încât copiilor s $li se predea muzica pe baza realit $ ilor
elementare ale muzicii, f $r$oteorie care s $-i ame easc$.Copiii ar
trebui s $-iformeze o reprezentare clar $despre elementele primare
ale muzicii, armonii, melodii .a.m.d., prin folosirea unor realit $ icât
mai elementare, prin analizarea dup $auz a melodiilor iarmoniilor,
astfel încât, în ceea ce prive te muzica, s $proced $mla construirea
întregului proces artistic într-un mod la fel de elementar cum proce-d$mîn domeniul plastic-sculptural, unde lucr $mtot pornind de la
detaliu. Prin aceasta, vom diminua ceea ce ac ioneaz $atât de puter-
nic pe t $râm muzical: diletantismul, – cu toate c $nuputem nega întru
totul faptul c $idiletantismul muzical are o anumit $utilitate în via a
noastr $social $.N-am prea putea face progrese f $r$el, totu i, ar tre-
bui s $se limiteze la cei ce recepteaz $arta. Dar tocmai prin aceasta ar
fi posibil ca cei care desf $oar$oactivitate muzical $s$fie aprecia i
44în mod just în cadrul ordinii noastre sociale. C $ci n-ar trebui s $uit$m
faptul c $tot ceea ce ine de elementul plastic-sculptural lucreaz $în
sensul individualiz $rii oamenilor, pe când tot ceea ce ine de elemen-
tul muzical-poetic stimuleaz $via asocial $.Prin elementul muzical-
poetic, oamenii se întâlnesc într-o unitate; prin elementul plastic-sculptural, ei se individualizeaz $.Individualitatea este men inut$mai
mult prin activitatea elementului plastic-sculptural, societatea, mai mult prin via aiurzirea-împreun $în elementul muzical ipoetic.
Crea ia poetic $este produs $în singur $tatea sufletului, numai acolo;
ea este în eleas $decomunitatea uman $.Nu vrem s $stabilim ceva
abstract, ci ceva absolut concret, când spunem c $omul, prin crea iile
sale poetice, î ideschide interiorul ic$acestui interior îi vine în
întâmpinare, prin receptarea celor create, interiorul cel mai adânc al celuilalt. De aceea, la copilul în cre tere ar trebui s $educ $m, înainte
de toate, bucuria pentru crea iile muzicale ipoetice idorul dup $
ele. În ceea ce prive te poezia, copilul ar trebui s $intre în contact cât
mai devreme cu adev $rata poezie. În zilele noastre, omul cre te într-o
ordine social $în care este tiranizat cu proza vorbirii. Exist $ast$zi
nenum $ra irecitatori care-i tiranizeaz $peoameni cu proza, prin fap-
tul c$scot în eviden $ ceea ce este proz $într-o poezie, ceea ce ine
numai de con inut. icând, prin recitare, poeziei i se d $oasemenea
form $,încât rolul principal îl joac $ceea ce ine, propriu-zis, de con-
inut, atunci, în zilele noastre, oamenii consider $c$aceasta este o
recitare des $vârit$.Dar o recitare cu adev $rat des $vârit$este aceea
care subliniaz $în mod deosebit elementul muzical. – În cele câteva
cuvinte pe care le spun uneori înainte de reprezenta iile de euritmie,
am atras adeseori aten ia asupra faptului c $,la un poet cum e
Schiller ,opoezie izvor $te din adâncurile subterane ale sufletului
s$u. În cazul multora dintre poeziile lui Schiller, în sufletul s $use
f$cea sim it$mai întâi o melodie general $iabia mai târziu el cobo-
ra, dac $m$pot exprima astfel, în aceast $melodie general $,con inu-
tul, cuvintele. În melodia general $este atras ceea ce ine de con inut,
iar elementul poetic se epuizeaz $atunci în modelarea vorbirii, nu în
con inut, ci în tact, în ritm, în p $strarea rimei, a adar, în elementul
45muzical ce st $la baza elementului poetic. Am spus c $,prin modul
actual de a recita, oamenii sunt tiraniza i, pentru c $tiraniz $mîntot-
deauna când punem accentul principal numai pe proz $,pecon inutul
unei poezii, pe care-l interpret $mîn mod absolut abstract. Din punct
de vedere spiritual- tiin ific, dep $im tirania numai prin faptul c $,
aacum încerc eu întotdeauna, descriem un lucru din cele mai diferi-
te puncte de vedere, astfel încât s $men inem, idin punct de vedere
artistic, no iunile fluide. Am avut o bucurie deosebit $atunci când
unul dintre prietenii no tri cu înclina ii artistice mi-a spus c $anumite
cicluri de conferin ear putea fi transpuse, pur isimplu, datorit $
construc iei lor l $untrice, într-o simfonie. A aceva st $,într-adev $r,
la baza anumitor cicluri, prin modul cum sunt construite. Lua i, de
pild$,acel ciclu pe care l-am prezentat la Viena despre via aîntre
moarte ionou$ natere, ive iputea vedea c $din el s-ar putea face
osimfonie. Acest lucru este posibil din cauz $c$oconferin $ spiritu-
al-tiin ific$nutrebuie s $ac ioneze în mod tiranic, ci trebuie s $tre-
zeasc $voin aoamenilor. Dar când oamenii se apropie de ceva cum e
cartea “Punctele centrale ale problemei sociale”, ei spun c $aaceva
ar fi de neîn eles pentru ei. Dar ea nu este ceva de neîn eles, ci numai
oamenii nu sunt obi nui icu acest mod de expunere.
De aceea, este extraordinar de important ca la orice oper $poetic $
s$atragem copilului aten ia asupra elementului muzical care-i st $la
baz$.Înv$ $mântul ar trebui organizat în a afel încât elementul de
recitare pe care-l introducem în coal$s$ajung $cât mai aproape de
elementul muzical. Cel care pred $muzica ar trebui s $fie cât mai
aproape de cel care pred $ceea ce ine de recitare, astfel încât una s $
urmeze imediat dup $cealalt $iîn acest fel între cele dou $s$se sta-
bileasc $oleg$tur$vie. Ar fi foarte bine dac $cel care pred $muzica
ar putea s $fie de fa $ la ora de recitare, iinvers, astfel încât întot-
deauna unul dintre ei s $poat$atrage aten ia asupra leg $turilor cu
cealalt $materie. Prin aceasta, s-ar elimina în mod radical ceea ce
ac ioneaz $înc$atât de puternic în coala noastr $actual $icare este
un lucru cu adev $rat înfior $tor: explicarea abstract $apoeziilor.
Aceast $explicare abstract $acrea iilor poetice, care este împins $
46pân$aproape de elementul gramatical, este moartea a tot ceea ce ar
trebui s $ac ioneze asupra copiilor. Interpretarea poeziilor este ceva
absolut îngrozitor.
Acum ve iobiecta: Dar interpretarea este ceva necesar pentru în-
elegerea poeziei! Referitor la aceasta, trebuie s $spunem: E necesar
s$d$mpred$rii o form $unitar $.Despre aceasta trebuie s $se vor-
beasc $în conferin as$pt$mânal $acadrelor didactice. Urmeaz $s$fie
recitat $opoezie sau alta. Atunci, de la celelalte materii trebuie s $
conflueze cele necesare pentru în elegerea acelei poezii. Trebuie s $
facem în a afel încât copilul s $aduc $deja cu el la orele de recitare
ceea ce este necesar pentru în elegerea poeziei respective. Putem
foarte bine – dac $ne ocup $mcu copiii de poezia lui Schiller “Plim-
barea” – s $-i prezent $mcopilului elementele de psihologie ideisto-
ria culturii care au leg $tur$cu poezia, dar nu parcurgând poezia vers
cu vers, ci prezentându-i copilului ceea ce st $deasupra con inutului.
În ora de recitare ar trebui s $se acorde importan $ în mod exclusiv
comunic $rii artistice a elementului artistic.
Dac$am folosi elementul artistic, cu cele dou $curente ale sale, în
aafel încât s $armoniz $mîn întregime natura uman $,cu aceasta am
realiza extraordinar de mult. Trebuie numai s $avem în vedere c $
realiz $mceva infinit de important în ceea ce prive te leg $tura omului
cu lumea, prin faptul c $omul cânt $.Cântatul în sine este o imitare a
ceea ce exist $deja în lume. Când omul cânt $,el exprim $în elepciu-
nea plin $de sens din care este cl $dit$lumea. Dar n-avem voie s $
uit$mnici c $,atunci când cânt $,omul asociaz $elementului cosmic
din succesiunea propriu-zis $desunete cuvântul uman. Prin aceasta,
în cânt intr $ceva nenatural. Vom putea sim iacest lucru dac $vom
sesiza lipsa de afinitate dintre sunetele unei poezii icon inutul ei.
Ar însemna deja un anumit progres dac $s-ar putea continua încerca-
rea pe care am început-o acum: de a men ine versurile în elementul
strict recitativ iadeda via $ numai cuvântului-rim $,cu ajutorul me-
lodiei, astfel încât versul s $treac $în recitare, iar cuvântul-rim $s$fie
cântat în felul unei arii. Prin aceasta, ar ap $rea o distinc ie clar $între
47sunetele unei poezii icuvinte, care pe omul propriu-zis muzical îl
deranjeaz $.
iiar$i, când dezvolt $mauzul omului pentru elementul muzical,
îl facem pe om s $simt$în mod viu muzica existent $în lumea îns $i.
Acest lucru este de cea mai mare importan $ pentru omul în dezvol-
tare. N-avem voie s $uit$m: În elementul plastic-sculptural noi con-
templ $mfrumuse ea, o tr $im; în cel muzical, devenim noi în ine
frumuse e. Acest lucru este extraordinar de important. Dac $neîn-
toarcem în vremuri mai vechi, constat $mc$,pe m $sur$ce ajungem
într-un trecut imai îndep $rtat, exist $tot mai pu in din ceea ce nu-
mim noi muzic $propriu-zis $.Putem avea sentimentul clar c $ele-
mentul muzical este ceva în devenire, cu toate c $anumite forme
muzicale sunt iele deja pe moarte. Aceasta are la baz $orealitate
cosmic $foarte important $.În tot ceea ce ine de elementul plastic-
sculptural omul copia vechea ordine cereasc $.Copierea suprem $a
unei ordini cere ti este o copiere plastic-sculptural $alumii. Dar în
elementul muzical omul creeaz $el însu i. Aici el nu creeaz $din ceea
ce exist $deja, ci pune temelia pentru ceea ce va lua na tere abia în
viitor. Putem crea, desigur, o anumit $muzic $,doar imitând, de pild $,
pe cale muzical $,murmurul valurilor sau cântecul privighetorilor.
Dar adev $rata muzic $iadev $rata poezie sunt ceva nou creat idin
acest ceva nou creat va lua na tere, cândva, evolu ia ulterioar $depe
Jupiter, Venus iVulcan. Prin faptul c $facem apel la elementul mu-
zical, noi salv $m, într-un fel, de la inexisten $,conferindu-i realitate,
ceva care mai are posibilitatea s $ia na tere.
De-abia apelând în acest fel la marile realit $ iale lumii dobândim
în elegerea just $pentru felul în care trebuie s $pred$m. De-abia acest
lucru poate s $-i dea adev $rata sfin ire, astfel încât activitatea colar $
s$poat$deveni cu adev $rat un fel de serviciu divin, prin faptul c $
este un astfel de serviciu de sfin ire.
Ceea ce prezint eu în acest fel va fi fiind, mai mult sau mai pu in,
un ideal. Totu i, noi putem încadra în ideal ceea ce facem în mod
concret. De pild $,n-ar trebui s $neglij $munlucru – când ne ducem
cu copiii pe care îi instruim în mun i, pe câmp, se întâmpl $,desigur,
48iaaceva, când îi ducem, a adar, în natur $-, în cazul acestei ie iri
cu copiii în natur $ar trebui s $avem mereu în vedere faptul c $preda-
rea îns $iatiin elor naturii trebuie s $se fac $numai în cl $direa co-
lii. S $presupunem c $ieim cu copiii în natur $,c$le îndrept $m
aten ia spre o piatr $sau o floare. F $când acest lucru, ar trebui s $evi-
t$mcu str $nicie s $amintim afar $,în natur $,despre ceea ce pred $m
în$untru, în cl $direa colii. Afar $,în natur $,ar trebui s $-i orient $m
pe copii înspre natur $în cu totul alt fel decât în cl $direa colii. Ar
trebui s $nuuit$mniciodat $s$le atragem aten ia asupra acestui lu-
cru: noi v $aducem în aer liber c $s$sim i ifrumuse ea naturii, i
lu$mcrea iile naturii în $untru în cl $direa colii, pentru ca acolo s $
putem disec $mîmpreun $cu voi natura. De aceea, afar $n-ar trebui s $
le vorbim niciodat $copiilor despre ceea ce le prezent $mîn$untru, de
pild$,cu privire la plante. Ar trebui s $scoatem în eviden $ aceast $
deosebire, c $unaes$disec $mnatura moart $în clas $,ialta s $con-
templ $mafar$natura, în frumuse ea ei. Aceste dou $lucruri ar trebui
puse al $turi. Cel care îi duce pe copii în natur $ca s$le exemplifice
acolo ceva în leg $tur$cu un obiect din natur $,ceva ce îi înva $ în
clas$,acela nu procedeaz $în mod just. Ar trebui s $trezim în copii
un anumit sentiment: noi trebuie, din p $cate, s $disec $mnatura
atunci când o aducem în clas $.Dar copiii ar trebui s $resimt $acest
lucru drept o necesitate, c $ci distrugerea unor lucruri din natur $este
necesar $ipentru edificarea omului. Îns $,din acest motiv, n-ar tre-
bui s $credem c $facem bine dac $afar$,în natur $,explic $mungân-
d$cel din punct de vedere tiin ific. Locul explic $rii tiin ifice a
gând $celului este în clas $!Bucurie în fa agând $celului, bucurie în
fa afelului s $udeaalerga, în fa adr$g$l$eniei sale, în fa aleg$turii
sale cu restul naturii, asta ar trebui s $trezim în copii când îi ducem
în aer liber. in-ar trebui s $neglij $m, de asemenea, s $trezim în su-
fletele copiilor acest sentiment clar, ianume c $în muzic $exist $
ceva creator, ceva care dep $ete natura ic$omul însu idevine
creator împreun $cu natura, prin faptul c $dezvolt $elementul muzi-
cal. Desigur, acest lucru va trebui s $fie modelat în mod foarte ele-
mentar drept sentiment, dar va fi primul lucru care trebuie s $
49porneasc $tocmai de la elementul-voin $ al muzicii: faptul ca omul s $
se simt $pesine în l $untrul Cosmosului!
50CONFERIN AAPATRA
Sttugart, 25 august 1919
Sprijinindu-m $peastfel de sentimente, care pot izvorî din ni te
expuneri de felul celor pe care le-am f $cut la cursul de pedagogie
general $,avrea s $amintesc imediat ceva ce ine de metodic $,ceva
care este extraordinar de important icare, pe lâng $aceasta, se va
al$tura expunerilor de metodic $din zilele precedente.
Trebuie s $v$imagina ic$prima or $decoal$pecare o ine icu
copiii dvs. în fiecare clas $are o importan $ decisiv $.De la aceast $
prim $or$decoal$va veni, într-o anumit $privin $,ceva mult mai
important decât de la toate celelalte ore. Dar icelelalte ore vor tre-
bui s $fie folosite la maximum, pentru a face în a afel încât ceea ce
poate veni de la prima or $decoal$s$devin $fecund pentru întreaga
activitate colar $.Ne propunem s $nereprezent $mimediat, în mod
concret, în ce fel vom pl $smui cu copiii – ive ifi în situa ia de a
face cuno tin $ cu ace ti copii veni idin toate direc iile pedagogice,
cât inepedagogice – prima or $decoal$.Bineîn eles c $eu nu pot da
aici decât sugestii generale, pe care dvs. le pute idezvolta în conti-
nuare. Esen ialul va fi s $nuv$orienta idup$ anumite principii edu-
cative încâlcite, care au ap $rut tocmai în epoca modern $,ci s$
încerca is$vede ice poate avea cu adev $rat importan $ pentru dez-
voltarea copilului.
Aadar, ave iîn fa advs. clasa cu copiii atât de diferi iîntre ei.
Primul lucru pe care-l ve iface va fi s $atrage icopiilor aten ia asu-
pra motivului pentru care ei sunt, de fapt, aici. Este extraordinar de important s $vorbi icu copiii cam în felul urm $tor: A adar, voi a i
venit acum la coal$,ieu o s $v$spun de ce a ivenit la coal$.-i
acum, ve iridica imediat în con tien $ acest fapt – faptul c $ei au ve-
nit la coal$.-A ivenit la coal$pentru c $la coal$ave is$înv$ a i
ceva. Înc $nuv$pute iface nici o idee despre toate câte o s $le înv $-
a ila coal$,dar la coal$va trebui s $înv$ a itot felul de lucruri.
51De ce va trebui s $înv$ a ila coal$tot felul de lucruri? Ei bine, doar
îi cunoa te ideja pe adul i, pe cei mari, ive ifi observat c $ei pot
face lucruri pe care voi nu le pute iface. ivoi sunte iaici, ca s $pu-
te iface ivoi cândva ceea ce pot s $fac$oamenii mari. Ve iputea
face cândva ceea ce acum înc $nu pute i. – Este extraordinar de im-
portant s $trecem cu copiii prin acest complex de reprezent $ri. Dar
acest complex de reprezent $ri mai are ioalt$consecin $.
Nici un proces colar nu merge pe f $gauljust dac $nueste înso it
de o anumit $venera ie fa $ de genera ia anterioar $.Chiar dac $aceas-
t$nuan $ trebuie s $r$mân$în sfera sim irii, a sentimentului, ea tre-
buie, totu i, cultivat $la copii, prin toate mijloacele: astfel încât
copilul s $priveasc $plin de respect la ceea ce au realizat deja genera-
iile mai vechi, lucruri pe care iel trebuie s $ajung $s$le realizeze,
cu ajutorul colii. Aceast $dispozi ie de a privi cu un anumit respect
la cultura iciviliza ia lumii înconjur $toare trebuie stimulat $dela
bun început în copil, în a afel încât el s $vad$cu adev $rat în oame-
nii mai vârstnici un fel de fiin esuperioare. Dac $nutrezim acest
sentiment, nu putem progresa cu instruirea icu educa ia. Dar nu
progres $mnici dac $nuridic$mîn con tien asufletului ceea ce ur-
meaz $,propriu-zis, s $se întâmple acum. De aceea, continua icu co-
pilul considera iile urm $toare, f $r$aavea rezerve, gândindu-v $c$
prin aceasta dep $i ideja orizontul copilului. Nu face nimic dac $el
va în elege abia mai târziu multe dintre lucrurile pe care i le spunem.
Principiul c $trebuie s $-i oferim copilului numai lucruri pe care le
în elege deja, în leg $tur$cu care î ipoate forma deja o p $rere, este
acela care a minat atât de multe în cultura noastr $.-Un educator
foarte cunoscut al unei personalit $ iimai cunoscute din epoca actu-
al$s-a l$udat odat $c$aeducat aceast $personalitate conform cu ur-
m$torul principiu. Acest om a spus: L-am educat bine pe b $iat, c $ci
l-am silit s $-iformeze imediat o p $rere despre toate. – Ei bine, cu
acest principiu, de a- iforma imediat o p $rere despre toate, sunt de
acord în zilele noastre foarte mul ioameni, inueste ciudat s $ve-
dem c $unpedagog foarte cunoscut al unei personalit $ iimai cu-
noscute spune c $el vrea s $scoat $în eviden $ acest principiu în ni te
52c$r idepedagogie. Eu am tr $it acest lucru, faptul c $,pornindu-se de
la acest principiu, într-o lucrare de pedagogie din epoca actual $se
spunea: Nu putem decât s $dorim ca fiecare b $iat german ifiecare
fat$german $s$poat$avea parte de o asemenea educa ie exemplar $.
-Vede ideaici c $în c$r ile actuale de pedagogie putem g $si descrise
multe dintre lucrurile pe care nu trebuie s $le facem, c $ci un mare
tragism planeaz $asupra acestui mod de a educa, iacest tragism are
leg$tur$cu catastrofa mondial $actual $.
Aadar, copilul nu trebuie s $-iformeze imediat o p $rere despre
toate, ci, între 7 i15 ani, el trebuie s $-iînsueasc$ceea ce e nece-
sar din iubire fa $ de educator, pe baza autorit $ ii acestuia. De aceea,
convorbirea cu copilul la care ne-am referit deja ipecare o pute i
extinde dup $cum dori i, pute is-o continua icam în felul urm $tor:
Iat$,oamenii mari au c $r iitiu s$citeasc $.Tu înc $nutii s$ci-
teti, dar vei înv $ as$citeti i, dup $ce vei fi înv $ at s$citeti, vei
lua itu cândva c $r iîn mân $idin acestea vei putea ti ceea ce oa-
menii mari pot s $tie din aceste c $r i. Oamenii mari tiu, de aseme-
nea, s $-iscrie scrisori, ei tiu s$-inoteze ceva în leg $tur$cu toate
lucrurile. itu vei ti mai târziu s $scrii scrisori, c $ci, în afar $defap-
tul c$vei înv $ as$citeti, vei înv $ ais$scrii. i, pe lâng $citit i
scris, oamenii mai tiu is$socoteasc $.Tu nu tii înc $deloc ce este
socotitul. Dar în via $ omul trebuie s $tie s$socoteasc $,dac$vrea
s$-icumpere, de pild $,ceva de mâncare, ori dac $vrea s $-icumpere
sau s $-ifac$haine. Trebuie s $avem o asemenea convorbire cu copi-
lul is$-i spunem apoi: Tu vei înv $ aisocotitul. – E bine s $atragem
copilului aten ia asupra acestor lucruri i, poate imediat a doua zi, s $-
iatragem din nou aten ia asupra lor, astfel încât s $prelucr $mcu co-
pilul aceste lucruri prin repet $ri frecvente. Este important, deci, s $
ridic$mîn con tien $,într-un asemenea mod, ceea ce face copilul.
În general, este de cea mai mare importan $ pentru instruire i
educa ie s$avem grij $s$ridic$mîn mod con tient în con tien $ –
dac$-mi îng $dui is$m$exprim astfel – ceea ce altminteri are loc în
via $ în virtutea obi nuin ei. Dimpotriv $,nuebine pentru instruire i
educa ie s$introducem în predare tot felul de lucruri pe care le intro-
53ducem numai în scopul aparent al pred $rii. Dvs. pute iafla ast $zi c$
se recomand $ca elevul s $vin$la coal$înarmat cu ni te be ede
chibrit într-o cutie iel s$fie îndemnat apoi s $construiasc $ceva cu
aceste be edechibrit arse – care este mai bine s $nufie rotunjite, ci
dreptunghiulare, ca s $nuse rostogoleasc $jos de pe b $ncile oblice
ale s $lii de clas $.El trebuie îndemnat, de pild $,s$imite cu aceste
be edechibrit o cas $ialte lucruri asem $n$toare. Construitul cu be-
ioare este o materie preferat $,care este recomandat $ast$zi pentru
copii în mod deosebit. Totu i, fa $ de o cunoa tere real $avie ii, aa
ceva este un fel de joac $gratuit $,aînv$ aceva construind cu be ede
chibrituri nu are nici un sens pentru fiin aomului. C $ci mai târziu în
via $ omul poate privi lucrurile la care conduce construitul cu be ede
chibrituri doar ca pe o joac $gratuit $.Nu e bine s $introducem în
educa ie jocul gratuit. Dimpotriv $,misiunea noastr $este s $introdu-
cem în educa ie ceea ce este cu adev $rat plin de via $;dar ceea ce
este joac $n-ar trebuie s $fie introdus. Dar v $rog s $num$în elege i
greit: eu nu spun c $jocul n-ar trebui introdus în educa ie, ci spun
numai c $în coal$nutrebuie introdus jocul alc $tuit în mod artificial.
Despre felul în care jocul trebuie s $se integreze în predare, vom mai
avea multe de discutat.
Dar cum putem ac iona în mod real, de la bun început, asupra
form $rii voin ei?
Dup$ce am discutat în suficient $m$sur$lucrurile la care m-am
referit adineaori, care, pe de-o parte, au rostul de a-l face pe copil s $
dezvolte o con tien $ a motivului pentru care se afl $la coal$icare,
pe de alt $parte, au rostul de a face ca în copil s $apar$unanumit
respect fa $ de cei mari, este important s $trecem la altceva. E bine,
atunci, s $-i spunem, de pild $:Uit$-te pu in la tine însu i. Tu ai dou $
mâini, o mân $stâng $iomân$dreapt $.Aceste mâini le ai ca s $lu-
crezi; cu aceste mâini po iface tot felul de lucruri. – Prin urmare,
c$uta is$ridica iîn con tien $ iceea ce are omul. Copilul nu trebu-
ie numai s $tie c$are mâini, ci el trebuie s $idevin $contient de
faptul c $are mâini. Poate c $dvs. ve ispune acum: Dar sigur c $el
are o con tien $ a faptului c $are mâini. – Dar este o deosebire dac $
54tie c$are mâini ca s $lucreze cu ele sau c $acest gând nu i-a trecut
niciodat $prin suflet. Dac $a ivorbit o vreme cu copilul despre mâini
idespre faptul c $lucr$mcu mâinile, trece ila altceva, pune icopi-
lul s$fac$ceva care cere îndemânare manual $.Aceasta se poate face
deja, dac $ecazul, în prima or $decoal$.Îi putem spune copilului:
Acum, eu fac asta (vezi desenul, stânga).
Aadar, pune mâna if$itu aa! – Putem acum s $-i punem pe copii
s$fac$acela ilucru cât se poate mai lent, c $ci, desigur, o s $mearg $
foarte încet, dac $îi chem $mpecopii pe rând i-i punem s $fac$asta
la tabl $,l$sându-i apoi s $se întoarc $la locul lor. Mistuirea just $a
celor predate este de cea mai mare importan $.Dup$care îi putem
spune copilului: Acum, eu fac asta (vezi desenul, dreapta); face ii
voi acum asta cu mâinile voastre. – ifiecare copil face iel asta.
Dup$ce am terminat, le spunem: Aceasta este o linie dreapt $,iar
cealalt $este o linie curb $;aadar, voi a if$cut acum cu mâinile voas-
tre o linie dreapt $iolinie curb $.-Pe copiii care sunt neîndemâna-
tici îi ajut $m, dar trebuie s $avem grij $ca fiecare copil s-o fac $dela
bun început într-o anumit $perfec iune.
Aadar, îi pune idela bun început pe copii s $fac$ceva iave i
grij$apoi ca o asemenea ac iune s $fie repetat $în orele urm $toare.
Aadar, în ora urm $toare îi pune is$fac$olinie dreapt $,apoi o linie
curb$.Dar acum trebuie s $ave iîn vedere o nuan $ subtil $.La înce-
put, nu este de cea mai mare importan $ s$-i pune ipecopii s $fac$
55din memorie o linie dreapt $iolinie curb $;ci face iideast$dat$
la tabl $linia dreapt $ca model ipune i-i pe copii s $fac$una la fel,
itot aacu linia curb $.Numai c $peurm$întreba i: Tu, ce este asta?
-Olinie dreapt $!-Tu, ce este asta? – O linie curb $!-Ar trebui, a a-
dar, s $aplica iprincipiul repet $rii prin faptul c $-l pune ipecopil s $
deseneze dup $dvs. i, f$r$s$indica idvs. în iv$acest lucru, îl l $sa i
pe copilul însu is$indice ce are în fa alui. Folosirea acestei nuan e
subtile este de mare importan $.În general, trebuie s $acorda iim-
portan $ faptului ca, f $când în fa acopiilor ceea ce este just, s-o fa-
ce idin obi nuin $,s$face ica maximele pred $rii s $intre în
obinuin ele dvs.
În acest caz, nu trebuie s $v$teme ideloc s $aduce iîn clas $,des-
tul de devreme, o cutie cu culori – tocmai c $este extraordinar de bine
s$face icu copiii cât de devreme a aceva -, s $pune ial$turi un pa-
har cu ap $,s$lua iîn mân $opensul $,s-o cufunda iîn paharul cu
ap$,s$lua ipu in$culoare i, dup $ce a ifixat la tabl $mai înainte cu
pioneze o suprafa $ alb$,s$aterne ipeea o mic $suprafa $ galben $.
Dup$ce a if$cut aceast $mic$suprafa $ galben $,îl pune iiar$ipe
fiecare copil s $fac$oasemenea suprafa $ galben $.Fiecare trebuie s $
lase o anumit $distan $ de la cealalt $suprafa $ galben $,astfel încât
s$ave ipeurm$atâtea iatâtea suprafe egalbene. Dup $aceea, cu-
funda ipensula în culoarea albastr $iface iimediat lâng $mica su-
prafa $ pe care a ipictat-o în galben o pat $albastr $.Acum, pune i-i
ipecopii s $fac$,în acela ifel, pete albastre. Dup $ce cam jum $tate
din copii au f $cut asta, spune i: Acum vom face altceva; acum vreau
s$cufund pensula în culoarea verde ilâng$celelalte suprafe evoi
face una verde. – Îi pun pe ceilal icopii – evitând, într-un fel oareca-
re, ca ei s $devin $invidio iunii pe al ii – s$fac$,în acela ifel, pete
verzi. Acest lucru va cere un anumit timp, copiii vor îl mistui bine, aacum, în general, este esen ial s$înaint $mcu predarea foarte în-
cet, mereu câte pu in. – Dvs. ar trebui s $le spune ideja: Acum o s $
v$spun un lucru pe care voi înc $nu-l în elege iprea bine, dar pe
care îl ve iîn elege bine cândva: ceea ce am f $cut aici sus, când am
aternut albastrul lâng $galben, este mai frumos decât ceea ce am
56f$cut aici jos, unde am pus verde lâng $galben; albastru lâng $galben
este mai frumos decât verde lâng $galben! Acest lucru se va imprima
foarte adânc în sufletul copilului. Asupra acestui lucru va trebui s $
reveni imai des în repetare, dar icopilul însu iîl va rumega; nu-l va
prelua absolut indiferent, ci, cu ajutorul unor exemple simple, ele-mentare, va înv $ as$în eleag $acest lucru foarte bine, va ajunge,
încetul cu încetul, s $disting $prin sim irea sa ceva frumos de ceva
mai pu in frumos.
Eposibil s $facem ceva sem $n$tor ila predarea muzicii. iaici e
bine s $pornim de la un sunet oarecare. Aici nici nu e nevoie s $-l în-
v$ $mpecopil numele acestui sunet, ci facem s $se aud $într-un mod
oarecare un sunet. E bine s $-i punem apoi imediat pe copii s $produ-
c$ei îniiacest sunet, prin urmare, iaici, s $unim cu aceasta voin-
a. Dup $aceea, facem s $se aud $unal doilea sunet, consonant cu
primul, ipunem iar $ioserie de copii s $produc $acela isunet con-
sonant cu primul. Continu $mapoi, f $când s $se aud $,pelâng$un
anumit sunet, un sunet disonant, ipunându-i iar $ipecopii s $fac$
acela ilucru. iacum încerc $m, tot a acum am f $cut în cazul culo-
rii, s $trezim în copii un sentiment al consonan ei ial disonan ei
dintre sunete, f $r$ale vorbi de consonan $ idisonan $,ci de frumos
idemai pu in frumos, a adar, având iaici în vedere sim irea. De la
aceste lucruri, nu de la litere, ar trebui s $porneasc $prima înv $ $tur$
pe care o d $mcopiilor.
Acum, s $presupunem c $la început îl avem pe dasc $lul clasei. El
va purta cu copiii la ora lui aceste convorbiri la care tocmai ne-am referit. Poate c $muzica va trebui s $fie f$cut$separat; ea va fi preda-
t$copiilor alt $dat$.Acum, va fi bine dac $profesorul de muzic $va
avea cu copiii o convorbire absolut asem $n$toare, numai c $orientat $
mai mult spre muzic $,idac$ova irepeta, astfel încât copilul s $
vad$:Asta nu se repet $numai la dasc $lul clasei, ci iprofesorul de
muzic $spune acela ilucru iprin aceast $afl$macela ilucru. Prin
aceasta se poate realiza caracterul mai republican al colii. Aceste
lucruri ar trebui s $fie discutate mereu în conferin as$pt$mânal $a
57cadrelor didactice iprin aceasta s $se realizeze o anumit $unitate în
predare.
Numai dup $ce am procedat într-un asemenea fel cu copiii,
înv$ ându-i s $înceap $s$-ifoloseasc $mâinile iîncepând s $le for-
m$mauzul, a venit momentul s $trecem la primele elementele ale
cititului, ianume ale cititului scrierii de mân $.-Despre toate aspec-
tele particulare vom mai vorbi în mod mai precis; ast $zi, în ora pre-
g$titoare, n-a vrea s $aez toate lucrurile în mod pedant unul lâng $
altul, a vrea mai degrab $s$indic punctele de vedere conform c $rora
vom proceda în continuare. – Va ac iona deja extraordinar de bine
asupra copilului, sub raport metodic, faptul c $în primele ore i-a i
spus c $el înc $nutie s$scrie, s $citeasc $is$socoteasc $,dar c $va
înv$ atoate aceste lucruri la coal$.Prin aceasta, în copil se imprim $
speran a, dorin a, hot $rârea, iacestea tr $iesc în copii prin faptul c $
transpun ceea ce fac ei în iiîntr-o lume a sim irii, care, la rândul ei,
este un stimulent pentru lumea voin ei. A adar, dvs. pute iface chiar
iacest lucru, în ceea ce prive te educa ia, pute is$nu-i transmite i
imediat copilului ce ave idegând s $face imai târziu, ci s $-l l$sa i
un timp în a teptare. Acest lucru ac ioneaz $extraordinar de favorabil
asupra form $rii voin ei la omul în devenire.
Înainte de a m $ocupa mai îndeaproape de acest lucru, a vrea s $
v$ofer ni te reprezent $ri care ar putea, eventual, s $v$induc $în
eroare. S-a p $c$tuit atât de mult prin metodele de înv $ are a cititului
iscrisului de pân $acum, dar mai ales în privin aacelor aspecte care
au leg $tur$cu înv $ area cititului iascrisului: predarea limbii, gra-
matica, sintaxa .a.m.d. S-a p $c$tuit atât de mult, încât probabil c $
exist $prea pu ini oameni care s $nu-iaduc $aminte cu o anumit $
groaz $defelul în care au fost nevoi is$înve egramatica sau chiar
sintaxa. Aceast $groaz $este pe deplin îndrept $ it$.Numai c $,din
aceasta pricin $,nutrebuie s $crede ic$înv$ area ca atare a gramati-
cii e ceva nefolositor ic$ea ar trebui înl $turat$cu totul. Ar fi o p $-
rere absolut gre it$.Dar s-ar putea, fire te – dat fiind faptul c $
oamenii, c $utând s $nimereasc $ceea ce este just, cad dintr-o extrem $
în cealalt $-, ca cineva s $spun $:Aadar, s $l$s$mla o parte întreaga
58gramatic $,s$-l înv $ $mpecopil în mod practic s $citeasc $,
prezentându-i buc $ idelectur $:s$-l înv $ $mcititul iscrisul f $r$nici
un fel de gramatic $!-Aceast $reprezentare s-ar putea na te tocmai
din groaza de care unii î iaduc aminte. Totu i, înv $ area gramaticii
nu e un factor inutil, mai ales în epoca noastr $,din urm $torul motiv.
Ce facem noi, propriu-zis, prin faptul c $în$l $mvorbirea incon-
tient$la nivelul de vorbire gramatical $,la cunoa terea a ceea ce ine
de gramatic $?Prin aceasta, în general, în $l $mla elevul nostru vorbi-
rea din incon tient în con tient; nu vrem absolut deloc s $-l înv $ $m
gramatica în mod pedant, ci vrem s $în$l $mceea ce este îndeplinit
de obicei în mod incon tient, pe treapta con tien ei. Într-adev $r,
omul se aga $,în via $,în mod incon tient sau semicon tient, de lu-
mea exterioar $,în mod corespunz $tor cu ceea ce înva $ la gramatic $.
La gramatic $înv$ $m, de pild $,c$exist $substantive. Substantivele
sunt denumirile obiectelor, ale obiectelor, care, într-un anumit sens, sunt delimitate în spa iu. Faptul c $în via $ ne apropiem de asemenea
obiecte nu este lipsit de importan $ pentru via anoastr $.În contact
cu tot ceea ce se exprim $prin substantive, noi devenim con tien ide
independen anoastr $ca oameni. Ne delimit $mdelumea exterioar $
prin faptul c $înv$ $ms$desemn $mlucrurile cu ajutorul substantive-
lor. Când numim un obiect mas $sau scaun, noi ne delimit $mdema-
s$sau de scaun: Noi suntem aici, masa iscaunul acolo. Cu totul
altfel stau lucrurile atunci când desemn $mlucrurile cu ajutorul ad-
jectivelor. Când spun: Scaunul este albastru -, eu exprim ceva care m$unete cu scaunul. Însu irea pe care o percep m $unete cu scau-
nul. Când desemnez un obiect cu ajutorul unui substantiv, m $delimi-
tez de el; când rostesc însu irea, m $apropii din nou de el, astfel încât
dezvoltarea con tien ei noastre în raport cu lucrurile se exprim $în
nite adres $ri de care trebuie s $devenim neap $rat con tien i. – Când
rostesc verbul: Omul scrie -, eu nu numai c $m$unesc cu fiin aîn
leg$tur$cu care rostesc verbul, ci fac ieu ceea ce face cel $lalt cu
corpul lui fizic. Fac ieu asta, eul meu face iel asta. Atunci când
rostesc un verb, ieul meu face ceea ce se efectueaz $cu corpul fizic.
Când rostesc un verb, îmi unesc eul cu corpul fizic al celuilalt. Când
59ascult $mnite verbe, facem inoi, în realitate, ac iunea exprimat $de
ele. Elementul care este, în prim $instan $,cel mai spiritual din om
vibreaz $iel în sensul activit $ ii exprimate de verb, numai c $repri-
m$activitatea. Numai în euritmie aceast $activitate este transpus $în
lumea exterioar $.Pe lâng $toate celelalte, euritmia red $iascultatul.
Când cineva poveste te ceva, cel $lalt ascult $,iar eul s $uvibreaz $în
sensul celor ce tr $iesc fizic în sunete, numai c $el reprim $aceasta.
Eul face mereu euritmie iceea ce face euritmia, la rândul ei, prin
corpul fizic, nu este altceva decât redarea în vizibil a ascultatului. Aadar, dvs. face iîntotdeauna euritmie atunci când asculta i, iar
atunci când face iîn mod real euritmie, doar face is$devin $vizibil
ceea ce, atunci când asculta i, r$mâne invizibil. C $ci euritmia este
revelarea activit $ ii omului care ascult $.Ea nu este deloc ceva arbi-
trar, ci este, în realitate, revelarea activit $ ii omului care ascult $.-În
zilele noastre, oamenii sunt îngrozitor de del $sa il$untric, a ac$,la
început, când ascult $,ei fac în interiorul lor o euritmie teribil de
proast $.Când face iacest lucru a acum trebuie, îl în $l a ipetreapta
unei euritmii adev $rate. Prin euritmie, oamenii vor înv $ as$asculte
în mod just, c $ci în zilele noastre ei nu tiu s$asculte în mod just. –
Eu am f $cut ni te descoperiri ciudate la conferin ele mele actuale. –
În cadrul discu iei, apar, de pild $,nite vorbitori. Dar, din ceea spun
ce ei, î idai seama curând c $,defapt, ei n-au auzit absolut deloc
conferin a, nici m $car din punct de vedere fizic, ci au auzit numai
anumite p $r iale conferin ei. În special în epoca actual $aevolu iei
omenirii, acest lucru este deosebit de important. Astfel, cineva inter-vine în discu ie ispune lucrurile pe care de decenii este obi nuit s $
le gândeasc $.Vorbe ti în fa aunor oameni cu gândire socialist $,dar
ei aud, de fapt, numai ceea ce au auzit timp de decenii de la agitatorii lor, restul nu-l aud nici m $car din punct de vedere fizic. Ei exprim $
uneori acest lucru în mod naiv, spunând: Dr. Steiner spune unele lu-cruri frumoase, dar nu spune nimic nou! – Oamenii au devenit atât de rigizi din cauza acestui fel de a asculta, încât înv $lm$esc totul, în
afar$deceea ce a încremenit în mintea lor de decenii. Oamenii nu
tiu s$asculte ivor ti din ce în ce mai pu in s$asculte, în epoca
60noastr $,dac$aceast $facultate de a asculta nu va fi trezit $din nou cu
ajutorul euritmiei.
Trebuie s $aib$loc din nou un fel de îns $n$toire a fiin ei sufle-
teti. De aceea, va fi deosebit de important ca aspectului materia-
list-igienic al pred $rii gimnasticii iatuturor activit $ ilor în cadrul
c$rora se ine seama numai de fiziologia corporal $,s$ise adauge
igiena sufletului, prin faptul c $se vor preda întotdeauna alternativ o
or$de gimnastic $ioor$deeuritmie. Atunci, chiar dac $euritmia
este ceva în primul rând artistic, elementul igienic al euritmiei va fi de un real folos pentru cel care este educat, c $ci oamenii nu vor înv $-
ala ora de euritmie doar ceva artistic, ci prin euritmie ei vor înv $ a
pentru suflet acela ilucru pe care îl înva $ pentru trup prin gimnasti-
c$,iaceste dou $lucruri vor interac iona foarte frumos. Esen ialul
este ca noi s $-i educ $mcu adev $rat pe copiii no tri în a afel încât ei
s$înve edin nou s $ia seama la lumea din jur, la semenii lor. Aceasta
este temelia întregii vie isociale. În zilele noastre, toat $lumea vor-
bete de impulsuri sociale, dar printre oameni exist $numai porniri
antisociale. Socialismul ar trebui s $înceap $prin a-i înv $ apeoameni
s$se respecte din nou între ei. Ei pot face aceasta numai dac $se as-
cult$cu adev $rat unii pe al ii. Este extraordinar de important s $ne
îndrept $mdin nou sim irea spre aceste lucruri, dac $vrem s $devenim
educatori iprofesori.
Dac$ti iunasemenea lucru: c $prin rostirea substantivului eu
m$delimitez de lumea înconjur $toare, prin rostirea adjectivului m $
unesc cu ea, iar prin rostirea verbului m $integrez în mod activ în
lumea înconjur $toare, ac ionez împreun $cu ea, dac $ti iacest lucru,
ve ivorbi deja cu un alt accent interior despre substantiv, adjectiv i
verb, decât dac $n-a iavea con tien aacestui lucru. Dar toate acestea
sunt numai lucruri preliminare, ele trebuie continuate. Acum, eu vreau doar s $trezesc în dvs. anumite reprezent $ri, a c $ror absen $ v-
ar putea induce în eroare.
Este extraordinar de important s $tim ce semnifica ie are pentru
om faptul-de-a-deveni-con tient de alc $tuirea vorbirii noastre. Dar,
pe lâng $aceasta, ar trebui s $ne dezvolt $mcapacitatea de a sim ice
61în eleapt $este, de fapt, limba, capacitate care, în omul actual, a murit
deja în cea mai mare parte. Ea e mult mai în eleapt $decât noi to i.
Limba – ve iadmite, f $r$îndoial $,dela bun început acest lucru – nu
este construit $deoameni. C $ci, ia gândi i-v$,dac$oamenii ar fi tre-
buit s $se adune în parlamente is$hot$rasc$pebaza inteligen ei lor
cum s $fie construit $limba, ce ar fi ie it de aici! Ceva la fel de inte-
ligent ca legile noastre. Dar alc $tuirea limbii este cu adev $rat mai
inteligent $decât legile noastre statale! Alc $tuirea limbii con ine cele
mai mari comori de în elepciune. idin felul cum vorbe te un popor
sau o semin ie putem înv $ aextraordinar de mult. Dac $netranspu-
nem în mod con tient în structura limbii, înv $ $mfoarte mult de la
geniul limbii însu i. iaînv$ as$sim im ceva concret din activitatea
iurzirea spiritului limbii are o importan $ extraordinar $.Acrede c $
în structura limbii ac ioneaz $geniul limbii este de mare importan $.
Acest sentiment poate fi dezvoltat în continuare, el poate fi dezvoltat atât de mult, încât s $devenim con tien ideurm$torul lucru: Noi,
oamenii, vorbim; animalele înc $nupotvorbi, au, cel mult, începutu-
rile unei vorbiri articulate. – În vremea noastr $,în care oamenii ames-
tec$toate lucrurile între ele, capacitatea de a vorbi este atribuit $,de
asemenea, furnicilor ialbinelor. Dar, fa $ de realitate, aceasta este o
absurditate. Toate acestea sunt construite pe baza unei forme de ju-decat $asupra c $reia am atras adesea aten ia. Exist $în zilele noastre
oameni preocupa idefilosofia naturii care se cred foarte inteligen i
icare spun: De ce s $nuaib$iplantele o via $ de voin $ idesen-
timent? Doar exist $chiar ni te plante, a a-numitele plante carnivore,
care, când în apropierea lor zboar $nite mici animale, le atrag, i
apoi, când animalul a intrat în ele, se închid. – Prin urmare, acestea sunt ni te fiin ecare, în aparen $,manifest $voin $ în leg $tur$cu ce-
ea ce ajunge în apropierea lor. Dar nu e voie s $folosim asemenea
indicii exterioare pentru caracterizarea voin ei. Când e vorba de o
asemenea concep ie, eu spun, de obicei, folosind acelea iforme logi-
ce: Eu cunosc un obiect care a teapt $iel pân $când în apropierea
lui vine o fiin $ vie, pe urm $oprinde io ine prizonier $.Evorba de
cursa de oareci. Dac $doar privim cursa de oareci, am putea consi-
62dera c $avem aici o dovad $afaptului c $ea este vie, la fel cum, dac $
privim planta carnivor $,am putea considera c $avem aici o dovad $a
faptului c $aceast $plant $are con tien $.
Trebuie s $ajungem s $devenim pe deplin con tien idefaptul c $
vorbirea articulat $este proprie numai omului. Omul trebuie s $devi-
n$,deasemenea, con tient de felul cum se situeaz $el în lume fa $ de
celelalte trei regnuri. Dac $econtient de aceasta, el tie c$eul s $ue
condi ionat în mod esen ial de tot ceea ce ine de vorbire. În orice
caz, vorbirea a devenit ast $zi pentru oameni ceva foarte abstract. Dar
avrea s $v$aduc aminte de un lucru prin care pute idobândi iar $i
respect fa $ de limb $.În vremuri str $vechi, în cultura iudaic $,depil-
d$-dar acest lucru este cu atât mai accentuat în culturile imai vechi
-, reprezentan ii cultului, administratorii cultului, preo ii, când ajun-
geau, în decursul ac iunilor cultice, la anumite no iuni, ei î iîntreru-
peau vorbirea iredau anumite denumiri ale unor fiin esuperioare nu
prin cuvinte, ci deveneau atunci mu iif$ceau numai gestul euritmic
corespunz $tor, pe urm $vorbeau mai departe. Astfel, de pild $,acel
nume care nou $ast$zi ne sun $deja foarte abstract icare-l red $în
ebraic $pe“Eu sunt Eu sunt-ul”, nu era rostit niciodat $,ci se vorbea
întotdeauna pân $la el, apoi se f $cea semnul, iapoi se vorbea mai
departe. Acesta însemna, exprimat prin gest, “numele inexprimabil al lui Dumnezeu din om”. De ce se proceda astfel? Pentru c $,dac$
acest nume ar fi fost rostit irepetat, oamenii, cu senzitivitatea lor de
odinioar $,ar fi c $zut, pur isimplu, în incon tien $.Mai existau su-
nete iasocia ii de sunete ale vorbirii la auzul c $rora oamenii unor
culturi mai vechi ar fi c $zut în incon tien $,atât de puternic ac ionau
acestea asupra lor. La rostirea iascultarea unor asemenea cuvinte,
oamenii ar fi fost cuprin ideosenza ie de le in. De aceea se vorbea
de “numele inexprimabil al lui Dumnezeu” Acest lucru avea o mare importan $.iîl g$si iredat prin faptul c $se spunea: Numai preo ii,
ichiar iei, numai cu prilejuri deosebite, au voie s $rosteasc $ase-
menea nume, pentru c $altfel, dac $ele ar fi rostite în fa aunor oa-
meni nepreg $ti i, Cerul iP$mântul s-ar pr $bui. Cu alte cuvinte,
omul ar c $dea în le in. De aceea, un asemenea nume era exprimat
63printr-un gest. A adar, ceea ce este vorbirea în realitate era exprimat
printr-un asemenea sentiment. Dar ast $zi oamenii p $l$vr$gesc despre
orice, f $r$s$se mai gândeasc $.Ast$zi, noi nu mai putem nuan asen-
timentele, iar oamenii c $rora, f $r$afi sentimentali, la anumite pasaje
dintr-un roman, de pild $,le vin lacrimile în ochi, au devenit foarte
rari. În zilele noastre, acest lucru este deja ceva foarte atavic. Senti-mentul viu pentru ceea ce zace în vorbire iîn sim ulvorbirii s-a to-
cit foarte mult.
Acesta este un lucru care, printre multe altele, trebuie reînviat i
cu ajutorul c $ruia, dac $-l vom fi reînviat, vom înv $ as$sim im în
mod clar ce dator $mnoifaptului c $avem vorbirea. Tocmai vorbirii
îi dator $mnoi foarte multe în ceea ce prive te sentimentul eului, fap-
tul c$nesim im pe noi în ine ca personalitate. iîn om se poate în $l-
apân$la nivelul unei dispozi ii de rug $ciune sentimentul: Eu aud de
jur împrejurul meu vorbindu-se, aici se revars $în mine for aeului
prin vorbire. – Dac $ve iavea acest sentiment sacru al faptului c $eul
este chemat prin vorbire, atunci ve iti s$-l trezi iila copii, prin
diferite m $suri. iatunci nu ve itrezi în copii sentimentul eului în
mod egoist, ci într-un alt mod. C $ci sentimentul eului poate fi trezit
în copil în dou $moduri. Dac $-l trezim în mod gre it, el ac ioneaz $
tocmai în sensul aprinderii egoismului, dac $-l trezim în mod just, el
ac ioneaz $în sensul aprinderii voin ei, duce tocmai la altruism, la
via aîmpreun $cu lumea exterioar $.
Ceea ce am spus acum este pentru dvs. ceea ce trebuie s $v$p$-
trund $în calitate de educatori iprofesori. Va trebui s $aplica iaces-
te lucruri în felul cum pl $smui iorele de predare a limbii. Despre
felul cum le putem p $trunde, în mod practic, de con tien $,ca s$tre-
zim în copil sentimentul con tien ei personalit $ ii, vom vorbi mai
departe mâine.
64CONFERIN AACINCIA
Stuttgart, 26 august 1919
Am vorbit ieri despre felul cum ar trebui s $înceap $prima or $de
coal$.Bineîn eles c $nupotcaracteriza mai departe fiecare pas, to-
tui, avrea s $v$indic, în esen $,felul cum trebuie s $se desf $oare
predarea, ca s $pute ilucra apoi în mod practic.
A iv$zut c $noiam pus accentul principal pe faptul c $mai întâi
copilul trebuie s $devin $contient de motivul pentru care vine el, de
fapt, la coal$,c$apoi trebuie s $devin $contient c $are mâini; i,
dup$ ce l-am ajutat s $contientizeze aceste lucruri, ar trebui s $înce-
pem cu pu in desen ichiar s $trecem la ceva pictur $,cu ajutorul c $-
reia putem dezvolta sentimentul a ceea ce este frumos iaceea ce
este mai pu in frumos. Am v $zut c $ceea ce se dezvolt $aici poate fi
urm$rit iîn cazul auzului ic$primele elemente ale sim irii muzica-
le pentru ceea ce este frumos iceea ce este mai pu in frumos vor
porni de aici.
Vrem s $urm$rim acum pu in ce urmeaz $în predare imediat dup $
aceasta. Presupun c $a icontinuat un timp asemenea exerci ii cu cre-
ionul icu culoarea. Este, desigur, o cerin $ a unei pred $ri f$cute pe
temelii bune ca înv $ area scrisului s $fie precedat $deoanumit $pre-
ocupare cu desenul, astfel încât scrisul s $fie dezvoltat din desen. i
oalt$cerin $ este ca citirea literelor de tipar s $se dezvolte numai din
citirea literelor scrise de mân $.Aadar, vom c $uta s $g$sim trecerea
de la desen la scrisul de mân $idela scris la citirea literelor scrise,
iar de la citirea literelor scrise la citirea celor de tipar. Presupun c $
a ireuit s$face iîn aafel încât, cu ajutorul desenului, copilul s $
poat$st$pâni într-o anumit $m$sur$formele rotunde idrepte de care
are nevoie la scris. Apoi, pornind de aici, vom c $uta s $g$sim trece-
rea spre cele ce discutate deja ca fiind baza înv $ $rii scrisului iciti-
tului. Voi încerca s $v$ar$tast$zi, pentru început, în câteva linii
schi ate, cum pute iproceda aici.
65Presupunem, a adar, c $deja copilul a ajuns s $st$pâneasc $cu
mânu ele formele drepte iformele curbe. Încerca iapoi s $-i atrage i
aten ia asupra faptului c $exist $oserie de litere. Noi am început cu
cuvântul Fisch (pe te – n. t.) icu litera f, ordinea este indiferent $.
Nu e nevoie s $înainta iîn mod alfabetic, eu o fac acum numai ca s $
ave iceva enciclopedic. Ve ivedea cum o scoate ila cap $tdac$dez-
volta iscrisul icititul a acum decurge el din propria dvs. fantezie
imaginativ $liber$.Aici, eu i-a spune mai întâi copilului: Tu tii ce
este o baie (germ. Bad – n. t.) – iaici vreau s $intercalez o observa-
ie: în predare este foarte important s $fim mecheri într-un mod ra i-
onal, adic $s$avem întotdeauna în culise ceva care, iar $i, s$
contribuie atât la educare, cât ila instruire. E bine dac $pentru ceea
ce voi dezvolta eu acum ve ifolosi tocmai cuvântul Bad (baie – n. t.),
pentru ca astfel copilul, fiind acum la coal$,s$-iaduc $aminte de
baie, de sp $lat, de cur $ enie. E bine s $avem întotdeauna a aceva în
fundal, f $r$s$-l caracteriz $mîn mod evident if$r$s$-l îmbr $c$mîn
haina îndemnului. E bine s $nealegem exemplele în a afel încât co-
pilul s $fie obligat s $se gândeasc $la ceva care poate contribui toto-
dat$la formarea unei atitudini moral-estetice. Apoi ve ispune: Iat $,
când cei mari vor s $scrie ceea ce este baia, ei o scriu în felul urm $-
tor: BAD. Aceasta este, a adar, imaginea pentru ceea ce roste ti tu
când spui “Bad”, când desemnezi baia. Acum, pun iar $ioserie de
copii s $scrie acest lucru, pur isimplu, dup$ modelul f $cut de mine,
pentru ca, de fiecare dat $când primesc a aceva, copiii s $simt$acest
lucru icu mâinile, s $nu-l sesizeze doar cu privirea, ci cu întreaga
lor fiin $.Acum, voi spune: Iat $,tu începi s $spui “Bad”. S $încer-
c$ms$vedem care este începutul: B. – Copilul trebuie condus de la
rostirea întregului cuvânt BAD spre exprimarea sunetului ini ial, a a
cum am ar $tat la cuvântul Fisch. iacum trebuie s $-i explic $mcopi-
lului: Dup $cum BAD este semnul pentru întreaga baie, tot astfel B
este semnul pentru începutul cuvântului BAD.
Acum îi atrag copilului aten ia asupra faptului c $unasemenea în-
ceput exist $ila alte cuvinte. Spun: Când roste ti Band (panglic $-n.
t.), începi tot a a; când spui Bund (turban – n. t.), ceea ce poart $pe
66cap unele femei, începi tot a a. Pe urm $,poate c $ai v$zut la gr $dina
zoologic $unurs (germ. Bär – n. t.): aici începi s $expiri tot a a; fie-
care dintre aceste cuvinte începe cu aceea isuflare. – În acest fel,
încerc s $trec cu copilul de la întregul cuvântului la începutul cuvân-
tului, încerc s $-l fac s $treac $la simplul sunet, respectiv la liter $;
încerc s $dezvolt întotdeauna din cuvânt o liter $dela început.
Poate trebuie s $încerca is$dezvolta iacum mai întâi litera de în-
ceput, într-un mod plin de sens, din desen. Ve iputea face bine acest
lucru dac $ve ichema în ajutor fantezia dvs. iv$ve ispune: Acei
oameni care au v $zut animale de felul celor care încep cu B, precum
Biber (biber – n. t.), Bär (urs – n. t.) ialtele asemenea, desenau spa-
tele animalului, labele de dinapoi, pe care st $,ilabele din fa $,care
sunt ridicate; ei desenau un animal care se ridic $în picioare idese-
nul se transforma în B. La un cuvânt ve ivedea întotdeauna
-iaici pute il$sa s$se desf $oare liber imagina ia dvs. plin $de
fantezie, nu trebuie s $v$adânci iîn istoria culturilor, care tot nu este
complet $-, c$litera de început este un desen, o form $deanimal sau
de plant $,sau chiar forma unui obiect exterior. Din punct de vedere
istoric, lucrurile stau în acest fel: Dac $neîntoarcem la formele cele
mai vechi ale scrierii egiptene, care mai era o scriere în imagini (hie-roglific $-n.t.), g $sim pretutindeni în forma literelor copierea unor
asemenea lucruri. ide-abia când s-a f $cut trecerea de la cultura
egiptean $la cea fenician $s-a petrecut ceva ce putem numi: evolu ia
67de la imagine la semn, pentru sunetul vorbirii. Trebuie s $-l facem pe
copil s $retr$iasc$aceast $trecere. S $c$ut$ms$ne-o clarific $mo
dat$în mod teoretic, pentru informarea noastr $.
În primele perioade ale dezvolt $rii scrisului în Egipt, tot ceea ce
trebuia s $fie scris, era, pur isimplu, scris, desenat, cu ajutorul scri-
erii în imagini, în orice caz, se desena, în a afel încât trebuia s $în-
ve is$faci desenul cât se poate mai simplu. Dac $acela care era
angajat s $copieze aceast $scriere în imagini (scribul – n. t.) f $cea
greeli, dac $greea un cuvânt sfânt, era condamnat la moarte. A a-
dar, în vechiul Egipt, aceste lucruri care aveau leg $tur$cu scrisul
erau luate foarte în serios. Dar tot ceea ce era scris era imagine, în felul descris. Apoi, cultura a trecut asupra fenicienilor, care tr $iau
mai mult în lumea exterioar $.Aici, se p $stra întotdeauna imaginea de
la începutul unui cuvânt iaceast $imagine de la început era transfe-
rat$asupra sunetului. Astfel, eu vreau s $v$ar$tceea ce este valabil
ipentru limba egiptean $-pentru c $nuputem preda aici limba egip-
tean$-, cu ajutorul unui cuvânt la care asem $narea cu limba noastr $
este evident $.Egiptenilor le era limpede c $ceea ce este sunetul M
poate fi desemnat prin faptul c $- iîndrep iaten ia mai ales asupra
buzei superioare. De aceea, ei luau semnul pentru M din imaginea buzei superioare. Din acest semn s-a n $scut apoi acea liter $pecare o
avem pentru începutul cuvântului Mund (gur $-n.t.), care a r $mas
apoi pentru orice asemenea început, pentru tot ceea ce începe cu M. Prin aceasta, desemnarea prin imagine a cuvântului – se lua întot-deauna imaginea de la începutul cuvântului – a devenit desemnarea sunetului.
Acest principiu, care a fost respectat în istoria dezvolt $rii scrisu-
lui, poate fi folosit foarte bine în predare, inoi îl folosim aici. Cu
alte cuvinte, noi vom încerca s $ajungem de la desen la liter $:Dup$
cum de la Fisch (pe te – n. t.), cu cele dou $înot$toare ale lui, ajun-
gem la f, de la Bär (urs – n. t.), care danseaz $,care st $în dou $labe,
ajungem la B, tot a aajungem de la buza superioar $,la Mund (gur $-
n. t.), la M, iastfel, cu imagina ia noastr $,încerc $ms$deschidem
pentru copil un drum de la desen la scris.
68
-Am spus c $nuenecesar s $v$ocupa icu istoria scrisului is$
c$uta iacolo cele de care ave inevoie. C $ci ceea ce c $uta iacolo v $
sluje te mult mai pu in în predare, decât ceea ce g $si iprin propria
activitate sufleteasc $,prin propria dvs. fantezie. Activitatea pe care o
depune ila studierea istoriei scrisului v $face atât de mor i, încât ve i
ac iona într-un mod mult mai pu in viu asupra elevului dvs., decât
dac$n$scoci isingur ceva de felul dezvolt $rii literei B din imaginea
ursului (germ. Bär – n. t.). Aceast $activitate proprie v $împrosp $tea-
z$în aafel încât ceea ce vre is$-i transmite ielevului va ac iona
într-un mod mult mai viu, decât dac $a iface mai întâi incursiuni în
istoria culturii ca s $dobândi iceva pentru predare. iîn sensul aces-
tor dou $aspecte trebuie s $privim via aipredarea. C $ci dvs. trebuie
s$v$întreba i: Ce e important, s $-mi fi asimilat cu toat $truda un
lucru care ine de istoria culturii is$-l fi introdus cu trud $în preda-
re, sau s $fiu atât de activ în sufletul meu, încât s $transfer asupra
copilului, împreun $cu entuziasmul meu, ceea ce am g $sit eu însumi?
-Ve isim iîntotdeauna bucurie, chiar dac $obucurie foarte t $cut$,
atunci când ve itransfera de la un animal sau de la o plant $oarecare,
asupra literei, forma pe care a ig$sit-o dvs. în iv$.Iar aceast $bucu-
rie pe care o ave idvs. în iv$va tr $iîn ceea ce ve iface din elevul
dvs.
Apoi, vom începe s $-i atragem copilului aten ia asupra faptului c $
ceea ce a v $zut el astfel la începutul unui cuvânt se întâlne te iîn
mijlocul cuvântului. A adar, îi spune iacum copilului: Iat $,tu cu-
69noti ce este afar $pecâmp sau pe dealuri, ce se recolteaz $toamna i
din care se face vin: vi adevie (germ. Rebe – n. t.). Cei mari scriu
Rebe a a: REBE. Acum, gânde te-te, dac $vorbe ti foarte încet:
Rebe, în mijloc exist $ceea ce la BÄR (urs – n. t.) era la început. –
Pentru început, scriem întotdeauna cu litere mari, pentru ca elevul s $
vad$asem $narea cu imaginea. Prin aceasta, îi ar $t$mc$ceea ce el a
înv$ at pentru începutul unui cuvânt poate fi g $sit iîn mijlocul cu-
vintelor. În continuare, îi descompunem întregul.
V$da iseama ce este esen ial pentru noi, care vrem s $realiz $mo
predare vie – spre deosebire de una moart $-: s$pornim întotdeauna
de la întreg. Dup $cum în cazul opera iunilor aritmetice pornim de la
sum$inudela termeni, iapoi dezmembr $msuma, iaici mergem
de la întreg la parte. Acest lucru are pentru educa ie iinstruire mare-
le avantaj c $reuim s$-l situ $mpecopil în mod cu adev $rat viu în
lume; c $ci lumea este un întreg i, dac $proced $mîn felul descris,
copilul r $mâne în permanent $leg$tur$cu întregul viu. Dac $îl face i
pe copil s $înve eliterele dezvoltându-le din imagini, copilul are o
leg$tur$cu realitatea vie. Dar nu ave ivoie s $neglija ivreodat $s$
scrie iformele literelor a acum rezult $ele dintr-o imagine, itrebuie
s$ave igrij$întotdeauna s $explica iconsoanele ca desemnare a
unor lucruri exterioare, – dar niciodat $vocalele. La vocale, porni i
întotdeauna de la redarea interiorului uman iarela iei sale cu lumea
exterioar $.Aadar, dac $încerca is$-l înv $ a ipecopil, de pild $,lite-
ra A, îi ve ispune: Acum, imagineaz $- isoarele pe care îl vezi dimi-
nea a. Nu poate s $-iaminteasc $nici unul dintre voi ce a f $cut când
soarele a r $s$rit diminea a? – Poate c $unul sau altul dintre copii î i
va aduce aminte ce a f $cut. Dac $nuajunge ila aceasta, dac $nici
unul nu- iaduce aminte, trebuie s $-l ajuta ipecopil s $-iaminteasc $
ce a f $cut, cum a stat, ce va fi spus, dac $r$s$ritul a fost deosebit de
frumos: Ah! – Trebuie s $facem s $vibreze aceast $redare a unui sen-
timent, trebuie s $încerc $ms$scoatem din sentiment rezonan acare
sun$în vocal $.ipeurm$trebuie s $încerc $ms$spunem, mai întâi:
Când tu ai spus Ah! – e ca icum din interiorul t $u,din gura ta, ar fi
plecat ca într-un unghi razele de soare. Ceea ce tr $iete în interiorul
70t$ucând vezi r $s$ritul de soare, se revars $din tine în acest fel (vezi
desenul, stânga),
itu îl produci spunând A. Dar tu nu-l la is$se reverse cu totul din
tine, re ii ceva, iatunci totul devine acest semn (vezi desenul, dreap-
ta). Pute iface odat $încercarea de a îmbr $ca în forma desenului ceea
ce se afl $în suflare în cazul vocalei. Prin aceasta ve iob ine ni te
desene care v $potreprezenta în imagine felul în care au luat na tere
semnele pentru vocale. La culturile primitive, vocalele sunt pu ine la
num$r, ila culturile primitive din zilele noastre. Limbile culturilor
primitive sunt foarte bogate în consoane, ele sunt de a anatur $încât
oamenii exprim $în consoane mult mai multe lucruri decât cunoa -
tem noi. Uneori, ei plesc $ie de-a binelea din limb $,au tot felul de
mijloace subtile ca s $exprime ni te consoane complicate iîntre
acestea se aude numai u or câte o vocal $.La triburile africane întâl-
ni isunete care sun $deparc$cineva ar pocni din bici .a.m.d., în
schimb vocalele doar încep s $se fac $auzite încet, ic$l$torii euro-
peni care vin la aceste triburi fac de obicei s $se aud $vocalele mult
mai mult decât se obi nuiete la aceste popoare.
Aadar, noi putem scoate întotdeauna vocalele din desen. Dac $,
de pild $,îi spune icopilului, dac $îi explica i-adresându-v $senti-
mentului s $u-c$el se afl $într-o situa ie, cum ar fi, s $spunem, ur-
m$toarea: Ia te uit $,fratele t $u,sau sora ta, vine la tine. Ei î ispun
ceva, tu nu-i în elegi imediat. Apoi vine un moment când începi s $-i
în elegi. Oare cum exprimi tu acest lucru? – atunci iar $ise va g $si
un copil sau copiii pot fi condu ipân$acolo încât unul s $spun $:iii.
În indicarea a ceea ce a fost în eles const $forma desenat $asunetului
I, care se exprim $ea îns $iîn mod grosier în faptul de a indica. În
71euritmie, el este exprimat într-un mod clar. Se face, a adar, linioara
simpl $pentru i, linioara simpl $care jos ar trebui s $fie mai groas $,
iar sus mai sub ire; în loc de aceasta, facem numai linioara iexpri-
m$mapoi faptul de a deveni mai sub ire prin semnul mai mic de de-
asupra. Astfel, noi putem dezvolta toate vocalele pornind de la forma sufl$rii, de la forma respira iei.
În acest fel reu i is$-l înv $ a ipecopil mai întâi un fel de scriere
cu ajutorul semnelor. Nu trebuie s $v$sfii ideloc s $chema iîn aju-
tor anumite reprezent $ri care trezesc iîn sim ire ceva din ceea ce a
tr$it cu adev $rat în evolu ia culturii. Astfel, dvs. îl pute iînv$ ape
copil urm $torul lucru. Îi spune i: Ia uit $-te la partea de sus a casei:
Cum exprimi tu aceasta. Dach! (acoperi -n.t.), D! – Dar pe Dar
trebui s $-l facem atunci a a:
,dar este incomod, de aceea oamenii
l-au a ezat altfel: D.Asemenea reprezent $ri exist $în scriere, idvs.
le pute ifolosi foarte bine.
Pe urm $,îns$,oamenii n-au vrut s $mai scrie atât de complicat, ci au
vrut s $simplifice lucrurile. De aceea, din acest semn: -care, de
fapt, ar trebui s $fie f$cut a a: D-, dac $trece iacum la scrisul cu li-
tere mici, s-a dezvoltat acest semn, d mic. – Pute idezvolta foarte
bine în acest mod formele de litere existente din asemenea figuri, pe care le-a iar$tat copilului prin desen. Discutând mereu, în acest fel,
trecerea de la o form $la alta, f $r$apreda vreodat $în mod pur ab-
72stract, îl ve iface pe copil s $progreseze în a afel încât s $g$seasc $
trecerea adev $rat$dela forma ob inut$mai întâi din desen la acea
form $pecare o are cu adev $rat litera actual $,atunci când o scriem.
În zilele noastre, asemenea lucruri au fost observate de câ iva oa-
meni, în orice caz, de foarte pu ini. Exist $pedagogi care au atras de-
ja aten ia asupra acestui lucru: Ar trebui s $dezvolt $mscrisul din
desen. Numai c $ei fac aceasta în alt fel decât cel pe care-l urm $rim
noi aici. Ei iau imediat în considerare formele, a acum apar ele la
urm$;ei iau o form $aacum este ea deja acum, astfel încât ei nu
ajung la B de la desenarea ursului a ezat sau dansând, ci ei îl iau pe
Baacum este acum, îl dezmembreaz $în diferite linii drepte icur-
be: |)ivor s $-l conduc $în acest fel pe copil de la desen la scris. Ei
fac in abstracto ceea ce noi încerc $ms$facem în mod concret. A a-
dar, câ iva pedagogi au observat în mod just c $este practic s $facem
ca scrisul s $se dezvolte din desen, dar oamenii sunt vârâ iprea mult
în ceea ce i-a tr $it traiul în cultur $,ca s$mai poat $s$ajung $în mod
absolut clar la ceea ce este viu.
iaici n-a vrea s $omit a v $atrage aten ia asupra faptului c $nu
trebuie s $v$l$sa iinduiîn eroare, când vede itot felul de încerc $ri
actuale, is$spune i: Acest lucru a fost deja urm $rit, a fost urm $rit
aici sau dincolo. C $ci întotdeauna v $ve idaseama: Acest lucru nu
este voit din ni te str $funduri foarte adânci. Dar omenirea tinde me-
reu s $realizeze asemenea lucruri. Totu i, ele nu vor putea fi realizate
înainte de a se fi asimilat în cultur $tiin aspiritual $.
Astfel, putem porni întotdeauna de la om idela leg $tura acestuia
cu lumea înconjur $toare, prin faptul c $scriem în mod organic ic$
pred$micititul prin citirea literelor scrise.
Dar de predare ine un anumit dor – inoin-ar trebui s $neglij $m
acest lucru -, acela de a fi total liber. iobserva icum libertatea se
revars $în aceast $discu ie despre felul cum preg $tim predarea. Ea
are de-a face în mod l $untric cu libertatea. C $ci eu v $atrag aten ia
asupra faptului c $nutrebuie s $v$face ineliberi tratând lucruri lega-
te de apari ia scrisului la trecerea de la cultura egiptean $la cea feni-
cian$,ci eu v $spun c $trebuie s $c$uta is$v$dezvolta ipropriile
73facult $ isuflete ti. Se poate foarte bine ca ceea ce trebuie f $cut aici
s$fie f$cut de un dasc $lîntr-un fel, de cel $lalt în alt fel. Nu pot s $se
foloseasc $to ideursul care danseaz $;poate c $unul folose te pentru
acela ilucru ceva mult mai bun. Ceea ce se ob ine la urm $poate fi
ob inut de unul dintre dasc $li la fel de bine, ca idecel$lalt. Dar fie-
care se d $ruie pe sine însu iîn timp ce pred $.Libertatea îi r $mâne
absolut neatins $.Cu cât vor urm $ri mai mult cadrele didactice s $-i
p$streze libertatea în aceast $privin $,cu atât mai mult se vor putea
uni cu predarea, cu atât mai mult se vor putea d $rui pred $rii. E un
lucru care în vremurile din urm $s-a pierdut aproape cu totul. Îl pute i
vedea cu ajutorul unui fenomen.
În urm $cu câtva timp s-a pus problema – cei mai tineri dintre dvs.
poate c $n-au mai apucat acest lucru, dar celor mai vârstnici, care
aveau minte, le-a provocat destule sup $r$ri -, s-a pus problema s $se
realizeze pe t $râm spiritual ceva asem $n$tor cu vestitul sos imperial
german pe t $râm material. Dvs. ti ic$s-a subliniat adeseori c $în
toate osp $t$riile care nu se a teptau la vizitatori str $ini deosebi i, ci
numai la vizitatori germani, trebuia s $se fac $unul iacela isos. El
era numit sos imperial german, se urm $rea s $se creeze o anumit $
uniformizare. Tot a a, s-a urm $rit s$se creeze o uniformizare iîn
ceea ce prive te ortografia. Dar, cu privire la acest obiect, oamenii
gândesc într-un mod foarte ciudat. Putem studia acest mod de a gândi cu ajutorul unor exemple concrete. Exist $în cadrul vie ii spirituale
germane o leg $tur$foarte frumoas $,ginga $ – aceea dintre Novalis i
ofiin $ feminin $.Aceast $leg$tur$este atât de frumoas $pentru c $
Novalis, dup $ce fiin afeminin $respectiv $murise, a continuat s $
tr$iasc$împreun $cu ea în mod absolut con tient, pe când aceasta se
afla deja în lumea spiritual $,iel vorbe te despre aceast $tr$ire-
împreun $cu ea, prin care el o urmase idup$ moarte pe cea care mu-
rise, printr-o activitate sufleteasc $l$untric $meditativ $.Leg$tura lui
Novalis cu aceast $fiin $ feminin $este unul dintre lucrurile cele mai
frumoase, cele mai intime, pe care le po iciti în istoria literaturii
germane. Dar exist $olucrare foarte plin $despirit, chiar interesant $
din punct de vedere strict filologic, a unui erudit german, referitoare
74la leg $tura dintre Novalis iiubita lui. Aici se “pune la punct” aceas-
t$leg$tur$frumoas $,delicat $;c$ci se poate dovedi c $aceast $perso-
nalitate feminin $amurit mai înainte s $fi tiut s $scrie corect din
punct de vedere ortografic. În scrisorile ei, ea a f $cut gre eli de orto-
grafie! Într-un cuvânt, imaginea acestei personalit $ icare a fost lega-
t$deNovalis, este prezentat $într-un mod foarte meschin – totul dup $
principiile tiin ei celei mai riguroase. Metoda acestei tiin eeste atât
de bun $,încât oricine face o diserta ie în care urmeaz $aceast $meto-
d$,merit $s$primeasc $nota maxim $peaceast $diserta ie! – Vreau
numai s $atrag aten ia asupra unui lucru pe care oamenii l-au uitat
deja, ianume c $Goethe n-a tiut niciodat $s$scrie ortografic, c $,în
realitate, el a f $cut gre eli de-a lungul întregii sale vie i, dar mai ales
în tinere e. Cu toate acestea, el s-a putut în $l ala m$re ia goethean $!
i, cu atât mai mult, unele persoane care aveau rela ii cu el, pe care
el le-a pre uit foarte mult – ei bine, scrisorile acestora, a acum apar
uneori în facsimil, ar ie idin mâinile unui dasc $lpline de semne ro-
ii! Ele ar primi o not $foarte proast $.
Acest lucru are leg $tur$cu o nuan $ cu adev $rat neliber $avie ii
noastre, care n-ar trebui s $joace nici un rol în instruire ieduca ie.
Dar acum câteva decenii, ea a jucat un rol atât de important, încât aceia dintre dasc $li care posedau o în elegere a lucrurilor au resim it-
odrept foarte sup $r$toare. Urma s $fie promovat $oortografie ger-
man$unitar $,vestita ortografie a lui Puttkammer. Cu alte cuvinte,
statul nu exercita doar dreptul de a supraveghea, pân $iîn coal$,el
nu avea în mân $doar administra ia, ci el stabilea iortografia, prin
lege. iea este pe m $sura lui! În fond, prin aceast $ortografie a lui
Puttkammer noi am pierdut multe dintre lucrurile care ne-ar mai pu-tea atrage aten ia asupra anumitor intimit $ iale limbii germane. Prin
faptul c $oamenii au ast $zi în fa $ o scriere abstract $,ei pierd multe
dintre lucrurile care mai demult au putut tr $iîn limba german $;aces-
tea se pierd în ceea ce prive te aa-numita limb $literar $.
Aadar, esen ialul este s $avem un mod de a gândi just cu privire
la un asemenea lucru. Bineîn eles c $nuputem l $sa s$prolifereze o
ortografie arbitrar $,dar putem ti cel pu in cum se comport $unpol
75sau cel $lalt cu privire la acest obiect. Dac $,dup$ ce au înv $ at scri-
sul, oamenii ar putea s $scrie ceea ce aud la al ii sau al ei în iiaa
cum aud, ei ar scrie în moduri foarte diferite. Ei ar avea ortografii foarte diferite, ar individualiza foarte puternic. Acest lucru ar fi ex-traordinar de interesant, dar ar îngreuna rela iile. Pe de alt $parte,
avem în fa anoastr $faptul c $în convie uirea uman $noi nu dezvol-
t$mnumai individualitatea, ci iinstinctele sociale isentimentele
sociale. Aici e vorba de faptul c $multe dintre lucrurile care s-ar pu-
tea revela în individualitatea noastr $noile uz $m, pur isimplu, în
contact cu ceea ce trebuie s $dezvolt $mdedragul convie uirii cu cei-
lal i. Dar noi ar trebui s $avem un sentiment al acestui fapt iacest
sentiment ar trebui educat, sentimentul c $facem a aceva numai din
motive sociale. De aceea, conducând predarea scrisului spre înv $ a-
rea ortografiei, dvs. va trebui s $porni idela un anumit complex de
sentimente. Va trebui s $-i atrage icopilului aten ia în repetate rân-
duri asupra faptului c $-am amintit deja acest lucru dintr-un alt punct
de vedere – el trebuie s $nutreasc $stim$,respect, fa $ de cei mari, c $
el se afl $deja în interiorul unei vie igata f $cute, care urmeaz $s$-l
primeasc $în sânul ei, c $deaceea el trebuie s $respecte ceea ce exis-
t$deja. De pe aceast $pozi ie trebuie s $încerc $ms$-l introducem pe
copil într-un asemenea domeniu cum este ortografia. În paralel cu înv$ area ortografiei, noi trebuie s $-i dezvolt $msentimentul respec-
tului fa $ de ceea ce au stabilit cei vechi. inutrebuie s $vrem s $-i
înv$ $mpecopii ortografia pe baza unei abstrac iuni oarecare, ca i
cum ortografia ar exista în virtutea unei legi divine – dup $al ii, în
virtutea unei legi a lui Puttkammer -, scoas $din absolut, ca s $zicem
aa, ci dvs. trebuie s $dezvolta iîn copil sentimentul: Cei mari, fa $
de care trebuie s $avem respect, scriu a a, noi trebuie s $neorient $m
dup$ ei. – Prin aceasta vom introduce, în orice caz, o anumit $variabi-
litate în ortografie; dar aceast $variabilitate nu va prolifera, ci va
exista o adaptare la cei mari a copilului aflat în cre tere. ipeaceas-
t$adaptare ar trebui s $cont$m. N-ar trebui s $facem deloc s $ia na -
tere credin a: aaecorect iaaegreit -, ci ar trebui s $facem s $ia
76natere numai credin a: aaobinuiesc s $scrie cei mari -, a adar, s $
cl$dim iaici pe baza autorit $ ii vii.
La aceasta m-am gândit, când am spus: Ar trebui s $trecem de la
copilul de dinainte de schimbarea din ilor la copilul ajuns la puberta-
te aacum trecem de la imitare la autoritate. Ceea ce în eleg eu prin
aceasta trebuie s $fie realizat pretutindeni în mod just, nu dresându-l
pe copil în sensul autorit $ ii, ci ac ionând în a afel încât s $ia na tere
sentimentul autorit $ ii, aadar, ac ionând, în cazul pred $rii ortografi-
ei, în a afel încât s $întemeiem întregul scris ortografic pe a a-
numita autoritate, a acum am explicat adineaori.
77CONFERIN AAASEA
Stuttgart, 27 august 1919
Sigur c $dvs. nu va trebui s $deveni idoar dasc $li ieducatori la
coala Waldorf, ci, dac $lucrurile vor merge pe calea just $,va trebui
s$deveni iiap$r$tori ai întregului sistem al colii Waldorf. C $ci
dvs. ve iti cu mult mai exact ce vrea coala Waldorf, decât o poate
afla lumea din imediata noastr $apropiere sau situat $mai departe de
noi. Dar ca s $pute ifi nite ap $r$tori, în sens just, a ceea ce urm $rim
s$realiz $mcu coala Waldorf i, o dat $cu ea, pentru cultura spiritu-
al$general $,va trebui s $ajunge iîn situa ia de a ap $ra aceste lucruri
împotriva p $rerilor epocii actuale, chiar iatunci când aceste p $reri
ale epocii actuale se manifest $cu du m$nie sau numai ridicând obi-
ec ii. De aceea, sunt novoit s $intercalez în studiul nostru pedagogic-
didactic un episod, care se va al $tura îns $în mod absolut firesc la tot
ceea ce am expus deja în orele de didactic $anterioare.
Dvs. ti ic$ipet$râmul pedagogiei se a teapt $acum mult de la
aa-numita psihologie experimental $.Se fac experimente cu oamenii,
pentru a se constata în ce fel este dotat omul în ceea ce prive te for-
marea no iunilor, memoria, acum se fac deja experimente iîn ceea
ce prive te voin a, cu toate c $acest lucru, fire te, nu poate fi consta-
tat decât pe o cale ocolit $,dat fiind faptul c $voin aeste cufundat $în
somn ic$ceea ce vie uiete omul în somn poate fi constatat cu apa-
ratul electric în laboratorul de psihologie tot numai în mod indirect, aacum iceea ce vie uiete el în somn nu poate fi constatat pe cale
experimental $într-un mod direct. Se fac, a adar, asemenea experi-
mente. S $nucrede ic$eu aavea, din principiu, ceva împotriva
unor asemenea experimente. Aceste experimente pot avea importan a
lor, ca araci pe care se ca $r$tiin a, ca ramifica ii exterioare ale ti-
in ei. Po iafla tot felul de lucruri interesante prin asemenea experi-
mente, ieu nu vreau deloc s $le condamn în totalitate. A dori ca
to icei ce vor acest lucru s $poat$dobândi mijloacele necesare pen-
78tru amenajarea unor asemenea laboratoare is$-ipoat$face acolo
experimentele. Totu i, noi trebuie s $examin $mpu in apari ia acestei
psihologii experimentale, a acum este ea recomandat $în special de
pedagogul Meumann, care, în fond, se situeaz $iel pe t $râmul colii
herbatiene.
De ce se practic $în zilele noastre o psihologie experimental $?
Pentru c $s-a pierdut darul observ $rii nemijlocite a omului. Nu ne
mai putem sprijini pe acele for ecare-l unesc în mod l $untric pe un
om cu alt om, deci, icu copilul. De aceea, vrem s $afl$mpec$iex-
terioare, prin experimente exterioare, ce trebuie s $facem cu copilul
aflat în curs de dezvoltare. Deja pute ivedea: Atât pedagogia, cât i
didactica noastr $,merg pe un drum mult mai l $untric. Acest fapt este
imperios necesar, atât pentru prezentul, cât ipentru viitorul cel mai
apropiat al omenirii. Dac $,pede-o parte, apare tendin adeaface
psihologie experimental $,pe de alt $parte, aceast $psihologie expe-
rimental $duce la ignorarea anumitor st $ri de lucruri simple ale vie ii.
Vreau s $v$ilustrez acest lucru cu ajutorul unui exemplu.
Pe psihologii ipedagogii care s-au ocupat cu psihologia experi-
mental $i-a interesat în ultima vreme în mod deosebit ceea ce ei nu-
mesc procesul în elegerii, de pild $procesul în elegerii în cazul
cititului, al cititului unei buc $ idelectur $oarecare. Pentru a se cu-
noate acest proces al în elegerii, s-a încercat s $se lucreze, cum se
spune, cu subiec ideexperiment. Ceea ce se face în mod foarte am $-
nun it, ar decurge, a adar, în felul urm $tor, pe care-l voi descrie pe
scurt. Se pune în fa asubiectului experimentului, în fa aunui copil
sau a unei persoane mai mature, o bucat $delectur $ise urm $rete
s$se vad $ce trebuie s $fac$,depild$,copilul, în modul cel mai efi-
cient, pentru a ajunge cât mai rapid la în elegerea acestei buc $ ide
lectur $.Se constat $c$cel mai eficient pentru atingerea scopului este
ca bucata de lectur $s$fie mai întâi “dispus $”, aadar, persoana res-
pectiv $s$fie mai întâi introdus $în sensul unei asemenea buc $ ide
lectur $.Pe urm $,prin numeroase încerc $ri, se trece la ceea ce se nu-
mete “receptare pasiv $”din partea subiectului experimental respec-
tiv. A adar, dup $ce s-a scrutat sensul prin dispunere, persoana
79respectiv $trebuie s $-iînsueasc$bucata de lectur $în mod pasiv.
C$ci prin aceast $asimilare pasiv $aunei buc $ idelectur $se petrece,
dup$ câte se crede, ceea ce poart $numele de “înv $ are anticipativ $”:
arepeta înc $odat$printr-o activitate spiritual $liber$ceea ce mai
întâi a fost “dispus” ipeurm$asimilat în mod pasiv. idup$ aceea,
drept al patrulea act al acestei drame, vine repetarea a tot ceea ce a r$mas înc $nesigur, a tot ceea ce a intrat înc $incomplet în via aspiri-
tual-sufleteasc $aomului. Dac $punem subiectul experimentului s $
efectueze într-o succesiune just $mai întâi luarea de cuno tin $ a sen-
sului unei buc $ idelectur $,apoi asimilarea pasiv $,apoi înv $ atul
anticipativ, apoi c $utarea unor p $r icare n-au fost p $trunse pe deplin,
putem observa c $prin aceasta un material citit este în eles, citit i
re inut în modul cel mai eficient. – S $num$în elege iîn mod gre it:
Ceea ce eu explic aici, de aceea trebuie s-o explic, pentru a ar $ta c$
în zilele noastre oamenii vorbesc atât de mult pe al $turi, c $ci se poate
s$vrem s $desemn $mprin cuvinte diametral opuse unul iacela i
lucru. De aceea, adep ii psihologiei experimentale vor spune: Tocmai
printr-o asemenea metod $plin$ded$ruire vom afla ce trebuie f $cut
în pedagogie. – Dar acela care cunoa te în mod mai profund via a
omului întreg tie c$peaceast $cale nu ajungem la adev $rata activi-
tate pedagogic $-la fel de pu in cum putem recompune din diferitele
p$r iizolate, dup $ce am disecat un gând $cel, gând $celul viu. A a
ceva nu se poate. A aceva nu se poate nici când facem anatomie cu
activitatea sufleteasc $uman $.Este interesant i, în alt $privin $,poa-
te fi extraordinar de fertil, din punct de vedere tiin ific: s $facem
anatomie cu activitatea sufleteasc $uman $-, dar nu devenim prin
aceasta pedagogi! De aceea, de la aceast $psihologie experimental $
nu va veni, de fapt, un reviriment al pedagogiei; acesta poate veni numai de la o în elegere l $untric $aomului.
Atrebuit s $spun acest lucru, ca s $nu-l vede iîntr-o lumin $grei-
t$,dac$voi rosti acum o fraz $care, fire te, îl sup $r$foarte tare pe
omul ce ine la p $rerile epocii actuale, o fraz $care, bineîn eles, este
iea unilateral $,în felul ei, dar care, pur isimplu, trebuie completa-
t$în unilateralitatea ei. Ce ob in reprezentan ii psihologiei experi-
80mentale, dup $ce au disecat în acest fel, din punct de vedere sufletesc
un subiect de experiment sau, de fapt, l-au cam martirizat – c $ci
aceast $procedur $nuedeloc pl $cut$,când e ti supus tu însu ila aa
ceva -, ce ob in ei prin a aceva? Ei ob in un rezultat extraordinar de
important, dup $p$rerea lor, care în manualele de pedagogie este scos
mereu în eviden $ cu litere distan ate, drept un rezultat la care s-a
ajuns. Aceast $fraz$sun$,dac$otraduc într-o german $curat $,aa:
Obucat $delectur $se înva $ ise re ine mai bine dac $am în eles
sensul, decât dac $n-am în eles sensul. – A adar, ca s $vorbim în ter-
meni tiin ifici, am cercetat urm $torul lucru: c $este eficient s $facem
mai întâi cuno tin $ cu sensul unei buc $ idelectur $,pentru c $atunci
ore inem mai u or. Aici trebuie s $rostesc fraza eretic $:În m$sura în
care aceast $afirma ie este just $,afi putut-o ti mai înainte, c $ci a
vrea s $tiu ce om cu judecat $s$n$toas$n-ar ti el însu ic$obucat $
de lectur $poate fi re inut$mai bine dac $i-ai în eles sensul, decât
dac$nul-ai în eles. – Acesta este, în general, sensul rezultatelor psi-
hologiei experimentale, faptul c $ea d$la iveal $nite banalit $ iteri-
bile. Banalit $ ile aflate în manualele de psihologie experimental $
sunt uneori de-a anatur $,încât ele pot avea sens pentru numai acela
care s-a educat deja în direc ia consider $rii la un loc, în cadrul activi-
t$ ii tiin ifice, a lucrurilor captivante iacelor absolut plicticoase.
Oamenii sunt educa iîn acest sens, când sunt dresa iîn coala ele-
mentar $,c$ci iîn coala elementar $se cunoa te aceast $deficien $,
chiar dac $acolo, deocamdat $,mai pu in, ca s $numai vorbim de
universitate.
Aceast $fraz$eretic $are o valoare cu totul deosebit $pentru pe-
dagog: faptul c $,într-un anumit sens, este de la sine în eles c $dac$
trebuie s $re inem ceva, trebuie mai întâi s $-i fi în eles sensul. Dar
acum vine altceva: faptul c $ceea ce ne-am însu it conform sensului
ac ioneaz $numai asupra cuget $rii, numai asupra cunoa terii bazate
pe gândire ic$,prin în $l area-spre-sens a omului, îl educ $mpeaces-
ta în mod unilateral numai spre contemplarea lumii, spre cunoa terea
bazat $pegândire. idac$noiam preda exclusiv în sensul acestei
fraze, am face s $ias$din coal$nite oameni care ar avea cu to ii o
81voin $ slab $.Fraza este, a adar, just $într-o anumit $privin $ i, to-
tui, ea nu e întru totul just $.ianume, în mod superficial ar trebui
s$mai fie rostit $iaa: Dac $vrei s $aduci cel mai bun serviciu cu-
noaterii bazate pe gândire a omului, s $tii c$po iface acest lucru
dac$,în cazul a tot ceea ce trebuie el s $-iasimileze, diseci sensul. –
iîntr-adev $r, dac $disec $mla toate, în prim $instan $,în mod unila-
teral, numai sensul, am putea educa omul, în foarte larg $m$sur$,
pentru studierea lumii. Dar prin aceasta nu l-am educa niciodat $pe
omul-voin $,c$ci voin an-o putem educa prin faptul c $punem sub o
lumin $puternic $sensul unui lucru. Voin avrea s $doarm $,iea nu
vrea s $fie trezit $pe deplin în acest mod, astfel încât s $dezv$luim
pretutindeni, în mod impudic, a zice, sensul. i, prin aceasta, necesi-
tatea vie ii încalc $,pur isimplu, acest adev $relementar al dezv $lui-
rii sensului, astfel încât noi trebuie s $facem cu copilul ilucruri care
nu ne determin$ s$dezv$luim sensul. Atunci îi educ $mvoin a.
Insolen aîn ceea ce prive te practicarea dezv $luirii unilaterale a
sensului s-a manifestat în special în cadrul unor astfel de mi c$ri
cum este, de pild $,micarea teosofic $.Dvs. ti icâte am spus în de-
cursul anilor împotriva unei anumite insolen epet$râmul teosofic.
Eu a trebuit chiar s $tr$iesc faptul c $,depild$,“Hamlet”, o oper $pur
artistic $,afost explicat în sensul jargonului teosofic: acesta este
Manasul, acesta este eul, acesta corpul astral; unul dintre personaje reprezint $ceva, alt personaj reprezint $altceva. – Asemenea interpre-
t$ri erau deosebit de agreate. Eu am tunat iam fulgerat împotriva
lor, pentru c $este un p $cat împotriva vie ii umane s $interpretezi în
mod simbolic ceea ce trebuie s $fie asimilat în mod elementar, nemij-
locit, ca oper $deart$.Prin aceasta, este introdus în lucruri, în mod
for at, un sens iele sunt ridicate la nivelul unei simple examin $ri
prin gândire, la care n-ar trebui s $fie ridicate. Toate acestea î iau
cauza în faptul c $micarea teosofic $propriu-zis $este o mi care de-
cadent $.Ea este ultimul vl $star al unei culturi în declin; prin întreaga
ei atitudine, ea nu are nimic comun cu antroposofia. Antroposofia vrea s $fie exact contrariul: o mi care ascendent $,începutul unui ur-
cu.Este o deosebire radical $.De aceea se produc pe t $râmul
82teosofiei atâtea lucruri care, în fond, sunt fenomene extrem-
decadente. Dar faptul c $exist $oameni care reu esc performan ade
a-l interpreta pe “Hamlet” în mod simbolic în ceea ce prive te diferi-
tele personaje este consecin afelului în care am fost educa i, a faptu-
lui c$noi am fost extraordinar de prost educa i, a faptului c $noiam
avut tendin as$fim educa inumai conform cu sensul.
Via auman $cere ca noi s $nufim educa inumai conform cu sen-
sul, ci s $fim educa iconform cu ceea ce vie uiete omul din voin a
în stare de somn: ritmul, tactul, melodia, armonizarea culorilor, repe-tarea, în general, activitatea care are loc f $r$sesizarea sensului. Dac $
dvs. îl pune ipecopil s $repete propozi ii pe care, la vârsta lui, nici
vorb$s$le în eleag $,dac$-l îndemna is$-iimprime aceste propozi-
ii pe cale pur memorativ $,atunci nu ve iac iona, în nici un caz, asu-
pra intelectului s $u,c$ci nu pute ivorbi despre sens, deoarece acesta
trebuie s $se dezv $luie abia mai târziu, ci ac iona iasupra voin ei lui,
ichiar e bine s $face iacest lucru, trebuie s $face iacest lucru. Dvs.
trebuie s $încerca i, pe de-o parte, s $-i aduce icopilului aproape ace-
le lucruri care sunt mai ales artistice: muzic $,desen, modelaj
.a.m.d.; dar dvs. trebuie s $-i prezenta icopilului, pe de alt $parte, i
ceea ce poate avea un sens în form $abstract $,în aafel încât la în-
ceput el s $nuîn eleag $înc$sensul, ci, deoarece i-a asimilat prin
repetare acest lucru ii-l poate aminti, va în elege mai târziu în via-
$,cu un grad mai mare de maturitate, ceea ce nu putea în elege îna-
inte. Atunci a iac ionat asupra voin ei sale. i, prin aceasta, a i
ac ionat în mod cu totul deosebit iasupra sim irii lui, iacest lucru
n-ar trebui, de fapt, s $-l uita i. Dup $cum sim irea – acest lucru se
arat$atât unei abord $ri suflete i, cât iuneia spirituale – este situat $
între voin $ igândire, tot astfel iactivitatea educativ $în ceea ce
prive te sim irea este situat $între m $surile care trebuie s $fie luate
cu privire la gândirea cunosc $toare iacele m $suri care trebuie s $fie
luate cu privire la voin $ idezvoltarea ei. În privin acunoa terii
gânditoare, trebuie s $facem ceea ce este esen ial pentru ea, s $dezv$-
luim sensul: citit, scris, .a.m.d.; în privin af$ptuirii bazate pe voin $,
trebuie s $dezvolt $mtot ceea ce se refer $nula o simpl $explicare a
83sensului, ci la o luare în st $pânire nemijlocit $aîntregii fiin eaomu-
lui: elementul artistic. Ceea ce se afl $între acestea dou $va ac iona
mai ales asupra cultiv $rii sentimentului, asupra cultiv $rii sim irii.
Ac ion$mcu adev $rat foarte puternic asupra acestei cultiv $ri a sim i-
rii, dac $-l punem pe copil în situa ia de a- iasimila mai întâi ceva pe
cale pur memorativ $,neîn eles, f $r$s$scormonim dup$ sens, cu toa-
te c$exist $unul, astfel încât numai dup $untimp, când s-a mai matu-
rizat prin alte mijloace iîiaminte te din nou, s $poat$în elege ceea
ce i-a asimilat mai demult. Aceasta este o subtilitate în activitatea
educativ $,dar de care trebuie s $ inem seama neap $rat, dac $vrem s $
educ $moameni cu o sim ire cald $.C$ci sim irea ocup $unloc speci-
fic în via $.Oamenii ar trebui s $fac$observa ii ipeacest t $râm.
Numai c $ei nu observ $cu adev $rat. Vreau s $v$indic o observa ie
pe care o pute iface f $r$mare dificultate, chiar dac $este necesar $
pentru aceasta o oarecare sârguin $.
Imagina i-v$c$încerca is$v$l$muri iasupra st $rii suflete ti a
lui Goethe din anul 1790. Pute iface acest lucru dac $v$ve iocupa,
selec ionându-le, numai cu câteva dintre lucrurile pe care Goethe le-a
dat la iveal $tocmai în anul 1790. La sfâr itul fiec $rei edi ii a opere-
lor lui Goethe g $si iunindice cronologic al poeziilor sale, a acum
au luat ele na tere una dup $alta. Dvs. selec iona i, aadar, poeziile
care au luat na tere în anul 1790 idramele pe care le-a scris în acest
an ile studia i. V$aduce iaminte faptul c $tocmai în acest an el a
terminat frumosul tratat “Metamorfoza plantelor”; v $aminti ic$
tocmai atunci a conceput prima idee a “Teoriei culorilor”, din toate acestea, actualiza iîn interiorul dvs. dispozi ia lui sufleteasc $din
anul 1790 iv$întreba i: Ce a influen at aceast $via $ sufleteasc $a
lui Goethe din anul 1790? Ve iputea g $si r$spuns la aceast $întreba-
re numai dac $ve iarunca o privire cercet $toare asupra a tot ceea ce a
existat în via alui Goethe din 1749 pân $în 1790 ice a urmat dup $
acest an – lucruri pe care atunci Goethe nu le tia înc $,pecare dvs.
acum le ti i-, în perioada din 1790 ipân$în 1832, adic $pân$la
moartea lui. Atunci se ive te tr$irea remarcabil $c$starea sufleteasc $
de moment din anul 1790 este o conlucrare dintre lucrurile de mai
84târziu, pe care omul vrea s $ile cucereasc $abia de acum înainte, i
cele anterioare, pe care le-a vie uit deja. Aceasta este o observa ie
extraordinar de important $.Oamenii au o re inere fa $ de acest lucru
numai pentru c $îi conduce pe ni te t$râmuri pe care, lucru lesne de
în eles, nu le po iaborda cu u urin $,pentru a face observa ii de
acest fel. Încerca is$v$extinde iobserva ia, în felul descris, asupra
vie ii suflete ti a unui om care a murit recent ipecare l-a icunoscut
un timp mai îndelungat. Dac $v-a ieducat capacitatea de a face ob-
serva ii mai subtile, ve ivie uiurm$toarele. A ipierdut un prieten
care a murit, s $zicem, în anul 1918. L-a icunoscut de mai mult timp,
aac$v$pute ipune întrebarea: Care era starea lui sufleteasc $în
anul 1912? Dac $ ine iseama de tot ceea ce ti idespre el, ve icon-
stata c $dispozi ia lui sufleteasc $din anul 1912 a fost de-a anatur $,
c$preg$tirea mor ii lui apropiate se f $cea sim it$în mod incon tient
în dispozi ia lui sufleteasc $deatunci; se f $cea sim it$în mod incon-
tient în via ade sim ire, iar via adesim ire, luat $în ansamblu, eu o
numesc dispozi ie sufleteasc $.Un om care va muri curând are o cu
totul alt $dispozi ie sufleteasc $decât unul care va mai tr $imult.
Aadar, ve iîn elege c $oamenilor nu le place s $observe aceste
lucruri, c $ci, ca s $neexprim $meufemistic, ne face o impresie cât se
poate de nepl $cut$s$observ $mc$în dispozi ia sufleteasc $aunui
om se exprim $moartea lui apropiat $.Aastau lucrurile. ipentru
via aobinuit$nici nu e bine ca oamenii s $observe a aceva. De
aceea, asemenea lucruri sunt sustrase, de obicei, acestei vie iobi-
nuite, la fel cum voin a, care e cufundat $în starea de somn, e sustra-
s$contien ei treze chiar iatunci când nu dormim. Dar educatorul
trebuie, totu i, s$ias$dintre limitele vie ii obi nuite. El nu are voie
s$evite a se situa dincolo de via alui obi nuit$ia-iînsuipentru
activitatea lui pedagogic $nite adev $ruri care au iceva zguduitor,
ceva tragic, pentru via aobinuit$.În aceast $privin $,tocmai în ca-
zul educa iei din Europa Central $trebuie s $se fac $ceva pentru a se
recupera un lucru care este neglijat deja de mult timp. ti ic$în spe-
cial profesorii de la colile superioare din deceniile trecute ale aces-
tui sistem educa ional ideînv$ $mânt din Europa Central $mai erau
85nite personalit $ ila care omul de lume propriu-zis privea în jos cu o
anumit $arogan $.Nite pedan istr$ini de lume, care nu prea tiau s $
se poarte în societate, care purtau întotdeauna o hain $lung$inicio-
dat$unsmoking, .a.m.d., a aerau educatorii de odinioar $ai tinere-
tului, ianume ai tineretului mai copt. În vremurile mai recente,
aceast $situa ie s-a schimbat. Profesorii universitari au început s $
îmbrace smokinguri bine f $cute, s $se adapteze vie ii de societate, ca
s$zicem a a, ise consider $c$eun mare progres faptul c $,în sfâr-
it, s-a terminat cu vechile st $ri de lucruri. E bine c $este a a. Dar cu
vechile st $ri de lucruri trebuie s $se termine iîn alt $privin $;în vii-
tor, trebuie s $se termine cu aceste st $ri de lucruri prin faptul c $situ-
area mai aparte fa $ de via $ nu trebuie s $constea, pur isimplu, ca
mai înainte, numai în faptul ca educatorul s $apar$întotdeauna în
pedanta hain $lung$,pecând ceilal iar fi îmbr $ca iîn smoking. Situ-
area mai aparte fa $ de via $ poate s $r$mân$,într-un anumit mod,
dar ea ar trebui s $fie asociat $cu o concep ie despre via $ mai pro-
fund$decât aceea pe care i-au putut-o asimila cei care îmbrac $
smokingul în anumite scopuri. Bineîn eles c $vorbesc numai în sens
figurat, c $ci n-am nimic împotriva smokingului.
Un educator trebuie s $fie în stare s $priveasc $via aîn mod mai
profund, altfel el nu-l va putea trata niciodat $peomul în devenire în
mod obiectiv irodnic. De acum înainte, el va trebui s $-iînsueasc$
adev $ruri de felul celui caracterizat adineaori. Via aîns$icere, într-
oanumit $privin $,ca ea s $ascund $în sine inite taine. Sigur, pen-
tru viitorul imediat, nu avem nevoie de taine diplomatice. Dar pentru educa ie avem nevoie de cunoa terea anumitor taine ale vie ii. Înv $-
$torii din vechile misterii au p $strat pe cale esoteric $asemenea taine
ale vie ii, pentru c $acestea nu puteau fi transmise vie ii în mod ne-
mijlocit. Dar, într-o anumit $privin $,orice dasc $ltrebuie s $aib$
nite adev $ruri pe care nu le poate transmite în mod nemijlocit lumii,
pentru c $lumea care tr $iete afar $,f$r$aavea misiunea de a educa,
ar fi stânjenit $în pa ii ei robu ti dac $s-ar apropia în fiecare zi de
asemenea adev $ruri. Dar dvs. nu ve iîn elege în mod absolut just
cum trebuie s $-l trata ipecopilul în devenire, dac $nuve ifi în stare
86s$aprecia i: ce drum parcurge, în cazul copilului, un lucru pe care i-l
transmite iîn aafel încât copilul, cu gradul lui de maturitate din
acest moment, nu-l în elege înc $detot, dar pe care îl va în elege
atunci când ve ireveni mai târziu asupra lui icând îi ve iputea ex-
plica nu numai ceea ce percepe el acum, ci iceea ce i-a asimilat
deja mai demult. A aceva ac ioneaz $foarte puternic asupra sim irii.
De aceea, în orice coal$bun$ ar trebui s $se urm $reasc $în cea mai
larg$m$sur$acest lucru: faptul ca dasc $lul s$-ip$streze elevii cât
mai mult timp posibil: îi preia în clasa I, îi p $streaz $în anul urm $tor
în clasa a II-a, urc $mai departe cu ei în a III-a .a.m.d., în m $sura în
care o permit condi iile exterioare. Iar dasc $lul care a avut în acest an
clasa a VIII-a, s $preia iar $iîn anul urm $tor clasa I. C $ci trebuie s $
po ireveni, uneori dup $ani de zile, la lucruri pe care le-ai f $cut s $
intre în sufletele copiilor cu ani în urm $.În orice caz, dezvoltarea
sim irii are de suferit dac $li se d $copiilor în fiecare an alt dasc $l,
care nu duce el însu imai departe ceea ce a f $cut s $se reverse în
sufletele copiilor cu ani în urm $.ine de didactica procesului de în-
v$ $mânt ca dasc $lul s $urce împreun $cu elevii treptele colare.
Numai prin aceasta putem urma ritmul vie ii. Iar via aare, în sensul
cel mai cuprinz $tor al cuvântului, un ritm. Acest ritm se arat $deja în
activit $ ile cotidiene, iiar$iîn cotidian. Dac $v-a iobinuit, de pil-
d$,s$mânca izilnic, fie inumai timp de o s $pt$mân$,la ora un-
sprezece diminea a, o chifl $cu unt, probabil c $în cea de-a doua
s$pt$mân$ve isim inevoia s $mânca ila aceast $or$ochifl$cu unt.
Atât de mult e f $cut organismul uman pentru ritm. Dar nu numai or-
ganismul exterior, ci omul întreg este f $cut pentru ritm. De aceea, e
bine, de asemenea, ca la desf $urarea în totalitate a vie ii – icu ea
avem de-a face, când educ $mi-i înv $ $mpecopii – s $avem în vede-
re o repetare ritmic $.De aceea, e bine s $negândim la faptul c $în
fiecare an putem reveni la anumite motive educa ionale. C $uta i, de
aceea, lucruri pe care s $le face icu copiii, nota i-le ireveni iîn fie-
care an la ceva asem $n$tor. Chiar în cazul lucrurilor mai abstracte
putem respecta acest principiu. Preda i, s$zicem – a acum e pe m $-
sura sim irii copilului -, adunarea în clasa I, reveni ila adunare în
87clasa a II-a i-i înv $ a ipecopii mai mult despre aceasta, în clasa a
III-a reveni iiar la adunare. Astfel încât acela iact se reia în repet $ri
progresive.
Aceast $integrare în ritmul vie ii este de o importan $ cu totul de-
osebit $pentru întreaga educare ipentru întreaga instruire, ea este
mult mai important $decât sublinierea permanent $:Trebuie s $con-
cepi întreaga predare în func ie de sens, astfel încât s $dezv$lui în
mod impudic ceea ce este con inut în lucrurile pe care le oferi. – Pu-
tem presim iceea ce se cere cu aceasta numai dac $dezvolt $mtreptat
în noi un sim prin care s $sesiz $mvia a. Dar atunci, tocmai în calita-
te de pedagogi, ne vom îndep $rta foarte mult de ceea ce unii încearc $
s$realizeze ast $zi în diferite feluri, într-un mod exterior, chiar iprin
experimente, iîn pedagogie. Nici de data aceasta eu nu subliniez
asemenea lucruri ca s $condamn, ci numai din dorin adeaameliora
anumite lucruri care au ajuns s $aduc $prejudicii culturii noastre spi-
rituale. Dvs. pute ilua în mân $nite manuale de pedagogie în care
sunt prelucrate rezultatele ob inute prin experiment în leg $tur$cu
memoria. Aici, subiec ii experimentului sunt trata ifoarte ciudat. Se
experimenteaz $cu ei modul în care pot s $re in$ceva ce i-au însu it
odat$cu sensul; apoi, li se scriu pe tabl $unul dup$ altul multe cu-
vinte care luate împreun $n-au nici un sens iei sunt pu is$re in$
aceste cuvinte .a.m.d. Aceste experimente, care au drept scop s $
constate legile memoriei, sunt efectuate ast $zi în num $rfoarte mare.
Aici a rezultat iar $iceva care este înregistrat acum sub form $tiin i-
fic$,drept legi. Dup$ cum, de pild $,în fizic $se înregistreaz $legea
lui Gay-Lussac sau altele, tot astfel se urm $rete s$fie înregistrate
asemenea legi iîn pedagogia sau psihologia experimental $.G$si i
explicat, de pild $,într-un mod foarte erudit, un lucru ce se spune cu
privire la o anumit $dorin $ a tiin ei, care este cu totul îndrept $ it$,
ianume c $exist $mai multe forme ale memoriei: în primul rând,
memoria care asimileaz $uorsau greu; în al doilea rând, memoria
care reproduce u or sau greu. A adar, mai întâi este chinuit un sub-
iect al experimentului pentru a se afla c $exist $oameni care asimi-
leaz$uorioameni care asimileaz $greu ceva, apoi este chinuit un
88alt subiect al experimentului pentru a se afla c $exist $oameni care î i
amintesc u orioameni care î iamintesc greu ceea ce i-au însu it.
Aadar, s-a cercetat c $exist $forme ale memoriei care indic $oasimi-
lare u oar$sau grea, apoi unele care indic $oevocare, o reproducere
uoar$sau grea a materialului însu it. În al treilea rând, exist $nite
forme ale memoriei pe care le putem numi fidele iexacte, în al pa-
trulea rând, o memorie cuprinz $toare, în al cincilea rând, o memorie
durabil $sau suficient $,spre deosebire de aceea care uit $uor. – A a
ceva corespunde foarte bine dorin ei de sistematizare a tiin ei actua-
le. Avem acum rezultatul tiin ific. Putem spune: Ce s-a cercetat din
punct de vedere tiin ific, în cadrul unei psihologii exacte, cu privire
la formele memoriei? itim: În primul rând, exist $oform $ame-
moriei care asimileaz $uorsau greu, în al doilea rând, una care re-
produce u orsau greu, în al treilea rând exist $omemorie fidel $sau
exact $,spre deosebire de o memorie infidel $sau inexact $,în al pa-
trulea rând o memorie cuprinz $toare, adic $exist $oameni care pot
memora buc $ idelectur $întinse, spre deosebire de unii care nu pot
memora decât buc $ idelectur $demici propor ii, în al cincilea rând,
omemorie durabil $,care poate c $mai p $streaz $dup$ mul iani lu-
crurile însu ite, spre deosebire de una care uit $repede.
În pofida întregului respect datorat modului de cercetare tiin ific,
care maltrateaz $într-un mod plin de d $ruire icu adev $rat foarte
contiincios nenum $ra isubiec i, care lucreaz $în mod foarte ingeni-
os pentru a ajunge la rezultatele lui, pentru ca s $se tie iîn pedago-
gie, dup $ce lucrurile au fost constatate la copii, tot pe calea
psihologiei experimentale, câte feluri de forme ale memoriei trebuie s$distingem, în pofida întregului respect datorat unei asemenea tiin-
e, eu a vrea s $spun, totu i: Cine nu tie, dac $este înzestrat cu un
dram de ra iune uman $s$n$toas$,c$exist $oameni care memoreaz $
uorsau greu, care- iamintesc ceva u orsau greu, apoi oameni care
povestesc în mod fidel iexact, spre deosebire de al ii care încurc $
totul când repovestesc; c $exist $oameni cu o memorie cuprinz $toare,
care pot memora o povestire lung $,spre deosebire de al ii care nu
pot re ine decât una scurt $,ic$exist $,deasemenea, oameni care
89pot ine minte un lucru foarte mult timp, ani de zile, ioameni care
dup$ optzile au uitat totul? Aceasta este, totu i, o în elepciune destul
de veche a ra iunii umane s $n$toase! Totu i, acest lucru este cercetat
iar$iîn cadrul unei tiin ecare inspir $tot respectul, c $ci metodele
pe care le folose te ea sunt foarte ingenioase, acest lucru nu poate fi
negat câtu idepu in.
Acum, noi putem spune dou $lucruri: În primul rând, c $în proce-
sul de predare ieducare e mai bine s $cultiv $m, înainte de toate,
ra iunea uman $s$n$toas$,decât s-o implic $mîn asemenea experi-
mente, care îi dezvolt $,ce-i drept, foarte mult agerimea, dar n-o vor
face s $se apropie de specificul individualit $ ilor copiilor. Dar putem
spune ialtfel: Lucrurile stau deja r $ucu epoca noastr $,dac$trebuie
s$presupunem c $aceia din care vrem s $facem dasc $li ieducatori
au atât de pu in$ra iune uman $s$n$toas$,încât trebuie s $afle abia
pe un drum atât de ocolit un lucru ca acesta, c $exist $diverse feluri
de memorie, a acum am ar $tat adineaori. Aceste lucruri pot fi consi-
derate, f $r$discu ie, ni te simptom a ceea ce a devenit cultura noas-
tr$spiritual $.
Trebuia s $v$atrag odat $aten ia asupra acestor lucruri. C $ci vi se
va întâmpla ca cineva s $v$spun $:Ei bine, v-a iangajat la aceast $
coal$Waldorf. Aceasta este o institu ie absolut diletant $,care nu
vrea s $tie nimic despre cea mai mare cucerire a epocii noastre: de-
spre metoda experimental $în psihologie. Adâncirea în aceast $meto-
d$experimental $din psihologie este ceva de specialitate, pe când
ceea ce se face, din punct de vedere didactic, la coala Waldorf este
cea mai curat $cârp$ceal$!-Va trebui s $ajunge is$v$da iseama c $
uneori ve iavea nevoie s $recunoa te ileg$turile dintre tiin $ – care
nu trebuie deloc respectat $mai pu in – iceea ce trebuie s $cl$dim pe
baza unei pedagogii ididactici l $untrice, care, în compara ie cu ra-
porturile exterioare pe care le cunoa tem prin experimente, reprezin-
t$opreocupare l $untric $,plin$deiubire, fa $ de copil. Sigur, acest
din urm $aspect n-a disp $rut cu totul; el domne te chiar mai mult
decât se crede. Dar el domne te în pofida a ceea ce se urm $rete s$
se impun $tot mai mult drept pedagogie tiin ific$.Într-o anumit $
90privin $,este adev $rat c$practica tiin ific$poate, ce-i drept, s $dis-
trug$mult în prezent, dar ea n-are, totu i, puterea de a alunga întrea-
ga ra iune uman $s$n$toas$.Tocmai de la aceast $ra iune uman $
s$n$toas$vrem noi s $pornim i, dac $ocultiv $mîn mod just, ea va
face s $ia na tere o leg $tur$interioar $cu ceea ce trebuie s $realiz $m
în cadrul înv $ $mântului. Trebuie s $devenim con tien idefaptul c $
tr$im în zorii unei noi epoci is$nep$trundem bine de acest lucru.
Pân$la mijlocul secolului al 15-lea s-a men inut ceea ce ne-a prove-
nit de la epoca greac $ilatino-roman $icare, dup $mijlocul secolu-
lui al 15-lea, este ceva ce doar se târ $te în urma noastr $.Dar cei
care tr $iesc în aceast $dispozi ie mai au înc $,în anumite straturi sub-
terane ale con tien ei lor, tendin ade a se întoarce tot mereu la epoca
greco-latin $,pecare, a acum a existat ea la vremea ei, o putem ad-
mira pe deplin, dar a c $rei continuare nu mai este viabil $în epoca
noastr $.Gândi i-v$numai ce mul umit de sine este ast $zi omul care a
înv$ at ceva, dac $v$poate explica acest lucru: Cel care educ $în
mod just nu are voie, când se uit $la poezii, s $se uite numai la ritm,
la rim $,el trebuie s $comenteze în mod concret, s $-i fac $pecopii s $
în eleag $sensul, iabia dup $ce i-a f $cut în mod concret s $în eleag $
sensul va realiza iceea ce omul trebuie s $-iînsueasc$drept activi-
tate. C $ci – a ava spune un asemenea om, dup $ce a explicat mult $
vreme c $trebuie s $pornim de la sens – deja vechiul latin spunea:
Rem tene, verba sequuntur… Dac $ai în eles chestiunea, cuvântul va
urma de la sine -. Aceasta este un comportament tactic pe care îl ve i
întâlni ast $zi la mul ioameni care cred c $au înv $ at foarte multe, c $
au dep $it foarte mult diletantismul, dac $ in mai întâi o prelegere,
drept înalt $în elepciune a prezentului, idup$ aceea spun: Deja b $-
trânul latin spunea… – idac$opoate spune chiar pe grece te, atunci
oamenii cred cu atât mai mult c $asta e ceva cu totul deosebit. Pentru
cea de-a patra epoc $decultur $post-atlantean $afost bine s $te com-
por iaa, pentru epoca noastr $aaceva nu se mai potrive te. Grecul
nu i-a trimis mai întâi copiii la gimnazii vechi, unde s $înve e, de
pild$,vechea limb $egiptean $,el i-a pus s $înve elimba greac $.As-
91t$zi, îns $,noiîi introducem pe oameni mai întâi în limbile vechi.
Aici avem de-a face cu un lucru care trebuie s $fie în eles.
92CONFERIN AAAPTEA
Stuttgart, 28 august 1919
Cu privire la didactic $se vor ivi unele greut $ i, pe care coala
dvs., conform cu natura ei, va trebui s $le aib $la început în comun cu
colile de la ar$.colile de la ora ,care în zilele noastre n-au meto-
de prea bune sau au ni te metode n $scocite iprin aceasta distrug
destule lucruri bune care ar putea fi con inute în aceste metode, aces-
te coli de la ora au, pe de alt $parte, ceva bun prin faptul c $au la
dispozi ie într-o m $sur$suficient $mijloacele didactice, ianume
mijloacele didactice pentru fizic $,pentru chimie, pentru istoria natu-
ral$.În cazul pedagogiei pentru coala elementar $este la fel ca în
cazul pedagogiei pentru treptele superioare sau ca în cadrul cercet $rii
tiin ifice: Pe când colile de la ora au ni te metode mai pu in bune –
cu toate c $nutrebuie deloc s $trecem cu vederea bun $voin apeda-
gogilor mai noi de a c $uta s $g$seasc $nite metode bune -, fiind în-
zestrate, îns $,în schimb, din bel ugcu mijloace didactice, colile de
la ar$au ast $zi, uneori, în cazul în care dasc $lii n-au fost prea mult
perverti iprin faptul c $au fost trimi ila ar$din mijlocul culturii
or$eneti, au ast $zi, uneori, metode didactice mai bune, fiind îns $
mai pu in dotate cu mijloace didactice. Cei care caut $în zilele noas-
tre s$se orienteze în mod just în leg $tur$cu problemele iconcep ii-
le epocii, aceia nu au laboratoare, nu au la dispozi ie mijloacele
necesare pentru a face experien e, iar cei care au la dispozi ie din
belug, în cadrul universit $ ilor .a.m.d., mijloacele necesare, au me-
todele tiin ifice cele mai pu in rodnice. Trebuie s $spunem, de pild $
-c$ci aceast $situa ie domne te deja de mult $vreme în tiin $:Ce ar
fi putut deveni filosofia schopenhauerian $,care acum este doar un
fel de diletantism filosofic, dac $,depild$,lui Schopenhauer i-ar fi
stat la dispozi ie toate acele mijloace de care dispui când e ti mai
mult$vreme conferen iar la o universitate icât de pu in din spiritul
93schopenhauerian eman $,propriu-zis, ast $zi de la conferen iarii uni-
versitari, care au la dispozi ia lor mijloace din bel ug!
Atunci va trebui s $apela iîn multe cazuri la inventivitatea dvs.
Va trebui s $v$ajuta icu unele mijloace simple pentru lucruri pentru
care colile de la ora obinuite au mijloace auxiliare din bel ug.
Poate c $tocmai acest lucru va da via $ pred $rii dvs., dar, în anumite
domenii, va iface ca predarea s $fie, într-adev $r, foarte anevoioas $.
Ve iajunge s $sim i iaceasta în mod cu totul deosebit atunci când
ve ifi trecut cu copiii de vârsta de 9 ani icând nu pute imerge mai
departe cu predarea, decât dac $ave ila dispozi ie suficiente mijloace
didactice. Atunci ve ifi nevoi is$înlocui iunele lucruri prin desen,
printr-o pictur $simpl $,elementar $,lucruri pe care, dac $a iavea
condi iile ideale, nu le-a iprezenta prin desen sau pictur $,ci prin
contemplarea obiectului însu i.
Am f $cut aceast $observa ie înc $dela început, din cauz $c$a
dori s $v$vorbesc ast $zi despre tranzi ia, privit $din punct de vedere
didactic, de care trebuie s $ inem seama atunci când copiii se apropie
de vârsta de 9 ani. Vom în elege planul didactic, în aceast $privin $,
numai dac $ne-am preg $tit atât de mult din punct de vedere didactic,
încât am în eles fiin aindividual $acopilului aflat între 7 i15ani.
Avrea s $ilustrez pentru dvs., ca dasc $li, ceea ce va trebui s $apli-
ca iîn predare, în leg $tur$cu aceasta – desigur, întrucâtva altfel, într-
un mod mai elementar, care s $fie în eles de copii -, tocmai atunci
când copiii se afl $între 9 i10ani. La unii copii, acest moment este
atins deja înainte de a împlini 9 ani, la al ii, el apare mai târziu, dar,
în medie, ceea ce am de gând s $v$istorisesc începe o dat $cu împli-
nirea vârstei de 9 ani.
Când ne apropiem de aceast $perioad $avie ii, va trebui s $sim im
necesitatea de a introduce ipredarea unor elemente de istorie natu-
ral$.Înainte de acest moment le vom prezenta copiilor elementele de
istorie natural $sub form $narativ $,aacum am vorbit eu ieri la
seminar despre raportarea lumii animale iacelei vegetale la om.
Înainte de aceast $vârst $îi vom prezenta copilului elementele de is-
torie natural $sub form $mai mult narativ $,descriptiv $.Dar predarea
94propriu-zis $acuno tin elor de istorie natural $nuva trebui s $încea-
p$înainte ca Rubiconul vârstei de 9 ani s $fi fost dep $it.
Aici este de mare importan $ s$tim c $,dac$nuîncepem cu ex-
plica iile despre om, distrugem din temelii ceea ce trebuie s $stimu-
l$mîn copil prin predarea tiin elor naturii. Dvs. ve ispune, poate, i
pe bun $dreptate: Copilului care a împlinit 9 ani îi vom putea spune
prea pu ine lucruri legate de istoria natural $aomului. Dar, oricât de
pu in ar fi, pu inul pe care i-l pute iprezenta copilului în leg $tur$cu
omul s $i-l prezenta ica preg $tire pentru tot restul pred $rii cuno tin-
elor de istorie natural $.Va trebui s $ti i, când ve iface acest lucru,
c$în om avem un fel de sintez $atuturor celor trei regnuri ale natu-
rii, c $celelalte trei regnuri ale naturii sunt sintetizate în om pe o
treapt $superioar $.Nu va trebuie s $-i spune icopilului acest lucru,
dar, prin felul cum v $ve iordona materialul, va trebui s $face ica în
copil s $ia na tere un sentiment al faptului c $omul este o asemenea
sintez $atuturor celorlalte regnuri ale naturii. Ve ireuis$realiza i
acest lucru dac $ve idadiscu iei despre om ponderea necesar $,dac$
în felul cum trata iacest subiect ve iface ca în copil s $ia na tere
impresia importan ei omului în cadrul întregii ordini a lumii. Poate
c$ve iîncepe, cu copilul care a împlinit 9 ani, s $descrie iforma ex-
terioar $aomului. Îi ve iatrage aten ia asupra principalei împ $r iri a
omului în cap, trunchi imembre, dar va trebui s $ave iîn vedere mai
mult aspectul exterior, forma exterioar $.Va fi bine dac $ve iface s $
se nasc $în copil, apelând la epoca de desen anterioar $,oreprezenta-
re a ceea ce este esen ial la forma uman $:afaptului c $aici capul e
sferic, c $partea de jos e pu in turtit $ic$st$cu aceast $parte pe
trunchi, c $el este, a adar, o sfer $aezat$petrunchi. E bine s $trezim
în copil aceast $reprezentare. Ea face s $se trezeasc $,totodat $,unele
elemente ale sim irii ivoin ei, c$ci copilul începe s $vad$capul sub
aspect artistic, pornind de la forma lui sferic $.Acest lucru este im-
portant. Prin aceasta, dvs. ac iona iasupra omului întreg, nu numai
asupra intelectului s $u.Dar apoi, c $uta is$trezi iîn copil reprezen-
tarea c $trunchiul este, într-un anumit fel, un fragment de cap. C $u-
ta is$trezi iîn copil aceast $reprezentare cu ajutorul unui desen,
95spunându-i: Capul e sferic. Dac $extragi o parte din sfer $(partea ha-
urat$adesenului) iop$strezi, iar restul îl acoperi, astfel încât din
Soare s $r$mân$Luna, vei ob ine forma esen ial$atrunchiului. –
Ar fi bine dac $a imodela din cear $sau din aluat fr $mântat o sfer $,
dac$a iextrage ceea ce este ha urat ia iîmpiedica Luna s $devin $
cu adev $rat sferic $în configura ia ei, pentru a trezi, într-adev $r, în
copil o asemenea reprezentare a faptului c $trunchiul uman este un
fragment de sfer $.Iar în ceea ce prive te membrele, c $uta is$trezi i
reprezentarea c $ele sunt ata ate de trunchi ic$au fost înfipte în el.
Aici, copilul nu va putea în elege unele lucruri, dvs. face i, totu i, în
mod energic, s $ia na tere reprezentarea c $membrele sunt înfipte în
organismul uman. În acest loc nu ave ivoie s $merge imai departe,
pentru c $membrele se prelungesc înspre interior în prefigur $rile
morfologice ale omului isunt legate aici de organele digestive ide
reproducere, care nu sunt decât o prelungire înspre interior a mem-brelor. Dar dvs. face iîn mod energic s $ia na tere în copii aceast $
reprezentare, c $membrele sunt înfipte în organism din exterior. Prin
aceasta, copilul dobânde te mai întâi o reprezentare despre forma
uman $.
96Încerca iapoi s $trezi iîn copil ioprim $reprezentare, chiar dac $
elementar $,afaptului urm $tor: contemplarea lumii este legat $de
sfera capului. Îi putem spune copilului: La cap, tu ai ochii, urechile, nasul, gura. Cu ochii vezi, cu urechile auzi, cu nasul miro i, cu gura
sim igusturile. Cea mai mare parte a lucrurilor pe care le tii despre
lumea exterioar $le tii prin intermediul capului t $u.-Dac$dezvol-
ta iîn continuare acest gând, în copil se na te o reprezentare despre
forma imisiunea deosebit $acapului. Dup $aceea, încerca is$tre-
zi iîn el o reprezentare despre trunchi, spunându-i: Ceea ce tu sim i
cu limba intr $apoi ca hran $în trunchiul t $u,ceea ce auzi cu urechile
intr$ca sunet în trunchiul t $u.Ebine s $trezi iîn copii o reprezentare
despre sistemul de organe al omului întreg, e bine s $-i mai sugera i
copilului c $are în piept organele respiratorii prin care respir $,c$are
în abdomen stomacul prin care diger $.Ebine s $-i suger $maceste
lucruri copilului. iebine, apoi, s $-l punem în continuare pe copil s $
se gândeasc $la faptul c $membrele omului slujesc, pe de-o parte, ca
picioare, mersului, pe de alt $parte, ca mâini, mi c$rilor libere i
muncii. ieste bine s $trezim deja în copil în elegerea pentru deose-
birea dintre serviciul pe care picioarele îl fac corpului omului prin faptul c $-l sus in i-i dau posibilitatea s $lucreze în diferitele locuri
în care trebuie s $tr$iasc$-iserviciul pe care îl fac, în opozi ie cu
ele, bra ele imâinile, cu care omul nu trebuie s $-isus in$propriul
corp, ci cu ajutorul c $rora poate lucra în mod liber. Pe când picioare-
le stau pe sol, mâinile pot fi întinse în aer ca s $lucreze. Într-un cu-
vânt, e bine s $-i atragem copilului aten ia cât mai devreme asupra
deosebirii de esen $ dintre picioarele umane, pe de-o parte, ibra ele
imâinile umane, pe de alt $parte. Ar trebui s $trezim devreme în
copil, pe baz $afectiv $,contien adeosebirii dintre serviciul pe care-l
fac picioarele, prin faptul c $sus in corpul uman, iserviciul pe care-l
fac mâinile ibra ele, prin faptul c $lucreaz $nupentru trupul uman,
ci pentru lume, copiii ar trebui s $fac$aceast $deosebire cât mai de-
vreme, deosebirea dintre serviciul egoist al picioarelor iserviciul
altruist al mâinilor în desf $urarea muncii pentru lumea uman $exte-
rioar $.
97Astfel, elaborând din form $no iunea, ar trebui s $-i oferim copilu-
lui cât mai multe aspecte de istorie natural $despre om. Abia dup $
aceea ve itrece la restul cuno tin elor de istorie natural $,ianume
mai întâi la regnul animal. Aici ar fi bine dac $a iputea aduce în cla-
s$-va trebui s $v$descurca iîntotdeauna cumva -, de pild $,osepie,
un oarece, un miel sau iuncal, ceva din sfera acestor mamifere, iar
apoi, poate, o imagine a omului, ei bine, exemplare umane a iavea
destule, n-a iavea decât s $le prezenta icelorlal iunelev drept obi-
ect uman. Dar trebuie s $v$l$muri iasupra felului cum proceda i
acum. Ve iîncerca s $le face icunoscut $elevilor mai întâi sepia. Le
ve ipovesti despre felul cum tr $iete ea în mare, le ve iar$ta prin
percepere direct $sau prin desen cum arat $,într-un cuvânt, le ve i
face cuno tin $ copiilor cu sepia. Când ve idescrie sepia, copiii vor
sim ic$odescrie iîntr-un mod special. Poate abia mai târziu, când
ve idescrie oarecele, de pild $,copiii vor observa cât de diferit este
felul în care a idescris oarecele de felul în care a idescris sepia.
Trebuie s $c$uta is$dezvolta ila copii acest sim artistic, astfel în-
cât, din felul diferit în care proceda ila descrierea sepiei sau la de-
scrierea oarecelui, s $dezvolte un anumit sim pentru deosebirea
dintre aceste dou $animale. În cazul sepiei, trebuie s $sugera iacest
specific ar $tând c $sepia simte ceva din ceea ce se afl $în ambian a
ei: Dac $adulmec $ceva periculos în ambian $,ea d$drumul imediat
sucului ei de culoare închis $,pentru a se înv $lui într-o aur $,ca s$
alunge din preajm $ceea ce se apropie de ea. Putem spune apoi copi-
lului multe lucruri prin care acesta s $în eleag $c$sepia, când ac io-
neaz$,când se protejeaz $într-un fel oarecare de du manii ei, sau i
când se hr $nete, se comport $întotdeauna a acum se comport $
omul, de pild $,atunci când m $nânc $ceva sau când se uit $la ceva:
Când omul m $nânc $ceva, el simte un gust – o senza ie care i se
transmite prin limba sa, prin organul gustului. Iar ochiul omului sim-te în permanen $ nevoia s $priveasc $înspre lumin $;când face asta, el
se poate confrunta cu lumina. Prin faptul c $organele gustative ale
omului vor s $simt$gustul, ele preiau ceea ce sluje te hr$nirii. Încer-
ca i, aadar, s $descrie isepia în a afel încât copilul s $simt$din
98descrierea dvs. senzitivitatea sepiei, facultatea ei subtil $de-a percepe
lucrurile din ambian $.Va trebui s $v$elabora iodescriere artistic $
asepiei, astfel încât copiii s-o poat $în elege cu adev $rat cu ajutorul
acestei descrieri artistice.
Descrie iapoi oarecele. Descrie ifaptul c $are un bot ascu it, c$
la acest bot ascu it pot fi observate, mai întâi, ca ceva ce sare foarte
tare în ochi, must $ ile, c $,pelâng$acestea, la bot mai pot fi obser-
va idin ii incisivi, de sus idejos, care ies în eviden $;descrie iapoi
urechile mari ale oarecelui; ajunge is$descrie idup$ aceea trun-
chiul, corpul cilindric al oarecelui ip$rul fin, m $t$sos. Trece iapoi
la descrierea membrelor, a picioru elor de dinainte, mai mici, a pici-
oruelor din spate, ceva mai mari, lucru care-i d $oarecelui posibili-
tatea s $sar$bine. El mai are o coad$ acoperit $cu solzi, care este mai
pu in p$roas$.Aici atrage icopilului aten ia asupra faptului c $oare-
cele, dac $se ca $r$undeva sau vrea s $cuprind $ceva cu l $bu ele din
fa $,se sprijin $pecoad $,pecare oarecele o poate folosi foarte bine,
tocmai fiindc $este mai sensibil $în interior iaceasta din cauz $c$
nu are p $r, ci solzi. Într-un cuvânt, ve iîncerca s $-i descrie icopilu-
lui oarecele, construind ideast$dat$formele oarecelui în mod
artistic. ive ireuis$-l construi iîn acest mod artistic, dac $ve i
trezi în copil o reprezentare a faptului c $,pentru toate mi c$rile pen-
tru care sepia nu are nevoie de asemenea organe înfipte în corp, oa-
recelui îi sunt necesare asemenea organe înfipte în corp. Sepia este sensibil $prin ea îns $i, prin corpul ei, de aceea nu are nevoie de ni -
te pavilioane ale urechii a ademari ca cele ale oarecelui. Ea se afl $
într-o asemenea leg $tur$cu mediul ambiant, încât poate s $introduc $
hran$în ea îns $if$r$botul ascu it pe care-l are oarecele. Sepia, de
asemenea, nu are nevoie de ni te membre atât de mari înfipte în corp,
cum are oarecele, pentru c $-ipoate folosi însu itrupul ca s $înain-
teze prin ap $.Face iosintez $bun$ aceea ce vre is$-l înv $ a ipe
copil, prin înve mântarea artistic $:faptul c $sepia se manifest $mai
pu in prin organele-membre ale sale, c $ea se manifest $mai mult
prin însu itrupul ei.
99Trebuia s $v$descriu mai întâi toate aceste lucruri, pentru ca dvs.
s$le transpune iapoi în predarea, c $ci trebuie s $fi icontien ide
ceea ce e necesar s $introduce imai târziu în mod mai mult incon ti-
ent în predarea modelat $artistic. Într-un cuvânt, descrie ioarecele
în aafel încât s $trezi itreptat în copil sentimentul: oarecele este
în întregime structurat în a afel încât s $slujeasc $prin membrele
sale vie ii trunchiului. L $muri i-l apoi pe copil iîn privin aacestui
lucru: La urma urmelor, imielul este astfel structurat încât s $slu-
jeasc $vie ii trunchiului cu membrele lui, icalul este în a afel struc-
turat încât, dac $tr$iete în s $lb$ticie, s $poat$sluji cu membrele lui
vie ii trunchiului. Face i-l pe copil s $în eleag $,depild$,urm$torul
lucru: Uite, oarecele are ni te din ifoarte ascu i i, ace ti din itrebu-
ie s$fie ascu i iit$ioi, altfel oarecele n-ar putea s $road$obiecte-
le, aacum trebuie s-o fac $pentru a se hr $ni, pentru a- iface cu ei
chiar g $uri în care s $locuiasc $.Din aceast $cauz$,el trebuie s $-i
foloseasc $în permanen $ din ii. Totu i, la oarece lucrurile sunt ast-
fel organizate încât din ii, la fel ca iunghiile noastre, s $creasc $me-
reu din l $untru în afar $,în aafel încât oarecele s $primeasc $în
permanen $ înlocuitorul interior pentru substan adin ilor. Putem ve-
dea acest lucru în special la din i, care sunt iei nite organe ata ate
de restul organismului, putem vedea c $ei sunt astfel f $cu iîncât
trunchiul oarecelui s $poat$tr$i.
În acest fel a itrezit în copil o reprezentare viguroas $,chiar dac $
elementar $,bazat $pe sentiment, despre sepie, ia imai trezit în el o
reprezentare viguroas $despre alc $tuirea oarecelui. iacum trece i
din nou la alc $tuirea omului. Îl face ipecopil s $în eleag $urm$torul
lucru: Dac $vom c $uta acum la om ceea ce-l face cel mai mult s $se-
mene cu sepia, vom fi condu i, ciudat lucru, la capul uman. La om,
cel mai asem $n$tor cu sepia este capul. Faptul c $oamenii î iconsi-
der$capul ca partea cea mai des $vârit$afiin ei umane este o preju-
decat $.Ce-i drept, capul are o alc $tuire foarte complicat $,dar el nu
este, de fapt, altceva decât o sepie metamorfozat $;vreau s $spun, un
animal inferior metamorfozat, c $ci capul uman se comport $fa $ de
ambian asa într-un mod asem $n$tor aceluia în care se comport $fa $
100ambian alor animalele inferioare. Iar prin trunchiul s $u,omul se
aseam $n$cel mai mult cu animalele superioare: oarece, miel, cal.
Numai c $,în timp ce sepia î ipoate între ine întreaga existen $ prin
capul ei, omul n-ar putea face acest lucru. Capul trebuie s $fie aezat
pe trunchi is$odihneasc $peacesta, el nu se poate mi ca în mod
liber, sepia îns $,care, propriu-zis, este în întregime cap inimic al-
tceva, se mi c$liber prin ap $.-Trebuie s $reui is$-i face ipecopii
s$dezvolte un sentiment al faptului c $animalele inferioare sunt ni te
capete care se mi c$în mod liber, numai c $înc$nusunt a ades$vâr-
ite cum este capul uman. itrebuie s $trezi iîn copii un sentiment al
faptului c $animalele superioare sunt, în principal, trunchi ic$natu-
ra a pl $smuit în mod rafinat organele, în principal, pentru satisface-
rea nevoilor trunchiului, ceea ce este mult mai pu in cazul la om; în
privin atrunchiul s $u,el este mult mai imperfect decât animalele
superioare.
Trebuie apoi s $facem ca în copii s $ia na tere un sentiment în le-
g$tur$cu acele p $r iprin care omul este cel mai des $vârit, în ceea
ce prive te forma exterioar $.El este cel mai des $vârit, în ceea ce
prive te forma exterioar $,prin membrele sale. Dac $urm$ri ianima-
lele superioare pân $sus, la maimu $,ve iconstata c $membrele ante-
rioare înc $nusunt prea diferite de cele posterioare ic$,în general,
cele patru membre au, în esen $,func ia de a sus ine trupul, de a-l
face s $se deplaseze .a.m.d. Aceast $diferen iere minunat $amem-
brelor în picioare imâini apare de-abia la om iea se contureaz $
deja în predispozi ia pentru mersul organizat pe vertical $,odat$cu
predispozi ia pentru inuta organizat $pevertical $.Nici una dintre
speciile de animale nu este atât de perfect pl $smuit $în ceea ce pri-
vete organizarea membrelor, ca omul.
Intercala iapoi o descriere cât se poate de expresiv $abra elor i
mâinilor umane: Cum acestea au fost eliberate de func ia de sus inere
aorganismului, cum mâinile nu intr $în atingere cu p $mântul pentru
scopuri ce in de corp, cum ele sunt transformate în a afel încât s $
apuce obiectele, s $poat$munci. ipeurm$trece ila aspectul voli-
tiv-moral. C $uta is$trezi iîn copil pe cale afectiv $,nuîn mod teore-
101tic, o reprezentare puternic $:Tu iei, de pild $,creta în mân $ca s$
scrii; tu po is$iei creta în mân $numai datorit $faptului c $mâna ta
este transformat $în aafel încât s $poat$munci, c $numai trebuie s $
sus in$trupul. În ceea ce prive te bra ele, animalul nu poate fi lene ,
pentru c $,defapt, el nu are bra e. Dac $se vorbe te despre maimu $
ca fiind un animal cu patru mâini, acesta nu este decât un mod de exprimare inexact, c $ci ea are, propriu-zis, patru picioare cu o form $
asem $n$toare mâinilor, inupatru mâini. C $ci, chiar dac $,la urma
urmei, animalele sunt f $cute pentru c $ $rat, totu i, ic$ $ratul e ceva
care sluje te trupului, iar picioarele lor sunt transformate, devenind
asem $n$toare mâinilor, pentru ca prin c $ $rat, s $poat$sprijini tru-
pul. – Pentru ceea ce se petrece în trupul uman, mâinile ibra ele
omului au devenit inutile din punct de vedere exterior, fiind îns $
simbolul cel mai frumos al libert $ ii umane. Nu exist $nici un simbol
mai frumos al libert $ ii umane decât bra ele imâinile umane. Omul
poate lucra prin mâinile sale pentru lumea înconjur $toare i, la urma
urmei, iatunci când se hr $nete, prin faptul c $m$nânc $singur, el
poate lucra pentru sine prin mâini dintr-o voin $ liber $.
În acest fel trezim în copil, încetul cu încetul, prin descrierea se-
piei, a oarecelui sau a mielului sau a calului iaomului însu i, o
puternic $reprezentare impregnat $desim ire, de sentiment, a faptului
c$animalele inferioare au caracter de cap, animalele superioare au
caracter de trunchi, iar omul are caracter de membre. Dac $-l înv $ $m
în permanen $ pe om c $el este cea mai des $vârit$fiin $ din lume
datorit $capului s $u,asta îl duce numai la trufie. Prin aceasta, el î i
însuete f$r$s$vrea reprezentarea c $suntem des $vâri iprin lene,
prin trând $vie. C $ci omul tie, în mod instinctiv, c $,defapt, capul
este un lene ,c$el odihne te pe umeri, c $nuvrea s $se mi te el în-
suiprin lume, c $se las $purtat de membre. inueste adev $rat c$
omul este, propriu-zis, fiin acea mai des $vârit$datorit $capului,
datorit $trândavului cap, ci el este fiin acea mai des $vârit$datorit $
membrelor sale care sunt integrate lumii imuncii în lume. Dvs. îl
face ipeommai moral în cel mai adânc str $fund al fiin ei sale, dac $-
lînv$ a ic$nueste des $vârit prin lene ulcap, ci prin membrele ac-
102tive. C $ci acele fiin ecare sunt numai cap, a acum sunt animalele
inferioare, trebuie s $-imite ele înse icapul, iar acele fiin ecare- i
folosesc membrele numai în serviciul trunchiului, ca animalele su-perioare, sunt mai nedes $vârite în compara ie cu omul tocmai prin
faptul c $membrele lor sunt mai pu in f$cute spre folosire liber $de-
cât sunt membrele omului; ele sunt alc $tuite deja în a afel, încât s $
slujeasc $unui anumit scop, ele slujesc pretutindeni trunchiului. La
om, una dintre perechile de membre, mâinile, este situat $în întregi-
me în sfera libert $ ii umane. Dvs. ve iface ca în om s $ia na tere un
sentiment s $n$tos fa $ de lume numai dac $trezi iîn el reprezentarea
c$este des $vârit datorit $membrelor sale, nu datorit $capului s $u.
Pute irealiza foarte bine acest lucru prin descrierea comparativ $a
sepiei, a oarecelui sau a mielului sau a calului iaomului. Prin
aceasta, ve iobserva, totodat $,c$atunci când descrie iceva dintr-un
regn al naturii n-ar trebui s $-l uita iniciodat $peom, c $ci în om se
reunesc toate activit $ ile din natur $.De aceea, când descriem ceva
din natur $ar trebui s $-l avem întotdeauna în fundal pe om. itot de
aceea, atunci când, dup $ce copilul a împlinit vârsta de 9 ani, trecem
la predarea cuno tin elor de istorie natural $,ar trebui s $pornim de la
om.
Acela care-l observ $pe om când este copil va constata c $exact
între 9 i10ani cu omul se întâmpl $ceva. Ceva ce nu se contureaz $
atât de clar ca primul început al acestui proces la o vârst $anterioar $
acopilului. Când copilul începe, într-un mod ceva mai con tient, s $-
imite membrele, s $mearg $,adeseori cu stâng $cie, când începe s $-
imite bra ele imâinile într-un mod plin de sens, avem aproxima-
tiv momentul în care copilul începe s $devin $întrucâtva con tient de
eul s $u, iar mai târziu el î iva aminti numai de lucrurile care s-au
întâmplat începând din acest moment, nu de ceea ce s-a petrecut îna-inte. Dac $observa ic$,în mod normal – acest lucru e diferit la dife-
ri icopii -, omul începe s $spun $“eu” la aceast $vârst $,chiar ceva
mai târziu, pentru c $trebuie s $se fi dezvoltat mai întâi activitatea de
vorbire, a adar, elementul voin $,deaici pute ivedea c $în acest
moment apari ia în om a con tien ei de sine poate fi observat $în
103mod clar, pe când acea schimbare care se petrece cu privire la
contien adesine a omului în jurul împlinirii vârstei de 9 ani nu poa-
te fi observat $atât de bine. Aici, con tien adesine se fortific $;aici
putem observa cum copilul prime te cu mult mai mult $în elegere
ceea ce-i spunem despre deosebirea dintre om ilume. Înainte de a
trece Rubiconul vârstei de 9 ani, copilul este înc $mult mai unit cu
lumea înconjur $toare decât dup $ce intr $în aceast $perioad $.Apoi,
copilul se distinge mult mai mult de lumea înconjur $toare. De aceea,
acum putem începe s $-i vorbim pu in copilului despre suflet iel nu
ne va mai asculta a alipsit de în elegere ca înainte de a fi împlinit
vârsta de 9 ani. Într-un cuvânt, con tien adesine a copilului devine
mai profund $,se fortific $imai mult, o dat $cu împlinirea vârstei de
9ani.
Cel care are un sim pentru asemenea lucruri va observa c $,înce-
pând cu aceast $vârst $,copilul începe s $se foloseasc $decuvinte
într-un mod mult mai l $untric decât înainte, c $el începe s $devin $
mult mai con tient de faptul c $ele sunt ceva care ia na tere din inter-
iorul s $u.În zilele noastre, când oamenii se preocup $mult mai mult
de cele exterioare decât de cele interioare, tocmai aceast $schimbare
din jurul vârstei de 9-10 ani este mult prea pu in observat $.Dar edu-
catorul trebuie s $-iîndrepte aten ia spre acestei schimb $ri. De ace-
ea, îi ve iputea vorbi copilului dintr-o cu totul alt $dispozi ie
fundamental $,dac$-i ve ipreda abia dup $acest moment cuno tin e
de istorie natural $-care, de fapt, întotdeauna trebuie s $-l compare pe
om cu celelalte regnuri ale naturii. Dac $înainte, când omul mai era
înc$strâns unit cu natura, îi puteam vorbi copilului numai sub form $
narativ $despre lucrurile care se înva $ în cadrul tiin elor naturii,
acum, dup $împlinirea vârstei de 9 ani, putem pune în fa acopilului
sepia, oarecele sau mielul sau calul iomul, iavem voie s $vorbim
cu el idespre rela iile cu forma uman $.Mai înainte, dvs. v-a iizbi
de ceva care este de neîn eles pentru copil, dac $a ivrea s $raporta i
la sepie ceea ce ine de cap, dac $a ivrea s $pune iîn leg $tur$cu
oarecele ceea ce ine de existen atrunchiului idac$a ivrea s $c$u-
ta iîn membrele umane ceea ce-l ridic $peomdeasupra celorlalte
104regnuri ale naturii. idvs. chiar trebuie s $folosi iacum ceea ce v $
aduce în întâmpinare aici vârsta special $acopilului, deoarece, chiar
dac$folosi iorele de tiin ele naturii în felul pe care l-am sugerat,
ve iintroduce mai târziu în sufletul copilului ni te no iuni morale
foarte solide, care nu pot fi cl $tinate. No iunile morale nu le introdu-
cem în sufletele copiilor apelând la intelect, ci apelând la sentiment ila voin $.Dar la sentiment ila voin $ vom putea apela dac $vom
îndrepta gândurile isentimentele copilului asupra faptului c $el în-
suieste întru totul om numai atunci când î ifolose te mâinile pentru
alucra în folosul lumii, c $prin aceasta este el fiin acea mai des $vâr-
it$,ic$exist $oleg$tur$între capul uman isepie iîntre trunchiul
uman ioarece sau oaie sau cal. Prin faptul c $se simte astfel inte-
grat în ordinea naturii, copilul î iasimileaz $nite sentimente datorit $
c$rora mai târziu va ti cu adev $rat c$este om.
Dvs. pute is$di în sufletul copilului acest element moral deosebit
de important dac $v$ve istr$duis$modela ipredarea tiin ele natu-
rii în a afel încât copilul s $nusimt$deloc c $vre is$-l îndopa icu
moral $.Dar nu ve itransmite copiilor nici m $car o urm $demoralita-
te dac $v$ve i ine orele de tiin ele naturii independent de om, de-
scriind sepia separat, oarecele sau mielul sau calul separat, ichiar
pe om descriindu-l separat, folosind în principal numai explica ii
verbale. C $ci pe om nu-l pute idescrie decât dac $-l compune idin
toate celelalte organisme iactivit $ iale naturii. Acest lucru îl admi-
ra Schiller la Goethe :concep ia despre natur $alui Goethe consta, în
mod naiv (în sensul de “elementar” – n.t.), în a-l compune pe om din toate buc $ ile izolate ale naturii, a acum se exprim $el în frumoasa
scrisoare pe care i-a scris-o lui Goethe la începutul anilor ‘90 ai seco-lului al XVIII-lea. Eu am adus-o în repetate rânduri în centrul aten i-
ei, deoarece ea con ine ceva ce ar trebui s $se integreze în întregime
culturii noastre: con tien adespre sinteza întregii naturi în om.
Goethe exprim $în repetate rânduri acest lucru în felul urm $tor:
Omul e situat pe culmea naturii iacolo se simte, la rândul lui, drept
oîntreag $natur $.Sau Goethe se exprim $iaa: Întreg restul lumii
ajunge, de fapt, la con tien adesine în om. – Dac $parcurge iscrieri-
105le mele, ve ig$si citate peste tot asemenea maxime ale lui Goethe.
Nu le-am citat pentru c $mi-au pl $cut mie, ci pentru c $asemenea idei
ar trebui s $se integreze con tien ei epocii. De aceea îmi pare întot-
deauna foarte r $uc$unadintre scrierile cele mai importante de pe-
dagogie a r $mas, de fapt, absolut necunoscut $sau cel pu in
nerodnic $în cadrul activit $ ii pedagogice propriu-zise. C $ci Schiller
aînv$ at o bun $pedagogie în contact cu autoeduca ia naiv $alui Go-
ethe iarev$rsat aceast $pedagogie în scrierea sa “Scrisori despre
educa ia estetic $aomului.” În aceste scrisori se afl $idei pedagogice
nespus de rodnice; numai c $trebuie s $gândim dincolo de ele is$
gândim în mod consecvent mai departe ceea ce este con inut în ele.
Schiller a ajuns la toate acestea prin concep iile lui Goethe. Gândi i-
v$numai la faptul c $Goethe, ca un fragment de cultur $,dac$m$pot
exprima astfel, care a fost transpus în natur $,af$cut opozi ie din cea
mai fraged $copil $rie fa $ de principiile educative din ambian asa.
Goethe nu l-a putut separa niciodat $peomdemediul înconjur $tor.
El l-a considerat întotdeauna pe om în leg $tura lui cu natura is-a
sim it ca om una cu natura. De aceea, de pild $,orele de pian nu i-au
pl$cut, cât $vreme i-au fost predate în mod cu totul izolat de natura
omului. El a început s $manifeste interes pentru orele de pian de-abia
când i-a fost explicat $activitatea fiec $rui deget, când a auzit: Acesta
este “degetul mare” (“Däumerling”?), acesta este “degetul ar $t$tor”
(“Deuterling”?) .a.m.d., icând a tiut cum se folosesc degetul mare
idegetul ar $t$tor (“Däumerling” i“Deuterling”) când cânt $mla
pian. El voia s $-l tie întotdeauna pe întregul om cuib $rit în întreaga
natur $.iînc$unlucru – l-am amintit ipeacesta adeseori: La vârsta
de 7 ani, el î iconstruie te un altar propriu închinat naturii, ia în
acest scop un suport pentru note al tat $lui s$u,pune peel plante din
ierbarul tat $lui s$uiminerale, iar deasupra tuturor acestora o lumâ-
nare cu miros parfumat, apoi capteaz $cu o lup $razele soarelui de
diminea $,pentru a aduce prin aceasta o jertf $marelui zeu al naturii:
oopozi ie fa $ de ceea ce c $utau cei mari s $-i ofere prin educa ie.
Goethe s-a manifestat întotdeauna ca un om care voia s $fie educat
aacum ar trebui s $se educe în epoca modern $.ipentru c $Goethe
106era astfel, dup $ce s-a educat mai întâi în acest sens, de aceea i-a pl $-
cut atât de mult lui Schiller iapoi Schiller a scris în scrisorile sale
despre educa ia estetic $exact lucrurile care sunt con inute în aceste
scrisori.
B$trânul meu prieten iprofesor Schröer mi-a povestit odat $c$a
trebuit s $ia parte, ca profesor într-o comisie de coal$medie, la un
examen al unor profesori încep $tori ic$el nu putuse preg $ti între-
b$rile la care s $r$spund $în cadrul acestui examen viitorii profesori.
iatunci el le-a cerut s $vorbeasc $despre scrisorile estetice ale lui
Schiller. Ei erau orienta iîn tot felul de domenii, în Platon .a.m.d.,
dar când Schröer a început s $le pun $întreb $ri în leg $tur$cu scriso-
rile estetice ale lui Schiller, ei s-au revoltat! iîn toat $Viena s-a
spus atunci: Schröer i-a întrebat la examen pe profesori despre scri-sorile estetice ale lui Schiller, dar pe alea nu le în elege nimeni! As-
tea sunt lucruri care nu pot fi în elese!
Dar dac $am c $uta unele idei didactice s $n$toase, chiar dac $nu-
mai în rudimentele lor, ar trebui s $neîntoarcem, de pild $,la scrisori-
le lui Schiller despre educa ia estetic $i, de asemenea, la cartea
despre educa ie a lui Jean Paul ,“Levana”. iaceasta con ine extra-
ordinar de multe indica ii practice pentru înv $ $mânt. În epoca mo-
dern$,situa ia s-a mai îmbun $t$ it în privin aanumitor lucruri, totu i,
nu putem spune c $ceea ce ar putea porni de la scrisorile estetice ale
lui Schiller ide la cartea despre educa ie a lui Jean Paul ar intra cu
totul nefalsificat în pedagogie. Lucrurile sunt transpuse întotdeauna pe un teren oarecum schimbat.
Am încercat ast $zi s$v$dau o no iune despre felul cum, începând
de la o anumit $vârst $acopilului, aproximativ de pe la 9 ani, putem
citi dup $caracteristicile vârstei ce avem de f $cut acum în domeniul
educa iei. Mâine vom ar $ta în ce fel trebuie s $folosim anul al 14-lea,
al 15-lea de via $,pentru a-l înv $ apecopil lucrurile ce corespund
fiin ei sale. În acest fel vrem s $neapropiem de cunoa terea felului în
care este împ $r it$întreaga perioad $dintre 7 i15ani iaceea ce
trebuie s $facem în calitate de educatori idasc$li. Din aceasta ia
natere pe urm $planul didactic. În zilele noastre, oamenii pun in ab-
107stracto întrebarea: Cum s $dezvolt $mfacult $ ile copilului? Dar ar
trebui s $nefie limpede: Trebuie s $cunoa tem mai întâi facult $ ile
omului în devenire, dac $este ca propozi ia abstract $:Trebuie s $
dezvolt $mfacult $ ile copilului – s $aib$osemnifica ie concret $.
108CONFERIN AAOPTA
Stuttgart, 29 august 1919
Am spus deja c $noi, bineîn eles, trebuie s $facem compromisuri,
atât cu privire la predarea religiei, cât icu privire la planul didactic,
de vreme ce în zilele noastre exist $legea colar $exterioar $.Totu i,
noi trebuie s $în elegem temeiurile juste, bune, ale planului didactic,
pentru ca s $putem corecta personal, într-un loc sau altul, dac $planul
didactic ne impune ceva neorganic, s $putem corecta, ca s $spunem
aa, “pe sub mân $”.
Pentru a g $si planul didactic just pentru perioada de la 7 la 14-15
ani, e necesar, în general, s $cunoa tem în mod real dezvoltarea copi-
lului în aceast $perioad $.Ieri, noi am scos în eviden $ un moment al
dezvolt $rii, acel moment care se situeaz $între vârsta de 9 i10ani,
aadar, în perioada în care copilul dep $ete vârsta de 9 ani iintr$în
al 10-lea an de via $.Dac$urm$rim, deci, dezvoltarea copilului înce-
pând cu vârsta de 7 ani, traversând al 8-lea an de via $,al 9-lea an de
via $,înainte ca el s $fi atins vârsta de 10 ani, avem undeva acel
punct pe care l-am caracterizat în cadrul dezvolt $rii prin faptul c $am
spus: Acum, con tien aeului se fortific $ise concentreaz $,astfel
încât, începând cu aceast $vârst $,neputem apropia de copil cu no i-
uni de istorie natural $,aacum am povestit ieri în leg $tur$cu sepia
icu oarecele sau cu mielul sau cu calul icu omul. Dar dvs. ve ifi
v$zut c $aici mai trebuie s $ inem seama iderela iile reciproce din-
tre om ilumea înconjur $toare, s $ inem seama de faptul c $omul
este, propriu-zis, sinteza tuturor celorlalte regnuri ale naturii, c $el nu
trebuie izolat în mod net de celelalte regnuri ale naturii. Îi prejudici-em foarte mult omului în devenire dac $nuproced $mîn aafel încât
s$-i atragem mereu aten ia copilului de 10-11 ani, pe calea sim irii,
asupra faptului c $omul are leg $tur$cu natura exterioar $,asupra fap-
tului c $el este o sintez $alumii naturii exterioare.
109Dar pe urm $avem un alt punct important în dezvoltarea copilului,
când omul se afl $între 12 i13ani. În aceast $perioad $se fortific $
spiritual-sufletescul omului, în m $sura în care acest spiritual-
sufletesc este mai pu in subordonat eului. Ceea ce obi nuim s $nu-
mim în tiin aspiritual $corp astral se fortific $ise une te cu ceea ce
numim corp eteric. Dup $cum tim, corpul astral se na te cu adev $rat
ca entitate independent $de-abia la pubertate, dar între 12 i13ani el
transpare prin corpul eteric într-un mod special, impregnându-l i
fortificându-l. Aici avem, a adar, iar $iunpunct important al dezvol-
t$rii. El se manifest $prin faptul c $omul, dac $trat$mîn mod just
ceea ce zace în el, începe s $dezvolte în elegere pentru impulsurile ce
ac ioneaz $în lumea exterioar $,care sunt asem $n$toare cu impulsuri-
le spiritual-suflete ti, aacum ac ioneaz $ele, de pild $,în lumea exte-
rioar $ca for eale istoriei. V-am explicat, astfel, cu ajutorul unui
exemplu, felul cum ac ioneaz $asemenea for eistorice, a acum pot
fi ele folosite în predarea la coala elementar $.Dar, cu toate c $dvs.
va trebui s $transpune iîntr-un limbaj pe în elesul copiilor cele ce v-
am expus, n-a iputea trezi în copil în elegerea just $pentru impulsu-
rile istorice, oricât de copil $rete a ivorbi, dac $v-a iapropia de co-
pil cu considera ii de istorie înainte ca el s $fi împlinit vârsta de 12
ani. Înainte de aceast $vârsta pute is$-i prezenta icopilului istoria
sub form $depovestiri, istorisindu-i biografii. A aceva el în elege.
Dar el nu va în elege corela iile istorice înainte de a fi împlinit 12
ani. De aceea, dac $nuve irespecta acest moment, îi ve iaduce pre-
judicii. În acest moment, omul începe s $dezvolte dorin adeaise
prezenta cu adev $rat ica istorie ceea ce i-a însu it mai înainte sub
form $depovestiri. Iar dac $înainte i-a ispus copilului povestiri de-
spre vreun cruciat sau despre altceva, acum trebuie s $c$uta is$me-
tamorfoza iaceste lucruri, astfel încât în acest material metamorfozat
copilul s $perceap $impulsurile istorice, corela iile istorice. Dac $ve i
observa a aceva, dac $ve iconstata în mod clar c $,începând cu vâr-
sta de 12 ani, copilul v $în elege, cu condi ia s$lucra iaacum tre-
buie, atunci v $ve ispune: A adar, pân $la 9 ani m $voi limita, în
principal, la ceea ce noi am sugerat drept element artistic idin aces-
110ta voi dezvolta scrisul icititul, iar mai târziu voi trece ila socotit;
dar la cuno tin ele de istorie natural $voi trece numai dup $momentul
caracterizat ieri, iar la cele de istorie, în m $sura în care nu e vorba
doar de povestiri, voi trece abia dup $ce copilul a împlinit 12 ani.
Acum copilul începe s $participe l $untric la marile corela ii istorice.
Pentru viitor, acest lucru va fi deosebit de important, c $ci se va ar $ta
din ce în ce mai mult necesitatea de a-i educa pe oameni în sensul în elegerii corela iilor istorice, în timp ce pân $acum ei nu ajungeau
deloc la o în elegere propriu-zis $aistoriei. C $ci ei erau mai mult
membri ai vie ii economice iai vie ii de stat, erau angrena iîn via a
economic $idestat ca într-o mare ma in$rie, i, de asemenea, ei
f$ceau fa $ cerin elor, intereselor vie ii economice idestat, dac $
tiau, de bine, de r $u,nite istorioare despre domnitori ir$zboaie –
ceea ce nu este istorie – idac$tiau anii între care au tr $it domnitorii
i, cel mult, alte câteva personalit $ icelebre ianii în care au avut
loc r$zboaiele.
Felul în care s-a dezvoltat via acultural $aomenirii va trebui s $
fie în viitor un obiect de înv $ $mânt special. Atunci îns $înv$ $mân-
tul va trebui s $-iasimileze impulsurile istorice is$introduc $în
planul didactic în mod just, la momentul potrivit, aceste impulsuri istorice.
Cu aceasta, omul mai începe s $în eleag $ialtceva, dup $ce a tre-
cut acest Rubicon al vârstei de 12 ani. Înainte de acest moment, pu-te idiscuta oricât de clar cu copilul structura ochiului uman – înainte
de acest moment, copilul nu- iva putea însu iîn mod just, în ele-
gând, structura ochiului uman. C $ci ce înseamn $,propriu-zis, s $-l
înv$ $mpecopil structura ochiului uman? Aceasta înseamn $s$-i
atragem aten ia asupra faptului c $razele de lumin $ajung la ochi,
intr$în ochi, c $aceste raze de lumin $sunt preluate irefractate de
cristalin, c $ele trec apoi prin corpul vitros, c $apar ca imagini pe
peretele posterior al ochiului .a.m.d. Toate acestea trebuie s $le de-
scrie ica procese de fizic $.Descrie iunproces de fizic $ce are loc,
de fapt, în omul însu i, ianume în organul de sim uman. Dac $vre i
s$descrie iacest lucru, trebuie s $fi dezvoltat în copil no iunile care
111s$-i dea posibilitatea de a primi o descriere a ochiului f $cut$în acest
sens. Cu alte cuvinte, dvs. trebuie s $-l fi înv $ at mai înainte pe copil
ce este refrac ia razelor de lumin $.Acest lucru poate fi explicat copi-
lului foarte simplu, dac $-i ar$t$molentil $,îi spunem ce este focarul
i-i ar $t$mcum sunt refractate razele. Atunci descriem doar ni te
fenomene din domeniul fizicii, care au loc în afara omului. Putem face acest lucru în perioada dintre punctul de dup $împlinirea vârstei
de 9 ani ipunctul situat înainte de 12 ani. Dar aceast $descriere a
unui fenomen din domeniul fizicii ar trebui s-o aplic $masupra orga-
nelor din omul însu inumai dup$ împlinirea vârstei de 12 ani, pentru
c$abia acum începe copilul s $aprecieze în mod just felul cum ac io-
neaz$lumea exterioar $în omul însu i, felul cum activitatea lumii
exterioare se continu $în interiorul omului. El nu poate în elege a a
ceva înainte de a împlini vârsta de 12 ani. Procesele din domeniul fizicii le poate în elege – dar nu ifelul în care se desf $oar$procese-
le din domeniul fizicii în omul însu i.
Exist $ooarecare înrudire între în elegerea impulsurilor istorice
din omenire iîn elegerea impulsurilor fizice exterioare ale naturii
din organismul uman. În impulsurile istorice tr $iete ceea ce este
omenescul adev $rat, dar ceea ce este concentrat în aceste impulsuri
tr$iete sub form $dedesf$urare istoric $exterioar $iac ioneaz $
iar$iasupra omului. Când descrie iochiul uman, în om ac ioneaz $,
iar$i, acela ilucru care ac ioneaz $afar$în natur $.Ambele procese
trebuie s $fie întâmpinate cu o în elegere similar $,iar aceast $în ele-
gere apare, propriu-zis, abia la vârsta de 12 ani. De aceea, va fi nece-sar s $model $mîn aafel planul didactic, încât s $-i transmitem
copilului în perioada dintre 9-12 ani no iunile de fizic $adecvate pen-
tru în elegerea omului însu i, aadar, s $pred$mal$turi de cuno tin e-
le de istorie natural $ofizic$simpl $,ateptând îns $cu aplicarea
legit$ ilor fizice asupra omului însu ipân$la vârsta de 12 ani – în-
tocmai a acum trebuie s $continu $mcu povestirea de istorioare pân $
la 12 ani, pentru a face apoi din istorioare “istorie”.
Ceea ce am expus cu aceasta se refer $la începutul pred $rii aces-
tor lucruri. Desigur, modelarea pe mai departe a pred$ rii fizicii se
112poate continua în perioada de dup $împlinirea vârstei de 12 ani. Dar
n-ar trebui s $se înceap $nici predarea fizicii, nici predarea cuno tin-
elor de istorie natural $,înainte de 9 ani, iar predarea istoriei ia
unor cuno tin edefiziologie nu trebuie s $înceap $înainte de împli-
nirea vârstei de 12 ani. Dac $v$gândi ic$în elegerea este ceva care
nu se deschide doar în intelectul uman, ci cuprinde întotdeauna i
sentimentul ivoin a, nu ve ifi prea departe de cele ce am spus
acum. Iar dac $oamenii nu iau în seam $asemenea lucruri, aceasta se
întâmpl $pentru c $ei se las $în prada unor iluzii. Îi putem transmite,
de bine, de r $u,intelectului uman no iuni de istorie sau de fiziologie
înainte de 12 ani, dar prin aceasta aducem prejudicii naturii umane, o facem incapabil $pentru întreaga via $.Ve iajunge astfel în situa ia
de a discuta, de pild $,cu copilul aflat între 9 i12ani, în mod trep-
tat, no iunile de refrac ie a razelor, de formare a imaginilor prin lenti-
le sau prin alte instrumente. Ve iputea discuta, de pild $,cu copilul
aflat între 9 i12ani modul de func ionare a lornionului. Ve iputea
discuta cu el în aceast $perioad $ialc$tuirea, modul de func ionare a
ceasului, îi ve iputea explica deosebirea dintre o pendul $iunceas
de buzunar itoate lucrurile de acest fel. Dar înainte de 12 ani n-ar
trebui s $-i explica icopilului felul cum se aplic $la ochiul uman re-
frac ia razelor iformarea imaginilor.
Acum v-a icucerit câteva puncte de vedere care v $potînv$ a
cum trebuie s $proceda i, în ceea ce prive te planul didactic, cu re-
partizarea materialului de predat, pentru a dezvolta în mod just facul-t$ ile copilului. În acest sens, mai trebuie s $observa iînc$unlucru.
Are o anumit $importan $ s$nuneîndep $rt$mprea mult de via $ cu
predarea noastr $,dar nici s $nu inem prea mult seama de via $ în
mod for at. A-i spune copilului: Ce ai în picioare? – O pereche de
cizme -, r $spunde el. – De ce ai cizmele? – Ca s $le încal -, unii das-
c$li numesc a aceva predare intuitiv $iei dau la iveal $în cadrul
pred$rii intuitive adev $rate banalit $ i. Dac $practic $mînv$ area intu-
itiv$aacum este ea prescris $uneori în c $r ile didactice, îl plictisim
îngrozitor pe copil în subcon tient iprin aceasta, iar $i, îi d $un$m
foarte mult copilului. N-ar trebui s $practic $maceasta r $mânere-
113prea-aproape de via $ iaceast $permanent $ridicare-în-con tien $-a-
no iunilor, care pot foarte bine s $zac$în incon tient, aceast $ridicare
prea pronun at$în con tien $ a ac iunilor pe care le facem doar în
virtutea obi nuin ei. Dar nu trebuie nici s $neîndep $rt$mcu totul de
via $ is$-i prezent $mcopilului prea devreme abstrac iuni goale.
Acest lucru va fi de o deosebit $importan $ mai ales în predarea fizi-
cii. Predarea fizicii va oferi chiar if$r$aceasta prilejul de a pune în
leg$tur$ceea ce este aproape de via $ iceea ce este departe de via $,
de via aexterioar $,în primul rând. De aceea, ar trebui s $ave igrij$
s$dezvolta ino iunile de fizic $în contact cu via a. Atât cât v-o per-
mit împrejur $rile, ar trebui s $-i pune ipecopii, în func ie de inventi-
vitatea dvs., s $perceap $lucruri de acest fel: cum în clas $,dup$ ce
am înc $lzit-o, la picioare înc $mai e rece, pe când sus, la tavan, e de-
ja cald. Aici îi atrage icopilului aten ia asupra unei realit $ iavie ii
ipute is$porni idela aceast $realitate a vie ii is$-i explica iapoi
c$,bineîn eles, soba înc $lzete mai întâi aerul de jos, din jurul sobei.
Camera nu se înc $lzete mai întâi în partea de sus. Dar aerul cald are
tendin adeaolua mereu în sus iatunci aerul rece trebuie s $vin$în
jos, a adar, trebuie s $-i explic $mcopilului procesul în felul urm $tor.
Aerul devine mai întâi cald jos, în jurul sobei, acest aer cald urc $,i
astfel aerul rece trebuie s $cad$apoi în jos ideaceea într-o camer $
la picioare mai e înc $rece, pe când sus de mult e cald. – A ipornit,
astfel, de la o realitate a vie ii ideaici pute ig$si trecerea spre ex-
plicarea faptului c $aerul cald se dilat $,iar aerul rece se contract $.
Aici v $îndep $rta i, desigur, de via $.Dar iastfel, dac $vorbi ila
fizic$despre pârghie, de pild $,nuebine s $prezenta idoar pârghia
abstract $;încerca is$porni idela cump $n$is$ajunge idela
aceasta la modul de func ionare a pârghiei. A adar, încerca is$por-
ni idela ceea ce are aplicare în via $ itrece iapoi la ceea ce se poa-
te scoate de aici pentru fizic $.
Dar eu nu pot trece sub t $cere faptul c $prin unele lucruri care in-
tr$în no iunile noastre de fizic $se pot exercita, totu i, ac iuni devas-
tatoare asupra copilului ic$foarte mult depinde de faptul dac $noi
înine, ca dasc $li, tim sau nu ce este just, dac $încerc $msau nu s $
114avem o anumit $maturitate în judecat $.Dvs. sunte inevoi is$le spu-
ne iunor copii relativ mari: Ai aici o ma in$deelectrizat; ceea ce- i
ar$teu aici se nume te ma in$deelectrizat prin frecare. Frecând
anumite obiecte, eu pot s $produc electricitate, dar înainte trebuie s $
terg întotdeauna cu grij $obiectele care urmeaz $s$fie electrizate,
c$ci ele trebuie s $fie uscate. Dac $sunt ude, experien anureuete,
atunci nu se produce electricitate. – Dezvolta iapoi în fa acopiilor
motivele pentru care nu putem s $producem electricitate cu instru-
mente ude. Apoi începe is$explica iîn ce fel ia na tere fulgerul,
despre care spune ic$este tot un fenomen electric. Mul ioameni
spun: Norii se freac $unii de al ii iprin frecarea norilor ia na tere
fulgerul drept desc $rcare electric $.-Copilul poate c $va crede asta,
pentru c $ocrede dasc $lul însu i, dar în subcon tientul lui se petrece
ceva cu totul deosebit, despre care copilul, fire te, nu tie nimic. El
îispune: Da, întotdeauna dasc $lul terge mai înainte cu grij $in-
strumentele care urmeaz $s$fie frecate ila care urmeaz $s$ia na te-
re electricitatea, ca s $nufie ude, dar dup $aceea îmi poveste te c$la
frecarea norilor, care iei sunt uzi, poate lua na tere electricitatea! –
Copilul observ $aceste nepotriviri. imulte din sfâr ierile vie ii pro-
vin din faptul c $ise povestesc copilului asemenea lucruri contradic-
torii. Lucrurile contradictorii ar trebui s $ia na tere afar $în lume –
locul lor nu e în gândirea noastr $!Dar cunoa terea actual $aoameni-
lor nu e suficient de profund $i, din aceast $cauz$,în ceea ce le ofe-
rim copiilor sau mai târziu tinerilor tr $iesc în permanen $ asemenea
lucruri contradictorii, care sfâ ie, de fapt, interiorul incon tient al
omului. De aceea, noi ar trebui s $avem grij $ca cel pu in în ceea ce-i
prezent $mîn mod con tient copilului s $nuexiste prea multe lucruri
pe care mai apoi el s $ile reprezinte altfel în subcon tient. Noi, ca
dasc$li, nu vom avea misiunea de a suprima imediat, pe t $râmul ti-
in ei, asemenea baliverne, cum este leg $tura neroad $dintre fulger i
electricitate pe care o introduce fizica. Dar dac $nefolosim de ni te
lucruri oarecum “cusute cu a $ alb$”, ca s $spunem a a, ar trebui s $
lu$mîntotdeauna seama la faptul c $nuac ion$mdoar asupra
115contien ei copilului, ci ac ion$mîntotdeauna iasupra subcon tien-
tului s $u. Cum putem ine seama de acest subcon tient?
Oputem face numai prin faptul c $noi, ca dasc $li, devenim tot
mai mult imai mult oameni care nu preg $tesc pentru copil în elege-
rea ra ional $.Privind lucrurile dintr-un alt punct de vedere, eu am
spus deja ce intr $aici în considerare. Ar trebui s $dezvolta iîn dvs.
acele facult $ icare, în momentul când v $preg$ti ipentru o or $de
predare într-un domeniu sau altul, s $fi itot atât de absorbi ideacest
domeniu cum va fi copilul în timpul pred $rii, indiferent de tema pe
care o ve itrata. N-ar trebui s $v$p$trunde idegândul: Eu tiu deja
multe alte lucruri iaranjez totul a acum e potrivit pentru copil, m $
situez cu totul deasupra copilului iaranjez tot ceea ce vreau s $-i
spun copilului a acum e potrivit pentru copil. – Nu! Dvs. trebuie s $
ave ifacultatea de a v $metamorfoza în a afel încât prin predarea
dvs. copilul s $se trezeasc $de-a binelea, încât s $deveni idvs. în iv$
copil împreun $cu copilul. Dar nu într-un mod copil $resc-prostesc.
Guvernantele fac adeseori a a, ele gânguresc asemeni copiilor; când
copilul spune “tati”, spun iele “tati”, în loc de tata. Nu despre asta e
vorba, s $devenim în mod exterior la fel de copil $roicum este copi-
lul, ci s $transpunem într-o form $copil $reasc $ceea ce este mai ma-
tur. În orice caz, ca s $putem face acest lucru în mod just, trebuie s $
privim ceva mai adânc în natura uman $.Trebuie s $lu$mîn serios
faptul c $omul devine creator în ceea ce prive te însu irea spiritual $
cea mai important $,dac$-ip$streaz $pentru întreaga via $ ceea ce
este copil $resc în el. Cineva este poet, artist, dac $poate face ca în el
s$tr$iasc$mereu în mod viu activitatea copilului împreun $cu ceea
ce apar ine omului matur. A fi întotdeauna un tip a ezat, a nu- imai
putea manifesta gândirea, sim irea ivoin a-care acum, o dat $cu
vârsta de treizeci de ani, i-au însu it nite no iuni mai mature – în
mod copil $resc, l $untric-copil $resc, a fi întotdeauna un om a ezat, nu
aceasta este dispozi ia de via $ potrivit $pentru un dasc $l. Pentru el,
dispozi ia de via $ potrivit $este aceasta: a te putea întoarce în copi-
l$rie cu tot ceea ce afli, cu tot ceea ce cuno ti tu însu i. Fire te, el nu
se va întoarce în copil $rie în a afel încât, atunci când e singur, dac $
116face cuno tin $,depild$,cu un fapt nou, s $-l descrie în cuvinte gân-
gurite. Dar se va putea întoarce în copil $rie prin faptul c $se bucur $
de acest fapt nou, c $se bucur $la fel de intens cum se bucur $copilul
când percepe un fapt nou al vie ii. Într-un cuvânt, în copil $rie trebuie
s$se întoarc $sufletesc-spiritualul, nu ceea ce este exterior-trupesc.
Apoi, multe vor depinde, fire te, de atmosfera care se creeaz $în-
tre dasc $lielevi. C $ci dac $vorbi i, de pild $,despre via $,despre
natur $,bucurându-v $deea la fel ca icopilul însu i, fiind la fel de
uimit ca icopilul însu i, atunci exist $atmosfera potrivit $.Un exem-
plu: To ia iînv$ at ceva fizic $,deci, în elege ifoarte bine ce este
telegraful Morse. ti icum se petrec lucrurile atunci când trimitem o
telegram $dela o localitate la alta. ti ic$prin diferitele opera iuni,
prin clapa pe care apas $func ionarul de la po t$-odat$scurt, o dat $
lung -, curentul circul $fie pentru un timp scurt, fie pentru unul mai
lung, iar când nu se apas $peclap$,el e întrerupt. ti ic$la curent e
conectat telegraful Morse propriu-zis, care are un bra defier iaces-
ta e atras de o bobin $ce are în ea un electromagnet. ti ic$la curent
econectat un a a-numit releu. ti ic$în acest fel se stabile te, cu
ajutorul unei sârme, o leg $tur$dela un asemenea telegraf al uneia
dintre sta ii la telegraful celeilalte, astfel încât în a doua sta ie tele-
graful face mi c$rile provocate în prima sta ie. Când restabilesc cir-
cuitul curentului pentru un timp scurt sau lung, la cealalt $sta ie se
percepe iar $iceva, prin transmitere luând na tere ceea ce va citi
apoi func ionarul de la cealalt $sta ie. Ceea ce este o întrerupere
scurt $sau lung $acurentului devine vizibil ca urm $l$sat$peoband $
de hârtie, astfel încât la o durat $scurt $acurentului pe hârtie vedem
un punct, iar la o durat $mai lung $-olinie. Banda de hârtie se înf $-
oar$în suluri. Vedem, a adar, un punct, de pild $,apoi, dup $oîntre-
rupere, vedem, poate, trei puncte .a.m.d. În acest fel, alfabetul este
compus din puncte ilinii; un a este: . -, un b: – .., o singur $linie este
un t .a.m.d. În acest fel se poate citi ceea ce se transmite de la o sta-
ie la alta.
Dar tot ceea ce se poveste te în leg $tur$cu acest aparat telegrafic
este, de fapt, doar obiectul unei abord$ ri intelectuale. Cu siguran $,
117nu e nevoie s $cheltuim mult $for $ sufleteasc $pentru a face cuiva
inteligibil tot ceea ce se petrece acolo din punct de vedere mecanic, prin faptul c $mecanismul este str $b$tut de ac iunea electricit $ ii, în
leg$tur$cu care ast $zi în tiin $ exist $numai ipoteze. Totu i, un lu-
cru r $mâne aici ca minune, i, desigur, putem povesti lucrurile ca pe
ominune. im$simt nevoit s $spun: Când m $gândesc la leg $tura
care ia na tere între aparatul Morse al uneia dintre sta ii iacela al
celeilalte sta ii, stau mereu din nou cu cea mai mare uimire în fa a
acestui fapt, când m $gândesc la felul cum se închide circuitul. C $ci
el nu se închide prin faptul c $osârm $merge de la prima sta ie la cea
de a doua ioadoua sârm $se întoarce de la aceasta la prima. S-ar
putea face iasta, iatunci am realiza întreruperea prin faptul c $în-
trerupem circuitul închis. Dar, de fapt, nu se realizeaz $,prin sârme
care merg încolo iîncoace, un asemenea circuit închis, la care s $fie
conectat apoi aparatul Morse, ci numai o parte a curentului este con-dus$prin sârm $.Pe urm $,sârma de la una din sta ii intr $în p$mânt
iacolo intr $într-o plac $metalic $.Iar leg $tura care ar putea fi stabi-
lit$aici prin sârm $,estabilit $prin p $mântul însu i. Prin intermediul
p$mântului se realizeaz $ceea ce, altminteri, s-ar face prin cealalt $
jum$tate a sârmei, dac $circuitul ar fi închis. i, de fiecare dat $când
ne gândim c $untelegraf de la una din sta ii este legat de telegraful
alteia, trebuie s $negândim ca la o minune la faptul c $P$mântul,
întregul P $mânt, devine mijlocitorul, c $el ia curentul, ca s $zicem
aa, în grija lui i-l pred $iar$icuminte celeilalte sta ii, de vreme ce
numai el î iasum $sarcina de a intermedia. Toate explica iile care se
dau în leg $tur$cu aceasta sunt ipoteze. Dar, pentru rela ia noastr $
uman $,este important ca noi s $putem sim iiar iiar acest lucru ca
pe ceva miraculos, s $nudevenim insensibili nici atunci când e vorba
de a sesiza pe cale afectiv $procesele din domeniul fizicii. Vom g $si
dispozi ia sufleteasc $potrivit $dac$,atunci când explic $macest lu-
cru copilului, ne întoarcem tot mereu la felul în care am întâmpinat un lucru atunci când l-am în eles pentru prima dat $.Atunci, la expli-
carea unui fenomen de fizic $vom deveni inoiînine, împreun $cu
118copilul care se minuneaz $,un copil care se minuneaz $.iasemenea
lucruri zac în toate procesele lumii, iîn cele de domeniul fizicii.
Imagina i-v$c$-l înv $ a ipecopil urm $torul lucru: Acolo se afl $
ceva ca un fel de banc $,peaceast $banc $se afl $obil$,eu trag repe-
de banca – bila cade jos. Ce va spune, în majoritatea cazurilor, un dasc$ldin zilele noastre, atunci când îi explic $copilului un aseme-
nea fenomen? El va spune: Bila este atras $dep$mânt, ea este supu-
s$,dac$nuare un suport, for ei gravita ionale. – Dar cu aceasta n-am
spus, de fapt, nimic. Fiindc $aceast $propozi ie: Bila e supus $for ei
gravita ionale – nu are, de fapt, absolut nici un con inut; este una din-
tre acele explica ii verbale despre care am vorbit deja. C $ci despre
for agravita ional $idespre esen aei, fizicienii mai spun: Despre ea
nu se tie nimic -, totu i, vorbesc despre ea. Numai c $noinuputem
s$nuvorbim despre for agravita ional $.Trebuie s $vorbim despre
ea. C $ci altfel elevul pleac $în via $ ieste întrebat, într-un loc sau
altul, unde ar trebui s $-idovedeasc $îndrept $ irea prezen ei lui aco-
lo: Ce este for agravita ional $?iimagina i-v$ce s-ar întâmpla dac $
un neispr $vit sau o neispr $vit$de15ani n-ar ti ce este for agravita-
ional $!Ar da de dracu’. A adar, trebuie s $-i spunem copilului ce
este for agravita ional $,nuavem voie s $neînchidem proste te fa $
de ceea ce ne cere lumea actual $.Dar, prin faptul c $ac ion$masupra
subcon tientului, putem trezi în copil no iuni dr $gu e. Pentru c $l-am
înv$ at alte lucruri, îi putem explica, de pild $:Dac$ai aici recipien-
tul unei pompe în care nu mai este aer idac$sco iacum dopul, ae-
rul n $v$lete în$untru, umple spa iul care era gol. Astfel, exist $peste
tot nevoia ca în ceea ce este gol s $n$v$leasc $ceva. E un lucru ase-
m$n$tor cu ceea ce se petrece în cel $lalt caz, când se vorbe te despre
efectul for ei gravita ionale; icând tragem dopul n $v$lete ceva
în$untru. Deosebirea const $numai în faptul c $într-unul din cazuri în
spa iul gol n $v$lete aerul exterior, pe când în cel $lalt caz ac iunea
are loc numai într-o direc ie. Compara iacum un fenomen cu cel $-
lalt. Nu-i da icopilului defini ii în cuvinte, ci stabili irela ii între
no iuni ifenomenele care au leg $tur$cu aerul iacele fenomene
care au loc în cazul corpurilor solide. idac$s-ar concepe o dat $
119no iunea de n$ v$lire a corpurilor solide în direc ia în care vor ele s $
se mi te când nu au nici un suport sub ele, atunci ar c $dea aceast $
no iune despre n $v$lirea aerului în spa iul gol, atunci ar lua na tere
nite no iuni mai s $n$toase decât no iunile de care ast $zi e plin $lu-
mea, cum sunt, de pild $,cele ale încâlcitei teorii a relativit $ ii a pro-
fesorului Einstein .Spun acest lucru numai ca observa ie secundar $
referitoare la starea actual $aculturii, dar trebuie s $v$atrag aten ia
asupra unui asemenea lucru, asupra faptului c $în cultura noastr $tr$-
iesc unele lucruri funeste – de pild $,în teoria relativit $ ii, mai ales în
ultima ei form $-iasupra faptului c $apoi aceste lucruri au ni te
efecte pustiitoare, atunci când copilul a devenit cercet $tor tiin ific.
Astfel, a if$cut acum cuno tin $ cu o mare parte a felului cum
trebuie modelat planul didactic ipece baze.
120CONFERIN AANOUA
Stuttgart, 30 august 1919
Noi primim în coala Waldorf elevi afla ila cele mai diferite ni-
vele. Când vom începe cu predarea la diferitele clase, va trebui s $ne
orient $mîn func ie de faptul c $primim elevi de cele mai diferite ni-
vele iva mai trebui s $avem în vedere aici înc $unlucru.
Nu putem întemeia imediat – p $cat c $nuputem – universitatea ne-
cesar $,cu toate facult $ ile, pentru coala Waldorf. A ac$suntem
nevoi is$vedem cum elevii, dup $ce le d $mdrumul din coala
Waldorf, intr $în alte institute de înv $ $mânt, prin care trebuie s $
treac $apoi, pentru a intra în via $.Aadar, noi trebuie s $-i conducem
pe elevii no tri de la coala Waldorf pân $la un asemenea nivel, în-
cât la p $r$sirea colii ei s $fi atins obiectivele colare care li se cer
atunci când apoi, afar $în via $,vor intra într-un institut de înv $ $-
mânt, potrivit cu vârsta lor. Vom atinge cu coala Waldorf un el
corespunz $tor inevom achita de o sarcin $corespunz $toare, dac $,
deisuntem deocamdat $constrân idin aceste dou $direc ii, vom pu-
tea realiza ceva din ceea ce corespunde principiilor noastre educati-ve, care sunt conforme cu necesit $ ile actualei epoci de cultur $din
evolu ia omenirii. Dar vom putea realiza acest lucru numai dac $vom
aplica o regul $deaur tocmai la copiii mai mari pe care-i vom primi
ipecare va trebui s $-i l$s$mcurând în seama celorlalte institu ii ale
vie ii: e vorba de principiul economiei în predare.
Vom preda în mod economic dac $vom elimina cu grij $,înainte
de toate, tocmai la copiii de treisprezece, paisprezece, cincisprezece ani, tot ceea ce nu este, de fapt, decât o împov $rare a dezvolt $rii su-
fleteti umane în ace ti ani itot ceea ce nu poate aduce roade pentru
via $.Poate va trebui s $includem în planul nostru didactic cel pu in
limba latin $i, dac $se va constata c $enecesar, limba greac $.În ge-
neral, va trebui s $neocup $mdepredarea limbii materne ialimbilor
str$ine iacesta va fi un lucru cu adev $rat important în didactica
121noastr $.Reflecta ipu in la acest lucru: Dvs. primi iîn clas $nite
elevi care au înv $ at pân $la un anumit punct limba francez $,limba
latin$.Bineîn eles c $acestea le-au fost predate într-un anumit fel.
Dvs. va trebui s $folosi iprima or $,poate chiar prima s $pt$mân$,
pentru a v $informa bine asupra lucrurilor pe care copiii dvs. le po-
sed$deja. Va trebui s $cultiva i, prin recapitulare, ceea ce copiii au
f$cut deja. Dar va trebui s $cultiva iaceste lucruri în mod economic,
pentru ca elevii ielevele dvs., în func ie de capacit $ ile lor, s $se
aleag $cu ceva din aceast $recapitulare.
Ve irealiza foarte mult dac $ve ilua în considerare faptul c $ceea
ce ne ine cel mai mult pe loc în predarea tuturor limbilor str $ine este
traducerea din limba str $in$itraducerea din limba matern $în limba
str$in$.Se risipe te nespus de mult timp prin faptul c $,depild$,cu
elevii de la gimnaziu se traduce atât de mult din latin $în german $i
din german $iar$iîn latin $.Ar trebui s $se citeasc $mult mai mult i
ar trebui ca elevul s $-iexprime mult mai mult gândurile proprii în
limba str $in$,decât s $se fac $traduceri iretroversiuni. Cum ve i
începe atunci, în sensul acestei reguli, cu elevii dvs., la o limb $str$i-
n$,la limba francez $,depild$?
Mai întâi – s $-i lu$mîn aten ie pe elevii cei mai mari pe care îi
avem în vedere aici, pe cei de treisprezece, paisprezece ani -, va tre-bui s $alege imai întâi cu grij $ce ve iciti cu elevii în limba respec-
tiv$.Ve ialege ni te buc $ idelectur $i-i ve ipune peelevi s $v$
citeasc $aceste buc $ idelectur $.Ve ieconomisi din timpul iener-
gia elevilor dac $acum nu-i ve ipune s$traduc $mai întâi buc $ ile de
lectur $din aceste limbi str $ine în limba german $,ci dac $,deocamda-
t$,ve iavea grij $ca elevul s $citeasc $aacum trebuie idac$,pecât
se poate, reu i iprin cititul-model al dvs. s $-i face is$citeasc $aa
cum trebuie o bucat $delectur $în limba francez $sau latin $,în ceea
ce prive te pronun ia .a.m.d. Apoi, e bine s $nuface itraduceri cu
aceti elevi, la care vre is$împleti irecapitularea cu predarea de
larg$perspectiv $,ci s$-i pune is$v$povesteasc $în mod liber con i-
nutul buc $ ilor de lectur $.Pune i-l pe copil s $povesteasc $simplu, cu
propriile lui cuvinte, con inutul buc $ ii de lectur $,fi ifoarte aten ica
122s$vede idac$omite ceva în redarea con inutului ic$uta is$v$da i
seama prin aceasta dac $este ceva ce el n-a în eles. Desigur, e mai
comod pentru dvs. s $-i pune is$traduc $,purisimplu, fiindc $
atunci vede iunde copilul se opre te inumai tie; e mai incomod
pentru dvs. dac $evorba nu doar s $vede iunde numai tie, ci unde
omite ceva, dar prin aceasta afla i, de asemenea, unde este ceva ce n-
aîn eles, unde este o expresie pe care n-a redat-o în limba matern $.
Vor fi, desigur, copii care vor reda foarte bine con inutul, nu e nimic
r$uîn asta. ivor fi al ii care-l vor reda altfel, mai mult cu propriile
lor cuvinte, nici în asta nu e nimic r $u.Dar s $discut $mîn acest fel
cu copiii întregul con inut.
Apoi, facem invers. Discut $mîn limba matern $otem$oarecare,
ceva ce copilul poate gândi isim iîmpreun $cu noi. ipeurm$în-
cerc$ms$-l facem pe copil s $nepovesteasc $în limba str $in$,în mod
liber – în func ie de m $sura în care st $pâne te deja limba respectiv $-,
cele discutate. În acest fel vom afla în ce m $sur$copilul, pe care l-
am primit dintr-o clas $sau alta, st $pâne te aceast $limb$str$in$.
Dar nu se poate s $pred$mla coal$olimb$str$in$f$r$aneocu-
pa idegramatic $-atât de gramatica obi nuit$,cât idesintax $.În
special copiilor care au trecut de 12 ani e necesar s $le con tientiz $m
ce anume zace în gramatic $.Dar iaici putem proceda într-un mod
extraordinar de economic. idac$în Pedagogia general $v-am spus
c$în via aobinuit$facem deduc ii, c$trecem apoi de la judecat $la
no iune, copilului, desigur, nu-i pute idaolec ie de logic $,dar acest
lucru va fi con inut în ora dvs. de gramatic $.Ve iface bine dac $ve i
discuta cu copilul lucrurile acestei lumi în a afel încât s $ajunge ica
de la sine, tocmai cu ajutorul orelor de limbi str $ine, la predarea
gramaticii. Esen ialul este numai s $da iunui asemenea lucru forma
just$.Porni idela faptul c $forma iîmpreun $cu copilul ceva care
este deja o propozi ie terminat $inumai o propozi ie. Atrage i-i
aten ia – dac $ar fi tocmai în acest moment, a iputea foarte bine s-o
face i-asupra a ceea ce se întâmpl $afar$.A iputea uni foarte bine
predarea unei limbi str $ine cu faptul c $-l pune ipecopil s $exprime,
de pild $,atât în francez $,cât iîn latin $iîn german $:Plou$.-Por-
123ni idela faptul c $-i cere icopilului expresia: Plou $-, iatrage i-i
aten ia apoi asupra faptului – ave ide-a face deja cu copii mai mari -,
c$el exprim $osimpl $ac iune atunci când spune: Plou $.-Trece i
apoi de la aceast $propozi ie la cealalt $-iacum, dac $vre i, pute i
cultiva cu copilul ilimba str $in$,c$ci tocmai prin faptul c $introdu-
ce iîn predarea limbii str $ine ceea ce facem noi acum, face ifoarte
mare economie de timp ideenergie -, pe care o ob ine ispunând:
Acum nu- iimagina întregul spa iu de afar $,unde plou$,ci imagi-
neaz$- ipajitea în timpul prim $verii. – Face i-l pe copil s $v$spun $
în leg $tur$cu paji tea: Înverze te. – (es grünt – în germ. e expresie
impersonal $,ca ies regnet = plou $-n.t.). -, iabia dup $aceea fa-
ce iîn aafel ca elevul s $-itranspun $propozi ia: Înverze te -, în
propozi ia: Paji tea înverze te. – Pe urm $,face i-l s$transforme i
aceast $propozi ie: Paji tea înverze te -, în reprezentare, în no iune:
Pajitea verde.
Dac$,în cadrul orelor de limb $,ve istimula unul dup $altul la
copii aceste gânduri pe care le-am f $cut s $treac $prin fa asufletelor
dvs., atunci nu-i preda icopilului gramatica ilogica într-un mod
pedant, ci îndrepta iîntreaga dispozi ie sufleteasc $acopilului într-o
direc ie care v $va permite s $-i transmite iîn mod economic lucrurile
care trebuie s $existe în sufletul lui. Face is$treac $pedinaintea co-
pilului propozi ii cu subiect impersonal, care tr $iesc, de fapt, numai
într-o urzire activ $,care sunt ni te propozi ii în care nu exist $nici
subiect, nici predicat, care sunt situate în mijlocul “vie ii de ra iona-
ment”, care sunt ra ionamente prescurtate. În cazul unui exemplu
unde acest lucru mai este cumva posibil, trece ila c$utarea unui sub-
iect: Paji tea înverze te – Paji tea care e verde. Apoi trece ila forma-
rea unei propozi ii-judecat $.V$ve idaseama c $greu ve ireuis$
forma ipentru: Plou $-opropozi ie-judecat $asem $n$toare cu: Paji -
tea înverze te. – C $ci de unde s $lua isubiectul pentru: Plou $?-Nu
exist $nici o posibilitate s $facem acest lucru. Aici ajungem cu ade-
v$rat, prin exerci ii cu copiii, în ni te regiuni ale limbii în leg $tur$cu
care filosofii s-au certat nespus de mult între ei. Eruditul slav Miklosi %,depild$,aînceput s $scrie despre propozi iile lipsite de
124subiect. Apoi Franz Brentano s-a ocupat iel de aceasta, pe urm $
Marty ,la Praga. To iacetia au c $utat regulile referitoare la propozi-
iile f $r$subiect, de felul: plou $,ninge, fulger $,tun$.a.m.d., c $ci
prin logica lor ei nu puteau în elege de unde provin propozi iile f $r$
subiect.
Propozi iile f $r$subiect provin din faptul c $,în privin aanumitor
lucruri, noi suntem foarte strâns uni icu lumea, c $noi, ca microcos-
mos, suntem cuib $ri iîn macrocosmos ic$nusepar $mpropria
noastr $activitate de activitatea lumii. Când, de pild $,plou$,noisun-
tem foarte strâns uni icu lumea – mai ales dac $nuavem umbrel $-,
nu ne putem separa prea bine de ea, ne ud $mla fel de mult ca ipie-
trele icasele din jurul nostru. De aceea, într-un asemenea caz, ne
separ $mfoarte pu in de lume, aici nu n $scocim nici un subiect, ci
desemn $mdoar activitatea. Acolo unde ne putem separa mai mult de
lume, unde putem fugi mai u ordeea, ca în cazul paji tii, cre $mun
subiect: Paji tea înverze te.
Vede ideaici c $putem ine seama – în felul cum vorbim cu copiii
-defaptul c $omul se afl $în corela ie cu lumea înconjur $toare. – i-
mai ales în orele dedicate pred $rii limbilor str $ine – când îi transmi-
te icopilului asemenea lucruri, în care gramatica se leag $cu logica
practic $avie ii, c$uta is$v$informa icât tie copilul din gramatic $
idin sintax $.Dar v $rog ca la orele de limbi str $ine s $evita is$tra-
ta imai întâi bucata de lectur $iapoi s $atomiza i, s$dezmembra i
limba. C $uta is$dezvolta ielementele de gramatic $,pecât posibil,
în mod independent. – A fost o vreme în care manualele pentru pre-darea limbilor str $ine con ineau ni te propozi ii nemaipomenite, pen-
tru c$în aceste propozi ii se avea în vedere numai aplicarea corect $a
regulilor gramaticale. Cu timpul, s-a g $sit c$acest lucru este o pros-
tie iîn manuale au fost introduse mai mult propozi ii luate din via $,
cu ajutorul c $rora s $se realizeze transmiterea cuno tin elor de limbi
str$ine. Dar iaici calea de mijloc este mai bun $decât o extrem $sau
cealalt $.Astfel, dvs. nu ve iputea s $-i deprinde ibine pe copii cu
pronun ia, dac $folosi inumai propozi ii luate din via $,dac$nuve i
proceda în mod economic. Ve iavea nevoie de mult mai mult timp,
125în cazul în care nu ve ivoi s $folosi iipropozi ii de felul celor pe
care le-am discutat ieri, ca exerci iu, pe aceasta, de pild $:
Lalle Lieder lieblich,
Lipplicher Laffe Lappiger, lumpiger, Laichiger Lurch
la care se ia seama numai la esen aelementului de limb $însui. De
aceea, c $uta is$face icu copiii gramatic $isintax $formând propo-
zi ii construite tocmai cu scopul de a ilustra o regul $sau alta. Dar
trebuie s $face iîn aafel încât aceste propozi ii ale unei anumite
limbi str $ine, prin care a ieviden iat ni te reguli gramaticale, s $nu
fie notate, pentru ca aceste lucruri s $nuajung $în caietul de noti e, ci
s$fie cultivate – iapoi, chiar dac $au existat, ele s $nu fie p $strate.
Un asemenea procedeu contribuie nespus de mult la economia pred $-
rii, mai ales a pred $rii limbilor str $ine, c $ci prin aceasta reu im ca
elevii s $-iasimileze regula pe cale afectiv $is$uite treptat exem-
plele. Dac $-i l$s$mpecopiii s $-inoteze exemplele, ei î iasimileaz $
prea puternic forma exemplelor. Dar la predarea gramaticii exemple-le trebuie s $fie uitate, ele nu trebuie scrise cu grij $în caiet, ci ceea
ce trebuie s $r$mân$este regula. De aceea, ve iface bine dac $pentru
limba vie, pentru vorbit, ve ifolosi exerci ii, buc $ idelectur $,aa
cum am ar $tat mai înainte, idac$ve icultiva transpunerea proprii-
lor gânduri în limba str $in$-gândurile proprii fiind luate mai mult
din via aobinuit$.Dar pentru gramatic $,folosi ipropozi ii la care
porni idela bun început cu gândul c $vor fi uitate de copii, ide
aceea el nici nu va face ceea ce este o sprijinire a memoriei: nu le va nota. C $ci întreaga activitate pe care o desf $ura icând îl înv $ a ipe
copil gramatic $sau sintax $cu ajutorul unor propozi ii, toate acestea
se desf $oar$în ra ionamente vii iacest lucru nu trebuie s $coboare
în st$rile de visare obi nuite, ci trebuie s $se petreac $întotdeauna în
via adeplin con tient$.
126Bineîn eles c $prin aceasta introducem în predare ceva care face
ca predarea s $nepretind $pu in$osteneal $.Dar nu ve iputea evita
ca tocmai acea predare pe care o ve irealiza cu elevii ce vor veni mai
târziu în clasa dvs. s $implice pentru dvs. anumite osteneli. Aici va
trebui s $proceda iîn mod foarte economic. Dar de economie va avea
parte, de fapt, numai elevul. Dvs. ve icheltui mult timp pentru a in-
venta forma cea mai economic $depredare. De aceea, predarea gra-
maticii iasintaxei trebuie s $se desf $oare mai ales sub form $de
conversa ie. A adar, nici nu va fi bine s $le punem elevilor în mân$
în mod direct ni te c$r idegramatic $isintax $defelul celor din
zilele noastre; c $ci iîn acestea se afl $exemple, dar exemplele ar
trebui s $fie doar discutate. În caietul din care copilul are de înv $ at
în permanen $ pentru gramatic $isintax $trebuie s $fie scrise numai
regulile. De aceea, ve iproceda în mod foarte, foarte economic i
ve iface nespus de mult bine, dac $ve idezvolta ast $zi cu copilul, cu
ajutorul unui exemplu, inventat de dvs., o anumit $regul $necesar $
pentru st $pânirea limbii idac$mâine sau poimâine, la aceea ior$
de limb $str$in$,ve ireveni la acea regul $i-l ve ipune pecopil s $
g$seasc $din propriul lui c $porunexemplu pentru aceasta. S $nu
subaprecia idin punct de vedere pedagogic-didactic asemenea lu-
cruri. C $ci în predare nespus de mult depinde de subtilit $ i. Este o
deosebire imens $între faptul c $dvs. îl întreba i, pur isimplu, pe
copil o anumit $regul $gramatical $i-l pune is$repete exemplele
din caiet, în care le-a scris dictate de dvs., sau faptul c $exemplul dat
de dvs. era cu totul sortit uit $rii ic$-l pune iacum pe copil s $g$-
seasc $el însu iunexemplu. Aceast $activitate pe care copilul o des-
f$oar$n$scocind el însu iexemple este ceva extrem de educativ. i
ve ivedea: dac $ave ielevii cei mai r $i, care, de fapt, sunt întotdeau-
na neaten i, idac$-i pune i-pute iface acest lucru foarte bine, dac $
sunte iprezent dvs. în iv$în mod viu în predare – s $g$seasc $exem-
ple de sintax $,copiii vor prinde gust pentru aceste exemple ipentru
activitatea de a g $si ei în iiasemenea exemple. icând, dup $vacan-
amare, copiii se întorc la coal$,dup$ ce s-au jucat is-au hârjonit
în aer liber s $pt$mâni de-a rândul, trebuie s $fi icontien ide faptul
127c$acum copiii sunt prea pu in înclina is$dea joaca ihârjoana din
s$pt$mânile trecute pe statul lini tit în clas $ipeascultatul unor lu-
cruri ce trebuie s $r$mân$în memorie. Dar chiar dac $acest lucru v $
va deranja foarte mult în prima s $pt$mân$,poate înc $iîn cea de-a
doua, în cazul în care proceda iîn acest fel la orele de limb $str$in$,
în cazul în care le permite icopiilor s $colaboreze cu tot sufletul la
or$prin n $scocirea de exemple, atunci, dup $trei-patru s $pt$mâni
ve iavea în clas $copii care vor n $scoci asemenea exemple cu ace-
eaipl$cere cu care s-au hârjonit mai înainte pe-afar $.Dar idvs.
trebuie s $ave igrij$s$n$scoci iasemenea exemple is$nuv$da i
înapoi de la a-i pe copii face con tien ideaceasta. E foarte bine pen-
tru copil dac $,dup$ ce s-a antrenat în aceast $activitate, ar vrea s $
fac$în permanen $ aaceva, astfel încât s-ar putea întâmpla ca, în
timp ce unul spune un exemplu, cel $lalt s $spun $:ieu am deja unul
-iacum to ivor s $vin$la dvs. is$-ispun $exemplele; e foarte
bine dac $la sfâr itul orei ve ispune: M $bucur foarte mult c $voi
face iasta cu aceea ipl$cere cu care v-a ijucat afar $.-Aaceva se
continu $ca ecou în sufletele copiilor; ei duc a aceva cu ei pe între-
gul drum spre cas $.Îl duc acas $i-l povestesc la mas $p$rin ilor. Dar
dvs. trebuie, într-adev $r, s$spune iasemenea lucruri pe care mai
apoi copiilor s $le plac $s$le povesteasc $p$rin ilor la mas $.idac$
reui ichiar ca la mas $copilul s $întrebe pe tata sau pe mama: Po i
s$g$seti itu un exemplu la aceast $regul $?-atunci, într-adev $r, a i
nimerit-o din plin. Aceste lucruri pot fi realizate, dar dvs. trebuie s $
fi iangaja icu trup isuflet în predare.
Reflecta ila deosebirea care exist $între faptul c $discuta icu co-
pilul într-un mod plin de spirit trecerea de la: plou $,înverze te, paji -
tea înverze te, paji tea verde – sau faptul c $dezvolta ielemente de
gramatic $isintax $în modul obi nuit, explicând: Acesta este un
adjectiv, acesta este un verb; când un verb st $absolut singur, înc $nu
avem propozi ie – dac $nual$tura ilucrurile, pur isimplu, a acum
întâlnim frecvent în gramatici, ci le dezvolta iîntr-o predare vie. i
compara iacum felul în care preda idvs. gramatica, a acum ar tre-
bui s $se întâmple în cadrul unei pred $ri vii, cu cel $lalt fel, care se
128întâlne te adeseori: Profesorul de latin $sau de francez $intr$la or $;
acum, copiii trebuie s $pun$peb$nci c $r ile sau caietele de latin $
sau de francez $;ei trebuie s $fie preg $ti i, acum trebuie s $traduc $,
apoi trebuie s $citeasc $.Acum încep s $-i doar $toate cele, pentru c $
simt b $ncile. C $ci n-ar fi trebuit ca b $ncile imesele s $fie f$cute cu
atâta grij $,dac$s-ar fi educat ipredat în mod just. Faptul c $atrebu-
it s$se acorde atâta aten ie formei b $ncilor imeselor dovede te nu-
mai c $nus-a educat ipredat în mod judicios, c $ci atunci când copiii
sunt cu adev $rat antrena iîn lec ie, în clas $intr$atâta via $,încât ei,
când stau, nici nu stau de tot. ibucura i-v$c$nustau de tot, numai
dac$suntem noi în ine comozi vrem s $avem o clas $care st $cât mai
solid, care dup $terminarea orelor se duce apoi acas $cu membrele
zdrobite. De aceste lucruri trebuie s $ inem seama în mod deosebit la
orele de gramatic $isintax $.iacum, imagina i-v$:copiii trebuie s $
traduc $-acum, în locul unor lucruri pe care copiii ar trebui s $le sa-
vureze, sunt dezvoltate probleme de gramatic $isintax $!Atunci, cu
siguran $,copilul nu se duce acas $i-i spune tat $lui s$u:Îmi place
atât de mult cartea mea, hai s $traducem împreun $.-Aici este impor-
tant s $avem în vedere principiul economiei iacest punct de vedere
v$va putea fi de folos tocmai la predarea limbilor str $ine.
Desigur, trebuie s $avem grij $ca predarea gramaticii iasintaxei
s$fie destul de complet $.De aceea, în cazul elevilor pe care-i pri-
mim din diferite clase, va trebui s $neinform $munde au lacune. Va
trebui s $umplem aceste lacune, tocmai la gramatic $ila sintax $,
astfel încât, dup $câteva s $pt$mâni, s $reuim s $umplem vechile
lacune is$mergem apoi mai departe. Dar dac $pred$maacum v-
am descris – icum putem preda, dac $suntem angaja icu tot sufletul
în predare, dac $predarea ne intereseaz $penoiînine -, atunci noi
punem la punct ceea ce trebuie s $-i înv $ $mpecopii, pentru ca ei s $
poat$trece mai târziu cu succes eventualele examene de admitere
pentru institutele de înv $ $mânt superior obi nuite. iîi mai înv $ $m
pe copii ialte lucruri, care în colile elementare obi nuite nu se pre-
dau absolut deloc, care-i fac pe copii puternici pentru via $ ile dau
pe drumul vie ii ceva care le poate sluji întreaga via $.Ar fi extraor-
129dinar de bine dac $,în ceea ce prive te predarea limbilor str $ine, s-ar
putea merge în paralel cu diferitele limbi pe care copiii trebuie s $le
înve e, dintr-un motiv sau altul. Se pierde extraordinar de mult timp
dac$,la b$ie ii ifetele de treisprezece, paisprezece, cinsprezece ani,
latina este predat $de un profesor, franceza de alt profesor, engleza
de un al treilea profesor. Se câ tig$mult, mult de tot, dac $am putea
face în a afel ca una iaceea iidee pe care un profesor o dezvolt $
cu un elev la una din limbi s $poat$fi dezvoltat $deunalt elev la
cealalt $limb$ideunal treilea elev la cea de-a treia limb $.În acest
caz, una dintre limbi o va sprijini foarte mult pe cealalt $.Firete, pu-
tem face asemenea lucruri numai în m $sura în care avem mijloacele
necesare, a adar, în acest caz, profesorii potrivi i. Dar ceea ce avem
ar trebui s $folosim la maximum. Ar trebui s $ inem seama de spriji-
nul pe care o limb $îl poate acorda celeilalte. Prin aceasta, ajungem
iar$ila posibilitatea ca la predarea gramaticii iaconstruc iei pro-
pozi iei s$facem leg $turi de la o limb $la alta; iaici intr $în discu ie
un lucru care este extraordinar de important pentru elev.
Elevul înva $ mult mai bine ceva dac $are în suflet modul de apli-
care al acestui lucru în diferite direc ii. A adar, dvs. îi ve iputea
spune elevului: Iat $,tu ai spus acum o propozi ie german $iopro-
pozi ie latin $;la propozi ia german $când te referi la propria persoa-
n$,nupo iomite aproape niciodat $cuvântul “eu” (germ. “ich” – n. t.
), la propozi ia latin $,“eu” este con inut deja în verb. – Nu e nevoie
absolut deloc s $merge imai departe; chiar nu e bine deloc s $mer-
ge imai departe, dar e bine s $atinge iacest lucru, astfel încât în elev
s$se trezeasc $unanumit sentiment în leg $tur$cu aceasta; atunci, de
la acest sentiment eman $ceva care ac ioneaz $ca facultate vie de a
în elege alte lucruri din gramatic $.iacest lucru v $rog s $-l primi i
în sufletul dvs. is$reflecta imult la el: va trebui s $fi iîn stare, da-
c$practica iunînv$ $mânt activ iviu, s $face iîn aafel încât, în
timpul pred $rii, la copii s $ia na tere facult $ ile de care ave inevoie
în predare mai târziu. Într-adev $r, aastau lucrurile. Dac $,depild$,
numai atinge iîn treac $tunlucru ca acesta, nu-l explica iîn mod
pedant, dac $i-a ispus copilului: Limba latin $înc$nu-l are pe “eu”,
130acest “eu” este con inut în verb; limba german $îl are -, atunci, pen-
tru o clip $,în copil s-a trezit o facultate pe care, de altfel, n-o are.
Acest facultate s-a trezit tocmai acum idvs. v $pute iocupa mai
uorcu copiii de regulile de gramatic $dup$ ce s-au trezit asemenea
lucruri, decât dac $vre is$le face is$apar$din st $rile suflete iobi-
nuite ale copiilor. Trebuie s $reflecta ila felul cum elabora ila copii
facult $ ile pentru o or $declas$.Nu e nevoie deloc ca ei s $aib$dez-
voltate complet facult $ ile de care v $folosi i; ci dvs. trebuie s $ave i
iîndemânarea de a scoate la iveal $asemenea facult $ i, care se pot
retrage din nou, atunci când copilul este iar $iafar$.
De acest lucru trebuie s $se in$seama în mod cu totul deosebit la
predarea limbilor. ive i ine seama de el dac $ve iface ca predarea
limbilor s $constea din citit, dintr-un citit corect, cu o pronun are
corect $;nuda iprea multe reguli de pronun are, ci face icitirea-
model ipune i-i apoi ipecopii s $citeasc $,pune i-i apoi s $v$po-
vesteasc $cele citite, pune i-i s$emit$gânduri în leg $tur$cu cele citi-
te is$exprime aceste gânduri în diferitele limbi – iocupa i-v$,în
mod separat, de gramatic $isintax $,cu reguli care trebuie re inute i
cu exemple care trebuie uitate. Am spus aceste lucruri ca un fel de schelet pentru predarea limbilor.
131CONFERIN AAZECEA
Stuttgart, 1septembrie 1919
Vom încerca acum s $înaint $mpu in în didactic $,îndreptându-ne
pe viitor privirile mai mult spre planul didactic, pe de-o parte, iar, pe de alt $parte, spre ceea ce va fi, în cadrul acestui plan didactic, mate-
rialul de predat. Nu vom avea imediat în planul didactic tot ceea ce trebuie s $existe în el, c $ci ne vom pl $smui viitorul mod de a proceda
tocmai pe m $sur$ce construim.
Eu v-am oferit mai întâi câteva considera ii care v $dau posibilita-
tea de a introduce deja ceva, în principal, în treptele pred $rii. Câte
trepte ale pred $rii vom distinge, în esen $,peparcursul colii ele-
mentare? Conform cu cele ce am v $zut pân $acum, avem un moment
decisiv în jurul vârstei de 9 ani, astfel încât putem spune: Când pri-mim în clas $uncopil sub 9 ani, avem prima perioad $acolii ele-
mentare. Ce vom face aici? Va trebui s $pornim de la elementul
artistic. Vom face cu copilul muzic $,pictur $idesen, în felul discu-
tat. Vom face ca din elementul pictur $-desen s $se dezvolte treptat
scrisul. Vom face, a adar, ca din formele desenate s $ia na tere, înce-
tul cu încetul, formele scrisului ivom trece apoi la citit.
Este important s $în elegem motivele acestui mod de a înainta,
faptul c $nuîncepem cu cititul ileg$mdeacesta scrisul, ci trecem
de la scris la citit. Scrisul este înc $ceva mai viu decât cititul. Cititul
îl însingureaz $peom deja foarte mult i-l îndep $rteaz $delume. În
scris, noi mai imit $mnite forme ale lumii, dac $dezvolt $mscrisul
din desen. Literele de tipar au devenit, de asemenea, extraordinar de abstracte. Ele au luat na tere din literele scrise; de aceea, iîn preda-
re facem ca ele s $se dezvolte din literele scrise. Este absolut just ca,
cel pu in în ceea ce prive te înv $ area scrisului, s $nul$sa is$se ru-
p$firul care duce de la forma desenat $la litera scris $,astfel încât
copilul s $mai simt $în liter $forma desenat $ini ial. Prin aceasta, bi-
rui iceea ce ne înstr $ineaz $delume în scris. Prin faptul c $omul de-
132prinde scrierea, el î iînsuete ceva foarte str $in de lume. Dar dac $
leg$mformele scrise de formele lumii, f = Fisch (pe te – n. t.)
.a.m.d., atunci, cel pu in, îl conducem pe om iar $ispre lume. i
este foarte, foarte important s $nu-l îndep $rt$mpeomdelume. Cu
cât ne întoarcem mai mult în trecutul culturii, cu atât mai vie este aceast $leg$tur$aomului cu lumea. N-ave idecât s $chema ioima-
gine în fa asufletului dvs. ive iîn elege ce am spus acum. Imagi-
na i-v$c$în locul meu, care v $vorbesc aici transpunându-v $în nite
vremuri vechi, se afl $unrapsod grec, care le recit $oamenilor lui din
Homer în acel mod ciudat de odinioar $,care era ceva între cânt i
vorbire ipecare noi nu-l mai avem, iimagina i-v$lâng$acest rap-
sod care recit $din Homer pe cineva care st $istenografiaz $.Oima-
gine groteasc $!Ceva imposibil, absolut imposibil! Absolut
imposibil, din simplul motiv c $grecul avea o cu totul alt $memorie
decât noi ic$el nu era nevoit s $n$scoceasc $ceva atât de str $in de
lume cum sunt formele stenografice, pentru a face s $se p$streze ceea
ce se apropie de om prin vorbire. Vede ideaici c $în cultura noastr $
trebuie s $se amestece în permanen $ un element teribil de distrug $-
tor. Noi avem nevoie de acest element distrug $tor. Nu ne putem lipsi
de stenografie în întreaga noastr $cultur $.Dar ar trebui s $devenim
contien idefaptul c $ea con ine ceva distrug $tor. C $ci, de fapt, – ce
este în cultura noastr $aceast $îngrozitoare stenografie? Ea nu este
altceva în cultura noastr $decât o situa ie asem $n$toare aceleia când
n-am mai men ine ritmul nostru just dintre veghe isomn iam fo-
losi perioada somnului pentru a face tot felul de lucruri, astfel încât am implanta în via anoastr $sufleteasc $ceva ce ea nu mai prime te,
de fapt, în mod natural. Cu stenografiatul nostru, noi men inem în
cultur $un lucru pe care omul, conform cu predispozi ia sa natural $
actual $,dac$s-ar l $sa în voia lui însu i, nu l-ar lua, de fapt, în seam $,
ci l-ar uita. A adar, noi men inem treaz în cultura noastr $în mod ar-
tificial un lucru care ne distruge cultura, la fel cum tocitul nocturn al studen ilor, când sunt exagerat de sârguincio i, le ruineaz $s$n$tatea.
De aceea nu mai e s $n$toas$cultura noastr $.Dar nou $trebuie s $ne
fie limpede faptul c $am trecut deja Rubiconul; acesta a fost în anti-
133chitatea greac $.Aici s-a trecut Rubiconul, când omenirea mai avea o
cultur $absolut s $n$toas$.Cultura iciviliza ia vor deveni din ce în
ce mai nes $n$toase ioamenii vor trebui s $fac$tot mai mult din
procesul educativ un proces de vindecare împotriva factorilor de îm-boln$vire din lumea înconjur $toare. În leg $tur$cu acest lucru nu
avem voie s $neleg$n$mîn iluzii. De aceea este atât de infinit de
important s $leg$mscrisul de desen is$pred$mscrisul înainte de
citit.
Apoi ar trebui s $începem ceva mai târziu cu socotitul. Putem or-
ganiza aceasta – pentru c $nuavem un moment exact în dezvoltarea
omului – conform cu celelalte lucruri de care trebuie s $ inem seama.
Ar trebui, a adar, s $începem ceva mai târziu cu socotitul. Ceea ce
este necesar pentru aceasta vom include în plan mai târziu, ivom
începe cu socotitul a acum v-am ar $tat. Întotdeauna îns $în acest
plan de pe prima treapt $vom include o anumit $înv$ are a limbilor
str$ine, fiindc $este nevoie de acest lucru pentru necesit $ ile culturii;
dar pentru aceast $vârst $trebuie s $mai cultiv $mlimbile str $ine i
pentru înv $ area vorbirii, trebuie s $facem în a afel încât copiii s $
înve es$vorbeasc $.
De-abia pe cea de-a doua treapt $,dela 9 pân $la 12 ani, începem
s$dezvolt $mmai mult con tien adesine. iaceasta o facem la gra-
matic $.Acum, omul este deja în stare, datorit $schimb $rii prin care a
trecut ipe care v-am caracterizat-o, s $primeasc $în con tien alui
ceea ce-i poate d $rui gramatica; aici vom trata mai ales morfologia.
Dar apoi începem cu predarea cuno tin elor de istorie natural $areg-
nului animal, a acum v-am ar $tat la sepie, oareci iom. ifacem s $
urmeze regnul vegetal abia mai târziu, a acum îmi ve iar$ta ast $zi
dup$ -amiaz $.
iacum, la aceast $vârst $aomului, putem trece ila geometrie,
în timp ce pân $acum am men inut cu totul în sfera desenului ceea ce
urma s $devin $geometrie. Desigur, la desen îi putem ar $ta omului
triunghiul, p $tratul, cercul ilinia. Formele propriu-zise le dezvol-
t$m, a adar, la desen, prin faptul c $le desen $miapoi spunem:
Acesta este un triunghi, acesta este un p $trat. Dar ceea ce apare ca
134geometrie, în cadrul c $reia c $ut$mraporturile dintre forme, cu aceas-
ta începem abia în jurul vârstei de 9 ani. Bineîn eles c $predarea lim-
bilor str $ine continu $iajungem, de asemenea, la tratarea
elementelor de gramatic $.
În cele din urm $,îi prezent $mcopilului no iunile de fizic $.Apoi
ajungem la cea de-a treia treapt $,care merge pân $la sfâr itul colii
generale, deci, pân $pela 14-15 ani. Acum începem s $le imprim $m
sintaxa. Copilul este maturizat pentru aceasta abia în jurul vârstei de 12 ani. Mai înainte de aceast $vârst $practic $mîn mod instinctiv ceea
ce-l face pe copil s $construiasc $propozi ii.
Acum a venit imomentul când, folosind formele geometrice, pu-
tem trece la regnul mineral. Regnul mineral îl prezent $mf$când
permanente leg $turi cu fizica, pe care o aplic $mila om, a acum am
spus deja: refrac ia razelor – cristalinul ochiului; a adar, fizic $i
chimie. Apoi putem trece în aceast $perioad $la istorie. Geografia, pe
care o putem sprijini întotdeauna prin tiin ele naturii, introducând
no iuni de fizic $,iprin geometrie, desenând h $r i, introducând no i-
uni de fizic $,prin toate acestea pred $mgeografia ifacem apoi leg $-
tura cu istoria. Cu alte cuvinte, ar $t$mfelul în care i-au dezvoltat
diferitele popoare caracteristicile. Facem acest lucru de-a lungul acestor dou $perioade de vârst $ale copil $riei. Cu limbile str $ine
mergem, desigur, mai departe iextindem predarea la sintax $.
Desigur, va trebui s $lu$mseama acum la diferite lucruri. C $ci, fi-
rete, când începem s $pred$mcopiilor mici care ne sunt încredin a i
muzica, nu putem s $facem asta într-o sal $declas$,fiindc $în acela i
timp ceilal iau o materie care cere lini te des $vârit$,la care ei tre-
buie s $înve eceva. Va trebui, deci, s $program $mla copiii mici pic-
tura idesenul înainte de mas $,iar muzica, dup $-amiaz $târziu, s $
zicem. A adar, iîn ceea ce prive te spa iul va trebui s $neorgani-
z$mîn coal$în aafel încât lucrurile s $poat$coexista. De pild$ ,
noi nu-i putem pune pe copii s $recite poezii sau s $pred$mistorie
atunci când micu ii din clasa al $turat$sun$din trompet $.Aadar,
acestea sunt lucruri care au de-a face cu modelarea planului didactic ide care va trebui s $ inem seama cu grij $la organizarea muncii în
135coal$,defaptul c $unele materii trebuie programate pentru diminea-
$ sau pentru dup $-amiaz $,ialtele asemenea. Acum, esen ialul este
ca noi, cunoscând aceste trei trepte ale planului didactic, s $lu$m
seama la copii, la înzestrarea lor mai mare sau mai mic $.Desigur,
noi trebuie s $facem compromisuri, dar acum eu voi presupune mai
mult situa ia ideal $ivoi arunca mai târziu lumin $asupra planurilor
didactice ale colilor actuale, ca s $putem face compromisul în mo-
dul cel mai în elept. Va fi bine – dac $lu$mlucrurile la modul ideal –
s$facem delimit $ri mai pu in riguroase între clase în cadrul treptelor,
decât atunci când se trece de la o treapt $la alta. Vom în elege c $o
avansare unitar $va avea loc numai între treapta întâi iadoua iîn-
tre treapta a doua iatreia. C $ci vom face experien ac$,în majorita-
tea cazurilor, a a-ziii copii mai pu in dota inusunt mai pu in dota i,
ci ei doar în eleg mai târziu. A ac$-i vom avea de-a lungul anilor
primei trepte pe elevii dota i, care vor putea în elege mai devreme i
care prelucreaz $mai târziu cele în elese, ipecei mai pu in dota i,
care la început ne fac greut $ i, dar pân $la urm $tot în eleg. Vom fa-
ce, cu siguran $,aceast $experien $ ide aceea n-ar trebui s $nefor-
m$mprea devreme o p $rere, în sensul c $anumi icopii sunt deosebit
de dota i, iar al ii sunt mai pu in dota i. Eu am subliniat c $vom primi
copii care au trecut prin cele mai diferite clase. Cu cât vor fi mai mari, cu atât va fi mai greu s $neocup $mdeei. Dar vom putea repara
într-o foarte mare m $sur$ceea ce a fost educat în mod gre it la ei,
numai s $ned$mosteneala necesar $.Astfel, la limbile str $ine – lati-
na, franceza, engleza, greaca -, dup $ce ve ifi f$cut ceea ce am sub-
liniat alalt $ieri, dvs. nu ve ineglija s $trece icât mai curând posibil
la ceea ce le face cea mai mare pl $cere copiilor: s $-i pune is$con-
verseze între ei în clas $în limba respectiv $idvs., ca profesor, doar
s$îndruma iaceast $conversa ie. Ve iface experien ac$le face cu
adev $rat mult $pl$cere copiilor s $discute între ei în limba respectiv $
iprofesorul s $nufac$altceva decât s $tot corecteze sau cel mult s $
îndrume conversa ia; de pild $,când un elev spune lucruri deosebit de
plicticoase, îl îndrum $spre ceva interesant. Aici, prezen adespirit a
profesorului trebuie s $-iaduc $serviciile ei cu totul deosebite. Aici
136trebuie cu adev $rat s$-i sim i ipeelevii din fa advs. ca pe un cor pe
care trebuie s $-l dirija i, dar mergând imai mult spre interior decât
un dirijor cu orchestra lui.
Apoi va trebui s $constata ice poezii au înv $ at deja elevii, ce au
re inut din buc $ ile de lectur $,ialtele asemenea, lucrurile pe care vi
le pot prezenta din comoara memoriei lor. ideaceast $comoar $,pe
care copiii o posed $pebaza memoriei, lega iorice predare a limbii
str$ine, lega iceea ce trebuie s $recupera ila gramatic $isintax $;
c$ci este de cea mai mare importan $ ca aaceva s $le r$mân$,poezi-
ile pe care copiii ile-au însu it pe baza memoriei, ialtele aseme-
nea, ieste important ca ei s $poat$lega de a aceva regulile de
gramatic $sau de sintax $pecare vor s $ile reactualizeze, pentru a
exersa o limb$ .Am spus c $nuebine s $maltrat $mmemoria cu pro-
pozi iile pe care le alc $tuim în cadrul pred $rii gramaticii icu ajuto-
rul c$rora înv $ $mregulile, a adar, nu e bine s $-i punem pe copiii s $-
inoteze aceste propozi ii. Pe acestea pot s $le uite. Dar ceea ce se
înva $ cu ajutorul acestor propozi ii trebuie condus spre lucrurile
care au fost memorate. Astfel încât s $existe mai târziu, pentru st $-
pânirea unei limbi, un ajutor în cele p $strate în memorie. Când omul
scrie mai târziu o scrisoare în limba respectiv $,când st $devorb$în
limba respectiv $,el trebuie s $-ipoat$aduce aminte repede, cu pre-
zen $ de spirit, apelând la ceea ce a înv $ at cândva în acest fel, care
este expresia potrivit $.A ine seama de asemenea lucruri face parte
din economia pred $rii. Trebuie s $tim, de asemenea, ce anume face
ca predarea limbilor str $ine s $fie deosebit de economic $ice anume
o ine pe loc. Dac $le citim copiilor în clas $ceva icopiii au c $r ile
în fa $ iurm$resc împreun $cu noi, asta nu-i nimic altceva decât
timp pierdut pentru copii. E lucrul cel mai r $upecare-l putem face.
Bine e ca profesorul s $prezinte sub form $depovestiri ceea ce vrea
s$prezinte sau, chiar dac $prezint $el însu itextual o bucat $delec-
tur$sau dac $recit$opoezie, s $le prezinte el însu idin memorie,
f$r$carte, iar elevii s $nufac$nimic altceva decât s $asculte, deci, s $
nu urm $reasc $în carte; apoi ei s $reproduc $,pecât le este posibil,
cele ascultate, f $r$s$fi citit mai înainte. Acest lucru este important
137la predarea unei limbi str $ine. În ceea ce prive te predarea limbii ma-
terne, nu trebuie s $se in$seama de el atât de mult. Dar la limba
str$in$este foarte important s $se in$cont de faptul c $elevii trebuie
s$în eleag $ascultând, nu citind, c $trebuie s $-i facem s $în eleag $
ceva vorbit. Dup $ce a trecut un timp în care am f $cut a aceva, îi
putem îndemna s $ia cartea is$citeasc $.Sau, dac $nu-i maltrat $m
pe copii cu aceasta, le putem da, pur isimplu, ca tem $pentru acas $
s$citeasc $din cartea lor ceea ce le-a fost prezentat oral la coal$.i
la limbile str $ine tema pentru acas $ar trebui s $se limiteze în princi-
pal la citit. A adar, ceea ce trebuie scris ar trebui s $se fac $,defapt,
la coal$.La limbile str $ine ar trebui s $se dea cât mai pu ine teme
pentru acas $,de-abia pe treptele mai târzii, a adar, dup $12ani; dar
iatunci numai în leg $tur$cu ceva ce se întâmpl $cu adev $rat în via-
$:s$scrie scrisori, s $redacteze comunic $ri de afaceri, ialtele ase-
menea. A adar, lucruri pe care le întâlnim cu adev $rat în via $.A-i
pune pe copii s $fac$la coal$compuneri care nu pornesc de la via $,
într-o limb $str$in$,acest lucru este, propriu-zis, chiar dac $nudetot,
dar într-un grad destul de înalt, o abera ie. Ar trebui s $nelimit $mla
scrisori, comunic $ri de afaceri, ialtele asemenea. Am putea merge
cel mult pân $la cultivarea povestitului. În coala elementar $ar tre-
bui s $cultiv $mpovestitul unor lucruri întâmplate, tr $ite, mult mai
mult decât a a-numita compunere liber $.Compunerea liber $nu-i
are înc $,propriu-zis, locul în coala elementar $.Dar prezentarea sub
form $depovestiri a lucrurilor întâmplate, auzite, î iare foarte bine
locul în coala elementar $,copilul trebuie s $înve eaceste lucruri,
c$ci altfel nu poate s $ia parte în mod just, din punct de vedere soci-
al, la cultura iciviliza ia uman $.Pe acest t $râm, oamenii de cultur $
actuali observ $,de regul $,numai o jum $tate de lume, nu lumea în-
treag $.
ti i, desigur, c $acum se fac ni te experimente, care trebuie s $
slujeasc $în special domeniului psihologiei criminalistice. Aceste
experimente se fac astfel – vreau s $citez un caz, despre cum lumea
vrea azi s $constate totul prin experimente: Se hot $r$te s$se in$o
prelegere, experimentele se fac la nivel de facultate, în universit $ i.
138Aadar, pentru a se da acestei prelegeri un caracter experimental, se
stabile te în mod exact cu un student sau cu un cursant, cum se spu-
ne: Eu, ca profesor, m $voi urca la catedr $si voi rosti primele cuvin-
te ale unei prelegeri. A a, acum not $macest lucru. În acest moment,
dvs. s $ri ila catedr $ismulge ihaina de pe cuierul pe care am ag $-
at-o mai înainte. – Cursantul trebuie s $execute, deci, ceva, întocmai
aacum s-a stabilit. Pe urm $,profesorul se comport $în mod cores-
punz $tor: el se repede la cursant ca s $-l împiedice s $-i ia haina de pe
cuier. Apoi, se stabile te mai departe: Ajungem la înc $ierare. Stabi-
lim cu exactitate mi c$rile pe care le vom face. Studiem totul cu
exactitate, înv $ $mpederost bine de tot, ca s $juc$mastfel întreaga
scen$.Atunci auditoriul, care nu tie nimic – c $ci toate acestea se
discut $numai cu un cursant -, se va comporta într-un fel sau altul.
Acest lucru nu-l putem stabili. Dar vom c $uta s $-l inform $mpeunal
treilea despre taina noastr $,iel va nota cu exactitate ceea ce face
auditoriul. A a, acum am f $cut experimentul. Pe urm $,cerem audito-
riului, fiec $rui cursant, s $noteze scena.
Asemenea experimente au fost f $cute la unele facult $ i. Experi-
mentul pe care l-am descris acum a fost f $cut$cu adev $rat, icu
acest prilej s-a constatat: Dac $exist $unauditoriu de aproximativ 30
de persoane, cel mult 4-5 noteaz $cele întâmplate în mod corect!
Acest lucru poate fi constatat, pentru c $înainte totul a fost discutat
cu exactitate iafost f $cut a acum s-a stabilit. A adar, abia dac $o
zecime din spectatori î inoteaz $în mod corect cele întâmplate. Cei
mai mul i, când îi surprinde o asemenea întâmplare, î inoteaz $lu-
cruri de-a dreptul proste ti. În zilele noastre, când experimentul este
atât de la mod $,acesta este un lucru pe care oamenii îl fac cu mult $
pl$cere idin care ei trag pe urm $concluzia tiin ific$important $
conform c $reia martorii care sunt chema iîn fa ajudec $ ii nu sunt
vrednici de crezare. Pentru c $dac$deja ni te oameni cultiva i, un
auditoriu de facultate – doar ace tia sunt cu to ii nite oameni culti-
va i-trateaz $oîntâmplare în a afel încât numai o zecime dintre ei
îinoteaz $ceva corect, ceilal iîinoteaz $ceva incorect icâte unul
chiar lucruri absolut proste ti, cum s $mai vrem de la martori, che-
139ma iîn fa ainstan ei, s$povesteasc $în mod corect ceva ce au v $zut,
poate, cu s $pt$mâni sau cu luni în urm $?Mintea uman $s$n$toas$
tie asemenea lucruri de la via $.C$ci, la urma urmelor, iîn via $
oamenii ne povestesc de cele mai multe ori în mod eronat ifoarte
rar în mod corect lucrurile pe care le-au v $zut. Trebuie s $ai fler pen-
tru a sim idac$ceva este povestit în mod eronat sau corect. Abia
dac$ozecime din ceea ce ne spun oamenii, în stânga iîn dreapta,
este adev $rat, în sensul strict al red $rii a ceea ce s-a întâmplat în rea-
litate.
Dar oamenii fac numai jum $tate din ceea ce se face aici; ei dez-
volt$acea jum $tate pe care, de fapt, dac $ne-am sluji cu adev $rat de
mintea uman $s$n$toas$,am putea-o l $sa deoparte, c $ci cealalt $ju-
m$tate este mai important $.Ar trebui s $avem grij $ca, în epoca ac-
tual$,cultura iciviliza ia s$se dezvolte în a afel încât s $neputem
bizui pe martori ioamenii s $spun $mai mult adev $rul, dar, pentru a
realiza acest lucru, ar trebui s $începem înc $din copil $rie. ideace-
ea este important s $-i punem pe copii s $povesteasc $lucruri v $zute i
tr$ite, mai important decât s $-i punem s $scrie compuneri libere. În
acest caz, vom imprima copiilor deprinderea ca în via $ i, eventual,
în fa ajudec $ ii, s$nuinventeze nimic, ci s $povesteasc $adev $rul
conform cu realit $ ile sensibile exterioare. iîn acest domeniu ar
trebui s $se in$seama mai mult de elementul voin $ decât de cel in-
telectual. Prin faptul c $s-a discutat mai întâi cu acel auditor al acelei
prelegeri idup$ aceea a fost stabilit rezultatul declara iilor spectato-
rilor, s-a încercat s $se afle în ce m $sur$mint oamenii. Acesta este
un lucru u ordeîn eles, într-o epoc $intelectualist $cum este a noas-
tr$.Dar noi trebuie s $-i red $macestei epoci intelectualiste elementul
voin $.De aceea, în pedagogie noi trebuie s $lu$mîn considerare
asemenea am $nunte, trebuie s $-i punem pe copii, dup $ce au înv $ at
s$scrie, imai ales dup $împlinirea vârstei de 12 ani, s $povesteasc $
lucruri pe care le-au v $zut cu adev $rat, s $nucultiv $mprea mult
compunerea liber $,al c$rei loc nu este, propriu-zis, în coala elemen-
tar$.
140De o deosebit $importan $ este ifaptul ca la orele de limbi str $i-
ne s$ajungem treptat cu elevii pân $acolo încât ei s $poat$reda
printr-o povestire scurt $ceea ce au v $zut, au auzit. Apoi este îns $
necesar s $cultiv $mîn mod special elementul de mi care reflex $din
vorbire, adic $s$le d$mcât mai multe porunci copiilor: F $asta, f $
aceea – iapoi s $-i punem s $execute, astfel încât, la asemenea exer-
ci ii, spusele profesorului s $fie urmate mai pu in de cugetarea asupra
spuselor profesorului sau de un r $spuns în cuvinte, imai mult de
f$cut. S $cultiv $mastfel, la ora de limbi str $ine, ielementul voin $,
elementul mi care. Acestea, iar $i, sunt lucruri la care trebuie s $re-
flecta ibine ipecare trebuie s $vi le asimila iidecare trebuie s $
ine iseam $mai ales atunci când preda ilimbi str $ine. Esen ialul va
fi întotdeauna s $tim s $corel $mîn mod just elementul voin $ cu
intelectul.
Dar va fi important s $cultiv $m, ce-i drept, ipredarea pe baz $de
material intuitiv, f $r$aobanaliza îns $.Copilul nu trebuie s $aib$
niciodat $sentimentul c $ceea ce facem noi ca predare intuitiv $este
ceva de la sine în eles. – Î iar$tobucat $decret$.Ce culoare are cre-
ta? – Ea este galben $.-Cum este creta aici sus? – Ea este rupt $.-Sunt
destui care fac o predare bazat $pematerial intuitiv dup $acest mo-
del. Este ceva îngrozitor. C $ci ceea ce este în via $ un lucru de la
sine în eles n-ar trebui prezentat drept material intuitiv. Predarea in-
tuitiv $ar trebui ridicat $într-o sfer $superioar $.Când facem o preda-
re intuitiv $,copilul ar trebui, în acela itimp, s $fie transpus într-o
sfer$superioar $avie ii sale suflete ti. Pute iface, fire te, foarte bine
acest lucru, dac $asocia ipredarea intuitiv $cu geometria.
Geometria v $ofer$unexemplu extraordinar de bun pentru felul
cum pute iunipredarea intuitiv $cu materialul de predat pe care-l
ofer$geometria îns $i. Îi desena imai întâi copilului, de pild $,triun-
ghiul dreptunghic isoscel. Desenându-i acest lucru copilului, pute i
face jos, lâng $acest triunghi, un p $trat, astfel încât lâng $triunghiul
dreptunghic isoscel s $avem un p $trat (vezi desenul I). Acum, înv $-
a i-l pe copil, dac $înc$nu l-a iînv$ at, c$la un triunghi dreptun-
ghic, laturile a ibsunt catetele, iar c este ipotenuza. Pe ipotenuz $a i
141construit un p $trat. Toate acestea sunt valabile, bineîn eles, numai
pentru un triunghi isoscel. Acum, împ $r i ip$tratul printr-o diagona-
l$.Face ioparte ro ie (sus ijos) ioparte galben $(la dreapta).
Apoi îi spune icopilului: Partea galben $odecupez de aici iopun
al$turi (vezi desenul II). iacum, decupa iipartea ro ie iopune i
lâng$cea galben $.Acum a iconstruit un p $trat pe una din catete, dar
acest p $trat este compus dintr-o parte ro ie ioparte galben $.De
aceea, ceea ce am desenat al $turi (vezi desenul II), este exact la fel
de mare ca ceea ce în desenul I este ro uigalben împreun $icare
este jum $tatea p $tratului ipotenuzei. Fac acum acela ilucru pentru
cealalt $parte cu cret $albastr $iadaug albastrul jos, astfel încât ob-
in iar $iuntriunghi dreptunghic isoscel. Pe acesta îl desenez iar $i
separat (vezi desenul III). Acum am iar $ip$tratul de pe cealalt $ca-
tet$.
albastru ro u galben
Schopenhauer s-a mâniat la culme, în vremea sa, pentru c $în
coli teorema lui Pythagora nu era predat $în acest fel iel a expri-
142mat acest lucru în cartea sa “Lumea ca voin $ ireprezentare”, spu-
nând, în felul lui cam grosolan: Ce stupid $ecoala c $nupred$aa
ceva, pur isimplu, prin suprapuneri, în a afel încât copiii s $în e-
leag$teorema lui Pythagora în mod intuitiv. – Acest lucru e valabil,
în prim $instan $,numai pentru un triunghi dreptunghic isoscel, dar
putem face acest lucru ipentru un triunghi dreptunghic neisoscel,
tot aaprin suprapuneri, în felul descris. Aceasta este predarea intui-
tiv$.Dvs. pute ipreda geometria sub form $intuitiv $.Dar are o anu-
mit$importan $ – ieu am f $cut adeseori încercarea -, când îi
prezenta icopilului care a împlinit 9 ani teorema lui Pythagora în
acest mod intuitiv, s $ave igrij$s$face iîn aafel încât s $-i compu-
ne icopilului teorema lui Pythagora din fragmentele izolate ale p $-
tratului ipotenuzei. idac$,în calitate de profesori, sunte i
contien i, prin ceea ce se întâmpl $în ora de geometrie, c $vre is$
realiza iacest lucru, atunci pute is$-l înv $ a ipe copil, în cel mult 7-
8ore, tot ceea ce e necesar la geometrie pentru a ajunge în predare
pân$la teorema lui Pythagora, cunoscuta punte a m $garului. Ve i
proceda într-un mod extraordinar de economic dac $ve iprezenta în
acest mod intuitiv primele începuturi ale geometriei. Ve ieconomisi
mult timp i, în afar $deaceasta, îl ve icru apecopil de ceva foarte
important de evitat – de un lucru care ac ioneaz $distrug $tor în preda-
re, dac $nu este folosit cu economie -, ianume: Nu-l pune ipecopil
s$dezvolte gânduri abstracte ca s $în eleag $teorema lui Pythagora,
ci pune i-l s$dezvolte gânduri concrete imerge idela simplu la
complex. Ar trebui mai întâi, a acum am f $cut aici, în desen, cu tri-
unghiul isoscel, s $compunem teorema lui Pythagora din fragmente,
iabia dup $aceea s $trecem la triunghiul neisoscel. Chiar atunci
când, în zilele noastre, acest lucru este f $cut în mod intuitiv – a ace-
va se face, desigur -, el nu este f $cut cu privire la întreaga teorem $a
lui Pythagora. Nu se parcurge mai întâi procesul simplu – care-l pre-g$tete bine pe cel $lalt -, procesul cu triunghiul isoscel, pentru a se
trece abia pe urm $la triunghiul dreptunghic neisoscel. Dar este im-
portant s $integr $macest lucru în mod absolut con tient în obiective-
le pred $rii geometriei. A adar, lucrul de care v $rog s $ ine iseama
143este s $aterne iculori diferite. Suprafe ele izolate trebuie colorate,
iar apoi culorile trebuie suprapuse. Cei mai mul idintre dvs. vor fi
f$cut deja ceva asem $n$tor, totu i, nu în acest fel.
I. pân$la 9 ani
Elemente de muzic $-elemente de pictur $-desen
Scris-citit
Limbi str $ine. Ceva mai târziu socotit.
II.
III.
pân$la 12 ani
Gramatic $,morfologie
Istorie natural $aregnului animal
iaregnului vegetal
Limbi str $ine. Geometrie
No iuni de fizic $.
pân$la sfâr itul colii elementare
Sintax $
Minerale Elemente de fizic $ichimie
Limbi str $ine
Istorie.
elemente de geografie
144CONFERIN AAUNSPREZECEA
Stuttgart, 2 septembrie 1919
V-am spus c $putem începe predarea geografiei abia pe treapta a
doua a colii elementare. Putem începe în mod just cu predarea geo-
grafiei dup $ce copilul a împlinit 9 ani. Numai c $trebuie s-o organi-
z$mîn mod just. În general, în coala elementar $aviitorului – acest
lucru este valabil ipentru coala medie – trebuie s $avem grij $ca
aceast $predare a geografiei s $cuprind $mult mai mult decât cuprin-
de în prezent. În prezent, geografia este prea desconsiderat $,ea este
tratat $ca un adev $rat copil vitreg. De fapt, realiz $rile de la celelalte
materii ar trebui s $conflueze în multe privin ecu cele ale geografiei,
devenind una. i, chiar dac $v-am spus c $predarea mineralogiei apa-
re de-abia pe treapta a treia, în jurul vârstei de 12 ani, putem împleti deja pe treapta anterioar $unele cuno tin edespre lumea mineral $,în
mod descriptiv, intuitiv, în predarea geografiei. Copilul î ipoate în-
suiîntre 9 i12ani extraordinar de multe cuno tin edegeografie,
numai s $proced $mîn mod just cu aceast $geografie. Aici, esen ialul
este ca tocmai la geografie s $pornim de la ceea ce copilul cunoa te
deja, într-un fel sau altul, despre suprafa aP$mântului idespre cele
ce se întâmpl $pesuprafa aP$mântului. Încerc $ms$-i transmitem la
început copilului, în mod artistic, un fel de imagine despre mun ii
râuri, dar idespre alte condi ii ale mediului înconjur $tor. Facem în
aafel încât s $elabor $mrealmente împreun $cu copilul, într-un mod
elementar, o hart $pentru ambian aimediat $în care cre te copilul, pe
care o cunoa te. Încerc $ms$-i ar$t$mcopilului ce ofer $trecerea de
la situarea în sânul unui anumit inut la contemplarea lui din perspec-
tiva sau prin perspectiva aerian $,aadar, transpunerea pe hart $a i-
nutului cunoscut cel mai îndeaproape. Încerc $ms$-i ar$t$mcopilului
cum str $bat râurile acest inut, cu alte cuvinte, noi desen $mcu ade-
v$rat pe hart $sistemul râurilor ipâraielor din mediul înconjur $tor,
transpunând astfel, treptat, perceperea mediului ambiant în hart $.i
145însemn $mpe aceast $hart$imun ii. E bine s $lucr$maici în culori,
s$desen $mrâurile cu albastru, mun ii cu cret $cafenie. Însemn $m
apoi pe aceast $hart$restul lucrurilor care au leg $tur$cu condi iile
vie ii umane. Însemn $mpeaceast $hart$diferitele configura ii ale
inutului, atr $gând copilului aten ia asupra urm $torului lucru: Ia te
uit$,oanumit $parte a inutului este plantat $cu pomi fructiferi – i
desen $mpomii fructiferi (vezi desenul 1). Îi atragem copilului aten-
ia asupra
Desenul 1
faptului c $aici exist $ip$duri de conifere – iînsemn $m, de aseme-
nea, zonele acoperite cu p $duri de conifere (vezi desenul 2).
Desenul 2
Îi atragem copilului aten ia asupra faptului c $oparte a inutului este
acoperit $cu cereale, iînsemn $miaceste inuturi (vezi desenul 3).
Desenul 3
Apoi îi atragem aten ia asupra faptului c $exist $pajiti, ile însem-
n$mipeele (vezi desenul 4).
146
Desenul 4
Acest desen reprezint $pajitile, pe care le putem cosi. Spunem copi-
lului acest lucru. Paji tile pe care nu le putem cosi, dar pe care le
putem folosi, totu i, pentru c $în aceste locuri sunt mânate vitele i
sunt l $sate s $pasc$iarba, care acolo este scund $,s$r$c$cioas $,le
însemn $m, de asemenea, pe hart $(vezi desenul 5),
Desenul 5
i-i spunem copilului c $acestea sunt p $uni. În acest fel facem vie
pentru copii harta. Cu ajutorul acestei h $r i, copilul ajunge s $aib$o
privire de ansamblu asupra bazelor economice ale inutului. Apoi
îns$îi mai atragem copilului aten ia iasupra faptului c $în pântecele
mun ilor se afl $tot felul de lucruri: c $rbune, minereuri .a.m.d. iîi
mai atragem copilului aten ia asupra faptului c $râurile sunt folosite
la transportarea în alt loc a lucrurilor care cresc sau sunt fabricate într-un anumit loc. Îi povestim multe din lucrurile care au leg $tur$cu
aceast $form $economic $aunui inut. Dup $ce am explicat bazele
naturale ale economiei, cu râurile imun ii, cu paji tile, p $durea
.a.m.d., atât cât este posibil, conform cuno tin elor pe care copilul le
poate primi, însemn $mla locul cuvenit satele sau ora ele existente în
inutul de care vrem s $neocup $m. iapoi începem s $-i spunem co-
pilului de ce tocmai în anumite locuri se dezvolt $s$tule e, îi spunem
c$acest fapt are leg $tur$cu ceea ce exist $în mun iipoate fi scos
din ei, c $are leg $tur$cu cursul râurilor ipâraielor. Într-un cuvânt,
c$ut$ms$trezim în copil, cu ajutorul h $r ii, o anumit $reprezentare
despre conexiunile economice dintre formele de relief iraporturile
vie ii umane, apoi încerc $ms$trezim în copil o anumit $reprezentare
despre deosebirea dintre condi iile de via $ de la ar$icele de la
147ora.Facem aceasta atât de mult, cât poate copilul s $în eleag $aceste
lucruri. i, în cele din urm $,îi povestim ice face omul prin activita-
tea lui economic $pentru a veni în întâmpinarea condi iilor naturale.
Cu alte cuvinte, începem s $-i atragem copilului aten ia asupra faptu-
lui c$omul face râuri artificiale, canale, c $-iconstruie te c$iferate.
Pe urm $,face i-l pe copil s $observe cum c $ile ferate transport $ali-
mentele ialtele asemenea, ipeoamenii în ii. Dac $am lucrat un
timp c $utând s $-l facem pe copil s $în eleag $conexiunea economic $
dintre condi iile naturale icondi iile vie ii umane, putem folosi no-
iunile pe care le-am trezit astfel în copil ca s $extindem totul la con-
textele mai mari ale vie ii de pe P $mânt. Dac $am f$cut în mod just
ceea ce ine de aceast $prim $treapt $,nuva fi nevoie s $dezvolt $mo
prea mare pedanterie. Pedantul va spune acum: Firesc este s $trans-
mitem mai întâi cuno tin ele despre locul natal, în sensul cel mai re-
strâns, iapoi s $extindem lucrurile în mod concentric. – Aceasta
este, f $r$îndoial $,pedanterie. Nu e nevoie s $înaint $mîn acest fel.
Ci, dac $am creat o baz $pentru în elegerea leg $turii dintre natur $i
fiin auman $,putem trece lini ti ila altceva. Putem dezvolta cât mai
bine imai intensiv conexiunile economice dintre om icondi iile
naturale. De pild $,pentru inutul nostru de aici, dup $ce a idezvoltat
no iunile necesare în leg $tur$cu teritoriile cunoscute, orientându-l
pe copil în spa iu, l$rgindu-i orizontul, îi spune i: Aici sunt Alpii. –
Trece ila geografia Alpilor. L-a iînv$ at pe copil s $deseneze h $r i.
Pute iextinde acum activitatea de desenare a h $r ilor, trasându-i co-
pilului linia care arat $c$ inutul Alpilor Sudici se învecineaz $cu
Marea Mediteran $.Desenându-i copilului partea de nord a Italiei,
Marea Adriatic $.a.m.d., îi spune i: Aici exist $nite râuri mari – i
desen $mîn aceast $regiune icursurile râurilor. Îi putem desena
apoi: Rhonul, Rhinul, Innul, Dun $rea, cu afluen ii lor. Putem desena
aici idiferitele lan uri muntoase ale Alpilor. icopilul va fi extrem
de captivat dac $-i spunem c $diferitele lan uri muntoase, ale Alpilor,
de pild $,sunt desp $r ite între ele prin râuri. Desena icu calm, de-a
lungul liniilor albastre ale râurilor, ni te linii ro ii, care sunt acum
linii ideale – de pild $,de-a lungul Rhonului, de la lacul Geneva pân $
148la izvoare, itrece iapoi la Rhin .a.m.d., trasa ilinia dincolo peste
Arlberg, .a.m.d., apoi linia Drau, Enns .a.m.d., pentru a împ $r i
Alpii în acest fel, prin asemenea linii ro ii, în direc ia vest-est, astfel
încât s $-i pute ispune copilului: Ia te uit $,eu am tras acum, de-a
lungul cursurilor râurilor, o linie ro ie pe dedesubt iolinie ro ie pe
deasupra. Ceea ce se afl $între aceste dou $linii ro ii sunt al iAlpi
decât ceea ce se afl $sus, deasupra liniei ro ii, ijos, sub linia ro ie. –
iar$ta i-i acum copilului – aici, predarea mineralogiei se confund $
cu cea a geografiei, izvor $te din ea – o bucat $decalcar din mun ii
Jura, de pild $,ispune i-i: Iat $,masele muntoase de deasupra liniei
roii de sus sunt constituite dintr-un asemenea calcar, iar ceea ce se
afl$sub linia ro ie este constituit tot dintr-un asemenea calcar. – Iar
pentru ceea ce se afl $la mijloc, între linii, ar $ta i-i o bucat $degra-
nit, gnais ispune i-i: Mun ii de la mijloc sunt forma idintr-o ase-
menea roc $,roc$originar $.ipecopil îl va interesa extraordinar de
mult acest masiv al Alpilor pe care poate c $i-l ve iar$ta ipeohart$
teritorial $,pe care se afl $iperspectiva lateral $,nunumai cea aeria-
n$,dac$-l l$muri iplastic asupra faptului c $râurile despart Alpii în:
Alpi calcaro i, iruri muntoase cu gnais, ist cu mic $,ist argilos
.a.m.d. ic$masivul muntos, întregul lan demun ieste a ezat de la
sud spre nord, numai c $este arcuit în acest fel: mun icalcaro i-
mun ioriginari – mun icalcaro i, desp$ r i iderâuri. Multe lucruri,
care s $nufie o predare intuitiv $pedant $,potfi asociate cu acestea,
lucruri care l $rgesc foarte mult lumea de no iuni a copilului.
Trece iapoi – a icreat deja elementele necesare când a ipredat
cuno tin ele despre natur $-la a-i înf $ iacopilului ce cre te jos în
vale, ce cre te mai sus ice cre te sus de tot i, de asemenea, ceea ce
sus, sus de tot nu cre te. Trece ila vegeta ie pe direc ia vertical $.
iacum începe is$-i atrage icopilului aten ia asupra felului cum
se situeaz $omul într-un inut pe care- ipune pecetea masivul mun-
tos. Începe is$-i descrie iîn mod foarte sugestiv un s $tuc de munte
situat undeva foarte sus, pe care i-l însemna ipehart$,icum tr $iesc
oamenii acolo. iîi mai descrie iiunsat situat jos în vale, cu uli e.
iapoi ora ele, situate acolo unde un râu prime te apele unui afluent.
149Descrie iapoi, în aceste conexiuni mai mari, raportul dintre formele
de relief ivia aeconomic $uman $.Construi i, azice, din sânul na-
turii, aceast $via $ economic $uman $,atr$gând copilului aten ia asu-
pra locului unde se afl $minereuri ic$rbuni, asupra felului cum
acestea î ipunpecetea asupra a ez$rilor umane .a.m.d.
Îi însemna iapoi un inut lipsit de mun i, un inut de es, iface i
icu acesta la fel. Descrie imai întâi ceea ce ine de natur $,constitu-
ia solului, iatrage ideja acum aten ia asupra faptului c $peunsol
slab cre te altceva decât pe unul gras. Atrage iaten ia asupra consti-
tu iei solului pe care cresc cartofi – acest lucru se poate face cu mij-
loace foarte simple -, asupra constitu iei solului pe care cre te grâul,
acelui pe care cre te secara .a.m.d. Dvs. i-a iar$tat copilului, desi-
gur, deja mai înainte, deosebirea dintre grâu, secar $,ov$z. Acum nu
v$sfii is$-i prezenta icopilului unele lucruri pe care, pentru început,
le în elege numai în general, pe care le va în elege mai clar abia mai
târziu, când i se va atrage aten ia în predare asupra lor dintr-un alt
punct de vedere. Dar c $uta is$-l introduce ipecopilul sub 12 ani
mai ales în cunoa terea raporturilor economice. Face ica acestea s $-i
fie limpezi. Preda imai mult o geografie l $untric $istr$dui i-v$mai
pu in s$oferi idepeacum o imagine complet $aP$mântului. Este,
totui, important s $atrage iaten ia asupra faptului c $marea e foarte
mare. A iînceput deja s-o desena icând a fost vorba de Alpii Sudici,
în vecin $tatea c $rora a idesenat Marea Mediteran $.Marea desena i-
oca suprafa $ albastr $.Desena i-i apoi copilului contururile exte-
rioare ale Spaniei, ale Fran ei, desena i-i înspre vest o mare întins $i
conduce i-l în acest fel, încetul cu încetul, spre în elegerea faptului
c$exist $iAmerica. Ar trebui s $trezim aceast $reprezentare deja
înainte de împlinirea vârstei de 12 ani.
Dac$începe iîn acest fel cu o temelie bun $,ve iputea conta pe
faptul c $în jurul vârstei de 12 ani copilul v $va în elege, dac $ve i
proceda de acum înainte mai sistematic, dac $de-a lungul unei pe-
rioade mai scurte de timp ve ic$uta s $face iîn aafel încât copilul
s$-iformeze cu adev $rat o imagine despre P $mânt, înv $ ându-l care
sunt cele cinci continente, m $rile – în orice caz, mai pe scurt decât a i
150f$cut-o înainte -, descriind acum via aeconomic $aacestor diferite
inuturi ale P $mântului. De aici, din ceea ce a iaezat ca temelie, ar
trebui s $scoate itot restul. Dac $,aacum am spus, a isintetizat, în
leg$tur$cu întreaga suprafa $ a P$mântului, cuno tin ele despre via a
economic $pecare le-a itransmis copilului, atunci, tocmai în mo-
mentele în care poate c $a ipredat deja o jum $tate de an istoria, a a
cum am înv $ at, ve itrece la discutarea cu copiii a raporturilor spiri-
tuale ale oamenilor care locuiesc în diferitele inuturi ale P $mântului.
Dar trebuie s $ave igrij$ca aceste deosebiri s $le sublinia inumai
dup$ ce a ipreg$tit sufletul întrucâtva pentru aceasta prin primele
cuno tin edeistorie. Vorbi iapoi idespre r $spândirea teritorial $a
tr$s$turilor de caracter ale diferitelor popoare. Dar s $nuvorbi imai
devreme, ci numai exact în acest moment, despre deosebirile dintre diferitele popoare în ceea ce prive te tr$s$turile de caracter, c $ci
acum, având acea temelie pe care v-am descris-o, copilul vine în în-tâmpinarea acestor lucruri cu cea mai mare în elegere. Îi pute ivorbi
acum despre deosebirile dintre popoarele asiatice, europene, ameri-cane, despre deosebirile dintre popoarele Europei Centrale ipopoa-
rele din nordul Europei. Pute iîncerca apoi s $uni itreptat geografia
cu istoria. Ve iîndeplini aici o sarcin $foarte frumoas $icare-l va
bucura pe copil, dac $lucrurile pe care vi le-am descris acum le ve i
preda mai ales între vârsta de 12 ani isfâritul colii elementare,
deci, pân $spre 15 ani. V $da iseama c $ar trebui s $introducem ex-
traordinar de multe lucruri prin orele de geografie, pentru ca preda-rea geografiei s $devin $,într-adev $r, un fel de sintez $aceea ce
facem la celelalte materii. Câte nu pot s $conflueze în geografie! În
încheiere, va fi posibil chiar s $realiza iominunat $întrep $trundere
între geografie iistorie. Dac $a iintrodus astfel în predarea geogra-
fiei unele lucruri, ve iputea acum s $iscoate idin ea unele lucruri.
Firete, aici se va cere ceva de la fantezia dvs., de la inventivitatea
dvs. Dac $-i ve ipovesti copilului c $aici sau acolo se face un lucru
sau altul, de pild $:japonezii î ifac tablourile a aiaa, atunci ve i
încerca s $-l îndemna ipecopil s $fac$iel aaceva, în modul s $u
simplu, elementar. Nu neglija is$-i oferi icopilului, chiar de la înce-
151put, atunci când îi ar $ta ileg$tura dintre cultivarea p $mântului ivia-
auman $,oreprezentare clar $despre plug, despre grebl $.a.m.d.,
asociat $cu reprezent $rile geografice. iîncerca is$-l îndemna ipe
copil s $imite unele dintre aceste lucruri, chiar dac $numai sub form $
de mic $juc$rie sau lucrare artistic $.Aceasta îl va face pe copil în-
demânatic iîn stare s $se situeze mai târziu în mod just în via $.i
dac$s-ar putea face chiar ni te pluguri mici cu care copiii s $are în
gr$dina colii, dac $am putea s $-i punem s $secere cu ni te seceri
mici sau s $taie iarba cu ni te coase mici, în acest fel s-ar crea o leg $-
tur$bun$ cu via a. C$ci mai important $decât îndemânarea este leg $-
tura sufleteasc $dintre via acopilului ivia aîn lume. C $ci lucrurile
stau cu adev $rat aa: un copil care a t $iat iarb $cu secera, care a cosit
iarb$cu coasa, care a f $cut brazde cu un plug mic, va deveni alt om
decât un copil care n-a f $cut asta. Sufletescul devine, pur isimplu,
altceva. Abstractele ore de lucru manual nu pot înlocui, de fapt, aces-te lucruri. Iar construitul cu be ioarele iîmpletitul fâ iilor de hârtie
ar trebui evitate, pe cât posibil, pentru c $ele mai mult împiedic $în-
cercarea de a-l introduce pe om în via $,decât o stimuleaz $.Emult
mai bine s $-l îndemna ipecopil s $fac$lucruri care se întâmpl $cu
adev $rat în via $,decât s $n$scoci ilucruri care nu se întâmpl $în
via $.Dac$d$mpred$rii geografiei forma pe care am descris-o,
atunci îi vom face cuno tin $ copilului într-un chip firesc cu faptul c $
via auman $se compune, în diferite moduri, din cele mai diferite as-
pecte. iaici inem seama întotdeauna de ceea ce el poate s $în elea-
g$bine. La orele de geografie, îi descriem copilului aflat între 9 i12
ani mai întâi ni te rela ii economice iexterioare. Îl facem apoi s $
în eleag $rela iile culturale, rela iile spirituale, la diferitele popoare.
iaici, l $sând tot restul pentru mai târziu, atragem u oraten ia asu-
pra rela iilor juridice care domnesc la diferitele popoare. Dar nu fa-
cem s $transpar $prin via aeconomic $ispiritual $decât primele
no iuni absolut elementare din aceste rela ii juridice. C $ci copilul nu
are înc $în elegerea deplin $pentru rela iile juridice. idac$îi facem
cuno tin $ prea devreme cu aceste no iuni ale rela iilor juridice, îi
152ruin$mfor ele suflete ti pentru tot restul vie ii, pentru c $aceste no i-
uni sunt ceva foarte abstract.
Ebine, într-adev $r, dac $folosi ipredarea geografiei pentru a crea
unitate în tot restul pred $rii. Poate c $tocmai pentru geografie ar fi
cel mai p $gubitor lucru s-o încadr $mîn orarul strict delimitat pe care
noi iaanuvrem s $-l avem.
Vom face în a afel încât s $trat$mde-a lungul unei perioade de
timp mai lungi acela iobiect de înv $ $mânt. Îl primim pe copil la
coal$ineîndrept $meforturile, pentru început, spre obiectivul ca el
s$înve es$scrie. Aceasta înseamn $:În orele pe care le inem cu el
înainte de mas $îl ocup $mcu pictatul, cu desenatul, cu înv $ area
scrisului. Nu alc $tuim orarul în a afel încât în prima or $scriem, în a
doua citim .a.m.d., ci facem, de-a lungul unor lungi perioade de
timp, lucruri de acela ifel. Abia mai târziu, când copilul tie deja
pu in s$scrie, trecem la citit. De fapt, când scrie, el înva $ pu in is$
citeasc $;totui, lucrurile pot fi legate mai bine. Pentru ceea ce vrem
s$facem mai târziu, stabilim, de asemenea, anumite perioade, în care
nu facem ca în fiecare or $unobiect s $fie urmat de altul, ci îi ocu-
p$mpecopii timp mai îndelungat cu aceea imaterie, iabia dup $ce
i-a ocupat s $pt$mâni în ir cu aceasta, revenim la altceva. Procedând
în acest fel, noi concentr $mpredarea isuntem în situa ia de a preda
în mod mult mai economic, decât dac $practic $macel procedeu în-
grozitor care irose te for eitimp, al orarului, ianume: în prima or $
lu$momaterie, în ora urm $toare tergem iar $iceea ce s-a înv $ at în
ora precedent $.Dar tocmai la geografie pute ivedea în mod clar c $
pute itrece la geografie de la aproape orice. Nu ni se prescrie din
capul locului: de la 9 la 10 ani trebuie s $pred$mgeografia, ci se las $
în seama dvs. s $g$si imomentul potrivit ca, dup $tot ceea ce a if$-
cut în alte domenii, s $trece ila problemele de geografie.
Prin aceasta, fire te, pe umerii dvs. va ap $sa mult $r$spundere,
dar f $r$aceast $r$spundere nu se poate face coal$.coala care îi
prescrie dasc $lului din capul locului orarul itot felul de alte lucruri
exclude, în realitate, cu totul arta dasc $lului. iacest lucru nu are
voie s $se întâmple. Dasc $lul trebuie s $fie elementul propulsor i
153d$t$tor de via $ din întregul înv $ $mânt. Tocmai din felul cum v-am
ar$tat c$trebuie s $se procedeze cu geografia v $ve iforma o no iune
just$despre felul cum trebuie s $se procedeze în general. Geografia
poate fi cu adev $rat un mare f $gaîn care toate se revars $,din care
scoatem iar $iunele lucruri. De pild $,i-a iar$tat copilului la geogra-
fie în ce fel se deosebe te muntele calcaros de muntele originar. Îi
ar$ta icopilului p $r ile componente ale muntelui originar, granit sau
gnais. Îi atrage iaten ia asupra faptului c $în acesta sunt con inute
diferite minerale, cum unul sclipe te ca mineral scânteietor, apoi îi
pune ial$turi mica i-i spune ic$ceea ce se vede acolo în $untru e
mic$.iîi ar$ta idup$ aceea toate câte mai sunt con inute în granit
sau gnais. Pe urm $,îi ar$ta inite cuar iîncerca is$ar$ta icum se
dezvolt $mineralul din roc $.Tocmai aici pute irealiza foarte mult cu
privire la în elegerea a ceea ce este compus ise împarte apoi în dife-
ritele lui p $r icomponente. E mult mai folositor s $-l înv $ a imai în-
tâi pe copil ce este granitul ignaisul ipeurm$s$-l înv $ a i
mineralele din care este alc $tuit granitul ignaisul, decât s $-l înv $ a i
mai întâi: acesta este granitul, el este alc $tuit din cuar ,mic$,fel-
dspat .a.m.d., is$-i ar$ta iabia pe urm $c$acestea s-au asociat în
granit sau gnais. Tocmai în predarea mineralogiei pute imerge de la
întreg spre detaliu, de la alc $tuirea mun ilor la mineralogie. Acest
lucru este, cu siguran $,folositor pentru copil.
La regnul animal ve iproceda exact invers, construindu-l din di-
feritele animale individuale. Regnul vegetal, a acum a iv$zut la
seminar, trebuie tratat ca întreg ivom trece numai dup $aceea la
exemplarele individuale. La regnul mineral, în multe cazuri natura îns$ined$întregul inoiputem trece la exemplarul individual.
Pe urm $îns$-unind iar $imineralogia cu geografia -, ar trebui s $
nu neglij $ms$vorbim despre aplicarea a ceea ce g $sim în natur $din
punct de vedere economic. De discu ia la care ajungem referitor la
alc$tuirea mun ilor din roci, leg $mtot ceea ce, asemeni c $rbunelui,
are de-a face, în întrebuin area sa, icu industria. Descriem acest
lucru la început într-un mod accesibil copilului, dar leg $mdescrierea
noastr $dediscu ia despre munte.
154N-ar trebui s $uit$ms$descriem, de pild $,nici munca t $ietorilor
de lemne, atunci când descriem p $durea. Ne ocup $mmai întâi de
lemn idescriem apoi munca t $ietorului de lemne.
Putem face extraordinar de mult în aceast $direc ie, dac $nuavem
din capul locului un orar delimitat milit $rete, ci dac $putem proceda
conform cu ceea ce rezult $din predare. Trebuie numai s $avem o
reprezentare adecvat $despre ceea ce cere vârsta copilului, de la in-
trarea la coal$pân$la 9 ani, de la 9 pân $la 12 ani, de la 12 ani pân $
la 15 ani.
155CONFERIN AADOU SPREZECEA
Stuttgart, 3 septembrie 1919
Nu avem voie s $închidem ochii în fa afaptului c $rela iile omu-
lui cu lumea înconjur $toare sunt mult mai complexe decât ceea ce
cuprinde t $râmul de care suntem întotdeauna con tien i. Am încercat
s$v$explic, din cele mai diferite puncte de vedere, esen aiimpor-
tan aac iunilor suflete ti incon tiente isubcon tiente. În special în
domeniul pedagogiei, al activit $ ii didactice, este foarte important ca
omul s $fie educat nu doar corespunz $tor con tien ei sale, ci isub-
contientului s $u,for elor sale suflete ti subcon tiente iincon tien-
te. Dac $vrem s $fim cu adev $rat oameni care educ $iinstruiesc,
trebuie s $neadâncim în subtilit $ ile fiin ei umane.
Am f $cut cuno tin $ cu cele trei trepte ale dezvolt $rii omului care
se fac sim ite între perioada schimb $rii din ilor ipubertate icare se
situeaz $,în special, în perioada colii elementare ila începutul co-
lii medii. Trebuie numai s $nefie limpede faptul c $,mai ales în ulti-
ma dintre aceste epoci, subcon tientul joac $unrol important, al $turi
de con tient, un rol care î iare importan asa pentru întreaga via $ a
viitorului om.
Examinând problema dintr-o alt $direc ie, avrea s $v$explic pe
ce se întemeiaz $acest fapt.
Gândi i-v$numai ce mul ioameni c $l$toresc ast $zi cu trenurile
electrice f $r$s$aib$habar pe ce se bazeaz $deplasarea trenului elec-
tric. Gândi i-v$ce mul ioameni ast $zi doar v $duierând pe lâng $ei
maina cu aburi sub forma locomotivei, f $r$s$aib$habar de felul în
care se desf $oar$ac iunea fizic $imecanic $ce pune în mi care
maina cu aburi. Reflecta ipu in la felul cum ne raport $mnoi, de
fapt, ca oameni, printr-o asemenea ne tiin $,la ambian anoastr $de
care chiar ne islujim. Tr $im în sânul unei lumi care a fost produs $
de oameni, care este modelat $conform unor gânduri umane, de care
ne folosim idin care nu în elegem nimic. Acest fapt, c $nutim ni-
156mic despre ceva care a fost format de c $tre om, care este, în fond,
rezultatul unor gânduri umane, are o mare importan $ pentru întreaga
dispozi ie sufleteasc $ispiritual $aomului. Oamenii nu trebuie de-
cât s $se ame easc$,pentru a nu percepe efectele ce vin din aceast $
direc ie.
Putem vedea întotdeauna cu o mare satisfac ie cum unii oameni –
ei, da, cum s $neexprim $mca s$nujignim pe nimeni – din clasele
sociale mai bune, intr $într-o fabric $inuse simt deloc în largul lor.
Asta se întâmpl $din cauz $c$ei simt cum din subcon tientul lor se
ridic$unanumit sentiment: sentimentul c $folosesc tot ceea ce se
produce în aceast $fabric $ic$ei, ca oameni, nu au nici cea mai mi-
c$leg$tura cu cele ce se întâmpl $în aceast $fabric $.Ei nu tiu nimic
despre acestea. Dac $sim im stânjeneala – ca s $lu$munexemplu
cunoscut – pe care o simte acela care, fiind un fum $tor veritabil, se
duce la fabrica de ig$ri Waldorf-Astoria inuare habar de cele ce se
întâmpl $acolo pentru ca el s $-iprimeasc $ ig$rile, ne bucur $mde
faptul c $cel pu in omul respectiv mai poate s $perceap $aceast $ne-
tiin $ a sa cu privire la ambian arezultat $din gândurile umane în
care tr $iete ideale c $rei produse se folose te. Iar dac $unii oa-
meni, care nu în eleg nimic despre modul de func ionare a tramvaiu-
lui electric, urc $icoboar $din acesta întotdeauna cu un mic
sentiment de stinghereal $,suntem, desigur, bucuro i. C$ci percepe-
rea acestei stinghereli este, f $r$îndoial $,începutul unei amelior $ri în
acest domeniu. Cel mai r $ueste s $vie uieti lumea f $cut$deoameni
f$r$s$te sinchise ti de aceast $lume.
Putem face ceva pentru a preîntâmpina aceste lucruri numai dac $
începem cu aceasta deja pe ultima treapt $acolii elementare, dac $
nu-l l $s$mcu adev $rat pe copil s $p$r$seasc $coala la 15 ani, la 16
ani, f $r$s$-ifi însu it cel pu in câteva no iuni elementare despre
cele mai importante activit $ idin via aomului. Astfel încât în el se
treze te curiozitatea, dorin adeacunoa te, cu orice prilej, cele ce se
întâmpl $în lumea din jurul lui idea-idezvolta mai departe cuno -
tin ele, mânat de aceast $curiozitate idorin $ de a ti. De aceea, c $-
tre sfâr itul perioadei colare, ar trebui s $folosim diferitele materii
157de înv $ $mânt, într-un sens larg, pentru o modelare social $aomului,
la fel cum, la geografie, folosim diferitele cuno tin e, dup $modelul
pe care l-am expus în conferin aprecedent $,în sensul unui fel de
sintez $acuno tin elor de geografie. Cu alte cuvinte, noi n-ar trebui
s$neglij $mca, pe baza no iunilor de tiin ele naturii din domeniul
fizicii pe care le-am dobândit, s $-l introducem pe copil m $car în felul
cum func ioneaz $întreprinderile care sunt mai aproape de el. În ge-
neral, copilul de 15-16 ani ar trebui s $-ifi format o no iune despre
cele ce se întâmpl $într-o fabric $des$punsau într-o torc $torie. Va fi
important, fire te, s$proced $maici în modul cel mai economic. Pre-
tutindeni este posibil ca, în cazul unei mari întreprinderi, s $se reali-
zeze o sintez $care s $redea într-un mod cât mai elementar ceea ce se
petrece în mod complicat. Cred c $domnul Molt îmi va da dreptate
dac$voi afirma c $,dac$am proceda în mod economic, l-am putea
înv$ apecopil întregul proces de fabricare a ig$rilor, chiar de la
început pân$ la sfâr it, sintetizat în câteva propozi ii scurte, pe care
copilul ar trebui s $le poat $în elege pe baza cuno tin elor care i-au
fost predate pân $acum. Pentru omul-copil de 13, 14, 15, 16 ani, o
asemenea înv $ are a anumitor sinteze ale unor ramuri industriale este
cea mai mare binefacere. Ar fi foarte bine dac $la aceast $vârst $el i-
ar întocmi un fel de caiet în care ar sta scris: fabricarea s $punului,
fabricarea ig$rilor, torc $torii, es$torii etc. N-ar fi nevoie s $-i facem
cuno tin $ imediat cu o tehnologie mecanic $sau chimic $demari
propor ii, dar dac $copilul i-ar putea întocmi un asemenea caiet, el
ar trage foarte multe foloase de la acest caiet. Chiar dac $s-ar pierde
caietul, r $mâne un rest. C $ci omul nu ar trage de aici numai folosul
c$ar ti aceste lucruri, ci cel mai important ar fi faptul c $el va sim i,
trecând prin via $ iexercitându- iprofesiunea: eu am tiut cândva
aceste lucruri; am trecut cândva prin ele. Aceasta va influen asigu-
ran amodului s $udeaac iona. Va avea influen $ asupra siguran ei
cu care omul se situeaz $în lume. Acest lucru este foarte important
pentru voin aicapacitatea de decizie a omului. Nu ve iputea avea
în nici o profesiune oameni cu o ini iativ$destoinic $,dac$aceti
oameni nu sunt situa iîn lume în a afel încât idespre ceea ce nu
158 ine de profesiunea lor s $aib$sentimentul: cândva, ne-am însu it o
cunoa tere, chiar dac $elementar $,despre aceste lucruri. Chiar dac $
le-am uitat, un rest, urmele acestora au r $mas în noi. În orice caz,
vom înv $ amulte ila coal$.Iar în cadrul înv $ $mântului intuitiv,
care degenereaz $atât de des în platitudini, iunde elevului i se
transmite iaaceva, putem vedea, totu i, mai târziu c $el nu va avea
deloc sentimentul: Am trecut prin toate acestea – iafost un noroc c $
am trecut prin ele -, ci c $exist $sentimentul: Toate acestea, mul u-
mesc lui Dumnezeu, le-am uitat iebine c $am uitat ce am înv $ at
acolo. – N-ar trebui niciodat $s$facem ca în om s $ia na tere acest
sentiment. Dac $în copil $rie ni s-a predat inându-se seama de ceea
ce am spus adineaori, atunci nenum $rate lucruri se vor în $l adin
subcon tient, când mai târziu vom intra într-o întreprindere sau ceva
de acest fel. Ast $zi în via $ toate sunt specializate. Aceast $speciali-
zare este, de fapt, ceva îngrozitor. i, în general, în via $ atâtea lu-
cruri sunt specializate mai ales din cauz $c$deja în predare noi
începem s $specializ $m.
Am putea sintetiza cele expuse aici în cuvintele: Tot ceea ce înva-
$ copilul în cursul anilor s $idecoal$ar trebui s $fie extins, în ulti-
m$instan $,într-un anumit fel, is$-iîntind $pretutindeni firele
spre via apractic $uman $.Prin aceasta, foarte, foarte multe aspecte
care ast $zi sunt asociale, ar putea deveni sociale, prin faptul c $vom
încerca, cel pu in, s$trezim în elegerea pentru lucrurile care mai târ-
ziu nu vor ine în mod nemijlocit de profesiunea noastr $.
Astfel, de pild $,lumea exterioar $ar trebui s $respecte iea ast $zi
foarte bine ceea ce este respectat în unele ramuri ale vie ii care se
mai bazeaz $peoîn elegere mai veche, just $,chiar dac $poate atavi-
c$,aînv$ $mântului. Aici a vrea s $atrag întotdeauna aten ia asupra
unui fenomen remarcabil. Pe vremea când noi, care suntem acum deja oameni în vârst $,am intrat în Austria la coala medie, am avut
nite manuale de geometrie iaritmetic $relativ bune. Acum, ele au
disp$rut. Acum câ iva ani, eu am scotocit la Viena în tot felul de an-
ticariate ca s $g$sesc ni te c$r idegeometrie mai vechi, pentru c $a
fi vrut s $am din nou în fa aochilor fizici ceea ce, de pild $,noi, b $ie-
159 ii din Wiener Neustadt, am vie uit, spre bucuria noastr $:Când am
intrat în prima clas $acolii medii, în prima zi, elevii clasei a II-a tot
veneau la noi pe coridor istrigau: Fialkowskiy, Fialkowskiy, mâine
trebuie s $-l pl$ti i! – Adic $noi, elevii clasei I, preluam manualul de
geometrie al lui Fialkowskiy de la elevii clasei a II-a iadoua zi le
aduceam banii. Eu am f $cut iar $irost de un asemenea “Fialkovskiy”
im-am bucurat foarte mult, pentru c $el dovede te c$în cadrul aces-
tei tradi ii mai vechi se scriau c $r idegeometrie mult mai bune pen-
tru coli, decât mai târziu. C $ci c$r ile din zilele noastre, care au
venit s $le înlocuiasc $,sunt, de fapt, absolut îngrozitoare. Tocmai pe
t$râmul pred $rii aritmeticii, a geometriei, lucrurile stau foarte r $u.-
Dar dac $neîntoarcem pu in în trecut inegândim la genera iile care
au fost înaintea noastr $icare au existat imai înaintea noastr $,
atunci odinioar $existau manuale imai bune. Ele proveneau aproape
toate din coala benedictinilor austrieci. Benedictinii au fost aceia
care au scris c $r ile de matematic $idegeometrie iele erau foarte
bune pentru c $benedictinii sunt acel ordin c $lug$resc catolic care
acord $foarte mult $importan $ faptului ca membrii s $is$primeasc $
obun$ instruire în domeniul geometriei imatematicii. O credin $
general $abenedictinilor spune c $,propriu-zis, este o absurditate ca
cineva s $urce la amvon is$vorbeasc $poporului f $r$s$cunoasc $
geometria imatematica.
Acest ideal al unit $ ii care umple sufletul uman trebuie s $pulseze
în întreaga predare. În fiecare profesiune trebuie s $tr$iasc$ceva din
lumea luat $ca întreg. i, în special, în ea trebuie s $existe ceva din
ceea ce este în opusul profesiunii respective, ceva din ceea ce credem c$aproape nu putem aplica în profesiunea noastr $.Trebuie s $ne
preocup $mdeceea ce este, a zice, contrariul propriei profesiuni.
Dar aceast $dorin $ se va na te în noi numai dac $nis-a predat în fe-
lul pe care l-am sugerat.
Tocmai în vremea în care materialismul s-a r $spândit peste tot, în
ultima treime a secolului al XIX-lea, acest materialism a p $truns într-
om$sur$atât de mare iîn didactic $,încât specializarea a fost consi-
derat $foarte important $.S$nucrede ic$exercita ioac iune ideal $
160asupra copilului dac $,în ultimii ani ai colii elementare, în primii ani
ai colii medii, ve ievita s $-i prezenta imaterialul de predat în leg $-
tura sa cu via apractic $.S$nucrede ic$el va deveni mai idealist
pentru via ademai târziu dac $în ace ti ani îl ve ipune s$scrie com-
puneri despre tot felul de lucruri sentimentale în leg $tur$cu lumea,
despre bun $tatea mielului, despre s $lb$ticia leului, ialtele aseme-
nea, despre natura str $b$tut$delucrarea lui Dumnezeu. Prin aceasta
nu-i face icopilului o educa ie în sensul idealismului. Ve iac iona
cu adev $rat mult mai bine în sensul cultiv $rii idealismului la copil,
dac$nu v$ve irepezi atât de direct, atât de brutal de direct la acest
idealism. De ce au devenit oare atât de nereligio ioamenii epocii
moderne? Pur isimplu, pentru c $se predic $într-un mod mult prea
sentimental iabstract. Oamenii au devenit atât de nereligio ipentru
c$Biserica respect $atât de pu in poruncile divine. Exist $,depild$,
porunca: “S $nuroste ti în de ert numele Domnului Dumnezeului
t$u”. Dac $ inem seama de acest lucru inupomenim dup $fiecare a
cincea propozi ie numele lui Iisus Christos inuvorbim tot timpul de
ordinea divin $alumii, ni se fac imediat repro uri din partea oameni-
lor a a-ziibiserico i, din partea acelora care ar vrea s $aud$c$în
fiecare propozi ie se spune Iisus Christos iDumnezeu. În zilele
noastre, acea stare plin $desfial$în care e ti p$truns l $untric de exis-
ten alui Dumnezeu, care evit $s$rosteasc $din buze în fiecare clip $
Doamne, Doamne! – este considerat $tocmai în cercurile de oameni
biserico idrept mentalitate nereligioas $.idac$ceea ce prezent $m
omenirii este impregnat de acest divin care ac ioneaz $cu sfial $,pe
care nu-l purt $mmereu pe buze în mod sentimental, atunci, în zilele
noastre, auzim din toate p $r ile afirma ia n$scut$din cauza unei edu-
ca ii gre ite: P $i, $sta ar trebui s $vorbeasc $mult mai mult despre
cretinism, ialte lucruri de acest fel. – De lucrul la care fac aluzie
aici trebuie, de asemenea, s $ inem seama foarte mult în predare, c $-
zând mai pu in în sentimentalism, aducând ceea ce înva $ copilul
tocmai la 13, 14, 15 ani mai degrab $pelinia vie ii practice. Astfel,
nici un copil n-ar trebui, de fapt, s $fi împlinit 15 ani, f $r$ca la orele
de aritmetic $el s$fi fost introdus m $car în cunoa terea regulilor ce-
161lor mai simple de contabilitate. iastfel, în ace ti ani, principiile
fundamentale ale gramaticii isintaxei ar trebui s $fie mai pu in in-
troduse prin acea form $decompunere care face ca via al$untric $
uman $s$neapar$pretutindeni ca îmbâcsit $desubstan $ gelatinoas $
-c$ci, în majoritatea cazurilor, acestea sunt compunerile pe care co-
piii trebuie s $le fac $în aceast $perioad $dela 13 la 16 ani, drept in-
fuzie mai bun $din spiritul care domne te la halba de bere din pragul
serii ila seratele de bârf $din jurul cafelei -, ar trebui s $avem grij $
mai degrab $ca sintaxa s $duc$în cele din urm $la compunerea pe
teme de afaceri, la scrisoarea de afaceri. inici un copil n-ar trebui
s$dep$easc$vârsta de 15 ani f $r$s$fi trecut prin etapa scrierii unor
exemple-model de scrisori de afaceri practice. S $nuspune ic$omul
poate s $înve eacest lucru imai târziu. Sigur, cu biruirea unor pie-
dici îngrozitoare, acest lucru se poate înv $ aimai târziu, dar numai
cu biruirea acestor piedici. Îi face icopilului un mare bine dac $-l
înv$ a is$-ireverse cuno tin ele de gramatic $,cuno tin ele de lim-
b$,în compuneri de afaceri, în scrisori de afaceri. În epoca noastr $n-
ar trebui s $existe, de fapt, nici un om care s $nufi înv $ at cândva s $
scrie o scrisoare de afaceri a acum se cuvine. Sigur, poate c $mai
târziu în via $ el nu va avea nevoie s $aplice aceste lucruri, totu i, n-
ar trebui s $existe nici un om care s $nufi fost pus cândva s $scrie o
scrisoare de afaceri ca lumea. Dac $între 13 i16ani l-am suprasatu-
rat pe copil cu un idealism sentimental, mai târziu el va fi scârbit de idealism iva deveni un materialist. Dac $în ace ti ani îl introducem
deja pe copil în practica vie ii, copilul î iva p$stra un raport s $n$tos
ifa $ de nevoile idealiste ale sufletului, care pot fi ucise numai da-
c$,la o vârst $fraged $,le cultiv $mîntr-un mod lipsit de sens.
Acest lucru este extraordinar de important iîn aceast $privin $
unele aspecte exterioare ale structurii înv $ $mântului ar avea chiar o
mare importan $.Cu privire la predarea religiei va trebui s $facem,
desigur, compromisuri, aceasta o ti i. De aceea, în restul materiilor
noastre nu se va putea rev $rsa, drept element religios, ceea ce va pu-
tea însufle icândva predarea. E necesar s $facem asemenea compro-
misuri deoarece comunit $ ile religioase se situeaz $ast$zi fa $ de
162lume într-un mod du m$nos culturii. Dar dac $aceste comunit $ ireli-
gioase ar încheia iele compromisuri cu noi, înv $ $mântul religios,
integrat celorlalte materii de predat, ar putea realiza unele lucruri. Dac$,de pild $,profesorul de religie ar binevoi s $abordeze ici icolo
câte ceva din sfera celorlalte materii, dac $i-ar explica, de pild $,co-
pilului, incluzând-o cumva în ora de religie, func ionarea ma inii cu
aburi, dac $ar face leg $tura cu ceva din domeniul astronomiei sau cu
vreun alt lucru absolut lumesc ialtele asemenea, atunci, pur isim-
plu, faptul c $profesorul de religie face a aceva, ar avea o imens $
importan $ pentru con tien acopiilor în cre tere. V $vorbesc de acest
caz extrem, pentru c $la restul materiilor va trebui s $se in$seama
de ceea ce, pe t $râmul caracterizat adineaori, se poate ine seama
prea pu in. Nu vom avea voie s $gândim în mod pedant: acum predai
geografie, acum istorie, inute sinchise ti absolut deloc de tot res-
tul. – Nu, noi vom avea grij $,când îi vom spune copilului cum a venit
cuvântul “sofa” din Orient în timpul cruciadelor, s $împletim în ora
de istorie ceva referitor la procesul de fabricare a sofalei. Vom trece apoi la alte mobile, mai occidentale, vom scoate, deci, din a a-
numitul obiect de predare cu totul altceva. Mai ales din punct de ve-dere metodic-didactic, aceasta va fi o binefacere imens $pentru copi-
lul în cre tere, din cauz $c$trecerea de la una la alta, îns $în aafel
încât una s $aib$leg$tur$cu cealalt $,este lucrul cel mai binef $c$tor
din toate pentru dezvoltarea spiritului iasufletului, ichiar a trupu-
lui. C $ci putem spune: un copil c $ruia la ora de istorie i se poveste te
pe nea teptate, spre bucuria sa, despre fabricarea sofalei i, poate,
pornind de aici, despre modelele covoarelor orientale, dar totul în a a
fel încât copilul s $aib$cu adev $rat o privire de ansamblu, un ase-
menea copil diger $mai bine decât unul c $ruia, pur isimplu, dup $
ora de francez $ise pred $oor$degeografie. El va fi mai s $n$tos i
din punct de vedere trupesc. În acest fel, putem s $d$mpred$rii o
form $igienic $din punct de vedere l $untric. În zilele noastre, oricum,
majoritatea oamenilor au tot felul de tulbur $ri de digestie, de tulbu-
r$ri ale trupului, care provin de multe ori de la predarea nenatural $
de care am avut parte, pentru c $,prin predarea de care am avut parte
163nu ne putem adapta la ceea ce cere via adela noi. În aceast $privin-
$,cel mai r $uorganizate sunt colile superioare de fete. idac$ci-
neva va studia vreodat $,din punctul de vedere al istoriei culturii,
leg$tura dintre bolile de femei ididactica colilor superioare de fete,
acesta va deveni un capitol foarte interesant. Trebuie numai s $în-
drept $mast$zi gândurile oamenilor asupra unor asemenea lucruri,
pentru ca prin evitarea multor gre eli care au ap $rut tocmai în pe-
rioada din urm $,s$apar$îns$n$toirea în acest domeniu. Înainte de
toate, trebuie s $tim c $omul este o fiin $ complicat $ic$demulte
ori ceea ce vrem s $cultiv $mla el trebuie s $fie mai întâi preg $tit.
Dac$vre is$aduna iîn jurul dvs. copii plini de interes, pentru a
le vorbi într-un mod p $truns de fiorul religios despre splendoarea
for elor divine din lume, atunci, dac $le ve ivorbi, pur isimplu, în
acest fel unor copii care au venit din toate p $r ile, f$r$alegere, atunci
aceste lucruri le vor intra copiilor pe o ureche ivor ie ipecealalt $
inuvor ajunge deloc pân $la sim ire. Dac $,dup$ ce i-a ipuspeco-
pii înainte de mas $s$scrie o scrisoare de afaceri idup$ -amiaz $ei
vin din nou cu ceea ce a luat na tere în subcon tient prin scrisoarea
de afaceri, idvs. vre is$le transmite inite no iuni de religie, ve i
reuicu ele, deoarece în acest caz a icreat dvs. în iv$acea dispozi ie
care- icere polul ei opus. Eu aduc în fa advs. asemenea lucruri nu
pe baza vreunui punct de vedere didactic-abstract, ci pentru c $ele
au, într-adev $r, o uria $ importan $ pentru via $.Avrea s $tiu câ i
dintre cei situa iîn via $ în lumea exterioar $n-au aflat cât $munc $
inutil $se face. Oamenii de afaceri ne vor da întotdeauna dreptate
când vom spune: Iat $,cineva este angajat într-o afacere oarecare; îl
îns$rcin$ms$scrie o scrisoare de afaceri c $tre o bran $ înrudit $,sau
c$tre ni te oameni care vor s $plaseze ni te m$rfuri. El scrie o scri-
soare, alt $scrisoare vine înapoi; pe urm $,iar$itrebuie s $se scrie o
scrisoare iiar$ivine una înapoi, itot aamai departe. Tocmai în
via ade afaceri din zilele noastre acest lucru s-a încet $ enit foarte
mult, obiceiul de a se irosi timp în acest fel. Este absolut adev $rat c$
în acest fel în via anoastr $public $se procedeaz $într-un mod extra-
ordinar de neeconomic. Putem isim iacest lucru. C $ci dac $lu$m
164ast$zi în mân $,într-o pr $v$lie, un caiet de noti e, dac $avem o minte
uman $s$n$toas$,trecem, pur isimplu, prin adev $rate chinuri. Nu
din cauz $c$nu suntem înclina is$g$sim simpatice exprim $rile i
preocup $rile din aceste caiete, ci pentru c $lucrurile sunt scrise într-
un mod cât se poate de nepractic, pentru c $,defapt, acest caiet putea
fi redus cel pu in la un sfert. iacest lucru este cauzat numai inu-
mai de faptul c $predarea din ultimul an al colii elementare n-a avut
structura corespunz $toare. Pentru c $,pur isimplu, acest lucru nu
poate fi recuperat f $r$nite greut $ iaproape de nebiruit la vârstele
de mai târziu. Nu pute irecupera nici m $car la cursurile de perfec i-
onare ceea ce a fost neglijat în aceast $perioad $,pentru c $for ele
care se dezvolt $acum se împotmolesc imai târziu nu mai exist $sub
aceast $form $.Pe aceste for etrebuie s $nebizuim dac $vrem s $ne
atept$mdela cineva s $nucârp$ceasc $oscrisoare doar în mod ex-
terior, cu jum $t$ ide gânduri, ci s $fie cu totul concentrat asupra lu-
crului s $uis$formuleze o asemenea scrisoare cu pruden $ iavând
operspectiv $deansamblu asupra lucrurilor.
Dac$la prima epoc $depân$la 9 ani, de când copilul intr $la
coal$,esen ialul este ca noi s $nesitu$mînl$untrul naturii umane i
s$educ $mis$pred$mcu totul din l $untrul acesteia, între 13 i15
ani esen ial pentru pl $smuirea planului didactic este ca noi, ca das-
c$li, s$nesitu$mîn sânul vie ii, s$nutrim interes isimpatie fa $ de
via $,s$pred$mdin sânul vie ii. A trebuit s $v$spun toate aceste
lucruri înainte de a v $prezenta planul didactic ideal is$trec la
compararea acestui plan didactic ideal cu planurile didactice, care vor avea un rol iîn predarea dvs., pentru c $noi suntem înconjura i
pretutindeni de lumea exterioar $ideorganizarea ei.
165CONFERIN AATREISPREZECEA
Stuttgart, 4 septembrie 1919
A iv$zut c $în aceste conferin edenatur $metodic-didactic $ne-
am apropiat treptat de acea în elegere pe baza c $reia trebuie s $rezul-
te planul didactic propriu-zis. V-am povestit deja, cu diferite ocazii, c$în privin alucrurilor pe care le prelu $miafelului în care le pre-
lu$mîn coala noastr $trebuie s $facem compromisuri cu ceea ce
exist $deja. C $ci deocamdat $noi nu putem crea, totodat $,al$turi de
coala Waldorf, irestul lumii sociale în care s $se încadreze, de
fapt, aceast $coal$Waldorf. iaase face c $din aceast $lume soci-
al$înconjur $toare va emana ceva care va sta în permanen $ de-a
curmezi uleventualului plan didactic ideal al colii Waldorf. Dar
noi vom fi dasc $li buni în coala Waldorf numai dac $discernem ra-
porturile dintre planul didactic ideal iceea ce trebuie s $fie, deo-
camdat $,planul nostru didactic, din cauza influen ei lumii sociale
exterioare. Înc $dela începutul perioadei colii elementare se vor ivi
în fa anoastr $dificult $ ifoarte mari cu privire la elevi, la copii, difi-
cult$ iasupra c $rora, de aceea, trebuie s $atragem aten ia în primul
rând, cu privire la elevi, la copii, înc $dela începutul colii elementa-
re, iapoi iar $ila sfâr it. Dificult $ ile se vor ivi imediat la începutul
colii elementare, c $ci exist $planurile didactice ale lumii exterioare.
În aceste planuri didactice se cer tot felul de obiective didactice i
noi nu ne vom putea permite ca elevii no tri, dup $ce au absolvit
primul, al doilea an de coal$,s$nuse prezinte deja la nivelul elevi-
lor care au fost educa iiinstrui iîn afara colii noastre. Dac $vom
aplica metoda noastr $,copiii no tri se vor prezenta mult mai bine
când vor fi atins vârsta de 9 ani, dar s-ar putea ca în perioadele in-termediare, la sfâr itul primului an de coal$,depild$,s$se cear $
copiilor no tri s$arate în fa aunei comisii din afar $ce i-au însu it.
Acum, pentru copii nu este bine ca ei s $-ifi însu it tocmai lucrurile
pe care le cere în zilele noastre o comisie din afar $.iplanul nostru
166didactic ideal ar trebui, de fapt, s $tind$spre alte obiective decât cele
cerute de o asemenea comisie. A ase face c $ceea ce ne dicteaz $
lumea exterioar $z$d$rnice te, în parte, planul didactic ideal. A a
stau lucrurile în faza de început a colii Waldorf; în clasele mai mari
ale colii Waldorf, noi avem de-a face cu ni te copii, cu ni te elevi,
care vin la noi din colile obi nuite, care nu au fost instrui i, aadar,
din punct de vedere metodic ididactic, în felul just.
Greeala capital $decare se face vinovat înv $ $mântul de ast $zi
fa $ de copiii afla iîntre 7 i12ani este aceea c $se pred $într-un
mod mult prea intelectualist. Chiar dac $se predic $mereu împotriva
intelectualismului, se lucreaz $mult prea mult în direc ia intelectului.
De aceea, la noi vor veni ni te copii care au deja un pronun at carac-
ter b $trânicios, care au în ei ceva de mo negi, într-o m $sur$cu mult
mai mare decât ar trebui s $fie cazul la ni te copii de 13-14 ani. De
aceea se iîntâmpl $c$-atunci când tineretul nostru vine el însu i
ast$zi cu reforme, cum este cazul mi c$rii Pfadfindern (Cei ce au
g$sit c$rarea – n. t.) ial altor mi c$ri asem $n$toare, pretinzând el
însuiîn ce fel s $fie educat iinstruit -, el scoate la iveal $abstrac i-
unile cele mai îngrozitoare, adic $ceva b $trânicios. itocmai când
tineretul nostru cere tot mereu, a acum o face mi carea
Wandervögel (P $s$ri c$l$toare – n. t.), s $fie instruit într-un mod
foarte tineresc, el cere, de fapt, s $fie instruit conform unor principii
b$trânicioase. Noi suntem, realmente, martorii unui asemenea lucru.
Am v $zut noi în ine într-un mod foarte gr $itor a aceva, cu ocazia
unei edin eaConsiliului Cultural, când i-a spus cuvântul în public
oasemenea tân $r$“pas$re c$l$toare”, sau un asemenea membru al
unei mi c$ri de tineret. El a început s $citeasc $depeohârtie ab-
strac iunile lui absolut plicticoase despre felul cum dore te tineretul
s$fie instruit ieducat. Unora, aceste lucruri li s-au p $rut prea plicti-
coase, pentru c $nuerau decât lucruri de la sine în elese, dar ni te
lucruri de la sine în elese care sufereau pu in de debilitatea b $trâne-
ii. Auditorii au devenit nelini ti iitân$rul vorbitor a aruncat spre
mul ime aceste cuvinte: Constat c $în zilele noastre cei vârstnici nu-i
în eleg pe cei tineri. – Dar, în realitate, nu era vorba de altceva decât
167de faptul c $acest tân $rpejum$tate copil era prea b $trânicios, din
cauza unei educa ii iinstruiri care au fost f $cute pe dos.
Acesta e lucrul de care trebuie s $se in$seama în mod cu totul
deosebit la copiii care vin la noi la coal$pela 12 -14 ani, c $rora ar
trebui s $le d$mdeocamdat $ultima lefuire. Marile probleme iau
natere pentru noi la începutul ila sfâr itul anilor de coal$.Trebuie
s$facem tot ceea ce ne st $în puteri pentru a realiza planul nostru
didactic ideal itrebuie s $facem tot ceea ce ne st $în puteri pentru a
nu-i înstr $ina prea mult pe copii de via aactual $.
Acum, tocmai în primul an de coal$,în planul didactic apare ce-
va foarte primejdios. În el se cere copiilor s $ating $obiectivul de a
putea citi cât se poate de mult, înainte de a fi înv $ at s$scrie prea
bine. Scrisul este men inut oarecum la formele lui incipiente, iar citi-
tul trebuie dus deja în primul an de coal$pân$la nivelul la care co-
piii s $poat$citi, atât cu alfabet german, cât icu alfabet latin, m $car
acele buc $ ide lectur $care au fost deja citite împreun $cu ei sau care
le-au fost citite. Dar, oricum, buc $ iscrise cu alfabet german ilatin,
pe când, în ceea ce prive te scrisul, se cere relativ pu in. Dac $am
putea educa la modul ideal, noi am pleca, bineîn eles, de la forme,
aacum am discutat, iam face în a afel încât formele pe care le
dezvolt $mdin noi în ine s $fie transformate treptat de c $tre copil în
litere scrise. Vom face acest lucru; nu ne vom l $sa împiedica is$
începem cu ni te epoci de desen ipictur $is$scoatem literele scri-
se din acest desen iaceast $pictur $,trecând abia dup $aceea la lite-
rele de tipar. Dup $ce copilul a înv $ at s$recunoasc $literele scrise,
vom trece la literele de tipar. Vom face aici o gre eal$,pentru c $în
primul an de coal$nuvom avea timp s $dezvolt $mpân$la cap $t
amândou $tipurile de scris, cel german icel latin, is$-i mai iînv$-
$mpecopii s $citeasc $literele germane icele latine. Acest lucru ar
înc$rca prea mult primul an de coal$.De aceea, va trebui s $parcur-
gem drumul de la desen-pictur $la scrierea cu litere germane, trecând
apoi de la literele germane scrise de mân $la literele germane de ti-
par, în cadrul unui citit simplu. Pe urm $,f$r$s$fi ajuns mai întâi
prin desen la literele latine, vom trece de la scrierea de tipar german $
168la cea latin $.Vom face, a adar, acest compromis: Ca s $ inem seama
de pedagogia adev $rat$,vom dezvolta scrisul din desen, dar, pe de
alt$parte, ca s $-l aducem pe copil, pân $în punctul cerut de planul
didactic, îl vom conduce ila cititul simplu al scrierii de tipar latine.
Aceasta va fi, a adar, sarcina noastr $cu privire la scris icitit.
Am atras deja aten ia, în cadrul acestor conferin edidactice, asu-
pra faptului c $,dup$ ce am dezvoltat pân $la un anumit punct forme-
le literelor, trebuie s $mergem mai departe mai repede.
Dar apoi trebuie s $c$ut$m, înainte de toate, ca în primul an de
coal$s$practic $mfoarte mult vorbitul simplu cu copiii. Le citim
cât se poate mai pu in, dar ne preg $tim atât de bine, încât toate lucru-
rile pe care vrem s $le transmitem copiilor s $le prezent $msub form $
de povestiri. C $ut$mapoi s $facem în a afel încât copiii s $poat$
povesti iei cele auzite de la noi. Nu vom folosi îns $nite buc $ ide
lectur $care nu stimuleaz $fantezia, ci vom folosi cât mai mult ni te
buc$ idelectur $care stimuleaz $foarte puternic fantezia, ianume
pove ti. Cât mai multe pove ti. idup$ ce am exersat mult $vreme
cu copilul acest povestit irepovestit, vom c $uta s $-l facem pu in s$
povesteasc $pe scurt lucruri tr $ite de el însu i. Îl îndemn $m, de pild $,
pe copil, s $povesteasc $ceva ceea ce el însu ipoveste te cu pl $cere.
La aceast $întreag $activitate de povestit, repovestit, de povestit al
unor lucruri vie uite de copilul însu i, vom urm $ri f$r$pedanterie
trecerea de la dialect la limba uzual $cult$,corectând, pur isimplu,
greelile pe care le face copilul – la început, el va face o mul ime de
greeli, dup $aceea, desigur, tot mai pu ine. Dezvolt $mla copil, prin
povestit irepovestit, trecerea de la vorbirea în dialect la cea în limba
uzual $cult$.Putem face acest lucru icopilul s $ating $,totui, la
sfâritul primului an de coal$,obiectivul didactic cerut azi de la el.
Apoi trebuie s $integr $m, în orice caz, în predare, un lucru pe care
mai bine nu l-am face chiar în primul an de coal$icare împov $rea-
z$întrucâtva sim irea copilului: trebuie s $-l înv $ $mpecopil ce este
ovocal $ice este o consoan $.Dac$am putea respecta planul didac-
tic ideal, n-am face înc $acest lucru în primul an de coal$.Dar s-ar
putea întâmpla atunci ca la sfâr itul primului an de coal$s$vin$un
169inspector sau altul is$-l întrebe pe copil ce este un i ice este un l i
copilul n-ar ti c$prima este o vocal $,cealalt $oconsoan $.inis-ar
spune: P $ida, aceast $netiin $ este rezultatul antroposofiei. – De
aceea, noi trebuie s $avem grij $s$-l facem pe copil s $poat$deosebi
vocalele de consoane. Trebuie s $-l înv $ $mpecopil ice este un
substantiv, ce este un articol. iacum ajungem la o adev $rat$calami-
tate. C $ci, conform planului didactic de aici, noi ar trebui s $folosim
termenii germani is$nuspunem articol. În acest caz, trebuie s $-i
spunem copilului, conform cu prescrip iile din aceast $ ar$,în loc de
“articol” (germ. Artikel – n. t.), “cuvântul care indic $sexul” (germ.
Geschlechtswort – n. t.), iatunci ajungem, bineîn eles la o calamita-
te. Ar fi mult mai bine dac $aici n-am fi pedan iiam putea p $stra
cuvântul “articol”. V-am sugerat deja felul în care deosebim în fa a
copilului substantivul de adjectiv prin faptul c $-l îndrum $mpecopil
s$vad$c$substantivul se refer $la ceea ce st $afar$în spa iu, ca enti-
tate separat $.Trebuie s $încerc $ms$-i spunem copilului: Ia te uit $-
pom! Pomul este ceva care st $peloc în spa iu. Dar uit $-te la un pom
iarna, uit $-te la un pom prim $vara iuit$-te la el vara. Pomul este
mereu prezent, dar el arat $altfel iarna, altfel vara, altfel prim $vara.
Iarna spunem: El e cafeniu. Prim $vara spunem: El e verde. Vara
spunem: El e multicolor. Acestea sunt însu irile lui. – În acest fel îi
ar$t$mmai întâi copilului deosebirea dintre ceea ce r $mâne iînsui-
rile care se schimb $i-i spunem apoi: Când folosim un cuvânt pentru
ceea ce r $mâne, acesta e un substantiv, când folosim un cuvânt pen-
tru ceea ce se schimb $la acel ceva care r $mâne, acesta e un adjectiv.
-Pe urm $,îl înv $ $mpecopil no iunea de activitate. – A eaz$-te pe
scaunul t $u.Tu eti un copil cuminte. Cuminte este un adjectiv. Dar
acum ridic $-te ifugi. Acum faci ceva. Aceasta este o activitate.
Aceast $activitate o desemn $mprintr-un verb (germ. Tätigkeitwort =
verb – cuvânt care exprim $oactivitate – n. t.). – Încerc $m, aadar, s $-l
apropiem pe copil de realitatea pe care o avem în vedere ipeurm$
trecem de la aceasta la cuvinte. În acest fel îl vom putea înv $ ape
copil, f $r$a-i aduce un prejudiciu prea mare, ce este un substantiv,
un articol, un adjectiv, un verb. Cel mai greu este s $în eleag $ce este
170un articol, deoarece copilul înc $nu poate vedea prea bine care este
leg$tura dintre articol isubstantiv. Aici ne vom b $l$ci destul de
mult în abstrac iuni, dac $vrem s $-l înv $ $mpecopil ce este un arti-
col. Dar el trebuie s $înve eacest lucru ieste mult mai bine s $ne
b$l$cim aici în abstrac iuni, pentru c $iaaeste ceva nenatural, de-
cât s $n$scocim tot felul de metode artificiale pentru a-l l $muri pe
copil ce este articolul, în semnifica ia ientitatea lui, ceea ce ar fi, de
fapt, imposibil.
Într-un cuvânt, va fi bine pentru noi s $pred$mavând deplina
contien $ a faptului c $introducem ceva nou în predare. În primul an
de coal$nise vor oferi din bel ugprilejuri pentru aceasta. Multe î i
vor prelungi ecoul pân $în al doilea an de coal$,în aceast $privin $.
Dar în primul an de coal$vom avea multe lucruri noi, ceea ce este o
mare binefacere pentru copilul în cre tere. Vom avea în primul an de
coal$nunumai scrisul, ci ipictura idesenul, într-un mod elemen-
tar, simplu, c $ci de acolo pornim cu înv $ area scrisului. În primul an
de coal$nu vom avea numai cântatul cu vocea, ci se va face ipre-
darea elementar $ainterpret $rii la un instrument. De la bun început,
nu-l vom pune pe copil numai s $cânte, ci îl vom orienta spre un in-
strument. Aceasta va fi, iar $i, o mare binefacere pentru copil. Îl vom
înv$ aprimele elemente ale ascult $rii unor conexiuni de sunete. i
vom încerca s $men inem echilibrul între redarea sunetelor muzicale
prin cântat (cu vocea) din interior iascultarea sunetelor din exterior
sau producerea sunetelor cu ajutorul instrumentului.
Aceste, lucruri, desenul-pictur $,pictura-desen, transpunerea în
elementul muzical, ne vor putea furniza, mai ales pentru primul an de coal$,unminunat factor de modelare a voin ei, al acelui fel de mo-
delare a voin ei de care coala actual $este foarte departe. idac$,pe
lâng$aceasta, mai itranspunem apoi pentru pu ti gimnastica obi -
nuit$în euritmie, vom stimula în mod cu totul deosebit modelarea
voin ei.
Mi-a fost prezentat aici un plan didactic pentru primul an de coa-
l$.Acesta con ine:
Religie 2 ore
171German $ 11ore
Scriere, aici nu este indicat nici un num $rdeore, dar scrie-
rea se pred $în mod am $nun it în cadrul orelor de german $,
apoi Cuno tin edespre locul natal 2 ore
Socotit 4 ore Cânt vocal igimnastic $,împreun $,1or$s$pt$mânal.
Noi nu vom face a aceva, pentru c $atunci am p $c$tui prea mult
împotriva binelui copilului în cre tere. Ci, atât cât ne va fi posibil,
vom programa pentru dup $-amiaz $orele de cânt-muzic $icele de
gimnastic $-euritmie, tot restul pentru prima parte a zilei, ivom
exersa cu copiii dup $-amiaz $-în orice caz, într-un mod moderat,
pân$când sim im c $este prea mult – acest cânt-muzic $iaceast $
gimnastic $-euritmie. C $ci a consacra acestor lucruri 1 or $pes$pt$-
mân$este ceva de-a dreptul caraghios. Deja acest lucru v $dovede te
c$întregul înv $ $mânt este dresat în sensul intelectualismului.
În zilele noastre, în primul an al colii elementare e vorba de copii
de 6 ani sau de copii care au dep $it cu cel mult câteva luni vârsta de
6ani. Cu asemenea copii se pot practica foarte bine elementele dese-
nului-pictur $,ale muzicii i, de asemenea, gimnastica ieuritmia; dar
când se face cu ei religie în stilul actual, nu li se face, în general, nici oeduca ie religioas $,ci li se ofer $exclusiv un material de memorat,
iaceasta este înc $partea bun $aproblemei. C $ci este, pur isimplu,
absurd s $-i prezin icopilului de 6-7 ani no iunile care au importan $
în religie. Pe acestea, el nu poate decât s $ile imprime memorie.
Cultivarea memoriei este, desigur, ceva foarte bun, numai c $ar tre-
bui s $fim con tien idefaptul c $aici cei mari se apropie de copil cu
tot felul de lucruri pentru care la aceast $vârst $el nu are nici cea mai
mic$în elegere.
Un alt lucru, care este programat aici deja pentru primul an de
coal$,neva determina s $ne form $mdespre el, m $car în cadrul pre-
d$rii practice, o alt $p$rere decât cea pe care o avem de obicei. În cel
de-al doilea an de coal$,acest lucru mai apare într-un mod deosebit,
el este chiar un obiect de predare special: caligrafia. Dac $vom dez-
172volta scrisul din desenul-pictur $,nuva fi nevoie absolut deloc s $cul-
tiv$mla copil, în mod special, scrisul urât iscrisul frumos (în limba
german $“das Schönschreiben” = “caligrafia”, dar dac $descompu-
nem cuvântul în “das Schreiben” = scrisul i“schön” = frumos, de-
vine inteligibil jocul de cuvinte din acest pasaj – n. t.). Ne vom str$dui s $nufacem nici o deosebire între scrisul urât iscrisul fru-
mos is$pl$smuim întreaga predare a scrisului – ivom putea face
acest lucru, în pofida planului didactic exterior – în a afel încât copi-
lul s$scrie întotdeauna frumos, atât de frumos cât e necesar, astfel
încât el s $nufac$niciodat $deosebirea între scrisul frumos iscrisul
urât. idac$nevom str $duis$-i povestim copilului destul de mult
timp is$-l l$s$mdestul de mult timp s $repovesteasc $el însu i,
str$duindu-ne s $vorbim corect, atunci, la început, vom putea s $
exers $mscrierea ortografic $tot numai corectând. A adar, nu va tre-
bui s $prezent $mscrierea ortografic $iscrierea neortografic $drept
dou$ curente deosebite ale înv $ $rii scrisului.
Vede idvs., în aceast $privin $ trebuie, bineîn eles, s $fim foarte
aten ila noi în ine. Pentru noi, austriecii, acest lucru constituie în
coal$odificultate cu totul deosebit $.Pentru c $în Austria au existat,
în afar $decele dou $limbi, dialectul ilimba uzual $cult$,ioatre-
ia. Era vorbirea colar $austriac $special $.Aici, toate vocalele lungi
erau rostite scurte itoate vocalele scurte erau rostite lungi i, pe
când în dialect era corect s $se spun $“d’Sun” (Soarele – n. t.), în
limba colar $austriac $nuse spunea “die Sonne” (Soarele – n. t. ), ci
“die Sohne” (Soarele – n. t.), icu aaceva te obi nueti f$r$s$vrei.
Cazi tot mereu înapoi, ca pisica pe labe. Dar ipentru dasc $lacest
lucru era ceva foarte deranjant. Tot mai mult te scufunzi în acest p $-
cat, cu cât mergi mai mult de la nord spre sud. În Austria de sud, p $-
catul graseiaz $cel mai tare. Dialectul spune în mod absolut corect
“der Suu” (fiul – n. t.); vorbirea colar $neînva $ s$spunem “der
Son”. Astfel c $se spune “der Son” pentru “b $iat” i“die Sohne”
pentru ceea ce lumineaz $pecer. Acesta este numai extrema extreme-
lor. Dar dac $nestr$duim, povestind, s $rostim lung tot ceea ce este
cu adev $rat lung iscurt tot ceea ce-i scurt, ascu it, tot ceea ce-i as-
173cu it, rar, tot ceea ce-i rar, moale, tot ceea ce-i moale, isuntem
aten ila felul cum roste te copilul i-l corect $mîn permanen $ ca s $
vorbeasc $în mod corect, îi vom crea ipremisele unui scris corect.
În primul an de coal$nu e nevoie s $facem în acest sens mult mai
mult decât s $cre$mpremisele juste. Astfel, noi putem – nu e nevoie
înc$s$-l punem pe copil s $redea scris lungimea vocalelor iscurti-
mea lor, pentru c $iplanul didactic permite aceasta -, în ceea ce pri-
vete ortografia, putem s $neoprim cât mai mult la simpla vorbire i
abia la urm $detot s$facem ca scrisul s $devin $unscris corect din
punct de vedere ortografic. Acesta e un lucru de care trebuie s $ inem
seama, dac $vrem s $-i trat $mîn mod just pe copiii afla ila începutul
perioadei lor colare.
Pe copiii afla ila sfâr itul perioadei lor colare, pe copiii de 13-14
ani, îi primim în coala noastr $deforma iîn sensul intelectualismu-
lui. S-a urm $rit prea mult în predare dezvoltarea lor intelectual $.Ei
au avut parte mult prea pu in de binefacerea model $rii voin ei ia
sim irii. De aceea, tocmai în ace ti ultimi ani, noi va trebui s $recu-
per$mceea ce s-a f $cut pentru ei în prea mic $m$sur$.Va trebui s $
încerc $mcu orice ocazie s $introducem voin $ isim ire în elementul
pur intelectual, transformând multe dintre lucrurile pe care copiii i
le-au însu it într-un mod pur intelectual în lucruri care se adreseaz $
voin ei isim irii. Putem presupune, în orice caz, c $acei copii care
vin la noi în acest an au înv $ at în mod gre it, de pild $,teorema lui
Pythagora, c $ei n-au înv $ at-o în modul just, despre care v-am vor-
bit. Se pune întrebarea cum ne descurc $m, astfel încât s $nu-i oferim
copilului numai ceea ce n-a primit, ci s $-i oferim chiar mai mult, în
aafel încât s $d$miar$ivia $,în m $sura în care acest lucru mai
este posibil, anumitor for ecare deja s-au ofilit is-au uscat. De ace-
ea, încerc $ms$-i cerem copilului s $-iaminteasc $,depild$,teorema
lui Pythagora. Îi spunem: Tu ai înv $ at aceast $teorem $.Spune-mi,
cum sun $ea. – Iat $,tu mi-ai spus acum teorema lui Pythagora: p $tra-
tul ipotenuzei este egal cu suma p $tratelor celor dou $catete. Dar, în
mod absolut sigur, în sufletul copilului nu exist $ceea ce ar trebui s $
existe prin faptul c $aînv$ at aceast $teorem $alui Pythagora. De
174aceea, eu mai fac ceva. Eu nu doar îi prezint întreaga chestiune sub o
form $intuitiv $,ci îi prezint idin punctul de vedere al genezei ceea
ce a perceput pe cale intuitiv $.Fac în a afel încât în fa aochilor lui
s$ia na tere, într-un mod cu totul deosebit, percep ia vie a acestui
lucru. Eu spun: Ia veni iîncoace trei dintre voi. Primul acoper $cu
cret$aceast $suprafa $ de-aici; ave igrij$ca el s $foloseasc $numai
atâta cret $cât$enecesar $ca s$acopere suprafa acu cret $.Cel de-al
doilea elev acoper $aceast $suprafa $ cu cret $,el ia o alt $cret$;cel
de-al treilea pe aceasta, iar $icu o alt $cret$.-
iacum îi spun b $iatului sau fetei care a acoperit p $tratul de pe
ipotenuz $:Ia te uit $,tu ai folosit exact atâta cret $cât ceilal idoiîm-
preun $!Tu ai a ternut pe p $trat atâta praf de cret $cât ceilal idoiîm-
preun $,deoarece p $tratul ipotenuzei este egal cu suma p $tratelor
catetelor. – Fac, deci, în a afel încât în fa alui s$ia na tere percepe-
rea vie prin consumul de cret $.El se transpune mai adânc cu sufletul
în acest lucru dac $se mai gânde te ila faptul c $aici s-a r $zuit ceva
175din cret $,ceva care acum nu mai face parte din cret $,ci se afl $pe
tabl$.iacum, merg mai departe, spunându-i: Ia te uit $,eu împart
p$tratele, pe unul în 16 p $trate, pe cel $lalt în 9 p $trate, pe cel $lalt în
25. Acum, în mijlocul fiec $rui p $trat îl pun pe unul dintre voi iv$
imagina ic$acesta este un ogor ic$trebuie s $s$pa iogorul. – Copi-
ii care au lucrat cele 25 de p $trate mici de pe aceast $suprafa $,au
lucrat atunci exact atâta cât cei de pe suprafa acu 16 p $trate icei de
pe suprafa acu 9 p $trate, luat împreun $.Dar prin munca voastr $a
fost s $pat p $tratul construit pe ipotenuz $;prin munca voastr $,cel de
deasupra uneia dintre catete iprin munca voastr $,cel de deasupra
celeilalte catete. – În acest fel, eu unesc cu teorema lui Pythagora ce-va care este în copil un element de voin $,ceva care face s $ia na te-
re cel pu in reprezentarea c $el se situeaz $cu voin asa într-un mod
plin de sens în lumea exterioar $ieu fac s $devin $viu pentru el ceva
care a intrat într-un mod destul de lipsit de via $ în sc $fârlia lui.
S$presupunem c $deja copilul a înv $ at latina, greaca. Eu încerc
acum s $-i fac pe copii nu numai s $vorbeasc $latine te igrece te, ci
s$se iasculte, s $se asculte în mod metodic atunci când unul vor-
bete latine te, cel $lalt grece te. iîncerc s $fac vie, perceptibil $,
pentru ei, deosebirea care exist $între via alimbii grece ti ivia a
limbii latine. De acest lucru n-a avea nevoie în cazul pred $rii obi -
nuite, pentru c $el rezult $dela sine în planul didactic ideal. Dar la
copiii care vin în coala noastr $avem nevoie de acest lucru, deoarece
copilul trebuie s $simt$:Când vorbe te grece te, el vorbe te, de fapt,
numai cu laringele icu pieptul; când vorbe te latine te, în vorbirea
lui r$sun$întotdeauna iceva din întregul om. Trebuie s $atrag copi-
lului aten ia asupra acestui lucru. Îi vom atrage apoi copilului aten ia
iasupra caracterului viu pe care îl are limba francez $,care este foar-
te asem $n$toare cu cea latin $.Când vorbe te engleza, aproape c $
scuip $sunetele afar $;aici, pieptul particip $mult mai pu in decât la
limba francez $,aici, sunetele sunt parc $azvârlite afar $foarte, foarte
tare. Unele silabe sunt de-a dreptul scuipate afar $chiar înainte de a fi
rostite complet. Nu e nevoie s $pronun a iîn fa acopiilor cuvântul “a
scuipa”, dar îi ve iface s $priceap $c$tocmai în limba englez $cu-
176vântul moare înspre sfâr itul lui. În acest fel ve iîncerca s $introdu-
ce iîn predarea limbilor la copiii de 13, 14 ani pe care i-a ipreluat de
la coala actual $,într-un mod deosebit de pregnant, elementul referi-
tor la modul de articulare.
177CONFERIN AAPAISPREZECEA
Stuttgart, 5 septembrie 1919
Dac$v-a iuita la planurile didactice care mai ap $reau în urm $cu
un timp relativ scurt, acum ase sau cinci decenii, a ivedea c $aceste
planuri didactice erau relativ scurte. În câteva propozi ii scurte era
indicat ceea ce trebuia f $cut, la o materie sau alta, în fiecare an de
coal$.Planurile didactice cuprindeau cel mult dou $,trei, patru pa-
gini, tot restul era l $sat pe-atunci în seama activit $ ii pedagogic-
didactice înse i, care voia s $stimuleze în dasc $li, pe baza propriilor
premise iapropriilor for e, lucrurile pe care ei urmau s $le realizeze
cu planurile didactice. Ast $zi, lucrurile s-au schimbat. Ast $zi, planul
didactic pentru coala superioar $aajuns deja pân $la dimensiunile
unei c $r i, pe care st $scris “Buletin oficial”. iîn aceast $carte nu se
g$sete doar o prezentare a ceea ce se cere, ci itot felul de indica ii
despre felul cum trebuie s $se lucreze în coal$.Cu alte cuvinte, în
ultimele decenii lumea era pe cale de a l $sa ca pedagogia s $fie în-
ghi it$de legiferarea statal $.ipoate unii legiferatori nutresc un fel
de ideal în sensul de a edita treptat tot ceea ce st $tea scris în vechile
lucr$ri de pedagogie sub form $de“Buletine oficiale”, de “Dispozi-
ii”. Conduc $torii sociali ti au în mod absolut sigur în subcon tient
aceast $tendin $ – chiar dac $ast$zi se ru ineaz $înc$s$spun $acest
lucru în mod absolut deschis, el exist $totuiîn subcon tientul lor, -,
ei nutresc idealul de a închide în paragrafele unor dispozi ii ceea ce
în urm $cu un timp relativ scurt mai era înc $ipet$râmul pedagogiei
un tezaur spiritual liber.
Din aceast $cauz$,noi, cei care vrem aici s $ferim educa ia iin-
struirea de declinul lor leninist, care ar putea cuprinde iEuropa
Central $,va trebui s $ne apropiem de în elegerea planului didactic
într-un cu totul alt mod decât cel în care se apropie ast $zi de “Buleti-
nul oficial” dasc $lul obi nuit, care l-a privit cu o min $serioas $deja
în vremurile monarhiei iîn vremurile parlamentarismului democra-
178tic obi nuit, dar care îl va privi cu ni te sentimente de supunere cu
totul deosebite, atunci când tovar $ii-dictatori ai s $ii-l vor trimite
acas$.Pe t$râmul instruirii ieduca iei am ajunge s $sim im în mod
cu totul special tirania care poate exista în socialism. Trebuia, a a-
dar, s $neapropiem într-un cu totul alt mod ideplanul didactic.
Aadar, noi trebuia s $neapropiem de acest plan didactic în a afel
încât s $ajungem în situa ia de a ni-l pl $smui, propriu-zis, în orice
clip$noi în ine, înv $ ând s $citim din configura ia vârstei de 7, 8, 9
,10 ani .a.m.d. ce avem de f $cut în ace ti ani. Mâine vom pune al $-
turi planul didactic ideal iplanul didactic a acum este el acum, de
obicei, în colile exterioare din Europa Central $.Dar noi ne vom fi
preg$tit temeinic pentru aceast $încheiere, dac $nevom fi însu it cu
adev $rat pe cale afectiv $tot ceea ce ar trebui s $neînsuim pe dru-
mul spre cunoa terea planului didactic.
Aici mai are o importan $ extraordinar de mare înc $unlucru pe
care pedagogia oficial $din zilele noastre îl judec $într-un mod destul
de gre it. Eu am încheiat conferin aprecedent $tocmai cu aceast $
problem $,am vorbit despre morala pedagogiei. Dar aceast $moral $a
pedagogiei trebuie s $se transforme, în cadrul didacticii, într-o prac-
tic$apred$rii. Ea va deveni o practic $apred$rii numai dac $vom
evita ceea ce se indic $ast$zi în multe din exemplele din c $r ile de
didactic $.Aici se vorbe te despre predarea intuitiv $.Ea este, desigur,
ceva bun; noi am iatras aten ia asupra felului cum trebuie ea f $cut$.
Dar a fost necesar s $subliniem mereu c $aceast $predare intuitiv $nu
are voie s $devin $niciodat $exagerat $,c$ea n-are voie s $dep$easc$
nic$ieri o anumit $limit $.Obiceiul de a le pune ve nic elevilor între-
b$ri în leg $tur$cu lucrurile cele mai de la sine în elese, pentru a se
cultiva instruirea intuitiv $,r$spânde te peste întreaga or $oatmosfer $
de plictis care nu trebuie s $existe. iel r$pete procesului de instrui-
re tocmai ceea ce am subliniat în încheierea conferin ei precedente
ca fiind atât de necesar: dezvoltarea fanteziei elevilor. Dac $ve idis-
cuta cu elevii, drept compara ie, forma unei crati eobinuite, ca s $
practica iinstruirea intuitiv $,îi ve isubmina fantezia. Dac $ve idis-
cuta cu el formele unei vaze grece ti i-l ve il$sa pe el însu is$-i
179transfere for ele suflete ti de la sesizarea formelor vazei grece ti la
în elegerea unei crati eobinuite, banale, ve iface ceva mai bun de-
cât ceea ce face adeseori în zilele noastre instruirea intuitiv $.C$ci
aceast $instruire intuitiv $este adeseori ucig $toare tocmai pentru fan-
tezie. inueste tocmai nepotrivit pentru predare s $ave igrij$s$l$-
sa inerostite unele lucruri, în a afel încât copilul s $se simt $
îndemnat s $se preocupe în continuare, cu for ele lui suflete ti, de
ceea ce a primit în timpul pred $rii. Nu e bine absolut deloc s $vrem
s$explic $mtotul în predare, pân $la ultimul punct de pe i. În acest
caz, copilul pleac $dela coal$iare sentimentul c $i-a asimilat de-
ja totul icaut$alte treng $rii. Pe când, dac $-i da ifanteziei copilului
nite germeni, copilul r $mâne captivat de ceea ce i s-a oferit la or $i
va c$uta mai pu in alte treng $rii. Dac $în zilele noastre copiii devin
asemenea trengari, aceasta se întâmpl $numai din cauz $c$noiprac-
tic$mprea mult o predare intuitiv $greit$iprea pu in o predare
care se adreseaz $voin ei isim irii.
Dar mai este necesar iîn alt sens s $neunim cu planul didactic
într-un mod cu adev $rat l$untric-sufletesc.
Când copilul vine la dvs. în clas $pentru primii ani ai colii ele-
mentare, el este cu totul alt $fiin $ decât în ultimii ani ai colii ele-
mentare. Când copilul vine la dvs. în primii ani ai colii elementare,
el mai este înc $oentitate foarte, foarte trupeasc $,el este vârât înc $
foarte mult în trupul s $u.Când copilul p $r$sete coala, dvs. trebuie
s$fi prefigurat în el facultatea de a nu mai fi vârât cu toate fibrele
sufletului în trup, de a fi devenit independent de trup, în cea ce pri-vete gândirea, sim irea ivoin a. Dac $ve iîncerca s $v$adânci i
într-un mod ceva mai intim în natura omului în devenire, ve iconsta-
ta c$,mai ales dac $n-au fost prost educa iîn anii cei mai fragezi,
copiii mai au înc $în primii ani de coal$instincte relativ s $n$toase.
În primii ani de coal$,ei nu au înc $deloc înclina ia de a se îndopa
cu dulciuri ialtele asemenea. iînc$mai au anumite instincte de
hr$nire s $n$toase, dup $cum ianimalul, pentru c $este vârât cu totul
în trup, are ni te instincte de hr $nire foarte bune. Tocmai pentru c $
este vârât în trupul s $u,animalul evit $ce este d $un$tor pentru el. Cel
180pu in, ar fi ceva cu totul ie it din comun ca în lumea animal $s$se
r$spândeasc $nite rele de felul alcoolismului, care s-a r $spândit în
lumea uman $.R$spândirea unor rele de felul aloolismului provine
numai din faptul c $omul este o fiin $ atât de spiritual $,din faptul c $
poate deveni atât de independent de corporalitate. C $ci corporalita-
tea, în în elepciunea ei, nu este niciodat $înclinat $s$cad$în alcoo-
lism, de pild$ .Prin urmare, în copiii afla iîn primii ani de coal$mai
tr$iesc înc $,într-o oarecare m $sur$,nite instincte de hr $nire s $n$-
toase; acestea dispar; ele dispar, o dat $cu ultimii ani de coal$,de
dragul evolu iei omului. Iar când s-a apropiat de om perioada puber-
t$ ii, aceasta înseamn $,totodat $,ifaptul c $el i-a pierdut instinctele
de hr $nire, faptul c $el trebuie s $înlocuiasc $prin în elepciune ceea
ce înainte îi d $deau instinctele. De aceea, în ultimii ani de coal$
elementar $ai omului în devenire, dvs. mai pute iînc$intercepta ul-
timele manifest $ri ale instinctelor legate de hr $nire is$n$tate. Acum
v$mai pute iapropia pu in de ultimele manifest $ri ale instinctelor
s$n$toase legate de hr $nire, cre tere .a.m.d. Mai târziu, nu v $mai
pute iapropia de sim ull$untric al cultiv $rii juste a hr $nirii is$n$t$-
ii. De aceea, tocmai în ultimii ani ai colii elementare este necesar $
oinstruire în leg $tur$cu hr $nirea icultivarea s $n$t$ ii la om. Toc-
mai în aceast $privin $ ar trebui s $practic $minstruirea intuitiv $.
C$ci, la rândul ei, acest instruire intuitiv $poate sprijini foarte bine
fantezia. Pune iîn fa acopilului trei lucruri, pune iîn fa alui sau,
deoarece el a v $zut deja aceste lucruri, aminti i-i de o anumit $sub-
stan $,care este, în esen $,amidon sau zah $r, de o substan $ care
este, în esen $,gr$sime, de o substan $,care este, în esen $,albumi-
n$.Copilul cunoa te toate aceste substan e. Dar aminti i-i copilului
c$activitatea organismului uman provine, în esen $,din aceste trei
componente. Pornind de aici, explica i-i copilului, în ultimii ani ai
colii elementare, tainele hr $nirii. Descrie i-i apoi cu exactitate respi-
ra ia idezvolta iîn fa alui tot ce are leg $tur$cu îngrijirea s $n$t$ ii
umane, în ceea ce prive te hr $nirea irespira ia. Ve icâtiga extra-
ordinar de mult pentru educarea ipredarea dvs., prin faptul c $ve i
face aceast $instruire tocmai în ace ti ani. Acum înc $mai capta i
181ultimele manifest $ri ale instinctelor legate de s $n$tate ihr$nire. De
aceea, îl mai pute iinstrui pe copil, în ace ti ani, despre condi iile
hr$nirii iale s $n$t$ ii, f$r$s$-l face iprin aceasta egoist pentru în-
treaga via $ de mai târziu. Pentru copil, înc $mai este ceva firesc s $-
irespecte în mod instinctiv condi iile s $n$t$ ii ihr$nirii. De aceea,
noi îi putem vorbi despre asemenea lucruri iîn întâmpinarea cuvin-
telor noastre mai vine înc $ceva ce este firesc omului icare nu-l fa-
ce egoist. Dac $nuli se transmit copiilor în ace ti ani cuno tin eîn
leg$tur$cu hr $nirea is$n$tatea, atunci ei vor trebui s $ile dobân-
deasc $mai târziu prin lectur $sau prin comunic $rile altora. Toate
cuno tin ele referitoare la hr $nire is$n$tate care se apropie de om
mai târziu, dup $pubertate, pe o cale sau alta, produc în el egoismul.
Ele nu pot face altceva decât s $produc $egoismul. Dac $citi iocarte
despre fiziologia hr $nirii, un compendiu de reguli pentru îngrijirea
s$n$t$ ii, este, pur isimplu, în natura lucrurilor ca prin aceast $lec-
tur$s$deveni imai egoist decât a ifost înainte. Acest egoism care
eman $în permanen $ de la asimilarea prin intelect a cuno tin elor
despre îngrijirea propriei noastre fiin e, acest egoism trebuie comb $-
tut tocmai prin moral $.Dac$n-ar trebui s $neîngrijim din punct de
vedere fizic, n-ar trebui s $avem, din punct de vedere sufletesc, nici o
moral $.Dar mai târziu, în via $,omul este expus mai pu in pericole-
lor egoismului dac $ise transmit cuno tin edespre hr $nire is$n$tate
în ultimii ani ai colii elementare, când însu irea cuno tin elor despre
hr$nire iîngrijirea s $n$t$ ii înc $nustimuleaz $egoismul, ci apelea-
z$la ceva care este firesc omului.
Vede icât de mult depind ni te probleme de via $ de predarea la
momentul potrivit a unui anumit lucru. Dvs. ave igrij$,într-adev $r,
mai dinainte, de întreaga via $ a omului, dac $îi oferi iprin predare,
la momentul potrivit, ceea ce trebuie. Bineîn eles, cel mai bine ar fi
dac$i-am putea instrui cu privire la hr $nire, la îngrijirea s $n$t$ ii, pe
copiii de 7 sau 8 ani. Atunci ei i-ar însu iîn modul cel mai neegoist
aceste cuno tin edespre hr $nire iîngrijirea s $n$t$ ii, pentru c $la
aceast $vârst $de-abia tiu c $acestea se refer $la ei în ii. Ei s-ar
privi pe sine ca pe un obiect, nu ca pe un subiect. Numai c $ei nu le
182în eleg; puterea lor de judecat $nus-a dezvoltat înc $atât de mult în-
cât s $le în eleag $.De aceea, nu pute is$le transmite iîn ace ti ani
cuno tin ele despre hr $nire iîngrijirea s $n$t$ ii, trebuie s $le rezer-
va ipentru ultimii ani de coal$,când focul instinctului l $untric legat
de hr $nire is$n$tate se stinge deja, dar când al $turi de acest instinct
pe cale de a se stinge exist $deja facultatea de a în elege ceea ce este
în leg $tur$cu el. La copiii mai mari, noi putem insera cu orice prilej
câte ceva care se refer $la hr $nire iîngrijirea s $n$t$ ii. La predarea
istoriei naturale, la predarea fizicii, ca ila predarea foarte mult ex-
tins$ageografiei, chiar ila orele de istorie, pretutindeni putem în-
tre ese cuno tin edespre hr $nire iîngrijirea s $n$t$ ii. Ve ivedea de
aici c $nueste necesar s $le prevedem în planul colar ca materie de
înv$ $mânt ic$multe lucruri trebuie s $tr$iasc$în predare prin fap-
tul c$le facem s $se reverse în aceast $predare. Dac $avem în elegere
pentru ceea ce copilul trebuie s $-iînsueasc$,atunci copilul însu i
sau colectivitatea de copii care sunt aduna iîn coal$nespune în
fiecare zi ce propozi ii trebuie s $intercal $mla restul materiilor, ine
spune c $noi, ca dasc $li, trebuie s $dezvolt $mioanumit $prezen $
de spirit. Dac $suntem dresa ica profesori de specialitate, de geogra-
fie sau de istorie, nu vom dezvolta aceast $prezen $ de spirit, c $ci
atunci, de la începutul ipân$la sfâr itul orei de istorie, vom avea
tendin adeaface numai istorie. iatunci, pot s $apar$acele împre-
jur$ri extraordinar de nenaturale ale c $ror influen ed$un$toare asu-
pra vie ii înc $nici nu sunt luate pe deplin în considerare.
Este un adev $rintim acesta c $noiîi facem bine omului, c $este
ceva care-i stimuleaz $mai pu in egoismul, dac $-i transmitem în ul-
timii ani ai colii elementare cuno tin ele despre hr $nire iîngrijirea
s$n$t$ ii, aacum v-am ar $tat.
Dar aici mai este posibil s $atragem aten ia asupra unor lucruri
care impregneaz $întreaga predare cu un element afectiv. Dac $dvs.
integra ipretutindeni materialului de predat ceva de natur $afectiv $,
atunci ceea ce trebuie realizat prin predare va r $mâne de-a lungul
întregii vie i. Dar dac $în cadrul pred$ rii din ultimii ani ai colii ele-
mentare transmite inumai cuno tin eintelectualiste, atunci r $mân
183foarte pu ine lucruri pentru întreaga via $.De aceea, trebuie s $v$
gândi ica lucrurile pe care le pl $smui i, într-un mod plin de fantezie,
în ultimii ani ai colii elementare, s $le impregna idesim ire în pro-
priului dvs. suflet. În ultimii ani de coal$,trebuie s $încerca is$
prezenta igeografia, istoria, istoria natural $,într-un mod intuitiv, dar
într-un mod intuitiv-afectiv. Elementelor de fantezie trebuie s $li se
adauge cele afective.
Aadar, perioada colii elementare se împarte, într-adev $r, pentru
dvs., în mod clar, în ceea ce prive te planul didactic, în cele trei p $r i
pe care le-am urm $rit: În primul rând, perioada pân $spre vârsta de 9
ani, când, în principal, îi aducem aproape fiin ei umane în devenire
acest lucru conven ional care este scrisul, cititul; apoi, pân $la 12 ani,
când aducem aproape fiin ei umane în devenire tot ceea ce deriv $de
la acest lucru conven ional, precum iceea ce deriv $,pedealt$par-
te, din ceea ce î iare r$d$cinile în propria putere de judecat $aomu-
lui. idvs. a iv$zut: Noi program $mpentru aceast $perioad $colar $
cuno tin edespre animale, cuno tin edespre plante, pentru c $acum
omul mai are un anumit sentiment instinctiv pentru înrudirile exis-tente. V-am ar $tat cum trebuie s $cultiva iîn domeniul didacticii un
sentiment al înrudirii omului cu întreaga lume a naturii, atunci când m-am ocupat de sepie, oarece, miel, om. De asemenea, ne-am dat
mult$osteneal $-isper c $ea va fi rodnic $,pentru c $va da la iveal $
flori iroade la orele de botanic $-s$dezvolt $mînrudirea omului cu
lumea vegetal $.Ar trebui s $dezvolt $maceste lucruri, prin reprezen-
t$ri afective, în perioada mijlocie a colii elementare, când mai exist $
instinctele care-l fac pe copil s $se simt $înrudit cu animalele, cu
plantele, când, la urma urmei, chiar dac $acest lucru nu se înal $ în
lumina obi nuit$acontien ei care emite judec $ i, omul se simte
când pisic $,când lup, când leu sau vultur. Aceast $capacitate de a ne
sim icând una, când alta, nu mai exist $în acest fel decât imediat
dup$ împlinirea vârstei de 9 ani. Mai înainte, aceast $posibilitate este
mai puternic $,dar copilul n-o poate p $trunde cu mintea, pentru c $nu
are facultatea necesar $.Dac$ei s-ar maturiza înainte de vreme ide-
ja pe la 4-5 ani ar vorbi mai mult despre propria persoan $,atunci co-
184piii s-ar compara foarte, foarte frecvent cu vulturul, oarecele
.a.m.d. Dar dac $,aacum am ar $tat, începem s $pred$mcuno tin e
de istorie natural $când copilul are vârsta de 9 ani, vom mai g $si înc $
la copil mult din sentimentul instinctiv al înrudirii. Mai târziu, acest sentiment instinctiv se va maturiza în a afel încât copilul va sim ii
înrudirea cu lumea vegetal $.De aceea pred $mnoimai întâi istoria
natural $aregnului animal, iabia pe urm $istoria natural $aregnului
vegetal. Mineralele le l $s$mla urm $detot, deoarece pentru ele este
necesar $aproape numai puterea de judecat $,iar aceasta nu apeleaz $
la ceva prin care omul este înrudit cu lumea exterioar $.Omul nici nu
este înrudit cu lumea mineral $.El trebuie, înainte de toate s $odizol-
ve, a acum v-am ar $tat. Omul nu suport $în el nici m $car sarea, dac $
nu este dizolvat $;imediat ce ajunge în el, trebuie s-o dizolve. A a-
dar, este întru totul conform cu natura uman $s$alc$tuim planul di-
dactic în felul sugerat. Exist $unfrumos echilibru în perioada de
mijloc a colii generale, perioada de la 9 la 11 ani, între elementul
instinctiv iputerea de judecat $.Putem presupune c $pretutindeni
copilul ne aduce în întâmpinare în elegere, dac $vom conta pe o
anumit $în elegere instinctiv $,dac$nuexager $m-mai ales la orele
de istorie natural $idebotanic $-cu instruirea intuitiv $.Trebuie s $
evit$m, tocmai în ceea ce prive te lumea vegetal $,joaca exterioar $
de-a analogia, c $ci aceasta contravine, propriu-zis, sentimentului na-
tural. Sentimentul natural are predispozi ia de a c $uta în plante însu-
iri suflete ti; nu a c $uta forma trupeasc $exterioar $aomului într-un
copac sau altul, ci a c $uta ni te raporturi suflete ti de felul acelora pe
care am încercat s $le stabilim în ceea ce prive te sistemul vegetal.
Iar ceea ce este, de fapt, puterea de judecat $,în cazul c $reia ne
putem bizui pe în elegerea ra ional $,intelectual $,aomului, ea ine
de ultima perioad $acolii elementare. De aceea, noi folosim tocmai
cel de-al 12-lea an de via $,când totul se îndreapt $spre în elegerea
bazat $pejudecat $,pentru a-l face s $se contopeasc $cu lucrurile pen-
tru care mai este necesar un anumit instinct, care îns $este deja aco-
perit într-o larg $m$sur$deputerea de judecat $.Acestea sunt, am
185putea spune, instinctele crepusculare ale sufletului, pe care trebuie s $
le biruim cu ajutorul puterii de judecat $.
În aceast $perioad $trebuie s $ inem seama de faptul c $omul are
un instinct pentru profitul adus de dobânzi, pentru ceea ce se înca-seaz$,pentru ceea ce zace scont .a.m.d. Acestea apeleaz $la instinc-
te; dar noi trebuie deja s $le domin $mfoarte intens prin puterea de
judecat $,deaceea trebuie chiar s $promov $mîn aceast $perioad $
cuno tin edespre raporturile care exist $între socotit, pe de-o parte,
icircula ia m$rfurilor isitua ia financiar $,pedealt$parte, a adar,
despre calcularea procentelor, calcularea dobânzilor .a.m.d., calcu-
larea scontului, ialtele asemenea.
Este de mare importan $ s$nu-l înv $ $mpecopil prea târziu aces-
te no iuni. A-l înv $ aaceste no iuni prea târziu înseamn $aconta, de
fapt, la aceast $înv$ are numai pe egoismul lui. Nu cont $mînc$pe
egoism, dac $-l înv $ $mpeomul aflat în jurul vârstei de 12 ani ceva
despre schimb ialtele asemenea, despre calculele comerciale,
.a.m.d. De contabilitatea propriu-zis $neputem ocupa mai târziu. În
aceasta este implicat $deja mai mult $în elegere ra ional $.Dar a-l
înv$ apecopil aceste no iuni este un lucru de o mare importan $
pentru aceast $perioad $.C$ci, atât timp cât copilul mai e a adetâ-
n$r, înc $nus-au pus în mi care sentimentele l $untrice egoiste pentru
dobânzi, expunerea m $rfurilor ialtele asemenea. La coala de co-
mer ,acest lucru devine deja mai suspect, când omul este mai mare.
Acestea sunt lucruri pe care, în calitate de oameni care instruiesc,
care-i înva $ pe al ii, trebuie s $vi le însu i iîn mod foarte temeinic.
Numai nu încerca is$face iprea mult, s $zicem, la descrierea plante-
lor. Încerca is$preda itocmai cuno tin ele despre plante în a afel
încât s $mai r $mân$mult loc pentru fantezia elevilor, în a afel încât
copilul s $-imai poat $elabora înc $multe, multe, pe baza sim irii,
într-un mod plin de fantezie, cu privire la ceea ce exist $drept leg $-
turi suflete ti între sufletul uman ilumea plantelor. Cel care fabu-
leaz$prea mult despre instruirea intuitiv $,acela nu tie c $exist $
unele lucruri care trebuie transmise omului, dar care nu pot fi perce-pute pe cale exterioar $.idac$încerc $ms$-i transmitem omului prin
186predare intuitiv $nite lucruri pe care ar trebui s $ile transmitem, de
fapt, printr-o ac iune moral $,afectiv $,pecare o exercit $masupra lui,
atunci îi aducem prejudicii tocmai prin predarea intuitiv $.Nu avem
voie s $uit$mc$simpla tendin $ deaar$ta iilustra este, într-o foarte
mare m $sur$,unfel de adaos datorat mentalit $ ii materialiste a epo-
cii noastre. Fire te, noi trebuie s $cultiv $mperceperea intuitiv $la
locul potrivit, dar nu avem voie s $transform $mîn percep ie intuitiv $
ceva care poate s $înlesneasc $transmiterea de la dasc $lla elev a unei
influen emoral-afective.
Cred c $acum v-a iînsuit atât de multe lucruri, încât s $neputem
forma apoi, într-adev $r, planul nostru didactic.
187CUVINTE DE ÎNCHEIERE
Stuttgart, 6 septembrie 1919
Avrea s $închei ast $zi aceste considera ii, atr $gându-v $înc$o
dat$aten ia asupra câtorva lucruri pe care doresc s $vi le s $desc în
inim$;doresc s $ ine iseama de aceste patru lucruri:
În primul rând, de faptul c $dasc$lul ac ioneaz $asupra elevilor
s$i, atât în mare, cât iîn mic, prin întreaga spiritualizare a profesiu-
nii lui iprin felul cum roste te fiecare cuvânt în parte, prin felul
cum dezvolt $fiecare no iune, fiecare sentiment. Nu uita ic$dasc$lul
trebuie s $fie un om al ini iativei, c $el nu are voie s $devin $nicioda-
t$apatic, el trebuie s $fie cu trup isuflet în ceea ce face la coal$,în
felul cum se poart $cu copiii. Acesta e primul lucru: Dasc $lul s$fie
un om al ini iativei, în mare iîn mic.
Al doilea lucru, dragii mei prieteni, este acela c $noi, ca dasc $li,
trebuie s $nutrim interes pentru tot ceea ce exist $în lume ipentru
tot ceea ce-l prive te pe om. În calitate de dasc $li, noi trebuie s $nu-
trim interes pentru toate cele ale lumii ipentru toate cele omene ti.
Ar fi cum nu se poate mai regretabil s $neizol$mîntr-un fel oarecare
de ceva care poate fi interesant pentru om, ar fi cum nu se poate mai regretabil dac $oasemenea tendin $ s-ar instala în dasc $l. Noi trebuie
s$nutrim interes pentru marile probleme ale omenirii, ca ipentru
problemele ei cele mai m $runte. Trebuie s $putem nutri interes pen-
tru marile probleme ale fiec $rui copil, ca ipentru problemele lui
cele mai m $runte. Acesta este cel de al doilea lucru: Dasc $lul trebuie
s$fie un om care nutre te interes pentru întreaga existen $ a lumii i
aomului.
Iar cel de al treilea lucru este acesta: Dasc $lul trebui s $fie un om
care nu încheie niciodat $în interiorul lui un compromis cu neadev $-
rul. Dasc $lul trebuie s $fie un om cu un profund sim l$untric al ade-
v$rului, el nu are voie s $fac$niciodat $compromisuri cu neadev $rul,
altfel, noi am vedea c $în înv $ $mântul nostru, mai ales în metod $,i-
188ar face intrarea prin multe canale lucruri neadev $rate. Predarea noas-
tr$va fi o expresie a adev $rului numai dac $avem cea mai mare grij $
s$tindem în interiorul nostru spre adev $r.
ipe urm $,unlucru care este mai u ordezis decât de f $cut, dar
care este, de asemenea, o regul $deaur pentru profesiunea de dasc $l:
Dasc $lul nu are voie s $se ofileasc $is$se acreasc $.Odispozi ie
sufleteasc $neofilit $,plin$deprospe ime! S $nuneofilim is$nune
în$crim! Acesta este un lucru spre care dasc $lul trebuie s $n$zuiasc $.
Eu tiu c$,dac$a iprimit a acum trebuie în sufletele dvs. lucru-
rile pe care le-am pus în lumin $din cele mai diferite direc ii în cursul
acestor paisprezece zile, atunci când v $ve idesf$ura munca la clas $
ceea ce v $pare a fi îndep $rtat va veni foarte aproape de dvs., tocmai
prin intermediul sim irii ial voin ei. În aceste paisprezece zile eu n-
am spus altceva decât lucruri care, dac $le ve il$sa s$ac ioneze în
sufletele dvs., vor deveni în cadrul pred $rii ceva nemijlocit practic.
Dar coala Waldorf va depinde de faptul c $dvs. proceda iîn interio-
rul dvs. în a afel încât l $sa is$devin $active cu adev $rat în sufletele
dvs. lucrurile pe care le-am discutat acum.
Gândi i-v$la unele dintre lucrurile pe care am încercat s $vi le
explic pentru ca s $v$cuceri ioîn elegere psihologic $aomului, i
anume a omului în devenire. icând nu ve iti cum s $prezenta ila
or$unlucru sau altul, ori când, ori în ce loc, va putea întotdeauna s $
v$vin$ungând în leg $tur$cu asemenea procedee ale pred $rii, dac $
v$ve iaduce aminte în mod just de cele întâmplate în aceste zile.
Bineîn eles c $multe lucruri ar trebui spuse de multe ori, dar eu n-a
vrea s $fac din dvs. ni te ma ini de predat, ci ni te personalit $ ide
dasc$llibere, independente. În acest sens am iprezentat lucrurile în
aceste paisprezece zile. Timpul a fost atât de scurt, încât, pentru rest, atrebuit s $apelez la activitatea dvs. plin $ded$ruire, plin $deîn ele-
gere.
Gândi i-v$îns$tot mereu la cele prezentate acum în scopul în e-
legerii omului, ianume a copilului. Ele v $vor putea fi de folos în
toate problemele de metodic $.
189Dac$v$ve igândi din când în când în trecut la cele întâmplate,
gândurile noastre se vor întâlni, cu siguran $,în aceste diferite im-
pulsuri ale celor paisprezece zile. Fiindc $eu însumi, de acest lucru
pot s $v$asigur, m $voi gândi la aceste zile. Cu siguran $,aceast $
coal$Waldorf atârn $ast$zi destul de greu asupra inimii acelora
care iau parte la inaugurarea iorganizarea ei. Aceast $coal$
Waldorf trebuie s $reueasc$!De reu ita ei vor depinde multe! Reu-
ita ei va aduce un fel de m $rturie pentru unele lucruri pe care trebu-
ie s$le sus inem în fa alumii în cadrul evolu iei spirituale.
Dac$-mi este îng $duit s $rostesc acum, în încheiere, câteva cuvin-
te din partea mea, a spune: Pentru mine însumi, aceast $coal$
Waldorf va fi un copil ce-mi va face multe griji. ieu nu voi putea
face altfel, decât s $m$întorc tot mereu cu gânduri pline de grij $spre
aceast $coal$Waldorf. Dar, dac $privim întreaga seriozitate a situa-
iei, vom putea colabora cu adev $rat bine. S $men inem mereu viu în
noi gândul care ne umple inimile, sim irea: cu mi carea spiritual $a
epocii prezente sunt, de asemenea, unite ni te puteri spirituale ale
evolu iei lumii. Dac $vom crede în aceste puteri spirituale bune,
atunci ele vor fi prezente, inspirându-ne, în existen anoastr $,inoi
ne vom putea îndeplini munca de dasc $li aacum trebuie.
190INDICA II LA ACEAST EDIIE
La 7 septembrie 1919 a fost deschis $la Stuttgart prima “ coal$Liber $Waldorf”
ca “coal$unitar $elementar $isuperioar $”. Întemeierea a fost precedat $în mod
nemijlocit de un curs inut de Rudolf Steiner, curs prin care el i-a preg $tit pentru
viitoarea lor munc $pe dasc $lii ale ide el însu i. Acest curs, care a durat de la 21
august pân $la 6 septembrie, a avut urm $toarea structur $:zilnic, diminea ade la ora
9, conferin epe teme de antropologie general $ipedagogie; în cea de-a doua jum $-
tate a dimine ii au urmat conferin ele pe teme predominant metodic-didactice, iar
dup$-amiaza au fost tratate sub form $de seminar cele mai diferite probleme antropo-
logice imetodic-didactice. Conferin ele con inute în volumul de fa $ sunt cele pre-
zentate în a doua jum $tate a dimine ii. Prima icea de-a treia parte a cursului au fost
publicate în cadrul Edi iei Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner sub titlurile:
Antropologia general ca baz apedagogiei .Paisprezece conferin e, Stuttgart, 21
august – 5 septembrie 1919, EC 293, precum iArta educa iei. Discu ii de seminar -i
conferin edespre planul didactic .Cincisprezece discu ii de seminar itrei conferin e
despre planul didactic, Stuttgart, 21 august – 6 septembrie 1919, EC 295.
Cuvântarea de salut pentru participan i, din ajunul cursului, în care Rudolf
Steiner a vorbit despre inten iile str $daniei de întemeiere a colii, dând totodat $o
scurt $privire de perspectiv $asupra muncii care urma s $fie desf $urat$aici – sunt
amintite inumele tuturor participan ilor -, este con inut$în volumul I din Conferin-
ecu dasc lii 0colii Libere Waldorf din Stuttgart ,EC 300/1, p. 61 iurm.
În completarea conferin elor idiscu iilor care in de acest curs, referitoare în
primul rând la con inut iîn al doilea rând la istoria apari iei colii, exist $,ca lucr $ri
editate de “Arhiva administr $rii operei lui Rudolf Steiner”, în cadrul seriei Contribu-
ii la Edi ia Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner ,urm$toarele: Caietul 31,
Mihaeli 1970: Nota ii ale lui Rudolf Steiner în ni te caiete de noti eluate la cursurile
pentru dasc $li de la Stuttgart, 1919/21. Caietul 27/28, Mihaeli 1969: 1919 – anul
mic$rii pentru triparti ie ial întemeierii colii Waldorf. O cronic $.
Materialele pe baza c $rora au fost redactate textele: Textul de fa $ se bazeaz $pe
copia f $cut$la ma ina de scris a notelor stenografice. (Stenogramele originale nu
s-au p $strat). Se presupune c $aceste conferin eau fost stenografiate de doamna
Hedda Hummel. A fost consultat iun text stenografiat al conferin elor, care a circu-
lat în primii ani icare con ine unele complet $ri din noti ele participan ilor. Aceste
complet $ri nu pot fi îns$ deosebite întotdeauna în mod clar de ni te modific $ri redac-
ionale f $cute cu prilejul primei edi ii (Dornach 1934). Prima tip $rire s-a f $cut prin
grija Mariei Steiner, ca iedi iile a 2-a ia3-a (1940, respectiv 1948). De editarea ei
în cadrul Edi iei Operelor Complete ale lui Rudolf Steiner s-a ocupat Hans Rudolf
Niederhäuser (edi iile a 4-a ia5-a). Edi ia a 6-a a fost revizuit $de Martina Sam i
Walter Kugler. Au fost prelucrate icompletate în special trimiterile ;amai fost în-
tocmit inu sumar am$nun it pentru fiecare conferin $,precum iun indice de nume.
191Referitor la desenele de pe tabl :Nu avem desenele originale de pe tabl $,pentru
c$dup$terminarea fiec $rei ore de curs ele au fost terse. La baza desenelor incluse
în edi ia c$r ii de fa $ au stat ca model schi ele de la transpunerea în text dactilogra-
fiat a stenogramelor, precum iunele cópii din caietele de noti eale participan ilor.
Titlul volumului a fost dat, probabil, de Marie Steiner icorespunde primei lui
public $ri, ap $rut$sub îngrijirea ei. S-a pornit de la indica iile lui Rudolf Steiner din
cadrul cuvânt $rii sale de salut (vezi mai sus).
INDICA II LA TEXT
Lucr $rile lui Rudolf Steiner care au ap $rut în cadrul Edi iei Operelor Complete
sunt citate în aceste trimiteri cu num $rul bibliografic respectiv. Vezi ibibliografia
de la sfâr itul volumului.
La pagina :
7
8
13
15
22
24
27
va trebui s desp rim:Vezi mai sus “Trimiteri referitoare la aceast $edi ie”.
8în cadrul vie ii fizice :În prima transpunere a stenogramei avem: a corpului
fizic.
fac aici trimitere la cartea mea “Teoria cunoa -terii în concep ia goethean
despre lume” :Vezi Rudolf Steiner, “Linii fundamentale ale unei teorii a
cunoa terii în concep ia goethean $despre lume, cu referire special $la Schil-
ler” (1986), EC 2.
Aduce i-vaminte de conferin aîn care am încercat s trezesc un sentiment
pentru felul cum ia na -tere frunza de acant :Vezi Rudolf Steiner, “C $ispre
un nou stil în arhitectur $”, EC 286, Conferin adin 7 iunie 1914.
ceea ce am prezentat în ora precedent :Vezi Rudolf Steiner, “Antropologia
general $ca baz $apedagogiei”, Stuttgart, 14 conferin e, EC 293, Conferin a
din 29 august 1919.
celebra teorie lingvistic “hau-hau” :În leg $tur$cu aa-numitele teorii a lui
“hau-hau” ialui “bing-bang” din lingvistic $,vezi iconferin adin 7 aprilie
1921, ap $rut$la Dornach în volumul “Ac iunea fertilizatoare a antroposofiei
asupra tiin elor de specialitate”, EC 76.
Romanul nu exprim forma capului; el spune testa :Acest întreg paragraf
provine de la prima traducere a stenogramei acestei conferin e. Exemplul cu
“testa” coincide icu noti ele mai multor participan ila curs, care au putut fi
verificate. În prima multiplicare avem “caput” iea se continu $aa: “El ex-
prim $urm$torul lucru: capul este acela care constat $,care atesteaz $.” i, în
mod corespunz $tor, mai jos: “Lua icuvântul «caput» = venera ie. Trebuie s $
19229
30
33
34
35
36
37 ne exprim $mpropria p $rere, când cel $lalt afirm $ceva. Aceast $nuan $ afecti-
v$apare foarte clar, atunci când caracterul poporului se exprim $în raport cu
atestarea, în cuvântul cap”.
într-un anumit mod :Text conform cu prima transpunere a stenogramei. În
primele edi ii st$tea scris: într-un mod remarcabil.
Inspira ia -iexpira ia noastr ,care are loc de 72 de ori în 4 minute :Text
conform cu prima transpunere a stenogramei.
în anul cosmic planetar :În prima transpunere a stenogramei în acest loc iîn
cele urm $toare st $scris “planetar”; în varianta multiplicat $aici st $scris “pla-
netar”, iar în cele ce urmeaz $,întotdeauna “platonic”.
de la vechea evolu ie saturnian … pân la Vulcan :În leg $tur$cu treptele de
evolu ie ale P $mântului, vezi Rudolf Steiner, “ tiin aocult $pe scurt” (1910),
EC 13.
Johann Friedrich Herbart ,1776-1841. “Pedagogie general $”1806, ed. nou $
1910; “Compendiu de prelegeri pedagogice” 1835, ed. nou $1910.
copiilor de la 0coala Waldorf :coala Waldorf a fost întemeiat $ini ial pentru
copiii muncitorilor ifunc ionarilor de la fabrica de ig$ri Waldorf-Astoria
din Stuttgart.
ceea ce am încercat noi în cadrul discu iilor de seminar :Vezi Rudolf
Steiner, “Arta educa iei. Discu ii de seminar”, EC 295, discu ia din 21 au-
gust.
Prin ceea ce am încercat s facem la seminar: S-a vorbit despre tratarea
temperamentelor copiilor. Vezi mai sus.
Am atras aten ia deja ieri asupra faptului c …:Vezi Rudolf Steiner, “Antro-
pologia general $ca baz $apedagogiei”, EC 293, Conferin adin 22 august
1919.
Nu trebuie decât s vaduce iaminte de anumite expuneri ale lui Heinrich
Heine :Heinrich Heine (1797-1856) distinge în prima carte a scrierii sale
memoriale “Ludwing Borne” între oameni “nazareni” i“elenici”. La cei
dintâi e vorba de “oameni cu porniri ascetice, care nutresc du m$nie fa $ de
imagine, avide de spiritualizare”, prin cuvântul “elenic” el îi desemneaz $pe
“oamenii voio i, care sunt mândri s $se dezvolte, irealiti”. iîn “Gânduri
iinspira ii” g$sim expuneri referitoare la înclina ia grecilor c $tre arta plastic-
sculptural $(Sec iunea a III-a, Art $iliteratur $).
Dar cum putem caracteriza în mod just … aceast tendin ?Text pe baza
noti elor participan ilor. În prima transpunere a stenogramei st $scris: Cum
19338
41
43
44
45
46
47
putem caracteriza … acest talent.
triparti ia organismului social :Vezi Rudolf Steiner, “Punctele centrale ale
problemei sociale în necesit $ ile de via $ ale prezentului iviitorului” (1919),
EC 23. Apoi conferin ele din EC 328-341, ca iseria “Contribu ii la Edi ia
EC ale lui Rudolf Steiner”, Caietele 24/25, 27/28, 88, 93/94, 103.
Goethe în partea didactic ateoriei culorilor: Vezi “Schi aunei teorii a
culorilor”, sec iunea a 6-a: “Ac iunea senzorial-moral $aculorilor” în J. W.
Goethe, “Scrieri de tiin ele naturii”, cu introduceri iexplica ii în text, edita-
te de Rudolf Steiner, 1884-1897 în “Literatura na ional $german $”alui
Kürschner, 5 volume, reeditat la Dornach, 1975, EC 1 a-e, vol. 3.
de felul celor ce pot lua na -tere numai printr-o în elegere spiritual- -tiinific
alumii culorilor: Vezi Rudolf Steiner, “Esen aculorilor”, Dou $sprezece
conferin e, 1914-1924, EC 291, apoi “Cunoa terea culorilor”. Complet $ri la
volumul “Esen aculorilor”, editate icomentate de H. Wiesberger iH. O.
Proskauer, EC 291a.
la cupola mic aconstruc iei din Dornach :Vezi Rudolf Steiner, “C $ispre
un nou stil în arhitectur $”; “icl$direa devine om”, Opt conferin e, Berlin i
Dornach 1911-1914, cu o anex $i22 de reproduceri, EC 286; Rudolf
Steiner, “Cl $direa de la Dornach ca simbol al devenirii istorice ial unor
impulsuri transformatoare artistice”, Cinci conferin eiodiscu ie, Dornach,
octombrie 1914, cu numeroase reproduceri, EC 287.
Tatjana Kisseleff ,1881-1970, conduc $toarea grupului de euritmie de la
Goetheanum între 1914-1927, apoi euritmist $pe scena de la Goetheanum.
într-una din piesele lui Shakespeare :“Negu $torul din Vene ia”, actul V,
scena 1.
În cele câteva cuvinte pe care le spun uneori înainte de reprezenta iile de
euritmie :Vezi Rudolf Steiner, “Euritmie. Revelarea sufletului care vorbe te”,
cuvânt $ri la reprezenta iile de euritmie din anii 1918-1924, cu ni te însemn $ri
în caietele de noti eiprogramele respective, EC 277.
Luai, de pild ,acel ciclu pe care l-am prezentat la Viena :Vezi Rudolf
Steiner, “Fiin al$untric $aomului ivia adintre moarte ionou$natere”,
Opt conferin e, Viena, aprilie 1914, EC 153.
“Punctele centrale ale problemei sociale” :Vezi trimiterea de la p. 37.
Poezia lui Schiller “Plimbarea” :poezie din anul 1795.
astfel încât versul s treac în recitare, iar cuvântul-rim sfie cântat în
felul unei arii :Aceste indica ii au fost puse în valoare de profesorul de muzi-
19450
51
56
59
60
63
65 70
73
75
78
80
83
c$Paul Baumann. Vezi ale sale “Cântece ale colii Libere Waldorf”.
evolu ia ulterioar de pe Jupiter, Venus -iVulcan: Vezi trimiterea de la p. 30
la cursul de pedagogie general :Vezi Rudolf Steiner, “Antopologia general $
ca baz $apedagogiei”, Stuttgart, Paisprezece conferin e, EC 293, Conferin a
din 25 august 1919.
un educator foarte cunoscut al unei personalit i-imai cunoscute :Georg
Hinzpeter (1827-1907). În anul 1866, educator al prin ului Wilhelm de Pru-
sia, l-a înso it ila Kassel. El a scris: “Împ $ratul Wilhelm II”, 1888.
caracterul mai republican :Textual, dup $noti ele unor participan i. În prima
transpunere a stenogramei st $scris: impresia mai republican $.
la conferin ele mele actuale :Rudolf Steiner se refer $aici la ni te experien e
de la ni te conferin epublice pe teme sociale, pe care le inuse pe atunci în
special la Stuttgart. Vezi Rudolf Steiner, “Repl $smuirea organismului soci-
al”, Paisprezece conferin e, Stuttgart, aprilie-iulie 1919, EC 330 i“Consilie-
rii de întreprinderi isocializarea. Seri de discu ii cu comitetele muncitore ti
ale marilor întreprinderi din Stuttgart” 1919, EC 331.
oorde euritmie :Vezi trimiterea de la pag. 46. Vezi, de asemenea, Rudolf
Steiner, “Euritmie. Noua art $amic$rii din epoca prezent $”, conferin ei
cuvânt $ri 1918-1924, edi ie de buzunar, Editura Rudolf Steiner, Dornach,
Tb. 642.
foraeului prin vorbire :“a eului prin” este completat de editor.
cexist oserie de litere :aceast $parte a frazei a fost ad $ugat$de editor.
care v pot reprezenta în imagine :aceast $parte a frazei a fost ad $ugat$de
editor.
Novalis -iofiin feminin :Vezi Novalis, “Imnuri c $tre noapte”. E vorba de
Sophie von Kühn, care a murit la 17.3.1797.
legi a lui Puttkammer :Prin verdictul ministrului prusac al culturii, Robert
Viktor von Puttkammer (1928-1900) din 21.1.1880, în colile Prusiei a fost
introdus $oortografie simplificat $alimbii germane.
de pedagogul Meumann :Ernst Meumann, 1862-1915; discipol al lui Wundt,
întemeietor al pedagogiei experimentale. “Prelegeri de introducere în peda-gogia experimental $”, 1907.
educa :Corectur $aunei posibile erori de auz. În transpunerea stenogramei
st$scris: a ob ine prin constrângere.
î-iaminte -te din nou, poate s îneleag :Text conform transpunerii steno-
19592
93
96
104
106
gramei.
dac,de pild ,lui Schopenhauer i-ar fi stat la dispozi ie toate acele mijloa-
ce:Arthur Schopenhauer (1788-1860) a studiat la Göttingen iBerlin tiin e-
le naturii ifilosofia, a absolvit la Jena, a tr $it apoi la Weimar iDresda, a
predat f $r$succes la Berlin. În cele din urm $s-a stabilit la Frankfurt, unde a
tr$it însingurat iînver unat împotriva restului lumii, pentru c $se sim ea dat
la o parte ineîn eles. De-abia începând din anii ‘40 ai secolului al 19-lea s-a
bucurat de mai mult $aten ie iîn anii ‘70 a devenit de-a dreptul un “filosof
la mod $”. Cu privire la principala sa lucrare, “Lumea ca voin $ ireprezenta-
re”, vezi ip. 147 iurm. a c $r ii de fa $.
a-acum am vorbit eu ieri la seminar despre raportarea lumii animale -ia
lumii vegetale la om :Vezi Rudolf Steiner, “Arta educa iei. Discu ii de semi-
nar”, EC 295, discu ia din 27 august 1919.
Ebine s -i suger maceste lucruri copilului :Text conform cu transpunerea
stenogramei.
înelegerea pentru :ad$ugat la editor.
a-acum se exprim el în frumoasa scrisoare :Vezi scrisoarea lui Schiller
c$tre Goethe din 23 august 1794.
Omul e situat pe culmea naturii: Vezi în articolul lui Goethe
“Winckelmann”, fragmentele “Antikes”, i“Frumuse ea”. Acolo st $scris:
“…c$ci omul fiind situat pe culmea naturii, el se prive te la rândul s $upe sine
însuica pe o întreag $natur $,care trebuie s $mai dea la iveal $din sine unei
noi culmi…”.
apoi Schiller a scris în scrisorile sale despre educa ia estetic :Aceste scri-
sori ale lui Schiller, “Despre educa ia estetic $aomului”, adresate ducelui
Friederich Christian von Holstein-Augustenburg, au ap $rut pentru prima dat $
în anul 1795 în revista “Horele”. Referitor la leg $tura dintre “Scrisorile este-
tice” i“Basmul” lui Goethe, mai vezi iexpunerile lui Rudolf Steiner din
cadrul Conferin ei din 24 ianuarie 1919, con inut$în volumul
“Goetheanismul – un impuls transformator ioidee despre înviere”, EC 188.
Despre “Scrisorile estetice” în leg $tur$cu antoposofia icu triparti ia, vezi
Conferin adin 23 octombrie 1920 din volumul “Noua spiritualitate ivie ui-
rea lui Christos în secolul 20, EC 200.
Btrânul meu prieten -iprofesor Schröer :Karl Julius Schröer, 1825-1900,
profesor de istoria literaturii, din 1867 profesor la coala Tehnic $Superioar $
din Viena. A publicat, printre altele, “Jocuri de Cr $ciun germane din Unga-
ria” (1858). Vezi Rudolf Steiner, “Via amea”, EC 28.
cartea despre educa ie a lui Jean Paul, “Levana” :Jean Paul, 1763-1825, pe
196109
116
118
122
123
124
125
126
133
141
numele adev $rat Johann Paul Friedrich Richter, a studiat teologia la Leipzig,
aactivat ca preceptor particular ica director de coal$,înainte s $fie numit
consilier de lega ie. Ca povestitor iumorist, a exercitat o puternic $influen $
asupra multor scriitori importan i, dar el a fost un deschiz $tor de drumuri i
prin scrisorile sale de estetic $ipedagogie. “Levana sau teoria educa iei” a
ap$rut în anul 1806, ca rod al activit $ ii sale de dasc $lpe parcursul a aproape
zeci ani. În concep ia lui educa ia “nu e altceva … decât str $duin ade a-l
elibera pe omul ideal, care zace acoperit în fiecare copil, prin ceva care a devenit liber”. Vezi, de asemenea, schi abiografic $alui Rudolf Steiner refe-
ritoare la Jean Paul în “Biografii ischi ebiografice”, 1894-1905, EC 33.
V-am explicat, astfel, cu ajutorul unui exemplu, felul cum ac ioneaz aseme-
nea for eistorice :Vezi Rudolf Steiner, “Arta educa iei. Discu ii de seminar”,
EC 295, discu ia din 28 august 1919.
ce este o întrerupere scurt sau lung :Text conform transpunerii stenogra-
mei, precum iconform variantei multiplicate a stenogramei (comp. “Trimi-
teri referitoare la aceast $edi ie”).
Compara iacum un fenomen cu cel lalt:Vezi Rudolf Steiner, “Antropologia
general $ca baz $apedagogiei”, EC 293, Conferin adin 28 august 1919.
în Pedagogia general :Vezi Rudolf Steiner, “Antropologia general $ca baz $
apedagogiei”, EC 293, Conferin adin 30 august 1919.
care tr iesc, de fapt, numai într-o urzire activ :Cuvântul “tr $iesc” a fost
ad$ugat de editor.
128 Franz von Miklosi %(Miklosich) ,1813-1891, celebru slavist.
Franz Brentano ,1838-1917, filosof.
Anton Marty ,1847-1914, discipol al lui Franz Brentano.
dacfolosi inumai propozi ii luate din via :În transpunerea stenogramei
avem “nu” în loc de “numai”.
de felul celor pe care le-am discutat ieri, ca exerci iu:Vezi Rudolf Steiner,
“Arta educa iei. Discu ii de seminar”, EC 295, discu ia din 29 august 1919 i
urm$toarea.
caietul din care :completarea editorului.
139 a-acum îmi ve iarta ast zi dup -amiaz :Vezi Rudolf Steiner, “Arta
educa iei. Discu ii de seminar”, EC 295, discu iile din 30 august, 1 i2sep-
tembrie 1919.
Schopenhauer s-a mâniat la culme, în vremea sa, pentru c în -coli teorema
lui Pythagora nu era predat în acest fel :Vezi în “Lumea ca voin $ irepre-
197143
148
151
153
154
157
159
159
160
165
zentare”: “Prima considera ie asupra lumii ca voin $ ireprezentare”, Cartea
I, 2 15. Acolo Schopenhauer vorbe te despre “percep ie” ca “prim izvor a
toat$eviden a”, printre altele aplicat la exemplul teoremei lui Pythagora.
geografie iacolada conform transpunerii stenogramei.
de-a lungul Rhonului, de la lacul Geneva :completare a editorului.
Arlberg -.a.m.d., apoi linia Drau :Completare din noti ele participan ilor. În
transpunerea stenogramei avem “Brenner” în loc de “Arlberg”.
Enns :Completare a editorului. În noti ele participan ilor st $scris “Rienz”.
cu gnais :“cu” e ad $ugat de editor. În transpunerea stenogramei avem “ i”.
157 cu via a:Completarea editorului.
înelegerea a ceea ce este compus :În transpunerea stenogramei avem “struc-
turare”.
a-acum am v zut la seminar :Vezi Rudolf Steiner, “Arta educa iei. Discu ii
de seminar”, EC 295, discu iile din 30 august, 1 i2septembrie 1919.
Dar leg mdescrierea noastr de discu ia despre munte :Completarea edito-
rului.
163 Cred c domnul Molt îmi va da dreptate :Emil Molt, 1876-1936, direc-
torul fabricii de ig$ri Waldorf-Astoria din Stuttgart, consilier comercial.
Întemeietorul colii Waldorf din Stuttgart în anul 1919 pentru copiii munci-
torilor s$ i. Emil Molt l-a solicitat pe Rudolf Steiner, pentru a pune bazele
colii iaoconduce. Emil Molt iso ia lui au luat parte, în calitate de “p $-
rin iai colii”, la cursul de preg $tire a dasc $lilor din august iseptembrie
1919. Doamna Molt a f $cut parte din primul colegiu de dasc $li ca profesoar $
de lucru manual. Vezi iEmil Molt, “Schi $ pentru descrierea vie ii mele”,
Stuttgart 1972.
Nikolaus Fialkowskiy ,arhitect iprofesor de geometrie, ca ide desen geo-
metric, la coala Comunal $-Real $din Viena. Se refer $la “Manual de geome-
trie ide desenare a ornamentelor geometrice”, Viena iLeipzig 1882, ed. J.
Klinkhardt.
atunci odinioar existau manuale -imai bune :Rudolf Steiner a indicat odat $
c$r ile care se foloseau în perioada când era el elev: Münch: “Fizic $”,
Stondigl: “Geometrie modern $”, Lorscheid: “Chimie” Mocnitz: “Matemati-
c$”Sonndorfer: “Matematic $”.
166 ai -colii elementare, în primii ani ai :completarea editorului.
175 Aceasta va fi, a -adar, sarcina noastr cu privire la scris -icitit:La în-
198178
170
178
184
186
186
ceputul pred $rii se pornea de la desenul pictat al scrierilor vechi, se trecea
apoi la scrierea latin $de tipar ide mân $iabia în cel de-al treilea an de
coal$la scrierea de tipar ide mân $german $.
184 Mâine vom pune al turi planul didactic ideal -iplanul didactic a -acum
este el acum, de obicei, în… Europa Central :Vezi Rudolf Steiner, “Arta
educa iei. Discu ii de seminar”, EC 295, Trei conferin edespre planul didac-
tic, 6 septembrie 1919.
Eu am încheiat conferin aprecedent tocmai cu aceasta :Vezi Rudolf
Steiner, “Antropologia general $ca baz $apedagogiei”, EC 293, Conferin a
din 5 septembrie 1919.
ceea ce am subliniat în încheierea orei precedente ca fiind atât de necesar :
Vezi trimiterea precedent $.
a-acum v-am ar tat:Vezi Rudolf Steiner, “Antropologia general $ca baz $a
pedagogiei”, EC 293, Conferin adin 4 septembrie 1919.
de felul acelora pe care am încercat s le stabilim în ceea ce prive -te vegeta-
lul:V. Rudolf Steiner, “Arta educa iei. Discu ii de seminar”, EC 295, discu i-
ile din 30 august, 1 i2septembrie 1919.
încât s ne putem forma apoi, într-adev r, planul nostru didactic :În ziua
urm$toare (6 septembrie), Rudolf Steiner a inut trei conferin edespre planul
didactic (Vezi “Arta educa iei. Discu ii de seminar iconferin edespre planul
didactic”, EC 295) iadat o prezentare schi at$ascopurilor didactice pentru
fiecare materie, pe diferitele trepte de vârst $.
Pentru mine însumi, aceast 0coal Waldorf va fi un adev rat copil care î i
face griji :În anii urm $tori, pân $cu pu in timp înainte de moartea sa la 30
martie 1925, Rudolf Steiner a de inut conducerea colii. Cu prilejul vizitelor
sale regulate, el a luat parte ila multe ore ia inut conferin epedagogice cu
dasc$lii. Vezi Rudolf Steiner, “Conferin ecu dasc $lii colii Libere Waldorf
din 1919 pân $în 1924”, trei volume, EC 300 a-c. Apoi: “Rudolf Steiner în
coala Waldorf. Conferin eicuvânt $ri pentru copiii, p $rin ii idasc$lii co-
lii Waldorf din Stuttgart, 1919-1924”, EC 298. Mai vezi ivolumele ap $rute
sub numerele EC 296-311 din cadrul Edi iei Operelor Complete, conferin ele
icursurile pe teme de antropologie, de pedagogie general $,precum imeto-
dic-didactice, prezentate în ar$iîn str $in$tate.
199REGISTRU DE NUME
Brentano, Franz 124
Einstein, Albert 119 iurm.
Fialkowskiy, Nikolaus 160 Gay-Lussac, Joseph Louis 87 Goethe, Johann Wolfgang von 38, 75, 83, 104, iurm.
Heine, Henrich 35 Herbart, Johann Friedrich 33. Hinzpeter, Georg* 51 Homer 132 Jean Paul 106 Kisseleff, Tatjana 41 Lenin, Vladimir Ilici 177
Marty, Anton 124 Meumann, Ernest 78 Miklosi %,Franz von 128
Molt, Emil 157 Novalis 73, 74 Puttkammer, Robert Viktor von 74, 75 Shakespeare, William* 43, 81-82 Schiller, Friedrich 45-46, 105-106 Schopenhauer, Arthur 92, 141 Schröer, Karl Julius 106
*
f$r$amintirea prenumelui
Steiner, Rudolf, Lucr $ri iconferin e:
Linii fundamentale ale unei teorii a cunoa -terii în concep ia goethean despre
lume (EC 2) 14.
Punctele nodale ale problemei sociale (EC 23) 47.
Fiin aluntric aomului -iviaadintre moarte -ionouna-tere (EC 153) 47.
Cispre un nou stil în arhitectur (EC 286) 16.
Antropologie general ca baz apedagogiei (EC 293) 23, 37, 52, 126, 184,
190. Arta educa iei. Discu ii de seminar -iconferin edespre planul didactic (EC 295)
35, 96, 112, 129, 139, 160, 184, 192.
200SUMAR AM NUN IT AL CONFERIN ELOR
PRIMA CONFERIN ,Stuttgart, 21 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Armonizarea omului de sus (omul suflet-spirit) cu cel de jos (corporal-trupesc)
ca scop al metodicii. Cititul iscrisul ca domeniu întru totul fizic, socotitul ca dome-
niu semi-suprafizic, arta ca domeniu suprafizic al pred $rii. Legarea celor trei impul-
suri în predarea ra ional $,ilustrat $prin exemplul felului de a introduce litera “F”.
Dezvoltarea literelor din forme în imagini. Necesitatea p $trunderii pred $rii cu un
element artistic; ac iunea elementului artistic asupra voin ei. Educarea ca art $.“A
merge de la întreg spre detaliu” – principiu fundamental al metodicii cu exemple din predarea scrisului iasocotitului. Cultivarea sentimentului just al autorit $ ii. Trezi-
rea interesului pentru form $la orele de desen. Preg $tirea idezvoltarea anumitor
facult $ ila anumite vârste, ilustrate prin exemplul euritmiei la 3-4 ani. Cultivarea
corpurilor eteric ifizic “de sus” cu ajutorul elementului cap, a corpului astral ia
eului “de jos” prin trezirea de sentimente iafecte în copil. G $sirea de compara ii
pentru spiritualul-sufletesc în natur $,ilustrat $prin exemplul sufletului nemuritor i
al fluturelui.
CONFERIN AADOUA, 22 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Întâlnirea dintre simpatie iantipatie în sistemul capului în cadrul activit $ ii sim-
urilor, în omul-piept în cadrul vorbirii. Ancorarea vorbirii în sim ire. Teoria lui
“hau-hau” iteoria lui “bing-bang” din lingvistic $.Exprimarea unor mi c$ri sufle-
teti l$untrice, bazate pe simpatie, în vocale: nuan ade uimire în O, a fricii în U, a
admira iei în A, a opunerii unei rezisten eîn E, a apropierii în I, a venera iei în AOU.
Imitarea lucrurilor exterioare în consoane, elementul de antipatie din ele. Vorbirea ca sintez $aelementului muzical din vocale iaelementului plastic din consoane. Cu-
vintele vorbirii ca expresie a formei în limba german $,ca expresie a sufletescului la
romani (Kopf-testa, Fuß-pedes). Orânduirea proceselor p $mânte ti icosmice dup $
num$rul 25.920: num $rul respira iilor zilnice, al zilelor vie ii ial anului cosmic
platonic. Omul ca respira ie a Cosmosului. Cunoa terea leg $turii dintre om iCos-
mos ca baz $aeduca iei. Raportarea activit $ ii de reprezentare la prenatal, a sim irii
la via $,avoin ei la existen ade dup $moarte. Educarea intelectului iavoin ei
printr-o folosire just $aantipatiei isimpatiei. Leg $turi karmice între elev ieduca-
tor.
201CONFERIN AATREIA, 23 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Cele dou $curente din domeniul artei: cel plastic-sculptural icel muzical-poetic.
Predispozi ia grecilor spre elementul plastic, a evreilor spre cel muzical. Unirea celor
dou$curente în euritmie. Introducerea copilului în lumea culorilor: dezvoltarea unor
nuan eafective în sensul lui Goethe. Na terea formelor naturale din culoare; desenul
ca ceva ce abstractizeaz $.Trecerea necesar $de la artisticul abstract la cel concret
prin activit $ ile artizanale. Importan ade a transmite copilului lucruri pe care înc $nu
le în elege. Folosirea în predare a elementului muzical-poetic. Individualizarea prin
tot ceea ce ine de plastic-sculptural, stimularea vie ii sociale prin tot ceea ce ine de
elementul poetic-muzical. Despre sublinierea elementului muzical în recitare ide-
spre felul de a lucra cu poeziile. Despre structura l $untric $aciclurilor de conferin e.
Despre esen acântului: Legarea cosmicului în succesiunea sunetelor cu cântatul
uman în cuvinte ca expresii ale în elepciunii care st $la baza lumii. Repl $smuirea
ordinii cosmic-cere ti prin elementul plastic-sculptural, crea ie din nou în elementul
muzical-poetic. Predarea cuno tin elor despre natur $în cl$direa colii, alternând cu
contemplarea frumuse ii naturii în aer liber.
CONFERIN AAPATRA, 25 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Importan aprimei ore de coal$.Trezirea unui anumit respect fa $ de cei mari i
fa $ de cultura lor. Considera ii f$cute de dasc $lîmpreun $cu copilul în leg $tur$cu
ceea ce urmeaz $el s$înve e. Con tientizarea deprinderilor. Evitarea jocului gratuit
în predare. Ac iune asupra form $rii voin ei iimportan arepet $rii, ilustrate cu ajuto-
rul unor exemple din cadrul orelor: con tientizarea mâinilor ca organe ale muncii
prin desenarea unei linii drepte iaunei linii curbe, pictarea unor suprafe ede culori
diferite, prezentarea unor sunete consonante idisonante. Trezirea, cu ajutorul lor, a
sim irii pentru frumos imai pu in frumos. Stimularea speran ei, a dorin ei, a hot $râ-
rii cu privire la ceea ce urmeaz $s$fie înv $ at. Importan agramaticii: ridicarea în
contien $ a vorbirii. Despre procesele care au loc în om sub influen adiferitelor
p$r ide vorbire: Substantiv – separare de obiect; adjectiv – unire cu obiectul; verb –
împreun $-f$ptuire a eului. Euritmia ca revelare a activit $ ii omului ce ascult $ica
igien $asufletului. Ac iunea geniului limbii în formarea limbii. Modul de a ac iona
al vorbirii în epocile mai vechi (ex.: cultura ebraic $veche). Trezirea sentimentului
just al eului la copii prin modul de a pl $smui orele de predare a limbilor str $ine.
CONFERIN AACINCIA, 26 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Bazele pred $rii scrisului icititului. Calea de la desen spre scris (exemple: B –
Bad, Bar, M – Mund) dup $principiul dezvolt $rii scrisului de la scrierea în imagini
(Egipt), trecând pe la scrierea în semne (fenicieni), pân $la scrierea actual $în litere.
202Consoanele ca desemnare a unor lucruri exterioare, vocalele ca redare a unor senti-
mente. Dezvoltarea formelor vocalelor din forma sufl $rii (exemple A iI). Trezirea
unui sentiment fa $ de dezvoltarea culturii (ilustrat $cu ajutorul exemplului despre
modul de a introduce litera D-Dach). Scrierea organic $.“Ortografia lui
Puttkammer”; unificarea ortografiei ca moment social; situarea scrierii ortografice pe baza autorit $ ii idezvoltarea respectului.
CONFERIN AAASEA, 27 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Despre psihologia experimental $în domeniul pedagogiei, ilustrat $prin exemplul
procesului în elegerii în cazul cititului; dezv $luirea sensului ca scop, simpla educare
în sensul cunoa terii bazate pe gândire, drept consecin $.Dezv $luirea exagerat $a
sensului ca obicei r $uîn cadrul mi c$rii teosofice. Dezvoltarea voin ei prin elemen-
tul artistic iprin activitatea repetat $.Dezvoltarea sentimentului prin preluarea de
c$tre copil pe baz $pur memorativ $aunor lucruri pe care înc $nu le în elege. Impor-
tan aunei observa ii suflete ti mai subtile, a unei consider $ri mai profunde a vie ii i
acunoa terii anumitor mistere ale vie ii de c $tre educator. Urcu ul dasc $lului împre-
un$cu elevii de-a lungul diferitelor trepte colare ca necesitate pentru dezvoltarea
facult $ ii de a te adânci în ritmul vie ii. Repetarea ritmic $drept principiu al educ $rii.
Sterilitatea rezultatelor de cercetare ale psihologiei experimentale în leg $tura cu
felurile de memorie, pentru o pedagogie interiorizat $.Ecourile epocii greco-latine în
pedagogia actual $.
CONFERIN AAAPTEA, 28 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
colile de la ar$icolile de la ora cu privire la metodele ila mijloacele pre-
d$rii. Problema mijloacelor pred $rii ifelul cum primesc copiii cuno tin ele despre
natur $începând de la vârsta de 9 ani. Omul ca sintez $acelorlalte regnuri din natur $;
descrierea structurii lui exterioare, a tendin elor spre form $iasarcinilor principale-
lor p $r i: capul (form $sferic $), trunchiul (forma de Lun $), membrele (înfipte în
trunchi). Perceperea lumii cu ajutorul capului, serviciul egoist al picioarelor iservi-
ciul altruist al mâinilor. Trecerea la regnul animal. Descrierea artistic $aanimalelor,
ilustrat $prin exemplul sepiei ial oarecelui; scoaterea în eviden $ a deosebirilor.
Modul de organizare a membrelor ca partea cea mai des $vârit$aomului; bra ele i
mâinile ca simbol al libert $ ii umane. Caracterul de cap al animalelor inferioare,
caracterul de trunchi al animalelor superioare, caracterul de membre al omului. Omul ca punct de plecarea pentru întreaga istorie natural $.Consolidarea con tien ei de sine
în jurul vârstei de 9 ani. Concep ia despre natur $alui Goethe; “Scrisorile despre
educa ia estetic $aomului” de Schiller i“Levana” lui Jean Paul, ca scrieri pedago-
gice importante.
203CONFERIN AAOPTA, 29 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Pl$smuirea planului didactic între legitatea exterioar $icunoa terea real $aomu-
lui. Trimiterea la om ca sintez $alumii naturale exterioare în jurul vârstei de 9 ani.
Fortificarea sufletesc-spiritualului între 12-13 ani: Începutul în elegerii impulsurilor
icorela iilor istorice. Discutarea unor procese de fizic $între 9-12 ani, aplicarea lor
la om începând cu 12 ani, ilustrat $cu ajutorul exemplului ochiului. Dezvoltarea
no iunilor de fizic $în contact cu via a(ex.: mi carea aerului în camera înc $lzit$).
Înregistrarea de c $tre subcon tientul copilului a contradic iilor, ilustrat $prin exem-
plul ma inii de electrizat ial teoriei despre modul de na tere a fulgerului. Importan-
ap$str$rii elementului copil $resc just la dasc $l. Sesizarea pe baz $de sentiment a
proceselor de fizic $,ilustrat $prin exemplul telegrafului Morse. Introducerea no iunii
de for $ gravita ional $ca n$v$lire a corpurilor solide într-o direc ie; compararea cu
n$v$lirea aerului într-un spa iu gol. No iunile nes $n$toase ale culturii actuale, ilus-
trate prin exemplul teoriei relativit $ ii a lui Einstein.
CONFERIN AANOUA, 30 august 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Atingerea scopurilor didactice cerute din afar $printr-o predare economic $:ex-
cluderea a ceea ce împov $reaz$dezvoltarea sufleteasc $.Predarea limbilor str $ine:
traducerea ca irosire a timpului, în locul ei – povestirea liber $în limba matern $iîn
cea str $in$.Legarea pred $rii limbii str $ine de gramatic $;deduc ie, judecat $ino iu-
ne; propozi iile lipsite de subiect ca punct de plecare. Folosirea unor propozi ii care
in de via apractic $sau care provin din esen avorbirii. Aplicarea prin exerci iu a
regulilor: oferirea ig$sirea propozi iilor-exemplu în cadrul convorbirii. Evitarea
fix$rii lor în scris. Sprijinirea reciproc $adiferitelor limbi prin punerea lor în paralel
în predare iprin predarea lor de c $tre unul iacela iprofesor.
CONFERIN AAZECEA, 1 septembrie 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
Construirea unui plan didactic pentru cele trei trepte de predare ale colii ele-
mentare: 1. Predarea pân $la 9 ani: elementul artistic ca punct de plecare. Legarea
“formelor scrise” de “formele cosmice” în predarea scrisului. Despre stenografie. Procesul educ $rii ca proces de vindecare. 2. Predarea între 9-12 ani: dezvoltarea
intensificat $acontien ei de sine cu ajutorul gramaticii, al cuno tin elor despre natu-
r$,geometriei, limbilor str $ine, fizicii. 3. Predarea între 12-14 ani: sintax $,legarea
mineralogiei de geometrie ide fizic $;istoria, geografia. Modul de a-i trata pe copiii
dota iimai pu in dota i. Predarea limbilor str $ine: cultivarea conversa iei, legarea
gramaticii iasintaxei de ceea ce s-a asimilat pe baz $de memorizare; problema
temelor pentru acas $.Exersarea repovestirii exacte a celor v $zute iauzite în loc de
compunere liber $.Legarea elementului voin $ de cel intelectual la predarea limbilor.
204Geometria ca predare intuitiv $,ilustrat $cu ajutorul exemplului teoremei lui
Pythagora. Privire de ansamblu asupra planului didactic pentru cele trei trepte de predare.
CONFERIN AAUNSPREZECEA, 2 septembrie 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
Predarea geografiei începe la 9 ani: întocmirea unei h $r iamediului ambiant cel
mai apropiat în scopul trezirii unei reprezent $ri despre leg $turile economice dintre
formele de relief iraporturile vie ii umane. Trecerea la ni te raporturi mai mari ale
P$mântului, ilustrat $prin exemplul geografiei Alpilor. Leg $tura dintre predarea geo-
grafiei ipredarea mineralogiei; modul de a prezenta vegeta ia, constitu ia solului i
situarea omului în mediul s $uambiant. Stabilirea treptat $aleg$turii dintre geografie
iistorie itratarea P $mântului întreg în jurul vârstei de 12 ani; cultura ideosebirile
de caracter ale diferitelor popoare. Cultivarea leg $turii dintre via acopilului ivia a
lumii. Stabilirea unit $ ii procesului de înv $ $mânt prin geografie. Concentrarea pro-
cesului de înv $ $mânt prin tratarea aceleia imaterii de-a lungul câtorva s $pt$mâni.
Trecerea de la întreg la detaliu în mineralogie ibotanic $,de la detaliu la întreg în
zoologie.
CONFERIN AADOU SPREZECEA, 3 septembrie 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . 155
Importan aeduc $rii for elor suflete ti subcon tiente iincon tiente. Ne tiin age-
neral $aomenirii actuale în ceea ce prive te “ambian aprovenit $din gândurile uma-
ne”, în special în ceea ce prive te tehnica. Siguran $ în modul de a ac iona, în ceea ce
prive te voin aicapacitatea de a lua hot $râri mai târziu în via $,prin însu irea unor
cuno tin eelementare despre procesele tehnice ieconomice. Tendin aactual $de
specializare în înv $ $mânt iîn via $ în opozi ie cu idealul de unitate care umple
sufletul uman. Suprasaturarea copiilor de 13-15 ani cu un idealism sentimental – cauz$amaterialismului la b $trâne e. Cultivarea idealismului la copil prin introduce-
rea acestuia în practica vie ii; exemplu: contabilitate iscrieri de afaceri. Importan a,
pentru dezvoltarea copilului, a realiz $rii leg $turii între diferitele materii, ilustrat $
prin exemplul pred $rii religiei.
CONFERIN AATREISPREZECEA, 4 septembrie 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
Compromisurile necesare dintre planul didactic ideal iplanurile didactice din
cadrul înv $ $mântului obi nuit. Educarea unei predispozi ii b$trâncioase prin preda-
rea prea intelectualist $între 7-12 ani, ilustrat $,printre altele, prin exemplul tineretu-
lui care manifest $tendin ereformatoare. Planul didactic al clasei I între cel ideal i
cel cerut din afar $:scrisul icititul; transpunerea dialectului în limba uzual $cult$
prin povestirea irepovestirea basmelor iaîntâmpl $rilor tr $ite de copiii în ii; în-
205ceputurile morfologiei (vocale iconsoane, p $r ile de vorbire); formarea voin ei prin
pictur $idesen, muzic $,gimnastic $ieuritmie. “Scrisul caligrafic”. Vorbirea corec-
t$-condi ie preliminar $ascrierii ortografice corecte. Verificarea elementului inte-
lectual cu ajutorul for elor voin ei isim irii, ilustrat $prin exemplul teoremei lui
Pythagora. Compararea, în cadrul pred $rii limbilor în jurul vârstei de 13-14 ani, a
modului de a articula al diferitelor limbi str $ine.
CONFERIN AAPAISPREZECEA, 5 septembrie 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
Planurile didactice în trecut iîn zilele noastre: înghi irea pedagogiei de legile
date de stat. Pe t $râmul înv$ $ mântului ial educa iei amenin $ tirania socialismului.
Transformarea moralei pedagogiei în practic $apred$rii în cadrul didacticii. Predarea
intuitiv $actual $care ucide fantezia; dezvoltarea just $afor elor fanteziei prin lucru-
rile nerostite. Leg $tura strâns $dintre copil itrupul s $uîn primii ani de coal$,ca
baz$ainstinctului l $untric pentru hr $nire is$n$tate. Instruire în ceea ce prive te
hr$nirea iîngrijirea s$ n$t$ ii în ultimii ani ai colii generale; dezvoltarea egoismului
prin preocuparea de aceste lucruri la o vârst $ulterioar $.Impregnarea înv $ $mântului
cu for ele fanteziei iale sim irii. Cele trei sec iuni ale perioadei colii elementare:
calea de la cele instinctive spre puterea de judecat $,ilustrat $prin exemplul istoriei
naturale iprin transmiterea no iunilor comerciale de baz $.
CUVINTE DE ÎNCHEIERE, 6 SEPTEMBRIE 1919 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
Patru cerin efa $ de acela care vrea s $fie dasc $l: Dasc $lul: 1. ca om de ini iati-
v$;2. ca om ce nutre te interes pentru întreaga existen $ a lumii iaomului; 3. ca
om ce n $zuiete spre adev $ri4. ca om cu o dispozi ie sufleteasc $neofilit $,proasp $-
t$.Intrarea în ac iune, pe t $râm sufletesc, a impulsurilor date la curs ca ajutor în
predare. Importan areuitei colii Waldorf. Unirea puterilor spirituale ale vie ii
lumii cu mi carea spiritual $aepocii prezente.
206DESPRE OPERA SUB FORM DE CONFERIN E
Din autobiografia lui Rudolf Steiner
"Cursul vie ii mele" (cap. 35, 1925)
Rezultatul activit $ ii mele antroposofice a devenit disponibil sub
dou$ forme; în primul rând c $r ile mele f $cute publice pentru întrea-
ga lume, în al doilea rând un mare num $rdecursuri concepute ini ial
doar ca tip $rituri particulare, icare urmau s $fie vândute numai
membrilor Societ $ ii Teosofice (mai târziu Antroposofice). Acestea
erau stenogramele mai mult sau mai pu in bine f $cute asupra confe-
rin elor icare – din pricina lipsei de timp – nu au mai fost corectate
de mine. Eu a fi preferat ca cele rostite oral s $r$mân$cuvânt rostit.
Ins$membrii voiau tip $rirea privat $acursurilor. Si a aau luat ele
fiin $.Dac$afi avut timp s $le corectez, nu ar mai fi fost nevoie de
la început de restric ia "numai pentru membri". Actualmente, nu mai
este valabil $demai bine de un an.
Aici, în "Cursul vie ii mele", este necesar s $spun, înainte de toa-
te, cum se leag $cele dou $:c$r ile mele publice itip$riturile particu-
lare, în ceea ce am elaborat ca antroposofie.
Cel care vrea s $în eleag $lupta l $untric $ieforturile depuse de
mine în vederea promov $rii antroposofiei în con tien aprezentului,
acela trebuie s $ofac$pe baza scrierilor publicate. In acestea am su-
pus analizei tot ceea ce exist $drept str $danie de cunoa tere de-a lun-
gul timpurilor. Acolo am expus ceea ce mi s-a confirmat mereu în contemplarea spiritual $,ceea ce a devenit – desigur în multe privin e
într-o form $imperfect $-edificiul antroposofiei.
Pe lâng $aceast $cerin $ de a întemeia antroposofia, ilegat de
aceasta, de a sluji numai celor ce rezult $când ai de transmis lumii
actuale de cultur $în general comunic $ri din lumea spiritual $,s-a
ad$ugat iaceea de a veni întru totul în întâmpinarea a ceea ce s-a
instituit ca necesitate sufleteasc $în membrii Societ $ ii, ca o dorin $
înspre spiritual.
Înainte de toate exista puternica înclina ie de a solicita expunerea
Evangheliilor iîn general con inutul Bibliei în acea lumin $care s-a
207dovedit a fi antroposofic $.Voiau s $asculte comunic $ri asupra aces-
tor revela ii date omenirii. Pe când se ineau cicluri de conferin e
interne în sensul acestei cerin e, a mai ap $rut înc $ceva. La aceste
conferin eparticipau numai membrii. Ei erau familiariza icu comu-
nic$rile de început ale antroposofiei. Li se putea vorbi întocmai ca
unor avansa iîn domeniul antroposofiei. Con inutul acestor conferin-
einterne era astfel redat cum nu ar fi putut fi în lucr $rile destinate
public $rii.
In aceste cercuri restrânse puteam vorbi într-un mod pe care ar fi
trebuit sa-l configurez cu totul altfel dac $lucrurile ar fi fost de la
început destinate expunerii publice.
Astfel încât cele dou $:scrierile publice icele private au în reali-
tate dou $provenien ediferite. Scrierile publicate sunt rezultatul a
ceea ce au constituit propriile mele c $ut$ri ieforturi; în tip $riturile
particulare se afl $ic$ut$rile ieforturile Societ $ ii. C$ci ascultam
reverbera ia vie ii suflete ti a membrilor i, într-o vie convie uire cu
ea, se n $tea con inutul conferin elor.
Nic$ieri nu s-a afirmat, nici în cea mai mic $m$sur$,ceva care s $
nu fie cel mai pur rezultat al antroposofiei ce se întemeia. Nu poate fi vorba de nici o concesie f $cut$prejudec $ ilor sau presentimentelor
membrilor Societ $ ii. Cel care cite te aceste tip $rituri particulare le
poate lua în cel mai deplin sens drept ceea ce are de spus antroposofia. De aceea am putut, f $r$nici o ezitare, când solicit $rile
în aceast $privin $ au devenit prea insistente, s $renun $mla m$sura
de a r $spândi aceste tip $rituri numai în cercul membrilor Societ $ ii.
Totu i, trebuie luat în considerare faptul c $în stenogramele nerevi-
zuite de mine exist $greeli.
Bine în eles, dreptul de a emite ojudecat asupra con inutului
acestor tip rituri particulare poate fi recunoscut numai aceluia care
aîndeplinit condi iile prealabile ale unei astfel de judec $ i. Si pentru
majoritatea acestor tip $rituri, aceast $condi ie este cel pu in cunoa -
terea antroposofic $aomului, a cosmosului, în m $sura în care fiin a
sa este expus $în antroposofie, iaceea ce se g $sete drept "istorie
antroposofic $"în comunic $rile primite din lumea spiritual $.
208RUDOLF STEINER – VIA AIOPERA
Opera pe care Rudolf Steiner a l $sat-o în urma sa ar putea s $stea f $r$egal, în
ceea ce prive te con inutul iîntinderea, în cadrul culturii lumii. Scrierile sale – ope-
rele ieseurile – formeaz $temelia pentru ceea ce, pe parcursul vie ii, a prezentat
auditorilor s $i, în conferin eicursuri, ca „ tiin $ spiritual $orientat $antroposofic”
sub aspecte mereu noi. Cea mai mare parte a celor aprope 6 000 de conferin es-a
p$strat în form $de stenograme. Pe lâng $activitatea de conferen iar, el a desf $urat o
bogat $activitate artistic $,ce a atins punctul culminant în realizarea construc iei pri-
mului Goetheanum. S-a p $strat un mare num $rde ebo eischi ef$cute de el, de
lucr$ri plastice, arhitectonice, de pictur $,care, prin impulsurile date pentru înnoirea
multor domenii ale vie ii, încep s $dobândeasc $otot mai mare considera ie în pre-
zent.
Din 1956, prin „Administra ia mo tenirii Rudolf Steiner”, se lucreaz $la „Edi ia
Complet $Rudolf Steiner” (EC – n. t.) („Rudolf Steiner Gesamtausgabe”) (GA – n. t.)
care va con ine aproximativ 350 de volume. În primele dou $sec iuni apar operele
scrise icele sub form $de conferin e; în a treia sec iune este publicat $,în form $
adecvat $,opera artistic .
Oprivire de ansamblu sistematic $asupra operei integrale este dat $în lucrarea:
„Rudolf Steiner. Opera literar -iartistic .Oprivire de ansamblu bibliografic ”, la
care se refer $numerotarea volumelor .Catalogul „Editurii Rudolf Steiner” ofer $
informa ii asupra situa iei fiec $rui volum publicat.
BIOGRAFIE CRONOLOGIC ALUI RUDOLF STEINER
(Împreun $cu un sinoptic al lucr $rilor scrise)
1861
1972
1879
1882
1882-1897La 7 februarie se na te Rudolf Steiner la Kraljevec (pe atunci Austro-
Ungaria, în prezent Jugoslavia) ca fiu al unui func ionar al c $ilor ferate
austriece. P $rin ii s$isunt originari din Austria de Jos. Î ipetrece copi-
l$ria itinere ea în diferite locuri din Austria.
Frecventeaz $coala real $din Wiener-Neustadt pân $la bacalaureatul
din 1879.
Studiaz $la coala tehnic $din Viena: matematic $itiin ele naturii, în
acela itimp literatur $,filozofie iistorie. Studiu fundamental al lui
Goethe.
Prima activitate de scriitor. Editare a Scrierilor de tiin enaturale ale lui Goethe în „Deutsche
National-Literatur” a lui Kürschner, cinci volume (EC 1 a-e). O edi ie
independent $a“Introducerilor” a ap $rut în 1925 sub titlul Scrierile de
2091884-1890
1886
1888
1890-1897
1891
1894
1895
1897
1899-1904
1900/01
1902-1912
1902
1903
-tiinenaturale ale lui Goethe (EC 1).
Profesor particular la o familie vienez $.
Chemat s $conlucreze la marea „Edi ie Sophie” a operelor lui Goethe.
Linii fundamentale ale unei teorii a cunoa -terii în concep ia goethean
despre lume, cu referire îndeosebi la Schiller .(EC 2).
Editeaz $„S$pt$mânalul german”, Viena (eseuri în EC 31).
Prelegere la Uniunea Goethe din Viena: Goethe ca p rinte al unei noi
estetici. (EC 30).
Weimar. Colaborare la arhiva Schiller iGoethe. Editor al scrierilor de
tiin enaturale ale lui Goethe.
Numirea ca doctor în filozofie la Universitatea din Rostock. În 1982
apare o alt $diserta ie: Adev r-i-tiin.Prolog al unei filosofii a liber-
tii.(EC 3).
Filosofia libert ii. Tr sturi fundamentale ale unei concep ii moderne
despre lume. Rezultate suflete -ti ale unor observa ii dup metode ale
-tiinelor naturii. (EC 4).
Friedrich Nietze. Un lupt tor împotriva timpului s u. (EC 5).
Concep ia despre lume a lui Goethe. (EC 6).
Mutarea la Berlin. Editarea „Magazinului pentru literatur $”ia„Foilor
pentru dramaturgie” împreun $cu O. E. Hartleben (Eseuri în EC 29 –
32) Activeaz $în „ Societatea literar $liber$”, „Societatea dramatic $
liber$”, în „Uniunea Giordano Bruno”, în cercul „Celor care vin”.
Activitate pedagogic $la „coala muncitorilor” din Berlin, fondat $de
W. Liebknecht.
Concep ii despre lume -ivia în secolul al 19-lea ,extins $în
1914 la: Enigmele filosofiei (EC 18).Începutul activit $ ii de pre-
legere antroposofic $la invita ia Societ $ ii Teosofice din Berlin.
Mistica la începutul epocii moderne .(EC 7).
Construirea antroposofiei. Activitate public $regulat $de conferen iar în
Berlin ilungi c $l$torii pentru prelegeri în întreaga Europ $.Marie von
Sivers (din 1914, Marie Steiner) devine colaboratoarea sa permanent $.
Cre-tinismul ca fapt mistic -imisteriile antichit ii. (EC 8).
Fondarea ieditarea revistei „Luzifer”, mai târziu „Luzifer-Gnosis”
(Articole în EC 24).
Teosofie. Introducere în cunoa -terea suprasensibil alumii -imenirii
2101904
1904/05
1910 1910-1913
1911
1912
1913
1913-1923
1914-1923
1914
1916-1918
1919
1920
1921
1922
omului .(EC 9).
Cum se dobândesc cuno -tinedespre lumile superioare? EC 10). Din
cronica Akasha (EC 11). Treptele cunoa -terii superioare (EC 12).
0tiinasecret în rezumat (EC 13).
În München are loc premiera a Patru drame misterii (EC 14).
Conducerea spiritual aomului -iaomenirii (EC 15).
Calendar antroposofic al sufletului. Rostiri s ptmânale (în EC 40 i
edi ii independente ). O cale spre cunoa -terea omului (EC 16).
Separarea de Societatea teosofic $ifondarea Societ $ ii antroposofice.
Pragul lumii spirituale (EC 17).
Construirea primului Goetheanum la Dornach/Elve ia, construc ie rea-
lizat$din lemn, cu dubl $cupol $.
Dornach iBerlin. În prelegeri icursuri de-a lungul Europei, Rudolf
Steiner transmite impulsuri pentru înnoire în multe domenii: art $,pe-
dagogie, tiin ele naturii, via $ social $,medicin $,teologie. Perfec iona-
re a noii arte a mi c$rii, euritmia, inaugurat $în 1912.
Enigmele filosofiei prezentate cronologic în rezumat (EC 18)
Despre enigma omului (EC 20). Despre enigmele sufletului (EC 21).
Geniul spiritual al lui Goethe în revelarea sa prin „Faust” -iprin
„Basmul despre -arpele verde -ifrumoasa floare de crin” (EC 22)
Rudolf Steiner sus ine ideea unei „Triparti ii a organismului social” în
eseuri iprelegeri, mai ales în spa iul german de sud. Puncte centrale
ale problemei sociale în necesit ile vie ii prezente -iviitoare (EC 23).
Eseuri despre triparti ia organismului social (EC 24). Toamna, este
fondat $la Stuttgart „ coala liber $Waldorf”, pe care Rudolf Steiner o
conduce pân $la sfâr itul vie ii sale.
Începând cu primul curs al colii superioare antroposofice, au loc acum
în permanen $ activit $ iartistice iprelegeri în Goetheanum-ul înc $
neterminat.
Fondare a s $pt$mânalului „Das Goetheanum” cu eseuri regulate icon-
tribu ii ale lui Rudolf Steiner (în EC 36)
Cosmologie, religie -ifilozofie (EC 25). În noaptea de Anul Nou
1922/1923 construc ia Goetheanumului este nimicit $printr-un incen-
diu. În anii urm $tori Rudolf Steiner poate face doar un prim model
exterior pentru o nou $construc ie, conceput $afi realizat $din beton.
2111923
1923-1925
1924
1925 Activitate neîntrerupt $de conferen iar, combinat $cu c$l$torii. De Cr $-
ciun se reînfiin eaz$„Societatea antroposofic $”sub numele de „Socie-
tatea antroposofic $general $”sub conducerea lui Rudolf Steiner.
Rudolf Steiner scrie în foiletoane s $pt$mânale autobiografia sa, Cursul
vieii mele (EC 28), care a r $mas neterminat $,precum iPrincipii
antroposofice (EC 26); conlucreaz $cu Ita Wegman la cartea Funda-
mente pentru o extindere a artei vindec rii prin cuno -tinede -tiin
spiritual (EC 27).
Intensificare a activit $ ii de conferen iar. Pe lâng $aceasta, numeroase
cursuri profesionale. Ultimele c $l$torii pentru conferin eîn Europa. La
28 septembrie, ultima adresare f $cut$membrilor. Începutul ederii,
bolnav, la pat.
La 30 martie Rudolf Steiner moare la Dornach.
212EDIIA OPERELOR COMPLETE ALE LUI
RUDOLF STEINER
Alc$tuit$dup$:Rudolf Steiner – Opera literar $iartistic $.
Oprivire de ansamblu bibliografic $
(Num $rul bibliografic, cursiv în paranteze)
A. SCRIERI
I. Opere
Scrierile goetheene de tiin eale naturii, editate icomentate de R. Steiner, 5 volu-
me, 1883-97, edi ie nou $1975 (1a-e) ;edi ie separat $aIntroducerilor, 1925 (1)
Linii fundamentale de teorie a cunoa terii în concep ia goethean $despre lume
(1886) (2)
Adev $ritiin $.Preludiul unei “Filosofii a libert $ ii” (1892) (3)
Filosofia libert $ ii. Tr $s$turi fundamentale ale unei concep ii moderne despre lume,
(1894) (4)
Friedrich Nietzsche, un lupt $tor contra timpului s $u, (1895) (5)
Concep ia despre lume a lui Goethe, (1897) (6)
Mistica la începuturile vie ii spirituale contemporane ileg$tura ei cu concep ia mo-
dern$despre lume, (1901) (7)
Cretinismul ca fapt mistic imisteriile antichit $ ii, (1902) (8)
Theosofie. Introducere în cunoa terea suprasensibil $alumii imenirea omului,
(1904) (9)
Cum se dobândesc cuno tin edespre lumile superioare, (1904-05) (10)
Din Cronica Aka a, (1904-08) (11)
Treptele cunoa terii superioare, (1905-08) (12)
tiin aocult $în rezumat, (1910 ) (13)
Patru drame-misterii, (1910/13) (14)
Conducerea spiritual $aomului iaomenirii, (1911) (15)
Calendar sufletesc antroposofic, (1912) (în 40)
Un drum c $tre cunoa terea de sine a omului, (1912) (16)
Pragul lumii spirituale, (1913) (17)
Enigmele filosofiei prezentate ca rezumat în istoria lor, (1914) (18)
Despre enigma omeneasc $,(1916) (20)
Despre enigme suflete ti, (1917) (21)
Spiritualitatea lui Goethe manifestat $în "Faust" iprin basmul “Despre arpele ver-
de ifrumoasa floare de crin", (1918) (22)
Puncte centrale ale problemei sociale în necesit $ ile vie ii prezente idin viitor,
(1919) (23)
Articole asupra structurii tripartite a organismului social iasupra situa iei momentu-
lui, (1915-21) (24)
Cosmologie, religie ifilosofie, (1922) (25)
Principii antroposofice, (1924-25) (26)
213Fundamente pentru extinderea artei vindec $rii pe baza cuno tin elor tiin ei spiritua-
le, (1925). De Dr. Rudolf Steiner iDr. med. Ita Wegman (27)
Cursul vie ii mele, (1923-25) (28)
II. Articole
Articole referitoare la dramaturgie 1889-1901 (29) – Fundamente metodice ale
antroposofiei 1884-1901 (30) – Articole referitoare la cultur $iistorie 1887-1901
(31) – Articole referitoare la literatur $1886-1902 (32) – Biografii ischi ebiografice
1894-1905 (33) – Articole din “Lucifer-Gnosis” 1903-1908 (34) – Filosofie i
antroposofie 1904-1918 (35) – Articole din “Das Goetheanum”1921-1925 (36)
III Publica ii postume
Scrisori – Maxime – Prelucr $ri pentru scen $-Schi epentru cele patru drame misterii
1910-1913 – Antroposofie. Un fragment din anul 1910 – Schi eifragmente – Din
carnetele de note ide pe foi separate – (38-47)
B. CONFERIN E
I. Conferin epublice
Cicluri de conferin epublice la Berlin, 1903/1904 pân $în 1917/18 (51-67) – Cicluri
de conferin eicursuri la coli superioare, în alte locuri din Europa 1906-1924 (68-
84) II. Conferin einute în fa amembrilor societ ii antroposofice
Conferin eicicluri de conferin ecu con inut general-antroposofic – Christologie i
comentarii ale Evangheliilor – Cunoa terea spiritual- tiin ific$aomului – Istorie
cosmic $iistorie uman $-Fundalul spiritual al problemei sociale – Omul în leg $tura
sa cu cosmosul – Considera ii asupra karmei – (91-244)
Conferin eiscrieri referitoare la istoria mi c$rii antroposofice iaSociet $ ii
Antroposofice (251-263)
III.Conferin e-icursuri asupra unor domenii particulare ale vie ii
Conferin edespre art $:Arta în general – Euritmie – Arta vorbirii iarta dramatic $-
Muzic $-Arte plastice – Istoria artei (271-292) – Conferin ereferitoare la educa ie
(293-311) – Conferin ereferitoare la medicin $(312-319) – Conferin ereferitoare la
tiin ele naturii (320-327) -Conferin ereferitoare la via asocial $itriparti ia orga-
nismului social (328-341) – Conferin epentru muncitorii care lucrau la construc ia
Goetheanumului (347-354)
C. OPERA ARTISTIC
Reproduceri ale schi elor grafice iacelor pictate de Rudolf Steiner, în albume sau
foi separate: Schi epentru pictura primului Goetheanum – Schi epentru exersarea
picturii – Placate cu programul reprezenta iilor de euritmie – Forme pentru euritmie –
Schi epentru figurile de euritmie, .a.
Volumele din Operele Complete
sunt alc $tuite unitar în cadrul fiec $rei grupe.
Fiecare volum poate fi ob inute separat.
214LUCR RI ALE LUI RUDOLF STEINER
PUBLICATE IN LIMBA ROMÂN
Antropologia general ca baz pedagogiei (EC 293), Editura Triade, Cluj- Napoca,
1998.
Apocalipsa lui Ioan (EC 104), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 1996.
Arta educa iei. Discu ii de seminar -iconferin easupra planului de înv mânt
(EC 295), Editura Triade, Cluj-Napoca, 1994.
Arta educa iei. Metodica -ididactica (EC 294), Editura Triade, Cluj-Napoca, 1995.
Arta vindec rii (EC 27), Editura Aldomar, Bucure ti, 1996.
Bazele spiritual- -tiinifice pentru prosperarea agriculturii (EC 327), Editura Tria-
de, Cluj-Napoca, 1998.
Bhagavad-Gita -iEpistolele lui Pavel (EC 142), Editura Univers Enciclopedic,
Bucure ti, 1998.
Calendarul sufletesc (EC 40), Editura SAR, Simeria (edi ie bilingv $), 1991; Socie-
tatea antroposofic $din România (edi ie bilingv $),1994 Editura Biodin, Bucu-
reti, 1998.
Cre-tinismul ca fapt mistic si misteriile Antichit ii(EC 8), Editura Humanitas,
Bucure ti, 1993.
Cre-tinismul esoteric (EC 130), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 1998.
Cum se dobândesc cuno -tinedespre lumile superioare ?(EC 10), Editura Triade,
Cluj-Napoca, 1997.
Cunoa -terea ini iatic (EC 226), Editura Arhetip, Bucuresti,1995.
Cunoa -terea lui Hristos (EC 100), Editura Univers Enciclopedic, I999.
De la Iisus la Hristos; Christian Rosenkreutz: via a, opera -imisiunea sa (EC
131), Editura Arhetip, Bucure ti, 1998.
Din Cronica akasha (EC 11), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 1997.
Din cronica akasha. Evanghelia a cincea (EC 148), Editura Triade, Cluj- Napoca,
1998.
Educarea practic agândirii (din EC 108), Substratul ocult al nervozit $ ii (din EC
143), Editura Triade, Cluj-Napoca, 1994.
Educa ia copilului din punctul de vedere al -tiinei spirituale (EC 34), Editura
Triade, Cluj-Napoca,1994.
Esoterismul cre -tin (EC 94), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 1995; Editu-
ra Arhetip, Bucuresti,1995.
Evanghelia dup Ioan (EC l04), Editura Arhetip, Bucure ti, 1996.
Evanghelia dup Luca (EC 114), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 1997.
Evanghelia dup Marcu (EC 139), Editura Arhetip, Bucure ti, 1998.
Evanghelia dup Matei (EC 123), Editura Arhetip, Bucure ti,1998.
Evenimentul apari iei lui Christos în lumea eteric (EC l18), Editura Triade, Cluj-
Napoca, 1999.
215Filosofia libert ii (EC 4), Editura Princeps, Ia i, 1993. Editura Triade, Cluj-
Napoca, 1995.
Forele spirituale active ale vechii -inoii genera ii(EC 217), Editura Omniscop,
Craiova,1998.
Ierarhiile spirituale -ireflectarea lor în lumea fizic (EC 110), Editura Univers
Enciclopedic, Bucure ti, I995.
Impulsuri ale -tiinei spirituale pentru dezvoltarea fizicii ,Vol. I, (EC 320), Editura
Arhetip, Bucure ti, 1997.
Introduceri la scrierile de -tiinenaturale ale lui Goethe (EC 1), Editura Triade,
Cluj-Napoca, 2000.
Istorie ocult (analize ezoterice) (EC 126), Editura Omniscop, Craiova, 1999.
Îndrum ri pentru o educa ie esoteric (EC 245), Editura Triade, Cluj- Napoca,
1997.
Înnoirea artei pedagogico-didactice prin -tiinaspiritual (EC 301), Editura Cen-
trului de Pedagogie Waldorf, Bucuresti,1991.
Linii fundamentale ale unei teorii a cunoa -terii în concep ia goethean despre
lume (EC 2); Adev r-i-tiin (EC 3); Filosofia libert ii(EC 4), (bro ate
într-un singur volum) Editura Triade, Cluj-Napoca, 1996.
Macrocosmos -imicrocosmos (EC 119), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti,
1996.
Metamorfozele vie ii suflete -ti. C iale tr irilor suflete -ti.Vol. I (EC 58). Editura
Triade, Cluj-Napoca, 1998.
Metamorfozele vie ii suflete -ti. C iale tr irilor suflete -ti.Vol. II (EC 59), Editura
Triade, Cluj-Napoca, 1999.
Metodica -ifiinamodel rii vorbirii (EC 280), Editura Triade, Cluj-Napoca, 2000.
Misterul biblic al Genezei (EC 122), Editura Univers Encic lopedic, Bucure ti,
1995.
Misterul temperamentelor omene -ti,Editura Triade, Cluj-Napoca, 1993.
Mistica. Gând uman, gând cosmic ,Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 1997.
Modelarea vorbirii -iarta dramatic (EC 282), Editura Triade, Cluj-Napoca, 1999.
Observarea naturii. Matematica. Experimentul -tiinific -irezultate ale cunoa -terii
din punctul de vedere al antroposofiei. (EC 324) Editura Triade, Cluj-
Napoca, 2001
Omul suprasensibil în concep ia antroposofic (EC 231), Editura Univers Enciclo-
pedic, Bucure ti, 1998.
Poarta ini ierii (EC 14), Editura Biodim, Bucure ti (edi ie bilingv $), 1995.
Poarta ini ierii (EC 14), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 2000.
Povestea vie ii mele (EC 28), Editura Princeps, Ia i, 1993.
Pragul lumii spirituale (EC 17), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti, 1997.
Puncte centrale ale problemei sociale (EC 23), Editura Omniscop, Craiova, 1998.
Reîncarnare -ikarma (EC 135), Editura Princeps, Ia i,1993. Societatea
antroposofic $din România, 1992; Editura Arhetip, Bucuresti,1994.
2160tiinainiiatic -icunoa -terea a -trilor (EC 228), Editura Univers Enciclopedic,
Bucure ti, I995.
0tiinaocult în rezumat (EC 13), Editura Rustania, Timisoara,1946; Editura Prin-
ceps, Ia i, 1993
Teosofia. Introducere în cunoa -terea suprasensibil alumii -imenirii omului (EC
9), Editura Lumina, Timisoara,1943; Societatea antroposofic $din România,
1991; Societatea antroposofic $din România (edi ie bilingv $), 1992; Editura
Arhetip, Bucure ti, l993, 1997.
Teze antroposofice (EC 26), Editura Ramida, Bucure ti (edi ie bilingv $), 1994.
Treptele ini ierii (EC 10), Editura Princeps, Ia i, 1992.
Un drum un drum spre cunoa -terea de sine (EC 16), Editura Univers Enciclopedic,
Bucure ti, 1997.
Universul, P mântul -iOmul (EC 105), Editura Univers Enciclopedic, Bucure ti,
1994.
217
218
219
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Arta Educatiei. Metodica Si Didactica [609012] (ID: 609012)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.