Ariile naturale protejate. [306632]

MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII

ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă’’ din Chișinău

Facultatea Istorie și Geografie

Catedra Geografie și Patrimoniu cultural

Program de studii Geografie și Istorie

Grosu Tatiana

APRECIEREA POTENȚIALULUI TURISTIC

AL RAIONULUI LEOVA

Teză de licență

Conducător științific:

Conf. Univ. Lucia Țîcu

Chișinău – 2019

[anonimizat] a Facultății Istorie și Geografie a Universității Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă’’ din mun. Chișinău, [anonimizat] ,,Aprecierea potențialului turistic al raionului Leova’’ a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate.

[anonimizat], [anonimizat] a plagiatului:

[anonimizat] a sursei;

redarea/formularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;

rezumarea ideilor altor autori conține referința precisă a originalului.

Grosu Tatiana Semnătura

CUPRINS

Introducere

Actualitatea temei investigate. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Ca gen de activitate economică el cuprinde câteva componente: resursele turistice (naturale și antropice), [anonimizat], mijloacele (echipamentele) [anonimizat], [anonimizat], care în limitele raionului Leova sunt slab dezvoltate și ar necesita măsuri de soluționare.

Materialul dat este foarte important reieșind din faptul că obiectivele turistice naturale și culturale din raionul Leova nu sunt bine cercetate și studiate iar cunoașterea acestora ar permite dezvoltarea și valorificarea acestei ramuri. Informație despre destinațiile turistice ale raionului sunt limitate în așa fel acest material va putea servi ca un mic ghid pentru vizitatori sau poate servi ca material la elaborarea unor noi destinații turistice.

Obiectul de studiu: [anonimizat] o importanță locală. [anonimizat] a evalua potențialul turistic existent și de-a propune modalități pentru dezvoltarea acestei ramuri. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Raionul Leova are în total 39 de localități: [anonimizat], orașul Iargara, 23 centre de comună și 14 sate.

Figura 1. [anonimizat] a raionului Leova.

Sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8f/AdministrativeMapOfMoldova.png [accesat: 11.05.2019]

Scopul lucrării reprezintă aprecierea potențialului turistic natural și cultural al Raionului Leova, identificarea unor trasee turistice de valorificare a acestora.

Obiectivele acestei lucrări sunt:

realizarea unei viziuni clare asupra potențialului turistic natural și cultural al raionului Leova;

evaluarea stării monumentelor naturale și a celor culturale;

evidențierea principalelor indicatori de dezvoltare ai infrastructurii turistice;

integrarea obiectivelor existente în circuitul turistic.

În elaborarea lucrării date au fost utilizate următoarele metode de cercetare:

Metoda bibliografică – la studierea surselor bibliografice cu tematică turistică, a permis evidențierea principalelor categorii de resurse turistice și localizarea lor geografică.

Metoda cartografică – aplicând această metodă au fost analizate materiale cartografice existente la tema respectiva și elaborarea de noi materiale cartografice;

Metoda comparativă – în urma aplicării acestei metode au fost comparate și analizate diferite categorii de resurse turistice din limitele raionului;

Lucru în teren – rezultatele sunt prezente sub formă de fotografii a obiectivelor turistice, în urma cărora s-a apreciat starea lor (gradul de păstrare / degradare) și nivelul lor de integrare turistică.

Am folosit și alte metode de cercetare precum: colectarea, procesarea și analiza datelor statistice, ș.a.

Analiza bibliografică. În cadrul studiului realizat am utilizat un șir de surse bibliografice, cartografice și statistice, dintre care:

Legea nr. 1538 privind fondul arilor naturale protejate de stat, publicată la 25. 02.1998. De aici am luat lista cu monumentele naturale din limitele raionului Leova, dar și clasificarea acestora.

,,Resursele turistice’’ de V. Sochircă și I. Bejan tratează principalele noțiuni, categorii, clasificării ale potențialului turistic mondial. Sunt prezente și descrise principalele obiective turistice naturale și antropice din diferite țării ale lumii și din Republica Moldova.

În lucrarea,,Turismul în Republica Moldova’’ de I. Sârdoev, sunt analizate și descrise toate componentele fenomenului turistic, îndeosebi resursele turistice.

La evidențierea și caracterizarea principalelor obiective turistice au fost utilizate și lucrările: Starea mediului și patrimoniului natural în bazinul Dunării (în limetile R. M.) de A. Begu , A. David, N. Lioghii, Flora și vegetația pajiștilor din lunca Râului Sărata, Miron Aliona, Leova istorii in imagini, Ion Mititelu, etc.

Sursele suplimentare de informare au fost: date de la secția cultură și turism Leova, ale Agenției turismului (www.turism.gov.md), Anuarul inspectoratului ecologic de stat Leova, rapoarte și strategii de dezvoltare ale raionului din care au fost colectate date la descrierea unor obiective turistice.

Inovație științifică:

Este analizat potențialul turistic al Raionului Leova;

Sunt evidențiate posibilitățile de valorificare și integrare a resurselor turistice existente;

Sunt identificate trasele turistice, care permit valorificarea potențialului turistic;

Este apreciat gradul de dezvoltare a infrastructurii turistice.

Structura tezei constă din trei capitole, concluzii și recomandării, bibliografie din 26 de surse, inclusiv 34 de figuri și tabele și 62 de pagini de text. Lucrarea conține, de asemenea material ilustrativ nou, care poate servi tuturor celor interesați să afle mai multe detalii referitor la tema cercetată.

Capitolele sunt denumite și structurate în felul următor:

I. Aprecierea potențialului turistic natural al Raionului Leova, în capitolul dat sunt descrise și apreciate cele patru arii naturale protejate de stat: Monumente ale naturii, Arbori Seculari- Stejar peduncular; Rezervația silvică Ostianova; Rezervația mixtă- Ecosistemul acvatic ,, Lebăda albă”; Sectoare reprezentative cu vegetație de luncă – Luncă inundabilă cu vegetație de baltă. De asemenea este descris potențialul turistic al reliefului, climei, hidrografiei și a florei și faunei.

II. Aprecierea potențialului turistic antropic al Raionului Leova, este bazat pe descrierea obiectivelor culturale ale raionului, anume monumentele istorice, precum identificarea și aprecierea stării lor. Sunt evidențiate și potențialul tehnico- economic, resursele socio- demografice.

III. Infrastructura turistică. În acest capitol mă refer la rețeaua de cazare și alimentație publică, enumăr căile de transport și evidențiez traseele naționale ale Raionului Leova. Indic avantajele și deficiențele dezvoltării turismului, de asemenea propun măsuri pentru a spori dezvoltarea turismului în raionul Leova. Elaborez o rută eco-turistică, cu principalele obiective turistice propuse în limitele Raionului Leova.

Lucrarea dată rămâne receptivă la noi completării și observații pe marginea celor prezentate în scopul unei perfecționări permanente.

CAPITOLUL I. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL AL RAIONULUI LEOVA

Raionul Leova ca și majoritatea teritoriului Republicii Moldova nu dispune de bogate și variate resurse turistice naturale. Principalele atracții turistice naturale sunt cele 4 arii naturale protejate de stat, care se întâlnesc în limitele raionului (tabelul 1.1).

Tabelul 1.1. Arile naturale protejate de Stat din Raionul Leova

Sursa: Legea privind Ariile Naturale Protejate de Stat:

http://ies.gov.md/protectia-mediului-si-biodiversitate/arii-protejate/ [accesat 01.01.2019]

Monumente ale naturii

Arbori Seculari

Sursa: Ibidem

Rezervațiile naturale

Rezervațiile silvice

Sursa: Ibidem

Rezervațiile mixte

Sursa: Ibidem

Arii cu management multifuncțional

Sectoare reprezentative cu vegetație de luncă

Sursa: Legea privind Ariile Naturale Protejate de Stat:

http://ies.gov.md/protectia-mediului-si-biodiversitate/arii-protejate/ [accesat 01.01.2019]

Conform legii din 1998 monument al naturii se numește un obiect al naturii care are o deosebită valoare ecologică, științifică culturală, istorică și estetică și este supus unui regim strict de protecție și conservare, cu scopul de a asigura păstrarea trăsăturilor naturale specifice. După Parvu (2005) monument al naturii reprezintă o specie rară de plante, de animale, sau fenomen geologic sau peisaj de importantă deosebită, care necesită măsuri speciale de protecție.

Monumentele geologice și paleontologice din raionul Leova

Tectonic teritoriul raionului este situat pe platforma Moldovenească, anume în partea de sud-vest a platformei Europei de Est. Platforma are un fundament alcătuit din roci cristaline magmatice și metamorfice precambriene, reprezentate prin gnaise, granodiorite, argilite, gresii etc. cu o vârstă de pănă la 2,6 miliarde de ani.

Fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești este acoperit de cuvertura sedimentară formată în urma câtorva cicluri de transgresiuni marine, care s-a acumulat în Paleozoic, în Mezozoic și în ultima parte a Neozoicului (Cenozoicului). Litologic cuvertura sedimentară a platformei este reprezentată de argile, calcare, marne, nisipuri, mai rar gresii, care de asemenea, ca și suprafața fundamentului, au înclinare spre sud-vest.

În limitele Raionului Leova conform Legii Nr. 1538-XIII din 25.02.1998 privind fondul arilor naturale protejate de Stat nu există monumente geologice și paleontologice, dar exista monumente botanice.

Monumente botanice ale raionului Leova

Tabelul 1.2. Arbori Seculari

Sursa: Legea privind Ariile Naturale Protejate de Stat: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311614 [accesat 01.01.2019]

Monumente botanice. Arbori Seculari (Quercus robur)

Acest monument este amplasat pe teritoriul Agenției Relații Funciare și Cadastru, Oficiul cadastral teritorial Leova, Filiala Întreprinderii de Stat “Cadastru”, adresa –or. Leova, strada M. Gorki, 8. (fig.1.1.)

Arborele are un aspect faimos, starea lui este bună. Tulpina puternică, cu 3 ramificări la bază, urmate de ramificări multiple ce încep la înălțimea de circa 2,5 m, formând o coroană lată, bogat ramificată. Atinge înălțimea de aproximativ 25 de metri. Vârsta – 215 ani. Grosimea tulpinii, la bază – 4,40 m, la înălțimea de 1,80 m – 4 m, iar diametrul constituie 1,3 m. (fig.1.2.; fig.1.3). Stejarul nu este afectat de boli, dar unele crengi inferioare sunt uscate. Sunt efectuate lucrări sanitare. Pe tulpină se observă formarea unei scorburi ce necesită măsuri de conservare pentru a nu se extinde. Este îngrădit pe un perimetru de 6 m, cu lanț de fier. Panoul de pașaportizare include o inscripție incompletă. În preajmă lipsesc surse majore de poluare, parțial poate fi afectat de emisiile de gaze de la transportul auto. Există o versiune că a fost sădit de un conte în memoria lui Alexandr Pușkin, de acea populația din orașul Leova î-l mai numește “stejarul lui Pușkin».

Figura 1.1. Amplasamentul MNB ,,Stejar peduncular’’

Sursa: Saitul Institutului de ecologie și geografie:

http://www.ieg.asm.md/sites/default/files/Leova_MNBa.pdf

[accesat 01.01.2019]

Arborele are un aspect faimos, starea lui este bună. Tulpina puternică, cu 3 ramificări la bază, urmate de ramificări multiple ce încep la înălțimea de circa 2,5 m, formând o coroană lată, bogat ramificată. Atinge înălțimea de aproximativ 25 de metri. Vârsta – 215 ani. Grosimea tulpinii, la bază – 4,40 m, la înălțimea de 1,80 m – 4 m, iar diametrul constituie 1,3 m. (fig.1.2.; fig.1.3). Stejarul nu este afectat de boli, dar unele crengi inferioare sunt uscate. Sunt efectuate lucrări sanitare. Pe tulpină se observă formarea unei scorburi ce necesită măsuri de conservare pentru a nu se extinde. Este îngrădit pe un perimetru de 6 m, cu lanț de fier. Panoul de pașaportizare include o inscripție incompletă. În preajmă lipsesc surse majore de poluare, parțial poate fi afectat de emisiile de gaze de la transportul auto. Există o versiune că a fost sădit de un conte în memoria lui Alexandr Pușkin, de acea populația din orașul Leova î-l mai numește “stejarul lui Pușkin».

Figura 1.2. Stejar peduncular, vedere generală

Sursă: elaborat de autor

Figura 1.3. Stejar peduncular, vedere generală

Sursa:Saitul Institutului de ecologie și geografie:

http://www.ieg.asm.md/sites/default/files/Leova_MNBa.pdf

[accesat 01.01.2019]

Potențialul turistic al reliefului

Relieful constituie cadrul general în care se desfășoară activitatea turistică, totodată este o resursă turistică bogată și variată, care generează mai multe tipuri de turism.

Relieful raionului face parte din câmpia deluroasă – ondulată a Moldovei de Sud. Elementele reliefului sunt foarte neomogene expuse pe cumpenele de apă înguste ce se întind în general de la nord la sud, versanți cu diferită înclinație, ravene și vâlcele adânci și lungi, amplitudinea variază în limitele 50m-230 m, cele mai joase fiind amplasate în lunca Prutului și Sărata. Câmpiile ridicate ale raionului, dezmembrate în panta de coborâre de la Nord spre Sud, se grupează în patru mari unități:

Câmpia din lunca Prutului;

Podișul Central – Moldovenesc;

Câmpia ridicată a Grînețului;

Podișul Tigheciului cu o atitudine maximă de 294 m;

Relieful republicii Moldova este variat, dispunînd de diverse unități de relief. Principalele forme de relief prezente în limitele raionului Leova sînt văile, hîrtoapele, ravenele.

Relieful de cîmpie ocupă marea majoritate a raionului Leova (Tigheci, Borogani, Covurlui, Leova), oferind astfel condiții favorabile pentru așezările umane, circulație și creșterea culturilor agricole.

Orașul Leova este situat la o altitudine de aproximativ 40 m față de nivelul mării. Relieful localității este reprezentat de o pantă, care coboară lent de la Est spre Vest, adică de la Podișul central spre lunca rîului Prut. Unghiul de înclinare al pantei este mic între 5-7 grade, iar suprafața pantei este plată, înălțimile relative ale acesteia încadrîndu-se între limitele 0-9 m.

Teritoriul raionului Leova, având un relief de câmpie, dispune de un potențial turistic geomorfologic mediu. Însă îmbinat cu alte resurse turistice cum ar fii vegetația, apele de suprafață, elementele geomorfologice, etc., el poate contribui la formarea unor importante obiective turistice.

1.3 Potențialul turistic al climei

Climatul este extrem de important pentru turism și recreere, deoarece majoritatea activităților turistice se desfășoară în aer liber.Clima este temperat continentală cu ierni blânde și scurte și verii călduroase și lungi, cu o cantitate scăzută de precipitații. Radiația solară, care nimerește pe suprafața terestră este unul dintre factorii energetici principali. Potențialul energiei solare este de 102-107 kkal/cm2 și respectiv perioada de luminare a soarelui este de 2040 ore pe an.

Clima raionului Leova este temperat continentală, influențată de curenții nord-vestici, cu variații mari ale temperaturii între – 36˚C și + 40˚C. Media anuală a temperaturii este de aproximativ + 9,5˚C și a solului +10˚C la +12˚C.

Temperatura medie a aerului în luna ianuarie este de -3,5°C, iar în luna iulie este de +21,5°C. Teritoriul orașului Leova aparține zonei cu umiditate insuficientă. Precipitațiile anuale sunt de 445 de milimetri. (Pentru comparație: cantitatea anuală de precipitații în zona de nord a țării este de aproximativ 620 mm, iar în zona de sud – 490 mm).

Iarna începe cu invazia maselor de aer rece dinspre nord-est și est care duc la scăderea temperaturii, fiind blândă cu temperatura medie în ianuarie de – 3˚C .

Primăvara este un anotimp instabil, când se mărește numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului este în creștere. Timpul instabil este determinat și de invazia aerului artic rece, care poate aduce după sine înghețurile de primăvară. În luna mai temeratura medie a aerului este în creștere și se stabilește în jurul valorii de +15˚C scăzând pericolul înghețurilor.

Vara este însorită, călduroasă și de lungă durată, cu perioade mari lipsite de precipitații. Temperatura medie a lunii iulie (”luna lui Cuptor”) este de +22˚C, dar uneori pătrund dinspre sud masele de aer tropicale, care aduc vreme secetoasă și călduroasă cu temperaturi cuprinse între +35˚C și +40˚C. Vara ploile de cele mai multe ori sunt scurte și abundente, provocând uneori inundații locale.

Toamna, în prima jumătate, se caracterizează printr-un timp liniștit, însorit și cald. Treptat, în a doua jumătate, se înțetește pătrunderea maselor de aer rece din nord-est, ceea ce determină scăderea temperaturii aerului. În noiembrie, temperatura medie coboară la valori cuprinse între + 5˚C și + 3˚C și pot începe primele ninsori și înghețuri.

Clima este una din principalele component ale potențialului turistic favorizând în mod direct organizarea și desfășurarea activităților turistice. Prezența pe teritoriul Raionului Leova a condițiilor climatice prielnice crează premise pentru dezvoltarea turismului în toate sferele lui de influență. În raion este un bioclimat ce are o influență benefică asupra organismului uman. Zona dată este favorabilă pentru practicarea activităților balneo-recreative și turistice desfășurate în aer liber.

Referitor la influența condițiilor climatice asupra organismului uman V. Efros (1991) a atras atenția asupra câtorva indicatori importanți din acest punct de vedere.În primul rând este necesară cunoașterea duratei de expunere la soare în sezonul estival. O doză biologic este egală cu 24-28 calorii de căldură solară pe 1 cm2 al suprafeței corpului. Cantitatea de radiație solară primită nu trebuie să depășească 2-3 doze biologice pe zi.

Ținând cont că cantitatea de radiație solară primită variază în funcție de înălțimea soarelui deasupra orizontului, E. S. Feldman (1977) a calculat (tabelul 1.3.) timpul necesar obținerii unei doze biologice în diferite luni ale sezonului estival și la diferite ore ale zilei.

Tabelul 1.3 Durata iradierii solare, necesare pentru a obține o doză biologică în R. Moldova

Sursa: Igor Sîrodoev, Turismul în Republica Moldova. Studiu de geografie. Chișinău, 2002, pag.23

În al doilea rând trebuie menționat faptul că factorii climatici între anumite limite nu influențează starea organismului creând o stare de confort. Dar dacă depășesc limitele de toleranță acești factori climatic influențiază starea generală a organismului. În acest caz pot să se producă tulburări a sistemelor de reglare biologică, provocând îmbolnăviri la persoanele cu sănătate mai șubredă. De aicea rezultă nevoia cunoașterei perioadelor cu starea vremii favorabilă desfășurării activităților turistice.

În urma analizei stărilor de vreme favorabile desfășurării activităților balneo-turistice, făcută de V. Efros, autorul a ajuns la următoarea concluzie:

particularitățile condițiilor climatice ale republicii Moldova permit aplicarea largă a metodelor helio- și aeroterapiei în unitățile locale de odihnă și tratament;

republica dispune de condiții climatice favorabile desfășurării activităților recreative în perioada estivală. În sudul țării fiind prezente 183 de zile favorabile;

frecvența maximă a zilelor cu stările vremeii favorabile desfășurării activităților recreative se înregistrează în august și septembrie;

compararea potențialului relativ ridicat a condițiilor de vreme și nivelul de dezvoltare a rețelei sale turistice scoate în evidență valorificarea incompletă a resurselor recreative.

Într-adevăr, clima Republicii Moldova este destul de favorabilă activităților balneo-turistice și recreative. Însă, starea turismului actual nu permite valorificarea completă a lor.

1.4. Potențialul turistic hidrografic

Apele, alături de relief sunt principalele surse de atracție turistică a cadrului natural. Ele reprezintă atât un element de importanță generală, necesar menținerii și a activității economice și nu în ultimul rând un element ce ocupă un loc primordial printre resurse turistice. Din punct de vedere al importanței pentru turism și recreere, se evidențiază două forme în care apar apele: râurile, lacurile de acumulare și apele minerale subterane.

Rețeaua hidrografică a r-lui Leova este reprezentată de o serie de râulețe întinse pe suprafața totală a raionului de 76 479 ha este tranzitat de rîul Prut de la hotarele primăriei Sărata Răzeși (în amonte) și pînă la hotarele primăriei Hănăsenii Noi (în aval) pe o lungime totală de 48,4 km , de asemenea sunt prezente 4 rîuri mijlocii – afluenți a r. Prut ca Lăpușnița, Tigheci, Sărata și Ialpugel care sunt într-o stare satisfăcătoare, avînd lungimea totală de 72,5 km, de 4 rîulețe ca Sîrma, Sărățica, Ceadîr și Cărpineanca cu lungimea totală de 54,6 km și încă 4 pîraie cu lungimea totală de 12,0 km care își au albiile prin localitățile raionului cu un curent de apă temporar.(fig.1.4)

Râul Prutul, al doilea râu ca mărime și însemnătate al Basarabiei, curge de-a lungul frontierei de vest a țării, luându-și începutul în Carpații de Est și vărsîndu-se în Dunăre. Bazinul râului Prut ocupă 28 la sută din teritoriul Repulicii Moldova.

În regiunea raionului Leova rîul Prut curge în general domol, malurile nu îi sînt înalte, prezentînd terase bine pronunțate. Pe alocuri râul formează meandre, iar lunca râului este, în unele zone, înmlăștinită, dat fiind faptul că Prutul, mai ales în începutul primăverii, în perioada topirii zăpezilor, își revarsă mai în fiecare an apele, inundându-și lunca.

Este cunoscut faptul că rîul Prut, în limitele Republicii Moldova, are numeroși afluenți, de obicei cu puțină apă. Astfel de afluenți are și în regiunea raionului Leova.

Principalii afluenți a râului Prut pe teritoriul raionului Leova sunt râurile Lăpușnița, Sărata, Ialpugel, Tigheci. Pe văile acestor râuri au fost construite un șir de bazine de apă. Având ca sursă principală de alimentare precipitațiile, debitele lor sunt foarte variabile. În perioada de vară aceste râulețe seacă pe unele sectoare, iar iarna îngheață. Apele freatice în lunci se află la adâncimi între 0,5-1 m, iar pe alte forme de relief variază între 2,5 și câteva zeci de metri. Principalele cursuri de apă sunt r. Sărata afluent de stânga al r. Prut și r.Ialpugel afluent al r. Ialpug. Rezervele de apă a acestor râuri sunt mici și depind în mare măsură de cantitățile de precipitații atmosferice. În perioada de vară seacă pe sectoare mari, mai ales în cursul său superior.

Râul Sarata începe din bieful de jos al lacului de acumulare situat la periferia de sud a satului Sărata-Mereșeni, debușează în rîul Prut. Lungimea râulețului nu este una impunătoare, ea atinge cca 59 de kilometri. Ca afluenți ai acestui râu, servesc râulețele: Orac și Sărățica.

Bazinul Saratei este situat în podișul Moldovei de Sud și are lungimea de 58 de kilometri, lățimea atingând valoarea a 12 kilometri.

Relieful bazinului râului Sarata este unul deluros, cu numeroase ravene și vâlcele.

Valea bazinului este în forma cifrei romane V, lățimea variind de la 2,5 km (la 2 km în amonte de s.Sărata Galbenă) pînă la 6 km (în regiunea satului Filipeni), predominând, totuși, lățimea de 3,5 – 4,5 km.

Versanții au înălțimi medii de 100–120 m, maximă de 193 m (lîngă satul Filipeni), minimă de 67 m (în zona satului Cazangic). Ei sânt foarte dezmembrați, concavi, mai rar convecși, nu prea abrupți; în aval de satul Sărățica, versantul stâng este abrupt. Suprafața versanților râului Sarata este arată, în aval de gura râului Sărățica, versantul drept este acoperit cu vegetație de stepă, pe alocuri întîlnindu-se vii și livezi.

În apropierea satului Filipeni se atestă mici alunecări de teren pe o suprafață de 200 metri lungime.

Lunca râului Sarata este bilaterală, până la satul Sărata Nouă predominând lățimea de 150 – 300 metri, în aval aceasta ajunge pînă la 350 – 450 metri, cea maximă – 650 metri (la confluența cu rîul Sărățica), cea minimă – 50 metri (la izvor și la 2 kilometri în amonte de satul Sărata Galbenă).

Suprafața luncii este netedă, fără accidentări, deschisă, uscată, cu vegetație de pagiște, în amonte.

În afară de aceste rîuri, în regiunea raionului Leova mai sînt cîteva rîulețe mici cum ar fi: Lăpușnița, Sîrma, Orac, Sărățica.

O altă sursă de aprovizionare cu apă o constituie bazinele acvatice la număr de 71 de iazuri cu o suprafață de 848,43 ha, amplasate în 39 de localități ale raionului Leova.

Reieșind din starea actuală a lacurilor (colmatare, poluare) ele nu pot fii utilizate atât direct (înot, sporturi nautice), cât și indirect (helioterapie) în scopuri recreative și turistice. Printre modalitățile de utilizare de către turiști se remarcă pescuitul și vânatul păsărilor acvatice, alte activității fiind mai puțin recomandate.

Un component valoros al resurselor turistice acvatice sunt apele subterane ele constituie sursa principală de apă potabilă și de uz gospodăresc în raion. Sunt prezente 3 975 fântâni dintre care la moment sunt amenajate și exploatate 2 924, din motivul că în ultimii ani, aprovizionarea cetățenilor cu apă potabilă are loc din sondele arteziene, drept urmare multe fântâni sunt date uitării și nu se petrec lucrări de amenajare.

Conform datelor inventarierii efectuat în anul 2012, în teritoriu r-lui Leova sunt prezente și luate la evidență 108 sonde arteziene dintre care 28 sunt în funcțiune și se exploatează conform destinației (8 unități din ele au destinație ca apă potabilă, 9 unități sunt exploatate pentru apă menajeră, 11 unități au menire industrială), totodată 73 sonde arteziene nu se exploatează ( 65 unități sunt conservate, 8 unități – rezervă) iar celelalte – 6 sunt tamponate .

Astfel majoritatea surselor de apă subterană nu pot fii utilizate atât în scopuri curative cât și în scopuri potabile.

Figura 1.4. Rețeaua hidrografică a raionului Leova

Sursă: Elaborat de autor

1.5 Potențialul turistic a florei și faunei

Suprafața terenurilor cu plantații forestiere din raionul Leova constituie 8248,15 ha sau 10,8% din teritoriu raionului. Se dorește mărirea zonei împădurite până la 15% din teritoriu și în ultimii câțiva ani s-au făcut pași semnificativi în această direcție.

Vegetația spontană de stepă (păiuș, negară) s-a păstrat numai pe malurile abrupte ale râpilor și în locurile ponorâte. Ocolul silvic Leova face parte din ÎS „Întreprinderea pentru Silvicultură Iargara”. Fondul forestier al raionului Leova este amplasat pe o suprafață de 6095,9 ha, dintre care orașului Leova îi revine 241,6 ha. El reprezintă o fîșie îngustă amplasată de-a lungul rîului Prut. Pînă în anul 2004 fondul forestier al orașului alcătuia 201,03 ha. Arbori răspîndiți în lunca r. Prut: salcia albă/răchita, zălog – salcie cenușie, salcia plîngătoare, salcia căprească, plopul alb, plopul negru, carpen, frasin, salcîm alb, salcîm boeresc, cireș păsăresc, stejar pufos, stejar pedunculat, gorun, alun, dudul negru, dudul alb, măslinul sălbatic ș.a. Plante spontane: stuful, rogozul, talpa gîștei, pelinul argintiu, pelinul verde, urzica, rostopasca, murele, papura, cucuta, coada șoarecelui.

Lumea animală este reprezentată de speciile specifice zonei de silvostepă și stepă precum: fazanul comun, lișița, rața sălbatică, lebăda albă, pescărușii, prepelițele, dihorele, vulpea, aricii, broasca țestoasă de baltă, șopîrla verde și cenușie, șarpe de casă.

În limitele Raionului Leova se află sub protecția statului rezervația silvică Ostianova și rezervațiile mixte: ecosistemul acvatic „Lebăda albă”, lunca inundabilă cu vegetație de baltă.

Rezervația silvică Ostianova

Rezervația data are o suprafață de 211,2 ha și include parcelele 46, 47, 48, 49, 50. Face parte din OS Hârtop, Ostianova, ÎSS Iargara. Este amplasatș la Nord, Est de satul Baiuș, raionul Leova, altitudinea 200-230. (fig.1.5, 1.6).

Figura 1.5 Amplasamentul rezervației silvice Ostianova

Sursa: Saitul institutului de Ecologie și Geografie:

http://www.ieg.asm.md/sites/default/files/Ostianova_RNS.pdf [accesat 04.01.2019]

Flora: Specia de arbore dominat este stejarul pedunculat. Prezintă un sector de pădure cu stejar pufos, cu poiene largi. Unii stejari formează tufe din câțiva arbori înfrățiți, uneori chiar până la 10 arbori într-o tufă.

Arbuști de bază sunt: păducel, măcieș, scumpie. Covorul ierbos constă din: usturoiță pețiolată, rutișor mic, turicioară, valeriană. Sectoarele deschise (poienele) sunt dominate de firuță anuală, golomăț glomerat, ruj de deal, opaiță, crețușcă (fig.1.7), ochiul broaștei iliric, veronică, scrântitoare argintie, cosiță, trifoli, lumânăricâ violacee (fig1.8). Fauna: Lacerta viridis, Lacerta agiliis. (fig.1.9).

Figura 1.7. Crețușca Figura 1.8. Lumânărica violace

Sursa: Saitul institutului de Ecologie și Geografie:

http://www.ieg.asm.md/sites/default/files/Ostianova_RNS.pdf [accesat 04.01.2019]

Figura. 1.9. Lacerta agilis

Sursa: Saitul institutului de Ecologie și Geografie:

http://www.ieg.asm.md/sites/default/files/Ostianova_RNS.pdf [accesat 04.01.2019]

Figura.1.6 Vedere generala a rezervatiei silvice Ostianova

Sursa: Saitul institutului de Ecologie și Geografie:

http://www.ieg.asm.md/sites/default/files/Ostianova_RNS.pdf [accesat 04.01.2019]

Rezervatie mixtă Ecosistemul acvatic "Lebăda albă"

Rezervația data are suprafața de 30 ha și include sectoare terestre și acvatice. Rezervația este situata spre Nord- Vest de orașul Leova, în lunca râului Prut, cursul mijlociu, la altitudine de 15-20 m. (fig. 1.10)

Figura 1.10. Amplasarea rezervației mixte Ecosistemul acvatic "Lebăda albă"

Sursa: Saitul institutului de Ecologie și Geografie:

http://www.ieg.asm.md/sites/default/files/Ecosistemul_acvatic_lebada_alba_RNM.pdf [accesat 04.01.2019]

Flora rezervației înregistrează 111 specii de plante vasculare ierboase și 4 esențe de arbori, specific luncii râului Prut.

Flora: Malurile și parțial lunca rezervației sunt pupulate de plop alb, iovă, răchită, sălcioara argintie din abundență. Vegetația este dominată de ochiul broaștei repent, ochiul broaștei acru, crin de baltă, stânjenel galben, pătlagina apei, cucută, iar vegetația acvatică de diverse specii de cosor.

Fauna: rațe, stârcul cenușiu, stârcul galben, egreta mică, găinușa de baltă, pescăruși, chirghițe, scoică de râu, știucă, șarpe de casă,broască mare de lac ș.a. Aici timp îndelungat cuibăreau 2-3 perechi de lebede de vară.(fig.1.11)

Figura 1.11 Vedere generala a Rezervatie mixte Ecosistemul acvatic "Lebăda albă"

Sursa: Saitul institutului de Ecologie și Geografie:

http://www.ieg.asm.md/sites/default/files/Ecosistemul_acvatic_lebada_alba_RNM.pdf [accesat 04.01.2019]

1.6 Proiect de lecție – ,,Ariile naturale protejate”

I. DATE DE IDENTIFICARE:

Clasa: a VIII-a.

Instituția de învățământ:Liceul teoretic

Cadrul didactic/ student: Grosu Tatiana.

II. CONSTRUCȚIA:

Obiectul/ Disciplina: Geografia fizică a Republicii Moldova.

Tema: „Ariile naturale protejate”.

Tipul lecției: De însușire a cunoștințelor noi și de dezvoltare a capacităților.

Subcompetențe:

Sc1. Identificarea poziției pe hartă a obiectelor geografice;

Sc2. Proiectarea măsurilor de protecție a monumentelor naturii din localitate.

Obiective operaționale

Elevii vor fi capabili:

O1. Să descrie principalele arii naturale protejate, în baza studierii unor fragmente de text din diferite surse de informare.

O2. Să clasifice ariile naturale protejate, în baza studierii unui fragment de text/alcătuirii unor scheme.

O3. Să argumenteze necesitatea creării ariilor naturale protejate, în baza elaborării unor file de portofoliu.

Strategii didactice:

Metode și procedee:

Soluționarea unor situații-problemă, observarea, studierea fragmentului de text, jocul de rol etc.

Mijloace de învățământ:

Harta fizică a Republicii Moldova, Harta ariilor naturale protejate, Harta turistică, imagini cu diferite arii protejate, postere etc.

Forme de organizare a activității didactice:

Activitatea individuală, activitatea frontală, activitatea în echipă.

Bibliografie:

Geografia fizică a Republicii Moldova. Manual pentru cl. a VIII-a, autori: Sochircă V., Odoleanu N., Boboc N., Mihailescu C., Chișinău: Ed. Știința, 2013;

Ghidul profesorului pentru manualul de cl. a VIII-a – Geografia fizică a Republicii Moldova, autori: Odoleanu N., Sochircă V.; Chișinău: 2008.

III. TABEL DE SPECIFICARE A CORESPONDENȚELOR

FIȘA NR. 1

FIȘA NR. 2

Ariile Naturale Protejate

CAPITOLUL II. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC AL RAIONULUI LEOVA

Resursele turistice culturale reprezintă o însumare de elemente cu funcții recreative create de om, spre deosebire de fondul turistic natural care este un dar al naturii. Deseori aceste obiective n-au fost edificate în scop turistic, ci dimpotrivă, în majoritatea cazurilor, au îndeplinit alte funcții (economice, strategice, culturale etc.). Însușirea recreativă și-au câștigat-o însă în timp, ajungând în multe cazuri să prevaleze în comparație cu vechile atribuții, devenind un obiectiv turistic propriu-zis.

O perioadă îndelungată de la apariția sa, omul și-a satisfăcut nevoile recreative și de cunoaștere prin contemplarea peisajului natural, iar resursele turistice ale naturii aveau o pondere absolută. Ulterior, pe măsura progresului civilizației, aportul uman la diversificarea fondului turistic se multiplică și diversifică, ajungând astăzi, pentru anumite regiuni terestre, să fie hotărâtoare. Ponderea obiectivelor create de om se află într-o ascendență evidentă în comparație cu frumusețile naturii care, cantitativ, sunt finite.

Valoarea fondului turistic antropic se află într-o dependență directă de suma și însemnătatea evenimentelor ce au avut loc pe teritoriul unei țări în decursul istoriei sale sau a celor contemporane. Evenimentele din trecut (poziția la intersecția multor drumuri comerciale, a căilor de migrație ale popoarelor, a zonelor de influență ale marilor imperii ș.a.) au o însemnătate mare, lăsând numeroase urme în cultura spirituală a oricărui popor care, în prezent, pot constitui puncte de atracție turistică.

Complexitatea turismului cultural este dată și de diversitatea motivației clientelei generată în principal de creșterea nivelului de instruire, a experienței turistice, a calității veții și de îmbunătățirea facilităților turistice. Diversitatea aspectelor ce dau conținut veții culturale își regăsește reflectarea în multitudinea formelor turismului cultural. Totodată varietatea modalităților de asociere, combinarea componentelor culturale și servicilor turistice specifice amplifică varietatea tipologică a turismului cultural.

2.1 Monumentele cultural istorice al raionului Leova

Monumentele istorice reprezintă locuri memorabile legate de evenimentele istorice dintr-o anumită perioadă a timpului. Raionul Leova nu este destul de bogat în monumente istorice dar totuși se evidențiază o serie de monumente de arhitectură, arhiologice, memoriale și culturale care servesc ca atracții turistice.

Monumentele arheologice

Valul lui Traian

Prezența romană pe teritoriul actualei Republici Moldova s-a conservat prin continuarea unui puternic sistem de fortificații liniare sub formă de valuri de pământ. Aceste valuri sunt numite valurile lui Traian și probabil sunt o prelungire a unui imens sistem de fortificare a hotarelor Imperiului Roman.

Pe teritoriul Republicii Moldova sunt fragmentate două asemenea valuri: ,,de jos’’ și de ,,sus’’. Valul lui Traian de jos se consideră că a fost înălțat prin sec. III de romani pe o lungime de circa 126 de km. de la Prut până la lacul Sasic.,,Valul lui Traian de sus’’( fig.2.12) traversează teritoriul Republicii Moldova de la râul Prut până la Nistru, anume de la or. Leova până în preajma orașului Tighina. Întretaie partea de nord a Raionului Cimișlia, traversând satele Ialpujeni, Gradiște, Coștangalia și Satul Nou.

Figura 2.12. Valul lui Traian

Saitul: Agenției turismului a Republicii Moldova: http://turism.gov.md/index.php?pag=atractii&opa=view&tip=cultural&id=48&start=10&l [accesat: 05.01.2019]

Conform datelor lui Ion Hîncu, valul de sus are lungimea de aproximativ 120 km. Valul s-a păstrat foarte rău, având înălțimea nu mai mult de 0,5-0,7 metri. Cel mai bine valul s-a păstrat pe sectorul dintre Satul-Nou și Gradiște. În celelalte locuri el demult se ară și aproape că nu se observă.

Mulți ani se considera că valul e legat de numele împăratului Trăian, dar teritoriul Moldovei nu a fost inclus în provinciile romane, deși legiunile romane, urmărindu-i pe ,,barbarii’’, treceau uneori Prutu. Dar între timp au apărut și alte presupuneri. Astfel, renumitul istoric român. R. Vulpe, cercetând valul, menționează, că numirea provine de la cuvântul ,,troian’’, cuvânt de provenință latină. El crede că valul a fost înălțat de către romani împotriva invaziilor călărimii hunilor. Până acum nu există o părere unică în ceea ce privește provinența, scopurile și funcțiile valurilor lui Traian. Dar cea mai plauzibilă este opinia potrivit căria valul lui Traian de sus a fost ridicat în secolul al IV de către triburilor goților aliați a Imperiului Roman în scopul protejări hotarului.

Valul lui Traian a fost atestat documentar la 13 martie 1489. În prezent se află într-o stare deplorabilă și pe an ce trece nefiind protejat și valorificat este tot mai puțin vizibil. Acest val poate servi ca o atracție turistică a Raionului Leova. Studiind acest monument putem reproduce traiul și cultura popoarelor din antichitate și din evul mediu.

Monumente memoriale

Monumentul ostașilor căzuți în războiul II mondial;

placă comemorativă la biblioteca raională a fraților Teodorovici;

monumentul ostașului Vladimir Vatlin, erou în cel de al II-lea război mondial;

Aleea ostașilor căzuți în Afganistan (1982) și Transnistria (1992). Aici sunt instalate plăci comemorative în memoria cetățenilor din raion, căzuți în războiul pentru integritatea țării;

Cimitirul Evreiesc din or. Leova

Monumentul în memoria victimelor represiilor regimului totalitar stalinist.

Monumentele de arhitectură religioasă

În alegerea obiectivelor turistice religioase s-a ținut cont de vechimea și rolul semnificaiv al fiecărui lăcaș sfînt pentru comunitate. Trecînd cu ochii prin obiectivele religioase de mai jos veți observa diverse și captivante stiluri străine (rusesc, polonez etc.) pe fundalul de bază al stilului moldovenesc. Astfel, bisericile ca niște martori oculari vor dezvălui evoluția istorica a raionului Leova  pe parcursul ulimelor II-III secole, trăgînd roata istoriei tot mai departe. Lăcașele sfinte de pe meleagurile Leovei sînt în așteptarea trecătoilor dornici de a savura sfintele mistere și de a gusta din trecutul inedit al acestora. Liniștea și puritatea acestor “taine religioase” te asteaptă și pe tine să primești în dar energia și măreția Sfîntului Duh.

„Sf. Parascheva” din orașul Leova,

„Sf. Nicolae” din satul Tigheci,

„Sf. Voievozi Arhangheli și Gavriil” din satul Tomai,

„Sf. Mucenic Gheorghe” din satul Covurlui,

„Sf. Voievozi Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Borogani,

„Sf. Constantin și Elena” din satul Filipeni,

„Troița Duminicii Mari (sf. Duh)” din satul Colibabovca

„Sf. Nicolae” din satul Sărățica-Nouă. (fig.2.14)

Figura 2.14. Intinerari cultural religioase al raionului Leova

Sursa: Itinerarii cultural religioase Vaslui- Hîncești- Leova: pag.179. Disponibil pe internet:

http://vaslui-turism.cjvs.eu/images/File/icr-vhl_ghid.pdf [accesat 06.01.2019]

Biserica "Sf. Nicolae" satul Tigheci

Biserica veche datează din 1794 și a fost construită din lemn. În 1829 a fost reconstruită. În 1900 a fost prădată de cele mai scumpe odoare. În perioada sovietică biserica n-a funcționat. În 1968 activiștii comuniști a s. Tigheci au dărîmat fosta biserică. La 9 iunie 1990 s-a pus prima piatră la temelia noii biserici pe locul și după modelul bisericii vechi. Biserica e construită din cărămidă albă. (fig.2.15)

Figura 2.15 Biserica "Sf. Nicolae" satul Tigheci

Sursa: Itinerarii cultural religioase Vaslui- Hîncești- Leova: pag.181. Disponibil pe internet: http://vaslui-turism.cjvs.eu/images/File/icr-vhl_ghid.pdf [accesat 06.01.2019]

E o biserică frumoasă care se vede din depărtare: înălțimea – 22 m, e construită în formă de cruce avînd două cupole mari și patru mici. În biserică există icoane cu inscripții destul de vechi, din sec. XVIII. Ea a fost construită pe locul vechi și în jurul ei sînt cîteva morminte a ctitirilor bisericii vechi: Soltana Ohanov – înmormîntată 6 ianuarie 1896; Comisul Nichita Buicliu și Ecaterina – înmormîntați 18 aprilie 1880; Simion Saharov – medic din Kiev, înmormîntat în 1860.

De la biserica veche au rămas cîteva obiecte cultural-religioase care prezintă interes turistic și se află în muzeul din sat: un aghezmuier, o cristelniță, cîteva sfeșnice mici, o sticluță pentru mir, părți a unei candele, o bucată de clopot, niște pomelnice vechi, etc.

Biserica "Sf. Voievozi Arhangheli Mihail și Gavriil" satul Tomai

Prima biserică a fost din lemn, construită prin 1846-47. Din păcate a ars în urma unei furtuni mari. „O gospodină de prin apropierea bisericii fierbea zăr și de la furtună s-a aprins scîrta de paie, oamenii erau la cîmp și a ars jumătate de sat printre care și biserica”.

Biserica actuală e construită în 1883. (fig.2.16) Prin contribuția fiecărui consătean (fiecare localnic era impus în mod obligatoriu să de a contribuție, în unele cazuri li se luau chiar și boii de pe lîngă casă) și cu susținerea boierilor localnici au fost strînse mijloacele pentru construcția bisericii.

Biserica este construită din cărămidă, grosimea pereților – 1 m, în stil romano-bizantin, după modelul bisericilor din Rusia sec. XVII. Au construit-o meșterii genovezi din Orhei și Akkerman. Este formată din 6 cupole: 4 mici, una mare în mijloc și alta mare în față. În timpul războiului n-a avut de suferit, au fost țin uți 500-600 prizonieri nemți.

În interior s-a păstrat iconostasul vechi, după o mică reconstrucție (poleire, lac, unele părți din lemn).

Este o construcție impunătoare din punct de vedere al calității și mărimii. Despre asta ne vorbesc și faptele. A rezistat războiul, 3 cutremure mari și urgia comunistă. În 1960 autoritățile comuniste au încercat să de a jos clopotnițele, antren ând tractoare masive și funii metalice care se rupeau la orice nouă încercare. Oamenii din sat, fără nici o frică de organele comuniste, au ieșit cu furci și topoare apărânduși unicul lăcaș cultural din sat.

După închiderea bisericii în timpul regimului, multe icoane de preț au fost luate de alte biserici. Însă dintre cele mai reprezentative rămase sau întoarse s unt: „Acoperirea Maicii Domnului” 1899, „Sf. Fecioară Maria și Isus Hristos” 1908, „Sf. Nicolae”, „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”. În 1989 este reconstruită cu forțele sătenilor și cu un mic ajutor din partea statului.

Figura 2.16 Biserica "Sf. Voievozi Arhangheli Mihail și Gavriil" satul Tomai

Sursa: Itinerarii cultural religioase Vaslui- Hîncești- Leova: pag.183. Disponibil pe internet: http://vaslui-turism.cjvs.eu/images/File/icr-vhl_ghid.pdf [accesat 06.01.2019]

Biserica "Sf. Mucenic Gheorghe" Satul Covurlui

Această biserică este construită din lemn, (fig. 2.17) fiind zidită în 1805, închisă în 1959 și redeschisă în 1989. Menționăm că în R. Moldova au mai rămas doar 7 biserici din lemn. Bătrînii afirmă că a fost ridicată de turci, păstrând vechea tradiție de artă românească și acum, în secolul XXI.

Figura 2.17 Biserica "Sf. Mucenic Gheorghe" Satul Covurlui

Sursa: Itinerarii cultural religioase Vaslui- Hîncești- Leova: pag.184. Disponibil pe internet: http://vaslui-turism.cjvs.eu/images/File/icr-vhl_ghid.pdf [accesat 06.01.2019]

În anii 30 a sec. XX, la biserica din localitate a păstorit preotul Iacoban, venit din România. În anul 1935, sub patronajul părintelui Iacoban s-a făcut o reparație capitală a bisericii. În timpul părintelui Calistrat (1950) a fost construit pridvorul cu piatră adusă de la Cărpineni, tot atunci fiind ridicată casa parohială și clopotnița. În 1989, în luna Iulie s-a redeschis biserica. În 30 de ani nimic nu s-a schimbat. Așa cum a fost închisă în ajun de paști, așa și au găsito, de parcă tot timpul s-a oprit în loc. În perioada 1989- 93 paroh al bisericii a fost Garbuz Firapond. Începând cu anul 1994, la biserica din sat slujește preotul Cozma Petreanu. În 1995 s-a făcut o reparație capitală, fiind întăriți cu stâlpi de salcâm pereții centrali. În interior au fost reânoite cu vopsea icoanele mai vechi și pictați pereții și bolta bisericii.

Biserica este compusă din patru părți: Altarul, Centrul bisericii – unde stau credincioșii, Strana – locul coriștilor, Pridvorul (în mijloc) și Masa Prescomediei, unde se păstrează sfintele daruri pentru împărtășire. Iconostasul, care desparte Altarul de Strană, este zugrăvit și împodobit cu icoane. În centrul Iconostasului se află Ușile Împărătești, deasupra acestora fiind icoana „Cina cea de taină” și „ Icoana Sf. Serafim”. În fața Iconostasului sînt trei sfeșnici în apropierea icoanelor Sf. Nicolae, Maicii Domnului și a celei lui Isus.

În centrul bisericii se află icoana Sf. Mucenic Gheorghe, și o măsuță unde de obicei credincioșii așează flori. Centrul bisericii este separat de Altar prin două icoane boltite, în stînga – "Icoana Tuturor Scârbiților " și în dreapta – "Icoana lui Isus Hristos ". În pridvor se află icoane noi și o icoană mai veche cu Sf. Varvara.

Biserica "Sf. Voievozi Arhangheli Mihail și Gavriil" Satul Borogani

Mare Biserica veche a fost zidită în anul 1811 din lemn. Lucrările la biserica nouă au început în 1989, după un proiect din regiunea Lvov. În 1990 a fost construită biserica, la fundament e piatră din but, pe din afară e cărămidă din silicat și în interior cărămidă roșie. (fig.2.18)

Figura 2.18. Biserica "Sf. Voievozi Arhangheli Mihail și Gavriil" Satul Borogani

Sursa: Itinerarii cultural religioase Vaslui- Hîncești- Leova: pag.186. Disponibil pe internet: http://vaslui-turism.cjvs.eu/images/File/icr-vhl_ghid.pdf [accesat 06.01.2019]

În anul 1990 a fost sfințit locul și pusă piatra de temelie de către mitropolitul Vladimir al Moldovei, cu participarea preoților din Republica Moldova. Lucrările din interior și exterior s-au finisat în anul 1994. Are 9 metri în lățime și 26 m în lungime. În 1993 au avut loc lucrările de tencuială și în 94 a fost pictată de pictorul V. Sandu. Meșterul Nicolae din raionul Ismail a amenajat ograda și gardul în 1994.

Biserica a fost ctitorită de consăteni și președintele asociației Gheorghe Ciobanu. A contribuit cu un salariu M. Snegur – Președintele RM. Biserica e construită în formă de corabie cu 5 cupole, unu în mijloc și patru prin părți. Cupola principală ține policandrul. Din Biserica veche s-a păstrat capacul de pe „Mormîntul lui Isus Hristos”. E construită în stil realistic. Clopotele sînt returnate la Iași, după modelul celor vechi.

Multe obiecte din biserică se păstreză în Muzeul satului din s. Borogani. Numărul total al obiectelor de patrimoniu constituie – 560 exemplare. Sunt: obiecte numismatice, arheologice, etnografice, fotografii, documente, piese de mobilier, cărți vechi și manuscrise, periodice, arme și armuri, filatelie, etc

Biserica "Sf. Parascheva" orașul Leova

Biserica "Sf. Parascheva" se pomenește în acte ca o biserică din lemn. A fost zidită în anul 1818, din cărămidă; în anul 1933 a fost reconstruită, modificându-se și planul bisericii. În 1992 a fost reparată din nou, modificîndu-se puțin și planul bisericii. Tot atunci a fost redeschisă.

Pînă în 1885 este una din cele mai principale clădiri din oraș. Este construită în formă de barcă și are două cupole. (fig. 2.19) În biserică se păstrează cele mai vechi cărți și anume : „Liturghia din 1915 din Chișinău” Sf.Parascheva este ocrotitoarea Moldovei.

Figura 2.19 Biserica "Sf. Parascheva" orașul Leova

Sursa: Elaborat de autor

Biserica "Sf. Constantin și Elena" Satul Filipeni

Biserica a fost deschisă la 3 iunie 1907, (fig. 2.20) la construcție participînd 400 de locuitori a satului contribuind cu muncă și bani la ridicarea acestui lăcaș sfînt. De la deschidere a fost condusă de parohul Proteereu Gheorghe Agura. În prezent parohul bisericii este Sergiu Bărlădeanu. De la deschidere și pînă în prezent a funcționat și funcționează permanent, fiind unica biserică din raion în timpul regimului comunist care servea oamenilor hrana religioasă.

Figura 2.20. Biserica "Sf. Constantin și Elena" Satul Filipeni

Sursa: Itinerarii cultural religioase Vaslui- Hîncești- Leova: pag.190. Disponibil pe internet: http://vaslui-turism.cjvs.eu/images/File/icr-vhl_ghid.pdf [accesat 06.01.2019]

Biserica este construită în formă de cruce pe o suprafață de 270 m patrați. Temelia este construită din piatră, pereții din cărămidă și acoperișul din tablă. Au slujit în această biserică mulți preoți, dar toți au avut un singur scop: Inspirația credinței în Bunul Nostru Dumnezeu și a tot ce este sfînt. Cele mai reprezentative obiective de preț ce aparțin bisericii sînt:

„Punerea Mîntuitorului nostru în Mormînt” – (Sfîntul Aier), îm brăcat în aur. Sfîntul Aier a fost adus în biserica noastră de la satul Borogani, după demolarea bisericii din s. Borogani, fiind acolo din 1812.

Două chivate a Maicii Domnului din anul 1931, învelit în aur și a Domnului Nostru Isus Hristos, din 1931

Icoana Maicii Domnului cu trei Mîini, din 1934

Icoana Marelui Mucenic Panteleimon – 1914

Adormirea Maicii Domnului în Mormînt (Plașenița) – anul 1909 Pictura a fost reînnoită după Andrei Rubleov, fiind pictată în ulei cu culori calde și se numește „Pictură reală”.

Monumente Culturale

Mulți scriitori și persoane cu renume au vizitat sau au activat chiar pe teritoriul Moldovei. Nu face excepție nici orășelul Leova. Așa cum mărturisesc localnicii în vîrstă sau rudele acestora, atestăm, în diferite perioade istorice, prezența în orașel a unor personalități ilustre străine cum ar fi, de exemplu, A. S. Pușkin, M. Gorkii, țarul Petru I, amănunt care face și mai atraciv, din punct de vedere turistic, orașul Leova.

Astfel, există mărturii conform cărora Petru I, în drumul său spre un nou cîmp de luptă, a făcut “prival”pe teritoriul orășelului Leova, înnoptând într-o căsuță, care, din păcate, nu a ajuns pînă în zilele noastre (acum pe locul acesteia se găsește spitalul raional).

În anii exilului A. S. Pușkin ia cunoștință de istoria Moldovei și monumentele plaiului nostru. “ Basarabia, cunoscută din cea mai îndepărtată antichitate, trebuie să constituie un interes deosebit pentru noi” scria marele poet.

În decembrie 1821 A. S. Pușkin împreună cu cunoscutul său I. P. Liprandi, face o călătorie prin sudul Basarabiei, oprindu-se și în Leova pentru ceva timp, unde a cules o doină de la o familie din localitate.

Un monument cultural ce prezintă interes este și cel înălțat în cinstea marelui scriitor rus Maxim Gorkii, care, încă înainte de a deveni cunoscut, a trăit o perioadă în orășelul Leova,unde a lucrat în calitate de fochist. Printre alte monumente culturale importante pot fi menționate:

Monumentul lui Vladimir Vatlin – primul tanchist care a eliberat orașul;

Basorelieful „Petru și Ion Teodorovici”, în memoria compozitorilor băștinași Petru și Ion Teodorovici;

Bustul lui Mihai Eminescu, care a fost sculptat de autorul Nicolaie Nidelco din orășelul Iargara;

Bustul lui Mihai Viteazul din satul Cazangic, amplasat pe teritoriul gimnaziului omonim din localitate;

Bustul lui Ivan Vazov din satul Colibabovca, în memoria scriitorului bulgar Ivan Vazov.

2.2 Potențialul tehnico-economic

Potențialul tehnico- economic reprezinta toatalitatea resurselor tehnice, materiale, financiare, umane și științifice de care dispune la un moment dat o societatea din cadrul unei țări, a unui raion sau oraș. Societatea, nu poate fi concepută și nu poate sa existe fară economie.

Conform statisticii oficiale, în anul 2012 în raionul Leova activau 139 întreprinderi. Din numărul total al întreprinderilor active, conform datelor anului 2012, o singură întreprindere, în domeniul agricol, a fost întrodusă în grupul întreprinderilor mari, conform criteriului valorii de bilanț. Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, reprezenta, circa 99% din totalul întreprinderilor active în raionul Leova. Corespunzător, acesta era format din 11 întreprinderi mijlocii, 39 – mici și 88 microîntreprinderi.

Economia raionului Leova este bazată în cea mai mare masură pe agricultura, cca 37 de întreprinderi din 130 activează în agricultură, de asemenea este prezenta și cresterea ovinelor și bovinelor.

În anul 2012, conform datelor disponibile privind întreprinderile active, în industria raionului Leova activau 9 întreprinderi din industria prelucrătoare: 3 în industria alimentară și a băuturilor, 2 cu activitate de fabricare a cartonului și hîrtiei, 2 în producția articolelor de cauciuc, una în industria de confecții de îmbrăcăminte, una în producția de mobilier și alte activități industriale și una cu activitate de captare, epurare și distribuției a apei.

Principalele produse industriale fabricate în raion sunt: carnea, mezelurile (fig. 2.22), vinurile, făină, nutrețuri gata pentru hrana animalelor, pâine și produse de panificație, produse de cofetarie.

O parte din producția industrială este asigurată de industria vinicolă, în raion activînd o întreprindere cu tradiții în domeniu „Leovin” SA (fig. 2.21). Unele surse susțin că punctul de vinificație a fost înființat în 1948 în baza unui document privat care aparține boierului Mola, întemeiat în 1903. Întreprinderea datează din anul 1903 și are o tradiții în producerea vinului de calitate. În sec. XX, fabrica de vinificație din Leova producea unul din cele mai bune vinuri tari – Portvein de Moldova – „Tomai”. In 1996, fabrica este privatizată și organizată în societate pe acțiuni „Leovin”. Compania deține propriile vii, asigurînd producția cu materie primă de calitate. Fabrica produce mai multe soiuri de vinuri, dar principalele sunt: Aligote ordinar, Rkațiteli, Cabernet ordinar, Sauvignon ordinar și Portveinul Tomai care este un vin tare. În iulie 2002 fabrica a participat la concursul international din Franța „Muscats du Monde”- 2002 și a revenit acasă cu medalia de bronz. În plus, raionul este situat la sudul Moldovei, unde condițiile sunt foarte prielnice pentru cultivarea strugurilor. Totodată, o parte din producția vinicolă este destinată piețelor externe care în ultimii ani a generat fluctuații înalte.Vinurile produse la „Leovin” SA sunt prezentate sistematic la expozițiile și târgurile internaționale din Londra, Bruxelles, Kiev, Talin, etc. la care a câștigat diverse distincții.

Fig.2.21.Fabrica de vinuri „Leovin”. Vedere generală

Sursă: Elaborat de autor

Fig. 2.22. Fabrica de mezeluri și carne. Vedere generală

Sursă: Elaborat de autor

2.3 Resursele socio-demografice

Ca și în alte raioane ale Republicii Moldova raionul Leova se confruntă cu problema scăderii numărului populației (fig. 2.23). Făcind o comparație a populatie conform recensamântelor din 2004 si 2014, atunci putem spune cu fermitatea ca numarul populației in raionul Leova est în scădere. Populația raionului Leova în 2004 constituia total 51 056 locuitori, mediu urban constituia 14 411, iar cel rural 36 645 locuitori. In 2014 numarul populatie a scazut considerabil ajungind la 44 702, mediul urban constituaia 11 350, iar cel rural 33 352 locuitori. Reducerea populației este mai mult specifică pentru mediul rural, atît din cauza sporului natural negativ, cît și din cauza refluxului migrațional.

Fig. 2.23. Populația r-ul. Leova

Sursă: Elaborat de autor

Una din cauzele principale ale reducerii numărului populației este scăderea fertilității. Dacă în anul 2007 rata totală a fertilității a constituit 1,5 copii pe femeie de vîrstă fertilă, atunci în 2012 numai 1,3. Ratele specifice de fertilitate la femei în vîrstă de 20-24 ani în anii 2007-2012 au scăzut circa de două ori. Se observă amînarea nașterilor spre vîrstele mai mature, astfel, în anul 2012 valorile ratelor specifice de fertilitate la femei în vîrstă de 25-29 ani au depășit cele din grupul de vîrstă 20-24 ani.

Migrația prezintă un factor de impact care determină atît dinamică numerică a populației, cît și structura acesteia. Conform datelor Biroului Național de Statistică la începutul anului 2013, din raionul Leova au fost plecați peste hotare 12 849 cetățenii. Circa 45-50% din aceștia sunt persoane care lipsesc din țară mai mult de un an. Cea mai mare pondere în structura fluxurilor migraționale îi revine populației tinere – circa 56% sunt în vîrsta de 20-40 de ani. Distribuția proporțională a emigranților pe sexe servește o dovadă că majoritatea persoanelor părăsesc țara cu familia.

Fenomenul îmbătrânirii populației de asemenea este un impact care determina dinamica populației, iar raionul Leova a fost plasat in unități administrativ-teritoriale în care ponderea persoanelor vîrstnice în structura populației s-a stabilit în limitele de 12,1-14%. Pondera populației apte de munca in raionul Leova de 15- 19 ani este de 16,4% la orase, iar în sate de 14,6% , populația in vârstă de 20-24 ani în mediul urban se înregistrează in proporții relativ mari 52,2%, având pondere ceva mai sporită in mediul rural de 56,5%. Populația aptă de munca încadrată in virsta 45- 59 ani în medie constituie 30%. Totodată trebuie să remarcăm că în prezent cele mai numeroase sunt efectivele grupei de vîrstă de 20-24, ceea ce se datorează nivelului înalt al natalității în perioada pînă în anii `90 ai secolului trecut.

CAPITOLUL III. INFRASTRUCTURRA TURISTICĂ

3.1 Rețeaua de cazare și alimentare publică

Structurile de cazare și alimentație publică împreună cu resursele atractive și căile de transport, reprezintă o parte integrată a produsului turistic. Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse. În definirea tipurilor se ține seama de următorii parametrii: mărime, confort, funcționalitate, perioadă de utilizare, tipul de turism pe care-l deservesc etc. Se detașează 2 grupe majore de baze de cazare și anume:

1) bazele de cazare principale, în care atributele turistice sunt dominate;

2) baze de cazare secundare, atribuite domeniului turistic temporar și la un nivel modest de funcționalitate.

Bazele de cazare principala alcătuiesc o grupă distinctivă din care fac parte: hotelurile, motelurile, cabanele, vilele și hanurile.

Infrastructura turistică a raionului Leova este destul de limitată și cuprinde trei unități hoteliere și 6 unități de alimentare publică:

Tabelul 3.4. Unitățile turistice cu profil hotelier și de alimentație publică din raionul Leova

Continuuarea tabelului:

Sursa: Straregie de dezvoltare integrate a raionului Leova, 2015 – 2020, pag 160.

Disponibil pe internet: http://www.adrsud.md/public/files/LEOVA_SDI_2015-2020.pdf[accesat 11.01.2019]

3.2 Căile de transport

Transportul reprezintă una din componentele de bază ale infrastructurii turistice . Termenul de transport vine din latină, de la "transportare", trans (peste) și portare (însemnând a purta sau a căra). El asigură deplasarea turiștilor de la locul de reședință la cel de petrecere a vacanței, în cazul turismului de sejur, sau pe toată durata călătoriei, în cazul celui itinerant. Analizat chiar și numai din această perspectivă, serviciul de transport are un conținut complex, vizând pe lângă voiajul propriu-zis, ansamblul operațiunelor, condițiilor și facilitățiilor legate de organizarea deplasării fizice a turiștilor, a bagajelor și a mărfurilor destinate consumului acestora. Sunt incluse, totodată, serviciile oferite celor care apelează la o formă organizată de turism, cât și prestațiile efectuate persoanelor ce voiajează mijloacele de transport.

Căile de transport turistic asigură efectuarea călatoriilor, adică a acelui segment al actului recreativ făra de care turismul ca concept este de neconceput. Principalele căi și mijloace de transport implicate în turism sunt cele rutiere, feroviare, aeriene, navale și cele speciale.

Infrastructura de transport în raionul Leova, ca de altfel și pentru întreg teritoriul țării este unul dintre factorii ce creează constrîngeri pentru dezvoltarea mediului de afaceri și asigurarea securității populației. Densitatea în raion se plasează sub nivelul mediu în regiunea de sud. Calitatea drumurilor poate fi cu greu apreciată cu un calificativ pozitiv. În raion există mai multe localități care nu au drumuri de acces cu acoperire rigidă către drumurile publice.

Lungimea totală a drumurilor publice în raionul Leova constituie 211,2 km sau circa 10% din lungimea totală pe regiunea Sud. Dintre acestea 77,6 km sau 36,7% sunt drumuri naționale cu îmbrăcăminte rigidă și 133,6% sau 73,3% drumuri locale dintre care 93,7% sunt cu îmbrăcămintea rigidă. Raionul se plasează pe primul loc în regiune conform gradului de acoperire a rețelele de drumuri cu îmbrăcăminte rigidă.

Raionul dispune de o rețea dezvoltată, extinsă și diversificată de drumuri și căi de acces intraregionale, interregionale și internaționale (fig. 3.24).

Transportul aerian: la aproximativ 85 km distanță de centrul raional Leova se află Aeroportul Internațional Cahul, însă acesta nu este funcțional. La 103 km Aeroportul Internațional Chișinău, care permite transportul de pasageri și de mărfuri;

Transport feroviar: Raionul este traversat de o rețea de 23,5 km de cale ferată stația feroviară fiind amplasată în or. Iargara. Cîteva localități din raionul Leova fac parte din principalul traseu trans-regional de cale ferată care străbate regiunea sud și conectează următoarele localități: Cahul–Cantemir–Tigheci (Leova).

Transportul fluvial: or. Leova se află la o distanță de aproximativ 123 km față de portul Giurgiulești, care dispune de terminal petrolier, de pasageri și cerealier și oferă acces spre Marea Neagră.

Transportul rutier: – Drumul republican R 34 – Hîncești-Leova-Cahul-Slobozia Mare (tronsonul 7,82 – 25,44 km);

– R 47 – Cimișlia — Iargara — Sărata Nouă care intersectează magistrala M3 cu o distanță de 41,18 km;

– R 46 – Pleșeni – Iargara care asigură legătura dintre raionul Leova și raionul Căinari.

Fig. 3.24. Căi de transport

Sursă: Elaborat de autor

3.3 Avantajele și deficitele dezvoltării turistice în raionul Leova

Dezvoltarea durabilă a turismului în raionul Leova trebui să se orienteze spre crearea unei baze adecvate pentru dezvoltarea ecoturismului, agroturismului, turismului rural și celui cultural într-un mod integrat, echilibrat și durabil, astfel încât să aducă beneficii considerabile raionului. Dezvoltarea turismului trebui să fie durabilă sub aspect ecologic, viabilă și rentabilă sub raport economic și echitabilă din punct de vedere etic și social pentru populația locală.

Pentru ca turismul să poată contribui la o dezvoltare durabilă a economiei, el trebui să integreze mediul natural, cultural și uman, să respecte echilibrul fragil, caracteristic multor destinații turistice.

Dezvoltarea durabilă a turismului în raionul Leova are următoarele aspecte:

durabilitatea ecologică, care garantează o dezvoltare adecvată în condiții de respectare a diversității biologice și a păstrării și conservării Monumentelor Naturale Geologice și Paleontologice;

durabilitate socială și culturală, care contribiue la dezvoltarea și protejarea valorilor culturale (meșteșugurile care s-au mai păstrat);

durabilitatea economică, ce garantează o dezvoltare a societății în condiții de gestiune adecvată a resurselor cu obținerea unor efecte economice (promovarea suvenirurilor dintre meșteșugurile locale), dezvoltarea infrastructurii turistice și a celei generale, atât pentru prezent cât și pentru viitor.

Pentru dezvoltarea durabilă a turismului este nevoie de respectarea următoarelor principii:

planificarea, amenajarea și exploatarea turistică, la nivel local, ca parte integrată a strategiei dezvoltării durabile a turismului la nivel național;

participarea autorităților publice raionale și locale, a sectorului privat, a ONG-urile de mediu și a populației la procesul de planificare a turismului;

gestionarea și planificarea durabilă a turismului, ținându-se cont de protecția mediului natural și uman în zonele de primire;

informarea, educarea, încurajarea și atragerea populației locale în procesul de amenajare turistică;

evaluarea prealabilă a proiectelor de amenajare turistică și a eventualelor impacturi de la derularea proiectelor;

participarea populației locale la elaborarea unor programe de colaborare în scopul optimizării activității turistice.

Deficiențele dezvoltării turismului în Raionul Leova:

Insuficiența unităților de cazare;

Căile de acces spre unele obiective sunt neadecvate, nu există locuri destinate parcărilor de autobuze, autoturisme;

Lipsesc practic panourile informaționale care ar conține schemele obiectivelor turistice ce pot fii vizitate;

Lipsa unui cadru informațional uniformizat (Sistem Informațional Turistic) a datelor cu caracter economic la nivel de raion;

Interesul scăzut al autorităților locale pentru promovarea Raionului Leova ca destinație turistică;

Susținerea slabă din partea statului a întreprinderilor mici și mari;

Interesul scăzut al tineretului față de activitățile social economice. Cea mai mare parte a tinerilor nu manifestă interes față de promovarea turismului în raion. Ca efect majoritatea din ei pleacă din localitățile de baștină în alte regiuni ale țării sau peste hotare;

Insuficiența serviciilor de marketing.

Avantajele produsului turistic din Raionul Leova

existența pe teritoriul raionului a unor resurse naturale și antropice de valoare internațională și națională;

costul scăzut a forțelor de muncă;

costul scăzut a terenurilor;

promovarea la nivel național a serviciilor turistice.

Pentru a spori dezvoltarea turismului în Raionul Leova considerăm oportun determinarea următoarelor direcții strategice și acțiuni.

Includerea în circuitul turistic național toate obiectivele cu potențial turistic;

Diversificarea și modernizarea ofertei turistice și a servicilor pentru a le face competitive, să răspundă unui turism modern și să rețină o parte din fluxurile turistice internaționale care traversează țara;

Modernizarea și dezvoltarea structurilor turistice (de cazare, alimentație, tratament, agrement);

Modernizarea infrastructurii turistice;

Întreprinderea măsurilor de protejare și valorificare a obiectivelor existente precum și favorizarea existenței unor noi obiective;

Antrenarea populației locale în organizarea activităților turistice prin informare, educație, formare profesională și stimulare economică;

Elaborarea strategilor și programelor de dezvoltare a turismului în raion.

3.4 Circulația turistica

Activitatea turistică în Republica Moldova este reglementată de Legea nr.352 din 24.11.2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova. Conform art. 3 Noțiuni generale rută turistică (itinerar turistic) reprezintă un traseu turistic pe care se desfășoară o călătorie cu indicarea localităților de pe parcurs, iar rută turistică națională-traseu turistic de importanță națională, recunoscută în această calitate conform prevederilor prezentei legi.

Agenția Turismului elaborează norme metodologice privind deschiderea rutelor turistice, aprobă și înregistrează rutele turistice. Conform Normelor metodologice privind instituirea, aprobarea și înregistrarea rutelor turistice, aprobată prin Hotărârea de Guvern la 30 aprilie 2015, Agenția Turismului propune 20 de rute turistice naționale.

Raionul Leova este cuprins parțial în traseul turistic nr. 16 „Mica Deltă a Moldovei” (fig.3.25). Acest lucru poate fi explicat atât prin dezvoltarea slabă a infrastructurii de cazare cât și prin lipsa unor căi de acces moderne spre unele obiective turistice.

Traseul Turistic național nr.16

Chișinău- Hîncești- Leova- Cantimir- Cahul

„Mica Deltă a Moldovei”

Motto:

La Cahul, în orașul în care

Primavara-i mai lungă cu o lună,

Se desface pe ape o floare

Și tot albul din lume-l adună

(Gheorghe Poștaru)

Fig. 3.25. Traseul Turistic național nr.16

Sursa: http://turism.gov.md/index.php?pag=trasee&opa=view&id=43&l= [accesat 20.04.2019]

Tipul traseului: liniar

Tematica excursiei: natură, istorie, ecologie.

Lungimea traseului – 480 km tur-retur.

Durata excursiei: 12 – 14 ore (în dependență de durata vizitării rezervației științifice „Prutul de Jos”).

Beneficiarii excursiei: turiști interni, turiști străini, elevi, studenți.

Scopul excursiei: familiarizarea turiștilor cu potențialul turistic natural și antropic al zonei de Sud, informarea lor despre habitatul rezervației științifice „Prutul de Jos”, cunoașterea potențialului tehnic, economic și turistic al Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Programul excursiei include: vizitarea lacului Manta și Beleu, vizualizarea Colinelor de Aur de la Văleni, vizitarea rezervației științifice „Prutul de Jos”, și a Portului Internațional Liber Giurgiulești. La solicitarea turiștilor în program poate fi inclus vizitarea sanatoriului “Nufărul Alb” din Cahul.

Obiectivele turistice incluse în programul excursiei:

Cahul: Catedrală “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, stațiunea balneologică „Nufărul Alb", Muzeul de Istorie și Etnografie.

• Manta: monumentul naturii „Lacul Manta”.

• Văleni: „Colinele de Aur”, calea lui Petru Rareș.

• Slobozia Mare: rezervația științifică “Prutul de Jos”, monumentul naturii „Lacul Beleu”.

• Giurgiulești: Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Complexitatea traseului: deplasare cu transport. Există grad mediu de complexitate. Pentru vizitarea obiectivelor turistice se vor parcurge distanțe semnificative pe jos.

Vestimentație: nu este necesar echipament special. Este necesară îmbrăcăminte și încălțăminte comodă.

Transport: autocar, minibus, autoturism

Localități de tranzit: Hâncești, Leova, Cantemir, Cahul.

Cazare: hotelele „Azalia”, „Marco Polo”, „Codreanu” din orașul Cahul, pensiunea „La gura cuptorului”, din satul Văleni, rl Cahul.

Alimentație: serviciile de alimentare pot fi organizate la restaurantele „Miraj”, „Prut”, „Relaxy” din orașul Leova, cafeneaua „La hanul lui Tudor”, satul Țiganca, r aionul Cantemir, restaurantul „Paradis” din orașul Cantemir, restaurantul „Codreanu” din orașul Cahul, pensiunea turistică „La gura cuptorului” din satul Văleni.

Agrement: drumeție, pescuit, plimbare cu barca pe lacul Beleu.

După cum observăm traseul turistic național nr.16 nu permite valorificarea potențialului turistic existent în raionul Leova. Acest lucru se explică prin mai multe cauze: slaba promovare a potențialului turistic existent, lipsa amenajărilor turistice la unele obiective, lipsa unităților de cazare, a căilor de acces moderne, etc. Astfel noi propunem o rută turistică destinată, în primul rând pentru elevi, studenții și profesori de geografie, biologie și istorie dar și pentru oamenii de știință din acest domeniu. Traseul turistic va cuprinde următorul itinerar or. Leova- Monument al naturii “Stejar penduncular,,- Rezervația silvică Ostianova- Rezervația mixtă “ Lebăda albă,,- Lunca inundabilă cu vegetație de baltă (fig. 3.26).

Durata excursiei va fi de aproximativ 8 ore (fără stațiuni prelungite). În dependență de complexitatea traseului turistic solicitat, traseul se poate extinde pe mai multe zile. Posibilități de cazare există la hotelurile Onorial, Valden- Max sau pensiunea „Casa vânătorului”. Traseul dat are un grad mediu de complexitate. Pentru a vizita cele 4 monumente naturale este nevoie de a parcurge mai mulți km pe jos, astfel este nevoie de îmbrăcăminte comodă. Cheltuielele sunt legate de parcurgerea celor 25- 30 km. cu propriul autoturism sau cu microbuzul închiriat, se adaugă și chieltuelele de hrană.

Acest traseu eco-turistic rămâne destul de accesibil și reprezintă o modalitate excelentă pentru recreere și odihnă activă.

Figura: 3.26. Rută eco-turistică propusă în limetele Raionului Leova

Sursa: Saitul Institutului de ecologie și geografie:

http://www.ieg.asm.md/en/protected_areas [accesat 12.05.2019]

CONCLUZII

Raionul Leova ca suprafață nu este atât de mare, dar totuși dispune de importante obiective pentru a fi vizitate de turiști. Printre cele mai valoroase se înscriu Monument al naturii “Stejar penduncular”,Rezervația silvică Ostianova, Rezervația mixtă “ Lebăda albă”, Lunca inundabilă cu vegetație de baltă.

Din păcate, majoritatea acestor obiective, chiar dacă prezintă valoare națională, sunt slab sau deloc valorificate sub aspect turistic. Majoritatea obiectivelor turistice sunt foarte slab cunoscute, inclusiv la nivel național, dar și infrastructura turistică este slab dezvoltată (cazul or. Leova).

O cauză a valorificării slabe a acestor obiective este rețeaua de transport auto deplorabilă, amenajarea insuficientă a unor monumente naturale, de istorie și cultură a obectivelor economice care ar putea fi vizitate de turiști, care împiedică integrarea acestor obiective în circuite naționale. O altă cauză este și infrastructura de cazare foarte slab dezvoltată. O astfel de infrastructură de primire este mult sub potențialul turistic existent în raion. Nu există nici o statistică referitor la numărul de turiști ce au vizitat raionul.

Unele din cele mai importante obiective turistice din raionul Leova nu sunt incluse de către Agenția turismului a Republicii Moldova în traseul turistic național nr. 16. Pentru că acest traseu este unul de tranzit prin raion, propunem extinderea acestui traseu cu: Monument al naturii “Stejar penduncular”, Rezervația silvică Ostianova, Rezervația mixtă “ Lebăda albă”, Lunca inundabilă cu vegetație de baltă.

Turismul în raionul Leova are bune perspective pentru dezvoltare. Dar, pentru o mai armonioasa dezvoltare, acesta are nevoie de susținere pe plan economic.

Bibliografie

Acte normative

Curiculum pentru disciplina Geografie Clasele V-IX.

Hotărâre cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 nr. 1065 din 02.09.2003, publicată în Monitoriul oficial al R. Moldova nr. 196-199/1118 din 12.09.2003.

Legea Republicii Moldova privind fondul ariilor natural protejate de stat, Nr. 1538-XII din 25.02.98, publicată în monitoriul official al Republicii Moldova nr. 66-68 din 16.07.1998. Disponibil pe internet: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311614

Legea nr. 352 din 24.11.2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în : http://lex.justice.md/document_rom.php?id=0B88BC64:70678DCD

Raport privind practicile agro-forestiere aplicate pe raionul Leova, Chișinău 2015, pag. 10. Dispnibil pe internet: http://icas.com.md/wp-content/uploads/2016/03/Practici-agroforestiere-r.-Leova-final.pdf

Planul de managiment al bazinului hidrografic Prut 2016- 2021 (var.II din 31.10.2015), pag. 9. Disponibilă pe internet: http://www.apelemoldovei.gov.md/public/files/Plan_Prut_var.II_vb_11.11.15.pdf

Strategia locală de dezvoltare socio-economică integrată a orașului Leova 2015-2020, pag. 6. Disponibil pe internet: http://primarialeova.md/plan-strategic-de-dezvoltare/

Cărți, monografii

Baical Petru, Cocoș Iacob, Geografia Turismului, Chișinău: Ed. ASEM, 2012, 228 pag. Disponibil pe internet: http://www.ase.md/files/catedre/geo/bacal_geoturism.pdf

Begu Adam, David A., Lioghii N., Starea mediului și patrimoniului natural al bazinului Dunării (în limitile R. M.). Chișinău: Ed. Sfera, 2012, 300 pag.

Breban Vasile, Dicționar general al limbii române. București, 1992. Ed. Enciclopedica, vol. II, 803 pag.

Florea Maria, Satul Nou : Leagăn de dor. Chișinău, 2015. Ed. Pontos, 292 pag

Miron Aliona, Flora și vegetația pajiștilor din lunca Râului Sărata, pag.35. Disponibila pe internet: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Flora%20si%20vegetatia%20pajstilor%20din%20lunca%20riului%20Sarata.pdf

Mititelu Ion: Leova istorii in imagini; Leova,2012, 127 pag.

Paladi Gheorghe, Gagauz O., Penina O., Îmbătrânirea populației in Republica Moldova: Consecințe economice și sociale, Chișinău, 2009, pag. 77.

Disponibilă pe internet:https://www.upsc.md/wp-content/uploads/2017/02/univ_doc_intern_ghid_tez_licenta.pdf

Platon Nicolae, Ghidul traselor turistice ale Republicii Moldova, Chișinău 2015. Ed. Elan Poligraf, 462 pag.

Postulache Ghiorghe,Vegetația Republicii Moldova. Chișinău: Ed. Ștința, 1995, 340 pag.

Sîrdov Igor, Turismul în Republica Moldova. Studiu de geografie. Chișinău, 2002, 188 pag.

Sochircă Vasile, Bejan Iurie, Resurse turistice (support de curs), Chișinău 2011, 139 pag.

Turcov E., Politica turistică a republicii Moldova ca factor de dezvoltare economică și durabilă și integrare internațională, chișinău 2003, 48 pag.

Itinerarii cultural religioase Vaslui- Hîncești- Leova: pag.181. Disponibil pe internet:http://vaslui-turism.cjvs.eu/images/File/icr-vhl_ghid.pdf

Surse web

http://mecc.gov.md/sites/default/files/registrul_muzeelor_rm_.pdf

http://turism.gov.md/

http://www.ieg.asm.md/.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/8f/AdministrativeMapOfMoldova.png

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=311614

http://www.statistica.md/pageview.php?l=ru&idc=479&