Arhitectura sistemului de calcul, iar ca și conținut Dispozitive periferice [303611]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA

DEPARTAMENTUL DE PREGĂTIRE A [anonimizat] I

APLICAȚII EDUCAȚIONALE WEB2 [anonimizat].UNIV.DR. OZTEN CHELAI

PROF. [anonimizat]

1. Introducere……………………………………………………………………………. 4

2. Capitolul1: Utilizare instrumentelor web 2.0 pentru învățare
1.1 Teorii……………………………………………………………………………… 8

1.2 Despre este TIC și web 2.0………………………………………………………. 9

1.3 De ce instrumente web 2.0 in procesul educational?………………………………………. 10

1.4 Proiectarea instruirii asistate de calculator ……………………………………… 11

3. Capitolul 2 : Platforme de e-learning

2.1 Generalități …………………………………………………………………………… 15

2.2 Cerințe …………………………………………………………………………… 18

2.3 Organizarea unei platforme de e-learning ………………………………………. 20

2.4 Evaluarea aplicațiilor LMS. Criterii de selecție …………………………………. 25

2.5 Open source ……………………………………………………………………… 30

2.5.1 Criterii de selecție ale aplicațiilor open source …………………………. 33

2.5.2 Riscuri și beneficii ale aplicațiilor open source…………………………. 34

2.5.3 Platforma Dokeos.Descriere ……………………………………………. 36

2.5.4 Platforma Atutor.Descriere ……………………………………….…….. 36

2.5.5 Platforma Moodle.Descriere…………………………………………..….. 37

2.6 Prezență e-learning ………………………………………………………………. 48

2.7 [anonimizat] ………………………………… 50

2.8 Cursuri online în România.Învățământul la distanță ……………………………. 59

2.8.1 Cursuri online ……………………………………………………………. 59

2.8.2 Învățământul la distanță …………………….…………………………… 60

2.8.3 Programe educaționale …………………………………………………… 65

2.9 E-Learning în România …………………………………………………………… 68

2.9.1 AEL – platformă autohtonă de instruire asistată de calculator …………………… 68

3. Capitolul 3: Metodologii si strategii pedagogice utilizate in vederea integrării experimentelor virtuale in educatie ……………………………………………………………………… .72

3.1. Rolul profesorului in procesul de integrare a noilor tehnologii……………………… 72

3.2. Principii si elemente ale proiectarii instruirii ……………………………………….. 73

3.3. Sotware educational pentru T.I.C si informatica…………………………………….. 75

3.3.1. Aplicațiile de simulare …………………………………………………………….. 75

3.3.2. Aplicații pentru evaluare …………………………………………………………… 77

Capitolul 4 : Implementarea platformei Moodle la Colegiul Economic Călărași

4.1 Mai multe despre Moodle ………………………………………………………….87

4.1.1 Caracteristici ale platformei Moodle ……………………………………… 89

4.1.2 Utilizatori platformă Moodle ……………………………………………… 91

4.1.3 Administratorul de sistem și rolul lui ……………………………………… 92

4.1.3.1 Instalare și configurare Moodle …………………………………………. 92

4.1.4 Creare curs ………………………………………………………………… 96

4.2 Aspecte metodologice ale disciplinei Tehnologia informatiei si comunicarii …………. 98

Concluzii …………………………………………………………………………………. 109

Bibliografie ………………………………………………………………………………. 110

Introducere

Dezvoltarea semnificativă a tehnologiei informației și comunicațiilor în ultimul deceniu a condus la o adevărată revoluție în domeniul instruirii asistate de calculator (IAC). [anonimizat], precum și pe fondul tendinței de globalizare a educației de tip scolar și eliminare a granițelor dintre elevi, s-au deschis noi orizonturi pentru practica educațională. Astfel, practica educațională este completată cu metode moderne de predare-învățare-evaluare, metode ce sunt specifice unei societății informaționale de actualitate.

Unele metode presupun utilizarea unei predări orientate mai mult pe instruire în cadrul procesului educațional. Inițial, a fost utilizat doar ca termen general care se referea la dezvoltarea unui mediu electronic pentru o furnizare mai modernă a educației. Învatamantul electronic (e-learning) nu mai este doar un experiment. S-a dovedit, pe baza studiilor experimentale, că utilizarea e-learning împreună cu tehnologiile informației și comuncațiilor oferă o creștere semnificativă a calității actului educațional.

În prezent, învățarea cu ajutorul platformelor e-learning-ul a devenit o soluție complementară viabilă la metodele de educație tradiționale. E-learning-ul a fost utilizat de către multe dintre unitățile de învățământ, datorită avantajelor oferite de posibilitatea instruirii. Organizațiile cele mai diverse se folosesc de avantajele aplicabilității e-learning, iar studiile de specialitate publicate în ultimii cinci ani arată o creștere continuă a utilizării e-learning în cadrul organizațiilor.

” În contextul societății moderne actuale, datorită faptului că întreaga lume tinde să se transforme într-o societate informațională, apare nevoia ca, încă de la cele mai fragede vârste, copiii să fie pregătiți pentru un contact benefic cu lumea în care trăiesc, aceasta realizându-se  prin intermediul calculatorului”.

Pregătire diversificată a tinerilor în acest domeniu este impusă astăzi de transformările societății românești din ultimii ani, dezvoltarea și răspândirea informaticii, pătrunderea hardware-ului și software-ului modern în țara noastră. O provocare inedită și permanentă din lumea contemporană în educație este reprezentată de lumea contemporană. Necesitatea cunoașterii rapide, corecte și complete a tot ceea ce ne înconjoară, capătă un ritm accelerat și devine tot mai marcantă pentru fiecare individ în parte, cât și pentru întreaga societate modernă, pentru a putea lua decizii competente, ferme și oportune. Acest fapt duce inevitabil șa necesitatea utilizării computerului, în viața cotidiană și în procesul instructiv-educativ, deoarece crește volumul de informații ce trebuie analizat, precum și necesitatea stocării și prelucrării informației.

Astfel, suntem nevoiți să adoptăm noi metode de învățământ, pentru o educație adaptată cerințelor societății actuale, în defavoarea metodelor tradiționale, care vor fi ameliorate, pentru a crește eficiența lor. Necesitatea  acestor schimbări în procesul de învățământ a apărut într-o perioadă când mijloacele de comunicare și noile tehnici de instruire pot  fi accesibile

” Tehnologia informației a pătruns astăzi în cele mai variate domenii, deci indiferent de profesia pe care o va alege un tânăr, la viitorul lui loc de muncă în mileniul III, cu siguranță va avea nevoie de cunoașterea modului de utilizare a unui instrumentar informatic. Este nevoie ca inițierea tinerilor din toate școlile în utilizarea calculatoarelor să se facă la un nivel pe care îl numim azi nivel de cultură generală.

Tehnologia informației, prin specificul ei, este esențial legată de lucrul individual cu un calculator, deci  dezvoltă deprinderea de a lucra individual. Prin intermediul informaticii, privită ca disciplină separată dar și ca instrument pentru predarea altor discipline, se intenționează să se ofere elevului nu doar instrumente de lucru ci și instrumente pentru crearea unui mod de gândire diferit, aspect care nu este atât de accesibil prin studiul altor materii. Pentru aceasta trebuie ca procesul de predare-învățare să fie focalizat pe captarea unor calități de bază cum ar fi: obișnuința de a lucra și comunica în cadrul unei echipe, acuratețea rezolvării unei probleme, competența, puterea de concentrare, rezistența la efort intelectual și nu în ultimul rând creativitatea, compararea și gândirea imaginativă.

Educarea elevilor în spiritul unei activități desfășurate în grup, în colaborare se finalizează prin predarea informaticii orientată pe proiecte. Realizarea unor aplicații mai complexe, impune lucrul în grup, modularizarea programului și  păstrarea contactelor cu ceilalți membrii ai grupului. În școală, se pot crea condiții similare lucrului din viața reală unde activitățile nu se desfășoară izolat, aplicațiile, proiectele, dar și producția propriu-zisă este întrepătrunsă cu o serie de faze de lucru în care calculatorul este un instrument de neînlocuit. Obișnuirea elevilor cu responsabilități, cu răspunderea privind finalizarea propriei munci și asigurarea înlănțuirii unor elemente realizate în paralel, îi va pregăti în mod cât se poate de clar pentru o activitate pe care cu siguranță o vor întâlni în viitor.”

Un obiectiv impus de sistemul economic în care trăim și vom trăi și în viitor este educarea elevilor pentru realizarea unor produse utilizabile, dezvoltarea spiritului inventiv și creator. Tot ceea ce realizează elevul, trebuie să funcționeze, trebuie să fie utilizabil, indiferent de conținutul aplicației.

Elevii trebuie să înțeleagă conexiunile dintre tehnologia informației/ utilizarea calculatorului și societate și să fie capabili să se adapteze dinamicii schimbărilor determinate de aceste conexiuni. Elevii trebuie să înțeleagă strânsa legătura dintre tehnologia informației și comunicațiilor și societatea actuală, să se adapteze vitezei schimbărilor determinate de această legătură, înțelegând cu toții că tehnologia informației nu poate fi privită ca o disciplină independentă și nu poate fi ținută între bariere create artificial

România se îndreaptă în mod rapid spre o societate informațională a viitorului (Information Society-IS) care  datorită  noilor tehnologii privind informația și comunicarea, se va dezvolta rapid. Educația permanentă (de-a lungul întregii vieți) nu poate fi evitată –fapt ce implică utilizarea  computerului  în mod profesional. Existența Internetului este o primă  posibilitate de promovare  a învățământului deschis, la distanță  și în timp real. Rolul profesorului  este esențial în noua metoda de educație și apare necesitatea multispecializării.

Societatea informațională  reprezintă viitorul, iar calculatorul este prezent la aproape utilizat în toate  activitățile de zi cu zi. Folosirea computerului  este necesară pentru fiecare membru al societății. Orice individ va ști cum să  achiziționeze, să stocheze și să  manipuleze  orice tip de informație care îi va fi necesară. Un instrument necesar și la îndemâna tuturor pentru realizarea scopului este și educația. Educația  trebuie să aibă ca finalitate  și dobândirea de către fiecare elev/utilizator a îndemânărilor și priceperilor  corespunzătoare,  pentru a ști ce dorește, de unde  să procure ce dorește și ce să facă  cu ceea ce a obținut.

Instruirea prin metode clasice va pierde din ce în ce mai mult teren în fața instruirii electronice. Instruirea constituie  principala activitatea în cadrul procesului  de învățare. „A instrui  nu este întradevăr, nimic altceva decât organizarea condițiilor  de întărire, în care vor învăța elevii. Ei învață, de fapt, fără a fi instruiți, în mediul lor natural, dar instrucția  organizează condițiile învățării, astfel încât să o  ușureze, să accelereze apariția comportamentelor”

Elevul   este pus  într-o situație  de tip rezolvare de probleme prin utilizarea unui mediu inteligent de învățare,   Această  metodă  este total diferită de  metoda   tradițională de predare bazată pe întrebări și răspunsuri (precedate în general de expuneri  și fiind necesare reveniri). Elevul trebuie să  rezolve singur  anumite probleme, primind  de la profesori, cercetători, experți doar  o asistență profesionistă.

Platformele de e-learning câștigă tot mai mult teren odată cu furnizarea noilor experiențe de succes din practica și cercetarea în domeniu, și prin reperele date de o construcție teoretico-metodologică adecvată. Îmbinarea dintre practică și teorie contribuie la creșterea eficienței utilizării noilor tehnologii în educație, precum și adăugarea de plus-valoare nivelului conceptual. În concluzie, performanța în învățare este determinată de strategiile de învățare și metodele moderne, și nu de mediul folosit pentru implementarea programului de formare.

Cele mai importante schimbări în procesul instructiv-educativ au fost aduse de introducerea Internetului în școli și a tehnologiilor moderne. Așadar, procesul de învățare nu mai este considerat efectul demersurilor și muncii profesorului, ci rodul interferenței elevilor cu calculatorul și al colaborării cu profesorul.

Computerul este extrem de util atât elevului cât și profesorului, însă folosirea lui va fi realizată în așa fel încât să îmbunătățească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze, să urmarească dobândirea unor cunoștințe și formarea unor deprinderi prin care elevul să se adapteze cerințelor unei societăți aflată într-o permanentă evoluție informațională. Elevii trebuie să fie pregătițti, orientați spre schimbare cu încredere, ei simțind nevoia să fie instruiți eficient, pentru a face față noilor tipuri de profesii.

Cadrul didactic trăiește și el într-o societate în continuă schimbare, din fericire, în prima linie a schimbării, de aceea el va trebui să se adapteze, să se acomodeze, să se perfecționeze continuu, pentru a putea face față acestei societăți.

În activitatea de profesor desfășurată până acum, venind în contact cu elevii de liceu și gimnaziu, am constat   că gradul de atractivitate  al noțiunilor studiate  crește semnificativ atunci când,  în procesul de acumulare a  cunoștințelor intervine și calculatorul (fie că erau softuri specifice sau prezentări multimedia, fie ca erau tutoriale sau platforme de învățare on-line)

Capitolul1: Utilizare instrumentelor web 2.0 pentru învățare

Teorii

Lecțiile acoperă mai multe subiecte diferite, la diferite niveluri și sunt predate sau expuse în mai multe moduri diferite. Astfel, procesele de proiectare sau de adaptare a unei lecții -numit Proiectare Pedagocică – ar trebui să fie în linii mari aceleași, indiferent dacă lecția va fi predată față în față (F2F), on-line (e-learning), sau printr-o combinație de metode de livrare (blended learning).

Acestea includ:

Stabilirea pentru cine este destinată lecția

Hotarârea cu privire la conținutul și nivelul lecției

Consultarea diferitelor părți interesate

Hotarârea cu privire la obiectivele de învățare sau la obținerea rezultatelor

Stabilirea metodelor de predare și de învățare

Depistarea oricăror constrângeri situaționale sau de altă natură

Recunoasterea, identificarea si dezvoltarea stilului de invatare specific fiecaruia

Stabilirea cu privire la strategiile de certificare adecvate

Stabilirea cu privire la strategiile de evaluare corespunzătoare.

Tot mai mult, cursurile sunt planificate, livrate și evaluate on-line cu ajutorul Tehnologiei Informațiilor și Comunicațiilor. Acest lucru implică profitarea de noile tehnologii, bazate pe web, ori de câte ori este posibil, recunoscând în același timp că atât profesorii, cât și studenții ar putea avea nevoie de asistență și instruire suplimentară în aceste domenii (Conole, 2010).

Cercetarea cu studenți (Meisner 2010) sugerează că studenții vor primi lucruri, cum ar fi foi de parcurs pentru a îi ghida prin cursuri, o piață unde pot căuta și oferi colaborare cu alții, actualizări RSS pe activitățile altor elevi, scheme de îndrumare, cluburi de învățare și registre on-line pentru schimb de activități

Despre TIC și web 2.0

Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) sau, uneori, tehnologia informației (TI) reunește comunicații unificate și integrarea de telecomunicații, calculatoare, software, middleware, depozitare, si sisteme audio‐vizuale, care permit utilizatorilor să acceseze, stoca, transmite, și manipula informații electronic.

”Web 2.0 descrie site-uri web care folosesc tehnologia dincolo de paginile statice ale web site­urilor anterioare. Termenul a fost popularizat de către Tim O'Reilly la conferinta O'Reilly Media Web 2.0 in 2004. Un site Web 2.0 poate permite utilizatorilor să interacționeze și să colaboreze unii cu alții într-un dialog social media în calitate de creatori de conținut generat de utilizator într-o comunitate virtuală, spre deosebire de site-urile unde oamenii sunt limitați la vizionarea pasivă de conținut. Exemple de Web 2.0 includ site-uri de rețele sociale, bloguri, wiki, folksonomies, site-uri de partajare video, găzduire de servicii, aplicații web, și mashup-­uri . Acesta este de fapt la fel cum inventatorul World Wide Web, Sir Tim Berners-Lee a avut viziunea originală a Web-ului ca "un mediu de colaborare, un loc unde ne-am [putea] întâlni, citi și scrie toți", în 1992.

ViCaDiS este un campus virtual pentru studenți digitali care oferă resurse educaționale deschise și instrumentele disponibile și accesibile tuturor elevilor. Mediul poate fi utilizat de către elevi ca să învețe și să lucreze împreună la proiecte structurate, sau pur și simplu pentru a găsi informații pe teme de interes. ViCaDiS este deschis și gratuit pentru toți elevii și profesorii din cadrul UE. Oferindu-le studenților instrumentele pe care le folosesc oricum pe scară largă în afara cadrului instituțional al învățării ( wiki, bloguri, forumuri, chat, podcasting, RSS, rețele sociale) ViCaDiS sprijină atractivitatea învățării de îmbunătățire a curriculei universitare cu activități antreprenoriale, și îmbunătățește calitatea procesului de învățare prin încurajarea schimbului de informații / cunoștințe între studenții din diferite universități, și de a reduce abandonul universitar sau demotivarea studenților pentru învățare. ViCaDiS produce, de asemenea, o schimbare de instruire sau pedagogică în interiorul eLearning-ului universitar deplasând accentul de la materialele de formare și tehnologia pentru utilizator-elev, spre conținut generat de utilizator .

Aceste cursuri TAFCITY sunt create cu aceste metode de instruire și prin utilizarea acestor instrumente.”

De ce instrumente web 2.0 in procesul educational?

Există mai multe modalități în care TIC și instrumentele web 2.0 pot sprijini activitățile de predare și învățare. Tehnologii și servicii specifice care să contribuie în învățământul superior includ bloguri, microbloguri, wiki-uri, sindicalizare de conținut prin intermediul RSS, etichete bazate pe folksonomii, social bookmarking, mass-media-sharing, site-uri de rețele sociale și alte artefacte software sociale.

Un tabel cuprinzător (Conole, Alevizou, 2010) exprimă modul în care diferite tehnologii pot sprijini diferite activități de învățare și predare:

Fără îndoială, noile tehnologii susțin sau chiar facilitează învățarea constructivistă.

În timp ce lucrează on-line, elevii câștigă cunoștințe și își construiesc abilitățile bazate pe activități și experiențe comune cu alți cursanți. O persoană care învață într-un mediu on-line, publică propriile gânduri sau sfaturi profesionale în blog-uri, colaborează la dicționare create online, glosare, enciclopedii sau wiki-uri, împrătășește fotografii, sau schimbă fișiere în rețelele pereche, este un membru al comunității online a cursului VLE- mediu de învățare virtual. În acest fel, studentul dezvoltă unele dintre competențele-cheie: analiza de colaborare, negociere, reflecție, critici constructive, analiză de selecție și informații.

Grosseck (2011) arată unele posibilități și exemple de utilizare a tehnologiilor Web 2.0 de către autorii acestui articol ca un suport pentru pregătirea și colectarea de materiale didactice, evaluarea și analiza progreselor realizate de elevi, punerea împreună de prezentări informative și formative, managementul timpului, planificarea termenelor și calendarul activităților, dezvoltarea de proiecte în colaborare, povești digitale, ePortfoliile studenților etc.

Proiectarea instruirii asistate de calculator

In istoria civilizației, preocupări științifice asupra procesului instructiv educativ apar abia in perioada Renașterii, când modific ările esențiale tehnico-economice și cultural-științifice pun societatea in fața necesității organizării activității școlare eficiente, in scopul instruirii și educării unei pături culte tot mai numeroase, cerută de tranziția spre relațiile capitaliste ale epocii moderne.

A apărut astfel ”DIDACTICA”- știința de a-i învăța pe alții, ramură a pedagogiei constituită ca teorie generală a procesului de invătământ. Termenul ”didactică” a fost introdus in secolul al XVII-lea de Jan Amos Komenski (Comenius), pedagog ceh, renumit in epocă și cunoscut mai ales prin lucrarea ”Didactica Magna”. Didactica studiază procesul de învățământ prin prisma relației predare-invățare, urmărind dezvoltarea armonioasă și de ansamblu a personalității elevului, in concordanță cu idealul educațional și cu sarcinile sociale ale epocii. Didacticile speciale sau metodicile de predare a diverselor materii școlare se subordonează didacticii generale care, pe de o parte le conferă cadrul de acțiune, iar pe de alta le generalizează rezultatele teoretice și practice. Un loc important în preocupările didacticii îl deține elaborarea pricipiilor de organizare și de desfășurare a procesului de învățământ, în prezent dispunându-se de o gamă largă de metode didactice.

Tendințele actuale ale lumii contemporane fac necesar un învățământ al informaticii, ancorat in practică, eficient si flexibil, capabil să preia din mers multe din achizițiile recente ale științei, făcând posibilă o reală competitivitate economică și științifică.

1.4.1 Definiții și termeni

Definiția 1.1.”Instruirea reprezintă activitatea principală realizată în cadrul procesului de învățământ, conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, în termeni de politică a educației.”

Procesul didactic este in esență transmitere-însușire de informații in scopul utilizării lor adecvate. De aceea, științele educației urmăresc și asimilează realizările informaticii, particularizate sistemului propriu de principii, de metode și de mijloace. Instruirea programată s-a concretizat la confluența informaticii cu didactica, o variantă fiind utilizarea calculatorului in scopuri didactice, rezultând astfel instruirea asistată de calculator.

Definiția 1.2. ”Instruirea asistată de calculator (IAC) reprezintă o metodă didactică ce valorifică principiile de modelare și analiză cibernetică ale activității de instruire în contexul utilizării tehnologiilor informatice și de comunicații, caracteristice societății contemporane.”

Apărut prin anii 1970, învățământul asistat de calculator (CBL – Computer Based Learning) este învățământul îmbogățit cu ajutorul unui ”ansamblu de tehnici și metode de utilizare a sistemelor informatice ca unelte pedagogice integrate unui context educativ, fie că este vorba de învățământ (școală primară, liceu, facultate) sau formare permanentă.”

Termenul de instruire bazată pe tehnologogie este destul de larg și se referă la orice formă de instruire cu ajutorul altor medii decât sala de curs tradițională.

Definiția 1.3. ”Instruirea online reprezintă instruirea care se desfășoară prin intermediul unui calculator conectat la o rețea, conținutul educațional putând fi sub forma unei lecții tradiționale sau a unei sesiuni de lucru colaborativă, realizată cu ajutorul tehnologiilor de comunicație. Materialele educaționale pot fi prezentate sub formă de text, grafice, materiale audio, video.”

Definiția 1.4. ”Instruirea bazată pe Web (WBL – Web Based Learning) și-a propus transformarea spațiului ”www” într-un veritabil ”vehicul pentru intruire”, diversele material educaționale utilizate fiind accesibile online: instrumente software dedicate instruirii, materiale didactice, manuale electronice, legături spre alte surse educaționale.” WBL poate fi condusă de instructor sau bazată pe calculator.

Definiția 1.5. ”Predarea pe Internet (WBT – Web Based Teaching) a extins învățământul online prin organizarea unor grupe de studen ți coordonați de către un instructor, înglobând și o serie de sisteme de comunicație între aceștia: liste de e-mail, forumuri de discuții, videoconferințe.”

Definiția 1.6. ”Instruirea combinativă (Blended Learning) este forma de instruire în care metodele tradiționale de instruire sunt combinate cu cele care utilizează tehnologia.”

Definiția 1.7. ”Instruirea sincronă este instruirea care se desfășoară în cadrul unei săli de clasă virtuale în care instruiții și instructorii se întâlnesc și acționează ca și cum s-ar afla fizic în același loc. Exemple de medii de instruire sincronă sunt clasele virtuale (vor fi definite ulterior), video sau audio conferințele, comunicația dublă prin Internet. Instruirea asincronă, în care participanții nu sunt conectați în același timp la rețea, este antonimul instruirii sincrone.”

Definiția 1.8. ”Instruirea colaborativă este forma de instruire care utilizează tehnologia prin implicarea mai multor persoane în atingerea obiectivelor educaționale.”

Definiția 1.9. ”Termenul de cerere (aplicație) de partajare („application sharing”) este noțiunea folosită pentru utilizarea sincronă a unui soft aplicativ prin intermediul internetului.”

Definiția 1.10. Guided Tour este calea „ghidată” de învățare printr-un program de învățare creat din module.

Definiția 1.11. Un curs electronic este un curs tradițional transpus într-un format accesibil (text, multimedia, audio, video) cu ajutorul calculatorului.

Definiția 1.12. Se numește clasă virtuală spațiul de învățare online pe care utilizatorii pot să-l utilizeze concomitent. De obicei, cei care învață pot asista la o prelegere live. De cele mai multe ori sunt posibile și intervenții din partea celor care învață (întrebări, semnale, influențarea vitezei). Într-o clasă virtuală pot fi integrate și elemente cum este cea de Application Sharing.

Definiția 1.13. ”Un obiect educațional este o entitate, digitală sau non-digitală, ce poate fi utilizată, reutilizată sau referențiată, în timpul procesului educațional susținut de tehnologie”.

Definiția 1.14. Un obiect de informație reutilizabil (RIO – Reusable Information Object) reprezintă o mulțime de resurse pedagogice reunite, necesare atingerii unui singur obiectiv al instruirii. RIO sunt construite plecând de la modele ce depind de informațiile ce se doresc a fi transmise: concepte, fapte, principii, proceduri.

Definiția 1.15. Un obiect reutilizabil al instruirii (RLO – Reusable Learning Object) este o colecție de RIO, obiecte necesare evaluării, care permit atingerea unui anumit obiectiv instructional.

Definiția 1.16. Un modul de instruire este format din mai multe unități de învățare, subordonate tematicii modulului. Învățarea modulară nu este lineară, adică anumite module tematice pot fi asamblate individual de cel care învață.

Definiția 1.17. Sistem pentru managementul conținutului învățării (LCMS

– Learning Content Management System) este un sistem software c are, pe lâng ă organizarea și managementul cursurilor și a instruiților, permite și administrarea și realizarea de conținuturi. Aceste LCMS- uri sunt dotate cu sisteme ample de drepturi, funcții de redactare și funcții de autori.

Definiția 1.18. Sistem pentru managementul învățării (LMS – Learning Management System) este un sistem software care permite organizarea învățământului online, prin înregistrarea procesului instruirii, înregistrarea rezultatelor testelor, prin parcurgerea întregului material educațional de transmis.

Definiția 1.19. Noțiunea de tutoriat la distanță (Teletutoring) este utilizată cu întelesul de asistare de procese de instruire electronică. Alternativ se folosesc aici sinonimele: eTutoring, Online- Trainer etc. În cazul de Teletutoring se poate face distincție între asistență de specialitate sau asistare organizatorică. Se preconizează că asistența de specialitate în procesele de învățare se realizează prin Tele-Tutoring cu formare profesională specializată, asistarea în domenii de specialitate se obține prin asistență de specialitate din partea unor cadre de specialitate și instructori.

Definiția 1.20. Programe de învățare tutoriale sunt pachete software care asistă pe cel ce învață în trecerea lui prin program și sunt, în esență, construite linear.

Definiția 1.21. Un model de instruire asistată de calculator este un model instrucțional în care componenta activă este tehnologia informațională.

Definiția 1.22. Proiectarea instruirii implică organizarea și ordonarea materialului care urmează să fie predat → învățat → evaluat, la nivelul corelației funcțional-structurale dintre profesor și elev.

Definiția 1.23. Proiectarea instruirii asistate de calculator poate fi definită ca fiind dezvoltarea sistematică a specificațiilor procesului de instruire utilizând teoriile învățării și instruirii pentru a asigura realizarea calității procesului de instruire. Aceasta este definită de un întreg proces: de analiză a necesarului de deprinderi, cunoștințe și a obiectivelor învățării și de concepere a unui sistem de transfer și de livrare care să asigure satisfacerea acestor necesități.

Definiția 1.24. Un sistem de instruire este o combinație de mijloace (instrumente) și proceduri care deservesc desfășurarea procesului de învățare.

Definiția 1.25. Un sistem integrat de învățare (Integrated Learning System) este un pachet software de management a instruirii și evaluării cunoștințelor instruiților, determinând totodat ă și evoluția instruiților în cadrul procesului educațional. Primele sisteme integrate de învățare au fost realizate de către Patrick Suppes, la Universitatea Stanford, în anii 1960.

Definiția 1.26. Un mediu virtual de învățare (VLE – Virtual Learning Environment) este un mediu cu două funcții de bază: (1) interacțiune între tutori și studenți, incluzând comunicare și schimb de informații, (2) distribuirea de conținut, adică publicații online, management și recuperare de documente și alte informații.

Observație: instruirea on-line este utilizată cu preponderență pentru studenți.De aceea in definițiile din această lucrare instruiții sunt numițI studenți.

Definiția 1.27. Noțiunea de mediu de management al învățării (MLE – Managed Learning Environment) este folosită pentru a descrie întreaga gamă de servicii online oferite în cadrul unei instituții, inclusiv accesul la date personale, informații financiare, scheme de creditare și fișiere de bibliotecă.

Definiția 1.28. Instruirea inteligentă asistată de calculator (ICAI – Intelligent Computer Assisted Instruction) a apărut din necesitatea de a rezolva anumite probleme cu care s-au confruntat realizatorii de sisteme clasice de instruire, dintre care menționăm:

alegerea secvenței optime de lecții pentru fiecare student;

modificarea dinamică, în funcție de evoluția elevului, a tacticilor pedagogice aplicate;

anticiparea, diagnosticarea și înțelegerea cauzei erorilor studentului;

acceptarea răspunsurilor corecte, precum și dialogul în limbaj natural cu

studentul.

Principalele categorii de sisteme (medii) inteligente de instruire sunt următoarele:

sistemele inteligente de instruire (ITS – Intelligent Tutoring Systems);

mediile de învățare inteligente (ILE – Intelligent Learning Environments); o subcategorie sunt micro-universurile (Microworlds);

mediile de instruire inteligente pentru învățare prin colaborare (CSCL – Computer Supported Collaborative Learning);

agenții pedagogici autonomi (PAA – Pedagogical Autonomous Agents);

sisteme de instruire asistată de calculator prin sisteme inteligente (ICAI – Intelligent Computer Assisted Instruction);

sisteme de învățare asistată de calculator prin sisteme inteligente (ICAL – Intellligent Computer Assisted Learning); sisteme educaționale inteligente (IES – Intellligent Educational Systems);

sisteme de inteligență artificială în educație la distanță (AI-DE – Artificial Intelligence-Distance Education).

Definiția 1.30. Termenul de sistem de instruire online desemnează un ansamblu de tehnologii, proceduri, mijloace, participanți care conlucrează pntru atingerea obiectivelor procesului de instruire.

Definiția 1.31. Instuirea sistemică este definită ca fiind proiectarea sistemică, sistematică și metodică a procesului de instruire.

Definiția 1.32. Instruirea bazată pe viitor (Future Based Learning) este învățarea orientată spre viitor, care nu se lasă influențată de „moda didactică“ sau aspectele financiare, ci se orientează după practica pedagogică și participanții la acest proces, ținând cont de contextul practicii pedagogice.

Definiția 1.33. E-learning reprezintă interacțiunea dintre procesul de predare învățare și tehnologiile informaționale – ICT (Information and Communication Technology) – acoperind un spectru larg de activități, de la învățământul asistat de calculator până la învățământul desfășurat în întregime în manieră online.

Alte definitii:

1.33.1. Orice act sau proces virtual utilizat pentru a obține date, informații, abilități sau cunoștințe. E-learning înseamnă astfel învățarea într-o lume virtuală, în care tehnologia cooperează cu creativitatea umană pentru a accelera și ușura cunoașterea profundă a domeniului studiat.

1.33.2. Oferirea unor oportunități de învățare, instruire sau programe educaționale cu ajutorul unor mijloace electronice.

1.33.3. Acoperă o vastă categorie de aplicații și procese, precum: instruirea asistată de calculator, învățarea prin intermediul Internetului/Intranetului (Web based learning), învățământ oferit prin intermediul calculatorului (computer based learning), clase virtuale, colaborare online. Conținutul electronic este oferit cu ajutorul Internetului, a Intranetului, a casetelor audio și video, prin satelit, CD-ROM sau televiziune interactivă.

1.33.4. Posibilitate de a îmbunătăți învățământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul (ex. PC- urile, cd-urile, DVD-urile, televiziunea, PDA-urile, telefoanele mobile) și a tehnologiei comunicației (prin utilizarea Internetului, e-mailului, forumurilor de discuții sau a software-ului colaborativ de tip wiki sau blog).

În sens larg, prin e-learning se înțelege totalitatea situațiilor educaționale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informației și comunicațiilor. Termenul, preluat din literatura anglo-saxonă, a fost extins de la sensul primar, etimologic, de învățare prin mijloace electronice, acoperind acum aria de intersecție a acțiunilor educative cu mijloacele informatice moderne.

Definiția 1.34. Un sistem de e-learning constă într-o experiență planificată de predare-învățare, organizată de o instituție ce furnizează resurse educaționale stocate pe medii electronice într-o ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de subiecți în maniera proprie, fără a-i constrânge la activit ăți sincrone de grup.

”Sarcina educa ției și formării bazate pe noile tehnologii ale informației și comunicării nu este de a înlocui tipurile tradiționale de formare, ci de a le completa în scopul măririi randamentului acestora.”

Definiția 1.35. Software educațional reprezintă orice produs software în orice format ce poate fi utilizat pe orice calculator și care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecție, un curs etc., fiind o alternativă sau unica soluție față de metodele educaționale tradiționale.

Definiția 1.36. Procesul de e-learning este definit ca o interacțiune prin medii de comunicare între instructor și instruit cu participarea activă a unui manager al pachetului software necesar.

Termenii cei mai des utilizați în domeniul învățământului virtual sunt clasificați în opt clase de bază :

grupul C (calculator), grupul I (Internet),

grupul T (tehnologie), grupul D (distanță), grupul O (online),

grupul W (Web),

grupul E (electronic), grupul R (resurse),

în care conceptele educaționale folosite sunt: instruire, învățare, predare, tutorat, educație.

Capitolul 2 : Platforme de e-learning

2.1 Generalități

Conform definiției, ”un sistem de e-learning constă într-o experiență planificată de predare- învățare, organizată de o instituție ce furnizează resurse educaționale stocate pe medii electronice într-o ordine secvențială și logică pentru a fi asimilate de subiecți în maniera proprie, fără a-i constrânge la activit ăți sincrone de grup.”

O platformă e-learning este un produs program având urm ătorul set minimal de cerințe care să permită :

• asigurarea procedurilor privind instalarea, configurarea și administrarea;

• utilizarea unei interfețe prietenoase adaptabilă dinamicii procesului educațional;

• utilizarea de suport logic de comunicare sincronă și asincronă;

• administrarea și monitorizarea informațiilor;

• un management accesibil al con ținutului educațional;

• utilizarea de module de editare de con ținut educațional sub diverse formate;

• facilitarea autoevaluării offline prin proceduri asincrone și evaluării online prin proceduri sincrone a cunoștiințelor asimilate;

• un program de pregătire continuă cu verificări parțiale pe tot parcursul procesului educațional;

• asistarea utilizatorilor în utilizarea software-ului educațional;

• înregistrarea feedback-ului privind calitatea serviciilor educaționale oferite, precum și a calității platformei educaționale

Fig 7.Pricipalii utilizatori ai unei platformei de e-learning

Aceste facilități tehnice au ca scop final întâmpinarea dorin țelor și a nevoilor de instruire ale elevilor, pentru aceasta fiind necesară o bună corelare a aspectelor tehnice cu cele pedagogice.

Actualmente termenul e-learning a ajuns să înlocuiască practic toți termenii care desemnau o nouă manieră de integrare a mijloacelor ICT în procesul de instruire.

Fig 8.Arhitectura tipică a unui sistem de e-learning,preluat din

Prin complexitatea contextului și prin diversitatea formelor, mediul Web promovează acțiunea colaborativă, atât la nivelul actului educațional, prin interacțiunea celui instruit cu instructorul sau cu alți instruiți, cât și la nivelul procesului de elaborare a tehnologiilor proprii de instruire, prin implicarea, în elaborarea aplicațiilor, a unor colective specializate.Progresul înregistrat în activitatea de învățare implică un grad mai mare de colaborare a instruitului.La fel, într-o tehnologie e-learning, nivelul de interacțiune și de colaborare crește dacă determină în un progres în dobândirea și aplicarea deprinderilor (fig.9).

Fig 9.Arhitectură cu mai mult de doi agenți(preluat din)

O caracterizare a învățământului electronic poate fi realizată pe baza următoarelor idei:

procesul de învățare este orientat către instruit și se realizează într-o locație virtuală;

resursele educaționale sunt accesibile pe Web și distribuite (prin utilizarea, integrarea accesarea bibliotecilor electronice și materialelor multimedia, prin antrenarea specialiștilor în discuțiile subiecților);

instruiții beneficiază de orientarea unui tutore (instructor) care planifică

activitatea grupului de participanți, supune dezbaterii acestora aspecte ale cursului în conferințe asincrone (forum-uri, blog-uri) sau sincrone (chat, clasă virtuală), furnizează resurse auxiliare, comentează temele, impune direcții;

prin interac țiune și colaborare, grupul de participanți formează pe parcursul cursului, de multe ori și după, o comunitate virtuală; aceștia pot fi caracterizați prin așa numita “fluiditate a rolurilor”, prin balansul continuu al rolului ins tructor-instruit în grupul de învățare ("symetric knowledge advancement" – Scardamalia, 1995), prin restructurarea continuă a echipelor de învățare în funcție de interese sau obiective.

materialul cursului are o component ă statică, cea pregătită de tutore împreună cu o echipă specializată, și una dinamică, rezultată din interacțiunea participanților, din sugestiile, comentariile, resursele aduse de aceștia;

cele mai multe medii de e-learning permit monitorizarea activității participanților, iar unele și simulări, lucrul pe grupuri, interacțiunea audio, video.

2.2 Cerințe

Crearea unui sistem de e-learning în format multimedia începe prin definirea subiectului ce urmează a fi dezvoltat. Cu precădere, în situația în care instruirea bazată pe Web reprezintă o formă complementară șI nu alternativă de instruire, alegerea temei este o chestiune delicată, formatul digital nefiind unanim recomandat. Nu trebuie ignorat faptul că majoritatea persoanelor citesc cu o mai mare ușurință de pe hârtie, decât de pe monitor. Multimedia trebuie să aducă un plus de calitate transmiterii/receptării informației, să contribuie la învățare prin obiective precise, cu rezultate cuantificabile.

Stabilirea temei este urmată de o analiză contextuală ce formulează răspunsuri coerente la o serie de întrebări fundamentale pentru succesul demersului, întrebări illustrate in figura următoare:

Astfel, este esențial publicul țintă: in timp ce conținuturile educaționale dedicate copiilor accentuează deseori jocul ca metodă didactică, în cazul adulților se insistă pe latura pragmatică, pe utilitate.

Imagine 1 – Tem ă disponibilă în platforma Moodle ,adresată copiilor.

Realizările e-learning-ului cuprind următoarele elemente care se grupează în jurul elevului dornic de a obține cunoștințele necesare:

Infrastructură – mul țimea de elemente hard și soft care permite accesul la informațiile pe care elevul vrea să le însușească.

Conținut – cuno ștințele sub formă electronică care acoperă tematica cursului (sub formă de text, audio, video, simulări).

Servicii – realizarea planurilor de învățământ, relația cu învățământul tradițional, evidența cunoștințelor dobândite de elevi, managementul capacității elevilor, cerințe pe care orice realizare e-learning va trebui să le

gestioneze în mod corespunzător.

Un sistem de e-learning poate furniza suport pentru mai multe tipuri de cursuri:

Interactive (cursuri ”închise”) care au la bază interacțiunile dintre utilizatorii cursurilor șI instructori (sau alțI utilizatori) pentru o parte semnificativă din cadrul cursului.Aceste interacțiuni iau, de cele mai multe ori, forma grupurilor de discuții cu instructorul, chat-urilor sau a altor dispozitive care iau locul cărții sau capitolelor dintr-un material. Interacțiunea umană este importantă in procesul de învățare in cadrul acestor cursuri.

Non-interactive (cursuri ”deschise”), in care întreg conținutul educațional și interacțiunea este furnizată de system (site web, CD-ROM, cărțI, etc).Aceste cursuri nu necesită și nici nu oferă un instructor pentru a finalize cursurile. Singura interacțiune umană prezentă, în general, în cadrul acestor tipuri de cursuri poate fi suportul ethnic acordat utilizatorului în momentul în care apar probleme la nivelul sistemului sau a materialelor.

Hibride, care combină elementele de calitate din primele două tipuri.

În ultimii ani, e-learning a trezit interesul comunității de dezvoltatori de programe Open Source (în regim de sursă deschisă) sau Free Software (Software Liber), fapt ce a dus la apariția unor soluții de e-learning disponibile gratuit pentru mediul școlar, cu facilități ce egalează sau chiar depășesc soluții comerciale consacrate.

2.3 Organizarea unei platforme de e-learning

Utilizatorii principali ai unei platforme de e-learning sunt administratorul de sistem, instructorul și instruiții.

Administrarea unei platforme e-learning presupune:

întreținerea serverelor (a sistemului de operare);

administrarea bazelor de date;

asigurarea securității serverelor;

instalarea platformei;

dezvoltarea platformei;

publicarea de fișiere generale din cadrul platformei

realizarea unor copii de siguranță (back-up) externe;

urmărirea feedback-ului utilizatorilor în ce privește serviciile oferite de platformă.

Componentele principale ale unei platforme de e-learning sunt:

baza de date;

interfața de administrare;

interfața cu utilizatorul.

Arhitectura unei platforme e-learning are două componente principale:

Componenta formativă a subiecților (figura 10);

Componentă de validare a formării subiecților (figura 11).

Fig 10.Arhitectura de e-learning

Într-o platformă e-learning, principalele categorii de informații și proceduri sunt:

Resurse educaționale

Resursele educaționale deschise (Open Educational Resources) se referă la accesul deschis la resurse educaționale și este facilitat de tehnologiile informației și comunicațiilor, pentru a fi consultate, utilizate și adaptate de către comunitatea utilizatorilor, în scopuri necomerciale.

Termenul a fost adoptat la Forumul UNESCO din 2002, când s-a analizat impactul pe care proiectele Open Courseware le au asupra învațământului superior. Aceste resurse educaționale deschise implică o schimbare fundamentală în procesul educațional și contribuie la centrarea pe instruit însemnând toate datele de i nteres în mediul e-learning :

materiale pentru predare – învățare: cursuri free, proiecte deschise, directoare de obiecte de învățare, jurnale educaționale;

cuvinte cheie ce definesc resursa educațională;

teste de autoevaluare;

teme de casă;

software open source – pentru dezvoltare, utilizare, reutilizare, c ăutare, organizare și accesul la resurse; includ și medii virtuale de învățare, comunități de învățare;

licențe de proprietate intelectuală ce promovează publicarea deschisă a materialelor;

principii de design și bune practici, localizarea conținutului.

O valoare informațională ridicată conferă competitivitate unui sistem e-learning, asadar trebuie identificate și analizate surse de informare relevante.

Fig 11.Arhitectura de e-Learning –componenta de val idare a formării (preluat din )

Date despre utilizatori:

Date personale (nume, prenume,…) care defines identitatea și rolul utilizatorului pe platformă.

drepturi de acces:beneficiarilor platformei e-learning li se alocă resursele software corespunzătoare acelui grup de utilizatori de care aceștia aparțin;

accesul utilizatorilor pe platformă este protejat prin “nume utilizator” și “parolă”.

Date despre calendarul activităților didactice:

activități la date prestabilite;

activități de învățare asistate– procese de informare, consiliere, îndrumare a elevilor pe tot parcursul școlarizării

activități de laborator;

teme de control care permit evaluarea, dezvoltând capacitatea de autoevaluare a elevului;

audieri de prelegeri;

activități de învățare asistate – cu caracter practic, activit ăți aplicative, activități ce se desfășoară față în față;

studiul individual;

elaborarea de proiecte ;

elaborarea proiectului de diplomă;

activități la solicitarea unei categorii de utilizatori;

alte anunțuri.

Proceduri:

de corespondență electronică;

de căutare în biblioteca digitală după: autor, titlu, profesor și cuvinte cheie; postarea de resurse educaționale;

accesul la resurse educaționale;

analizarea feedback-ului elevilor privind calitatea procesului de învățământ; analize statistice ale implicării subiecților în utilizarea platformei e-learning; asistarea online a utilizatorilor în utilizarea platformei.

Sectorul companiilor mari este preluat de un număr mic de soluții comerciale cu preț ridicat, dar foarte performante. Sistemele open-source vor evolua în acest sector doar în momentul în care dezvolt ă module de managementul resurselor umane și a angajaților, și vor furniza certificate de garanție.

Sectorul companiilor mici și mijlocii ocupă cea mai mare parte din piața de sisteme eLearning. În Marea Britanie, sistemul open-source Moodle ocupă 24%din piață , ceea ce dovedește că aplicațiile open-source și cele comerciale sunt în competiție. Dovedește și faptul că numai aplicațiile flexibile vor supraviețui pe această piață.

Sectorul public, guvernamental și educațional este dominat mai mult de soluții comerciale, însă în ultima vreme soluțiile open-source au început să pătrundă și în acest sector.

În România , sectorul educațional este dominat de AeL (platformă comercială).

În Marea Britanie, acest sectoar-educațional- este dominat de platforma Blackboard (comercială) și de Moodle (open-source).

La nivelul pieței există funcționalități generale pe care trebuie să le îndeplinească toate sistemele eLearning, dar și funcționalități specifice sectorul corespunzător de piață. O platformă de e-learning oferă suport pentru organizarea unui învățământ exclusiv prin intermediul Internetului, având o structură și o funcționalitate foarte complexe. Aceasta trebuie să includă o secțiune publică, general accesibilă, având caracter informativ, însă, și secțiuni private pentru principalii participanți în procesul de e-learning (prezentați în subcapitolul anterior).

Secțiunea accesibilă unui elev trebuie să cuprindă:

• acces la informații corespunzătoare cursurilor la care este înscris;

• facilități de vizualizare și efectuare a temelor, inclusiv suport online pentru acestea;

posibilitatea de a căuta informații de interes (după cuvinte-cheie), în interiorul platformei sau pe Web;

parcurgerea online a anunțurilor legate de cursuri și a altor informații;

• gestionarea propriului profil, a propriului director cu fișiere, cont e-mail etc;

• posibilitatea de a- și trece activitățile, termenele într-un calendar.

Secțiunea privată a unui profesor trebuie să includă facilități pentru:

editarea online de materiale didactice (cursuri, teme, teste etc.) și indicarea resurselor utile acestora (link-uri către bibliografii tipărite, către documentații Web publice sau private);

adăugarea sau eliminarea de elevi de la un curs predat;

definirea calendarelor cursurilor;

fixarea temelor de lucru (cerințe, bareme, resurse);

adăugarea unor anunțuri generale sau interne cursurilor;

planificarea datelor pentru prelegeri virtuale sau videoconferințe; managementul informațiilor privitoare la catalogul online;

generarea de statistici (numerice sau grafice) referitoare la cursuri (de exemplu, conținând propor țiile de accesare de către elevi a materialelor aferente cursului sau graficul notelor).

Secțiunea corespunzătoare desfășurării unui anumit curs trebuie să fie accesibilă doar personalului didactic implicat în acel curs și elevilor înscriși.Ea include, de obicei, următoarele:

structura curriculară;

informații despre modul de desfășurare a cursului;

anunțuri pentru cursanți; noutățile și informațiile foarte importante – legate de termenele de predare a temelor – pot fi automat incluse și în pagina de start a fiecărui elev;

posibilități de accesare a resurselor asociate cursului;

facilități de comunicare între cursanți și profesori în mod sincron și asincron; subsecțiune destinată grupurilor de lucru.

În vederea editării online a materialelor, platformele de e-learning trebuie să ofere profesorilor instrumente software cărora aceștia să le transmită doar informațiile de conținut, formatarea realizându-se automat.

Echipa de dezvoltatori trebuie să se ocupe de dezvoltarea site-ului în vederea conceperii unor structuri și modele de materiale educaționale, proiectându-se interfața în acord atât cu experien ța și deprinderile utilizatorilor, cât și cu necesitățile de studiu.

. Evaluarea aplicațiilor LMS. Criterii de selecție

Primul pas în evaluarea sistemelor de e-learning îl reprezintă identificarea și înțelegerea elementelor implicate în evaluare.Un sistem de e-learning este un sistem complex, iar o evaluare adecvată a calității necesită timp.Trebuie să se ajungă la un compromis între o evaluare precisă care implică utilizarea mai multor criterii de evaluare și poate fi condusă de un proiectant cu experientă în sisteme e-learning și timpul necesar evaluarii.

Pasul al doilea îl reprezintă cunoasterea sistemului. În cadrul acestui pas evaluatorul trebuie să cunoască cerințele, tipul sistemului de e-learning și tipurile de cursuri (interactive, non-interactive, hibride) existente în cadrul sistemului.

Întrebările la care trebuie să răspundă evaluarea globală a sistemelor de e-learning se referă în principal la:

ce criterii trebuie folosite pentru a alege cele mai bune sisteme de e-learning?

cum se măsoară ratele de succes ale sistemelor de e-learning?

Comunicare sincronă

Administrare

Navigare și interfață

Există suficiente studii de specialitate și suficient material publicat în sprijinul utilizării e-learning-ului în procesul educațional. Se poate spune că, în ciuda unor eșecuri înregistrate de unele proiecte din punct de vedere al onorării promisiunilor și așteptărilor, există un acord comun în toate sectoarele educației și ocupării forței de muncă, și anume acela că e-learning-ul este aici pentru a rămâne, iar tendin ța este, fără îndoială, crescătoare în ceea ce privește utilizarea sa de către aceste organizații.

2.5. Open source

Filosofia, economia și modelul de dezvoltare FOSS (Free / Open Source Software) au avut o contribuție esențială în ultimii douăzeci de ani asupra modului în care este conceptualizată, utilizată și dezvoltată tehnologia informației

Conform celui care a introdus conceptul de „ Free software”, incepând cu anul 1984, Richard Stallman, odată cu înființarea Free Software Foundation (FSF), utilizatorul are următoarele libertăți asupra acestui tip de produse: de decizie asupra modului de utilizare, de utilizare a programelor în orice scopuri, de experimentare și analiză, de distribuție, de îmbunătățire.

Conceptul de „ open-source” a fost introdus de Eric S. Raymond, Bruce Perens și Linus Torvalds în 1998 și pe lâng ă acces la libera utilizare a codului sursă, implică și următoarele prerogative: libertate de redistribuție, însă incluzând licen ța de utilizare fără restricții suplimentare, obligativitatea de furnizare a codului sursă, libertatea de creare a unor poduse derivate, păstrarea intergrității codului creat de un anumit autor, inexistența discriminărilor față de unele persoane, grupuri, domenii, preocupări, licența de utilizare trebuie să nu fie specifică unui produs software sau să restricționeze un alt produs, trebuind, de asemenea, să fie neutră din punct de vedere tehnologic.

Curentul open source cunoaște o dezvoltare exponențială. Succesul unui proiect open source apare atunci când în jurul proiectului se conturează o comunitate activă de dezvoltatori și utilizatori cu interese comune. Aceștia susțin și îmbunătățesc permanent proiectul.Succesul unui astfel de proiect nu este asigurat doar prin simpla publicare a codului sursă.

Pentru a atrage o comunitate puternică, un astfel de proiect, ”open source”, trebuie să respecte o serie de reguli de design, transparență și deschidere.

Cele mai importante ar fi:

Documentarea cât mai bună a aplicației software, atât la nivel de utilizator cât și la nivel de dezvoltator. Acest lucru va minimiza timpul și efortul investit de un utilizator/dezvoltator nou pentru a se obișnui cu aplicația și va maximiza productivitatea acestuia;

Proiectarea și implementarea aplicației să fie făcută într-o manieră transparentă; Aceasta presupune în primul rând disponibilitatea codului, dar și existența unor liste de discuții publice, unde să fie puse în discuție strategiile de dezvoltare, planurile de viitor etc;

Echipa de dezvoltare a proiectului trebuie să fie de asemenea transparentă. Importanța unui dezvoltator trebuie să fie dată de calitatea și cantitatea contribuțiilor la proiect și nu de funcția deținută în cadrul unei instituții sau companii;

Designul aplicației trebuie să fie unul modular. Acest lucru permite dezvoltatorilor adăugarea la aplicația principală a unor module cu funcționalitate specifică. Deși utilitatea unui modul poate să nu intereseze întreaga comunitate din jurul proiectului, ea va adăuga valoare aplicației și va permite atragerea de noi utilizatori.

Există câteva proiecte func ționând pe Web care oferă informații asupra posibităților de adoptare a unor soluții open source în domeniul e-learning:

EduForge – portal care conține sub forma unor schimburi de idei rezultate de cercetare, materiale și software educaționale;

SIGOSSEE/JOIN – Open Source for Education in Europe – proiect dezvoltat de Special Interest Group in Open Source Software for Education in Europe care oferă consultanță și suport pentru instituțiile care doresc să implementeze sisteme open source de management al învățării, consilierea referindu-se la alegerea platformei, precum și la problemele didactice și organizatorice;

OSS Watch – oferă consiliere neutră mediului academic asupra produselor FOSS, precum și despre standardele deschise înrudite;

IOSN – International Open Source Network – furnizează informații asupra utilizării de software open source în educație în regiunea Asia-Pacific.

Rob Reynolds propune următorii parametrii după care să fie apreciate sistemele de e-learning FOSS: scalabilitate, claritatea și extensibilitatea codului, unelte de administrare, posibilități de implementare și dezvoltare, funcționalități oferite, eficiență.

Printre prerogativele utilizării de software gratuit și open-source în educație putem aminti:

Costuri reduse: pentru că utilizarea tehnologiei informației în educație presupune costuri destul de ridicate legate de infrastructura de comunicare,de echipamentele de calcul și de rețea, recurgerea la FOSS antrenează economii substanțiale;

Siguranță, performanță, securitate: Numărul mare de dezvoltatori fac ca erorile de proiectare ale FOSS să fie rezolvate rapid, lucru unanim recunoscut mai ales în cazul produselor de tip server.Vulnerabilitățile codului sursă și rezolvarea acestora se realizează prin colaborare.

Capacitate de dezvoltare pe termen lung: Creșterea gradului de utilizare a FOSS în cadrul instituțiilor guvernamentale, industriale, educaționale și de altă natură, este evidentă, de aceea va fi necesară familiarizarea viitorilor specialiști cu acest tip de produse. Absolvenții au tendința de a folosi aceleași tehnologii pe care le-au întâlnit în timpul studiilor.

Alternativă la piraterie software – atât în cazul institu țiilor școlare cât și al elevilor

Posibilitate de adaptare regională: produsele FOSS create pentru limba engleză pot fi adaptate în orice limbă fără implicarea dezvoltatorului originar.

Învățarea din codul open-source: FOSS oferă posibilitatea studierii codului sursă al unor programe ce se aplică în viața reală.

Numărul produselor FOSS educaționale a crescut uimitor în ultimii ani, recent întreprinzându-se și un prim inventar al celor desfășurate în Europa. În mediul școlar se înregistrează deseori reticențe față de utilizarea acestora, datorate unor diverse motivații: lipsa informațiilor și dezinteresul pentru căutarea acestora, dorința de a nu partaja proprietatea intelectuală, teama de o proastă conduită pe Internet a comunității de dezvoltatori, inerția de a opta pentru produsele proprietare pentru care s-au dobândit deja deprinderi de utilizare etc.

Dacă falsele probleme enumerate mai sus sunt depășite, din paleta largă de resurse educaționale FOSS pot fi găsite cele potrivite fiecărei situații particulare. Astfel, pentru implementarea unei soluții de eLearning FOSS sub licență GNU Public Licence , trebuie avute în vedere câteva aspecte practice:

Tipul resurselor deja disponibile: produsele soft instalate, specialitatea programatorilor implicați, resursele hardware.

Gradul de interoperabilitate al standardelor folosite: este posibil, de exemplu, să dorim o platformă de eLearning care să interacționeze cu diverse aplicații ce folosesc standarde deschise.

Sistemul pedagogic adoptat: centrat pe profesor sau pe elev, o abordare colaborativă distribuită a învățării sau una preponderent centralizată etc. Trebuie avut în vedere faptul că multe proiecte de eLearning încearcă să rezolve, de fapt, lacunele de funcționalitate sau de flexibilitate ale altora, însă este important ca viziunea promovată să concorde cu cea vizată de noi.

Cerințele pentru testări: import/export de conținut, securitatea întrebărilor, evaluare automată etc.

Este necesară o deliberare asupra uneia dintre cele trei tipuri de bază de arhitecturi proprii unei platforme de eLearning:

Sistem de management al conținutului – având ca scop principal partajarea eficientă și efectivă a documentelor, imaginilor și a altor resurse de date.

Portal colaborativ – destinat constituirii de comunit ăți virtuale și facilitării unei bune comunicări interactive. Permite administrarea și divizarea pe grupuri de utilizatori, oferind diverse posibilități de personalizare.

Sisteme de publicare Web – oferind profesorilor și elevilor facilități de

postare și partajare de informații pe Web.

Sistemele eLearning open-source au evoluat într-o piață a LMS-urilor comerciale aflată în consolidare și ocupată atât de multina ționale (Oracle, SAP), cât și de companiile specializate în afaceri destinate sectorului mic și mijlociu de piață. Pe măsura dezvoltării pieței de LMS, au apărut și criticile datorate răspunsului lent al companiilor la cerințelor de schimbare ale utilizatorilor.

Rapoarte recente (Bersin 2007) au prezentat faptul că în Marea Britanie nemulțumirile clienților erau legate de:

Managementul îngreunat al rapoartelor

Modalitatea grea de customizare

Modele de date și de arhitecturi inflexibile

Durata recuperării investiției

Calitatea scăzută a serviciilor și a suportului furnizorilor de soluții

Astfel, platformele open-source au început să cucerească piața, bazându-se pe următoarle puncte tari: inovare, cost și suport devenind sisteme care:

Furnizează soluții eficiente care rezolvă nemulțumirile clienților

Sunt concurenți credibili și puternici pentru sistemele LMS comerciale

Furnizează soluții inovatoare în comparație cu sistemele comerciale

2.5.1 Criterii de selecție ale aplicațiilor open source

Selecția unei aplicații open-source se dovedește un proces dificil.Sunt peste 50 de LMS-uri open-source. Am ținut cont de rezultatele studiilor publicate pe Internet, precum studiul realizat de cercetători de la Swedish Net University și cel realizat de EPIC (în 2007) referitor la aplicațiile LMS open-source, în analiza realizată.

Inițial, am selectat o listă de aplicații care respectă următoarele condiții:

Au o comunitate activă de dezvoltatori;

Sunt traduse cel putin parțial si în limba român ă;

Au publicate versiuni stabile;

Sunt compatibile cu standardul SCORM;

Au o organizație stabilă care îmbunătățește produsul continuu;

Au publicate detalii referitoare la companiile ce folosesc acest produs;

Au publicate detalii despre comunitățile de dezvoltatori și utilizatori;

Sunt publicate studii de analiză a acestor aplicații;

Să aibă o interfață atrăgătoare;

Să fie ușor de folosit și de customizat;

Să fie ușor de instalat; să nu necesite echipamente hardware costisitoare (memorie, spațiu).

Aplicațiile selectate sunt următoarele:

Dokeos (www.dokeos.com)

Atutor (www.atutor.ca)

Ilias (www.ilias.de)

Moodle (http://moodle.org)

Interact (www.interactole.org)

Sakai(www.sakaiproject.org) Claroline (www.claroline.net).

2.5.2 Riscuri și beneficii ale aplicațiilor open source

Nemulțumirile clienților datorate aplicațiilor eLearning comerciale reprezintă puncte tari ale aplicațiilor open-source:

Managementul rapoartelor

Modalitatea ușoară de customizare

Modele de date și arhitecturi flexibile

Recuperarea rapidă a investiției

Calitatea serviciilor și a suportului furnizorilor de soluții open-source

Avantajul principal al aplicațiilor open-source este dat de faptul că funcționalitățile si modulele pot fi customizate și modificate în vederea satisfacerii cerințelor clienților. Comunitățile de dezvoltatori și utilizatori furnizează un suport excelent prin intermediul forum-urilor, grupurilor de email, a bazelor de cunoștințe și a documentației. Când comunitatea nu poate oferi suport, există posibilitatea unui contract cu echipa care dezvoltă aplicația sau a implicării partenerilor oficiali pentru asigurarea suportului, consultanței, găzduirii sau a customizării.

Platformele open-source au în plus următoarele beneficii:

Calitate crescută datorită multitudinii de teste la care a fost supus de comunitatea de utilizatori;

Licențele sunt free (bugetul poate fi alocat pentru customizare);

Patch-urile de securitate sunt disponibile la un interval de timp mic;

Repararea erorilor este un proces rapid;

Nu sunt dependente de furnizor;

Comunitatea de dezvoltatori îmbunătățește produsul permanent, participând la menținerea reputației și respectului beneficiarilor.

În cele ce urmează sunt descrise câteva din riscurile de implementare ale platformele open-source:

Costul de maintenanță crește prin folosirea extensiilor dezvoltate Nevoia de suport și maintenanță

Update-urile trebuie făcute regulat Cele mai potrivite 3 platforme ar trebui:

Să fie ușor de folosit și de customizat;

Să respecte cât mai multe din cerin țele obligatorii descrise în Specificațiile software;

Să aibă o interfață atrăgătoare;

Să fie ușor de instalat și să nu necesite echipamente hardware specifice/costisitoare (memorie, spațiu);

Să respecte cât mai multe din cerin țele opționale descrise în Specificațiile funcționale.

Fiecare din cele 7 (șapte) aplicații selectate inițial, a fost instalată și testată, rezultând lista final ă de 3 (trei) aplicații open-source:

Dokeos

Atutor

Moodle

În cele ce urmează, voi face o scurtă descriere a celor trei aplicații.

2.5.3 Platforma Dokeos.Descriere

Dokeos este utilizat în peste 600 de companii și administrații publice și are în spate o comunitate activă:

2948 portaluri;

2755 de utilizatori înrgistrați pe forum;

35000 de articole și mesaje postate pe forum;

15 organizații formează comunitatea de dezvoltatori;

22 de parteneri în toată lumea.

[Referințe se găsesc la adresa http://www.dokeos.com/customers.php]

Dokeos permite crearea, organizarea, urmărirea precum și dirijarea activităților de învățare.

Pagina de start a cursului este împărțită în trei secțiuni:

de gestiune

de administrare

de instrumente.

2.5.4 Platforma Atutor.Descriere

Atutor este este disponibil în peste 30 de limbi de aceea este utilizat in multe țării.Deține un rol important în diferite tipuri de comunități: universități și colegii, instituții guvernamentale, corporații, cât și în domeniul militar.

Are un grad sporit de accesibilitate astfel încât poate fi folos it de orice utilizator care are cunoștințe minimale în domeniul eLearning. Atutor a fost creat pentru o varietate mare de scenarii de învățare și predare.

Administratorul poate extinde sau poate micșora aria de opțiuni disponibile pentru instructori cât și pentru participanții la curs, poate adăuga funcționalităținoi și poate schimba interfața grafică a platformei.

Instructorul va putea stabili participanții la un curs și poate folosi o varietate mare de materiale în alcătuirea cursului.

Cursanții își pot adapta interfața alegând tema preferat ă sau modificând opțiunile de vizualizare a cursului. Pentru alcătuirea unui curs poate fi utilizat un editor propriu HTML (TinyMCE HTML)

Platforma permite exportul materialelor intr-un format standard care să permită apoi importul acestora în alte platforme de învățare.Reciproc,platforma permite importul materialelor din alte sisteme de eLearning.

2.5.5 Platforma Moodle.Descriere

Moodle este un LMS cu o statistică impresionantă, fapt ce indică gradul foarte mare de interes din partea comunităților de utilizatori și dezvoltatori:

39865 portaluri

19268596 utilizatori înregistrați

84 portaluri cu peste 20000 de utilizatori

20841234 de articole și mesaje postate pe forum

1745945 cursuri

Imagine 2 – pagina de start: www.moodle.org

Câteva dintre caracteristicele tehnice ale Moodle:

poate rula pe un sistem Linux,Unix, Windows, Mac Netware ori alt sistem care suportă PHP, fără alte setări;

este organizat modular, există astfel flexibilitatea adăugării la orice nivel, de funcționalități noi;

se upgradează foarte ușor;

necesită o singură bază de date;

pune accent pe securitatea datelor (informații validate,form-uri verificate, cookie-uri criptate, etc.).

Caracteristici de ordin general ale Moodle:

promovează învățarea socială de tip constructiv (include:învățare bazată pe activități practice, colaborare, reflectare critică, etc.)

are o interfață eficientă, simplă și ușoară

lista cursurilor are și o descriere a fiecărui curs, accesibilitate pentru utilizatorii de tip „guest”

Cursurile pot fi ușor fiind organizate pe categorii

zonele de tip ”text area” pot fi editate cu un editor HTML integrat

Conform unui Sondaj de analiza realizat de SIVECO1, au rezultat punctajele acordate funcționalităților.

Punctajele variază între 0-5, unde 0 înseamnă inexistența funcționalității, iar 5 semnifică îndeplinirea cu succes a funcționalității):

1-”Raport de Analiză”, versiune 3.0, martie 2008

CHESTIONAR

utilizat in același raport de analiză a platformelor open-source realizat de SIVECO

Cum se creează un curs? (planificare, asocierea cursanților și a suportului de curs)

2. Gestiunea materialelor (adăugare/gestiune de resurse educaționale)

3. Crearea testelor și modalitatea de asociere a acestora la cursuri.

4. Instrumente ajutătoare(Forum, Blog, Chat, altele)

6. Rapoarte de activitate(opțiuni, rapoarte corespunzătoare)

7. Administrare (opțiuni, usurință de administrare)

8.Interfața (ușurință de folosire, atractivitatea interfeței, etc)

2.6 Prezență e-learning

Învățământul asistat de calculator cunoa ște un ritm alert de dezvoltare în România. Dup ă anii 1990, marile firme IT din plan mondial s-au făcut prezente pe piața româneasc ă prin soluții informatice în domeniul e-learning. Prima academie Cisco a fost înființată în anul 1999, cu scopul instruirii în domeniul rețelelor de calculatoare. În anul 2001, MECTS (Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului), numit atunci MEC (Ministerul Educației și Cercetării), a demarat programul Sistem de Educație Informatizat – SEI. Aceast ă strategie urmează să fie transpusă în practică printr- un ansamblu de proiecte:

introducerea în învățământul preuniversitar a sistemului de instruire asistată de calculator;

formarea resurselor umane TIC în învățământul preuniversitar;

dezvoltarea și implementarea de software educațional utilizabil în învățământul preuniversitar;

introducerea și dezvoltarea managementul asistat de calculator (programul SMART);

dezvoltarea și utilizarea de programe pentru evidența computerizată a elevilor, profesorilor și resurselor utilizate;

realizarea și utilizarea manualelor electronice în învățământul preuniversitar;

introducerea sistemului de educație cu ajutorul televiziunii la cerere (video on demand);

dezvoltarea unui centru de date (data center) pentru învățământul românesc;

constituirea de chioșcuri informaționale (info-chiosc-uri);

realizarea rețelelor-pilot pentru școli situate în zone defavorizate utilizând sistemul de educație la distanță.

În anul 2002, IBM a lansat Lotus Learning Space (sală de clasă virtuală). Un an mai târziu anun ță disponibilitatea sistemului IBM Lotusphere de management a procesului de învățământ (IBM Lotus Learning Management System – LLMS), care este o platformă colaborativă cu funcționalități de învățământ la distanță. Oferă un sistem complet pentru e-learning, flexibil, bazat pe standarde din acest domeniu, oferă un mediu de învățământ și training online personalizabil și scalabil, în funcție de necesitățiile și particularitățiile beneficiarului.

La început, conceptul de e-learning a înlocuit metodologia clasică de învățământ la distan ță.Materialele erau scrise pe CD-uri. Ulterior, conectarea la Internet a facilitat realizarea unor medii colaborative -săli de clase virtuale- realizându-se astfel o instruire sincronă și asincronă.

În perioada actuală se remarcă sistemul Sintec, implementat la Universitatea Politehnică București și finanțat printr-un proiect INFOSOC (), proiectul Modele socio-culturale implementate prin arhitecturi multiagent pentru e-learning (), proiectul LT4eL (Language Technologies for e- Learning – Te hnologii Lingvistice pentru e-Learning) care utilizează tehnologii multilingve, unelte lingvistice și tehnologii ale web-ului semantic pentru a îmbunătăți posibilitățile de regăsire a materialelor de învățare.

Sunt prezente numeroase platforme software de e-learning în spațiul electronic, cum ar fi: WebCT (www.webct.com), BlackBoard (www.blackboard.com), Learning Space (www.lotus.com), IntraLearn (www.intralearn.com), eCollege (www.ecollege.com), Docent (www.docent.com), Click2learn (www.click2learn.com). O binecunoscută platformă autohtonă este platforma AEL, dezvoltată de firma SIVECO, compatibilă cu standardele MathML, SCORM, IMS (http://portal.edu.ro/).

2.7 Resurse on-line pe plan mondial și în România

Multe dintre resursele disponibile pe Web pot fi utilizate ca materiale de învățare sau predare, existând și un număr impresionant de cursuri online, tutoriale și alte materiale special proiectate a fi utilizate în educație. Aceste materiale sunt prezente în special pe site-urile unor organiizații guvernamentale, instituții de învățământ și corporații comerciale. Astfel de site-uri ale căror materiale pot fi folosite cu succes de către profesori, elevi, studenți și părinți pot fi împărțite în mai multe categorii:

1). Materiale din domenii diverse

2). Cursuri de învățare a limbilor străine

3). Dicționare online

4). Cursuri și tutoriale din domeniul IT

5). Alte resurse

1). Materiale din domenii diverse

Înființată în 1993, imensa sală de lectură virtuală administrată de Center for Instructional Technologies din cadrul University of Texas at Austin, World Lecture Hall oferă liste tematice de adrese ale siturilor Web din cadrul facultăților din toată lumea unde sunt publicate materiale și cursuri didactice în diferite limbi. Unele cursuri sunt distribuite numai pe Web, altele au fost create pentru studenții care frecventează cursurile de zi

Imagine 3 – Portal către suporturile de curs din cadrul universităților din intreaga lume

Instrument util atât pentru profesori, cât și pentru elevi, studenți și părinți, site-ul DiscoveryScool prezintă și testează cunoștințe din diverse domenii precum literatură, istorie, sănătate, tehnologie, știința vieții, psihologie, biologie, geografie, logica, matematică [http://www.discoveryscool.com/].

Imagine 4 – DiscoverySchool – site pentru prezentar ea și testarea cunoștințelor din diverse domenii

Accesibilă în peste 70 de limbi, inclusiv în limba română (http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83)(începând cu 15 iulie 2003), Wikipedia este o enciclopedie gratuită online, întreținută de voluntari și la a cărei dezvoltare poate contribui orice vizitator, orice pagină a ei fiind editabilă online prin intermediul navigatorului Web.În plus, dacă într-o pagină apare men ționat un concept care are deja o intrare în enciclopedie, este creată în mod automat o hiperlegătură spre pagina corespunzătoare conceptului [http://www.wikipedia.org/].

Imagine 5 – Wikipedia – enciclopedie gratuită online

Fathom este „o sursă de primă importanță pentru lectura online de calitate”( http://www.fathom.com), scopul sitului fiind acela de a oferi online inform ații și cursuri de foarte bună calitate academică. Gratuite sau plătite, avizate de Media Evolution Group, Teachers College, Columbia University, cursurile online din cadrul sitului îndeplinesc cele mai înalte standarde pentru conținut și design de instruire.

Imagine 6 – Fathom – resurse gratuite și cursuri plătite de o deosebită calitate

Prin intermediul televiziunii și a Web-ului, Animal Planet este un site care, fără să ofere vreo diplomă, ajută în completarea cunoștințelor despre varietatea și complexitatea animalelor [http://animal.discovery.com/]

Imagine 6 – Animal Planet – lumea animalelor

NASA (National Aeronautics and Space Administration) oferă date și material multimedia despre aeronautică, spațiul și zborurile cosmice pentru diferite niveluri de interes și înțelegere: de la copii, studenți, educatori, publicul larg, angajați din diverse domenii pân ă la cercetători din mediul academic [http://www.nasa.gov/].

Imagine 7 – noutăti, descoperiri știintifice

2). Cursuri de învățare a limbilor străine

Site-ul BBC Languages este un site de învățare a limbilor străine (franceză, spaniolă, italiană, germană, plus încă 42 de limbi) pentru începători. Cursurile sunt gratuite și învățarea unei limbi străine se face cu ajutorul unei limbi străine [http://www.bbc.co.uk/languages/].

Imagine 8 – site pentru învățarea limbilor străine

English for Everybody pune în mod gratuit la dispoziția publicului larg cursuri structurate în funcție de nivelul de cunoștințe deținute (beginner, elementary, intermediate, advanced) și cursuri pregătitoare pentru susținerea mai multor tipuri de teste (Key English Test –KET, First Certificate in Engli sh – FCE, Cambridge Advanced English – CAE, Cambridge Proficiency in English – CPE, T est of English as a Foreign Language – TOEFL), diverse materiale în limba engleză, jocuri (online sau care se descărca) de învățare a vocabularului și gramaticii limbii engleze, produse și resurse exterioare utile în învățare, înclusiv posibilitatea de a cere ajutorul unui profesor, dacă este cazul [http://www.english-online.org.uk/ ].

Imagine 9 – English for Everybody – suport pentru î nvățarea limbii engleze

NLL (Net Learn Languages) este o companie specializată din Anglia care oferă support pentru învățarea și predarea limbilor străine (engleză, spaniolă și franceză) în cadrul unor lecții private sau a unor grupuri cu un nivel apropiat de cunoștințe (determinat cu ajutorul unui test online inițial) [http://www.nll.co.uk/].

Imagine 10 – Suport pentru invățarea limbii engleze

3). Dicționare online

http://www.dictionare.com/ și http://www.engleza-online.ro/dictionar-roman-englez.php sunt situri care traduc online cuvinte din limba engleză în limba română și invers.

http://dexonline.ro/ este un site în limba română care conține un dicționar explicativ, online, cu definiții, sensuri, unelte de exprimare, abrevieri ș.a. pentru numeroase cuvinte. Inițial, DEX online și-a propus să ofere o copie pe Internet a DEX. Acest proiect a fost finalizat în 2004. Ulterior, a încorporat în întregime și patru dicționare de la Editura Litera (de sinonime, de antonime, ortografic și Noul Dicționar Explicativ), precum și MDN (Marele dicționar de neologisme, Editura Saeculum). Într-o măsură mai mică, s-au folosit și definiții din multe alte surse pentru a îmbogăți baza de date și a o face mai utilă.

Dicționarul poliglot Eurodicautom conține termeni din 12 limbi europene și numeroase domenii de activitate. Termenii sunt disponibili online pentru traducere (un termen poate fi trades în toate cele 12 limbi, la cerere), sunt autorizați și vizați de speciliști terminologi, pentru fiecare sens al termenului definițiile fiind date în limba dorită [http://keywen.com/en/EURODICAUTOM].

YourDictionary este un site deosebit de util deoarece, pe lâng ă dicționarul englez Quick Dictionary-Thesaurus look-up și a celui lingvistic Translation DictionaryYourDictionary, este disponibilă o listă cu numeroase legături către dicționare, glosare, cursuri de limbi străine [http://www.yourdictionary.com/].

Dicționarele Cambridge de limba engleză sunt prezentate pe un sit care conține un top al celor mai utilizate cuvinte din engleză împreună cu definițiile și familiile lor de cuvinte, dar și exerciții gramaticale, cuvinte încrucișate ș.a. [http://dictionary.cambridge.org/].

Imagine 11 – Dicționarul online Cambridge

4). Cursuri și tutoriale din domeniul IT

Cu peste 50 de ani de experiență și peste 5 milioane de persoane instruite, Skills Train pune la dispoziția publicului cursuri din domeniul IT (inginerie PC, Web design, inginerie de rețea, e-comerț, management de proiect etc.), dar și certificări pentru recunoașterea calificării în diferite programe cu nume prestigioase, cum ar fi: Cisco™, Microsoft, Sage, CompTia, CIW și International Association of Bookkeepers [http://www.skillstrainuk.com/].

Imagine 12 – Cursuri și certificări online

Microsoft Developers Network – MSDN este o rețea întreținută de Microsoft având mai multe scopuri: promovarea noilor tehnologii proprii, dar și a celor dezvoltate de alte companii, oferirea unei bogate documentații pentru produsele Microsoft (alcătuită din articole, editoriale, tutoriale și suport detaliat necesar unui dezvoltator de software) și dezvoltarea comunicării dintre programatori. Situl conține și o bibliotecă disponibilă gratuit pe Internet care poate fi achiziționată contra cost de cei care doresc să o instaleze pe calculatorul local [http://msdn.microsoft.com/en-gb/default.aspx].

Imagine 13 – site-ul MSD

Înființat în anul 1998 de către compania Refsnes Data și ajuns la ora actuală la peste un milion de vizitatori într-o zi, Portalul W3Schools oferă materiale și exemple pentru învățarea mai multor limbaje cu ajutorul cărora se pot realiza situri Web (HTML, CSS, XML, JAVASCRIPT, ASP, PHP, SQL, ADO ș.a.) și evaluarea cunoștințelor acumulate, precum și posibilități de obținerea unor diplome și certificări în domeniu [http://www.w3schools.com/].

Imagine 14 – Portalul W3School

Apărut în anul 1998, portalul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: www.edu.ro prezintă activitatea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, fiind punctul central de prezentare a informațiilor și documentelor oficiale. Sunt prezentate ultimele evenimente, programe, analize, noutăți, acte legislative din învățământul preuniversitar, universitar, minoritar și cercetare. Sunt descrise metodologiile de organizare și desfășurare a examenelor, modele de subiecte pentru examenele importante, inclusiv cel de bacalaureat.

Imagine 15 – prima pagină: www.edu.ro

5).Resurse (instrumente de instruire și e-learning, planuri de lecție, fișe de evaluare, apariții editoriale)

Imagine 16 – 1educat – portalul ofertei de cursuri: www.1educat.ro

Portalul SEI (Sistemul Educațional Informatizat) este centrul unic de comunicare pe Internet între Ministerul Educației și publicul larg din România. Începând cu anul 2001, pe acest portal se afi șează rezultatele repartizării computerizate a elevilor în licee, școli de arte și meserii, precum și rezultatele titularizării profesorilor. Din 2002, portalul are un forum de discuții animat, cu peste 40.000 de utilizatori actualmente înregistrați.

Prin același program SEI al Ministerului Educației au fost dezvoltate, împreună cu firma SIVECO, o serie de aplicații utilizate cu succes în diverse examene naționale: ADLIC (Admiterea în licee și școli de arte și meserii), pentru centralizarea rezultatelor examenului de capacitate între anii 2001 și 2005, Bacalaureat 2005, pentru centralizarea candidaților, a opțiunilor acestora, a rezultatelor la examen, realizarea de statistici pe baza datelor specializate și distribuția subiectelor prin Internet.

Imagine 17 – Portalul SEI: http://portal.edu.ro/

Proiectul Școala Online oferă resurse gratuite utile elevilor, studenților, profesorilor, persoanelor dornice de instruire și informare: dicționare, biblioteci, eseuri, referate, cursuri, consiliere pentru e-learning și altele. Acest site este conceput pentru a fi o platformă deschisă, oricine putând s ă contribuie la dezvoltarea și la distribuirea lui pe Internet. A fost realizat prin colaborarea unei echipe formate din elevi, studenți și profesori sub coordonarea lui Bogdan-Andrei Gavrilă, având susținere din partea unui grup de parteneri industriali. Scopul Școlii Online este sporirea eficienței procesului de învățare în școli prin oferirea de informații ce vin în sprijinul sau completarea celor predate la clase, punerea la dispoziția profesorilor a unor modalități moderne de predare și evaluare, încurajarea comunicării pe teme didactice prin intermediul forumului. Printre cele mai importante și utile secțiuni amintim: lecții virtuale, referate online, jocuri, download gratuit a unor prezentări didactice multimedia și programe, forum sau ajutor în utilizarea sitului.[informații site http://www.e-scoala.ro/]

Imagine 18 – Școala Online: http://www.e-scoala.ro/

Având un aspect clar și atractiv, conținutul sitului se îmbogățește permanent cu ajutorul numeroșilor colaboratori, oricine putând s ă adauge noi referate sau programe cu caracter cultural sau educațional. Trebuie subliniat, însă, că realizatorii sitului nu garantează corectitudinea tuturor informațiilor. De asemenea, ar fi de dorit un design uniform al lecțiilor din diverse domenii, precum și îmbunățățirea designului paginii principale .

2.8. Cursuri online în România.Învățământul la distanță

2.8.1 Cursuri online

Academia Online este o platformă de e-learning în limba română dezvoltată în colaborare de către InsideMedia, Institutul de Științe ale Educației și Asociația în Carieră. Sunt oferite cursuri cu plată și gratuite, printre acestea numărându-se: Web Design, Comunicare, Creativitate, Gramatica limbii engleze etc. Utilizatorii primesc suport continuu prin intermediul tutorilor și asistenților, a mesajelor automate, personalizate, a instrucțiunilor de folosire, dar și prin intermediul secțiunii InfoCentru, unde este explicat cum se învață online, cum se poate înscrie la un curs etc.

Examinarea are funcție certificativă și este alcătuită din două secvențe: o parte obligatorie în colaborare cu colegii de echipă și un test individual, online, dat la sfâr șitul cursului.Prin intermediul acestui sistem, furnizorilor de educație le sunt oferite următoarele oportunități [32]:

promovare a ofertei proprii;

dezvoltarea unui sistem propriu de e-learning;

propunerea unui curs la Academia Online.

Imagine 19 – http://www.academiaonline.ro

Ofertă de cursuri pentru invătarea unei limbi străine:

Imagine 20 – http://www.cursurionline.info

Printre alte instituții care pun la dispoziția publicului larg din România cursuri online: Centrul de Pregătire Profesională Arrow [http://www.centrulonline.ro], Centrul de Pregătire Economică și Administrativă(CPEA) ([http://www.cpea.ro]), Cursuri de Engleză Online ([http://www.englezaonline.ro]), Centrul de Educație Continuă și Învățământ Deschis la Distanță al Universității de Vest din Timișoara (CECIDD)([http://www.cecidd.ro]),CursuriOnline.ro ([http://www.cursurionline.ro]), OnlineCurs ([http://www.onlinecurs.ro]).

2.8.2 Învățământul la distanță

Învățământul la distanță a apărut din necesitatea de a face ca distanțele să nu constituie un impediment pentru învățare. Universitățile cu programe online își au originea în învățământul deschis la distanță, din dorința de a oferi instrucție și celor care nu pot fi prezenți fizic în sălile de curs. Termenul de universitate virtuală poate fi definit pe scurt astfel: „examene date cu mouse-ul, cursuri pe mail și chat cu profesorii” [http://www.gandul.info/it-c/universitatile-virtuale-examene-date-mouse-ul-cursuri-mail-chat–254065].

În jurul anului 1840 Sir Isaac Pitman în Anglia a deschis sistemul de învățământ la distan ță care s-a instituționalizat în anul 1900, când la University of Chicago s-a înființat un departament de predare prin corespondență. În Europa, acest sistem pătrunde în anul 1939, când în Fran ța se întemeiază Centre national d’enseignement à distance (CNED), în 1969 urmând înfiin țarea Open University din Marea Britanie [32].

Un impact esențial pentru dezvoltarea acestui sistem de învățământ l-a avut apariția, în 1971, a rețelei PEACENET de sateliți de comunicație utilizați pentru livrarea cursurilor. Astfel, în anii ’80 existau deja peste 40 de instituții de învățământ la distanță, iar în 2000 – peste 1500. Printre metodologiile folosite de acest sis tem amintim: trimiterea de materiale prin poștă sau prin fax, comunicarea dintre studenți și instructor prin convorbiri telefonice, emisiuni organizate la unele posturi de radio și televiziune, teleconferințe, videoconferințe, Internet [32].

În același context se înscrie și inițiativa “eLearning: Designing tomorrow’s education” adoptat ă de Comisia Europeană în anul 2000, având ca obiective utilizarea noilor tehnologii și a Internetului pentru îmbunătățirea calității invățământului prin accesul la resurse și cooperare [http://elearningeuropa.info/]. Introducerea e-learning-ului ca metodă de instruire în universități este una dintre prioritățile propuse de studenții din Europa la AEGEE/ European Student’s Forum (Association des Etats Généraux des Etudiants de l'Europe / European Student’s Forum ) [. Propunerea se referă la construirea de clase virtuale care să permită colaborarea cu cadre didactice și studenți din universități situate în țări diferite, pentru o mai bună pregătire profesională și adaptare la cerințele pieței și interculturală.

Ultimii zece ani au adus în întreaga lume o explozie a înv ățământului online. Mii de universități oferă cursuri online sau însoțesc cursurile tradiționale cu componente online. În cadrul cursurilor online, studenții primesc capabilități care să le permită să se integereze după absolvire într-o societate dinamică, bazată pe cunoaștere. Aceste capabilități se referă la rezolvarea de probleme concrete, comunicare, lucru in echipe, perfecționare continuă, responsabilitate socială. O modalitate de a și le însuși este angajarea studenților în comunități de învățare construite prin cursuri online. Desfășurarea online a cursurilor urmărește crearea de comunități de învățare, trecerea de la a furniza materialul de curs, la a construi un proces de învățare în echipă cu studenții, tehnologia facilitând ob ținerea acestor deziderate.

În general, cursurile online se desfășoară într-o manieră constructivistă, centrată pe student. Profesorul trece de la maniera tradițională de transmițător de cunoștințe, la cea de facilitator al construirii cunoștințelor în echipă cu studenții, de manager al procesului de învățare, proces văzut ca o interacțiune ghidată [http://www.infed.org/thinkers/et-knowl.htm]. Experiența adusă de fiecare participant este baza unui schimb de know-how, al relevării cunoștințelor tacite. Participanții colaborează și invață (să lucreze) împreună. Întregul proces de învățare se realizează prin studii de caz, lucrul in grup. Studenții dobândesc nu doar cuno ștințe, acestea fiind legate de rezolvarea unor problem practice, conlucrând in grup. Materialul și desfășurarea cursurilor încearcă să se adapteze fiecarui stil de învățare al studenților participanți.

Într-un curs tradițional, materialul cursului este static, fiind reprezentat de notele de curs sau cartea suport a cursului.Într-un curs online, materialul are două componente, ambele dinamice:

modulele cursului, pregătite de instructor, care trimit spre alte resurse de pe Internet ce întregesc noțiunile prezentate – vor fi explorate de fiecare, în funcție de interes și de cunoștințele anterioare;

clarificările, argumentările, noile perspective, resurse, care rezultă din interacțiunea dintre instruiți și instructor, în conferințe.

Orice curs online implică trei tipuri de interacțiuni: instruit – material, instruit – instruit, instruit – facilitator. În învățământul tradițional, interacțiunea instruit – material are ponderea cea mai mare, celelalte două sunt în general reduse. Maniera de desfășurare asincronă a învățământului online permite reflecție, căutare, clarificare înainte de a răspunde, a comenta sau a ridica o problemă, astfel încât, de cele mai multe ori, calitatea dialogului este superioară unui curs tradițional, și de asemenea, numărul de participanți activi este mult sporit. De asemenea, instruiții pot deveni coautori ai cursurilor: referatele de cercetare pregătite pe grupuri se prezintă într-o conferință dedicată a cursului, fiind supuse analizei și dezbaterii celorlalți. Există o mare varietate în modul în care tehnologia este utilizată: plecând doar de la o replicare online a materialului instrucțional până la construirea de clase și universități virtuale.

În continuare , o prezentare făcută pentru câteva dintre cele mai importante universități deschise sau la distanță și secțiuni sau departamente care se ocupă cu dezvoltarea și livrarea materialelor necesare utilizând tehnologii ICT.

Urmând tradiția serviciului de instruire prin corespondență înființat în anul 1939, CNED- Le Centre national d'enseignement à distance -utilizează în prezent toate facilitățile noilor tehnologii pentru a oferi un învățământ personalizat, adaptat la necesitățile de formare cerute de mediul industrial și social [3]. Este cel mai important furnizor de programe și materiale educaționale din Franța pentru instituțiile care organizează cursuri online, iar oferta lor include mai multe domenii de formare pentru publicul larg, de la instruire adaptată, la instruire școlară, instruirea adulților sau instruire continuă [http://www.cned.fr/].

Imagine 21 – Site Cned-prima pagină

Una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ la distanță din lume este Open University (OU) din Anglia care oferă o bogată documentație în numeroase domenii (chimie, geologie, muzică, economie ș.a.), dar și certificări pentru recunoașterea calificării, diplome de specializare, diplome de licență și de absolvire a unor cursuri de masterat sau postuniversitare.

Termenul de „deschisă” vine din faptul c ă la studiile universitare organizate de OU pot participa nu numai absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat, ci și cei care nu au terminat liceul, dar au cel puțin 18 ani, organizându-se pentru ace știa din urmă un an în care aceștia sunt puși în temă cu cele mai importante aspecte abordate în liceu și necesare înțelegerii informațiilor care urmează a fi predate și învățate. În fiecare an sunt în jur de 150000 de studenți înscriși la cursurile universitare ale OU, din care 30000 la cursuri postuniversitare, 110000 studenți utilizează sistemul teleconferinței, organizându-se pe an aproximativ 16000 teleconferin țe, din care 2000 moderate chiar de studenți [http://www.open.ac.uk/]. În iunie 2008, OU a început folosirea serviciului Apple iTunes U și, pân ă în prezent, a înregistrat 20 milioane de articole descărcate. Este vorba de o serie de elemente care vin în completarea cursurilor și furnizează materiale, inclusiv clipuri video, audio si tutoriale. Sunt disponibile atât pentru studenți, cât și pentru publicul larg. OU are acum 525 de cursuri disponibile pe Internet.

Imagine 22 – Departamentul pentru educație continuă al University of Oxford

În România, programele OU sunt oferite de CODECS, firmă recunoscută în domeniul educației manageriale [http://www.cariereonline.ro/articol/open-university-batut-recordul-la-descarcari-pe-itunes].

Multe dintre programele oferite de instituții britanice pot fi acum urmate prin învatamant la distanta. Utilizând metode moderne si variate, învatam antul la distanță vă oferă posibilitatea de a avea acces la educație britanică, cu tot prestigiul si reputația de care se bucură aceasta, dar cu niste costuri mult mai mici decât dac ă ați frecventa un colegiu sau o universitate [ofertă cursuri preluată de pe site]:

Cursuri pentru GCSE sau Scottish Standard Grades (examene ce se susțin la vârsta de 16 ani)

Cursuri perntru A-levels sau Scottish Highers (examenele de absolvire a liceului, care se susțin la vârsta de 18 ani)

Cursuri de Higher National Certificate (HNC) sau Higher Național Diploma (HND)(ambele sunt programe preuniversitare, ultimul fiind echivalent cu studiile universitare de scurtă durată (colegiu) din România)

Programe universitare

Programe de Masterat

MBA (Master of Business Administration)

PhD (cercetare) – mai puțin obișnuit

Departamentul de Învățământ Deschis la Distanță al Universității din București s-a dezvoltat din Centrul de Resurse, Documentare, Informare și Servicii pentru Învățământ Deschis la Distanță–CREDIS (în acronim), structur ă formată gradual, începând cu 1994, pe baza unor proiecte interna ționale. Între 1994-999, Universitatea din București a fost inclusă în Programul PHARE „Multi-Country Programme for Distance Education”. Prin participa rea la acest program s-a înființat primul Centru de Studii pentru Învățământul la Distan ță din Universitatea din București, centru conectat la rețeaua europeană a IDD și recunoscut de către European Training Foundation (Torino).

Imagine 24 – prima pagin ă site-ul Universității București

În România sunt 7 asemenea centre stabilite în marile universit ăți de stat (București, Brașov, Iași, Cluj, Timișoara, Sibiu) și într-un ONG din București.

2.8.3 Programe educaționale

La întrunirea de la Lisabona a Consiliului Europei din martie 2000 a fost stabilită strategia de pregătire a Uniunii Europene pentru provocările noului mileniu, obiectivele prioritare fiind extinderea Uniunii, creșterea numărului de locuri de muncă oferind condiții mai bune, o mai bună includere socială, rolul ICT-ului fiind considerat esențial în atingerea acestor obiective.

Imagine 25 – site-ul Comisiei Europene pentru Educa ție

Printre obiectivele cuantificabile se numără:

cel puțin 10% din elevii și profesorii din învățământul liceal și gimnazial din cadrul Uniunii Europene (în anul 2005 procentul fiind de 3%) vor participa la programul Comenius între 2007 și 2013;

până în 2013 se dorește ajungerea la un număr de 3 milioane de studenți beneficiari ai programului Erasmus (triplându-se astfel num ărul de 120000 de studenți din 2005); cel puțin 150000 de persoane vor avea acces anual la programul Leonardo pân ă în anul 2013 (numărul din 2005 fiind de 45000);

până în 2013, cel puțin 50000 de adulți vor beneficia anual de educație sau instrucție în afara țării lor.

În ultimii 10 ani numărul programelor europene care sprijină educația a crescut uimitor, ca și al programelor internaționale de educație finanțate la nivelul diverselor țări europene. Situl Comisiei Europene ([34]) este organizat având ma i multe secțiuni dintre care cele mai vizitate ar fi Call for proposals and for expressions of interest care conține lista apelurilor pentru propuneri de proiecte educaționale și Programs and Actions care oferă diverse programe și acțiuni actuale din domeniul educației coordonate de Comisia Europeană. Dintre acestea cele mai importante sunt: Leonardo da Vinci, Comenius, Tempus, Socrates, Erasmus Mundus, E-learning, Jean Monnet Action. E-learning promovează integrarea ICT în sistemele de învățare și predare, în vederea progresului pedagogic și a cooperării europene.

Înființat în anul 1990, programul Tempus sprijină modernizarea învățământului superior și creează o zonă de cooperare în țările din jurul UE. Noua schemă a programului acoperă în present 27 de țări din Balcanii de Vest, Europa de Est și Asia Centrală, Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Cea mai recentă fază a programului, Tempus IV, a început în 2008 cu un buget anual de aproximativ 50 de milioane de euro, în care proiectele individuale pot primi fonduri de între 0,5 și 1,5 milioane de euro.

Tempus finanțează două tipuri de acțiuni:

Proiectele comune (parteneriate între instituțiile de învățământ superior din UE și țările partenere) unde se urmărește dezvoltarea, modernizarea și diseminarea de noi metode și materiale de predare, creșterea în domeniile asigurării calității și managementul instituțiilor de învățământ superior;

Măsuri structurale cu scopul de a dezvolta și reforma diferite instituții și sisteme de învățământ superior din țările partenere, de a îmbunătăți calitatea

și relevanța acestora.

Programul Comenius se concentrează pe toate nivelurile de educație școlară, de la preșcolar și primar la școli secundare. Este relevant pentru toți cei implicați în învățământul școlar, în principal elevi și profesori, dar și autoritățile locale, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, organizațiile non-guvernamentale, institute de formare a cadrelor didactice și universități.

Programul vizează:

îmbunătățirea și creșterea mobilității elevilor și a personalului educațional în întreaga UE,

întărirea parteneriatelor între școlile diferitelor state membre ale UE (cel puțin 3 milioane de elevi participă în prezent la activități educaționale comune),

încurajarea învățării limbilor străine și a utilizării tehnicilor de predare bazate pe ICT îmbunătățirea managementului școlar.

Înființat în anul 1994, parte a Programului de Învățare Continuă al Comisiei Europene, programul Leonardo da Vinci are ca principale obiective:

implementarea politicilor europene de organizare a educației vocaționale,

cooperarea internațională în vederea îmbunătățirii sistemelor și practicilor din domeniul educației vocaționale,

încurajarea inițiativelor de „mobilitate” care s ă ajute studenții să învețe și în altă țară decât cea unde s-au înscris,

facilitatea integrării profesionale,

îmbunătățirea calității și accesului la educație, sprijinirea inovației.

Programul Socrates este programul de acțiune al Comunității Europene pentru cooperare în domeniul învățământului. Adoptat în martie 1995, programul a avut două faze de desfășurare: prima, între anii 1995 și 1999, iar a doua între anii 2000 și 2006 când au fost aloca ți 1850 milioane de euro, faza a doua fiind alcătuită dintr-un set de opt acțiuni:

Comenius (Parteneriate școlare), destinat învățământului pre școlar, școlar și gimnazial, cu scopul îmbunătățirii calității predării, promovarea învățării limbilor străine și combaterea excluderii din aria educației;

Erasmus (Cooperare europeană interuniversitară), program care sprijină mobilitatea în învățământul superior, oferind studen ților posibilitatea de a studia într-o altă țară participantă la acest program (între 3 și 12 luni). Acest program de studiu a fost posibil datorită introducerii sistemului european de credite transferabile, adoptat la nivel european de instituțiile de învățământ superior pentru notarea studenților. Acțiunea se adresează, de asemenea, și profesorilor, prin subprogramele oferite: schimbul de profesori între universitățile partenere, pregătirea în comun a cursurilor în cadrul a mai mult de 3 universități, programe intensive, rețele tematice pentru analizarea și adâncirea unui anumit subiect;

Grundtvig, care se ocupă cu educația adulților, dezvoltând proiecte de cooperare între instituții de educație a adulților din țări partenere, granturi de instruire, destinate formatorilor implicați în educația adulților și rețele Grundtvig pentru diseminarea practicilor inovative și schimbul de experiență între instituții;

Lingua, acțiune care se ocupă cu învățarea și predarea limbilor europene;

Minerva (Învățământ deschis și la distanță, tehnologii informaționale și de comunicare în domeniul educației), utilizarea tehnologiilor ICT în educație;

Observation and Innovation (Observarea sistemelor, politicilor și inovărilor în domeniul educației), acțiune care încearcă, în măsura posibilităților, utilizarea cât mai adecvat ă a structurilor și a instrumentelor educaționale locale existente;

Joint Actions (Acțiuni colective), acțiuni de cooperare între mai multe proiecte europene (apărute ca urmare a unor cereri comune de ofertă privind teme de interes comun care nu sunt acoperite exclusiv de către un singur program);

Accompanying Measures (Măsuri concrete), conferințe, seminarii, interpretarea rezultatelor unor proiecte, instruire în domeniul managementul proiectelor.

Având ca obiectiv promovarea cunoa șterii despre integrarea europeană, prin stimularea excelenței academice în domeniul integrării europene, programul Jean Monnet Action organizează conferințe, oferă suport pentru crearea de grupuri de dezbatere, a asociațiilor și rețelelor de profesori în domeniul integrării europene, pentru activități de predare în universități, crearea de noi catedre și module sau centre de excelență.

Programul Erasmus Mundus a fost conceput pentru a îmbunătăți calitatea învățământului superior, prin burse și cooperare academică între Europa și restul lumii. Programul oferă sprijin financiar pentru instituții și burse pentru persoane fizice. Finanțarea este disponibilă pentru: burse pentru mastere și doctorate, parteneriate cu instituțiile non-europene de învățământ superior și burse pentru studenți și cadre universitare, proiecte de promovare a învățământului superior european la nivel global.

Proiectul LT4eL (Language Technologies for e-learning – Tehnologii Lingvistice pentru e-learning) utilizează tehnologii multilingve, unelte lingvistice și tehnologii ale web-ului semantic pentru a îmbunătăți posibilitățile de regăsire a materialelor de învățare. Având în vedere marele volum de con ținut static și dinamic dedicat satisfacerii cerințelor impuse de e-learning, dezideratul major pentru extinderea utilizării acestui conținut este de a perfecționa eficacitatea regăsirii și accesibilității acestuia prin folosirea sistemelor de management al învățării.

Universitatea "Al.I.Cuza" Iași este conducătorul WP1, pachetul de lucru care se referă la activitățile preparatoare necesare celorlalte WP. Acest pachet include colectarea documentelor ce vor fi folosite pentru adnotarea obiectelor de învățare și pentru standardizarea adnotării lingvistice. UAIC-FII va colabora de asemenea și la realizarea celorlalte pachete de lucru.

2.9 E-Learning în România

2.9.1. AEL – platformă autohtonă de instruire asistată de calculator

Produs de firma SIVECO, lansat în anul 2001, AEL (AeL-AdvancedE-Learning) este o platformă integrată completă de instruire asistată de calculator și gestiune a conținutului, oferind suport pentru predare și învățare, testare și evaluare, administrarea conținutului, monitorizarea procesului de învățământ și concepție curiculară. Ajunsă la versiunea 5.1., platforma AEL a fost pusă la dispoziția majorității școlilor și liceelor din România printr-un proiect guvernamental.

AEL poate fi folosită pentru învățarea condusă de instructor sau pentru învățarea independentă. Există implementări AEL pentru învățământul preuniversitar, învățământul universitar, corpora ții, în funcție de nevoile de instruire internă. La ora actuală, soluția de e-learning AeL este implementată în peste 15.000 de școli din Europa, Orientul Apropiat, Africa și CSI (Comunitatea Statelor Independente). Biblioteca AeL eContent conține 3.700 de lecții interactive ce acoperă peste 20 de materii și include peste 16.000 de momente individuale de învățare.[preluat de pe site http://advancedelearning.com/]

Printre caracteristicile generale ale platformei pot fi amintite:

interfața prietenoasă, adaptabilă, diferențiată în funcție de tipul de utilizator,

grupurile de utilizatori

drepturile de acces

Rolurile, grupurile, și drepturile de acces asociate sunt ușor de administrat. AEL este implementată respectând actualele standarde de e-learning, fiind compatibilă cu MathML (Mathematical Markup Language), SCORM și IMS . AEL are implementat suport multilingvistic și regional, fiind ușor de transpus într-o anumită limbă și ușor de configurat. În cadrul unei școli, există un server central pe care este instalat serverul de baze de date Oracle, prin intermediul acestuia fiind gestionate toate datele despre utilizatori și materiale didactice.

Imagine 27 – http://advancedelearning.com/

Există actualmente trei categorii de utilizatori:

administrator

profesori

elevi

Se are in vedere introducerea unei noi categorii: părinți (care să permit părinților să fie la curent cu evoluția școlară a propriilor copii).

Platforma AEL are o arhitectură foarte complexă, alcătuită din mai multe module:

Modulul Administrare este modulul prin care pot fi efectuate configurările la nivelul întregii platforme, fiind accesibil utilizatorului de tip administrator. Se pot efectua operații generice de tipul: adăugare nivel de învățământ, ad ăugare componentă nivel, definirea structurii anului școlar, adăugarea disciplinelor, crearea grupurilor de utilizatori, adăugarea profesorilor cu precizarea disciplinelor predate și a materialelor dezvoltate de fiecare dintre ei, adăugarea elevilor precizându-se clasa din care face parte fiecare și disciplinele opționale alese, gestionarea cataloagelor, gestionarea orarelor claselor, profesorilor și a orelor desfășurate în fiecare sală sau interval orar.

Biblioteca virtuală este o bază de cunoștințe, cu rolul de depozitare și gestionare a conținutului educațional, adaptabilă, configurabilă și indexabilă. Dintre operațiile posibile din cadrul acestui modul amintim: crearea structurii directoarelor materialelor didactice și a drepturilor de acces asupra lor, crearea lecțiilor și a resurselor necesare, crearea testelor, adăugarea de noi resurse prin editoarele încorporate, asamblarea coponentelor unei lecții.

Clasa virtuală este un modul care permite instructorului să gestioneze și controleze în întregime o lecție, compunând, coordonând și monitorizând mediul educațional.

Dictus – dic ționar multifuncțional este un modul care pune la dispoziție instrumente de lucru utile atât în cadrul orelor propriu-zise, cât și în pregătirea lecțiilor de către profesori și elevi. Acest modul include și un editor de dicționare de orice tip și din orice domeniu, facilitând opera ții de adăugare sau modificare de dicționare sau termeni, asocieri de imagini, generări de statistici, căutări sau recunoașteri automate a unor expresii sau cuvinte.

Calități ale programului:

structurarea efectivului de elevi pe clase, in mod real și cu profilul oficial al clasei;

permite lucrul la nivel de clasă virtuală: completarea automată a catalogului pentru activitățile respectivei clase;

lecțiile se desfășoară sub controlul profesorului (în modul de lucru sincron). Acesta poate impune ritmul, reveniri,restructurări;

elevul se poate conecta la biblioteca de lecții;

elevul poate parcurge conținutul în mod independent;

pachetul de lecții se poate completa lecții noi prin grija firmei furnizoare;

permite realizarea unor unităț de învățare noi, independente care pot fi conectate ulterior la lecție;

permite construirea unei biblioteci de întrebări ce ușurează crearea testelor;

are șabloane prestabilite pentru teste;

are canal pentru discuții.

În ciuda calităților pe care le are programul, au existat câteva aspecte c are au făcut ca implementarea la nivel de țară, a proiectului, să aibă anumite carențe:

firma producătoare a programului nu a putut asigura specialiști într-un număr suficient de mare. Instruirile cadrelor didactice și a administratorilor pentru serverul AeL s-a făcut mai mult formal. Etapa de formare s-a întins pe circa 2 ani, timp în care, s-au acumulat mai mult păreri negative.

programul este gândit să administreze toată activitatea din școală (personalul

– didactic, catalogul clasei pân ă la situațiile de sfâr șit de an). Acest lucru înseamnă construirea unei baze de date cu multe înregistrări și câmpuri obligatorii. Pentru o școală mare construirea bazei de date va fi o adevărată performanță. Acest aspect impune în mod automat formarea unui specialist care are atribuții de administrator de rețea.

deoarece nu se înregistrează activitatea elevului, profesorul nu poate aprecia activitatea lui,neavând informa țiile necesare.

timpul alocat realizării testelor este relativ mare, de aceea sunt puțini profesori dispuși să facă acest lucru.

3. Capitolul 3: Metodologii si strategii pedagogice utilizate in vederea integrării experimentelor virtuale in educatie

3.1. Rolul profesorului in procesul de integrare a noilor tehnologii

Învățarea în societatea modernă nu mai este rigid legată de sala de clasă. Aceasta permite dezvoltarea unor metode de învățare orientate spre învățarea individuală și a unor grupuri mari; învățarea sincronă și asincronă; învățarea grupurilor divizate geografic.

Profesorul care este dezvoltatorul de e-learning, este un specialist în educație și formare profesională care asigură managementul și dezvoltarea programelor de educație și formare prin e-learning.

Profesorul dezvoltator de e-learning realizează următoarele sarcini:

• va analiza nevoile de e-learning la nivel individual și la nivel de organizație;

• va analiza contextul organizațional al beneficiarului de e-learning și stabilește obiectivele organizației în domeniul e-learning-ului;

• va elabora și implementa politicile și strategiile de e-learning și evaluează eficiența acestora;

• va promova programele de educație/formare prin e-learning;

• va defini obiectivele programelor de educație/formare prin e-learning;

• va proiecta și implemeta programele de educație / formare prin e-learning;

• va proiecta curriculum-ul și scenariile didactice pentru programele de educație / formare prin e-learning;

• va analiza caracteristicile sistemului de educație / formare prin e-learning și va stabili specificațiile și arhitectura soluțiilor pentru LMS (Learning Management System);

• va stabili și proiecta conținuturile și materialele suport utilizate în programele de educație

/ formare prin e-learning;

• va asigura dezvoltarea conținuturilor și materialelor suport pentru sistemele de educație / formare prin e-learning;

• va stabili instrumentele de evaluare a programelor de educație / formare prin e-learning;

• va evalua programele de educație / formare prin e-learning, conținuturile și materialele suport;

• integrează TIC în procesele de formare inițială și continuă;

• implementează standardele de calitate specifice domeniului de activitate.

Experiența implemetării în ultimele decenii a diverselor forme de TIC în sălile de clasă și în alte formule de instruire demonstrează că realizarea deplină a beneficiilor oferite de TIC pentru educație nu va fi automată. O integrare eficientă a TIC în sistemul educațional este un proces complex, multicomponent, care implică aspectele curriculare și pedagogice și competențe ale cadrelor didactice.

3.2. Principii si elemente ale proiectarii instruirii

Proiectarea unui soft educațional are la bază proiectarea pedagogică (designul educațional) ce conturează o strategie educațională. Pe baza designului educațional are loc realizarea informatică ce se concretizeză într-un soft educațional ce are caracteristicile funcționale solicitate prin proiectul pedagogic.

Realizarea din punct de vedere informatics cuprinde proiectarea interfeței, stabilirea modelului de accesibilitate, dezvoltarea tehnică a resurselor multimedia și integrarea informatică.

Competențele necesare profesorului dezvoltator de software sunt corelate cu principiile menționate anterior:

să cunoască operațiile hard și soft de bază;

să cunoască aplicațiile informatice utile pentru dezvoltarea de software;

să cunoască navigatoarele web, a softurile pentru comunicații și softurile de prezentare;

capacitatea de a ști unde, când și cum să utilizeze tehnologiile în activitățile didactice;

abilitatea de a utiliza tehnologiile în activitățile cu toată clasa, în grupuri mici sau individuale și de a asigura accesul echitabil la acestea;

să dețină de competențe tehnologice;

să cunoască resursele web ce permit dobândirea de cunoștințe suplimentare în domeniul informaticii și pedagogiei, care să sprijine dezvoltarea profesională;

abilitatea de a aplica cunoștințele aprofundate din domeniul informaticii în mod flexibil și într-o varietate de situații;

capacitatea de a crea probleme complexe pentru a măsura gradul de înțelegere al elevilor;

să cunoască varietăți de instrumente și aplicații specifice disciplinelor informatice, pe care să le utilizeze în mod flexibil într-o varietate de situații bazate pe rezolvarea problemelor și pe proiecte;

abilitatea de a utiliza resurse web pentru a-i ajuta pe elevi să colaboreze, să acceseze informații și să comunice pentru a analiza și a rezolva probleme;

competența de a crea medii de învățare flexibile, în care să integreze activitățile centrate pe elevi și să aplice în mod flexibil tehnologiile pentru a sprijini colaborarea;

competența de a realiza designul educațional al unei aplicații pornind de la competențele specifice și analizarea grupului țintă;

competența de a crea și a administra proiecte complexe;

abilitatea de a colabora cu alți profesori și experți în vederea dezvoltării aplicațiilor;

competența de a modela, cu sprijinul produsului informatic realizat, în mod deschis, procesele de învățare, de a organiza situații în care elevii pot să-și dezvolte capacitățile cognitive;

competența de a dezvolta comunități online bazate pe cunoaștere;

competența de experimentare și învățare continua.

3.3. Software educational pentru T.I.C si informatica

3.3.1. Aplicațiile de simulare

Laboratorul virtual de Informatică Și Tehnologia Informației și a Comunicațiilor http://lab.infobits.ro/

Conține bibliotecă virtuală, ușor accesibilă, ce oferă articole și materiale practice în format PDF din categoriile: Informatică pentru liceu, Informatică pentru gimnaziu, Medii de programare, Pachete de instalare, Programare web. De asemenea, constituie o platformă e-learning structurată pe capitole, în concordanță cu programa școlară pentru evaluarea Competențelor Digitale, având inclus și un sistem on-line de evaluare a cunoștințelor, util pentru pregătirea acestui examen național. Tutorialele propuse sunt accesibile, cu o grafică atractivă, consistente ca informație și reduse cantitativ, calități care le recomandă pentru lucrul la disciplinele informatice.

Laboratorul virtual pune la dispoziție software educațional gratuit pentru cei mici (5-12 ani) e-learning for Kids (http://www.e-learningforkids.org/), disponibil în cinci limbi de circulație internațională:

3.3.2. Aplicații pentru evaluare

Platforma de evaluare INSAM

Platforma de evaluare a fost dezvoltată în cadrul proiectului strategic „INSTRUMENTE DIGITALE DE AMELIORARE A CALITĂȚII EVALUĂRII ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR”, proiect cofinanțat din fonduri structurale europene. În cadrul acestui proiect au fost dezvoltate și implementate instrumente și mecanisme digitale de îmbunătățire a procesului de evaluare/autoevaluare în învățământul liceal. Pe baza conturilor create de către echipa SOFTWIN și primite de către fiecare cadru didactic platforma poate fi accesată la adresa https://insam.softwin.ro/insam/.

Sistem informatic de evaluare este accesibil tuturor participanților la procesul de educație:

elevi sau cadre didactice.

Pentru disciplinele informatice pe platforma INSAM au fost create aproximativ 18000 de itemi de evaluare și 600 de teste predefinite. Platforma conține următoarele tipuri de itemi de evaluare: obiectivi, semiobiectivi și subiectivi.

Itemi obiectivi

Tip pereche – cu săgeți

o Tip pereche – cu liste

o Alegere duală – adevărat / fals

o Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, una singură corectă o Alegere multiplă – cu mai multe variante de răspuns, mai multe corecte

o Alegere multiplă – Zonă imagine 1X3 – mai multe răspunsuri corecte

o Alegere multiplă – Zonă imagine 2X2 – mai multe răspunsuri corecte

o Alegere multiplă – Zonă imagine 3X1 – mai multe răspunsuri corecte

o Alegere multiplă – Zonă imagine 3X3 – mai multe răspunsuri corecte

Itemi semiobiectivi

De completare – Selecție din listă

De completare – Găsește cuvântul

De completare – Găsește cuvintele

Cu răspuns scurt – Completează cuvântul

Întrebare structurată – Răspuns liber

Cu răspuns deschis – Răspuns liber

Cu răspuns multiplu – Interpretare – Răspuns liber

Itemi subiectivi

Eseu nestructurat – Răspuns liber

Eseu structurat – Răspuns liber o Text indus – Răspuns liber

o Rezolvare de probleme – Răspuns liber

o Răspuns scurt puțin elaborat – Răspuns liber

Cu itemii de evaluare existenți pe platformă profesorul poate să creeze teste sau să utilizeze testele predefinite accesând secțiunea Zona de evaluare. În această secțiune pot fi vizualizate testele disponibile în sistem, se pot crea teste noi, se pot defini sesiuni de evaluare/autoevaluare pentru elevi, corecta și nota testele rezolvate de către elevi

Testele predefinite existente pe platformă sunt de următoarele tipuri:

– Sumative

o Test capitol / unitate de învățare

Test tip teză – semestrial o Test de final de an școlar o Test tip bacalaureat

– Predictive

– Formative

– Utilizând generatorul automat

– Creând manual testul

Generarea automată a testelor în sistemul INSAM se realizează prin parcurgerea unui proces care constă în mai mulți pași:

definirea filtrelor (se alege disciplina, clasa, capitolul, numărul de itemi după nivelul de dificultate și tipurile de itemi care se vor utiliza)

pre-vizualizarea și rularea testului (stabilirea ordinii itemilor și posibilitatea de rulare a testului)

salvarea testului (introducerea datelor despre test, precum: titlului testului, a instructajului și descrierii, nivelul de dificultate, tipul testului, durata de valabilitate în platformă și durata de

aplicare a testului la elevi.)

În afară de primul pas, utilizatorul se poate întoarce oricând într-un pas anterior pentru a completa și modifica setările și informațiile introduce.

Infoarena http://infoarena.ro

Infoarena este o platformă web dezvoltată de către tineri pasionați de informatică, cu exerciții (probleme) diferențiate pe niveluri de dificultate, de la cele mai ușoare până la cele pentru olimpiadă, platformă rezervată informaticii care furnizează rezultatul evaluării cu ajutorul unui evaluator automat aproape instantaneu. Formându-și deprinderea de a se auto-evalua și de a fi evaluat, elevul învață să compară idei, să-și auto-impună un termen pentru a duce la bun sfârșit o sarcină. E un fel de disciplină de sine pe care elevul și-o însușește.

Pentru a trimite soluțiile la probleme din arhivele de probleme, elevul trebuie să dispună de o adresă de e-mail și să-și creeze un cont de utilizator prin completarea formularului pus la dispoziție de infoarena.

Platforma conține mai multe secțiuni dintre care:

– Arhiva de probleme conține o listă de aproximativ 1100 de probleme cu grade de dificultate diferite, printre care se regăsesc și problemele date la diversele etape ale Olimpiadei de Informatică.

Arhiva educațională conține probleme ce urmăresc implementarea unui singur algoritm, structuri de date sau tehnici de programare. Spre deosebire de problemele de concurs, acestea izolează un singur aspect teoretic. Accesul la surse este deschis iar în enunț se găsesc indicii de rezolvare, link-uri către surse de 100 de puncte și articole pe subiect.

Articole Această secțiune pune la dispoziția doritorilor o serie de articole pe teme de algoritmică, dar și pe alte domenii ale informaticii, pentru a învăța noi tehnici de programare utile în concursurile de profil, constituind o puternică sursă de informare prin articolele de specialitate pe care le oferă gratuit tuturor celor interesați.

Evaluatorul online, arhiva de probleme, concursurile periodice care se organizează (Algoritmiada), forumul de discuții pe teme de algoritmică, pot fi folosite de către profesor, împreună cu clasa de elevi, pentru îmbunătățirea performanței școlare la informatică

campion http://campion.edu.ro/

Centrul Virtual de Excelență SIVECO creat de SIVECO România în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării reunește tineri care prin ideile lor inovatoare contribuie creativ la dezvoltarea pieței software. Sub auspiciile Centrului Virtual de Excelență SIVECO se derulează programul

.campion

Este un program de pregătire de performanță în informatică, susținut de profesori de prestigiu și studenți, foști câștigători ai olimpiadelor internaționale de informatică.

Arhiva educațională .campion este un ansamblu de resurse educaționale pentru pregătirea de performanță în Informatică, destinat profesorilor și elevilor care doresc ca procesul să se desfășoare simplu și rapid.

Nivelul de dificultate variat, diversitatea temelor vizate, precum și feed-back-ul disponibil îi conferă potențialul unui instrument eficient și pentru desfășurarea activității de zi cu zi, la clasă, a elevilor și profesorilor.

Arhiva Educațională .campion oferă:

un set variat de 1231 de probleme documentate și clasificate, multe dintre probleme fiind propuse la .campion, Olimpiada Națională de Informatică și Lotul Național de Informatică, acestea constituind o resursă de încredere pentru pregătirea elevilor;

posibilitatea concurenților de a-și evalua rapid sursele și primirea unui ajutor dacă este necesar când se află în dificultate, ei primesc acces la indicațiile de rezolvare și la testelele de evaluare;

mulțime de articole despre noțiuni ce trebuie știute de un elev care se pregătește de concurs; Acestea sunt clasificate după metodele și structurile de date prezentate sau utilizate;

software educațional util profesorilor și elevilor este propus de echipe formate din profesori și elevi și este clasificat după cuvinte cheie

TopCoder (http://www.topcoder.com/tc )

TopCoder este o companie care administrează concursuri de programarea calculatoarelor. Platforma TopCoder, lansată în anul 2001, este accesibilă la www.topcoder.com. TopCoder găzduiește săptămânal competiții online de algoritmică, cunoscute sub numele de SRM-uri ( "single round matches") ca și competiții de design și development.

Componentele software obținute la categoriile Design și Development sunt licențiate pentru profit de către TopCoder, iar competitorii sunt plătiți pentru munca lor, în funcție de vânzările acestor produse către firmele interesate.

Cei mai talentați algoritmiști din lume, alături tineri aflați în primii ani de studiu, concurează la secțiunea de algoritmică. Competitorii bine clasați primesc premii substanțiale în bani.

SRM-urile sunt organizate pe două niveluri de dificultate: Divizia 1 și Divizia 2.

Platforma păstrează statistici și clasamente pentru fiecare categorie de programare, bazate pe rating-ul individual al fiecărui programator.

Tipuri de competiții organizate de TopCoder

Algoritmică (SRM): Concurenții primesc un set de trei probleme de natură algoritmică și au 75 de minute să le rezolve.

Marathon Matches (durata: una sau două săptămâni): Concurenții trebuie să rezolve probleme dificile de natură algoritmică.

Design (durată: o săptămână): Concurenții primesc un set de cerințe pe care trebuie să le convertească în specificații de proiectare.

Development (durată: o săptămână): Concurenții primesc un set specificații de proiectare și trebuie să scrie componente software conform cu aceste specificații. Există mai multe subcategorii ale acestui tip de competiție: Component Development, Assembly, Test Suites.

Studio (durata: variabilă): Concurenților li se cere să-și dovedească creativitatea în medii

competiționale date.

Competițiile TopCoder orientate pe dezvoltare de aplicații și componente software se adresează în principal programatorilor profesioniști sau studenților cu un înalt nivel de pregătire în programarea aplicațiilor. Din acest motiv, vom descrie doar specificul SRM-urilor.

Algoritmica este parte a programei școlare la profilul științele naturii și matematică-informatică. Platorma TopCoder poate fi utilizată cu succes în studiul algoritmicii.

Arhiva de probleme

TopCoder întreține o arhivă de probleme care au făcut subiectul SRM-urilor în anii precedenți. Problemele pot fi selectate după diverse criterii: nume, concurs, dificultate, tip, etc.

Forum și tutoriale

Concursurilor TopCoder de algoritmică le este consacrat un forum de discuții destul de activ, pe care se discută problemele din fiecare SRM. Site-ul promovează de asemenea un număr de tutoriale pe teme de algoritmică. Atât forumul cât și tutorialele se accesează de pe pagina www.topcoder.com/tc

Avantaje:

Platforma întreține o arhivă de probleme de natură algoritmică.

Evaluarea se face online prin intermediului applet-ului competiției.

Dezavantaje:

Concurenții trebuie să posede cunoștințe minimale de programare orientată pe obiecte.

Formatul SRM-urilor nu este același cu cel obținut în concursurile de algoritmică clasice.

Orele la care au loc SRM-urile este deseori nepotrivită pentru concurenții din Europa.

Capitolul 4 : Implementarea platformei Moodle la Colegiul Economic Călărași

Mai multe despre Moodle

Modular Object-Oriented Dynamic Learning Environment (Moodle) este un pachet software destinat producerii de cursuri bazate pe Internet, oferind un bun suport pentru securitate și administrare și având conturat ă o comunitate amplă de utilizatori și dezvoltatori. Codul sursă scris în PHP utilizând baze de date MySql și PostgreSQL este un atu pentru adoptarea platformei datorită popularității acestor tehnologii, precum și posibilității de utilizare fără modificări pe mai multe sisteme de operare, inclusiv Linux .

Moodle = LMS (Learning Management System) = CMS (Course Management System)=VLE (Virtual Learning Environment)=…

Moodle își are originea într-un proiect educațional dezvoltat de Martin Dougiamas la Curtin University of Technology, pornind de la ideea îmbunătățirii sistemului de administrare oferit de platforma WebCT. Versiunea 1.0 a Moodle a fost lansată la 20 august 2002, fiind destinată configurării unui sistem de e-learning de nivelul unui curs academic. Dezvoltările ulterioare de pân ă la versiunea curentă 2.0 au adus numeroase îmbunătățiri și extensii de funcționalitate, astfel încât platforma Moodle este actualmente utilizată nu doar în universități, ci și în licee, școli primare, organizații nonprofit, companii private, de profesori independenți și chiar de părinții care doresc să își instruiască proprii copii.

Site-ul moodle.org constituie un punct central de informare, discuție și colaborare între diversele tipuri de utilizatori ai sistemului Moodle: administratori de sistem, profesori, cercetători, pedagogi și, desigur, dezvoltatori.

Adoptarea platformei Moodle integrează, așadar, o universitate într-o veritabilă comunitate internațională, având acces la experiența pedagogică și științifică a acesteia.

Sistemul Moodle promovează ca filosofie a învățării ceea ce se numește „pedagogia construcționismului social” (social constructionist pedagogy), sprijinită pe patru mari concepte:

Constructivism: noile cunoștințe acumulate sunt sedimentate printr-o permanentă raportare a lor la zestrea culturală și informațională, nu printr-o simplă „memorizare”;

Construcționism: învățarea ajunge să fie efectivă abia atunci când este împărtășită, discutată, explicată altora.

Social Constructivism: diseminarea cunoștințelor se face într-o manieră sistematică,

organizată, conducând la constituirea unei mici comunit ăți culturale (elevii învață cel mai bine atunci când interac ționează cu materialul de învățare, concep materiale noi pentru alții și comunică cu alți elevi despre material.)

Connected and Separate (empatic și dizident): încearcă o privire de adâncime asupra motiva țiilor de care sunt guvernate persoanele participante la dialogul în cadrul unei astfel de comunități culturale. Un comportament dizident încearcă să își păstreze obiectivitatea și să își apere propriile idei căutând lacune logice în ideile partenerilor de discu ție – fapt ce poate constitui pentru aceștia un real stimulent pentru reconsiderarea și consolidarea propriilor idei. Un comportament empatic acceptă

subiectivitatea, încercând un efort de în țelegere a celorlalte puncte de vedere. Comportamentul promovat de sistemul Moodle presupune o sensibilitate la

aceste abordări, având permanent capacitatea de a o adopta pe cea potrivit ă situației curente.

Astfel, sistemul Moodle pleacă de la ideea că orice participant la un curs poate fi în același timp elev și profesor, înlăturând imaginea profesorului ca „surs ă de cunoștințe” și promovând-o pe cea a profesorului ca modelator de personalit ăți, care lucrează într-o manieră particulară cu fiecare elev pentru a-l ajuta să dobândeasc ă deprinderile și cunoștințele de care este interesat, și care moderează discuțiile și activitățile într-o manieră care ajută studenții să colaboreze pentru a atinge în mod colectiv obiectivele generale ale cursului.

Există zeci de mii de site-uri Moodle, dar numărul exact al acestora este dificil de cunoscut datorită faptului că Moodle este open source și utilizatorii nu sunt obligați să se înregistreze ca utilizatori.

Moodle era folosit la începutul lunii august 2011 în peste 211 țări. În tabelul de mai jos este prezentat topul primelor 10 țări în funcție de numărul de site-uri înregistrate.

Tabel- Primele 10 țări cu cel mai mare număr de site-uri Moodle înregistrate

În Romania, la începutul lunii august 2011 erau înregistrate un număr de 176 site-uri Moodle (http://moodle.org/sites/) . Moodle este folosit în Romania în principal în universități și școli, dar este folosit și de alte instituții publice sau private ca de exemplu: ANPCDEFP, Institutul de Știinte ale Educației, ON(g)LINE etc Versiunea stabilă curentă este 1.9.10 sau moodle 2.0.

Imagine 28 – pagina ”site-uri moodle înregistrate”

4.1.1 Caracteristici ale platformei Moodle

Moodle are mai multe caracteristici considerate tipice pentru o platformă educațională plus ceva inovații originale (cum ar fi sistemul său de filtrare. Dezvoltatorii pot extinde construcția modulară al platformei Moodle prin crearea de noi plugin-uri care au funcții specifice. Infrastructura Moodle suportă multe tipuri de plugin-uri: activități (inclusiv jocuri de cuvinte și de numere)tipuri de resursetipuri de întrebări (cu răspunsuri multiple, adevărat sau fals, „completa ți spațiul liber”)teme grafice, metode de autentificare (poate solicita nume de utilizator și parolă de acces, metode de înscriere, filtre de conținut.

O caracterizare a învățământului electronic poate fi realizată pe baza următoarelor idei :

procesul de învățare este orientat către instruit și se realizează într-o locație virtuală; resursele educaționale sunt accesibile pe Web și distribuite (prin utilizarea, integrareaaccesarea bibliotecilor electronice și materialelor multimedia, prin antrenareaspecialiștilor în discuțiile subiecților);

instruiții beneficiază de orientarea unui tutore (instructor, moderator) care planifică activitatea grupului de participanți, supune dezbaterii acestora aspecte ale cursului în conferințe asincrone (forum-uri de discuții, blog-uri) sau sincrone (chat, clasă virtuală), furnizează resurse auxiliare, comentează temele, impune direcții;

prin interacțiune și colaborare, grupul de participanți formează pe parcursul cursului, de multe ori și după, o comunitate virtuală;

aceștia pot fi caracterizați prin așa numita“fluiditate a rolurilor”, prin balansul continuu al rolului instructor-instruit în grupul de învățare ("symmetric knowledge advancement" – Scardamalia, 1995), prin restructurarea continuă a echipelor de învățare în funcție de interese sau obiective.materialul cursului are o componentă statică, cea pregătită de tutore împreună cu o echipă specializată, și una dinamică, rezultată din interacțiunea participanților, din sugestiile,comentariile, resursele aduse de aceștia;

cele mai multe medii de e-learning permit monitorizarea activității participanților, iar unele și simulări, lucrul pe grupuri, interacțiunea audio, video

Avantajele platformei Moodle ar fi următoarele:

se poate implementa pe orice sistem de calcul ce are instalat un server web (gen Apache) ce rulează PHP și o bază de date SQL;

se administrează ușor, este stabilă, oferă capabilități de plug-in (se pot adăuga alte funcționalități);

are suport multi – language, forum, chat;

utilizatorii sunt de 3 tipuri: administratori, profesori și studenți / elevi;

dispune de o interfață intuitivă, ușor de folosit de un utilizator ce are cunoștințe minime de navigare pe Internet, presupune utilizarea unui browser (Mozilla, Internet Explorer, Opera, Safari,etc);

se minimizează munca administrativă a profesorilor prin automatizarea proceselor de înscriere, planificare și organizare a informației, sistem de evaluare automată ce asigură un feedback rapid;

permite stocarea și analizarea informațiilor cu privire la performanțele elevilor;

permite integrarea unei varietăți de instrumente de lucru interactive;

oferă posibilități variate de administrare a cursurilor, permițând profesorului să se plieze pe specificul clasei.

4.1.2 Utilizatori platformă Moodle

Moodle definește în mod implicit șapte roluri în sistem.Fiecare rol beneficiază de anumite drepturi care pot fi modificate de către administrator.Fiecărui cont de utilizator creat i se poate atribui un rol atât la nivel de sistem cât și la nivel de curs.

Rolurile implicite sunt:

Administrator

Creator de cursuri Profesor

Profesor fara drept de editare

Elev

Vizitator

Conectarea la sistem este securizată prin nume de utilizator și parole unice, fiecare utilizator având un cont definit în sistem și o parolă. Administrarea aplicației este un proces simplu și modelează drepturile / rolurile categoriilor descrise mai sus, prin includerea acestora într-unul din grupurile de utilizatori dedicate.

Utilizatorii principali ai sistemului sunt:

administrator (drepturi depline);

profesor (drepturi didactice);

elev (anumite tipuri de drepturi).

4.1.3 Administratorul de sistem și rolul lui

Administratorul, se ocupă de instalare platformă, inscrie utilizatori (profesor sau elev), are acces la toate cursurile si determină felul cum arată site-ul.Poate, de asemenea, să posteze mesaje de interes general pe modulul de pe pagina login. Toti utilizatorii platformei primesc aceste mesaje în e-mail-ul lor.Creeaza cursuri si autentificări de utilizator.

4.1.3.1 Instalare și configurare Moodle

Moodle este dezvoltat în limbajul PHP, pentru versiunea Moodle 1.9.x este necesar minim PHP 4.3.0, pentru Moodle 2.0 este necesar PHP 5.2.8 iar pentru Moodle 2.1 versiunea PHP 5.3.x. Pentru instalarea versiunii corecte de Moodle verificați configurația serverului pe care se va instala Moodle. Moodle poate fi instalat rulând pe diferite configurații de baze de date; MySQL, MSSQL, PostgreSQL sau Oracle. Daca se doreste o instalare locala pe un computer personal recomandăm pachetul LAMPP / XAMPP. Probabil obisnuiți deja cu sistemele Windows recomandăm utilizarea pachetului XAMPP v1.7.4 care conține PHP, MySql și serverul Apache deja configurate.

Pachetul Moodle se descarcă de la adresa http://download.moodle.org/, pentru o instalare nouă se recomandă alegerea ultimei versiuni stabile 2.* Sub windows Moodle poate fi descărcat utilizând Microsoft Web Platform Installer http://www.microsoft.com/web/gallery/moodle.aspx sau la adresa http://download.moodle.org/windows/ care conține pachetul Moodle preinstalat împreună cu utilitarul XAMPP.

Dupa descărcarea arhivei Moodle se copiază conținutul arhivei în directorul radăcină am serverului web, astfel tot conținutul arhivei se va afla în directorul Moodle. Accesarea aplicației se va face dintr-un navigator web la adresa http://adresaserverului/moodle . Înainte de începerea procesului de instalare vom crea un director cu numele moodledata care să nu fie accesibil din internet. În directorul moodle data vor fi stocate toate datele și fișierele utilizatorilor.

Începem instalarea propriu-zisă a platformei Moodle. Se alege limba deinstalare, limba implicită este enlgeza.

In fereastra browserului se tastează http://localhost unde se fac setări de securitate (se intră pe link-ul http://localhost/security/xamppsecurity.php și se introduce parola pentru user-ul ”root” și pentru accesul la .htaccess.

Adresa web a site-ului pe care se afla platforma este http://localhost/moodle , iar baza de date este moodle.

Instalarea moodle incepe prin specificarea adresei site-ului in browser.După alegerea limbii de instalare toate testele PHP sunt încheiate cu rezultatul OK.

Instalarea Moodle 2.X necesită o anumită configurație hardware și software. Aici vedem că serverul pe care instalăm platforma suportă toate cerințele minime de instalare și astfel putem trece mai departe. Această verificare este strict necesară pentru buna funcționare ulterioară.

Sunt strict necesare versiunile următoare în configurarea serverului web apache si MySQL: PHP – minim 5.3.3 MYSQL – minim versiunea 5.0.25

Stabilim informațiile de autentificare a utilizatorului administrator care va avea acces de nivel 1 în sistem; username, parolă, nume, prenume, adrea de e-mail, localitatea, vizibilitatea informațiilor personale și alte informații.

În acest pas se face configurarea paginii principale a cursului, se stabilește numele sitului, un nume scurt și intuitiv, descrierea și scopul paginii și alte informații descriptive. Tot din acest pas stabilim dacă platform va permite înscrierea utilizatorilor pe site sau se va opta pentru adăugarea manuală a utilizatorilor. Încărcarea utilizatorilor se va face importând o listă de utilizatori din alte baze de date.

4.1.4 Creare curs

După ce am ajuns la pagina principală a platformei și am trecut prin toate etapele instalării, urmează configurarea platformei, utilizarea și popularea cu informații si material de curs, resurse și activități. Platforma Moodle este un instrument inovator pentru sprijinirea procesului educațional al utilizatorilor din punct de vedere al valorizării lor individuale și al dezvoltării unor abilități și aptitudini cheie în vederea instruirii online și la distanță. Am observat multe beneficii asteptate prin implementarea acestui instrument, sistemul oferă suport pentru instruire la distanță astfel încât utilizatorii vor avea acces la materialele relevante de instruire atunci când doresc, cu monitorizarea progresului acestora pentru verificarea îndeplinirii indicatorilor de către cadrul didactic, dar și suport pentru instruire on-line, prin sesiuni de tip clasă virtuală.

Principalele caracteristici:

– poate permite profesorului planificarea și desfășurarea de sesiuni de instruire atât în sala de curs cât și on-line, peste Internet, în săli de clasă virtuale. Acesta va avea controlul asupra clasei virtuale și va putea dirija sesiunea de instruire;

– poate permite desfășurarea mai multor sesiuni de clasa virtuală simultane și independent una de alta și cu materiale de instruire diferite;

– poate permite verificarea în timp real a utilizatorilor din clasa virtuală, astfel platforma va indica vizual în clasa virtuală daca participanții sunt sau nu conectați și permite profesorului comunicarea prin mesaje publice sau private cu studenții;

– poate permite lansarea de teste și calcularea automată a rezultatelor obținute pentru întrebările de tip grilă.

– poate permite utilizatorilor să ia notițe personale pe marginea sesiunii de instruire la distanță în timpul parcurgerii materialelor de instruire.

– poate permite instructorilor să creeze activități de instruire la distanță și să aleagă materialele de instruire ce vor fi utilizate precum și constrângeri de acces la materiale. Alegerea participanților atât individual cât și prin alegerea unui grup de beneficiari din grupurile stabilite de administratorul platformei Moodle

– poate permite profesorului posibilitatea de a adăuga la o sesiune de instruire teme de rezolvat de către utilizatori și poate corecta și nota răspunsurile.

Profesorul-creator de cursuri are dreptul să creeze cursuri. Profesorul are control deplin în ceea ce privește cursurile sale în alcatuirea acestora, administrarea și predarea lor. Se alege opțiunea Cursuri→adăugare / editare cursuri. Profesorul are la dispoziție resurse și activități.

1.Resursele sunt materialele accesibile elevilor, fără a fi interactive (director, etichetă, link, pagină).

Directorul (Directory în engleză) – este utilizat pentru a a fi și un director (și subdirectoarele sale) aflat în zona fișierelor cursului;

Eticheta (Label în engleză) – afișează un text sau o imagine;

Legătura către un fișier sau un site web (File or website link în engleză) – este folosită pentru încărcarea oricărui tip de fișier (inclusiv conținut media).

Pagina text (Text page în engleză) – este folosită pentru a furniza informații și instrucțiuni;

Pagina web (Web page în engleză) – se editează cu editorul Moodle, care este de tip WYSIWYG.

Activități

activități care permit interacțiunea cu materialul nu și cu ceilalți elevi

Alegerea (Choice în engleză) – este o activitate prin care profesorul realizează o interogare rapidă a elevilor prin adresarea unei întrebări și furnizarea mai multor răspunsuri posibile;

Jurnalul (Blog în engleză) – îți permite să-ți postezi propriile gânduri referitoare la o temă;

Lecția (Lesson în engleză) – este un set de pagini care sunt folosite pentru a adăuga conținut în diverse moduri și care pot fi parcurse într-un mod particular, în funcție de opțiunile făcute de elev;

Sondajul (Survey în engleză) – permite profesorului să colecteze de la elevi informații care îl vor ajuta să înțeleagă modul în care învață elevii și îi permit să-și revizuiască modul în care predă;

Tema (Assignment în engleză)– permite profesorului să colecteze munca elevilor, să o evalueze și să ofere feedback elevilor;

Testul (Quiz în engleză) – permite profesorului să determine nivelul de cunoștințe al elevului folosind diferiți itemi (răspuns multiplu, adevărat / fals, răspuns scurt ș.a.).

Activități care permit interacțiunea cu ceilalți elevi

Atelierul de lucru (Workshop în engleză) – este o activitate de curs în care elevii se evaluează reciproc;

Chatul – permite participanților să aibă o comunicație sincronă în timp real prin intermediul web;

Forumul – permite comunicarea asincronă și sprijină construirea comunității de învățare în mediul online;

IV. Glosarul (Glossary în engleză) – permite participan ților crearea și menținerea unei colecții de definiții, asemănător unui dicționar;

Wiki – este o pagină web la a cărei realizare contribuie membrii unui grup.

Aspecte metodologice ale disciplinei Tehnologia informatiei si comunicarii

Transformările societății românești din ultimii ani, dezvoltarea și răspândirea informaticii,

pătrunderea elementelor moderne de comunicații și tehnologii informatice în țara noastră, impun o pregătire diversificată a tinerilor în acest domeniu. Disciplina „Tehnologia informației și a comunicațiilor”, din cadrul ariei curriculare „Tehnologii”, trebuie să asigure dobândirea unor cunoștințe de utilizare a calculatorului si a programelor, de tehnologia informației și comunicării la nivel de cultură generală, necesare unor activități cu caracter aplicativ utile în mediul în care își vor desfășura activitatea.

Pornind de la faptul că nu există domeniu de activitate unde să nu se prelucreze și să nu se transmită informații atât în cadrul domeniului respectiv cât și spre exteriorul lui, afirmăm că azi informația este foarte prețioasă, ea trebuie stocată, prelucrată și transmisă în condiții care asigură corectitudine și exactitate, deci la nivel profesional.

Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator, adică pregătirea elevilor astfel încât să poată beneficia de lumea calculatoarelor, respectiv să poată folosi avantajele științei calculatorului, trebuie să stea în atenția învățământului preuniversitar.

Metodica predării Tehnologiei informației și a comunicațiilor (TIC) este o particularizare a didacticii având ca scop îmbunătățirea permanentă a modalităților de transmitere a cunoștințelor de TIC, preocupările sale mai recente vizează și aspectele formative ale TIC, urmărind participarea conștientă a elevilor la procesul de instruire și autoinstruire, la desăvârșirea propriei lor personalități.

Informatica a pătruns astăzi în cele mai variate domenii, deci indiferent de profesia pe care o va alege un tânăr, la viitorul lui loc de muncă în mileniul III, cu siguranță va avea nevoie de cunoașterea modului de utilizare a unui instrumentar informatic. Este nevoie ca inițierea tinerilor din toate școlile în utilizarea calculatoarelor să se facă la un nivel pe care îl numim azi nivel de cultură generală.

Tehnologia informației, prin specificul ei, este esențial legată de lucrul individual pe un calculator, deci dezvoltă deprinderea de a lucra individual. Pe de altă parte, prin intermediul rețelelor de calculatoare este posibil schimbul de informații între mai mulți utilizatori de calculatoare mult mai eficient decât prin orice altă metodă clasică.

Educarea elevilor în spiritul unei activități desfășurate în grup, în colaborare se finalizează prin predarea informaticii orientată pe proiecte. Obișnuirea elevilor cu responsabilități, cu răspunderea privind finalizarea propriei munci și asigurarea înlănțuirii unor elemente realizate în paralel, îi va pregăti în mod cât se poate de clar pentru o activitate pe care cu siguranță o vor întâlni în viitor.

Educarea elevilor pentru realizarea unor produse utilizabile, dezvoltarea spiritului inventiv și creator apare ca un obiectiv impus de sistemul economic în care trăim și vom trăi și în viitor. Indiferent de conținutul aplicației, ceea ce realizează elevul, trebuie să fie utilizabil; altfel spus, trebuie să aibă toate calitățile unui produs.

Datorită implicației pe care tehnologia informației o are azi în toate profesiile, rezultă caracterul ei interdisciplinar. Deci, nu putem vorbi despre tehnologia informației pur și simplu. Ea nu poate fi privită ca o disciplină independentă și nu poate fi ținută între bariere create artificial.

Elevii trebuie să înțeleagă conexiunile dintre tehnologia informației/utilizarea calculatorului și societate și să fie capabili să se adapteze dinamicii schimbărilor determinate de aceste conexiuni.

Actualul plan de învățământ cuprinde în trunchiul comun disciplina „Tehnologia informației și comunicației”. Avantajele pe care le prezintă actuala programă pentru disciplina “Tehnologia informației și comunicației” sunt următoarele:

–         curriculum centrat pe raționalizarea activităților de învățare, în funcție de competențele generale și de competențele specifice

–         încurajarea cooperării între elevi prin activități de grup cu asumarea de roluri individuale pentru realizarea unor sarcini de lucru

–         conținuturile sunt adaptabile resurselor locale

Conform 1.3.4(pag…) din această lucrare, instruirea prin intermediul platformei Moodle ar fi o ”Posibilitate de a îmbunătăți învățământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul (ex. PC- urile, cd-urile, DVD-urile, televiziunea, PDA-urile, telefoanele mobile) și a tehnologiei comunicației (prin utilizarea Internetului, e-mailului, forumurilor de discuții sau a software-ului colaborativ de tip wiki sau blog). ”.

Din punct de vedere teoretic am aflat aproape totul despre altfel de instruire decât cea tradițională și am căutat să găsesc și exemple de aplicare a instruirii complementare sau alternative (site-uri pentru învățământ la distanță, portaluri, biblioteci on-line, platforme de e-learning, etc). M-am oprit la ideea de a utiliza o platformă de e-learning în instruirea elevilor de la Colegiul Economic Călărași.Am făcut o selecție(v.cap….) din mai multe platforme open source (deci, disponibile) și am ales să utilizez Platforma Moodle.

Pentru a realiza un studiu personal referitor la avantaje/dezavantaje utilizare platformă Moodle în procesul de instruire mă voi opri la lecția ” Dispozitive periferice ale sistemelor de calcul”. O condiție esențială pentru a culege mai multe rezultate corecte este aceea de a nu modifica condițiile în care se realizează experimentul. Platforma Moodle este o platformă de e-learning, ”acoperind un spectru larg de activități, de la învățământul asistat de calculator până la învățământul desfășurat în întregime în manieră online.”

Aleg o instruire combinativă utilizând platforma Moodle și voi folosi același proiect de lecție, utilizat pentru instruirea traditionala, dar ajustat acestui tip de instruire.

Am ales câteva etape, importante în desfășurarea instruirii și am evidențiat modul în care pot fi parcurse în fiecare tip de instruire.

Tabel analiză

Unitatea de învățare ”Rolul și funcțiile sistemului de calcul”, cuprinde tema: ”Arhitectura sistemului de calcul”, iar ca și conținut ” Dispozitive periferice”

PROIECT DIDACTIC

COLEGIUL ECONOMIC CALARASI

DISCIPLINA: Tehnologia informatiei si a comunicatiilor

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Rolul și funcțiile sistemului de calcul

TITLUL LECTIEI : Arhitectura sistemului de calcul

Sistemul de intrare ieșire (Dispozitive periferice)

CLASA : IX C

DATA:

TIPUL LECTIEI: Dobandire de noi cunostinte

LOCUL DE DESFASURARE: Laboratorul de informatica

NIVELUL INITIAL AL CLASEI:

elevii si-au insusit toate notiunile teoretice legate de rolul si functiile sistemelor de calcul

elevii au un nivel de cunostinte corespunzator programei si de utilizare a calculatorului

elevii au deprinderi de lucru cu calculatorul

COMPETENTE GENERALE:

Definirea conceptelor de baza privind sistemul de intrare iesire al computerului

Cunoașterea modului de utilizare a unor medii informatice de lucru

COMPETENTE SPECIFICE:

Cunoasterea si intelegerea conceptelor de baza privind sistemul de intrare iesire al computerului

Sa dobandeasca un sistem de cunostinte si sa poata clasifica dispozitivele de intrare a computerului

Sa dobandeasca un sistem de cunostinte si sa poata clasifica dispozitivele de iesire a computerului

Sa dobandeasca un sistem de cunostinte si sa poata clasifica dispozitivele de intrare – iesire a computerului

METODE SI FORME DE ACTIVITATE:

Conversatia, explicatia, învățarea prin descoperire

Forme de organizare: frontala, individuala

Forme de dirijare a invatarii: dirijata de profesor sau independenta

MIJLOACE DE INVATAMANT:

Calculatorul montat în rețea

Fisiere text, multimedia, video.

Materiale bibliografice – manualul – Informatica – tehnologii asistate de calculator

( filiera tehnologica ), editura Teora , 1999

Mariana Milosescu

METODE DE EVALUARE:

evaluare sumativa

evaluare continua pe parcursul lectiei

evaluare formativa

DESFASURAREA LECTIEI:

Moment organizatoric:

Pregatirea lectiei:

– intocmirea proiectului didactic;

– pregatirea temei;

Organizarea si pregatirea clasei:

Activitati desfasurate de profesor:

– verificarea frecventei;

– verificarea existentei si operationalitatii resurselor materiale;

Activitati desfasurate de elevi:

– raspund la solicitarile profesorului

– pregatesc caietele de notite

Timp: 2 min

Captarea atentiei clasei:

Activitati desfasurate de profesor:

– se fac precizari asupra importantei ce o reprezinta cunoasterea sistemului de intrare iesire al computerului

– anunta ce va face fiecare elev

Activitati desfasurate de elevi:

– asculta explicatiile profesorului

– elevii observa modul de organizare pentru lectie si cauta sa patrunda sensul sarcinilor ce le au de realizat

Timp: 2 min

Anuntarea continutului fisei de lucru

Activitati desfasurate de profesor:

– anuntarea continutului fisei de lucru – se anunta si se

scrie pe tabla titlul pentru tema respective;

– anuntarea obiectivelor urmarite;

– anuntarea modului de desfasurare a activitatii;

Activitati desfasurate de elevi:

– noteaza titlul si obiectivele ce le vor urmarii pe

parcursul activitatii

Timp: 4 min

Reactualizarea cunostintelor dobandite anterior– frontal

Activitati desfasurate de profesor:

Adreseaza intrebari elevilor

Activitati desfasurate de elevi:

Sunt atenti, se anunta si raspund

Timp: 2 min

Modelare – se urmaresc pe rand secventele facand apel la observatiile si cunostintele generale ale elevilor.

Activitati desfasurate de profesor:

prezentarea dispozitivelor de intrare a computerului

tastatura

dispozitive cu intrare directa:

– dispozitive de indicare

– dispozitive de scanare

– dispozitive de intrare vocala

Activitati desfasurate de elevi:

sunt atenti la explicatii

noteaza in caiete

Timp: 20 min

prezentarea dispozitivelor de iesire a computerului

dispozitive hardcopy

dispozitive softcopy

Activitati desfasurate de elevi:

sunt atenti la explicatii

noteaza in caiete

Timp: 10 min

prezentarea dispozitivelor de intrare – iesire a computerului

modem

placa de retea

placa multimedia

Activitati desfasurate de elevi:

sunt atenti la explicatii

noteaza in caiete

Timp: 4 min

Inchiderea lectiei se fac aprecieri individuale si colective asupra activitatii desfasurate:

Activitati desfasurate de profesor:

atentia acordata temei dezbatute

corectitudinea operatiilor executate de elevi la calculator

disciplina din cadrul lectiei de laborator

noteaza o parte din elevi

anunță tema pentru acasă

Activitati desfasurate de elevi:

– sunt atenti la concluziile profesorului

Timp: 2 min

Sunt de făcut mici modificări ale planului de lecție pentru predarea tradiționala. La Mijloace de învățământ, cursul se află pe platformă, la fel testul de evaluare. Adăugăm ca mijloace cu ajutorul cărora se desfăsoară procesul didactic, calculatorul montat în rețea și fisiere text, multimedia, video.

Procesul de instruire este pregătit înainte de ora de curs prin urcarea materialui lecției pe platformă. Profesorul trebuie să aibă drepturi de creator de curs. În prealabil, administratorul de sistem crează o sală și un cont de profesor. Urmează autentificarea pe platformă. Apoi, click pe TIC/ Clasa a IX-a/dispozitive periferice.

Planificarea anuală o fac aici:

În stânga, sus, este cutia Participanți, adică elevii clasei care pot fi înscriși manual sau pot fi preluați dintr-un tabel.

Pentru fiecare elev profesorul își poate trece câteva observații. Ne întoarcem la ”sala de clasă” pe care o putem administra din panoul Administrare.

Putem schimba aspectul clasei din Setări, Putem adăuga material de curs cu modulul Activează/dezactivează modul editare, poti alege să lucrezi cu toți elevii odată sau să formezi grupuri (utilizând modul Grupuri).Tot din acest panou putem accesa catalogul clasei (Note)

Modul Fișiere ne permite să încărcăm unul sau mai multe fișiere pe server și să le ordonăm pe categorii utilizănd directoare (foldere).Elevii nu au acces la aceste fișiere.Un fișier poate fi de tip text , audio sau video, etc.

Pentru lecția Dispozitive periferice vom adăuga materiale utilizând butonul Activează/dezactivează modul editare. In dreptul fiecărei săptămâni avem posibilitatea să adăugăm resurse și să stabilim activități. Primul lucru pe care îl fac este o descriere a lecției.

Lecția va fi alcătuită din mai multe pagini, fiecare pagină conține teorie care se încheie cu o întrebare din cele stabilite în proiectul lecției:” Cum clasificam dispozitivele periferice?”, ” Ce sunt dipozitivele de intrare?” etc. Voi stabili pentru acest tip de lecție-activitate o notă maximă pentru parcurgerea ei, integral. Elevul parcurge lecția, pagină cu pagină, la sfârșitul fiecărei pagini va trebui să aleagă un răspuns din listă, corect, pentru a putea trece la pagina următoare. Un răspuns corect îi aduce și un punctaj pe care îl stabilește profesorul, în prealabil. Un răspuns greșit îl intoarce la pagina precedentă (sau la pagina în care seaflă teoria care i-ar furniza un răspuns corect pentru a-și umple lacunele). Răspunsul corect sau greșit este însoțit de un comentariu.

În felul acesta, toți elevii participanți la oră au această activitate de îndeplinit, activitate care îi determină să reia tot conținutul lecției pentru aprofundare. Recapitularea se realizează sub îndrumarea profesorului (prin intermediul materialului) insă fiecare elev lucrează independent.

În proiectul lecției urmează evaluarea. Voi utiliza un test dar evaluarea va fi făcută automat, prin intermediul Platformei. Examinarea poate avea feedback, unde se poate explica elevilor de ce răspunsul respectiv e corect/incorect.

Pentru a adăuga o examinare, selectăm Test din meniul Adaugă activități. Există butoane de ajutor (”?”) dacă avem nevoie de ele. Examinarea are dată de deschidere respectiv de închidere.Elevii nu vor putea susține examinarea in afara acelor date (ele pot fi schimbate de profesor oricând).

Notele sunt trecute automat în dreptul fiecărui elev.

Lecția se apropie de final. Elevii primesc temă. Tema face parte din categoria Activități. Alegem Adaugă Temă în această categorie. Profesorul poate hotărî dacă elevii își vor face tema offline (acasă, pe caiet de teme) sau o pot încărca pe platformă, sub formă de fișier.În varianta a doua, elevii pot încărca orice tip de fișier (nu numai text,ca în cazul unei teme clasice!).

Voi da ca temă problema 2.7.1 de la pag 96, manual, așa cum am stabilit în proiectul lecției, temă care are ca scop formarea priceperilor și deprinderilor de muncă independentă. Elevul are posibilitatea de a-și testa cunoștintele și capacitatea de a rezolva probleme. Rezolvarea de probleme presupune înțelegerea problemei, trecerea în revistă a informațiilor necesare rezolvării problemei, prezentarea ipotezelor, alegerea unui mod de rezolvare, rezolvarea propriu-zisă, analiza rezultatelor obținute. Această temă poate fi cerută pe caietul de teme sau poate fi încărcată sub formă de fișier text.

Alte activităti ce pot fi organizate pe platforma Moodle

Putem crea un Forum pentru o ”discuție simplă” în care elevii pot răspunde la un subiect dar nu pot crea unul, ”Fiecare persoană poartă o discuție” –elevii pot crea un subiect sau ”Folosire standard a forumului” unde fiecare poate crea câte subiecte dorește. Profesorul are opțiunea de a lăsa sau nu elevii să publice pe forum sau forumul poate fi folosit ca un buletin de știri sau elevii să poată răspunde doar la un subiect.

Este utilă adăugarea unui Glosar ce ne permite un mod flexibil de a prezenta definiții, care pot avea legături pe întreg site-ul clasei. De exemplu, dacă definești termenul pseudocod și cuvântul apare într-o discuție de pe forum, utilizatorii pot să dea click pe el și să vadă definiția lui. Glosarul este în lista de Activități.

Există opțiunea Jurnal în lista de Activități. Fiecare elev are unul. Jurnalul este editat de elev. Acest jurnal poate fi văzut doar de respectivul elev și de profesor. Profesorul poate vedea cum progresează gândirea și capacitatea de scriere a elevului.

In partea dreaptă a ferestrei clasei se află Calendarul. Evenimentele sunt adăugate și pot fi pentru un utilizator, sau un eveniment de curs.Un eveniment pentru un utilizator este privat, nimeni altcineva nu-l poate vedea (e.g.foto următoare).

Un eveniment de curs este vizibil pentru oricine din clasă. Pot fi setate și evenimente globale.In partea de sus a imaginii se observă blocul Evenimente următoare. Acest bloc arată clasei sau utilizatorului individual ce evenimente vor urma (bazându-ne pe calendar).

Pe lângă conținutul vizat în proiectarea lecției pentru predarea la clasă prin metoda clasică, am avut posibilitatea să îmbogățesc lecția adăugând și alte conținuturi precum și activități. Prin intermediul platformei, lecția propriu-zisă de tip predare/învățare și evaluare a cunoștințelor a fost completată și cu o lecție experimentală.

Concluziile lucrării

Evoluția științei implică schimbări continue în metodologia didactică. Profesorul este nevoit să opereze cu și mai multă atenție o esențializare a cunoștințelor, o structurare a conceptelor de bază, fundamentale.

Studiul literaturii de informatică educațională, consfătuirile organizate de inspectoratul școlar, activitățile și acțiunile extrașcolare la care am participat împreună cu colegii mei m-au condus la concluzia că întreaga comunitate a profesorilor de informatică este interesată de evoluția predării acestei științe și de utilizarea oportunităților furnizate de tehnologia informatică.

Inițial, am pornit de la ideea de a realiza un site organizat pe care să am materialul didactic necesar în desfășurarea lecției (fișiere text, multimedia, fișe test, programe simulare activități experimentale, jocuri educaționale, etc). Participând la o întâlnire organizată am avut ocazia să aflu de un curs pentru profesori unde profesorul învață să utilizeze o platformă comercială în procesul educațional. De aici a pornit interesul pentru platforme care, am aflat mai târziu, se numesc e-learning. Am aflat că pe lângă cele comerciale sunt platforme open source. Am făcut un studiu al utilizării platformelor open source de către instituțiile educaționale din România și din lume. Am selectat cele mai utilizate platforme open source și pentru acestea am făcut un studiu comparativ.Am ales platforma Moodle (din motive menționate în lucrare) ca fiind cea mai potrivită cerințelor mele și am descris scenariul unei lecții realizate pe platformă.

Sistemul Moodle oferă un cadru pentru dezvoltare și utilizare de materiale și metode moderne de lucru, dar și de adoptare a unei pedagogii ce stimulează creativitatea.

Pe măsură ce am avansat în studiul temei alese pentru lucrarea științifică – didactică necesară obținerii gradului didactic 1, am realizat forța pe care platformele de studiu o au în aducerea temelor științifice în zona de interes a elevilor. Am optat pentru platforma Moodle iar studiul impactului asupra procesului educativ la tehnologia informației și a comunicațiilor m-a convins tot mai mult că utilizarea platformei Moodle îmi va fi de un real folos în efortul meu de a organiza cât mai bine și cât mai eficient procesul de instruire la clasă și în afara ei.

Bibliografie