Ariile Protejate din Judetul Bihor

Analele Universității din Oradea, Fascicula Protecția Mediului _ Vol. XXIV, 2015

Ariile protejate din județul Bihor (RO),

între dezideratele UE și realitatea din teren.

Cazul rezervației naturale Pârâul Peța

Linc Ribana, Stașac Marcu*

* University of Oradea, Faculty of Environmental Protection, Gen. Magheru st., no.26, 410048,

Oradea, Romania, e-mail: [anonimizat]

Abstract

Unul dintre pașii realizați de România în procesul de aderare la UE a fost implementarea Rețelei Natura 2000, participând astfel la consolidarea sistemului european de arii protejate. În acest context, în județul Bihor a crescut suprafața și numărul ariilor protejate, astfel că, în prezent, aici sunt 64 de arii protejate care acoperă 30 867 ha (0,4% din suprafața județului), din care două parcuri naturale și 62 de rezervații naturale de interes național (26 de rezervatii sunt incluse în Parcul Natural Apuseni și una în Parcul Natural Cefa). Acestora se adaugă 13 rezervații de interes județean și 37 situri Natura 2000. La nivel teoretic, statisticile acestea sună bine, însă realitățile din teren contrazic teoria. De exemplu, ariile naturale nu sunt (re)cunoscute la nivel local: frecvent, comunitățile locale nu știu de existența acestor arii protejate (îndeosebi de siturile Natura 2000) sau au o atitudine negativă, deoarece consideră (îndreptățit sau nu) că sunt împiedicați să obțină venituri de pe propriile terenuri.

În ceea ce privește rezervația naturală Pârâul Peța, România riscă declanșarea procedurii de infringement, deoarece la momentul prezent ecosistemul lacului termal este compromis, datorită unui cumul de agresivități umane asupra acestuia. Dar, în fruntea listei intruziunilor umane din acest areal protejat, se regăsește exploatarea intensivă a rezervorului geotermal cretacic care furnizează apa termală necesară funcționării stațiunilor balneare Băile Felix (de interes național) și Băile 1 Mai (de interes local), dar totodată asigură și habitatul a trei specii endemice supraviețuitoare perioadei glaciare (nufărul termal, roșioara termală, melcul termal).

Key words: arii protejate, Natura 2000, pârâul Peța, exploatare ape termale

INTRODUCTION

În anul 1992, la nivelul Uniunii Europene a fost înființată rețeaua Natura 2000, prin adoptarea a două directive: Habitate (92/43 EEC) și Păsări (79/409 EEC) în scopul diminuării fragmentării habitatelor naturale. Rețeaua Natura 2000 reprezintă instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural pe teritoriul Uniunii Europene, iar statele membre au obligația de a iniția sau continua investițiile în infrastructură, activități, personal și/sau instituții. În realizarea acestor deziderate sunt necesare o serie întreagă de activități, cum ar fi: elaborarea planurilor de management; refacerea habitatelor; măsuri active de management; monitorizarea speciilor; încurajarea activităților tradiționale și prietenoase cu mediul (activități de creștere a animalelor, pășunatul, cositul, cultivarea terenurilor etc). Prin intermediul legislației europene sunt stabilite speciile de floră și faună care trebuie protejate prin siturile Natura 2000, de asemenea sunt promovate activitățile de dezvoltare durabilă care permit conservarea speciilor, dar și protejarea intereselor locuitorilor (Baltag, Șt. E., Pocora, V., 2001).

Implementarea rețelei de arii protejate Natura 2000 în România a fost unul din pașii importanți în procesul de preaderare la UE. Dacă la începutul anului 2007, în categoria ariilor protejate era inclusă circa 8% din suprafața României, în 2009 suprafața acestor arii protejate a crescut la peste 19%, consecință a desemnării siturilor Natura 2000 (formate din SCI – Sites of Community Interest, SPA- Special Protection Areas), iar în 2015 acestea acoperă 23% din suprafața României. Conform site-ului Ministerului Mediului, la nivel european, România deține cel mai diversificat și valoros patrimoniu natural. Cea mai mare pondere o dețin rezervațiile naturale (48%), urmate de SCI (21%), monumente ale naturii (17%), SPA (8 %), rezervații științifice (4%) și parcurile naționale și cele naturale cu câte 1 % (fig. 1).

Fig.1. Distribuția ariilor protejate în sistemul național

(parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații științifice, rezervații naturale, monumente ale naturii)

Rețeaua națională de arii protejate preexistentă a fost integrată aproape în totalitate în noile structuri de protecție ale rețelei Natura 2000, iar locuitorii a căror terenuri se suprapun peste aceste arii protejate ar trebui să primească plăți compensatorii (pentru fermieri, proprietari de păduri etc) (HOTĂRÂRE privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru acordarea de compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase din 23 iul. 2015) și să fie scutiți de plata impozitului pe teren … dacă siturile au plan de management și măsuri de management adecvate și aprobate.

În acest context generos, din anul 2007, în județul Bihor a crescut vertiginos suprafața și numărul ariilor protejate (fig. 2), ocupând locul al doilea din țară, din acest punct de vedere, fiind depășit numeric doar de județul Alba. Suprafața ariilor protejate însumează cca 30 867 ha, ceea ce înseamnă peste 4 % din suprafața totală a județului Bihor (7 544 kmp). Cele mai extinse suprafețe sunt ocupate de rezervațiile naturale (54 %), urmate de siturile Natura 2000 (33 %), rezervațiile de interes județean (11 %) și parcuri naturale (2%) (fig. 2).

Fig. 3. Harta ariilor protejate în județul Bihor

(botanice, geologice, mixte, paleontologice, speologice, zoologice, Natura 2000 SCI, Natura 2000 SPA, parcuri naturale, unități teritorial administrative: comune)

Fig.3. Distribuția ariilor protejate în județul Bihor

(parcuri naturale, rezervații naturale, rezervații județene, Natura 2000)

Trebuie amintit faptul că din punctul de vedere al suprafețelor protejate, cea mai mare parte sunt incluse în Parcul Natural Apuseni (99%).

MATERIAL AND METHODS

Datele și informațiile obținute, în vederea elaborării acestei lucrări au fost partial obținute din consultarea arhivei și colecției revistei Nymphaea (unde se remarcă lucrările autorilor Marossy Ana, 1999, Danciu, V.M. 2004, 2006, 2007, Huza R. și colab., 2014 etc) coordonată de secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului Țării Crișurilor, prin amabilitatea domnului cercetător R. Huza, căruia îi mulțumim încă o dată pentru amabilitatea cu care ne-a oferit informații și consultări deosebit de utile. De asemenea, au fost consultate și alte studii bibliografice (inclusiv surse web) și cartografice corespunzătoare arealului studiat, dar am efectuat și investigații pe teren (observații directe, interviuri etc).

RESULTS AND DISCUSSION

Cu toate că la nivel teoretic lucrurile par a fi in regulă, totuși realitățile din teren contrazic puternic teoria. Astfel, s-a constatat existența unor suprapuneri ale SCI-urilor și SPA-urilor între ele (de exemplu ROSCI0062 Defileul Crișului Repede – Munții Pădurea Craiului se suprapune parțial cu ROSPA0115 Defileul Crișului Repede – Valea Iadului) sau acestea se suprapun peste parcuri naturale (cazul Parcului Natural Cefa).

O mare parte din aceste arii nu au planuri de management sau măcar regulamente de funcționare. Unele arii protejate nu au custode/administrator (cazul Parcului Natural Cefa, declarat în 2010 care nu a fost funcțional niciodată). În ariile unde există administratori sau custozi, aceștia asigură cu greu un minim de funcționalitate, deoarece în bugetul României nu se regăsesc alocate surse financiare pentru administrarea acestora, iar din surse proprii nu pot realiza planurile de management care implică costuri financiare ridicate și, nu în ultimul rând, nu toți custozii au experiența/calificarea necesară pentru realizarea acestora.

Totuși, din anul 2012, ca urmare a accesării unor fonduri europene, s-au făcut câțiva pași atât în direcția elaborării planurilor de management, cât și în cea a amenajării de infrastructuri de mediu. Astfel, în câteva situri Natura 2000 s-au realizat amenajări pentru vizitare (bornare perimetre, trasee tematice, materiale de informare, panouri informative, împrejmuri, turnuri de observare, centre de informare). Prin amenajări recente, au intrat într-un circuit turistic civilizat câteva peșteri din categoria celor protejate: Unguru Mare, Peștera cu Apă de la Vadu Crișului, Gălășeni, Meziad, Peștera cu Cristale din mina Farcu, cea mai veche amenajare turistică (din anul 1980) fiind la peștera Urșilor (modernizată ulterior).

Cu toate aceste măsuri (puține la număr, după părerea noastră), s-a creat o percepție generală negativă de „supraocrotire” din cauza integrării rezervațiilor existente în uriașele situri Natura 2000 (doar 8 arii protejate au rămas în afara acestor situri). De cele mai multe ori, locuitorii din aceste situri nu știu/ nu vor să știe de existența acestora (îndeosebi despre siturile Natura 2000). Apoi, aceștia au o atitudine ostilă/neutră, consideră (îndreptățit sau nu) că nu își pot exercita dreptul de proprietate asupra terenurilor ce le aparțin, deoarece sunt împiedicați să își lucreze pământurile, să exploateze pășunile, fânațele și, mai ales, pădurea și nu pot să construiască în aceste arii protejate.

Concluziile noastre, reieșite din studiul de teren nu sunt singulare, opinii asemănătoare se regăsesc într-un sondaj din 2013 din cadrul unui proiect derulat prin POS Mediu care, de fapt, scoate în evidență o stare generalizată la nivelul țării: – o mare parte dintre locuitorii din aceste arii nu știu nimic despre biodiversitate/ arii protejate și nu știu că locuiesc într-un sit natural protejat (72% !); – se remarcă o discrepanță majoră între așteptările oamenilor și eficiența politicilor de mediu; – dar, persoanele care știu despre rețeaua Natura 2000 apreciază utilitatea acesteia.

Și mai există voci autoritare care recunosc această situație: ” Faptul ca ariile protejate cuprind aproape 20% din suprafata Romaniei reprezintă o limită pentru multe proiecte de dezvoltare imobiliară și turistică, inițiate de investitori privați sau de autorități locale”

În județul Bihor, probleme serioase sunt legate de exploatarea pădurilor din siturile care se întind în ariile montane unde pădurile au cele mai mari suprafețe (de exemplu, parcul Natural Apuseni este „renumit” pentru acest gen de problemă). Din păcate, Bihorul se mai confruntă și cu alte probleme legate tot de exploatarea intensivă a unor resurse naturale, între care de notorietate este cazul rezervației naturale Pârâul Peța unde speciile ocrotite stau sub semnul extincției din cauza perturbării majore a habitatului.

Studiu de caz: Rezervația Naturală Pârâul Peța

Tablou general

Rezervația Naturală Pârâul Peța este formată dintr-o unitate lacustră și o parte din cursul superior al pârâului Peța, fiind declarată rezervație naturală din anul 1932 și inclusă în situl Natura 2000 din anul 2007 (ROSCI0098-Lacul Pețea). Este așezată în partea central-vestică a județului Bihor, la aproximativ 1,5 km de Băile Felix și la 7 km de Oradea (fig 4).

Fig. 4. Cadrul geografic al arealului protejat Lacul Peța și

antropizarea puternică a spațiului din proximitate

Importanța acestei rezervații constă în faptul că adăpostește trei specii endemice într-un ecosistem natural de tip subtropical, considerate de specialiști ca fiind supraviețuitoare perioadelor glaciare cuaternare: nufărul termal (Nymphaea lotus var. Thermalis), melcul termal (Melanopsis parreyssi ‘Moellendorff’ Philippi – 1847), roșioara termală (Scardinius racovitzai Müller – 1958), dar aici se găsesc și alte specii de interes comunitar.

Fig. 5. Cele trei specii endemice specifice rezervației

În ansamblu, de-a lungul secolului XX, acest ecosistem a fost agresat neîntrerupt și este de-a dreptul uluitoare puterea de adaptare perpetuă și supraviețuire a acestor specii relicte. Însă, din anul 2011, ecosistemul termal Lacul Peța a intrat într-o veritabilă criză ecologică, din două motive asociate: scăderea drastică a nivelului apei din lac ajungând până la nivel de secare în vara anului 2012 și 2015 (fig. 6) și scăderea accentuată a temperaturii apei la cca 110C (mult sub necesitățile fiziologice ale speciilor termale).

Fig. 6. Etape evolutive recente ale ecosistemului lacustru termal Lacul Peța

(foto 1 http://www.cristv.ro/2012/02/2-februarie-ziua-zonelor-umede/; foto 2-3 R. Linc;

foto 4 www.ebihoreanul.ro/…/robinet-inchis-anrm-nu-mai-da-licente-de-exploa…)

Atitudine și măsuri

Cu mai mulți ani în urmă, mai ales cercetători ai Muzeului Țării Crișurilor, dar și de la Universitatea din Oradea și alte persoane interesate, au tras numeroase semnale de alarmă, prin diverse publicații, memorii, sesizări, participarea la mese rotunde, conferințe, simpozioane cu privire la situația acestui ecosistem (Oltean Cosma C., 1991, Marossy A., 1999, Danciu, V.M., 2004, 2006, 2007, Venczel, M., 2001, Linc, R. și colab., 2013 etc).

Un rol important l-a avut și mass-media orădeană, dar și cea națională care, în permanență, a atenționat publicul despre starea acestei rezervații (selectiv, articolele sunt numeroase și toate atrag atenția pe un ton mai moderat sau mai vehement asupra colapsului ecosistemului din lacul Peța).

Ar fi fost de așteptat ca, din momentul în care s-a produs criza ecologică prognozată din toate părțile, instituțiile abilitate să funcționeze la unison pentru diminuarea pagubelor ecologice și, apoi, pentru reabilitarea ecosistemului. În loc de un plan de măsuri coerent, între aceste instituții au apărut numeroase controverse care s-au derulat timp de trei ani (Consiliul Județean Bihor, custodele rezervației (Muzeul Țării Crișurilor), Garda de Mediu, ANRM -Agenția Națională pentru Resurse Minerale, actorii implicați în dezvoltarea comunei Sânmartin – pe teritoriul căreia se află rezervația).

Punctual, s-au luat unele măsuri (unele chiar înainte ca această criză ecologică să fie prea evidentă), dar fără rezultate spectaculoase, ținând seama de starea de degradare a rezervației. Astfel, printre încercările de diminuare a efectelor negative ale activităților umane de pe teritoriul comunei Sânmartin, s-ar putea aminti: decolmatarea lacului termal, construirea unui baraj de beton pentru acumularea apei termale și extinderea habitatului nufărului termal în anul 2002 la cca 200 m aval, împrejumuirea lacului termal în perioada 2004-2005.

După materializarea crizei ecologice, printre soluțiile de moment, într-un gest extrem de încercare de menținere a temperaturii apei cât mai ridicată, s-a adus un supliment extern de apă termală printr-un furtun și s-a încercat diminuarea infiltrării apei pârâului Peța pe la baraj și maluri. Exemplare din speciile relicte ale lacului au fost colectate în vederea supraviețuirii și a înmulțirii acestora, respectiv asigurarea unei rezerve genetice a celor două specii endemice, deocamdată, ex-situ. Roșioara lui Racoviță pare că reușește să se înmulțească în condiții de captivitate (în acvarii din Oradea, Galați, Gödöllő – Ungaria), dar nu sunt rezultate pozitive pentru melcușorul Melanopsis. Uluitori sunt rizomii și semințele nufărului termal care se dovedesc a fi extraordinar de rezistenți, deoarece în vara lui 2013 nuferii au înflorit, planta supraviețuiește în condiții de bazin în Băile Felix, iar cel mai cunoscut biolog bihorean care și-a dedicat întreaga viață studierii nufărului termal – d-na Ana Marossy – susține că a găsit tulpini și fructe de nufăr termal pe pârâul Hidișel. În continuare, ecosistemul acestei rezervației este monitorizat permanent, urmărindu-se evoluția nivelului batimetric al lacului, al suprafeței acestuia, al volumului apei și al temperaturii acesteia, precum și estimarea colmatării lacului (Huza R., Drimba N., Drimba Gh., 2014). În 2014 s-a sistat acordarea de noi licențe de explorare/exploatare a apei termale, s-a redus consumul apei termale cu 30% și a început cercetarea cauzelor care au condus la secarea lacului.

În anul 2015, hidrogeologii care au condus proiectul menționat au prezentat un raport din care reiese fără echivoc faptul (intuit și vehiculat de toată lumea, dar neagreat de unii actori politici și economici ai județului) că se extrage apă termală peste capacitățile de refacere naturală a rezervorului geotermal.

Rezervația naturală Pârâul Peța se află în raza de influență a două stațiuni balneare importante din județ, dar și din țară (Băile Felix și Băile 1 Mai) care s-au dezvoltat intensiv și haotic pe baza exploatării rezervorului geotermal. În încercarea noastră de a investiga unitățile de turism care solicită acest rezervor în diverse scopuri (curativ, recreativ, pentru încălzire), în primul rând am consatatat că nu se cunoaște cu exactitate numărul acestora, deoarece nu toate au fost înregistrate oficial, iar în al doilea rând, pe teren investigatorul se lovește de ”un zid al tăcerii” sau chiar de ostilitate din partea proprietarilor.

În continuare, redăm inventarul unităților care activează în domeniul turismului, respectiv cele care au răspuns investigației noastre. Așadar, este vorba despre 62 structuri de turism, din care: două ștanduri (Venus și ștrandul cu valuri), o secție de recuperare, medicină fizică și balneologie copii, trei hoteluri și 56 vile și pensiuni.

Cât privește inventarul consumatorilor de apă termală din Băile 1 Mai, ne-am oprit asupra acelor unități dotate cu piscină. Astfel, trei unități dispun de piscină cu apă rece, o unitate cu apă încălzită, 9 unități dispun de piscine cu apă termală (15 %), două unități nu aveau piscină la momentul investigării, iar 43 de unități nu au declarat nimic (77 %) (fig. 7).

Fig. 7. Inventarul consumatorilor de apă termală din Băile 1 Mai

În continuare, s-a constatat că nici o unitate de turism nu a declarat că folosește apa geotermală pentru încălzire în perioada rece a anului. O mare parte dintre acestea folosesc, lemnele pentru încălzire (17 unități), în timp ce 35 unități nu au dat nici un răspuns. De menționat că nici o unitate de turism nu a menționat pompa de căldură ca sursă de încălzire (fig. 8).

Fig. 8. Inventarul suselor de încălzire a consumatorilor

unităților de turism din Băile 1 Mai

Concluzii

România a instituit regim de ocrotire pentru cca 20% din suprafața țării, dar nu toate arealele protejate sunt funcționale.

Județul Bihor se clasează pe locul al II-lea referitor la numărul de arii protejate (4% din suprafața județului), dar au apărut numeroase disfuncționalități legate de preluarea târzie în custodie a multor arii protejate, lipsa suportului financiar și logistic pentru realizarea unor planuri de management coerente și în concordanță cu realitățile și necesitățile locuitorilor din ariile protejate; atitudine ostilă din partea locuitorilor din siturile ocrotite.

Rezervația naturală Pârâul Peța (parte din situl Natura 2000 ROSCI0098) este în stare avansată de degradare. De fapt lacul termal s-a transformat într-o baltă de câțiva mp fără nici o relevanță ecosistemică, speciile endemice unicate fiind salvate în extremis în locații ex-situ.

Modalitățile de agresiune asupra ecosistemului termal sunt numeroase și datează de mult timp, dar după anul 2000 se remarcă o dezvoltare explozivă a stațiunilor balneare Băile Felix și 1 Mai pe baza unei exploatări intensive a rezervorului geotermal.

Măsuri efective de reducere a daunelor asupra ecosistemului s-au luat abia la trei ani după declanșarea ”crizei ecologice”.

REFERENCES

Baltag, Șt. E., Pocora, V (2009), Rețeaua Natura 2000 în regiunea Moldovei – România, Ed. Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, www.bio.uaic.ro/cercetare/contracte/aves/pagina internet/Reteaua Natura 2000 in regiunea Moldovei_Romania_Baltag @Pocora-tehno.pdf

Danciu, V.M. (2004), Aspecte privind calitatea apei la rezervația naturală ”Pârâul Peța” de la Băile 1 Mai, în rev. Nymphaea, Muz. Țării Crișurilor, Oradea, nr. XXXI, p. 35-53

Danciu, V.M. (2004), Rezervația naturală de la Băile 1 Mai la începutul mileniului III, în rev. Nymphaea, Muz. Țării Crișurilor, Oradea, nr. XXXI, p. 111-131

Danciu, V.M. (2004), Considerații asupra unor factori de mediu cu privire la reervația naturală ”Pârâul Peța” de la Băile 1 Mai, în rev. Nymphaea, Muz. Țării Crișurilor, Oradea, nr. XXXII, p. 115-154

Danciu, V.M. (2004), Detalii istorice și influența antropică asupra zonei”Pârâul Peța” de la Băile 1 Mai, în rev. Nymphaea, Muz. Țării Crișurilor, Oradea, nr. XXXII, p. 149-184

Danciu, V.M. (2006), Planul de Management la aria protejată”Pârâul Peța” de la Băile 1 Mai, în rev. Nymphaea, Muz. Țării Crișurilor, Oradea, nr. XXXIII, p. 83-102

Danciu, V.M. (2007), Aspecte cu privire la problematica legată de întreținerea ecologică a rezervației naturale ”Pârâul Peța” (jud. Bihor), în rev. Nymphaea, Muz. Țării Crișurilor, Oradea, nr. XXXIV, p. 123-142

Huza, R., Drimba, N., Drimba, Gh. (2014), Date topografice privind rezervația naturală Pârâul Pețea (Băile 1 Mai, jud. Bihor), în rev. Nymphaea, nr, XLV, , Muz. Țării Crișurilor, Oradea, nr. XXXIV, p. 173-184

Marossy A. (1999), Unele observații asupra fenomenelor de colmatare și eutrofizare a rezervației naturale Pârâul Pețea în rev. Nymphaea, Muz. Țării Crișurilor, Oradea,, p. 139 – 144.

Linc, Ribana, Dincă I., Bucur, L. (2013), Intruziunea umană în areale protejate din județul Bihor. Rezervația Naturală Pârâul Peța, în vol. Conf. Naț. a Societ. de Geografie din România, ediția a X-a, cu tema „Geografia – știință a întregului teritorial”, 22-24 mai, 2013, Timișoara, Ed. Eurobit, Timișoara, ISSN 2343-8495, p. 627 – 637

Oltean Cosma, Cornelia (1991), Nufărul termal de la Băile 1 Mai solicită ocrotire, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, 35 p.

Șoldea, V. (2003), Peța și nufărul termal, Editura Universității din Oradea, 98 p.

Stanciu, E., Florescu F. (2009), Ariile protejate din România. Noțiuni introductive, Ed. Green Steps, Brașov;

Venczel M. (2001), A hévízi tündérrózsa 200 éve, Erdélyi Nimród, 3(1), p. 18-21;

http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/financing/docs/Natura2000financingHandbook_part%201.pdf – Financing Natura 2000. EU funding 2014-2020. Guidance hanbook

http://biodiversitatecbc-apmis.ro/new/down/Buletin_informativ_3.pdf – Despre rețeaua ecologică europeană Natura 2000

http://www.aquacrisius.ro/index.php/periodica-valea-crisurilor/nr1revista/164-proiect-amplu-de-cercetare-a-crisului-repede-si-a-crisului-negru – Proiect amplu de cercetare a Crișului Repede și a Crișului Negru

http://www.green-report.ro/ariile-protejate-din-romania-care-reprezinta-23-din-suprafata-tarii-primesc-doar-6-milioane-de-lei-pe-an/ – Ariile protejate din România, care reprezintă 23% din suprafața țării, primesc doar 6 milioane de lei pe an

http://apmbh.anpm.ro/stiri/-/asset_publisher/U3pMdITlwl4f/content/plan-de-management-al-sitului-natura-2000-rosci-0062-padurea-craiului-defileul-crisului-repede?p_p_auth=HUq3Bmmb – Plan de Management al sitului Natura 2000 ROSCI 0062 Pădurea Craiului – Defileul Crișului Repede

http://www.aquacrisius.ro/index.php/periodica-valea-crisurilor/nr1revista/164-proiect-amplu-de-cercetare-a-crisului-repede-si-a-crisului-negru- Proiect amplu de cercetare a Crișului Repede și a Crișului Negru (nr. II);

http://infonatura2000.cndd.ro – Măsurarea sprijinului public pentru protecția biodiversității, IRSOP Market Research and Consulting, București

http://infonatura2000.cndd.ro/documents/Strategie-constientizare-n2000-nov-2013.pdf – Strategia Natională de conștientizare a publicului cu privire la rețeaua europeană Natura 2000 in România -2013;

http://www.ecomagazin.ro/ariile-naturale-protejate-sunt-prinse-intre-investitii-si-ecologie/ – Ariile protejate sunt prinse între investiții și ecologie

https://peterlengyel.wordpress.com/2012/05/27/paraul-petea – Lengyel P. (2012), Pârâul Pețea și ecosistemul apelor termale

http://mtariicrisurilor.ro/pdf_uri/ZMTC_02_2014_web.pdf – Rezervație pe cale de dispariție

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-07-23_Proiect_HG_compensatii_08.07.2015.pdf – HOTĂRÂRE privind instituirea schemei de ajutor de stat pentru acordarea de compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase, 23 iul. 2015;

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6/adio-nuferi-unica-in-europa-rezervatia-cu-nuferi-din-baile-1-mai-a-disparut-cu-totul-105416.html – Adio, nuferi! Unică în Europa, rezervația cu nuferi din Băile 1 Mai a dispărut cu totul

http://www.ebihoreanul.ro//stiri/ultima-or-31-6/au-murit-nuferii-pentru-prima-oara-in-rezervatia-de-la-1-mai-n-au-mai-aparut-nuferi-115182.html – Au murit nuferii! Pentru prima oară, în rezervația de la 1 Mai n-au mai apărut nuferi

http://www.romaniatv.net/printul-din-abu-dhabi-salveaza-animalele-din-bihor – Prințul din Abu Dhabi salvează animalele din Bihor

http://www.bihon.ro/ministerul-foreaza-in-problema…peta/1253167 – Ministerul forează in problema Rezervatiei Peta

http://www.primatv.ro/stiri-focus/lacul-peta-in-atentia-autoritatilor.html – Lacul Peța în atenția autorităților

http://geobihor.blogspot.ro/2014/08/lacul-termal-peta-un-obiectiv-turistic.html – Lacul termal Peța – un obiectiv turistic în stingere

http://www.ebihoreanul.ro/…/inchideti-robinetele-anrm-a-redus-cu-30-debitul-. Închideți robinetele! ANRM a redus cu 30% debitul forajelor din Felix și 1 Mai

http://www.infooradea.ro/pentru-salvarea-rezervatiei-naturale-peta-anrm-a-decis-reducerea-exploatarilor-de-apa-termala-cu-30/ – Pentru salvarea Rezervației Naturale Peța, ANRM a decis reducerea exploatarilor de apă termală cu 30%

http://www.bihon.ro/muzeul-despre-rezervatia-naturala-paraul-peta/1251086 – Muzeul, despre Rezervatia Naturala Pârâul Peța

http://bihorstiri.ro/lacul-cu-nuferi-moare-in-timp-ce-specialistii-se-bat-in-solutii-de-salvare-a-zonei-unice-in-europa – Lacul cu nuferi moare în timp ce specialiștii se bat în soluții de salvare a zonei unice în Europa

http://www.bihon.ro/marossy-despre-cazul-din-1-mai-muzeul-nu-s-a-luptat/1483868 – Marossy, despre cazul din 1 Mai: „Muzeul nu s-a luptat”

http://www.ecomagazin.ro/ariile-naturale-protejate-sunt-prinse-intre-investitii-si-ecologie/ – Ariile naturale protejate sunt prinse intre investitii si ecologie

http://adevarul.ro/locale/oradea/video-unic-europa-lacul-nuferi-baile-1-mai-dispare-radu-huza-geolog-ue-obliga-inchidem-forajele-1_53fba7ed0d133766a8944bbb/index.html – Unic în Europa, lacul cu nuferi din Băile 1 Mai dispare. Radu Huza, geolog: „UE ne va obliga să închidem toate forajele

http://www.ahgr.ro/media/73496/raport-20dec2014.pdf – Studiu hidrogeologic privind situația sistemului geotermal Oradea-Băile Felix-1Mai și posibilitățile de protejare a sitului comunitar ROSCI0098 Lacul Peța. Raport preliminar, 2014