Armonizare, Tranzitie Si Convergenta Contabila In China
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune
Master: Contabilitate Internationala
Anul II
Proiect Aprofundari in contabilitatea internationala
Armonizare, tranzitie si convergenta contabila in China
Profesor coordonator:
Conf. Univ. dr. Minu Mihaela Studenti:
Oncel Andreea – Nicoleta
Stefanescu Nicoleta – Alina
Tache Liana – Claudia
Bucuresti 2015
Sumar
1.Repere istorice privind dezvoltarea contabilitatii in China
Evolutia contabilitatii in China
2.Particularitati ale sistemul contabil din China
2.1 Gray’s accounting values
Chapter 5 explains how Gray (1988) derived accounting values from studies of societal value dimensions by Hofstede (1984). Hofstede (1991) included an additional dimension based on Chinese values relating to a long-term versus a short-term orientation. Gray (1988) concluded that China’s accounting development and practice should be in the cluster that supports statutory control, uniform practices, a conservative measurement approach and secrecy in disclosure. Chow et al. (1995) analyzed the accounting debate of the 1990s and particularly the adoption of accounting standards from 1993 in moving from a rigid and uniform approach towards a more Anglo-Saxon orientation. They concluded that a continuing mix of uniform system and professional standards would be necessary.
Professionalism versus statutory control
As we have seen, the system of accounting is one which relies exclusively upon statutory control. While accounting standards are issued, they are issued by the Ministry of Finance independently of the profession; the CICPA is limited to setting auditing standards and acting as a trade organization for exams and CPA registration. This position is probably inevitable – the state traditionally closely controlled all enterprises by a system of centralizedplans and as one part of this system of control it has imposed a highly regulated set of accounting plans. The state is unlikely to give up this power to a professional body unless there is a very good reason to do so. The profession is also still relatively new, small and powerless and it is currently occupied with the problems involved in meeting the new audit requirements. As such, it is unlikely to be in the position to offer a strong case for why standard setting should be devolved from the state. The interesting question is what might happen in the future. It remains to be seen whether or not, once the profession expands in size and once the full set of basic accounting regulations are in place, the system will rely less exclusively upon statutory control.
Uniformity versus flexibility
While the accounting system lies at an extreme position on the professionalism/statutory control continuum, it is more difficult to place it on the uniformity/flexibility continuum. The UAR was a uniform system giving enterprises no discretion on how to account for particular transactions or events. This philosophy continues into the new regulations although there are a number of areas where enterprises are given almost complete discretion over the methods to use. The result is a dual approach in which China has retained a uniform accounting system in the ASBE while also developing accounting standards based on IFRS. Xiao et al. (2004) explain the co-existence of the two approaches to accounting regulation in terms of the special circumstances of a transforming government, strong state-ownership, a weak accounting profession, a weak and imperfect equity market, and the inertial effect of accounting tradition and cultural factors.
Conservatism versus optimism
The concept of conservatism or prudence is a relatively new and controversial concept for most Chinese enterprises. The Accounting System states that an enterprise should comply with the requirements of the prudence concept. An enterprise should not overstate assets or revenue, or understate liabilities or expenses. It should not provide for any hidden reserve. Previously, prudence was in the regulations but was not an overriding concept and was not universally applied. The reasons for this are twofold. First, prudencemhad always been regarded as a feature of capitalist accounting which could be used by management to manipulate profits and to exploit the workers. As such, criticisms of the concept used to be found in nearly all Chinese accounting text-books until the 1980s. Secondly, prudence tends to result in a reduction in reported surpluses or profits. As these were handed back to the state, the introduction of prudence would have resulted in a fall in state revenues. When the measurement rules for specific assets are considered it is clear that while the Chinese system has moved towards IASB standards, it is still different from those standards in certain important respects.
Secrecy versus transparency
Chow et al. (1995) explain that a society like China with large power distance and strong uncertainty avoidance means that the preference for secrecy is relatively high. On the other hand the collectivist culture requires business enterprises to be accountable to society by way of providing information. The government therefore intervenes to prescribe disclosure requirements. ASBE 2001 has brought greater transparency to PRC accounting.There remains a strong element of secrecy in the limited range of narrative disclosure required and the relatively low level of voluntary disclosure. In business combinations there continue to be exit routes that allow incomplete recognition of assets and liabilities.
3. Organisme de normalizare. Vechiul si noul PRC GAAP
3.1. Organisme de normalizare
Societatea Contabililor din China (The Accounting Society of China – ASC) a fost primul organism de normalizare care a emis reglementari contabile dupa inceperea reformei, in ianuarie 1980. ASC-ul este un organism academic care cauta sa promoveze educatia si cercetarea. A fost primul organism de normalizare care s-a implicat in emiterea standardelor din care, in 1987, s-a format un comitet care stabilea cadrul conceptual si promova standardele contabile. Activitatea lor a fost inlocuita de catre Ministrul de Finante care a format un grup similar. Aceasta a fost prima etapa in stabilirea si implementarea standardelor.
Principalul organism contabil, Institutul Chinez al Contabililor Publici Autorizati (Chinese Institute of Public Accountants – CICPA), care a luat fiinta in anul 1988. Influenta guvernamentala poate fi vazuta in mod evident in membrii acestui organism, conducerea fiind exercitata de catre vice-ministrul Ministerului de Finante care se ocupa cu mediul contabil. In urma fuziunii cu Asociatia Auditorilor Publici Certificati (Association of Certified Public Auditors – ACPA) in 1996, componenta organismului a crescut la aproximativ 5.600 de firme de contabilitate si aproximativ 140.000 de membri individuali, cu 69.700 membri practicanti si cu aproximativ aceiasi membri nepracticanti. In anul 1996, CICPA a devenit membru al Confederatiei Contabililor din Asia si Pacific (Confederation of Asian and Pacific Accountants – CAPA) si un an mai tarziu membru a Federatiei Internationala a Contabililor (International Federation of Accountants – IFAC).
In timp ce CICPA nu stabileste standarde contabile, a emis o serie de ghiduri si coduri importante despre comportamentul etic si profesional, despre educatie, antrenament si practica continua, care este de asteptat ca toti membrii sa le urmeze. De asemenea, CICPA asista Ministrul de Finante in organizarea examenului national pentru inregistrarea ca si Contabil Public Autorizat (Certified Public Accountant – CPA).
In februarie 2006, Ministrul de Finante a tinut o ceremonie pentru a promulga noile Sisteme Contabile impreuna cu 48 de noi Standarde Contabile pentru contabilii publici autorizati care contribuie la convergenta standardelor de audit cu standardele internationale de audit. Aceste standarde de audit trebuie utilizate de catre toate firmele din China, din 1 ianuarie 2007. De asemenea, China se indreapta catre implementarea ultimului cod etic al IFAC.
In timp ce noul sistem contabil se aplica incepand cu ianuarie 2007, companiilor li se solicita sa prezinte o declaratie de reconciliere in care sa prezinte toate diferentele semnificative dintre noul si vechiul sistem in conturile lor anuale din 2006. Trecerea la aceste noi standarde vor avea in mod evident un impact semnificativ asupra situatiilor financiare.
Pietele bursiere, in China sunt reglementate de catre Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare (China Securities Regulatory Commision – CSRC). CSRC emite standarde care sunt aplicate de catre toate companiile listate la bursa.
Aceasta comisie are mari puteri in conformitate cu legea valorilor mobiliare, care a intrat in vigoare cu luna iulie 1999. Deosebit de importante sunt articolele 61 si 62 din aceasta lege, articole ce reglementeaza dezvaluriea informatiilor de catre societatile cotate la bursa. Articolul 61 solicita companiilor ca in termen de cel mult 4 luni de la sfarsitul anului sa publice situatiile financiare anuale auditate, iar articolul 62 solicita companiilor sa informeze bursa de valori si publicul de orice evenimente majore.
3.2. Vechiul PRC GAAP
Influente externe
Contabilitatea in China are o foarte lunga istorie. Atat sistemul de contabilitate cat si sitemul de audit au fost intens dezvoltate, cel putin la nivelul inregistrarii tranzactiilor economice si finanicare, care au avut loc acum mai mult de 2.000 de ani. Intradevar, aparitia primei forme de contabilitate poate fi atribuita cu mult in urma, ca apartinand Dinastiei Shang (1500 – 1000 i. Ch.). Totusi, contabilitatea a esuat sa se dezvolte rapid dupa aceasta perioada, partial din cauza rasturnarilor politice interne. Asta pana la inceputurile secolului trecut, cand contabilitatea in partida simpla a predominat. Metodele de contabilizare vestica au inceput sa fie importate in tara in anii 1920, in ciuda faptului ca erau foarte putin dezvoltate pana in anul 1949.
Cu schimbarea sistemului comunist, China a adoptat sistemul sovietic de contabilitate. In ciuda incercarilor de a dezvolta un unic sistem politic si economic chinez, in perioada 1958-1959 si in perioada Revolutiei Culturale (1966-1976), sistemul contabil a ramas in mare parte neschimbat pana la liberalizarea economica care a inceput in anul 1970.
China intentioneaza acum sa gaseasca o cale de dezvoltare unica prin combinarea structurii sociale cu pietele capitaliste. Aceasta “fuziune” a impilicat schimbari majore in modul in care intreprinderile sunt organizate si in privinta detinerii private a unei intreprinderi. Aceste schimbari au condus la schimbarea radicala a sistemului contabil, cuprinzand toate aspectele contabilitatii, incluzand nu doar contabilitatea financiara si raportarea intreprinderilor autohtone si a celor mixte, dar si a reglementarilor pietei de valori, standardelor de audit si a educatiei contanbile.
Uniformizarea standardelor contabile
Inaintea reformei, reglementarile contabile cunoscute si ca Reglementari Contabile Uniforme (Uniform Accounting Regulations – UAR), erau stabilite fie de catre Departamentul de Administrare a Afacerilor Contabile (Departament of Administration of Accounting Affairs), care este o parte componenta a Ministerului de Finante, fie in cazul industriilor specifice, de catre ministerul responsabil de acea industrie, urmand apoi a fi aprobate de catre Ministerul de Finante. Reglementarile Contabile Uniforme fac parte dintr-un sitem de mai multe planuri uniforme, fiecare continand reguli si reglementari detaliate care acopera atat problemele de natura costurilor cat si cele de raportare finanicara.
Sistemul a fost unul uniform, cu intreprinderile care erau obligate sa urmeze reglementari detaliate. Acest lucru se poate observa in cazul tratarii amortizarii, de exemplu, cu permisiunea de a contabiliza doar o amortizare liniara pentru majoritatea intreprinderilor. Utilizarea altor metode de amortizare se putea face doar cu o aprobare anterioara. Totusi, in timp ce regulile de contabilizare erau detaliate si impuse in mod fortat, diferite sisteme au fost dezvoltate pentru intreprinderi in diferitele sectoare ale industriei.
O diferenta majora fata de contabilitatea comerciala vestica este preocuparea de a utiliza contabilitatea de fond. Balanta imparte pe categorii atat activele cat si pasivele, dupa functia lor. Se aplica aceasta practica deoarece exista nevoia de a controla activitatile intreprinderii si de a se asigura aplicarea planului national. Trei categorii sunt utilizate:
Fonduri fixe;
Fonduri curente;
Fonduri specifice.
Fondurile fixe sunt similare activelor fixe, prin faptul ca includ activele fizice ale intreprinderii, care sunt utilizate in procesul de generare a unui produs. Totusi, activele intangibile nu au fost incluse si in general terenurile au fost excluse. Se considera ca terenurile apartin oamenilor si in acest caz nu pot fi detinute de catre o intreprindere, desi cu timpul, drepturile de utilizare a terenurilor au fost evaluate si comercializate.
Cheltuielile de administratie sunt tratate ca facand parte din costul produsului. Aceasta constituie o diferenta importanta deoarece multe companii produceau in exces, fapt ce conducea la stocarea stocurilor nevandute. Includerea acestori cheltuieli in costul produsului a insemnat ca nu sunt in functie de profit , dar apar in componenta activelor din bilant. Neavand nici un principiu superior si conservator conduce la continuarea acestei practici pentru mult timp.
Odata cu liberalizarea economica in 1980, care a condus la cresterea libertatii intreprinderilor, a devenit mult mai usora eludarea restrictiilor privind utilizarea diferitelor fonduri. Odata cu cresterea libertatii companiilor in luarea propriilor decizii de ordin operational si investitional si odata cu cresterea detinerii private a companiilor, influenta contabilitatii responsabile a inceput sa scada vertiginos, deschizand calea catre introducerea principiilor contabile vestice. In acelasi timp, traditia unor reglementari contabile uniforme a ramas puternica.
Stagii ale reformelor contabilitatitii financiare
Reformele contabilitatii finaciare pot fi impartite in patru etape. Prima etapa a implicat reglementarea asocierilor in participatiune straina. Aceste reglementari au fost emise in 1979 impreuna cu “Law on Sino-Foreingn Joint Ventures” (Legea Asocierilor Chino-Straine). Aceasta lege a constituit mai mult decat o declaratie a principiilor si a fost urmata de o serie de alte legi detaliate. Acestea au inclus si legi precum cea pentru impozitul pe venit al asociatiilor in participatiune si legi privind contractele de schimb valutar. Primele legi in legatura cu contabilitatea au fost promulgate in martie 1985, fiind denumite “Accounting Regulations for Sino-Foreign Joint Ventures” (Reglementari Contabile pentru Asocierile Chino-Straine) . Urmand schimbarile continue in sistemul economic, inclusiv dezvoltarea continua a pietelor de schimb, aceste legi fiind inlocuite in anul 1993, de catre “Accounting Regulations for Enterprises with Foreign Investments” (Reglementari Contabile pentru Companiile cu Investitii Straine) si “Charts of Accountants and Accounting for Industrial Enterprises with Foreign Investments” (Grafice pentru Contabilitatea Companiilor din Industrie cu Invetitie Straina). In anul 1985 au fost in mod particular importante deoarece se indreptau catre fundamentarea si convergenta cu practicile internationale.
Companiile au inceput sa emita actiuni incepand cu anul 1984. Aceasta a doua etapa a reformei a implicat introducerea regulilor pentru companiile domestice, precum si pentru companiile chineze detinute public. Acest proces a inceput in mai 1992, cand Ministrul de Finante Comitetul National de Reformare a Structurii Economice au promulgat in comun „Accounting Regulations for Share Enterprises” (Reglementari Contabile pentru Societatile pe Actiuni). Aceasta a fost o dezvoltare importanta deoarece a fost primul set de reglementari care a fost adoptat de practica internationala de contabilitate pentru a fi utilizat doar de catre companiile domestice.
A treia etapa si cea mai cruciala dintre toate, a fost legea “Accounting System for Business Enterprises” (Sistemul de Contabilitate pentru Companiile de afaceri), promulgata in noiembrie 1992, urmand sa intre in vigoare din 1 iulie 1993.
A patra etapa inca este in curs de dezvoltare si implica stabilirea unui set complet de reglementari contabile emise de catre Comitetul Standardelor Contabile (Accounting Standards Committee – ASC). ASC a fost infiintat in octombrie 1998 de catre Ministerul de Finante pentru a supraveghea dezvoltarea unui set complet de reglementari pentru China. Este un organism consultativ care cuprinde experti din departamentele relevante din guvern, din firmele de contabilitate locala si din mediul academic. Aceasta a fost implicat in eliminarea treptata a reglementarilor specifice din industrii ce au fost inlocuite cu un set de standarde contruite sa ajute la convergenta contabilitatii din China cu standardele internationale de contabilitate, in ciuda faptului ca ghiduri specifice pentru industrie inca exista.
Reglementari contabile din 1992-2000
Sistemul contabil pentru Intreprinderile de afaceri (Accounting System for Business Enterprises – ASBE) din 1992 a fost prima piesa majora din legislatia contabila care s-a aplicat companiilor indiferent de tipul de conducere a acestora. Prima incercare de introducere a reglementarilor ce se aplica in mod egal tuturor industriilor, diferit fata de cum se proceda in trecut cand existau reglementari specifice pentru fiecare industrie. Insa trecerea de la un tip de contabilitate fundamentata pe sistemul chinez, la o contabilitate bazata pe modelul vestic implica schimbari majore pentru intreprinderi si este nerealist sa se astepte de la acestea sa schimbe modul de contabilizare rapid si usor.
ASBE a impus o schimbare in contabilitatea financiara. S-a sugerat faptul ca, inainte de reformele contabile, contabilitatea financiara a servit urmatoarele 4 obiective:
pentru a reflecta, analiza si evalua punerea in aplicare a planului de stat;
pentru a reflecta sursa fondurilor obtinute de intreprinderi si modul de utilizare;
pentru a asigura legitimitatea surselor;
pentru a furniza informatii despre costuri in scopul imbunatatirii managementul intreprinderilor pentru beneficii economice mai mari.
In ciuda faptului ca ASBE a introdus in 1992 un set de reglementari similare cu cele din vest, acest set nu a fost insa unul foarte explicit. Au fost considerabil imbunatatite de la momentul aparitiei, atat in ce priveste reglementarile legate de sistemul contabil cat si la capitolul reglementarilor contabile in sine.
Reglementari contabile din 2000-2006
Principiile contabile general acceptate in PRC sunt impuse de catre Ministerul de Finante si de catre CSRC. Legea contabilitatii a PRC-ului (revizuita in 1 iulie 2000) a inlocuit legea precedenta din 1992. In 2000 Consiliul de Stat a promulgat “Reguli Finanicar-Contabile si de Raportare pentru Companii” (Financial Accounting and Reporting Rules for Enterprises – FARR), care se aplica tuturor companiilor cu exceptia celor mici care nu se imprumuta din exterior.
Legea contabilitatii ofera Ministerului de Finante puterea de a stabili reglementarile si sistemele de contabilitate. In ianuarie 2001 Ministerul de Finante a adoptat si imbunatatit ASBSE si in aprilie 2004 a introdus “Sistemul contabil pentru Intreprinderile de afaceri mici” (Accounting System for Small Business Enterprises – ASSBE), care a intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2005. Criteriul de determinare a intreprinderilor mici este bazat pe numarul de angajati, cifra de afaceri sau pe totalul activelor. In plus, nu trebuie sa atraga fonduri de la public, sa nu aiba asociat unic sau sa fie institutie finanicara. Ministerul de Finante a continuat sa imbunatateasca standardele contabile cu ajutorul sfaturilor oferite de catre compania Deloitte Touche Tohmatsu.
Ministerul de Finante a continuat sa promulge ghiduri utile pentru contabilitate. De exmplu, ghidurile recente includ “Ghidul de contabilitate pentru Intreprinderile angajate in activitati de garantare” (Accounting Guidelines for Enterprises engaged in Guarantee Activites) si “Cerinte Temporare privind cotarea Companiilor la Bursa” (Temporary Requirement in respect of Share Reforms of Listed Enterprises), ambele promulgate in noiembrie 2005.
3.3. Noul PRC GAAP
La 15 februarie 2006, Ministerul de Finante al Chinei a anuntat in mod oficial emiterea standardelor mult asteptate de contabilitate pentru intreprinderi (ASBES), care constau dintr-un nou standard de baza si 38 de ASBES specifice. Cele 38 de ASBES acopera aproape toate subiectele in conformitate cu standardele actuale internationale de raportare financiara (IFRS-uri). Aceste standarde au devenit obligatorii pentru intreprinderile chineze listate la bursa din 1 ianuarie 2007. Alte intreprinderi chineze sunt, de asemenea, incurajate sa aplice ASBES. Aceste standarde sunt in mod substantial, in conformitate cu IFRS-urile, cu exceptia anumitor modificari care sa reflecte circumstantele unice ale Chinei si a mediului de afaceri al acesteia.
ASBE fac schimbari fundamentale in practicile curente contabile general acceptate in China continentala. In consecinta, ele pot avea un impact semnificativ asupra rezultatului si / sau activului net al intreprinderilor si asupra prezentarii situatiilor financiare. Principalele aspecte noi aduse de ASBES structurate pe fiecare cateogorie ar fi. Noile standarde ASBE sun denumite informal CAS 2006-China accounting standards 2006.
Standardul de baza
Reafirma definitiile activelor si pasivelor, asa cum sunt prezente in cadrul IFRS-urilor;
Reafirma conceptul “Substanta asupra formei”;
Elemente de contabilitate, inclusiv activele, pasivele, veniturile si cheltuielile sunt recunoscute numai atunci cand definirea si conditiile de recunoastere sunt intrunite;
Adauga noi definitii pentru "castiguri" si "pierderi", care sunt la fel ca in IFRS;
Elementele contabile sunt, in general, evaluate la un cost istoric. In cazul in care elementele de contabilitate sunt evaluate la costul de inlocuire, valoarea realizabila neta, valoarea curenta sau valoarea justa, intreprinderea trebuie sa se asigure ca astfel de sume sunt disponibile pentru toate elementele contabile in cauza si aceasta valoare poate fi determinata in mod credibil.
CAS 1 – Stocuri
Interzice utilizarea metodei LIFO determinare a costului stocurilor;
Costul stocurilor suportat de investitor, cu exceptia cazului in care aceasta valoare nu poate fi determinata intr-un mod credibil, se determina in functie de valoarea prevazuta in contractual de investitii.
ASBES 1 standardizeaza principiul de masurare pentru stocuri si elimina scutirea pentru intreprinderile de distributie de marfuri.
CAS 2 – Investitii de capital pe termen lung
In situatiile financiare individuale ale societatii-mama, o filiala trebuie sa consolideze situatiile finanicare utilizand metoda costului in loc de metoda punerii in echivalenta;
Schimba cerinta initiala de masurare a investitiilor de capital pe termen lung, dobandite prin combinari de intreprinderi care implica entitati aflate sub control comun dupa cum urmeaza: in cazul in care dobanditorul si entitatea dobandita sunt controlate de aceeasi parte, si daca controlul nu este tranzitoriu, costul initial de achizitie trebuie sa fie ajustatat pentru a reflecta suma initiala a activelor nete ale entitatii dobandite, precum si orice diferenta se ajusteaza pentru a reflecta surplusul de capital sau rezultatul reportat, dupa caz;
Alte investitii de capital trebuie evaluate la valoarea justa sau la cost ori in functie de o valoare justa de incredere disponibila;
In evaluarea capacitatii unei intreprinderi de a controla sau de a exercita o influenta semnificativa asupra altei intreprinderi, se considera ca efectul de "drepturi potentiale de vot" trebuie luate in considerare.
CAS 3 – Ivestitii imobiliare
Sub curentul PRC GAAP, investitiile imobiliare sunt fie contabilizate ca active fixe (supuse amortizarii) sau fie ca active pe termen lung (pentru dezvoltatori imobiliari, si sub rezerva amortizarii).
In cazul in care exista dovezi clare ca valoarea justa a unei investitii imobiliare poate fi determinata in mod credibil pe o baza continua, modelul valorii juste poate fi utilizat;
Daca se utilizeaza modelul valorii juste, nu este prevazuta nici o amortizare. Diferenta dintre valoarea justa si valoarea contabila este recunoscuta direct in contul de profit si pierdere.
CAS 4 – Activele fixe
Sub actualul PRC GAAP, exista doua principii de recunoastere pentru costurile initiale si pentru cheltuielile ulterioare.
Costurile initiale vor fi capitalizate atunci cand este probabil ca beneficiile economice viitoare sa revina intreprinderii si costul initial poate fi evaluat in mod credibil;
Cheltuielile ulterioare aferente sunt capitalizate atunci cand exista probabilitatea ca cheltuielile vor imbunatati conditia activului peste standardul de performanta evaluat initial.
CAS 4 adopta un singur principiu general de recunoastere atat pentru costurile initiale precum si pentru cheltuielile ulterioare (de exemplu, primul principiu de recunoastere prezentat mai sus);
Cheltuielile de demontare si de mutare sunt acum incluse in costul unui activ fix;
Daca plata este amanata dincolo de termenele normale de creditare, diferenta dintre echivalentul pretului in numerar si plata totala este recunoscuta ca dobanda pe perioada de creditare sau este capitalizata in conformitate cu cerinta standardului CAS 17, costurile indatorarii;
Redefineste ca valoare reziduala "o cantitate de care o intreprindere ar beneficia in prezent pentru un activ in cazul in care acesta ar fi deja depasit si in conditiile date se afla deja la sfarsitul duratei sale de viata.";
PRC GAAP curent impune unei intreprinderi sa efectueze o revizuire a valorii reziduale si a duratei de viata utila a unui activ, precum si a metodei de amortizare aplicata unui activ in mod periodic;
Necesita derecunoasterea valorii contabile a fiecarei componente a unui activ fix care a fost inlocuit si costul inlocuirii care sa fie inclus in valoarea contabila a activului.
CAS 5 – Activele biologice
Activele biologice sunt un element ce urmeaza sa fie prezentat pe un rand suplimentar in bilant. Cu exceptia cazului in care exista dovezi ca valoarea justa a activelor biologice poate fi credibil obtinuta pe o baza continua, modelul de cost va fi folosit pentru a evalua activele biologice;
ASBES 5 formalizeaza practica actuala si ofera mai multe indrumari cu privire la modul de a tine cont de diferite tipuri de active biologice, utilizand modelul bazat pe cost;
In conformitate cu modelul de cost :
pierderile din depreciere ale activelor biologice consumabile trebuie sa fie reversate daca sunt indeplinite anumite conditii;
pierderi din depreciere nu sunt recunoscute.
CAS 6 – Active necorporale
Daca plata este amanata dincolo de termenele normale de creditare, diferenta dintre echivalentul pretului in numerar si plata totala este recunoscuta ca fiind o dobanda pe perioada de creditare sau va fi capitalizata in conformitate cu cerintele ASBES 17, costurilor indatorarii;
Metoda de amortizare permisa este numai metoda liniara;
Nu se ia in considerare valoarea reziduala;
Toate activele necoporale trebuie testate pentru depreciere cel putin anual;
Nu a fost revizuita inca durata la care trebuie reexaminate durata utila de viata sau metoda de amortizare.
CAS 7 – Schimburi nemonetare de active
Necesita evaluarea schimburilor de active nemonetare la valoarea justa, cu exceptia cazului in care tranzactia de schimb nu are continut comercial. In cazul in care o tranzactia de schimb are continut comercial, tratamentul este in concordanta cu prezentul PRC GAAP, respectiv activul achizitionat se masoara la valoarea contabila a activului cedat.
CAS 8 – Deprecierea activelor
Un test de depreciere este necesar doar pentru a fi efectuat pentru activele individuale iar conceptul de "grup de active" nu este abordat;
Interzice inversarea tuturor pierderilor din depreciere recunoscute anterior in domeniul de aplicare al ASBES 8.
CAS 9 – Beneficiile angajatilor
Sub prezentul PRC GAAP, beneficiile angajatilor constau in (1) salarii, bonusuri, alocatii si subventii, (2) costuri de functionare a sindicatelor si costurile de educatie angajatilor, (3) contributiile de securitate sociala, (4) beneficii nemonetare, (5) fonduri de locuinte si (6) alte cheltuieli aferente efectuate in schimbul serviciului prestat de angajati. Sub ASBES 9, compensarea angajatilor pentru incetarea raporturilor de munca este, de asemenea, in sfera de aplicare a beneficiilor angajatilor;
O datorie este recunoscuta numai pentru salarii, bonusuri, alocatii si subventii, bunastare personala, costuri de functionare a uniunii si a costurilor de invatamant angajat. Alte beneficii ale angajatilor sunt recunoscute in momentul in care sunt platite;
Se recunoaste o datorie in momentul in care exista un plan de incetare a raporturilor de munca concret.
CAS 10 – Fondurile de pensii ale intreprinderii
Nu exista nici o cerinta specifica care se ocupa cu fondurile de pensii ale intreprinderii.
CAS 11 – Plata pe baza de actiuni
Curentul PRC GAAP nu trateaza plata pe baza de actiuni.
CAS 12 – Restructurarea datoriei
Restructurarea datoriei include toate dispozitiile care au ca rezultat modificari ale termenului datoriei;
Valoarea justa nu este utilizata.
CAS 13 – Contingentele
PRC GAAP-ul curent nu trateaza contingentele.
CAS 14 – Veniturile
Efectul actualizarii nu este luat in considerare.
CAS 15 – Contractele de constructii
Nu se permite capitalizarea costului indatorarii aferente contractelor de constructii.
CAS 16– Subventiile guvernamentale
Sub PRC GAAP-ul curent, intreaga suma a subventiei activelor aferente vor fi creditate la "rezerva de capital" la finalizarea constructiei activului aferent. Pentru subventiile guvernamentale, ele sunt recunoscute ca venit pe baza de numerar.
CAS 17 – Costurile indatorarii
Doar costurile indatorarii specifice imprumuturilor pot fi valorificate.
CAS 18 – Impozitul pe venit
Atat metoda de raspundere cat si metoda de amanare sunt permise iar impozitul amanat este recunoscut pentru diferentele de timp.
CAS 19 – Tranzactiile in valuta
Redefineste inregistrarea tranzactiilor in valuta (de exemplu, echivalentul cu "moneda funcționala" in IAS 21). Fiecare intreprindere va stabili propria moneda de inregistrare. Selectarea unei valute se bazeaza pe mediul economic principal in care opereaza intreprinderea;
Exista reguli speciale pentru conversia situatiilor financiare;
La cedarea unei operatiuni din strainatate, valoarea cumulata a diferentelor de curs valutar amanate intr-o componenta separata a capitalurilor proprii cu privire la acea operatiune din strainatate este recunoscuta in profit sau in pierdere atunci cand castigul sau pierderea din cedare este recunoscuta.
CAS 20 – Combinari de intreprinderi
Defineste fondul commercial ca fiind diferenta dintre costul de achizitie si cota dobanditorului in valoarea justa a activelor si datoriilor identificabile achizitionate;
Necesita ca dobanditorul sa aloce o parte din costul unei combinari de intreprinderi pentru datoriile contingente ale entitatii dobandite la valoarea justa (cu conditia ca valoarea lor justa sa poata fi evaluata in mod credibil) la data achizitiei;
Interzice amortizarea fondului commercial;
Introduce anumite cerinte de prezentare a informatiilor semnificative noi.
CAS 21 – Contractele de leasing
Un activ aflat sub leasing financiar se inregistreaza la cea mai mica dintre valoarea contabila initiala a activului si valoarea actualizata a platilor minime de leasing;
Diferenta dintre procesul de vanzare si valoarea contabila a activului va fi ca activul va fi intotdeauna amortizat pe durata contractului de leasing.
CAS 22 – Recunoasterea si evaluarea activelor financiare
Acesta este un standard de contabilitate cuprinzator care acopera recunoasterea si evaluarea instrumentelor financiare. Acesta va afecta toate intreprinderile, nu doar institutiile financiare. Se refera la toate instrumentele financiare, inclusiv actiuni si titluri de creanta, datorii, creante, derivati, depozite de numerar / bancare, obligatiuni convertibile si actiuni preferentiale;
Necesita ca toate instrumentele financiare sa fie evaluate la valoarea justa in momentul in care se face recunoasterea initiala;
Toate instrumentele financiare derivate se masoara la valoarea justa.
CAS 23 – Transferul activelor financiare
Principiile prevazute de catre CAS 23 sunt foarte aproape de cerintele unui proces de "securitizare a activelor de credit" regula recent emisa de catre Ministerul de Finante;
Acopera, de asemenea imprejurările in care intreprinderea nu a reportat, nici nu a transferat in mod substantial toate riscurile si beneficiile asociate activului financiar. In astfel de circumstante, derecunoasterea este adecvata numai in cazul in care intreprinderea nu detine controlului activului. Atunci cand intreprinderea a pastrat controlul asupra activului, continua sa recunoasca activul in masura in care are o implicare continua in ea.
CAS 24 – Acoperirea riscurilor
CAS 25 – Asigurari
PRC GAAP-ul curent reglementeaza raportarea financiara de catre asigurători. CAS 25 prescrie contabilizarea contractelor de asigurare.
CAS 26 – Contractele de reasigurare
Exista necesitatea ca cedentul sa recunoasca primele de reasigurare, precum si diferitele sumelor recuperabile din reasigurare atunci cand cedentul emite o declaratie a tranzactiilor de reasigurare catre reasigurator;
Se solicita reasiguratorului sa recunoasca veniturile din prime si cheltuielile relevante, la primirea declaratiei tranzactiilor de reasigurare.
CAS 27 – Extractia petrolului si a gazelor naturale
Permite epuizarea zacamintelor doar prin metoda “in linie dreapta”.
CAS 28 – Modificari ale estimarilor contabile
Introduce termenul "erorilor din perioadele anterioare" si elimina conceptul de "erori contabile semnificative in perioadele anterioare.
CAS 29 – Evenimente ulterioare datei bilantului
Nu sunt noi reglementari pentru evenimentele ulterioare datei bilantului.
CAS 30 – Prezentarea situatiilor financiare
Noul PRC GAAP doar impune prezentarea de informatii comparative privind declaratiile primare si notele selectate;
Profitul atribuibil interesului minoritar nu este prezentat ca un element de deducere (ca fiind un venit sau cheltuiala) inainte de profit pentru anul curent in contul de profit cum se prevede in noul PRC GAAP.
CAS 31 – Situatiile fluxurilor de trezorerie
Nu sunt noi reglementari pentru situatiile fluxurilor de trezorerie.
CAS 32 – Raportare financiara interna
Nu sunt noi reglementari pentru raportarea financiara interna.
CAS 33 – Situatiile financiare consolidate
Exista doar trei tipuri de intreprinderi carora li se solicita intocmirea situatiilor financiare consolidate. Alte companii pot alege, de asemenea, sa intocmeasca situatii financiare consolidate in mod voluntar;
Anumite filiale sunt scutite de consolidare, de exemplu, in cazul in care activele totale, veniturile din vanzări si profituri ale filialei sunt mai putin de 10% din suma corespunzatoare a grupului, filiale s-au declarat in stare de faliment, filialele implicate in anumite industrii, etc.
Situatia consolidata a profitului este eliminata;
Standardul solicita consolidarea proportionala.
CAS 34 – Castigurile per actiune
Nu sunt noi reglementari pentru castigurile per actiune.
CAS 35 – Raportarea pe segmente
CAS 35 solicita o baza de segmentare primara, iar cealalta sa fie secundara, cu mult mai putine informatii care trebuie prezentate pentru segmentul secundar. PRC GAAP-ul curent necesita aceeasi cantitate de informatii care urmeaza sa fie raportate pentru ambele segmente de afaceri si pe segmentele geografice.
CAS 36 – Partile afiliate
Nu mai sunt considerate ca fiind parti afiliate doua parti care sunt supuse controlului comun sau influenei semnificative din aceeasi parte.
CAS 37 – Prezentarea instrumentelor financiare
Nu exista solicitari suplimentare in cadrul noului PRC GAAP.
CAS 38 – Aplicarea pentru prima data a CAS
Aplicabil numai celor care adopta pentru prima data ASBES emise in 2006;
Descrie tranzactii si evenimente care necesita ajustari atunci cand o intreprindere adopta ASBES pentru prima data;
Primele situatii financiare anuale trebuie sa cuprinda cel putin un an de informatii comparative cu ASBES.
3.4. Diferente intre Vechiul PRC GAAP si Noul PRC GAAP
La nivel de situatii financiare intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Nu includ o declaratie de insusire a profitului;
Trebuie insa sa includa o situatie a modificarilor in capitalurile proprii proprietarilor;
Pentru intreprinderile, precum institutiile financiare care nu au un ciclu de exploatare clar identificabil, activele si pasivele lor pot fi prezentate, in ordinea lichiditatii;
Cheltuielile ar trebui clasificate dupa natura, dar nu exista nici o cerinta de a prezenta activitatile principale separat de alte activităti de exploatare;
La nivel de grupurilor de societati intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Grupuri de societati aflate sub control comun:
nu se recunoaste orice castig sau pierdere sau a fondului comercial care rezulta din combinarea de intreprinderi;
recunoaste activele si pasivele la valoarea lor contabila dupa cum se mentioneaza in situatiile financiare consolidate ale societatii care controleaza in ultima instana;
ajusteaza orice diferenta intre valoarea contabila a activelor nete achizitionate si valoarea contabila a contravalorii platite de catre dobanditor in rezervele de capital;
ajustarea soldurile de deschidere ale bilantului consolidat si cifrele comparative ale perioadelor anterioare.
Grupuri de intreprinderi care nu implica controlul comun:
Costul de dobandire al unei combinari de intreprinderi se determina, in general, la valoarea justa a activelor date, datoriile asumate, si titlurile de participare emise de dobanditor in schimbul controlului asupra entitătii dobandite, masurata la data achizitiei;
Dobandiroul trebuie sa recunoasca toate activele identificabile ale entitatii dobandite si datoriile la valoarea justa. Aceste active si pasive pot include si pe cele care nu sunt recunoscute de catre entitatea dobandita in momentul combinarii de intreprinderi;
Interesele care nu controleaza la data achizitiei au fost recunoscute proportional;
Excesul din costul unei combinari de intreprinderi peste interesul dobanditorului in valoarea justa a activelor nete identificabile ale dobanditorului este recunoscuta ca fond comercial. Dupa recunoasterea initiala, fondul comercial se masoara la cost mai putin pierderile acumulate din depreciere si nu poate fi amortizat;
In cazul in care costul combinarii de intreprinderi este mai mic decat interesul dobanditorului in valoarea justa a activelor nete identificabile ale entitatii dobandite, diferenta este recunoscuta in profit sau pierdere in perioada achizitiei.
La nivel de situatii financiare consolidate intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Toate societatile trebuie sa intocmeasca situatii financiare consolidate, cu exceptia entitatilor de investitii calificate;
Sfera de aplicare a situatiilor financiare consolidate se determina pe baza de controlul exercitat;
Toate entitatile controlate sunt consolidate. Cu toate acestea, in cazul in care parintele este o entitate de investitii, aceasta va consolida numai filialele care furnizeaza servicii legate de investitii si nu va consolida alte filiale;
In plus fata de procedurile cerute de vechiul PRC GAAP, noul PRC GAAP necesita ajustari ale valorii juste, de exemplu, informatiile financiare ale filialei trebuie ajustate pentru a reflecta valorile juste ale activelor identificabile ale filialei, pasivelor si a activelor si datoriilor contingente ce sunt recunoscute de dobanditor la achizitia data;
Interesele care nu controleaza sunt prezentate separat in cadrul bilantului consolidate;
Se utilizeaza metoda punerii in echivalenta, cu exceptia cazului in care sunt clasificate ca fiind detinute in vederea vanzarii.
La nivel de investitii in filiale (situatii financiare consolidate) intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Indiferent dacă o filiala este dobandita printr-o combinare de intreprinderi sau nu, costul investitiei se determina pe baza urmatoarelor principii:
Costul investitiei este contravaloarea totala platita de dobanditor;
In cazul in care o investitie este achizitionata in schimbul activelor nemonetare sau printr-o restructurare a datoriilor, costul acestuia se determina in conformitate cu Standardul de Contabilitate pentru afaceri.
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, costul investitiei se determina folosind diferite principii – daca filiala a fost dobandita printr-o combinare de intreprinderi sau nu si, in cazul unei combinari de intreprinderi, indiferent daca tranzactia a implicat intreprinderi aflate sub control comun sau nu:
Costul investitiei initiale este cota dobanditorului din valoarea contabila a capitalurilor proprii ale entitatii dobandite in situatiile financiare consolidate ale societatii care controleaza in ultima instanta la data combinatiei;
Diferenta dintre costul investitiei initiale si valoarea contabila a contravalorii platite de catre dobanditor se ajusteaza in rezervele de capital;
Pentru o filiala dobandita printr-o combinare de intreprinderi care nu implica intreprinderi aflate sub control comun, costul investitiei initiale, in general, se determina pe baza valorii juste a contraprestatiei de plătit de catre dobanditor la data achizitiei;
Costul investitiei initiale a unei filiale obtinut altfel decat printr-o combinare de intreprinderi se determina folosind principii diferite, in functie de natura:
Pentru o filiala obtinuta prin plata in numerar, costul investitiei initiale este pretul de achizitie platit efectiv;
Pentru o filiala obtinuta prin emiterea de titluri de capital, costul investitiei initiale trebuie sa fie valoarea justa a valorilor mobiliare emise;
Pentru o filiala care a fost obtinuta printr-o tranzactie de restructurare a datoriei sau printr-un schimb de active nemonetare, costul investitiei initiale se determina in conformitate cu CAS 12 – Restructurari de datorii si CAS 7 – Schimburi de active nemonetare.
Se utilizeaza metoda costului, cu exceptia filialelor detinute de o entitate de investitii, care sunt evaluate la valoarea justa.
La nivel de elemente ale balantei de verificare intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Stocuri
Metoda LIFO nu este acceptata
Investitii imobiliare
A fost inclus un nou standard de cerinte de recunoastere, evaluare si prezentare pentru investitii imobiliare;
Investiții imobiliare sunt definite ca o proprietate a fost detinuta pentru a castiga chirii sau pentru cresterea valorii capitalului sau ambele;
Entitatile trebuie sa utilizeze modelul bazat pe cost, cu exceptia cazului in care exista dovezi clare ca valoarea justa a unei investitii imobiliare poate fi determinata in mod credibil pe o baza continua, caz in care modelul valorii juste poate (dar nu trebuie) sa fie utilizat in acest caz;
Ambele din următoarele conditii trebuie sa fie indeplinite in cazul in care modelul valorii juste trebuie să fie utilizata:
Sa existe o piata de proprietate activa in locul in care este situat imobilul de investitii;
Intreprinderea sa poata obtine preturile pietei si alte informatii relevante cu privire la tipuri de proprietati de pe piata imobiliara identice sau similare, astfel incat sa se estimeze in mod rezonabil valoarea justa a investitiei imobiliare.
O entitate in general ar trebui sa utilizeze doar modelul de masurare pentru portofoliul de proprietati de investitii, mai degraba decat folosind doua modele in acelasi timp, cu exceptia situatiilor rare.
Active fixe
Criteriul de "a avea un pret relativ mare per unitate" nu este inclus in noul PRC GAAP;
Costurile de demontare a activului sau de reabilitare a amplasamentului vor fi incluse in costul initial al activelor fixe si o datorie corespunzatoare ar trebui sa fie recunoscuta;
Costul cu demontarea elementului sau restaurarea amplasamentului este inclus in costul activelor fixe si trebuie sa fie recunoscuta la valoarea sa actuala;
Costul activului fix se masoara la echivalentul pretului in numerar in cazul in care plata este amanata dincolo de termenele normale de creditare, astfel incat acordul este, in esenta, un aranjament de finanțare;
Diferenta dintre suma totala de plata si echivalentul pretului in numerar este recunoscuta in profit sau pierdere pe parcursul perioadei de creditare drept cheltuiala cu dobanda daca nu este capitalizata in conformitate cu CAS 17- Costurile indatorarii;
Capitalizarea costurilor indatorarii
In plus fata de tipurile de active prevazute de vechiul PRC GAAP, urmatoarele pot fi considerate ca fiind active cu ciclu lung in noul PRC GAAP:
Investitii imobiliare;
Stocurile;
Imobilizari necorporale;
Costurile aferente contractului de constructie.
In plus fata de costurile prevazute de vechiul PRC GAAP, urmatoarele sunt eligibile pentru capitalizare in noul PRC GAAP:
Interesul din imprumuturi generale, amortizarea, orice discount sau prima si costurile auxiliare ale imprumuturilor generale;
Cheltuielile financiare legate de contractele de leasing financiar.
Active necorporale
Spre deosebire vechiul PRC GAAP, proiectele de cercetare si dezvoltare interne sunt considerate ca avand o faza de cercetare si o faza de dezvoltare:
Cheltuielile efectuate in faza de cercetare sunt recunoscute in profit sau pierdere in perioada in care sunt suportate;
Cheltuielile suportate in timpul fazei de dezvoltare se capitalizata ca un activ necorporal daca sunt indeplinite anumite conditii.
Costul unei imobilizari necorporale trebuie evaluat la echivalentul pretului in numerar in cazul in care plata este amanata dincolo de termenele normale de creditare, astfel incat acordul este, in esenta, un aranjament de finanțare;
Orice diferenta dintre valoarea totala de plata si echivalentul pretului in numerar este recunoscut in profit sau pierdere pe parcursul perioadei de creditare drept cheltuiala cu dobanda daca nu este capitalizata in conformitate cu CAS 17 – Costurile indatorarii;
In conditii normale, tratamentul ar fi la fel ca si in vechiul PRC GAAP. Cu toate acestea, activele necorporale trebuie evaluate la valoarea justa in cazul in care valoarea prevazuta in contract sau acord nu este corecta;
Valoarea contabila a activului necorporal se aloca pe o baza sistematica si rationala pe durata de viata utila a activului – aceasta baza ar putea fi alta decat baza liniara;
Valoarea amortizarii poate fi inclusa in costul activelor corespunzatoare. Daca nu asa sunt incluse, valoarea trebuie sa fie recunoscuta in profit sau pierdere;
Valoarea reziduala poate fi presupusa a fi alta decat zero, in cazul in care sunt indeplinite anumite cerinte;
Activele necorporale cu durata de viata utila nedeterminata nu se amortizeaza;
Perioada de amortizare si metoda de amortizare pentru un activ necorporal cu o durata de viata determinata se revizuieste cel putin la fiecare sfarsit de exercitiu financiar;
Durata de viata utila a unei imobilizări necorporale cu o durata de viata utila nedeterminata se revizuieste periodic.
Investitii in cadrul asocierilor in participatie
Un acord comun este clasificat ca fiind ca un joint-venture sau o operatiune comuna. Orientari specifice sunt prevazute in tratamentele contabile pentru fiecare categorie;
Nu exista nici o recunoaatere separata a unui exces in costul investitiei initiale pentru interesul investitorului in valoarea justa a activelor nete identificabile investite la data achizitiei, si astfel de diferente nu pot fi amortizate;
In cazul in care costul investitiei initiale este mai mic decat interesul investitorului, diferenta este recunoscuta in profit sau pierdere. In plus, spre deosebire de vechiul PRC GAAP, aceasta diferenta este masurata cu referire la valoarea justa a activelor nete identificabile ale investitorului obtinute la data achizitiei;
In ceea ce priveste contabilitatea dupa data achizitiei, noul PRC GAAP este similar cu vechiul PRC GAAP in principiu. Cu toate acestea, spre deosebire de vechiul PRC GAAP, in cazul in care investitorul intocmeste situatii financiare consolidate, aceste situatii financiare consolidate sunt luate in considerare la aplicarea metodei punerii in echivalenta. De asemenea, la determinarea cotei investitorului din profitul sau pierderea sa , urmatoarele adaptari se efectueaza in conformitate cu noul PRC GAAP:
Investitorul trebuie sa recunoasca partea lui din profitul net investit sau pierderi dupa efectuarea ajustărilor adecvate, bazate pe valoarea justa a activelor identificabile investite la data achizitiei;
Profitul sau pierderea care rezulta din tranzactii intre investitor si o entitate asociata sau asocierea in participatie sunt eliminate in masura interesului pentru care sa investit, inainte de a recunoaste venituri din investitii sau pierderea. Daca pierderile rezultate din tranzactiile intre investitor si investitia sa sunt considerate ca pierderi din depreciere in conformitate cu CAS 8-Deprecierea activelor, valoarea trebuie sa fie recunoscuta pe deplin;
In cazul in care societatea in care sa investit foloseste alte politici contabile decat cele ale investitorului, ajustarile se efectueaza pentru a se conforma cu politicile contabile din informatiile financiare ale societatii in care sa investit cu cele ale investitorului, si veniturile din investitii sau pierderile trebuie recunoscute pe baza informatiilor financiare ajustate;
Investitorul recunoaste pierderile nete ale societatii in care sa investit in masura in care valoarea contabila a investitiei de capital pe termen lung, impreuna cu orice interese pe termen lung, care au forma si substanta fac parte din investitia neta a investitorului, se reduc la zero, cu exceptia cazului in care investitorul si-a asumat obligatii de a finanta pierderilor suplimentare.
Active financiare si raspunderea financiara
O intreprindere clasifica activele financiare si datoriile financiare in diferite categorii, in functie de scopul de a detine activele sau asumare a pasivelor, precum si clauzele contractuale specifice:
Active financiare la valoarea justa prin profit sau pierdere;
Pastrare pana la scadenta;
Imprumuturi si creante;
Disponibilitatea pentru vanzare a activelor financiare.
Datoriile financiare sunt clasificate in doua categorii:
Datorii financiare la valoarea justa prin profit sau pierdere;
Alte datorii financiare.
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, activele financiare sunt masurate dupa cum urmeaza:
Activele financiare clasificate la valoarea justa prin contul de profit sau pierdere se masoara la valorile juste, si modificarile acestora sunt recunoscute in profit sau pierdere;
Activele financiare disponibile pentru vanzare sunt, in general, evaluate la valoarea lor justa, si schimbările acestora (cu exceptia pierderilor din depreciere si a castigurilor din schimb valutar si pierderi din active financiare monetare) sunt recunoscute initial in rezerva de capital; si apoi eliminate din capitaluri proprii in profit sau pierdere atunci cand investitia este derecunoscuta. Pierderile din depreciere si castigurile din schimbul valutar si pierderile din active financiare monetare sunt recunoscute in profit sau pierdere atunci cand acestea apar;
Investitiile si împrumuturile pastrate pana la scadenta si creantele se masoara la costul amortizat utilizând metoda dobanzii efective.
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, datoriile financiare sunt masurate dupa cum urmeaza:
Datoriile financiare clasificate la valoarea justa prin contul de profit sau pierdere se masoara la valorile juste, si modificarile in acesta sunt recunoscute in profit sau pierdere;
Alte datorii financiare trebuie evaluate la costul amortizat utilizand metoda dobanzii efective.
Pentru riscurile la care sunt expuse instrumentele financiare (inclusiv riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de rata a dobanzii si riscul valutar), o intreprindere trebuie sa prezinte informatii detaliate, dar fara a se limita la analiza de risc si analiza de sensibilitate;
Deprecierea activelor
Fondul comercial care rezulta intr-o combinare de intreprinderi si active necorporale cu durata de viata utila nedeterminata va fi testat pentru depreciere la fiecare sfarsit de an financiar, indiferent daca exista vreun indiciu ca activul poate fi depreciat sau nu;
Un activ necorporal care nu este disponibil pentru utilizare trebuie sa fie testat pentru depreciere anual;
Conform noilor reglemetari ale PRC GAAP, un "grup de active" este cel mai mic grup identificabil de active care genereaza intrari de numerar care sunt in mare masura independente de intrările de numerar generate de alte active sau grupuri de active. Prin urmare, conceptul de "grup de active" este la fel ca "unitate generatoare de trezorerie" in conformitate cu IFRS;
Testele de depreciere pentru activele companiei si a fondului comercial se efectueaza in colaborare cu grupurile de active sau cu grupurile de active la care sunt imputabile;
Odata ce o pierdere din depreciere este recunoscuta, aceasta nu va fi reluata intr-o perioada ulterioara;
Activele si datoriile contigente
In plus, noul PRC GAAP ofera indrumari explicite privind contabilizarea contractelor oneroase executorii, astfel incat o prevedere va fi recunoscuta atunci cand un contract executoriu devine un contract oneros si obligatia care decurge din contractul oneros indeplineste anumite cerinte;
Criteriile de recunoastere a unei dispozitii este similara cu cea din vechiul PRC GAAP. In plus, se ofera indrumari explicite privind contabilizarea costurilor de restructurare, astfel incat o prevedere va fi recunoscuta atunci cand exita o obligatie de a restructura;
Instrumente de capitaluri proprii
Un instrument financiar este clasificat ca fiind instrument de capitaluri proprii in cazul in care evidentiaza un interes rezidual in activele unei entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale. Pe această baza, instrumentul este un instrument de capitaluri proprii daca, si numai daca, urmatoarele doua conditii sunt indeplinite:
Instrumentul nu include nicio obligatie contractuala de a livra numerar sau un alt activ financiar catre o alta intreprindere, si nici de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o alta intreprindere in conditii care sunt potential nefavorabile pentru emitent;
Instrumentul va fi sau poate fi decontat in propriile instrumente de capitaluri proprii ale emitentului in viitor.
La nivel de venituri intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Principiile sunt similare cu vechiul PRC GAAP in general, cu exceptia faptului ca in cazul in care pretul contractului (primit sau creanta) nu este la valoarea justa. In astfel de cazuri, veniturile sunt recunoscute la valoarea justa a bunurilor livrate sau serviciilor prestate;
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, venitul va fi recunoscut la valoarea justa a contra prestatiei primite sau de primit;
Diferenta dintre valoarea nominala a contra prestatiei si valoarea sa justa se amortizeaza pe perioada contractului sau acordului folosind metoda dobanzii efective si se crediteaza in profit sau pierdere pentru fiecare perioada ca venituri din dobanzi;
La nivel de beneficii ale angajatiolor intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Se clasifica beneficiile angajatilor in urmatoarele patru categorii si se ofera principii contabile specifice:
beneficiile angajatilor pe termen scurt;
beneficii post-angajare;
compensatii pentru incetarea contractului;
alte beneficii pe termen lung.
Noul PRC GAAP ofera principii generale privind tratamentele contabile pentru beneficiile angajatilor pe termen scurt, si ofera indrumari explicite pentru beneficii nemonetare, absente platite, planuri, etc.
Noul PRC GAAP clasifica beneficiile post-angajare in planuri de contributii determinate si planuri de beneficii determinate, si ofera indrumari explicite pentru recunoasterea si evaluarea obligatiilor pentru planurile de beneficii determinate;
Compensatiile pentru incetarea contractului care nu se asteapta sa fie solutionate in intregime inainte de douasprezece luni de la sfarsitul perioadei de raportare anuala ar trebui sa fie impartite in planuri de contributii determinate si planuri de beneficii determinate si sa fie contabilizate separat.
La nivel de subventii guvernamentale intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Subventiile guvernamentale aferente veniturilor:
Un garant care compenseaza intreprinderea pentru cheltuieli sau pierderi care urmeaza sa fie efectuate in perioadele ulterioare sunt recunoscute initial ca venit amanat si recunoscute in profit sau pierdere in aceleasi perioade in care sunt recunoscute cheltuielile;
Un garant care compenseaza intreprinderea pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate sunt recunoscute in profit sau pierdere imediat;
O subventie guvernamentala legata de un activ trebuie recunoscuta initial ca venit amanat si amortizat in profit sau pierdere pe o baza liniara pe durata de viata utila a activului;
Fonduri speciale, precum ajutoarele pentru investitii alocate de catre guvern, sunt tratate ca aporturi de capital si nu sunt considerate subventii de capital, daca acestea sunt clar definite ca facand parte din “rezerva de capital”;
La nivel de impozit pe venit intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Impozitul pe venit trebuie contabilizat folosind metoda “echilibrul balantei de verificare”. Conform acestei metode, un activ sau o datorie este recunoscuta pe baza diferentelor temporare dintre valoarea contabila a unui activ sau a datoriei si baza sa fiscala, atunci cand sunt indeplinite criteriile relevante. Cheltuiala cu impozitul pe venit este inclusa in profitul sau pierderea perioadei curente si miscari ale activelor si pasivelor privind impozitul amanat (cu exceptia cazului in aceste miscari se refera la elemente luate direct in capitalurile proprii, in cazul in care miscarea este, de asemenea, luata direct in capitalurile proprii).
La nivel de cheltuieli de exploatare intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, cheltuielile efectuate in cursul perioadei de pornire sunt suportate de profitul sau pierderea exercitiului curent.
La nivel de probleme specifice intre vechiul si noul PRC GAAP exista urmatoarele diferente:
Contracte de leasing
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, costurile directe initiale suportate de locatar se adauga la valoarea recunoscuta pentru activul in leasing;
Costurile directe initiale suportate de locator sunt incluse in evaluarea initiala a creantelor de leasing financiar si, prin urmare va reduce cantitatea de venituri recunoscute pe durata contractului de leasing;
Locatarul trebuie sa recunoasca cheltuieli de finantare din perioada folosind metoda dobanzii efective.
Schimburi de active nemonetare
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, metoda de contabilizare variaza in functie factorul existentei tranzactiei de schimb si de continutul comercial al acesteia:
Cand un schimb de active nemonetare indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, costul activului primit se masoara la valoarea justa plus orice taxe aferente, precum si diferenta dintre valoarea justa si valoarea contabila a activului, care trebuie recunoscuta in profit sau pierdere:
Tranzactia de schimb are continut comercial;
Valoarea justa fie a activului primit, fie a activului cedat poate fi evaluata in mod credibil.
In cazul in care un schimb de active nemonetare nu indeplineste ambele conditii prevăzute mai sus, costul activului primit se masoara la valoarea contabila a activului plus orice taxe aferente, si castigul sau pierderea nu trebuie sa fie recunoscute.
Restructurarea datoriei
O restructurare a datoriilor este definita ca un eveniment in care un debitor se afla in dificultate financiara si un creditor acorda o concesie debitorului in conformitate cu un acord mutual sau unei hotarari judecatoresti;
Orice exces de valoare contabila a datoriei fata de numerar, alte active sau capitalul transferat, trebuie recunoscuta in profit sau pierdere ca un castig privind restructurarea datoriilor. De asemenea, acest castig privind restructurarea datoriilor este măsurat cu referire la valoarea justa a activelor nemonetare transferate si valoarea justa a capitalului subscris creditorului (mai degraba decat valoarea lor contabila).
Atunci cand o restructurare a datoriilor implica modificarea altor termeni, diferenta dintre valoarea contabila a datoriei fiind restructurata si valoarea justa a datoriei restructurate vor fi recunoscute in profit sau pierdere ca castigul pe restructurarea datoriei;
Activele nemonetare sau participatiile in capitalurile proprii primite intr-o restructurare a datoriei trebuie sa fie recunoscuta la valoarea justa. Diferenta dintre valoarea contabila a creantei sa fie restructurata si valoarea justa a activelor nemonetare sau interesele de capital primite trebuie recunoscute in profit sau pierdere;
Atunci cand o restructurare a datoriilor implica modificarea altor termeni, creditorul va utiliza valoarea justa a restructurarii primite, ca valoare contabila a creantei. Orice diferenta dintre valoarea contabila a creantei si valoarea justa a creantei restructurate vor fi recunoscute in profit sau pierdere.
Partile afiliate
Noul PRC GAAP extinde domeniul de aplicare al părtilor afiliate. De exemplu, doua asociatii in participatiune controlata in comun de aceeasi parte, sunt considerate ca fiind parti afiliate;
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, personalul de conducere cheie ale companiei-mama si membrii ai familiei lor sunt considerati ca fiind legati de intreprindere;
Raportarea pe segmente
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, toate intreprinderile care adopta noul PRC GAAP sunt obligate sa respecte CAS 35 – Raportarea pe segmente;
Spre deosebire de vechiul PRC GAAP, segmentele raportabile sunt identificate si dezvaluite pe baza segmentelor operationale astfel cum sunt definite in cadrul intreprinderii.
4. Armonizare si convergenta contabila in China
4.1. Ce reprezinta convergenta contabila si care sunt beneficiile ei
“Convergenta” reprezinta un proces dinamic de a atinge un nivel acceptabil de consistenta cu standardele internationale de raportare financiara (IFRS) in ceea ce priveste principiile contabile si substanta tranzactiilor economice. Ea nu reprezinta neaparat o adoptare si aplicare directa, sau o traducere mot-a-mot a IFRS. In plus, un numar limitat de tranzactii cu un accentuat specific local pot fi mai bine interpretate prin prisma unor reglementari diferite fata de cele existente in standardele internationale; de exemplu pentru prezentarea informatiilor privind partile afiliate sau in cazul reversarii deprecierii activelor, CASC a considerat ca abordarea IFRS nu este in conformitate cu circumstantele intalnite in China si au ales o abordare usor diferita. Astfel, chiar daca s-a atins un grad ridicat de convergenta, va exista un mic decalaj intre cele doua sisteme, dar care va fi acceptat in conditiile in care aceste diferente vor fi justificate intr-un mod rezonabil de CASC.
Odata ce convergenta sistemelor locale la IFRS au devenit un trend la nivel international, economia chineza poate beneficia de pe urma apropierii substantiale de aceste standarde. Situatiile financiare ale societatilor listate pe bursa chineza vor fi mult mai usor intelese de investitori, va exista o transparenta mai mare, ridicand astfel gradul de incredere al partilor interesate (investitori, organisme de reglementare, finantatori si opinia publica in general).
Data fiind recenta dezvoltare a Chinei si atingerea unui statutului de forta economica mondiala, foarte multi investitori si magnati siau indreptat atentia spre piata chinezeasca, considerata una cu un mare potential de crestere. Convergenta contabilitatii chizezesti cu IFRS devine asadar un pas important in procesul de internationalizare si expunere la nivel global a mediului de afaceri chinez.
Convergenta se atinge prin integrare, adica folosirea aceleiasi metode contabile pentru aceeasi tranzactie economica in diferite jurisdictii. De asemenea, convergenta presupune inlaturarea in timp a diferentelor existente. In orice caz, asa cum am mai mentionat, trebuie luate in considerare si caracteristicile fiecarei tari. Astfel convergenta va rezulta in final in atingerea unui nivel ridicat de similitudini, acceptand existent unor diferente minore.
Planul de realizare a convergentei contabile chineze cu IFRS este prezentat in Figura 1.
Astfel, emiterea de noi standarde va avea diferite influente pozitive sau negative, asupra profesiei contabile si a utilizatorilor de informatii financiar-contabile. Influentele pozitive includ impactul activ al piatei de capital, profitul din investitiile straine, impozitarea persoanelor fizice, cresterea calitatii rapoartelor financiare, cresterea corectitudinii in economia de piata, etc.
Prin masurarea acestor influente, organismele de reglementare chineze vor putea compara rezultatele obtinute cu cele asteptate inainte de implementare, pentru a concluziona in ce masura procesul de convergenta sia atins obiectivul. In caz contrar vor trebuie intetite eforturile de adaptare a standardelor contabile pana cand se vor atinge obiectivlele asteptate.
Figura 1.- Realizarea standardelor de contabilitate convergente cu IFRS
Sursa: International Journal of Business and Management (Vol. 5, Nr. 4, Aprilie 2010)
4.2. Similitudini intre Noul PRC GAAP si IFRS
Desi CAS 2006 nu reprezinta o traducere literala a IFRS, acestea urmeaza in esenta aceleasi principii contabile. In plus, aceste standarde interpreteaza tratamente contabile pentru anumite tipuri de tranzactii care adesea au loc in mediul de afaceri chinez (ex: combinari de companii aflate sub control comun), precum si anumite aspecte de contabilitate specifice industriei, cum ar fi cea a extractiei de petrol si gaze naturale.
Cel mai direct mod de a surprinde convergenta Noului PRC GAAP cu IFRS este evidentierea corelatiei directe intre standardele emise de cele doua sisteme pentru diversele categorii si clase patrimoniale, pentru principia contabile si de prezentare a informatiilor financiare s.a.m.d. In tabelul de mai jos este prezentata o paralela intre cele doua seturi de standarde. Se evidentiaza faptul ca exista o relatie 1:1 pe majoritatea elementelor incluse in aceste standarde:
Tabel nr.1. Componenta in paralel a celor doua seturi de standarde
Sursa: XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX
Dupa cum se poate vedea, Noul PRC GAAP oglindeste in mare masura, atat ca structura precum si prin prisma continutului, principiile si sistemul standardelor international de raportare financiara. De asemenea, majoritatea practicilor si principiilor contabile sunt similare. Cea mai buna metoda de comparare este asadar prezentarea diferentelor dintre cele doua standard, aspect tratat in capitolul urmator.
4.3. Diferente intre Noul PRC GAAP si IFRS
Chiar daca CAS 2006 a realizat intr-o proportie substantial convergenta sistemului contabil catre IFRS, exista cateva aspecte aditionale, cauzate de circumstantele specifice economiei chineze, care pot duce la cateva diferente fata de principiile emise de standardele internationale.
Fiind o natiune cu o economie emergenta, China prezinta, in comparatie cu tarile dezvoltate, diferente majore pe plan legislativ, cultural sau economic. Astfel, din perspectiva procesului de convergenta contabila vor exista de asemenea diferente cauzate de urmatoarele categorii:
Mediul economic
Mediul economic reprezinta un element impotant care influenteaza convergenta standardelor de contabilitate din China, intrucat economia de piata socialista a Chinei, bazata pe proprietate publica, este in mare masura diferita de modelele economice ale tarilor occidentale. Comparativ cu tarile dezvoltate, cu o economie de piata matura, economia de piata a Chinei se afla inca intr-o perioada elementara de dezvoltare, supervizare si alocarea de resurse, prin urmare aflandu-se intr-o perioada continua de stabilire de strandarde contabile. Spre exemplu, Combinarile de intreprinderi, perezentate in standarde, fac referire atat la combinari de intreprinderi aflate sub control comun cat si la cele fara control comun, cele aflate sub control comumun nefiind incluse in standardele international de contabilitate. Aceasta se datoreaza faptului ca intreprinderile de stat chineze se afla sub controlul universal al SASAC, cu sistemul economic bazat pe proprietate publica. In plus, piata actiunilor nu este suficient de matura pentru a ajunge la o valoare justa. Cu toate acestea, in cele mai multe dintre combinarile de intreprinderi sunt implicate cele aflate sub control comun.
Mediul legislativ
In China, standardele si sistemele contabile sunt stabilite si emise de catre Ministerul de Finante, avand character obligatoriu. Toate intreprinderile trebuie sa pregateasca si sa prezinte raportari financiare in conformitate cu sistemul de contabilitate universal, punandu-se accent mai putin pe politici contabile si rationamentul professional al contabililor. De exemplu, Standardele Contabile (Business Accounting Standards) – Standardele de Baza apartin sistemului de drept si celui de reglementare a standardelor, avand putere de lege. Cu toate acestea, cele mai multe tari occidentale, inclusiv Marea Britanie si Statele Unite al Americii apartin sistemului de drept si urmeaza jurisprudenta. Dar, ei se bazeaza mai mult pe rationamentul profesional al contabililor in ceea ce priveste compararea si interpretarea normelor juridice.; ei tind sa respecte regulile contabile, inclusiv prelevanta economicului asupra juridicului, masurarea si calcularea valorii juste, masurarea fluxului de numerare viitor, si asa mai departe. Aceste aspecte au condus la diferentele existente intre PRC GAAP si IFRS, privind dreptul de folosinta al terenulrilor, pensii si beneficiile angajatilor.
Mediul cultural
Datorita structurii integrate de putere sociala in cultura traditionala chineza, oamenii au un simt adanc inradacinat al ierarhiei privind conceptele de superioritate si inferioritate, sunt obisnuiti sa urmeze vointa superiorului, sa actioneze in conformitate cu legile, reglementarile si sistemele, astfel formand o forma standard de system contabil cu caracteristici chineze. Avand in vedere baza istorica si culturala a Chinei, oamenii sunt foarte traditionali, au un simt scazut al creativitatii si dezvoltarii de relatii interpersonale, ceea ce conduce la un esec al contabililor de a aborda decisiv si de a face fata aspectelor noi. Acestia sunt mai degraba pregatiti sa accepte principii contabile sigure si conservatoire si sa fie precauti in calculi contabile si prezentare de informatii. In mod contrar, influntate de cultura occidentala, majoritatea standardelor internationale de contabilitate stabilite si publicate, fac referire la cateva prnicipii contabile, lasandu-le o flexibiltate de interpretare in cadrul standardului in ceea ce priveste anumite calculi si interpretari contabile specifice.
Calitatea si pregatirea angajatilor
O alta diferenta intre China si tarile occidentale se afla in existent unor utilizatori diferiti de informatii contabile. Calitatea profesionala a contabililor chinezi trebuie imbunatatita, pentru ca au o calitate de ansamblu slaba si o lipsa de capacitate necesara rationamentului professional. In plus, cu modificarile constant in sistemul si standaedele contabile din ultimii ani, nu au sufficient timp pentru a absorbi si intelege aceste noi cunostinte, provocand dificultati in executarea standardelor contabile. Prin urmare, cand vine vorba de coordonare contabila international, ar trebui sa se aiba in vedere rezolvarea unor serii de probleme cauzate de diferentele existente intre mediile dintre China si tarile occidentale.
Asa cum am mentionat mai sus, desi Noul PRC GAAP a ajuns la o convegenta substantiala cu IFRS, nu se poate spune ca politicile contabile adoptate de IFRS corespund in toate cazurile cu cele din noul PRC GAAP sau invers, ca situatiile financiare pregatite sub PRC GAAP vor fi 100% adecvate pentru consolidare cu situatiile financiare ale firmei mama din alte tara care aplica IFRS.
In linii mari, diferentele dintre noul PRC GAAP si IFRS se datoreaza urmatoarelor aspecte:
anumite optiuni sunt premise sun IFRS, dar nu si sub noul PRC GAAP;
noul PRC GAAP contine cerinte specific privind anumite aspect intalnite in China, care nu sunt mentionate in IFRS;
poate exista un decalaj de timp in aplicarea specifiatiile IFRS si cele din noul PRC GAAP; in general, amendamentele IFRS pot fi adoptate mai repede decat data efectiva de aplicare;
Cu alte cuvinte, anumite tratamente contabile adoptate sub noul PRC GAAP ar putea fi doar optionale sub IFRS. Ca rezultat, e posibil ca anumite politici adoptate in conformitate cu IFRS sa nu fie acceptate sub noul PRC GAAP, si invers, politici adoptate sub obligatia specifica standardelor chineze sa nu corespunda cu prevederile contabile adoptate de grupul mama.
Astfel, sucursalele din China ale corporatiilor straine vor trebui sa fie atente atunci cand iau decizii legate de pregatirea situatiilor financiare, daca aspectele pregatite in conformitate cu PRC GAAP pot fi folosite in mod direct in situatiile financiare ale grupului, sau daca prevederile politicilor contabile ale firmei mama pot fi copiate si folosite local in conformitate cu noul PRC GAAP.
Anumite optiuni sunt permise sub IFRS dar nu si sub noul PRC GAAP
Pentru a creste gradul de comparabilitate intre situatiile financiare ale diverselor intreprinderi, noul PRC GAAP reduce optiunile de aplicare a anumitor politici contabile comparative cu permisivitatea IFRS.
De exemplu, sub IFRS sunt permise atat metoda costului de achizitie cat si metoda reevaluarii la valoarea justa pentru elemente de imobilizari corporale detinute pentru uz propriu, pe cand sub noul PRC GAAP se admite doar metoda costului. Daca o societate straina cu subsidiara chineza foloseste dor metoa reevaluarii la valoarea justa sub IFRS, vor exista diferente intre situatiile financiare ale acestei societati care isi prezinta situiatiile financiare sub IFRS si situatiile financiare pregatite in China conform noul PRC GAAP.
Noul PRC GAAP contine cerinte specifice pentru anumite aspecte inalnite frecvent in China si care nu sunt tratate sub IFRS
De exemplu, pentru o combinae de intreprinderi aflate sub control comun, noul PRC GAAP permite ca singura metoda de contabilizare metoda intereselor comune (inclusiv retratare situatiilor financiare comparative), in timp ce sub IFRS sunt premise tratamente contabile alternative, cum ar fi metodade reportare (fara retratarea situatiilor financiare comparative) sau metoda achizitiei, intrucat IFRS nu impune o anumita regula specifica.
Daca o firma mama de peste hotare adopta o metoda contabila in conformitate cu iFRS, care nu este in conformitate cu prevederile noului PRC GAAP (ex: aplica metoda achizitiei pentru toate combimnarile de afaceri), intervin diferente intre situatiile financiare pregatite sub noul PRC GAAP fata de cele prezentate sub IFRS.
Anumite cerinte specifice sub IFRS pentru situatii intalnite mai rar in China sunt tratate la nivel mai putin detaliat in noul PRC GAAP
Un exemplu ar fi planurile de plati pe baza de actiuni. In timp ce IFRS contine prevederi legate de prestarile de sevicii similare cu ce se gaseste in IFRS 2, noul PRC GAAP nu acopera aceste tratamente contabile privind operatiunile de plata pe baza de actiuni, intrucat aceste aspecte sunt intalnite foare rar in China.
Aceste aspecte pot fi intalnite de subsidiara chineza fie la consolidarea situatiilor financiare, fie, mai rar, in inregistrarea tranzactiilor proprii pe teritoriul Chinei. In acste situatii, noul PRC GAAP nu permite aplicarea directa a IFRS pentru aspecte neacoperite de noul PRC GAAP, si prin urmare subsidiara nu poate aplica politicile contabile de grup ale societatii mama. In schimb, societatea va trebui sa determine daca aceste politici de grup sunt sau nu contradictorii cu principiile noului PRC GAAP si a rpracticilor contabile din China si daca e cazul sa se consulte cu Ministerul de Finante chinez daca politicile de grup pot fi acceptate si aplicate.
Singura exceptie la cerintele mentionate mai sus acceptate de noul PRC GAAP sunt legate de situatiile in care o companie mama din China pregateste situatii financiare consolidate. Daca o subsidiara de a ei de peste hotare intreprinde tranzactii neacoperite de prevederile legislative din China, societatea mama poate include sumele inregistrate de societatea fiica sub reglementari IFRS in situatitile financiare consolidate ale grupului, in cazul in care tratamentul contabil aplicat de subsdiara e in conformitate cu prevederile de baza din CAS-Standardul de baza.
Poate exista un decalaj de timp in aplicarea specifiatiile IFRS si cele din noul PRC GAAP, in general amendamentele IFRS pot fi adoptate mai repede decat data efectiva de aplicare
Dupa emiterea unui nou standard IFRS sau a unor amendamente la standardele existente, de obicei Ministerul Finantelor va lua in considerare situatia economica din acel moment si va solicita parerea mediului de afaceri inainte de a decide cum sa iplementeze aceste schimbari in noul PRC GAAP.
De exemplu, a fost permisa o aplicare mai devreme pentru IFRS 10-Situatii financiare consolidate, emis in 2011 dar cu character obligatoriu incepand cu 1 ianuarie 2013. Amendamentele in oglinda din sistemul contabil chinez prin CAS 33-Situatii financiare consolidate (revizuit in februarie 2014) sunt introduse cu character obligatoriu incepand cu 1 iulie 2014.
Societatile din strainatate au fost incurajate sa aplice standardele cat mai devreme. Astfel, in cazul in care o astfel de societate aplica IFRS 10 incepand cu anul 2013, situatiile financiare pentru acel an ale unei subsidiare din China vor fi diferite fata de cele ale grupului pentru ca in China inca nu au fost adoptate noile prevederi.
In tabelele de mai jos sunt evidentiate situatii in care societati care ar aplica IFRS ar trebui sa aiba tratament diferit sub Noul PRC GAAP, zone in care investitorii straini trebuie sa acorde o atentie sporita. Diferentele prezentate sunt o selectie a principalelor aspecte legate de situatiile financiare pregatite la data de 31 Decembrie 2014 (deci sunt valabile pentru consolidarile facute pentru aceasta perioada contabila). Ar trebui semnalat faptul ca ambele seturi de standard se modifcia intr-un ritm destul de accelerat si astfel societatile financiare trebuie sa se asigure in mod constant ca aplica standardele in mod corect.
Prezentarea situatiilor financiare
Tabel nr. XX
Situatii financiare consolidate
Investitii in subsidiare (Situatii financiare separate)
Tabel nr.
Elemente de bilant
Tabel nr.
Aici o sa ma gandesc sa mai introduc ceva diferente, dar nu forma tabelara.
4.4. Aspecte generale ale procesului de convergenta la IFRS
Dupa cum reiese si din aspectele prezentate mai sus, China a relizat in ultimul deceniu pasi foarte importanti care i-au aliniat standardele contabile la cele internationale. Diferentele inregistrate in momentul de fata sunt destul de putine si cu impact pe diverse aspect specifice; acest nivel de diferentiere se intalneste si in cazul altor tari din Europa care – in plin process de armonizare – nu au realizat o convergenta perfecta la IFRS.
De asemenea, diferentele se diminueaza de la un an la altul, ca urmare a modificarilor permanente existente in cele doua seturi de standard si a directiei generale adoptate de Ministerul Finantelor din China de a adapta cat mai multe tratamente la cele folosite in mod uniform de catre toate celellalte mari puteri. De exemplu, in perioada mai-iulie 2014, IASB a emis IFRS 15 – Venituri din contracte cu clienti si IFRS 9 – Instrumente financiare, cu aplicare de la 1 Ianuarie 2017 si respectiv 2018. Ambele standarde se asteapta a fi incorporate in Noul PRC GAAP, astfel ca diferentele existente in prezent intre IAS-uri si CAS-uri pe aspecte legate de recunoastere d evenituri si respectiv instrumente financiare sa nu mai existe intr-un orizont de 3-4 ani de acum inainte.
Provocarea cea mai mare va fi bineinteles adaptarea la un sistem bazat pe principii, care solicita folosirea de catre specialist a unor judecati si rationamente proesionale in mod constant, corect si eficient. Pentru a se putea obisnui, specialistii vor avea nevoie de training, va trebui crescut nivelul de intelegere a aspectelor legate de eticia profesionala, iar norme si ghiduri supliemnatare vor trebui emise pentru a ajuta ca principiile sa functioneze si din punct de vedere operational. In plus, intreaga comunitate va trebui sa isi assume responsabilitatea de a emite judecati, dar si de a accepta judecatile altora.
Toate partile implicate din comunitatea chineza au recunoscut si acceptat barierele si dificultatile existente si au adresat cu determinare toate problemele care au intervenit pentru a reusi in demersurile de convergenta. Date fiind aceste aspect, eforturile depuse de autoritati dar si de partile implicate in procesul de armonizare si de convergenta a Chinei au fost remarcabile, aspect recunoscut de specialistii internationali.
5. Concluzii
Factorul decisiv care a impins schimbarea setului de de standarde contabile chineze a fost cresterea economica rapida a Chinei, care intr-o perioada relativ scurta (circa 30 de ani, de la mijlcoul anilor 80 pana in prezent) a reusit sa atinga un statut de superputere mondiala, alaturi de state precum SUA, Rusia, Germania sau Japonia.
Limitarile sistemului contabil vechi au fost repede expuse in momentul in care ele au fost comparate cu cele folosite de companiile occidentale. Guvernul chinez a inteles ca e nevoie de un grad ridicat de credibilitate a informatiilor financiare prezentate de companiile ce aplica standardele locale pentru a putea fi aceptate si integrate in circuitul global. Fara acestea, Bursele din China nu ar fi putut capata o dimensiune internationala, din vreme ce veniturile, cheltuielile si profiturile aratate de companiile locale erau cu totul altele decat daca ar fi fost masurate prin standardele aplicate si cumoscute pe pietele internationale de comunitatea financiara mondiala.
A inceput astfel un process foarte dificil, dar care a fost extrem de bine gestionat de China, care intr-o perioada de doar 10 ani a reusit sa alinieze majoritatea aspectelor importante, avand creata platforma care uneste China de comunitatea international din punct de vedere indicatori financiari, cu posibilitatea practica de a reusi sa elimine in timp intr-o masura tot mai mare diferentele existente.
6. Bibliografie
Christopher Nobes, Robert Parker, Comparative International Accounting, Editia 10, Pearson Education Limited, 2008;
C. Roberts, P. Weetman, P. Gordon, International Financial Reporting – A Comparative Approach, Editia a III-a, Pearson Education Limited, 2005;
Feleagă, N., Sisteme contabile comparate, contabilitătile anglo-saxone, Vol. I, Editia a doua, Editura Economică, Bucuresti, 1999;
Mihai Ristea, Lavinia Olimid, Daniela Artemisa Calu, Sisteme contabile comparate, Editura CECCAR, Bucuresti, 2006;
Neculai Tabara, Emil Horomnea, Mirela-Cristina Mircea, Contabilitate Internationala, Editia a-II –a Ed. Tipomoldova, Iasi 2010;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Armonizare, Tranzitie Si Convergenta Contabila In China (ID: 110140)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.