Armonizarea Taxei PE Valoarea Adăugată ÎN Uniunea Europeană
=== ARMONIZAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ===
UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI”
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ-NAPOCA
LUCRARE DE DISERTAȚIE
ARMONIZAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
Coordonator științific
Conf. dr. Eugenia Ramona MARA
[anonimizat] BUCIUTA
2013
CUPRINS
LISTA TABELELOR 3
LISTA GRAFICELOR 4
LISTA FIGURILOR 4
INTRODUCERE 5
Cap. 1 TVA – ul în teoria și practica Uniunii Europene 7
1.1 Scurt istoric privind taxa pe valoarea adăugată 7
1.2 Aspecte legislative ale TVA în statele Uniunii Europene 10
1.3 Impactul crizei economice asupra TVA 14
Cap. 2 Procesul armonizării taxei pe valoarea adăugată în spațiul Uniunii Europene 21
2.1 Necesitatea armonizării fiscale 21
2.2 Etapele și realizările în procesul armonizării 23
Cap. 3 Analiza veniturilor încasate în Comunitatea Europenană 26
3.1 Sume absolute, indici cu bază fixă și indici cu bază în lanț 26
3.2 Comparație România cu UE 27, UE 15 și NMS 12 42
3.2.1 Comparație România vs. UE27 42
3.2.2 Comparație România vs. UE15 47
3.2.3 Comparație România cu NMS12 50
3.3 Analiza econometrică 53
Bibliografie 63
LISTA TABELELOR
Tabel nr. 1 Cote TVA aplicate în UE 11
Tabel nr. 2 Valori absolute pentru UE 27, u.m. mil Eur 25
Tabel nr. 3 Indici cu bază fixă pentru UE27 (%) 26
Tabel nr. 4 Indici cu bază în lanț pentru UE27 (%) 28
Tabel nr. 5 Ponderea TVA-ului pentru UE27 (%) 29
Tabel nr. 6 Valori absolute pentru UE 15, u.m. mil Eur 30
Tabel nr. 7 Indici cu bază fixă pentru UE15 (%) 32
Tabel nr. 8 Indici cu bază în lanț pentru UE15 (%) 33
Tabel nr. 9 Ponderea TVA-ului pentru UE15 (%) 34
Tabel nr. 10 Valori absolute pentru NMS12, u.m. mil Eur 35
Tabel nr. 11 Indici cu bază fixă pentru NMS12 (%) 37
Tabel nr. 12 Indici cu bază în lanț pentru NMS12 (%) 38
Tabel nr. 13 Ponderea TVA-ului pentru NMS12 (%) 39
Tabel nr. 14 Indici cu bază fixă pentru RO 42
Tabel nr. 15 Indici cu bază în lanț pentru RO (%) 43
Tabel nr. 16 Ponderea TVA în RO 45
Tabel nr. 17 Valorile variabilelor analizate, u.m. Mil Eur 53
LISTA GRAFICELOR
Grafic nr.1 Evoluția TVA în UE 2008-2012 14
Grafic nr. 2 Indici cu bază fixă UE27 (%) 27
Grafic nr. 3 Indici cu bază în lanț UE27 (%) 29
Grafic nr. 4 Ponderea TVA-ului pentru UE27 (%) 30
Grafic nr. 5 Indici cu bază fixă UE15 (%) 33
Grafic nr. 6 Indici cu bază în lanț UE15 (%) 34
Grafic nr. 7 Ponderea TVA-ului pentru UE15 (%) 35
Grafic nr. 8 Indici cu bază fixă NMS12 (%) 38
Grafic nr. 9 Indici cu bază în lanț NMS12 (%) 39
Grafic nr. 10 Ponderea TVA-ului pentru NMS12 (%) 41
Grafic nr. 11 Valori absolute RO vs. UE27 42
Grafic nr. 12 Indici cu bază fixă RO vs. UE27 44
Grafic nr. 13 Indici cu bază în lanț RO vs. UE27 45
Grafic nr. 15 Valori absolute RO vs. UE15 47
Grafic nr. 16 Indici cu bază fixă RO vs. UE27 48
Grafic nr. 17 Indici cu bază în lanț RO vs. UE15 48
Grafic nr. 18 Ponderi accize RO vs UE15 49
Grafic nr. 19 Valori absolute RO vs. UE27 50
Grafic nr. 20 Indici cu bază fixă RO vs NMS12 51
Grafic nr. 21 Indici cu bază în lanț RO vs NMS12 51
Grafic nr. 22 Ponderi TVA RO vs NMS12 52
Grafic nr. 23 Norul de puncte TVA vs Imp_venit 56
Grafic nr 24 Histograma pentru TVA 56
Grafic nr 25 Histograma pentru Imp_venit 57
Grafic nr 26 Norul de puncte TVA, Imp_venit, Consumul 60
LISTA FIGURILOR
Figura nr. 1 Etapele armonizării TVA în UE 25
INTRODUCERE
Două lucruri sunt inevitabile în viață: moartea și impozitele. O altă diferență între moarte și impozite este că moartea este cel mai adesea mai puțin dureroasă. Benjamin Franklin (1706-1790.)
Problematica studiată, motivația și importanța temei
Demersul privind armonizarea sistemelor fiscale din Uniunea Europeană se dovedește a fi unul de o deosebită importanță și actualitate. În toate statele membre ale Comunității Europene, domeniul fiscal a fost și este unul controversat, aflat într-o continuă tranziție, astfel încât lucrarea realizată s-a axat pe cuantificarea aspectelor privind politica fiscală a acestor țări, îndeosebi privind aspectele legate de impozitul indirect, taxa pe valoarea adăugată. Un aspect important al taxei pe valoarea adăugată este faptul că majoritatea statelor membre și-au majorat cotele de TVA pentru a evita deficitele publice și datoriile publice.
Se știe că principalele surse de venit ale statului, cu ajutorul cărora își poate desfășura activitățile în condiții optime, sunt impozitele. Acestea sunt extrase atât de la persoanele fizice, cât și persoane juridice. Din punct de vedere al caracteristicilor impozitelor, se poate afirma că în funcție de formă și fond, acestea se împart în impozite directe și impozite indirecte. Cele indirecte se rețin odată cu activitatea de vânzare, prestare de servicii, a importului și exportului. Unul dintre cel mai important impozit indirect este taxa pe valoare adăugată, datorat la bugetul statului.
Lucrarea de față reprezintă o sinteză a aspectelor menționate mai sus și este rezultatul consultării și analizei diferitelor opinii exprimate de autori consacrați în literatura de specialitate. Pentru aceasta am ales să aprofundez, prin intermediul acestei lucrări, domeniul fiscalității și conceptul de armonizare fiscale a taxei pe valoarea adăugată în Uniunea Europeană.
Obiectivele cercetării
Obiectivele acestei lucrări sunt aprofundarea cunoștințelor în domeniul impozitării indirecte în statele membre, împreună cu implicațiile acesteia asupra dezvoltării economice. Scopul lucrării constă în studierea conceptului de armonizare fiscală a sistemelor naționale din Uniunea Europeană.
Structura lucrării
Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol, inititulat TVA-ul în teoria și practica Uniunii Europene în cadrul căreia am prezentat un scurt istoric al TVA-ului, aspectele legislative ale taxei pe valoarea adăugată în Comunitatea Europeană și impactul crizei economice asupra taxei pe valoarea adăugate. În al doilea capitol, initulat Procesul armonizării taxei pe valoarea adăugate în spațiul Uniunii Europene, am punctat necesitatea armonizării fiscale și etapele și realizările procesului armonizării. Al treilea capitol, este intitulat Analiza veniturilor încasate în Comunitatea Europenană, în cadrul căruia este elaborată partea practică a lucrării.
Etapele cercetării, elaborarea și metodologia lucrării
Primul pas în elaborarea acestei lucrări a fost alegerea problematicii care urma să fie cercetată. Am decis că lucrarea va fi un studiu asupra armonizării taxei pe valoarea adăugată din Comunitatea Europeană. Elaborarea efectivă a lucrării a debutat cu o cercetare amănunțită a unor surse teoretice care să ajute la construirea structurii lucrării și care să ofere o direcție de urmat în redactarea acesteia. Pe parcursul acestei etape au fost consultate numeroase lucrări, atât online cât și aparținând fondului Bibliotecii Clujene Universitare, printre care articole, cursuri universitare, și publicații.
Următoarea etapă după culegerea datelor a fost analiza datelor, în care am prelucrat și interpretat datele culese de pe Eurostat, sub forma indiciilor cu bază fixă, în lanț, ponderi, minimul, maximul, media și abaterea standard ale indicatorilor luați în analiză. În ultimul subcapitol mi-am propus să construiesc un model econometric pentru a pune în evidență cu ajutorul programului STATA legăturile dintre încasările din TVA (variabila dependentă) și încasările din impozitul pe venit (variabilă independentă), consumul (variabilă independentă).
Procesul elaborării lucrării s-a încheiat cu redactarea raportului de cercetare și formularea unor concluzii personale.
Concepte cheie: fiscalitate, taxa pe valoarea adăugată, armonizare fiscal
Cap. 1 TVA – ul în teoria și practica Uniunii Europene
Scurt istoric privind taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată este unul dintre cel mai important impozit indirect datorat la bugetul de stat, constituind principala sursă pentru realizarea veniturilor bugetare. TVA-ul are efect din anul 1954, când a fost introdus de către directorul Autorității Fiscale Franceze, Maurice Laure, “părintele TVA”.
Taxa pe valoarea adăugată joacă un rol dominant în statele membre ale Uniunii Europene, reprezentând 60,8% din totalul veniturilor din impozitele pe consum la nivelul anului 2004 (valoare calculată pe baza datelor din lucrarea Strutura sistemelor fiscale în Uniunea Europeană (European Commission, 2000, p.276). Astfel, se consideră că TVA constituie un produs de inginerie fiscală, creat de gândirea umană, prin care s-a căutat corectarea efectelor produse de impozitele generale pe consum, care acționau asupra circulației mărfurilor, iar prin utilizarea TVA se urmărește asugurarea unei cât mai mari neutralități, pentru agenții economici participanți la realizarea de bunuri și servicii destinate consumatorilor finali, care suportă impozitul (Corduneanu Carmen, 1998, p. 255).
Evoluția taxei pe valoarea adăugate în Comunitatea Europeană a fost discutată și studiată de mulți autori. Astfel, unul dintre autori, Gilles Ferréol precizează: În contextul integrării economice, valorile în procente ale TVA trebuie armonizate, așa cum de altfel se subliniază în articolul 99 din Tratatul de la Roma din 25 martie 1957, idee reluată în numeroase alte directive, cum ar fi cele din 10 aprilie 1967 (nr. 67/227 și 67/228) sau din 17 mai 1977. Totuși, într-o Uniune de 27 de țări cu o dezvoltare inegală care se extinde în continuare, problema cea mai importantă o reprezintă evitarea distorsiunilor dintre statele membre, armonizarea fiscală fiind necesară și în cadrul liberei circulații a capitalurilor (Ferréol G, 2011, p. 241).
Obiectivele sistemului comun de TVA care a fost introdus în 1970 erau înființarea condițiilor indispensabile pentru așezarea unei piețe interne caracterizată printr-o competiție sănătoasă, în care, în cadrul comerțului intracomunitar, impozitarea importurilor și neimpozitarea exporturilor să fie eliminate. Această modificare radicală, în practică, nu a primit susținerea necesară din partea statelor membre.
Începând cu 1 ianuarie 1970, TVA a fost adoptată de către țările membre ale Pieței Comune, urmărindu-se eliminarea impunerii în cascadă (impuneri repetate), care se practică prin impozitul pe cifra de afaceri. În 1977, s-a realizat armonizarea definitivă a TVA în țările membre ale Uniunii Europene ( B. Terra, J. Kajus, 2001).
Prin TVA s-a urmărit de asemenea înlocuirea impozitelor de consum și producție care au fost utilizate până la în aceea dată de către statele membre. Efectul cumulativ al acestor impozite în cascadă a fost de a crea o barieră a pieței, în special importurilor și exporturilor între statele membre, aceasta deoarece era dificil de calculat suma exactă de impozit încorporată în prețul produselor și a serviciilor (Ana-Maria Tatoiu, 2008: 99).
Indiscutabil taxa pe valoarea adăugată are avantajul de a cunoaște conținutul impozitului și fiecare etapă de producție sau distribuție în lanț.
Metoda aceasta de impozitare indirectă a fost aleasă deoarece, evită efectul cumulativ al cascadelor de impozit și asigură atât neutralitatea fiscală națională, cât și de piață între statele membre și țările necomunitare (Corduneanu Carmen, 1998: 263).
În anul 1987, Comisia Europeană, a adus în discuție mutarea spre impozitarea bazată pe origine, în care impozitul este plătit în țara unde se vinde produsul. Dezavantajul acestui mecanism este faptul că „induce schimbări semnificative în distribuția veniturilor de TVA în țările Uniunii Europene, deoarece țările cu un surplus comercial vor colecta mai mult TVA, în timp ce țările cu un deficit vor trebui să garanteze un credit de TVA pentru afacerile lor intracomunitare” ( Joumard Isabelle, 2001: 46).
În acest sens, pentru a garanta că veniturile din acest tip de impozit cresc în locurile unde consumul are loc, Comisia a propus mai târziu un mecanism de redistribuire a veniturilor de TVA, echilibrând țările care plătesc taxa pe valoarea adăugată pe bunurile exportate.
În timp ce un principiu important în sistemul comun de TVA rămâne impozitarea fundamentată pe origine, sistemul de tranziție a înregistrat mai multe modificări bazate pe țara de destinație pentru societăți, având ca scop asigurarea că TVA-ul perceput în fiecare stat membru reflectă cantitatea de consum de acolo. Ca urmare a adoptării Comisiei a sistemului de tranziție a taxei pe valoarea adăugată, în iulie 1996, aceasta a propus un set de măsuri pentru a se ajunge la un sistem comun de TVA.
Pentru îmbunătățirea sistemului intermediar de TVA și pentru întâmpinarea nevoilor unei singure piețe, noul sistem de TVA trebuie să îndeplinească următoarele cerințe (European Commission, 2000: 15):
Să fie simplu și modern;
Să garanteze un tratament egal pentru toate tranzacțiile din interiorul comunității;
Să determine o încetare a segmentării piețelor datorită sistemelor naționale fiscale;
Să garanteze fiscalitatea efectivă și să controleze menținerea nivelului veniturilor obținute prin TVA.
Comisia a stabilit un set de îmbunătățiri procedural și simplificate urmărind un program numit SLIM – Legislație Simplificată pentru Piața Internă (European Commission, 2000: 16-18):
O mai mare cooperare în ce privește colectarea TVA între state;
Înlocuirea actualei proceduri de plată printr-un mecanism, care permite operatorilor de pe piață să plătească TVA dedus oriunde in Uniune;
Crearea de puncte de contact unice în fiecare stat membru pentru a ușura activitatea companiilor și introducerea unui nou impozit pentru facturarea electronică.
Necesitatea de a avea o legislație adusă la zi, în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugată, aduce în vedere alte trenduri ce trebuie dezvoltate: privatizarea, îmbunătățiea anumitor legi și noi informații tehnologice.
Sistemul de TVA al Uniunii Europene are la bază trei caracteristici primordiale: este nediscriminatoriu, se bazează pe definirea clară a conceptelor și urmărește stabilitatea. Asigurarea libertăților fundamentale ale Comunității Europene (libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor, și capitalurilor) impugn obligativitatea pentru statele member ca propriile lor sisteme de TVA să nu determine discriminări în cea ce privește originea bunrilor și a serviciilor în cadrul pieței interne a Uniunii Europene (Ana-Maria Tatoiu, 2008, p.102).
1.2 Aspecte legislative ale TVA în statele Uniunii Europene
Procesul de reglementare a taxei pe valoarea adăugată a fost realizat în mai multe etape. În cadrul primei etape din anul 1967, se înlocuiesc impozitele cumulative în cascadă aplicate până atunci de statele mmbre cu o taxă pe valoarea adăugată, necumulativă, care se aplică în toate fazele producției și comercializării. Această taxă generală s-a bazat pe principiul că impozitul pe bunuri și servicii este direct proporțională cu prețul, fără a ține seama de numărul de tranzacții care au avut loc în procesul de producție și distribuție.
A doua etapă a fost marcată de renunțarea controlului fiscal la frontierele interne ale Uniunii. Legislația în acest sens este Directiva Consiliului nr.91/680 (JO L376/12/91) care amendează Directiva a Șasea privind TVA, punând capăt impunerii de impozite la import și reducând impozitele la export în comețul din cadrul Uniunii Europene ( Ana-Maria Tatoiu, 2008: 68). Rezultă astfel, regimul TVA care se aplică în Uniunea Europeană încă din 1 ianuarie 1993.
Legislația Uniunii Europene în ceea ce privește taxa pe valoarea adăugate este centrată pe A Șasea Directivă TVA nr.77/388/CEE, în care (Legislația în Uniunea Europeană – Impozite indirecte):
Scopul regimului TVA – conform art. 2: taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru livrările de bunuri și prestările de servicii effectuate în cadrul teritoriului țrii, de către o persoană impozabilă, precum și pentru importurile de produse;
Definirea activității economice și a persoanei taxabile – conform art. 4: o persoană impozabilă este orice persoană care efectuază în mod independent și oriunde o activitate economic, ce include toate activitățiile producătorilor, comercianților și ale celor care prestează servicii, indifferent de scopul sau rezultatul acelei activități;
Definirea tranzacțiilor impozabile – conform art. 5, 6, 7:
Livrarea de bunuri înseamnă transferul dreptului de a dispune de bunuri corporale ca propietar.
Sunt considerate bunuri corporale și electricitatea, gazul, căldura și cele asemănătoare.
Prestarea de servicii se definește ca oricare tranzacție, ce nu constituie livrare de bunuri.
Importul de bunuri în teritoriul țării constituie, de asemenea, tranzacție impozabilă.
Locul unde se percepe impozitul – conform art. 8 și 9:
Bunurile care nu sunt trimise în formă de colet sau transportate, vor fi tratate ca fiind livrate la locul unde se află bunurile în momentul când livrarea are loc. Când bunurile sunt transportate sau trimise de către livrator sau de către cumpărător, se va considera că locul livrării este acela în care începe transportul.
Pentru servicii, în general, locul livrării va fi considerat locul unde prestatorul de servicii are sediul său de activitate sau are înregistrat sediul său de activitate stabil, de unde sunt prestate serviciile.
Persoane obligate la plata impozitelor – conform art. 21: în general, persoana impozabilă, care efectuează tranzacțiile impozabile este obligată să plătească TVA. Când persoana impozabilă, care livrează bunul sau prestează serviciile, are reședința în străinătate, poate fi aplicată așa-numita taxă inversă.
Definirea mărimii impozitelor – conform art.10: cota impozitelor va fi exprimată ca procent al valorii impozabile, definit ca orice activitate care constituie contraprestație. Prevederi separate există pentru autoservire și alte utilizări non-profit;
Tabel nr. 1 Cote TVA aplicate în UE
Sursa: Prelucrare după “VAT Rates Applied in the Member States of the European Union at 14st January 2013”, European Commission
Excepții de bază – conform art. 13, 14 și 15: excepții de la TVA, în cadrul teritoriului țării pot fi prevăzute în două domenii. Unul se referă la activitățiile exceptate în interesul public, cum ar fi serviciile poștale, medicale, sociale, educaționale și culturale; altul se referă la activitățile exceptate, cum ar fi asigurările, reasigurările, leasing-ul sau închirierea bunurilor immobile, sau locurilor pentru autovehicule, închirierea seifurilor și tranzacțiile financiar-bancare.
Execitarea dreptului de deduceri – conform art.17-20: persoana impozabilă poate avea dreptul să deducă din tax ape care trebuie să o plătească cu privire la bunul care este impozabil, impozitul de pe factură, pentru bunul care i-a fost livrat sau serviciul prestart sau importat de către el. Acest drept va lua naștere în momentul în care taxa deductibilă devine scadentă;
Obligațiile administrative – conform art. 22: toate persoanele impozabile vor ține evidențe, vor elibera facturi, vor întocmi rapoarte periodice și vor oferi alte informații prescrise în acest articol, pentru a face posibilă stabilirea impozitelor corespunzătoare.
Alte norme legale care reglementează cadrul taxei pe valoarea adăugată sunt:
A Treisprezecea Directivă a Consiliului nr. 86/560/CEE din 17 noiembrie 1986 privind armonizarea legislației statelor membre în domeniul impozitelor pe cifra de afaceri – modul de rambursare a TVA pentru persoanele impozabile situate în afara teritoriului Comunității Europene;
Directiva Consiliului nr. 91/680/CEE din 21 decembrie 1992 privind anularea frontierelor fiscale;
Directiva Consiliului nr. 92/111/CEE din 14 decembrie 1992 privind introducerea măsurilor de simplificare în domeniul TVA;
Regulamentul Consiliului nr. 1798/2003 din 7 octombrie 2003 privind cooperarea administrativă în domeniul TVA.
Îmbunătățirea normelor legislative privind acest impozit indirect este prezentată de asemenea în lucrările Comisiei Europene, arătându-se că de-a lungul anilor legislația TVA în țările UE a fost subiectul unor numeroase schimbări, în scopul armonizării taxei cu prevederile directivelor din Uniunea Europeană (European Commission, 2001:4).
Chiar dacă, o prioritate stategică a Comunității Europene este trecerea la sistemul definitive a TVA, bazat pe principiul impozitării în țara de origine a bunurilor și serviciilor, s-a demonstrat a fi destul de greu de a găsi o înțelegere între statele membre. Din acest motiv Comisia a propus la data de 14 iunie 200 o nouă strategie pentru asigurarea unei funcționări mai eficiente a sistemului TVA în piața comună. În acest sens, principalele activități sunt: mărirea veniturilor fiscal prin îmbunătățirea controlului și cooperării administrative dintre autorități, combaterea fraudei, stabilirea ratei minime standard a TVA, micșorarea costurilor de administrare pentru subiecții impozabile și simplificarea procedurilor de plată, evidență și restituire a TVA, stabilirea aranjamentelor special pentru unele categorii de bunuri și servicii etc.( Ana-Maria Tatoiu, 2008: 72)
1.3 Impactul crizei economice asupra TVA
Dacă luăm în considerare avantajele și dezavantajele impozitelor indirecte, putem determina rolul acestora în funcție de mediul economic social și financiar. De exemplu, o fiscalitate indirectă scăzută permite reducerea prețurilor sau creșterea acesteia are efecte pe plan social, adică pentru persoanele cu venituri mici și familii generoase.
În condiții de criză financiară, creșterea fiscalității indirecte, într-o anumită măsură, conduce la creșteri substanțiale și rapide de venituri bugetare, fără prea eforturi, fără reacții virulente din partea contribuabililor. Un asemenea efect este practic imposibil de obținut prin intermediul fiscalității directe, întrucât efectele nu sunt la fel de rapide. Impozitul indirect reprezintă un instrument al politicii conjuncturale prin efectele de frânare a consumului și prin efectele antiinflaționiste este un bun instrument de frânare a declinului economic.
În condițiile unei relansări economice, impozitul indirect este un foarte bun instrument prin efectele sale de creștere a consumurilor, prin creșterea puterii de cumpărare (Șaguna, Dan Grosu, 2009).
Grafic nr.1 Variația TVA în UE 2008-2012 (%)
Sursa: Prelucrare după “Taxation trends in the European Union”, 2011
European Commission
Se poate observa din graficul de mai sus faptul că, în ultimii ani, sub influența crizei financiare, unele state membre au majorat cotele standard și cotele reduse de TVA. Evoluția cotei standard a taxei pe valoarea adăugată, este următoarea:
Ungaria: de la 20% la 25% în 2009 și ulterior la 27% începand cu 1 ianuarie 2012;
România: în iulie 2010 de la 19% la 24%;
Grecia: în 2010 de la 19% la 23%;
Letonia: în 2009 de la 18% la 21% și ulterior in 2011 la 22%;
Portugalia: în 2010 de la 20% la 21% și ulterior in 2011 la 23%;
Marea Britanie: de la 17,5% la 15% în 2009, urmată de revenire la 17,5% în 2010 și apoi o creștere în 2011 de la 17,5% la 20%;
Spania: în 2010 de la 16% la 18%;
Cipru: începand cu 1 martie 2012 de la 15% la 17%;
Polonia: începand cu ianuarie 2011 pana in 2013 de la 22% la 23%;
Cehia: în 2010 de la 19% la 20%;
Finlanda: de la 22% în 2008 la 24% în 2012;
Irlanda: de la 21% în 2008 la 23% în 2012;
Estonia: de la 18% în 2008 la 20% în 2012.
Politica fiscală, nu poate să rezolve, singură, problemele și disfuncționalitățile apărute într-o economie cuprinsă de criză. Politica fiscală se poate dovedi benefică pentru dezvoltarea economic în condițiile în care măsurile se adaptează situației economice, conjucturii la nivel global și mai ales sunt integrate într-un mecanism complex de măsuri economice și financiare (Eugenia Ramona Mara, 2012: 192).
Sub influența crizei financiare, fiecare stat membru și-a stabilit un set de măsuri fiscale pentru a se relansa economic. Astfel, conform unui studiu realizat de Angela Rosca, TaxHouse, pentru România, de exemplu, măsurile se referă la:
majorarea începand cu iulie 2010 a cotei standard de TVA de la 19% la 24%,
aplicarea începând cu 31 mai 2011 a taxării inverse pentru comerțul cu cereale,
limitarea începând cu mai 2009 a dreptului de deducere a TVA la achiziția de mașini și combustibil – eliminată parțial (50%) în 2012,
iar în ceea ce privește administrarea fiscală apar: unificarea declarațiilor, declarația unică privind contribuțiile sociale (112), anularea penaliăților și majorărilor de întârziere aferente obligațiilor fiscale restante în 2011 în anumite condiții.
Pentru Bulgaria măsurile sunt:
majorarea în 2011 a cotei reduse de TVA aplicabilă serviciilor de turism de la 7% la 9% și menținerea cotei standard la 20%,
menținerea cotei unice de 10% pentru impozitul pe profit,
majorarea în 2010 și 2011 a accizelor pentru tutun, electricitate și carbine,
majorarea impozitului pe câștigul net obținut din jocuri de noroc de la 10% la 15%, introducerea din 2011 a unei taxe suplimentatre aplicabile primelor de asigurare,
introducerea unui sistem online de monitorizare a veniturilor obținute începând din septembrie 2011, pentru contribuabilii înregistrați pentru TVA și martie 2012 pentru ceilalți comercianți,
iar în ceea ce privește contribuțiile sociale: majorarea în 2010 a nivelului venitului minim pentru care se pot asigura pentru pensie contribuabilii care obțin venituri din activități independente de la 133 euro la 215 euro.
Pentru Cehia măsurile sunt:
majorarea în 2010 a cotei standard de TVA de la 19% la 20% și a cotei reduse de TVA de la 9% la 10%,
majorarea în 2012 a cotei reduse de TVA de la 10% la 14%,
eliminarea din 2013 a cotei reduse de TVA și introducerea unei cote unice de TVA de 17,5%,
majorarea ușoară în 2010 a accizelor pentru alcool, tutun, combustibil și uleiuri minerale,
reducerea cotei de impozit pe profit în 2010 de la 20% la 19%.
pentru impozitul pe venit – extinderea bazei de impozitare prin diminuarea sumei forfetare admise pentru deducere în cazul anumitor categorii de contribuabili de la 60% la 40% din venit.
pentru contribuții sociale – extinderea bazei de impozitare în 2010 prin majorarea limitei maxime a acesteia la de 6 ori salariul mediu anual (nivelul anterior era de 4 ori salariul mediu anual)
alte taxe ca majorarea impozitelor pe proprietăți, incluzând taxa pe clădiri și terenuri, cu excepția clădirilor și spații nerezidențiale folosite pentru activități comerciale.
Pentru Cipru măsurile sunt:
creșterea începând cu 1 martie 2012 a cotei standard de TVA de la 15% la 17%,
introducerea din 2011 a cotei reduse de TVA de 5% pentru produse alimentare și medicamente,
majorarea în 2010 și 2011 a accizelor pentru combustibili și tutun,
majorarea în 2011 a impozitului pe veniturile din dobânzi de la 10% la 15%,
majorarea pentru rezidenți in 2011 și 2012 a impozitului pe veniturile din dividende de la 15% la 17%, respectiv 20%,
respectiv alte măsuri ca: introducerea din 2011 a unei taxe de 0,095% aplicabilă asupra depozitelor deținute la sfârșitul anului de către instituțiile financiare, introducerea în 2011 a obligatiivității depunerii declarațiilor prin mijloace electronice pentru persoanele care desfășoară activități independente și obțin venituri peste 70.000 euro și introducerea în 2011 a unei taxe suplimentare de 350 euro pentru toate companiile înregistrate în Cipru.
Pentru Grecia măsurile sunt:
majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și ulterior la 23%,
majorarea cotelor reduse de TVA de la 9% la 13%, respectiv de la 4,5% la 6,5%,
reducerea cotei standard de impozit pe profit de la 25% la 24% în 2010 și la 20% în 2011,
introducerea în 2011 a unei taxe aplicabile tuturor companiilor care în anul anterior au realizat un profit net mai mare de 100.000 de euro (aplicabilă până în 2014),
majorarea cotei de impozit pentru asocieri de la 20% la 25%,
pentru impozitul pe venit – modificarea în 2010 a sistemului progresiv de impozitare – ultima cota de impozitare pentru indivizii care realizează venituri de peste 100.000 euro se majorează de la 40% la 45%,
introducerea în 2010 a unei cote progresive de impozitare a bonusurilor primite de directorii instituțiilor financiare (20% – 90%),
respectiv alte măsuri ca: noi reguli privind taxarea proprietăților începand cu aprilie 2012, declarațiile fiscale pot fi depuse doar prin sisteme electronice.
Pentru Luxemburg măsurile sunt:
introducerea în 2011 a unui impozit minim de 1.500 euro/an aplicabil anumitor contribuabili,
majorarea deducerii prin amortizare de la 60% la 80% pentru investițiile în active ce privesc protecția mediului, majorarea în 2011 a cotei superioare de impozit pe venit de la 38% la 39% (la venituri peste 41,793 euro),
majorarea în 2011 a taxei de solidaritate de la 2,5% la 4% pentru venituri sub 150.000 euro și la 6% pentru veniturile peste aceasta limită,
majorarea în 2011 a contribuției sociale pentru concedii medicale de la 2,95% la 3,05%,
introducerea în 2011 a unei taxe de criză de 0,8% din venituri – salariul minim – eliminată în 2012,
respectiv alte măsuri ca: introducerea în 2012 a obligativității depunderii declarațiilor și situațiilor financiare prin mijloace electronice, semnarea începand cu 2010 a unui număr semnificativ de noi convenții de evitare a dublei impuneri, sau noi protocoale, la convențiile deja existente, privind schimbul de informații.
Pentru Marea Britanie măsurile sunt:
majorarea cotei standard de TVA în 2011 de la 17,5% la 20% (după revenirea la 17,5% în 2010 în urma scăderii la 15% în 2009),
reducerea cotei standard de impozit pe profit în 2011 de la 28% la 27%,
reducerea cotei reduse de impozit pe profit în 2011 de la 21% la 20%, majorarea în 2010 a cote superioare de impozitare de la 40% la 50% pentru veniturile de depășesc 150.000 lire sterline,
eliminarea deducerilor personale pentru venituri anuale ce depășesc 100.000 de lire sterline (în vigoare din aprilie 2010),
eliminarea deducerii corespunzătoare contribuției individuale la asigurările sociale de pensie în scopul impozitului pe venit pentru veniturile ce depășesc 150.000 de lire sterline,
respectiv alte măsuri ca: începând cu 1 aprilie 2012 depunerea declarațiilor fiscale privind TVA și plata se va realiza doar prin mijloace electronice.
Pentru Olanda măsurile sunt:
reducerea temporară, până în iulie 2011, a cotei de TVA de la 19% la 6% pentru munca utilizată la renovarea locuințelor,
diminuarea în 2010 a cotei de impozit pentru veniturile din cercetare și dezvoltare de la 10% la 5%,
introducerea în 2010 a posibilității de reportare în perioadele fiscale anterioare (“carry-back”) pierderilor aferente anilor 2009 și 2010 pe o perioada de 3 ani,
diminuarea în 2011 a cotei de impozit pe profit de la 25,5% la 25% pentru profiturile ce depășesc 200.000 euro,
cotele de deducere prin amortizare pentru investițiile ce privesc protecția mediului sunt reduse de la 30% la 27% și de la 40% la 36%, în functie de tipul investiției, modificarea în 2011 și 2012 a cotei inferioare de impozit prin diminuare de la 2,3% la 1,85% în 2011 (și majorare la 2% începând din 2012)
implementarea unui program de majorare în perioada 2011 – 2016, de la 0,55% la 2,5%, a cotei superioare de impozit pentru casele ocupate de proprietari a căror valoare depășeste o anumită limită.
Pentru Ungaria măsurile sunt:
majorarea cotei standard de TVA de la 25% la 27% începând cu 1 ianuarie 2012, majorarea în ianuarie 2010 a cotei de impozit pe profit de la 16% la 19%,
diminuarea din luna iulie 2010 a cotei de impozit pe profit de la 19% la 10% pentru companiile care au avut venituri anuale sub 250 milioane HUF, și respectiv sub 500 milioane HUF începând din ianuarie 2013 se intenționează introducerea unei cote unice de impozit pe profit de 10% precum și a unor deduceri suplimentare,
diminuarea în 2010 a cotelor de impozit pe venit de la 18%/36% la 17%/32%,
introducerea în 2011 a cotei unice de impozit pe venit de 16%, abrogarea în 2010 a taxei de solidaritate pentru cei cu venituri ridicate,
extinderea în 2010 a bazei de impozitare prin eliminarea anumitor deduceri,
respectiv alte taxe ca: introducerea in 2010 a unei taxe splimentare asupra proprietăților de lux (avioane private, ambarcațiuni și autoturisme de lux, etc.)
Pentru Polonia măsurile sunt:
majorarea pentru perioada 2011 – 2013 începând cu ianuarie 2011 a cotei standard de TVA de la 22% la 23%,
majorarea, pentru aceeași perioada, a cotei reduse de TVA de la 7% la 8%
introducerea unei noi cote reduse de TVA de 5%, aplicabilă printre altele, produselor alimentare,
majorarea din ianuarie 2011 a accizelor pentru tutun cu 4%, luându-se în considerare și majorări ulterioare de 4% pe an pentru anii 2012 și 2013, din 2012 cărbunele și cocsul sunt supuse accizelor,
implementarea în aprilie 2011 a unui nou sistem privind administrarea pensiilor în vederea reducerii progresive, de la 7,3% la 2,3% din veniturile salariale, a sumelor transferate către fondurile private de administrare de pensii și redirecționării acestor sume către sistemul public de pensii.
Măsurile actuale ale statelor membre privind administrarea fiscală vizează: intensificarea inspecțiilor fiscale, audituri încrucișate între statele membre, măsuri cu privire la combaterea evaziunii fiscale, semnarea de acorduri de schimburi de informații, măsuri în sensul unei asigurării mai bune colectări a taxelor, adoptarea la nivelul Uniunii Europene a Directivei privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal ce va intra în vigoare începând din anul acesta (transpusă de asemenea în recentele modificări la Codul de Procedură Fiscală).
În concluzie, criza a determinat o creștere a impozitelor pe consum și o ușoară scădere în anumite state a impozitării forței de muncă. Creșterea fiscalității indirecte a fost considerată de majoritatea statelor membre ca o măsură cu efecte imediate asupra bugetului, acționând în direcția reducerii deficitelor bugetare, fără un impact negativ asupra competitivității economice(Eugenia Ramona Mara, 2012: 193).
Cap. 2 Procesul armonizării taxei pe valoarea adăugată în spațiul Uniunii Europene
2.1 Necesitatea armonizării fiscale
Armonizarea fiscală a luat naștere în anul 1957, când au apărut și prevederile legislative cu privire la impozitul pe cifra de afaceri, accize și alte forme de impozite indirecte. Principalele măsuri legislative axate pe armonizare și impozitarea indirectă sunt articolele 90-93 din Tratatul de la Roma.
Dezvoltarea realitățiilor economice internaționale și creșterea mobilității capitalurilor și persoanelor au făcut necesară căutarea unor soluții pentru armonizarea sistemelor fiscale ale țărilor în cauză (Viorel Beju, Constantin Cucoșel, 2010: 212).
Primul pas de a găsi unele procedee de prevenire a dublei impuneri internaționale a veniturilor și bogățiilor, s-a realizat prin adoptarea și semnarea unor convenții bilaterale de evitarea dublei impuneri. Al doilea pas de a forma o piață comună și dezvoltarea regională, a necesitat eliminarea barierelor vamale pentru a se avea acces la libera circulație a mărfurilor, capitalurilor și persoanelor.
Soluția de armonizare vamală în Uniunea Europeană a fost aceea de renunțare la taxele vamale pentru schimburi reciproce din cadrul Uniunii și practicarea unui tarif vamal unic pentru relațiile cu țările din afara Uniunii (Tulai C., Șerbu S, p131).
Tratatul CE prevedea de asemenea necesitatea armonizării (Articolul 93), deoarece impozitele indirect, implicit taxa pe valoarea adăugată, creează obstacole imediate în libera circulație a bunurilor și asigurarea serviciilor în piața comună a Europei.
Armonizarea fiscală este un proces de eliminare a barierelor fiscale și a discreptanțelor existente între diferitele sisteme fiscale în spațiul Uniunii Europene, dar și la nivel global (Eugenia Ramona Mara, 2012:194). Cu alte cuvinte, conform autorului Viorel Beju “armonizarea fiscală este un process complex de căutare a celor mai bune compromisuri posibile între imperativele economice dictate de integrarea piețelor și libera circulație a bunurilor, capitalurilor și persoanelor, și exigențele autonomiei statelor membre în privința opțiunilor fiscale”.
Scopul armonizării fiscale este de a pune în armonie suveranitatea statelor membre în materie fiscală cu minimizarea distorsiunilor generate de diferențele existente între sistemele fiscale naționale. Prin urmare, armonizarea fiscală nu este un exercițiu de uniformizare, de aliniere a practicilor fiecărui stat la mijloacele comunitare de impunere, ci este un mecanism amplu de ajustări ale bazei de impunere, ale cotelor de impozitare și a procedurilor fiscale (Tulai C., Șerbu S, p 133).
Armonizarea fiscală este importantă pentru funcționarea în bune condiții a pieței comune. Aceasta trebuie să stabilească clar ce impozite și taxe trebuie armonizate și ce grad de armonizare trebuie realizat. Astfel, pentru a răspunde primei probleme, nu trebuie să fie armonizate decât impozitele pentru care menținerea diferențelor importante ar risca să inducă modificări substanțiale în mecanismele pieței. Prin urmare, nu este dorită armonizarea impozitelor cu impact în principal asupra veniturilor gospodăriilor. Referitor la a doua problemă, gradul de armonizare, trebuie să reținem că armonizarea nu înseamnă uniformizare, astfel, putând identifica diferite grade ale armonizării (Eugenia Ramona Mara, 2012: 198):
cooperarea administrativă între autoritățile fiscale privind contribuabilii care au activități în mai multe jurisdicții;
încheierea tratatelor de evitare a dublei impuneri;
armonizarea parțială prin care sunt aliniate doar anumite impozite;
armonizarea nominală: TVA, accize, impozit pe profit, însă impozitele nu se aplică asupra aceleiași baze impozabile sau prin aceleași proceduri administrative;
armonizarea totală realizată atât în privința cotelor, cât și a bazei impozabile și a procedurilor de colectare.
Concluzia specialiștilor este aceea că deciziile fiscale trebuie să rămână în seama autoritățiilor naționale, dar reformele fiscale din țările membre trenuie să aibă în vedere experiențele pozitive din celelalte state și să țină seama de nevoia armonizării fiscale pe plan comunitar. Este nevoie de un compromis rezonabil între suveranitatea fiscală a fiecărei țări și dezideratul înlăturării barierelor fiscale din calea funcționării normale a pieței unice (Tulai C., Șerbu S, p137-138).
2.2 Etapele și realizările în procesul armonizării
În zilele noastre, în studii realizate de către Comisia Europeană (European Commission, 2000:9) se apreciază că strategia fiscală a Comunității, axată în principal pe taxa pe valoarea adăugată, accize și impozite pentru protecția mediului, este foarte bine fundamentată. Se știe, fără discuție, că activitatea Comisiei Europene în domeniul impozitării indirecte (în special a taxei pe valoarea adăugată) a fost una care a durat destul de mult și realizată cu multă atenție.
Organizarea conceptului de armonizare în Uniunea Europeană s-a realizat pe trei nivele (Tulai C et al., 2004: 185):
primul nivel constă în evutarea dezechilibrelor immediate care puteau să rezulte din deschiderea totală a frontierelor pentru schimburile de mărfuri și pentru fluxurile financiare;
cel de al doilea nivel presupunea uniformizarea sistemelor fiscal la scară comunitară, însă este destul de dificil de realizat;
calea de mijloc, preferată de altfel, constă în raționalizarea sistemelor fiscal naționale astfel încât ele să răspundă exigențelor naționale în privința consumurilor colectiv, dar cu rezultate convergente pe plan comunitar.
Armonizarea cotelor fiscale are ca efect eliminarea competiției fiscale, care se poate realiza prin mai multe modalități ( Mitchell D, 2000: 6):
uniformizarea bazei de impunere, care a fost încheiată în linii mari odată cu adoptarea celei de-a 6-a Directive a TVA (nr.77/388/CEE);
armonizarea cotelor de impunere, care a fost considerată necesară pentru a contracara distorsiunile pe care diferențe mari de cote le pot indice în structura comerțului intracomunitar.
Etapele armonizării taxei pe valoarea adăugată în Uniunea Europeană sunt (Eugenia Ramona Mara, 2012: 200):
introducerea taxei pe valoarea adăugată în toate statele membre (până în anul 1970);
uniformizarea bazei de impozitare pentru taxa pe valoarea adăugată (începând cu anul 1977) și a cotelor de TVA (procentuale);
trecerea de la un sistem tranzitoriu pentru tax ape valoarea adăugată, odată cu realizarea pieței unice și desființarea frontierelor vamale (1 ianuarie 1993);
simplificarea sistemului TVA și cooperarea statelor membre pentru reducerea fraudei fiscale.
Figura nr. 1 Etapele armonizării TVA în UE
Cota standard, situată într-un interval cuprins între 15% și 25%, și fixată de fiecare stat membru ca procent din baza de impozitare, și care e aceeiași pentru livrarea de bunuri și prestarea de servicii și cel mult două cote reduse, din care nici una mai mică de 5%, fixate ca procent din baza de impozitare și care pot fi aplicate în cazul livrării de gaze natural, electricitate sau încălzire urbană, au fost stabilite prin Directiva din octombrie 1992 și puse în aplicare din ianuarie 1993. Propunerea de prelungire a cotei minime standard de TVA de 15% până la sfârșitul anului 2005, a fost adoptată de către Comisie la 24 iunie 2010.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect cu caracter regresiv, care afecteză în principal persoanele cu venituri mici și cei care nu pot economisi, pentru că consumul direct și final are o pondere foarte mare în venit. Totuși, se poate observa că începând din anul 2009 și până în present s-a înregistrat un trend crescător al cotelor de TVA în lume, concomitent cu un tred descrescător al impozitului pe profit.
Cea mai mare majorare a cotei a avut loc în Ungaria, depășind limita impusă de Uniunea Europeană, fiind singura țară din U.E. care a adoptat o cotă de 27%, începând cu anul 2012. Majorări ale cotelor în celelalte state membre au fost în România (în iulie 2010 de la 19% la 24%), Grecia (de la 21% la 23%), Letonia (în 2009 de la 18% la 21% și ulterior in 2011 la 22%), Portugalia (în 2010 de la 20% la 21% și ulterior in 2011 la 23%), Marea Britanie (de la 17,5% la 15% în 2009, urmată de revenire la 17,5% în 2010 și apoi o creștere în 2011 de la 17,5% la 20%), Spania (în 2010 de la 16% la 18%), Cipru (începând cu 1 martie 2012 de la 15% la 17%), Polonia (începând cu ianuarie 2011 până în 2013 de la 22% la 23%, Cehia (în 2010 de la 19% la 20%), Finlanda (de la 22% în 2008 la 24% în 2012), Irlanda (de la 21% în 2008 la 23% în 2012), și Estonia (de la 18% în 2008 la 20% în 2012).
Armonizarea deplină a taxei pe valoarea adăugate încă nu a fost realizată la nivelul Uniunii Europene pentru că sisteme fiscale ale statelor membre diferă în funcție de valențe cultural, economice și istorice. Mai mult, datorită cerinței de vot în unanimitate, procesul armonizării se dovedește un șir lung de negocieri, ca atare sistemul aplicării TVA rămâne încă o masă complicată de diferite reguli interne guvernat de anumite prevederi commune spațiului comunitar (Eugenia Ramona Mara, 2012: 201).
Cap. 3 Analiza veniturilor încasate în Comunitatea Europenană
Sume absolute, indici cu bază fixă și indici cu bază în lanț
Cu ajutorul acestora voi putea analiza evoluția indicatorilor ca taxe de consumație, impozite indirecte, taxa pe valoarea adăugată, accize, totalul veniturilor fiscale, și totalul veniturilor bugetare din UE 27, pe perioada 2005-2011.
În cadrul analizei indicilor cu bază fixă (voi lua ca etalon anul 2005) și în lanț voi exemplifica evoluțiile, cuatificate ca procente, ale parametrilor, de la un an la altul. Cu ajutorul acestora se va putea observa dinamica valoriilor indicatorilor, și se va putea știi valoarea cu care un indicator s-a modificat de la un an la altul.
Venituri încasate pentru UE27
Tabel nr. 2 Valori absolute pentru UE 27, u.m. mil Eur
În tabelul de mai sus sunt prezentate valorile absolute ale indicatoriilor luați în analiză, pe perioada 2005-2011, exprimate în milioane de euro. Asftel, pentru impozitele indirecte se observă per ansamblu o evoluție crescătoare, înregistrându-se în anul 2008 și 2009 scăderi ale veniturilor încasate din impozitele indirect, urmate apoi de creșteri până în anul 2011. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 1.452.428,5 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 1.660.457,6 mil. Eur. Pentru taxele de consumație se observă per ansamblu un trend crescător, în anul 2008 și 2009 înregistrându-se scăderi ale veniturilor încasate din taxele de consumație, urmate apoi de creșteri până în anul 2011. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 1.229.714,6 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 1.395.311,4 mil. Eur. Taxa pe valoarea adăugată înregistrează pe perioada analizată, per ansamblu, o evoluție crescătoare, înregistrându-se scăderi ale veniturilor încasate din TVA în anul 2008 și 2009 pe baza crizei financiare, când consumul produselor supuse impozitării de tva a scăzut. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 749.815,3 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 889.482,3 mil. Eur. Accizele înregistrează, de asemenea, pe perioada analizată, o evoluție crescătoare, înregistrându-se scăderi ale veniturilor încasate din accize în anul 2008 și 2009 pe baza crizei financiare, când consumul produselor supuse accizării s-a redus. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 279.877,4 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 305.830,1 mil. Eur.
Totalul veniturilor fiscale pentru țările din UE27 are o evoluție crescătoare pe perioada 2005-2011, valoarea minimă înregistrându-se în anul 2005, 2.906.941,4 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 3346010,2 mil. Eur. Media veniturilor fiscale din perioada analizată este de 3.159.699 mil. Eur, valorile se abat în medie, de la valoare medie cu 167.152,7 mil. Eur.
Totalul veniturilor bugetare pentru țările ce fac parte din UE27 are de asemenea o evoluție crescătoare pe perioada 2005-2011, valoarea minimă înregistrându-se în anul 2005, 4.415.447 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 5.030.017,8 mil. Eur. Media veniturilor bugetare din perioada analizată este de 4.803.042,5 mil. Eur, iar valorile se abat în medie, de la valoare medie cu 167.152,7 mil. Eur.
Tabel nr. 3 Indici cu bază fixă pentru UE27 (%)
Grafic nr. 2 Indici cu bază fixă UE27 (%)
Din datele mai sus se poate observa per ansamblu, pe perioada analizată, tendința ascendentă ale elementelor luate în analiză, dacă luăm în calcul baza fixă, anul 2005.
Se poate observa, cea mai rapidă evoluție dintre toate, și anume a taxei pe valoare adaugată pentru UE27 când TVA-ul are aproximativ același valori ca și totalul veniturilor fiscale până în anul 2009. Din acest an se observă tendința accentuată de creștere a TVA-ului. Acest lucru se datorează faptului că TVA-ul este un impozit general, care se aplică, la toate activitățile comerciale.
Pe perioada 2005-2009 se poate observa evoluția cea mai mică a accizelor. Astfel, până în anul 2007 au avut o evoluție ascendentă, urmată apoi de un trend accentuat de scădere până în anul 2009, când consumul de produse supuse accizării au scăzut pe fondul crizei financiare. Se înregistrează mai apoi până în anul 2011 o creștere accentuată, de aproximativ 1,093 % față de anul 2005.
Pentru UE27 valoarea maximă se înregistrează în anul 2011, crescând cu 109,3% față de anul 2010, pentru impozitele indirecte. Aceste valori se abat de la medie în proporție de doar 0,048%.
Tabel nr. 4 Indici cu bază în lanț pentru UE27 (%)
Grafic nr. 3 Indici cu bază în lanț UE27 (%)
Se observă din grafic evoluția mai liniară a indicatorilor pentru țările care fac parte din UE27 pe perioada analizată înregistrând un trend de scădere din 2006 până în anul 2009 și de creșteri din 2009 până în anul 2011. De altfel, se remarcă faptul că toți indicatorii înregistrează scăderi vizibile în anul 2009, când veniturile încasate pentru țările membre ale UE27 au scăzut. Principalul motiv pentru acest lucru este impactul crizei finaciare asupra populației europene, care au redus consumul, puterea de cumpărare reducându-se .
Din tabel putem observa de asemenea valoarea minimă pentru impozitele indirecte, asftel se observă creșterea minimă în anul 2009, cu 93,65% față de anul precedent, bazată pe influență crizei financiare. De altfel, se remarcă faptul că în anul 2009 toți indicatorii înregistrază valori minime, respectiv și TVA-ul indicatorul asupra cărora ne îndreptăm atenția, care înregistrază o scădere de aproximativ 7 procente în anul 2009, față de anul precedent și o creștere de 18% în anul 2010 față de anul 2009. Acest fapt se datorează ușoarei creșteri ale consumului de produse și servicii în anul 2010, față de anul 2009 când acesta a fost foarte afectat de criza financiară de pe glob.
Tabel nr. 5 Ponderea TVA-ului pentru UE27 (%)
Grafic nr. 4 Ponderea TVA-ului pentru UE27 (%)
Pentru ponderile taxei pe valoarea adăugată în taxele de consumație, în impozitele indirecte, în totalurile veniturilor bugetare și fiscale și în PIB, am ales să prezint atât tabel cu valorile aferente cât și graficul pentru a observa mai ușor faptul că ponderea taxei pe valoare adăugată în indicatorii aleși este aproximativ aceeiași, pe toată perioada analizată, 2005-2011.
Cea mai mare pondere a TVA-ului se regăsește în taxele de consumație, 62,37%, urmată de ponderea în impozitele indirecte, 52,56%. Acest lucru este evident, deoarece taxa pe valoarea adăugată este impozitul indirect cel mai important, aflată în toate produsele și serviciile impozabile.
Observăm că ponderea TVA-ului în totalul veniturilor fiscale din UE27 diferă de cea din totalul veniturilor bugetare, media pentru acesta în perioada analizată fiind de 26,04%, iar media ponderii TVA-ului în totalul veniturilor bugetare fiind de 17,12%. De asemenea ponderea taxei pe valoarea adăugată în PIB-ul UE27 este mai mică de 10%, înregistrând pe perioada 2005-2011 o medie de 6,83%.
Venituri încasate pentru UE15
Tabel nr. 6 Valori absolute pentru UE 15, u.m. mil Eur
În tabelul de mai sus sunt prezentate valorile absolute ale indicatoriilor luați în analiză, pe perioada 2005-2011, exprimate în milioane de euro. Asftel, pentru impozitele indirecte se observă per ansamblu o evoluție crescătoare, înregistrându-se în anul 2008 și 2009 scăderi ale veniturilor încasate din impozitele indirect, urmate apoi de creșteri până în anul 2011. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 1.362.249,3 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 1.528.205,8 mil. Eur.
Pentru taxele de consumație se observă per ansamblu un trend crescător, în anul 2008 și 2009 înregistrându-se scăderi ale veniturilor încasate din taxele de consumație, urmate apoi de creșteri până în anul 2011. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 1.137.444,5 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 1.273.251,1 mil. Eur.
Taxa pe valoarea adăugată înregistrează pe perioada analizată, per ansamblu, o evoluție crescătoare, înregistrându-se scăderi ale veniturilor încasate din TVA în anul 2008 și 2009 pe baza crizei financiare, când consumul produselor supuse impozitării de tva a scăzut. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 697.659,8 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 811.661,8 mil. Eur.
Accizele înregistrează, de asemenea, pe perioada analizată, o evoluție crescătoare, înregistrându-se scăderi ale veniturilor încasate din accize în anul 2008 și 2009 pe baza crizei financiare, când consumul produselor supuse accizării s-a redus. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 255.224,2 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011 272.734,4 mil. Eur.
Totalul veniturilor fiscale pentru țările din UE27 are o evoluție crescătoare pe perioada 2005-2011, valoarea minimă înregistrându-se în anul 2005, 2.766.477,8 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 3.153.590,6 mil. Eur. Media veniturilor fiscale din perioada analizată este de 2.977.859,5 mil. Eur, valorile se abat în medie, de la valoare medie cu 147.198,6mil. Eur.
Totalul veniturilor bugetare pentru țările ce fac parte din UE27 are de asemenea o evoluție crescătoare pe perioada 2005-2011, valoarea minimă înregistrându-se în anul 2005, 4.193.302,4 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 4.713.016,7 mil. Eur. Media veniturilor bugetare din perioada analizată este de 4.517.178,9 mil. Eur, iar valorile se abat în medie, de la valoare medie cu 194.758,6 mil. Eur.
Tabel nr. 7 Indici cu bază fixă pentru UE15 (%)
Grafic nr. 5 Indici cu bază fixă UE15 (%)
Din datele mai sus se poate observa per ansamblu, pe perioada analizată, tendința ascendentă ale elementelor luate în analiză, dacă luăm în calcul baza fixă, anul 2005.
Se poate observa, cea mai rapidă evoluție dintre toate, a taxei pe valoare adaugată pentru UE15, la fel ca și pentru UE27, când TVA-ul are aproximativ același valori ca și totalul veniturilor bugetare până în anul 2009. Din acest an se observă tendința accentuată de creștere a TVA-ului. Acest lucru se datorează faptului că TVA-ul este un impozit general, care se aplică, la toate activitățile comerciale.
Pe perioada 2005-2009 se poate observa evoluția cea mai mică a accizelor, la fel ca și în cazul UE27. Astfel, până în anul 2007 au avut o evoluție ascendentă, urmată apoi de un trend accentuat de scădere până în anul 2009, când consumul de produse supuse accizării au scăzut pe fondul crizei financiare. Se înregistrează mai apoi până în anul 2011 o creștere accentuată, de aproximativ 1,059 % față de anul 2005.
Taxa pe valoarea adăugată înregistrează valoarea medie ca mai mare dintre toți indicatorii luați în analiză pe perioada 2005-2011, 1,097%.
Tabel nr. 8 Indici cu bază în lanț pentru UE15 (%)
Din tabel putem observa de asemenea valoarea minimă pentru impozitele indirecte, asftel se observă creșterea minimă în anul 2009, cu 0,945% față de anul precedent, bazată pe influență crizei financiare. De altfel, se remarcă faptul că în anul 2009 toți indicatorii înregistrază valori minime, respectiv și TVA-ul indicatorul asupra cărora ne îndreptăm atenția, care înregistrază o scădere de aproximativ 0,05 procente în anul 2009, față de anul precedent și o creștere de 0,177% în anul 2010 față de anul 2009. Acest fapt se datorează ușoarei creșteri ale consumului de produse și servicii în anul 2010, față de anul 2009.
Grafic nr. 6 Indici cu bază în lanț UE15 (%)
Se observă din grafic evoluția liniară a indicatorilor pentru țările care fac parte din UE15, la fel ca și în cazul UE27. Pe perioada 2005-2011 se înregistreză un trend descendent din 2006 până în anul 2009 și un trend ascendent din 2009 până în anul 2011. De altfel, se remarcă faptul că toți indicatorii înregistrează scăderi vizibile în anul 2009, când veniturile încasate pentru țările membre ale UE15 au scăzut. Principalul motiv pentru acest lucru este impactul crizei finaciare asupra populației europene, care au redus consumul, puterea de cumpărare reducându-se .
Tabel nr. 9 Ponderea TVA-ului pentru UE15 (%)
Grafic nr. 7 Ponderea TVA-ului pentru UE15 (%)
La fel ca și în cazul UE27, cea mai mare pondere a TVA-ului se regăsește în taxele de consumație, 62,370%, urmată de ponderea în impozitele indirecte, 52,12%. Observăm că ponderea TVA-ului în totalul veniturilor fiscale din UE27 diferă de cea din totalul veniturilor bugetare, media pentru acesta în perioada analizată fiind de 25,38%, iar media ponderii TVA-ului în totalul veniturilor bugetare fiind de 16,73%. De asemenea ponderea taxei pe valoarea adăugată în PIB-ul UE27 este mai mică de 10%, înregistrând pe perioada 2005-2011 o medie de 6,76%. Valorile se abat în medie de la valoarea medie cu 0,15% pentru ponderea TVA-ului în PIB-ul UE15.
Venituri încasate pentru NMS12
Tabel nr. 10 Valori absolute pentru NMS12, u.m. mil Eur
În tabelul de mai sus sunt prezentate valorile absolute ale indicatoriilor luați în analiză, pe perioada 2005-2011, exprimate în milioane de euro, pentru NMS12. Pentru impozitele indirecte se observă o evoluție crescătoare, înregistrându-se în anul 2008 și 2009 scăderi ale veniturilor încasate din impozitele indirecte, urmate apoi de creșteri până în anul 2011. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 1.452.428,5 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 1.660.457,6 mil. Eur. Pentru taxele de consumație se observă per ansamblu un trend crescător, în anul 2008 și 2009 înregistrându-se scăderi ale veniturilor încasate din taxele de consumație, urmate apoi de creșteri până în anul 2011. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 1.229.714,6 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 1.395.311,4 mil. Eur. Taxa pe valoarea adăugată înregistrează pe perioada analizată, per ansamblu, o evoluție crescătoare, înregistrându-se scăderi ale veniturilor încasate din TVA în anul 2008 și 2009 pe baza crizei financiare, când consumul produselor supuse impozitării de tva a scăzut. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 889.482,3 mil.Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 873.191,4 mil. Eur. Accizele înregistrează, de asemenea, pe perioada analizată, o evoluție crescătoare, înregistrându-se scăderi ale veniturilor încasate din accize în anul 2008 și 2009 pe baza crizei financiare, când consumul produselor supuse accizării s-a redus. Valoarea minimă se înregistrează în anul 2005, 305.830,1 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011 301.135,4 mil. Eur.
Totalul veniturilor fiscale pentru țările din NMS12 are o evoluție crescătoare pe perioada 2005-2011, valoarea minimă înregistrându-se în anul 2005, 2.906.941,4 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 3.346.010,2 mil. Eur. Media veniturilor fiscale din perioada analizată este de 3.326.851,7 mil. Eur, valorile se abat în medie, de la valoare medie cu 167.152,7 mil. Eur.
Totalul veniturilor bugetare pentru țările ce fac parte din UE27 are de asemenea o evoluție crescătoare pe perioada 2005-2011, valoarea minimă înregistrându-se în anul 2005, 4.415.447 mil. Eur, iar valoarea maximă în anul 2011, 5.030.017,8 mil. Eur. Media veniturilor bugetare din perioada analizată este de 5.031.692,8 mil. Eur, iar valorile se abat în medie, de la valoare medie cu 228.650,3 mil. Eur.
Tabel nr. 11 Indici cu bază fixă pentru NMS12 (%)
Grafic nr. 8 Indici cu bază fixă NMS12 (%)
Din graficul și tabelul de mai sus, se poate observ,a per ansamblu, pe perioada analizată, tendința ascendentă ale elementelor luate în analiză, dacă luăm în calcul baza fixă, anul 2005. Cea mai rapidă evoluție dintre toate, a taxei pe valoare adaugată pentru NMS12, la fel ca și pentru UE27 și UE15, când TVA-ul are aproximativ același valori ca și totalul veniturilor bugetare până în anul 2009. Din acest an se observă tendința accentuată de creștere a TVA-ului. Pe perioada 2005-2009 se poate observa evoluția cea mai mică a accizelor, la fel ca și în cazul UE27. Astfel, până în anul 2007 au avut o evoluție ascendentă, urmată apoi de un trend accentuat de scădere până în anul 2009, când consumul de produse supuse accizării au scăzut pe fondul crizei financiare. Se înregistrează mai apoi până în anul 2011 o creștere accentuată, de aproximativ 1,186 % față de anul 2005. Taxa pe valoarea adăugată înregistrează valoarea medie ca mai mare dintre toți indicatorii luați în analiză pe perioada 2005-2011, 1,114%.
Tabel nr. 12 Indici cu bază în lanț pentru NMS12 (%)
Se remarcă faptul că în anul 2009 toți indicatorii înregistrază valori minime, respectiv și TVA-ul indicatorul asupra cărora ne îndreptăm atenția, care înregistrază o scădere de aproximativ 7 procente în anul 2009, față de anul precedent și o creștere de 18,7% în anul 2010 față de anul 2009. Acest fapt se datorează ușoarei creșteri ale consumului de produse și servicii în anul 2010, față de anul 2009.
Se observă din graficul de mai jos evoluția liniară a indicatorilor pentru țările care fac parte din NMS12, la fel ca și în cazul UE27 și UE15. Se înregistreză un trend descendent din 2006 până în anul 2009 și un trend ascendent din 2009 până în anul 2011. De asemenea toți indicatorii înregistrează scăderi vizibile în anul 2009, când veniturile încasate pentru țările membre ale NMS12 au scăzut. Motivul pentru acest lucru este impactul crizei finaciare asupra populației europene, care au redus consumul.
Grafic nr. 9 Indici cu bază în lanț NMS12 (%)
Tabel nr. 13 Ponderea TVA-ului pentru NMS12 (%)
Pentru NMS12 cea mai mare pondere a TVA-ului se regăsește în PIB, media pentru perioada 2005-2011 fiind de 93,40%, urmată de ponderea în taxele de consumație, 62,37%. Valorile se abat în medie de la valoarea medie pe perioada analizată cu 1,11%. Observăm că ponderea TVA-ului în totalul veniturilor fiscale din diferă de cea din totalul veniturilor bugetare, media pentru acesta în perioada analizată fiind de 26,04%, iar media ponderii TVA-ului în totalul veniturilor bugetare fiind de 17,12%. Acest indicator înregistrând și cea mai mică abatere pe perioada analizată, și anume 0,38%.
Grafic nr. 10 Ponderea TVA-ului pentru NMS12 (%)
Se poate observa și din grafic evoluția ponderii taxei pe valoarea adăugată în indicatorii luați în analiză. Evoluția diferă de cele pentru UE27 și UE15, unde am avut o evolție mai liniară pentru toți indicatorii și cu valori aproximativ apropiate. În cazul NMS12, ponderea cea mai mare a TVA-ului este în produsul intern brut pentru statele din NMS12, cu o evoluție descendentă, înregistrând o scădere bruscă în anul 2008 față de anii precedenți, pe baza crizei economice, când bugetul de stat pentru state s-a redus. Din anul 2008 până în anul 2011a înregistrat o evoluție mai liniară de creștere.
Comparație România cu UE 27, UE 15 și NMS 12
3.2.1 Comparație România vs. UE27
Grafic nr. 11 Valori absolute RO vs. UE27
Dacă luăm în considerare, comparativ, valorile absolute ale impozitelor indirecte, ale taxelor de consumație, ale taxei pe vloarea adăugată, ale accizelor, pe perioada analizată pentru România și UE27 se poate observa din graficele de mai sus că în România valorile impozitelor mai sus menționate evoluează în același sens cu cele per totalul UE27. De exemplu, în cazul veniturilor din impozitele indirecte: în primii 3 ani de analiză acestea sunt în creștere de la un an la altul, creștere urmată de o scădere și apoi iar o creștere în ultimii 3 ani de analiză.
Același trend ascendent se observă și în cazul României în primii 3 ani analizați iar în următorii ani descendent, iar în 2009, 2010 și 2011 iar trend ascendent. O evoluție asemănătoare se observă și în cazul celorlalte impozite analizate.
Totalul veniturilor fiscale din România este foarte apropiat ca și valoare de totalul veniturilor bugetare. Ca o diferență, în UE 27 totalul veniturilor fiscale este considerabil mai mic decât totalul veniturilor bugetare și această diferență se menține pe întreaga perioadă de analiză.
Tabel nr. 14 Indici cu bază fixă pentru RO
În ceea ce privește variația taxelor analizate în cei 7 ani de analiză putem spune că variația lor în România diferă foarte mult de modul în care variază aceste taxe în UE27 și anume: în UE variază într-un interval mult mai redus în comparație cu intervalul de variație din România. Acest interval mai redus denotă o stabilitate mult mai mare a sistemului de taxe, venituri la bugetul de stat mult mai sigure și se reduce totodată impactul negativ pe care le-ar putea avea aceste taxe asupra contribuabililor prin faptul că ele nu variază foarte mult.
Totuși, aceste impozite prezintă fluctuații semnificative, mult mai pronunțate fiind în România. În ambele cazuri însă se observă o creștere semnificativă în perioada 2006 – 2008 comparativ cu anul de referință, 2005 iar această creștere este urmată în ambele cazuri (România și UE27) de o scădere mai pronunțată în 2009. Din 2010 acesti indicatori iau din nou un trens ascendent pana în 2011. Dacă în UE27 nivelul veniturilor din TVA cresc în medie pe perioada analizată cu 11% comparativ cu anul 2005, în România nivelul acelorași venituri cressc cu aprox. 47%, o diferență considerabilă după părerea mea.
Grafic nr. 12 Indici cu bază fixă RO vs. UE27
Tabel nr. 15 Indici cu bază în lanț pentru RO (%)
Grafic nr. 13 Indici cu bază în lanț RO vs. UE27
În românia în anul 2008 se poate observa o scădere pronunțată a indicatorilor luați în analiză. Ei ajung să scadă chiar și cu 20 de procente comparativ cu anul anterior. Acest lucru se poate datora și faptului că atunci a apărut creiza economică, au scăzut salariile populației și automat consumul a avut de suferit. Aproximativ același lucru se poate observa și la nivelul UE27.
Cele mai mari creșteri seobservă în anii 2006 și 2007 atât la nivelul UE27 cât și la nivelul României. În România, valoarea veniturilor dint TVA înregistrează cea mai mare scădere în anul 2009, la fel și la nivelul UE27 cu deosebirea că la nivelul UE27 scăderea este la o valoare mai mică.
Tabel nr. 16 Ponderea TVA în RO
Grafic nr. 14 Ponderea TVA pentru RO vs. UE27
Atât în UE27 cât și în România ponderile în taxele de consumație, în impozitele indirecte, în totalurile veniturilor bugetare și fiscale și în PIB am ales să prezint atât tabele cu valorile aferente cât și graficele pentru a observa mai ușor faptul că ponderea TVA-ului în indicatorii aleși este aproximativ aceeiași, pe toată perioada analizată, 2005-2011. Observând tabelele de mai sus putem spune că există diferențe semnificative între cele două zone analizate deoarece în România TVA ocupă ponderi semnificativ mai mari decât în UE27. Prin urmare, în România, taxa pe valoare adăugată este o sursă mai importantă de venit decât la nivelul UE27. După cum se poate observa, ponderea ocupată de aceasta este în creștere în anul 2008, valori crescute se pot observa și în 2010, anul în care la noi în țară cota de TVA a crescut de la 19% la 24%, această creștere fiind o soluție de criză în vederea creșterii veniturilor încasate la bugetul statului.
Dacă vorbim despre abaterea standard se poate observa faptul că la nivelul UE 27, ponderea Tva calculată de abate foarte puțin de la abaterea medie, aproximativ toate valorile fiind sub 1%. În România însă, din acest punct de vedere există o instabilitate mai pronunțată în ideea în care ponderile TVA-ului se abat de la valoarea medie chiar și cu 2% (TVA în total taxe de consumație).
3.2.2 Comparație România vs. UE15
Grafic nr. 15 Valori absolute RO vs. UE15
După cum se poate observa din graficele de mai sus, evoluția indicatoriilor luați în analiză, urmează același trend de creștere pe perioada de analiză, cu o scădere accentuată atât la România, cât și la UE15 în anul 2009 a totalurilor veniturilor fiscale și bugetare. Acest fapt se datorează crizei financiare ce a afectat atât Uniunea Europeană, și implicit țările ce fac parte din acesta. Dacă luăm în considerare indicatorul pe care studiul îl are în vedere, și anume TVA-ul, se poate observa că acestea contribuie cel mai puțin la sursele de venit atât ale UE15, cât și a României. Se obervă, de altfel că ponderea cea mai mare în calculul veniturilor o au impozitele indirecte urmate de taxele de consumație.
Grafic nr. 16 Indici cu bază fixă RO vs. UE27
Ca și în comparația cu UE27, se pot observa din graficele de mai sus fluctuații accentuate de creștere din anul 2005 până în 2007, când se înregistrează o scădere evidentă a ponderilor indicatorilor, urmată mai apoi până în anul 2011 de o creștere.
Grafic nr. 17 Indici cu bază în lanț RO vs. UE15
Se observă din grafic la fel ca și în cazul UE27 că evoluția este mai liniară a indicatorilor din UE15 pe perioada analizată față de evoluția cu tendințe accentuate din România. Indicatorul pe care punem accent este taxa pe valoarea adăugată, care crește în anul 2010 cu 50,5% față de anul precedent, pentru România. Acest fapt se datorează creșterii consumului ale produselor și serviciilor impozitate.
Grafic nr. 18 Ponderi accize RO vs UE15
Se poate observa că și în cazul UE15 cât și în Danemarca ponderile în indicatorii aleși sunt aproximativ aceeleași, pe toată perioada analizată 2005-2011. Diferența este de doar 1-2 procente. Un motiv ar fi faptul că Danemarca este țară care și-a dezvoltat de-a lungul timpului procesul de uniformizare la nivelul legislațieii și practicii fiscale, astfel valorile fiind foarte apropiate de media EU15.
După cum se poate observa și mai sus există diferențe semnificative între România și zona EU15 mai ales în ceea ce privește abaterea standard deoarece la nivelul României ponderea tva în cele două timpuri de impozite, în cele două clase de venituri și în PIB se abate de la valorile medii cu procente cuprinse între 0,55% și 2,28% pe când la nivelul EU15, se abate mult mai puțin de la valorile medii: intervalul variind între 0,31% și 1,10%. Dintr-un alt punct de vedere, în România, TVA ocupă o pondere mai semnificativă în total taxe de consumație, impozite indirecte și veniturile fiscale și cele bugetare în comparație cu EU15, unde ponderile sunt mai reduse, o diferență fiind în cazul ponderii TVA în PIB: dacă în țara noastră TVA nu ocupă o pondere mare în PIB, nu același lucru se poate afirma la nivelul EU15.
3.2.3 Comparație România cu NMS12
Grafic nr. 19 Valori absolute RO vs. UE27
După cum se poate observa din grafice, evoluția parametrilor luați în analiză, urmează același trend de creștere pe perioada de analiză, cu o scădere ușor accentuată atât la România, cât și la NMS12 în anul 2009 a totalurilor veniturilor fiscale și bugetare. Acest fapt se datorează crizei financiare. Deasemenea se observă că taxa pe valoarea adăugată urmează aproximativ același trend și în România cât și în NMS12. Din anul 2005, primul an de analiză, până în anul 2008 înregistrează o creștere, creștere pe fondul dezvoltării economice din acea perioadă, perioadă în care Uniunea Europeană era în creștere, noi state aderând la aceasta în fiecare an. În anul 2009, ca o urmare a instalării crizei economice, (criză care a condus la șomaj puternic, scăderea consumului, creșterea inflației), a condus la o scădere a valorii indicatorilor analizați; însă din 2010 aceștia au intrat iar pe un trend ascendant, o dovadă de redresare aeconomiei.
Grafic nr. 20 Indici cu bază fixă RO vs NMS12
Se observă că trendul ascendent în perioada 2005-2007 se menține ca și la comparațiile cu UE27 și UE15, urmat apoi de o scădere destul de vizibilă până în anul 2009 ca mai apoi să crească din nou până în anul 2011. Pe perioada 2005-2009 se poate observa o evoluție ascendentă a taxei pe valoarea adăugată pentru România, urmată apoi de scădere accentuată în anul 2009, ca până în anul 2011 să crească din nou. Pentru NMS12 valoarea maximă se înregistrează în anul 2011, crecând cu 110,13% față de anul 2010. Aceste valori se abat de la medie în proporție de 6,87%.
Grafic nr. 21 Indici cu bază în lanț RO vs NMS12
La fel ca și în cazul analizei pentru UE27 și UE15, pentru NMS12 se observă același tip de trend cu o ușoară scădere în anul 2009, pe fondul crizei financiare din lume, urmat apoi de o creștere până în 2011. Cea mai mare creștere pentru TVA este în anul 2010, când a crescut de 104,47% față de anul precedent. Deasemenea accizele se abat de la medie cu doar 3,07%, valoarea cea mai mare înregistrând-o TVA-ul de 6,86%. Pentru România, taxa pe valoarea adăugată, crește în anul 2010 cu 50,5% față de anul 2009 datorită creșterii consumului ale produselor și serviciilor impozate.
Putem concluziona aici faptul că România a fost mai afectată de schimbările care au intervenit odată cu apariția crizei financiare. Acest indicator, tva-ul, crește considerabil în 2010 pe fondul creșterii cotei unice de tva de la 19% la 24% (o măsură luată de guvernul României de a crește veniturile încasate de stat). Singurul indice care face excepție de la regulă, și nu scade în anul 2009 este reprezentat de accize.
Grafic nr. 22 Ponderi TVA RO vs NMS12
Comparativ cu UE27 și UE15, ponderea taxei pe valoarea adăugată în cadrul țărilor noi membre, NMS12, este foarte diferită. Într-o analiză comparativă a ponderii pe care o ocupă TVA-ul în taxele de consumație, în impozitele indirecte, în totalul veniturilor fiscale și a veniturilor bugetare precum și în PIB putem spune că această pondere în România se abate relativ mult de la valoarea medie înregistrată spre deosebire de NMS12 unde se abate foarte puțin de la valoarea medie. Ponderea TVA-ului în PIB de abate cel mai puțin de la valoarea medie pentru România, 0,63%, și pentru NMS12, 9,66%.
Analizând per ansamblu ponderea TVA-ului în sectoarele mai sus precizate observăm că nu există diferențe semnificative între România și NMS12, ponderile ocupate de TVA fiind foarte apropiate ca valoare.
3.3 Analiza econometrică
În acest subcapitol mi-am propus să construiesc un model econometric pentru a pune în evidență anumite legături sau corelații între variabilele introduse în model, cu ajutorul programului STATA. Modelele econometrice sunt constituite din ecuații care pun în evidență relațiile dintre diferitele variabile economice. Reprezentările econometrice au întotdeauna o finalitate practică, operațională, ele devenind instrumente de control și dirijare sau de simulare și de previziune a fenomenelor economice.
În cele ce urmează voi încerca să evidențiez că există o legătură între încasările din taxa pe valoarea adăugată la nivelul Uniunii Europene și încasările din impozitul pe venit, consumul și produsul intern brut. Concret, în cazul acestui subcapitol, consider că încasările din TVA depinde de următoarele variabile, în ordinea importanței lor: impozitul pe venit, consum și produsul intern brut.
Așa cum am mai spus, în continuare voi încerca să găsesc legăturile între încasările din TVA (variabila dependentă) și încasările din impozitul pe venit (variabilă independentă), consumul (variabilă independentă).
Datele sunt următoarele:
Tabel nr. 17 Valorile variabilelor analizate, u.m. Mil Eur
Modelul liniar simplu
Am decis să introduc în modelul liniar simplu ca variabilă dependentă – variabila TVA, iar ca variabilă independentă – variabila imp_venit pentru a vedea care este corelația dintre acestea, reprezentarea grafică, regresia.
Sub forma cea mai generală, un model liniar simplu se poate scrie:
y = a + bx + ε,
unde: y – variabila dependentă sau endogenă (în cazul nostru, TVA);
x – variabila independentă sau exogenă (în cazul nostru, imp_venit, adică impozitul pe venit);
a, b – parametrii sau coeficienții, ale căror valori dorim să le estimăm prin model;
ε – valoarea reziduală
Corelația dintre variabile : correlate TVA imp_venit
Interpretare:
Legătura dintre prețul unui apartament și suprafața lui este de aproximativ 0,9746, deci o legatură directă (valoare pozitivă) și de intensitate mare.
Grafic : Norul de puncte – se obține prin comanda : Graphics – Scatterplot matrix
– se poate observa din grafic că punctele nu sunt dispersate, ci că sunt adunate în jurul unei anumite valori, iar funcția este liniară.
Grafic nr. 23 Norul de puncte TVA vs Imp_venit
Histograma – se obțin prin comanda Graphics – Histogram
– se pot efectua pentru fiecare dintre variabile, pentru a discuta normalitatea lor.
Grafic nr 24 Histograma pentru TVA
– se observă că valorile variabilei TVA urmează legea normală;
Grafic nr 25 Histograma pentru Imp_venit
– se observă că valorile variabilei Imp_venit urmează legea normală.
Regresia liniară simplă
Regresia liniară simplă ne ajută la analizarea dependenței variabilei TVA de factorul de influență Imp_venit. Ea se obține prin comanda: Statistics-Linear models and related-Linear regression. Astfel obținem următoarele:
Interpretare:
Testul F=283,64 este calculat pentru validarea modelului de regresie. Datorită faptului că pragul de semnificație Prob > F este 0, deci mai mic decât 0.05, spunem că modelul de regresie construit este valid și poate fi utilizat pentru analiza dependenței dintre variabilele precizate.
R-squared = 0.9498 ceea ce înseamnă că suprafata influențează prețul în proporție de 94,98%.
Coeficientul liber a din ecuația modelului liniar simplu are, în cazul nostru, valoarea -97757,73. În cazul acestui termen, testul t = – 2,09, iar pragul de semnificație P > |t| = 0,054 (valoare mai mare decât 0.05, se acceptă H0: coeficientul este nesemnificativ). Putem spune astfel că acest coeficient este nesemnificativ.
Coeficientul variabilei impozitului pe profit, b, are valoarea de 0,627, ceea ce înseamnă că o modificare a impozitului pe venit cu 1 va determina o modificare taxei pe valoarea adăugată cu aproximativ 627 în același sens. Testul t fiind de 16,84 și pragul de semnificație P > |t| = 0 (valoare mai mică decât 0.05), rezultă că acest coeficient este semnificativ.
Intervalul de încredere al acestui parametru (0.547; 0,706) ne arată că la o modificare a impozitului pe venit cu 1 euro, se va modifica și venitul încasat din TVA în același sens cu o valoare cuprinsă între 54,7 si 706 euro. Acest interval nu trebuie să conțină niciodată valoarea 0.
Root MSE reprezintă abaterea medie pătratică a erorilor în eșantion. În cazul în care acesta este 0, înseamna că toate punctele sunt pe dreapta de regresie. În cazul nostru este 34416, deci punctele nu se află toate pe dreapta de regresie.
Ecuația acestui model liniar simplu se rezumă la următoarea formă:
TVA = – 97757,73 + 0,6271877 x Imp_venit;
Modelul liniar multiplu
Pe lânga variabila dependentă (TVA) și variabila independentă (Imp_venit), voi mai introduce în model încă o variabilă independentă (consumul). Forma generală a acestui model este :
y = a + b*x1 + c*x2 + ε,
unde: y – variabila dependentă sau endogenă (în cazul nostru, taxa pe valoarea adăugată);
x1, x2 – variabilele independente sau exogene (în cazul nostru, imp_venit și consumul)
a, b, c – parametrii sau coeficienții ale căror valori dorim să le estimăm;
ε – valoarea reziduală.
Voi verifica dacă este corelația între acestea, reprezentarea grafică, regresia.
Corelația dintre variabile: correlate TVA Imp_venit Consumul
Interpretare:
Legătura dintre variabila independentă Consumul și variabila dependentă TVA este de aproximativ 0,9945, deci o legătură directă și de intensitate mare.
Legătura dintre variabilele independente consumul și impozitul pe venit este de 0,9611, deci o legătură de intensitate mare. Această valoare este bine să fie cât mai aproape de 0, pentru că între variabilele independente nu trebuie să fie nici o legătură.
Grafic : Norul de puncte – se obține prin comanda : Graphics – Scatterplot matrix :
Grafic nr 26 Norul de puncte TVA, Imp_venit, Consumul
Regresia liniară multiplă : regress TVA Imp_venit Consumul
Interpretare:
Testul F=1088,84 este calculat pentru validarea modelului de regresie. Datorită faptului că pragul de semnificație Prob > F este 0, deci mai mic decât 0.05, spunem că modelul de regresie construit este valid și poate fi utilizat pentru analiza dependenței dintre variabilele precizate.
Coeficientul liber a din ecuația modelului liniar simplu are, în cazul nostru, valoarea -110884,9. În cazul acestui termen, testul t = -6,41, iar pragul de semnificație P > |t| = 0.000 (valoare mai mică decât 0.05). Putem spune astfel că acest coeficient este destul de semnificativ. Specific faptul că testul t are:
ipoteza nulă H0: c=0 (coeficientul este nesemnificativ), iar
ipoteza alternativă H1: c≠0 (coeficientul este semnificativ).
Dacă pragul de semnificație este mai mare decât 0.05, se acceptă ipoteza nulă, altfel se respinge și se va accepta ipoteza alternativă.
Coeficientul variabilei Imp_venit, b, are valoarea de 0,158, ceea ce înseamnă că o modificare a impozitului pe venit cu 1 euro, va determina o modificare a venitului încasat din TVA cu 158 euro în același sens. Testul t fiind de 3,18 și pragul de semnificație P > |t| = 0,007 (valoare mai mică decât 0.05), rezultă că acest coeficient este semnificativ.
Coeficientul variabilei Consumul, c, are valoarea de 0,074, ceea ce înseamnă că o modificare a consumului cu 10 euro, va determina o modificare venitului încasat din TVA cu aproximativ 740 euro, în același sens. Testul t fiind de 9,80 și pragul de semnificație P > |t| = 0 (valoare mai mică decât 0.05), rezultă că acest coeficient este semnificativ.
Intervalul de încredere al variabilei imp_venit (0,05; 2,65) ne arată că la o modificare venitului din impozitul pe venit, se va modifica și venitul din TVA în același sens cu o valoare cuprinsă între 50 și 2650 euro. Acest interval nu trebuie să conțină niciodată valoarea 0.
Intervalul de încredere al variabilei consumul (0,057; 0,09) ne arată că la o modificare a consumului se va modifica și venitul din TVA în același sens cu o valoare cuprinsă între 57 și 90 euro.
R-squared :99,36% din modificarea venitului încasat din TVA este explicată de venitul din impozitul pe venit și de consum.
Root MSE reprezintă abaterea medie pătratică a erorilor în eșantion. În cazul în care acesta este 0, înseamna că toate punctele sunt pe dreapta de regresie. În cazul nostru este 12704, deci punctele nu se află toate pe dreapta de regresie.
Ecuația acestui model liniar multiplu se rezumă la următoarea formă:
TVA = -1108894,9 + 0,1581933 x imp_venit + 0,0739091 x consumul;
În concluzie, având în vedere analiza de mai sus, putem spune că TVA este influențată de consum și de impozitul pe venit, astfel dacă aceste variabile independente se modifică, vor genera schimbări și în ceea ce privește încasările din TVA.
Bibliografie
Ana-Maria Tatoiu, Armonizarea sistemelor fiscale în contextul integrării în Uniunea Europeană, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2008;
Angela Rosca, Unde se află România în contextul fiscal actual al Europei, Taxhouse-Taxand Romania;
B. Terra, J. Kajus, A Guide to the European VAT Directives: Commentary on the Value Added Tax of the European Community;
Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal în știința finanțelor, Editura Codecs, București, 1998;
Eugenia Ramona Mara, Finanțele publice Între Competiție și Armonizare Fiscală, Editura Risoprint, Cluj Napoca, 2012;
European Commission, Structure of the taxation system in the European Union;
European Commission, Taxation in the members countries of the European Union, 2001;
European Commission, Tax policy in the European Union, Priorities for the years ahead, Luxemburg, Office for Official Publications of the European Communities, 2000;
Ferréol G., Dicționarul Uniunii Europene, EdituraPolirom, Iași, 2011;
Joumard Isabelle, Tax System in European Union Countries, OCDE, Economics Departament Working Papers, No.301/2001;
Legislația în Uniunea Europeană – Impozite indirecte
Mitchell D., An OECD Proposal to eliminate Tax Competition would mean higher taxes and less privacy, 2000, no. 1395;
Tulai C., Altman S. I., Tulai H., Bizo D., Consumul și fiscalitatea lui, Editura Eurodidact, Cluj Napoca, 2004;
Tulai C., Șerbu S., Fiscalitate comparată și armonizare fiscale, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca;
Viorel Beju, Constantin Cucoșel, Fiscalitate, evaziune și armonizare fiscală, Editura Universității de Nord, Baia Mare, 2010;
Șaguna, Dan Grosu, Tratat de drept financiar și fiscal, Editura All Beck, București, 2009
http://www.tax.org/quotes/quotations.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
http://ec.europa.eu/index_ro.htm
http://europa.eu/legislation_summaries/taxation/l31023_ro.htm
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Armonizarea Taxei PE Valoarea Adăugată ÎN Uniunea Europeană (ID: 110144)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.