Arii Naturale Protejate din Judetul Buzău

Universitatea de Științe Agronomice și

Medicină Veterinară – București

Facultatea de Agricultură – Specializarea Silvicultură

Anul IV

REFERAT LA CONSERVAREA BIODIVERSITATII

Arii naturale protejate din Județul Buzău

Student: Tronaru Maria

BUCURESTI

2016

CUPRINS

INTRODUCERE

Aria protejată reprezintă „o zona terestră și/ sau marină dedicată special protectiei diversitații biologice și cu resurse naturale si culturale, administrată cu mijloace legale sau alte mijloace efective”. ( I.U.C.N. , 1994 )

Este „un spațiu geografic clar delimitat, recunoscut, desemnat și administrat în baza unor acte legale sau prin alte mijloace eficiente, cu scopul de a se realiza conservarea pe termen lung a naturii precum și a serviciilor de mediu și a valorilor culturale asociate” ( Ghid pentru utilizarea Categoriile de Management ale ariilor protejate, IUCN, 2008 ).

Reteaua de arii naturale protejate se compune din:

a) Rezervații științifice

b) Parcuri naționale

c) Monumente ale naturii

d) Rezervații naturale

e) Parcuri naturale

f) Rezervații ale biosferei

g) Zone umede de importanță internațională

j) Arii de protecție specială avifaunistică

k) Situri de importanță comunitară

l) Geoparcuri

În județul Buzău această rețea se compune din: rezervații naturale, monumente ale naturii, situri de importanță comunitară, situri de protecție avifaunistică și s-a derulat proiectul pentru desemnarea unui geoparc, Tinuturile României-Tinutul Buzăului, de către Muzeul de Istorie Naturală Grigore Antipa, proiect finanțat prin Fondul Cultural Național .

● Monumente ale naturii sunt acele arii naturale protejate avand ca scop protecția și conservarea unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite,

● Rezervațiile naturale sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.

● Siturile de importanță comunitară reprezintă acele arii care, în regiunea în care există, contribuie semnificativ la menținerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din Directiva Habitate și Directiva Păsări și care pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei Natura 2000 și/sau contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea sau regiunile biogeografice respective.

● Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric și cultural.

ARII NATURALE PROTEJATE DIN JUDETUL BUZAU

Județul Buzău este situat în partea de sud-est a României, în sud-estul Carpaților Orientali, la nord-vest se învecinează cu județele Brașov și Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomița, la est cu Brăila și la nord-est cu Vrancea.

Regiunea Sud-Est este regiunea cu cea mai mare suprafață din ariile protejate din totalul României (43,8%) și regiunea cu cea mai mare suprafață ocupată de arii naturale protejate (aproximativ 32% din suprafața regiunii). Pe teritoriul ei se află 144 de arii naturale protejate de interes național – inclusiv o rezervație a biosferei, un parc național și 3 parcuri naturale – precum și 108 situri care fac parte din rețeaua comunitară Natura 2000. Datorită varietății de condiții geoclimatice existente, fiecare județ prezintă trăsături specifice în ceea ce privește habitatele și speciile de floră și faună.

În județul Buzău există în prezent 3 mari categorii de arii naturale protejate și anume:

– Arii naturale protejate incluse în Rețeaua Ecologică Europeană "Natura 2000": 11 situri de importanță comunitară și 4 situri de protecție avifaunistică;

– Arii naturale protejate de interes național: 15 rezervații și monumente ale naturii;

– Arii naturale protejate de interes județean: 9 rezervații și monumente ale naturii.

Dintre ariile naturale protejate de interes național din județul Buzău cele mai importante sunt:

• Focul Viu-Lopătari – monument al naturii unde se poate vedea o flacăra de până la 0,5 m înălțându-se în bătaia vântului, un fenomen natural datorat emanației continue de gaze din pământ.

• Platoul Meledic este o zonă colinară, cu pășuni și fânețe impresionante, un lac de apă dulce pe substrat de sare și o peșteră de sare unică în Europa – cea mai lungă peșteră în sare pe plan mondial.

• Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici sunt una dintre cele mai interesante rezervații mixte (geologică și botanică) din România. Acest fenomen natural spectaculos este rar întâlnit în lume. ( http://www.adrse.ro/Regiunea/Arii_protejate.aspx )

Focul viu – Lopătari

.

Rezervația Naturală  Focul Viu este o locație foarte cunoscută datorită  fenomenului destul de rar întâlnit care se petrece aici. În acest loc, prin fisurile și crăpăturile create in scoarța terestră ies la suprafață gaze naturale care se aprind, dând naștere unor flăcări  ce ating deseori o jumatate de metru, oferind un adevarat spectacol privitorilor. Fenomenul este deosebit de impresionant in timpul nopții, când culorile capătă  un aspect diferit, mult mai plăcut si mai intens. Fundamentul apariției fenomenului este reprezentat de existența depozitelor subterane de hidrocarburi.

Structura geologica este alcătuită din roci sedimentare (gresii, argile, cinerite) de vârstă miocenă  si fiind deosebit de faliată favorizează  iesirea la zi a gazului metan precum si a altor gaze. Lipsa sau neantranarea unor ape subterane de adâncime determina emanații  de gaze uscate.

Zona a fost declarată rezervație geologică în anul 1995 și este o locație foarte cunoscută datorită fenomenului destul de rar întâlnit în Europa, si care se mai produce doar in cateva locuri din Australia, Asia, Turcia si Statele Unite.

Fig. 1. Focul viu ( http://www.obiective-turistice.com/images/stories/pozeobiective/foculviu4.jpg)

Platoul Meledic

Platoul Meledic se află în bazinul superior al râului Slănic, între pârâul Jgheab la est, pârâul Meledic la nord și pârâul Sărata la vest, desfășurat pe o platformă saliferă, la altitudinea de 600 m. Reprezintă o rezervație mixtă, prezentând aspecte de ordin geologic, speologic, botanic și zoologic.

Platoul Meledic prezintă la suprafață un strat sedimentar care acoperă un masiv de sare (Mărunțeanu și Ioane, 2010 ). Datorită fenomenelor geologice normale, zona este caracterizată de doline, lapiezuri, poduri naturale și văi, în bună parte acoperite de un covor vegetal, rămânând însă și versanți fără vegetație. Pe o suprafață redusă sunt concentrate habitate diverse, pe un substrat geomorfologic variat care dau o valoare deosebită peisajului.

Fig. 2. Platoul Meledic ( http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/11.png )

Cea mai interesantă și de departe cea mai cunoscută peșteră din Platoul Meledic este Peștera 6S din localitatea Mânzălești, situată la baza unui versant abrupt, accesibilă doar speologilor.

Peștera 6S se remarcă prin abundența și varietatea concrețiunilor de sare, a stalactitelor deviate ca poziție de tipul anemolitelor, cu lungimi de 50-100 cm și diametre de până la 2 cm. Stalagmitele sunt foarte rare, mai groase decât stalactitele, și îmbrăcate, ca și acestea, în mici cristale de sare. Peștera „6S” are o lungime de 1220 m, fiind cea mai lungă peșteră în sare pe plan mondial. ( http://natura2000.mmediu.ro/site/405/rosci0199.html )

Fig. 3. Pestera Meledic ( http://www.skytrip.ro/images/obiective/judet/Buzau/bigs/Pestera-Meledic-20110213133214.jpg )

Lacul  Meledic este situat în comuna Mânzălesti din judetul Buzău și este un lac de apă dulce,. În apropierea Lacului Meledic se găsesc izvoare de apă minerală ce datează de la începutul secolului al XIX-lea.Lacul Meledic este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia.

Valoarea științifică a platoului este completată de prezența lacurilor formate aici, dintre care mai importante sunt Lacul Mare, numit și Lacul Meledic sau Lacul Fără Fund, cu o adâncime maximă de 5,4 m, și Lacul Castelului, de aproximativ două ori mai mic, având o adâncime maximă de 3,9 m. ( http://greenly.ro )

Fig. 4. Lacul Meledic ( http://www.turismbuzau.ro/images/stories/meledic/02%20lacul%

20meledic%20turism%20buzau.jpg )

Aceste lacuri surprind prin faptul că, deși s-au format în masive de sare, apele lor sunt dulci, fapt explicat prin formarea lor în mai multe faze:

–          infiltrarea apei prin brecia sării;

–          scufundarea platoului cu fundul lacului;

–          stabilirea legăturii cu rețeaua hidrografică;

–         transportul de material aluvionar, datorat precipitațiilor, care a impermeabilizat fundul lacului, întrerupând legătura cu masivul de sare;

–          în urma aportului de ape meteorice și în lipsa contactului cu masivul de sare, apele au devenit mai dulci, fapt care, implicit, a dus la modificarea tipului de vegetație.

Fig. 5. Lacul Castelului ( http://static.panoramio.com/photos/large/59516570.jpg )

Mulți călători si-au găsit sursa de inspirație în aceste locuri:pe malul lacului Meledic se găseste încă teiul lui Alexandru Vlahuță, în apropiere, pe plaiurile Bisocăi, pictorul Nicolae Grigorescu a pictat viata sătească a acelor vremuri. Regina Elisabeta, atrasă de frumusețea peisajului și de varietatea faunei și florei, ar fi dorit inițial să ridice Castelul Peleș pe aceste meleaguri.

Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici

Vulcanii noroiosi se afla in apropierea localitatii Berca din judetul Buzau, la aproximativ 20 km de orasul Buzau.

Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari sunt declarati monumente ale naturii, constituindu-se sub forma unei rezervatii geologice, botanice si peisagistice ce se intinde pe o suprafata de 25 ha.

Aici apar numeroase ridicaturi de pamant sub forma unor cratere cu o circumferinta care la unele este mica, iar la altele poate ajunge chiar la cativa metri. Unele cratere sunt linistite, altele bolborosind si revarsand suvoaie de noroi inspre baza lor. Peisajul zonei este deosebit de arid, cu numeroase despicaturi de pamant ce sugereaza ideea de seceta.

Vulcani noroioși reprezintă formațiuni create de gazele naturale provenind de la peste 3.000 de metri adâncime, care trec printr-un sol argilos, în combinație cu apa din pânza freatică. Gazele împing spre suprafață apa amestecată cu argilă. Nămolul format de acestea iese la suprafață și, în acele locuri, se usucă în contact cu aerul, formând niște structuri conice asemănătoare unor vulcani. Nămolul ieșit la suprafață este rece, deoarece vine din straturile de argilă.

Fig. 6. Vulcanii noroiosi ( http://media.roportal.ro/upload/Image/Geografie/vulcanii-noroiosi-crater.jpg )

Romania este o tara favorabila dezvoltarii  vulcanilor noroiosi: astfel de fenomene se produc frecvent in Subcarpatii de Curbura (in special in zona Buzaului), dar au mai fost semnalate, in ultimii 150 de ani, si in alte locuri (langa Ocna Sibiului, la Homorodetc). Totusi, formele cele mai interesante de vulcani noroiosi – si cu dimensiunile cele mai mari – pot fi intalnite in rezervatia mixta (geologica si botanica) situata la 12 kilometri de Berca, cu o suprafata de aproximativ 30 de hectare.

In functie de vreme, daca este insorit sau innorat, noroiul uscat din zona isi schimba culoarea, in nuante de la gri pana la galben deschis.

  Dacă în jurul craterului noroiul este proaspăt sau în curs de uscare, la mijlocul și la periferia conului ,el este uscat și brăzdat de crăpături de uscăciune ce se îscriu în sisteme poligonale cu dimensiuni variabile. La ploi ,apa se scurge în șuvițe pe flacurile conurilor creând prin eroziune pe acestea un ansamblu de șănțulețe ,rigole ,ravene ;la exterior materialele transportate prin acumulare, dau poale prelungi pe care apa se împrăștie.

Fig. 7. Vulcanii-Noroiosi ( http://www.travelgirls.ro/wp-content/uploads/Paclele-Mari-Vulcanii-Noroiosi-2.jpg )

In zona Pâclelor Mici, pe o suprafata de aproximativ 10 hectare, se afla cei mai multi dintre vulcanii noroiosi, de forme extrem de variate, dar de dimensiuni relativ reduse. Aici pot fi vazuti vulcani deja formati, cu cratere in forma unor trunchiuri de con, avand inaltimea intre 2 si 8 metri, iar in varf – mici lacuri de “lava” rece, mai exact un amestec de pamant si apa. Noroiul, adus din straturile din adancimea scoartei pamantesti, este impins si el – continuu – de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versantii acestora, sub forma unor paraiase.

Aceste mici rauri negricioase se usuca treptat, modificandu-se astfel in permanenta peisajul. In acelasi timp, se formeaza noi “cratere”, care au la inceput marimea unui nasture.

Desi peisajul lasa impresia ca vegetatia nu ar putea fi intalnita aici niciodata, locul este inconjurat de o multitudine de plante, ce se dezvolta in principal in locuri in care solul contine saruri. Pot fi intalnite plante precum: liliacul, saracica, branca, pelinul, rugina.  Pe acest taram neprimitor traiesc totusi doua plante foarte rare: Nitrariaschoberi   si  Obione verrucifera – dupa denumirea lor stiintifica. Sunt plante halofile (adica se dezvolta intr-un mediu sarat, avand de asemenea nevoie de saruri pentru hrana), protejarea prin lege a acestora fiind unul dintre motivele pentru care zona Pâclelor Mici a fost declarata rezervatie naturala.

Fig. 8. Vulcanii noroiosi Pâclele Mici ( http://www.valiovidiu.ro/wp-content/uploads/2009/06/paclele-mici_08.jpg )

CONCLUZII

Ariile protejate, odată constitute, trebuie gospodărite în așa fel încât să se mențină valorile naturale și chiar cele culturale care există pe teritoriul lor și, în multe cazuri, chiar să contribuie la o dezvoltare durabilă, armonioasă a zonei, în beneficiul comunităților locale de pe teritoriul lor și din imediata lor vecinătate. Un management efectiv și eficient al ariei protejate permite prevenirea și chiar stoparea eventualelor efecte negative ce pot apărea ca urmare a numeroaselor presiuni și amenințări posibile.

Managementul unei arii protejate este un proces extrem de complex, întrucât administratorii trebuie să asigure în cele mai multe cazuri:

– menținerea în stare naturală sau chiar refacerea uneori a habitatelor și speciilor;

– coordonarea tuturor activităților de utilizare a resurselor naturale atunci când aceste resurse sunt importante pentru conservare,

– prevenirea și stoparea activităților cu potențiale efecte negative asupra valorilor naturale și culturale din aria protejată,

– informarea și conștientizarea factorilor interesați și a publicului larg cu privire la importanța conservării biodiversității,

– promovarea unor modele de dezvoltare durabilă, armonioasă, bazată pe utilizarea durabilă a resurselor naturale și prin implicarea – coordonarea tuturor factorilor interesați,

– implicarea comunităților locale în managementul ariilor protejate și asigurarea, pe cât posibil a unor beneficii din prezența ariei protejate, dezvoltarea unui turism durabil, promovarea ecoturismului, și, nu în ultimul rând

– informarea și conștientizarea factorilor de decizie locali, regionali și naționali cu privire la importanța asigurării resurselor necesare pentru managementul ariilor protejate și la preluarea modelelor promovate de ariile protejate în planurile de dezvoltare locală și regională.

Ariile protejate sunt zonele cu cele mai de preț bogății pe care le putem păstra pentru generațiilor viitoare, în felul acesta asigurându-ne că descendenții/ urmașii noștrii vor avea acces la aceleași valori naturale și culturale ca și generațiile actuale – “Guidelines for protected area management categories”, IUCN, EUROPARC FEDERATION, World Conservation Monitoring Centre, 1998.

BIBLIOGRAFIE

Appleton M. R., Ghid pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din România, Proiectul Managementul Conservării Biodiversității din România ROGE-44176.

Ielenicz, M., Comănescu Laura, 2006, România: potențialul touristic, Editura Universitară, București.

Mărunțeanu C., Ioane D. 2010 Salt Karst in Mânzălești – Romania. In vol. Natural Heritage from East to West. Case studies from 6 EU Countries, edits. Evelpidou N., de Figueiredo T., Mauro F., Tecim V., Vassilopoulos A., Springer Verlag

*** Guidelines for protected area management categories”, I.U.C.N., EUROPARC FEDERATION, World Conservation Monitoring Centre, 1998

***Parks for Life Action for Protected Areas in Europe I.U.C.N., Gland, 1994.

***http://www.adrse.ro/Regiunea/Arii_protejate.aspx

***http://greenly.ro/greenly.ro/wp-content/uploads/2013/03/11.png

***http://media.roportal.ro/upload/Image/Geografie/vulcanii-noroiosi-crater.jpg

***http://natura2000.mmediu.ro/site/405/rosci0199.html

***http://www.obiective-turistice.com/images/stories/pozeobiective/foculviu4.jpg

***http://static.panoramio.com/photos/large/59516570.jpg

***http://www.travelgirls.ro/wp-content/uploads/Paclele-Mari-Vulcanii-Noroiosi-2.jpg

***http://www.skytrip.ro/images/obiective/judet/Buzau/bigs/PesteraMeledic20110213133214.jpg

***http://www.turismbuzau.ro/images/stories/meledic/02%20lacul%20meledic%20turism%20buzau.jpg

***http://www.valiovidiu.ro/wp-content/uploads/2009/06/paclele-mici_08.jpg