Arhitectura Rurala In Judetul Harghita

ARHITECTURĂ RURALĂ ÎN JUDEȚUL HARGHITA

1. INTRODUCERE

2. ARHITECTURĂ RURALĂ

2.1LEGĂTURA DINTRE LOCUL, SPAȚIUL ȘI MEDIUL NATURA

2.2 LEGĂTURA DINTRE ARHITECTURA RURALĂ ȘI NATURĂ

2.3 ARHITECTURA RURALĂÎN JUDEȚUL HARGHITA

3.PROTEJAREA IMAGINII RURALE ÎN JUDEȚUL HARGHITA

3.1 PROGRAMUL PROTEJĂRII IMAGINII RURALE ÎN JUDEȚUL HARGHITA ZONA CIUCULUI

3.2 EXEMPLU DE RELEVEU DIN JUDEȚUL HARGHITA

3.3 NOUA CASĂ RURALĂ

3.4 CONCLUZIA

4. REÎNNOIREA ARHITECTURII RURALE ÎN JUDEȚUL HARGHITA

4.1 PREZENTAREA MODELULUI 1. CASA MODERNĂ SECUIASCĂ

(AUTORI: ARH. LORINCZ BARNA, ARH. ANDRAS ALPAR)

4.2 PREZENTAREA MODELULUI 7. CASA MODERNĂ SECUIASCĂ

(AUTOR: ARH. GAL ORSOLYA)

4.3 PREZENTAREA MODELULUI 9. CASA MODERNĂ SECUIASCĂ (AUTOR: ARH. GERGELY ATTILA )

5. BIBLIOGRAFIE

.

ARHITECTURĂ RURALĂ ÎN JUDEȚUL HARGHITA

1. Introducere

Arhitectura de azi, arhitectura contemporană și globalizația cere de la noi studenți arhitecți să nu mai gândim la arhitectură la o scara mai mică, la materiale tradiționale, sau la arhitectură tradițională ci la o arhitectură futuristică, ieșită din comun o arhitectură care incă nu a fost descoperită și se găsește numai pe planșe. Pentru mine aceasta este faptul care mă deranjează foarte mult în arhitectura contemporană unde fiecare obiect arhitetural trebuie să fie unic, să fie la modă și să aibă o mărime semnificativă pe o scară mare. Totuși consider că trebuie să ne intoarcem la elementul cel mai important în arhitectură, și nu numai, care este natura. Până în secolul al XX.-lea populația în mare măsură, deci pâna la 87% a trăit în zona rurală și numai 13% în zonele urbane. Această informație demografică s-a schimbat până azi la un raport de 50% dar importanța naturii a devenit un aspect mult mai important ca în trecut.

Acestea sunt motivele pentru care am ales această temă pentru că și în scara rurală se poate crea ceva interesant, durabil și estetic care nu este dependent de mărime, are pretenții mai importante ca spiritul locului, conexiune între mediul construit și mediul natural, peisaje, materiale tradiționale și arhitectură tradițională. Arhitectura rurală este un fel de ˝obiect regăsit˝ în arhitectura contemporană care are foarte multe oportunități încă nedescoperite.

Dar totuși putem să punem întrebarea ce înseamnă așezarea urbană și așezarea rurală? Este o întrebare foarte dificilă pentru că răspunsul este forate complex. Cea mai important caracteristică a așezării urbane este ca are mai multe locuitor de 20 000 persoane și toată populația trăiește din venituri neagricole. Din punct de vedere arhitectural are zone industriale, zone de locuit în care majoritatea locuințelor sunt colective și au mai multe etaje, iar există o zonă centrală cu multe construcții cu funcțiuni publice. În aceste zone centrale putem descoperi istoria așezării. Procesele de urbanizare aduce schimbarea și transformarea populației la nivelul cultural dar și la modul de viață.

Iar am ajuns la intrebarea ce înseamnă așezarea rurală? Cât de simplu este întrebarea atât de complex este răspunsul, dar eu vreau să sublinieaz cele două caracteristici importante a așezării rurale. Din punct de vedere morfoligic cel mai important lucru este modul în care este utilizat terenul intravilan. Aceste terenuri sunt lucrate de către locuitorii de așezări rurale care în cea mai mare măsură trăiesc din agricultură. A doua caracteristică importantă este legătura strânsă cu mediul natural. Fiindcă agricultura este cel mai important venit economic al așezării oamenii respectă foarte mult natura, și din acest motiv toate construcțiile sunt făcute astfel încât să respecte regurile nescrise ale naturii. Așezăriile rurale sunt așezări în care comunitatea încă păstrează tradițiile la nivel social, dar această conservare a tradiției putem descoperi și din elementele construite. Materialele folosite sunt materiale tradiționale, și sunt de la regiunea respectivă. Formele arhitecturale sunt simple și funcționale dar totuși imaginea întregului este bine integrat în mediul natural.

2. ARHITECTURĂ RURALĂ

2.1. LEGĂTURA DINTRE LOCUL, SPAȚIUL ȘI MEDIUL NATURAL

În primul rând trebuie să determinăm aceste idei foarte complexe care sunt niște componente aL teoriei arhitecturii și de proiectare. Spații pot fi niște regiuni dimensionate în trei feluri prin lungimea, lățimea și înălțimea lor. Spațiile devin spații exacte când putem detecta dimensiunile lor. Spațiul care înconjoară este mediul în care care putem să dimensionăm.

Peter Zumthor are o teorie despre această temă, abordarea lui despre linii, volumetri, suprafețe și spațiu fiind foarte interesantă.Geometria ajută să înțelegem cum trebuie tratat un spațiu în arhitectură. În arhitectură putem descoperi două mari teorii de bază pentru o compoziție spațială: spațiul sau volumetria închisă care este separată, izolată din spațiu mai mare, și avem spațiul deschis care înconjoară toate elementele și dimensiunile care nu pot fi măsurate și de aceea este legat de infinit. Putem spune că nici nu ne înteresează ce înseamnă aceste idei, dar pentru mine ca arhitect este important construcția care este spațiul special, independent proiectat de mine care este izolat din mediul infinit.

Locul este punctul pe care-l ocupă în spațiul respectiv, și putem percepe din acest punct spațiul iar putem determina exact punctul pentru că avem multe elemente/puncte de referință. În mediul natural putem determina foarte ușor locul nostru pentru că putem folosi vegetația, obiecte ca puncte de referință.

Totuși există filosofia lui Haideger în care se pune accent mai mare pe ceea ce înseamnă locul. Locul este punctul special care are caracteristici speciale. Dintr-un mediu natural creăm un spațiu, acest spațiu devine interesant când îl așezăm în punctul cel mai interesant,cel mai atractiv. Legătura dintre spațiu și locul cu mediul natural este dependentă de ce fel de spațiu izolăm in mediul natural și unde așezăm acest spațiu ca să fie interesant din toate punctele de vedere arhitecturale.

Această teorie despre spațiul și locul ajutată în înțelegerea arhitecturii rurale. Este o arhitectură simplificată, dar fiecre construcție și fiecare volum are locul potrivit in spațiul in care fost integrat. Aceasta este problematica cea mai importantă în arhitectura rurală: să găsim locul construcției în spațiul natural.

Aranjamentul curții este foarte funcțională și minimalist, nimic nu este în plus, nici până astăzi acest aranjament nu este reamenajat sau reînnoit. Poarta de întrare și fațada principală (frontonul) este în aceași linie, iar planul casei este foarte simplu. Majoritatea caselor sunt cu 3 camere,în mijloc este o cameră cu mai multe funcțiuni printre care un fel de zonă de primire, bucătărie cameră de zii și de luat masă apoi pe partea stradală este cameră pentru oaspeți iar pe partea curții este camera pentru familia proprietarului. După casă este o construcție mai mică care se numește bucătărie de vară unde este o zonă de dormit și o bucătărie cu cuptor. După bucătăria de vară urmează depoziturile pentru alimente și de lemn și apoi urmeză niște cotețe pentru animale mai mici ca păsări domestice și iepurașe. Prima treime a curții se termină cu o șură după care la un raport de două treime este o curte pentru legume și fructe. Pe lângă șură este wc-ul iar fântâna și alte mici depozitări există vis a vis de zona construită si există o vegetație pe toată suprafaaă curții bine întreținute și care este esența arhitecturii rurale.

2.2 LEGĂTURA DINTRE ARHITECTURA RURALĂ ȘI NATURA

Cele mai importante zone din regiune sunt zonele naturale care în arhitectură au fost din nou redescoperite ca un material de arhitectură. În această lume foarte globalizată și mediatizată și unde dezvoltarea tehnică mereu este în creștere care rezultă în multe probleme în natură. Până în anii '90 nimeni nu s-a interesat de problemele de acest gen după care a început o nouă ˝modă ˝în proiectare care este arhitectura durabilă și protejarea naturii. Politica țărilor din occident a început să se ocupe foarte serios de aceste probleme și a făcut o reglementare serioasă și detaliată. Azi această proiectare durabilă a devenit un stil de arhitectură care se ocupă cu construcții pasive și ecologice.

Eu totuși am o întrebare legată de această arhitectură: ne trebuie o nouă tehnologie ca să avem această arhitectură durabilă sau putem să rezolvăm fără să introducem o nouă industrie? Nu știu dacă există un răspuns exact la această întrebare dar trebuie o altă metodă impotriva industrializări, o metodă prin care peisajul natural, apa, lumina, vegetația

să fie mai important decât alte lucruri banale.

Un răspuns, o metodă a existat în trecut și care funcționează și azi, aceasta este arhitectura rurală. Arhitectura rurală a avut mereu o arhitectură bine gândită, funcțională care nu a avut efecte negative asupra mediului înconjurător, mediul natural. Morfologia așezărilor a încercat să-și urmărească toate ˝regulamentele˝ naturale ale zonei respective. Un exemplu foarte bun sunt așezările în văi, care în mare măsură urmăresc un părău după care au format un ax central care a format drumul principal al localității și pe acest drum principal sunt legate perpendicular curțile înguste de tip bandă.

Această structură funcționează foarte bine și în ziua de azi care din punctul meu de vedere poate oferi o soluție pentru o viață, o arhitectură ecologică care este împotriva începutul unei noi industrializări pentru ajutorul naturii. Sursele de energie sunt limitate și oamenii în cele mai multe cazuri admit aceste lucruri, de aceea a început o nouă migrare majoră din zonele urbane la zonele mixte de tip orașe de grădină sau zone rurale. Această migrare rezultă din faptul că așezările mici au devenit mai atractive pentru oamenii de azi care iarăși vor să fie legati de natura de unde provine.

Aceste așezări mici, localități rurale arhitectural și funțional sunt bine gândite și fiindcă au toate posibilitățile putem considera că aceasta poate să fie un nou funcționalism al secolului al XXI.-lea Materiale principale din care toate construcțiile sunt făcute sunt tradiționale care aparțin regiunii, vorbesc același limbaj arhitectural și de aceea acest tip arhitectural devine mai coerent cu natura și peisaj al locului.

Sami Rintala, un arhitect finlandez care are proiecte de design mai degrabă și are o legătură strânsă cu natura și peisajul, în cursurile lui a atras atenția asupra materialelor locale din care trebuie să construim. Materiale din alte regiuni nu înnseamnă o metodă ideală fiindcă înseamnă un alt limbaj arhitectural care nu este coerent și nu încape în regiunea respectivă. Dacă folosim materiale locale atunci putem crea o arhitectură de tip camuflaj cu forme simple. Acesta este o metodă pe care trebuie să aibă în vedere toți arhitecții ca arhitectura rurală să rămână neatinsă, peisajul rural și construcțiile să fie coerente cu celelalte construcții.

2.2ARHITECTURĂ RURALĂ ÎN JUDEȚUL HARGHITA

În anul 1970 a început o masivă industrializare în orașele mici a județului Harghita după care în localitățile mici (satele) încet-încet s-a oprit dezvoltarea. Au rămas oameni în vârstă și cei care nu au avut muncă în fabrici și au fost puse să muncească în colectivele agriculturale. Pentru supraviețuire acești oameni au fost nevoiți să cultive și să crească animale. E ironia sorții că acum omul din oraș plătește cu bani grei aceste alimente de bază care au numele de alimente bio.

Până când infrastructura nu a fost dezvoltată majoritatea acestor așezări din această cauză și-au păstrat imaginea originală rurală pentru că oamenii nu au avut bani pentru dezvoltare și au avut mai mult respect față de mediul natural, mediul construit și legătura dintre ele. Industrializarea a atras mulți săteni în zonele urbane, care a trebuit să-se mute de la o casă cu o curte mare la un bloc prefabricat din beton armat pe o mărime da după care în localitățile mici (satele) încet-încet s-a oprit dezvoltarea. Au rămas oameni în vârstă și cei care nu au avut muncă în fabrici și au fost puse să muncească în colectivele agriculturale. Pentru supraviețuire acești oameni au fost nevoiți să cultive și să crească animale. E ironia sorții că acum omul din oraș plătește cu bani grei aceste alimente de bază care au numele de alimente bio.

Până când infrastructura nu a fost dezvoltată majoritatea acestor așezări din această cauză și-au păstrat imaginea originală rurală pentru că oamenii nu au avut bani pentru dezvoltare și au avut mai mult respect față de mediul natural, mediul construit și legătura dintre ele. Industrializarea a atras mulți săteni în zonele urbane, care a trebuit să-se mute de la o casă cu o curte mare la un bloc prefabricat din beton armat pe o mărime de 40 metri pătrați În acești oameni a rămas reflexul că sunt strâns legați de natură de vegetație și au început să cultive legume pe terasele de la bloc.

Imaginea rurală arată o coerență între mediul construit și mediul natural unde sunt folosite materiale naturale din regiunea respectivă. Există un sistem de reglementări nescris al naturii, iar morfologia localităților și așezărilor acestora le corespund aceste ˝norme˝ naturale. Am avut un exemplu bun mai sus despre așezările prin văi unde curțile înguste sunt perpendiculare pe axa principală care este strada principală a localităților . Alt exemplu este a așezărilor, a construcților importante în localități rurale. Bisericile sunt cele mai importante construcții care au fost primele construcții arhitecturale în istoria localităților și din această cauză celelalte construții sunt făcute în jurul bisericii care se numesc așezare centrală. În cele mai multe cazuri aceste biserici sunt construite în locuri izolate pe un deal sau între două pârâuri. Parcelările are trei construcții importante în aceste așezării Harghitene: 1. poarta 2. casa 3.șură sau alte mici clădiri gospodărești.

După anii '90 a început o dezvoltare a zonelor rurale, în primul rând infrastructura și mobilitatea în zonă. Au început să apare niște puncte intermodale și aceste zone au început să devină mai atractive pentru locatari. Au apărut mai multe centre la o așezare mică, deci a început oschimbare în imaginea rurală. Această schimbare de imagine continuă, având însă mai multe efecte negative asupra localității și asupra imaginii regiunii dar trebuie o reglementare care să nu lase urbanizarea imaginii în acest mediu natural.

Colectivizarea din anii ’70 și industrializarea putem spune că au conservate toate așezăriile rurale în această regiune. Tinerii din sat a trebuit să meargă la orașe pentru locuri de muncă, și bătrânii care au rămas nu au putut să-și modernizeze imaginea satelor respective. Este foarte interesant că orașele au început să se dezvolte foarte repede jar în afara orașului timpul s-a oprit, și au rămas cu 50-60 ani în urmă față de așezările urbane. În zilele noastre când migrația a început să schimbe și populația urbană a început să se întoarcă la tradiție, la natură aceste așezări rurale au început să se dezvolte. Se vede un fel de urbanizare a așezărilor rurale, pentru că locuitorii incearcă să-și modifice adăposturile la un nivel de comfort înalt, care există la orașe dar până astăzi nu a fost nevoie la sate. Au început canalizările, se modernizează toate infrastructura și astfel numărul locuitorilor începe să crească în fiecare an, care rezultă că toată imaginea satului este în schimbare negativă, pentru că omul de oraș are alte nevoie, alte pretenții față de omul tradițional, săten. Această schimbare de imaginea rurală a fost descoperită de persoanele în comunitate și au format grupuri, cu care au început discuțile cu autorități județean să ia măsuri în fața aceste influențe negative și să fie respectată tradișia în arhitectura rurală.

3.PROTEJAREA IMAGINII RURALE ÎN JUDEȚUL HARGHITA

În anul 2009 după multe discuții cu Consilul Județean Harghita și 20-25 arhitecți din judeș au început acest program arhitectural care se numește: OCROTIREA ȘI CONSERVAREA IMAGINII SATULUI HARGITEAN.

Pe lângă firmele de arhitectură a fost implicate și tineri arhitecți dar și studenși arhitecți. Eu am fost implicat în anul 2009 deci la început după care în fiecare an până anul 2012 am ajutat la acest program arhitectural. În acest program se face releve a satelor în județul Harghita, să fie făcută un fel de inventar despre toate construcțiile a acestor așezări rurale. Acest studiu de protejarea imagini rurale este vorba nu numai despre mediul construit ci și mediul natural deci peisajul satelor și toate obiecte, elemente care au valoare din imaginea satului. Este un program foarte detaliat după care fiecare primărie primește aceste relevări și un fel de reglementare urbanistică pentru construcțiile în viitor in viața satului. Destinația exactă este un inventar exact și detaliat despre așezare în situația de azi și să fie făcută o reglementare urbanistică care protejează patrimoniul construit, imaginea tradițională a satului și mediul înconjurător deci peisajul rural. Studiul comentează foarte detaliat structura așezării, structura stradală, parcelări așezărilor rurale, casele familiale, șure, construcții de anexe gospoderești, porți, gard, fântâne și grădinile respective cât de bine sunt aranjate, iar imaginea totală despre strada care trebuie protejată.

-forma tabelului de inventar (tabelul x)-

Categoriile care sunt studiate sunt următoarele:

A. În primul rând se face o analiză intervilană a satului, unde este analizată imaginea satului în relația cu mediul natural și ce obiecte importante sunt în afara granițelor satului. Aceste obiecte sunt în mare măsură mici capele, sau cruci din piatră care este un obiect în tradiția și în viața satului.

B. Dupa analiza în afara satului întrăm în așezare și incepe o analiză în care sunt căutate niște imagini stradale interesante care este caracteristica a satului, sau al regiunii.Este făcută și o analiză despre trama stradală și parcelările respective.

C. După analiza stradală incepe inventarea construcțiilor publice în așezarea rurală, în ce funcție și ce importanță au aceste construcții publice, dar în ce stare sunt și cât de vechi sunt in viața satului. Aici sunt mai multe tipuri de construcții: clădiri cu valorea sporită, clădiri publice, înstărite, biserica, cimitir, mori, casa de cultură, primăria etc.

D. Parcelările și construcțiile acestora sunt următoarele obiecte care sunt analizate, și studiate. La acest studiu se face un inventar despre toate elementele arhitecturale a parcelării, în primul rând sunt studiate elementele principale care sunt casa familială, casa de vară, șură, alte anexe gospodărști poarta, gardul, fântâna, cuptor separat și toate grădina și vegtația parcelării. În toate categorile sunt mai multe variante diferită de materiale în care sunt făcute, sau anul în care a fost făcută și alte carecteristici în care sunt diferențiate și puse pe un tabel pe format inventar. Pe baza acestui tabel din fiecare categorie sunt selectate piesele care au valoare arhitecturală. Acestea primesc foi de date în care sunt măsurate obiectele, sunt analizate în detaliu și sunt introduse niște date din istoria elementului, iar pe lângă datele de tip informativ sunt mai multe fotografii despre obiect care simbolizează un exemplu bun din așezarea rurală. Pe lângă elementele pozitive sunt marcate prin această foaie de date și elementele negative care reprezintă un element străin în acest peisaj rural.

La nivelul structurii și tipul localității sunt mai multe aspecte din care sunt analizate. Localitatea se situează în zona de câmpie, în forma alungită sau este o așezare muntoasă în vale care urmărește un pârâu sau un drum național. Cum este trama stradală, este în formă centrală unde biserica este în centrul așezării iar toate strazile pornesc de la biserică sau există o axă majoră în care străduțele secundare se așează perpendicular. Cum sunt parcelăriile? Sunt înșurit perpendicular sau oblic pe stradă iar in parcelările respective cum sunt aranjate casele, sunt retrase sau are grădină în fața caselor sau sunt puse pe axa străzii în linii de poarta principală. Cum sunt așezate șură în parcelă are poziție transversală care separă curtea de grădină în spatele șurei sau această este elmentul care determină grădina.

Elementele arhitecturale construite sunt ditribuite pe categorii pentru:

D. 1. Clădiri de locuit și clădiri publice:

A- casă simplă tradițională țărănească din lemn.

B- casă tradițională țărănească cu prispă mai înstărită.

C- casă construită între anii '60, '70, care mai păstrează scara satului care sunt case de parter sau cu număr foarte redus cu mansardă.

D- construcții noi, stridente, care ies din scara satului care sunt clădiri mari cu 150 m2 mai mare și pe lângă mansardă există unu sau mai multe etaje.

E- clădiri cu valoare sporită, înstărită, clădiri publice

Toate aceste categorii enumerate mai sus au fost împărțite după caracter, cele originale, cu intervenție bună sau nepotrivită, de asemenea după stare care sunt bune sau nu sunt întreținute, părăsite sau există din păcate și elemente arhitecturale cu valoare care sunt în ruină. Iar vegetația parcelării sunt analizate unde se numără trei categorii de parcelări fără vegetație, cu vegetație normală și vegetație abundentă care sunt bine întreținute.

D. 2. Anexe gospodărești – șură, sopron, bucătării de vară, cuptor, WC de lemn, grajduri, fântâni, stup de albine, vegetație

Pe categorii de șură sunt diferențiate următoarele categorii:

A- Șure în întregime din bârne de lemn

B- Șure din bârne de lemn cu părți construite din piatră sau cărămidă.

C- Șure din piatră sau cărămidă.

D- Construcții fără valoare.

D. 3.Fântânele sunt un element caracteristic gospodăriilor. Se împart în următoarele categorii:

A- fântână cu roata

B- fântână cu cumpănă

C- fântâna fără caracter, din inel de beton

D- fântâna forată cu bare de fier, bază din beton

D.4. La nivelul stradal și imaginea stradală sunt categorizate și porțile și gardurile parcelării:

A- Poartă simplă din lemn

B1- Poartă preponderent cu soclu de piatră, cu trei stâlpi de lemn, rareori din piatră, cu deschidere mică și mare, cu scânduri verticale și ornamente simple.

B2- Porți acoperite, cu stâlpi de lemn sau piatră, acoperite parțial sau în întregime

B3- Poartă secuiască, în general nouă

C- Poartă ce păstrează forma porții B1, dar din alte materiale, preponderent cu stâlpi metalice

D- Porți stridente, decorate în exces, uneori în întregime din metal

D.5. Gardurile urmăresc caracterul porților și sunt clasate în următorul fel:

A- Gard simplu din lemn.

B- Gard cu scânduri verticale, uneori cu soclu de piatră, cu elevație din piatră, preponderent cu stâlpi de lemn și cu închidere orizontală din scândură de lemn.

C- Gard ce urmărește forma gardurilor de tip B, dar cu materiale diferite, cu elevație de piatră decorativă cu stâlpi metalice, placat cu tablă.

D- Porți stridente, decorate în exces, uneori în întregime din metal și tablă.

E- Gard din piatră tencuită sau în întregime din piatră.

Cuptorul e un element important în viața rurală și sunt enumerate, ei sunt separate în funcție de starea lor actuală, în stare bună cu modificări pozitive sau în stare bună dar cu modificări negative, în stare neîntreținută dar cu posibilitatea de conservare, sau în ruină.

Există și alte elemente gospodărești ca șopron tot diferențiat în funcție de starea sa actuală.

Metodologia a fost foarte eficintă pentru că mereu grupul care face inventarul a fost alcătuit din două membri, unu cel care a completat tabelul de inventar, iar celalalt a făcut fotografii de la stradă la parcela respectivă apoi a făcut fotografii despre parcelă și elemente de arhitectură. La o așezare mai mare au lucrat 6 sau chiar 8 oameni. Primele caracteristici analizate au fost elementele intravilane a satului. Aici au fost analizați integrări în zona a satului, prin panorame și perspectivele specifice zonelor, în același timp celalate grupuri au analizat trama și iamginea stradală. După aceste analize au urmat analizele sau inventarul fiecărui parcelări cu metoda de mai sus. După tabelul de inventar, au fost selectate principalele construcții din fiecare categorie care au fost cele mai frumoase și mai valoroase exemple pentru așezările rurale. Apoi aceste elemente arhitecturale au fost măsurate, desenate și a fost făcută o documentație fotografică mai detaliată. Apoi toate datele au fost prelucrate și introduse pe o hartă din care se poate citi foarte bine, unde sunt elmente valoroase a satului sau care sunt construcțiile fără valoare și caracter care sunt elemente străine al imagini așezării rurale.

3.2 EXEMPLU DE RELEVEU DIN JUDEȚUL HARGHITA

În anul 2009 a început aceast program al Consiliului județean Harghita,la care au participat mai multe firme arhitecturale și arhitecți specialiști ca arh. Tovissi Zsolt, arh. Kollo Miklos sau coordonatorul proiectului arh. Korodi Szabolcs și arh. Gergely Attila. Elaborator principal al studiului este firma de proiectare Vallum S.R.L.

Am fost implicat in acest program în anul 2009, 2010, 2011, 2012 în fiecare vară când am fost practicant la firma de proiectare Vallum S.R.L.

Relevele așezărilor rurale harghitene la care am participat în anii de mai sus au fost: Sîntimbru,Tușnad Sat, Vrabia și Siculeni. Eu am ales ca exemplu satul Vrabia pentru prezentarea acestei program, pentru că este o așezare rurală mică, dar are toate trăsăturile imaginii rurale de azi. Acest sat a fost studiat în anul 2012 de către arhitecții: arh. Korodi Szabolcs, Gergely Attila și studenți arhitecți: Albert Csaba, Gallfy Melinda, Pall Akos, Molnar Zsolt și Szigeti Vajk Istvan.

Studiul despre satul Vrabia, comuna Tușnad.

1. Descrierea localității

Satul aparține administrativ comunei Tușnad se situează la 3 km de aceasta, pe drumul județean 123A. Localitatea de pe malul stâng al Oltului stă la 655m altitudine. localități invecinate sunt Cozmeni la est, Sânsimion la Nord și Vest și Băile Tușnad la Sud. Satul se află în vecinătate de o zonă protejată de Natura 2000 care se numește Mlaștina Beneș.

2. Structura și tipul localității

Localitatea se situează în zona de câmpie, în formă alungită în direcția Est-Vest. Așezarea are o structură simplă de-alungul unui ax stradal dominant, ce urmărește direcția pârâului Vrabia. Direcția de tranzit este perpendicular pe această axă/ Aceste două artere reprezintă trama stradală a localității. În zona de intersecția străzilor se desfășoară central așezării, cu cîteva funcțiuni publice, cum ar fi: biserica, cimitirul, școala, grădinița, casa de cultură, stația de autobus și teren de sport. Parcelele se așează înșiruit perpendicular, sau puțin oblic pe stradă. Casele sunt așezat pe front stradal, sau puțin retrase, cu grădină mică în față. Șura are poziția transversală, despărțind curtea de grădina din spate.

3. Clădiri de locuit și clădiri publice

Au fost numărate 91 de case și clădiri publice, care au fost clasate. Categoriile enumerate mai sus au fost împărțite după caracter, cele originale, cu intervenții bune sau nepotrivite, de asemenea după stare, stare bună,părăsită și ruină.

46% – din punct de vedere al imaginii satului sunt clădiri valoroase în stare bună cu posibilitate de reabilitare, 41 la număr.

52% – din punct de vedere al imaginii satului sunt clădiri fără caracter, deci categoria C

2% – clădiri stridente

1% – clădiri valoroase, fără posibilitate de reabilitare, restaurare sau care au suferit întervenții majore

După analiza de vegetația pe parcelele studiate, clădirile sunt împărțite în trei mari categorii:

5%- fără vegetație

53%- vegetație normală

42%- vegetație abundentă

4. Anexe gospodărești- Șură, șopron, bucătării de vară, cuptor, Wc de lemn, grajduri, fântâni, stup de albine

S-au numărat 49 de șure, dintre acestea din punct de vedere al imaginii satului sunt în stare bună sau cu potețial de reabilitare în formă tradiționale sunt 34 de bucată, respectiv 69%. În categoria A care sunt șure din bârne de lemn sunt 30 bucăți, iar la categoria B 10 bucăți din bârne de lemn cu părți construite din piatră naturală sau cărămidă. 14.1

În sat se pot găsi 42 șopronuri, și alte anexe gospodărești enumerate de mai sus se găsesc de 41 parcele, aproximativ 45%. Starea acestor construcții sunt bune, dar în mare parte au nevoie de reabilitare.

Fântânile sunt elemente caracteristice ale unei parcele de sat, iar in această așezare s-au numărat 26 bucăți. Majoritatea deci 42% sunt fântâni forate, cu bară de fier și bază de beton deci fără caracter rural, numai 27% deci 7 la număr sunt fântâni de roate caracteristică așezării rurale.

Pe lângă fântâne există o altă construcție caracteristică, cuptoare care sunt 24 la numar în satul Vrabia. Aceasta înseamnă că fiecare 3 parcelă există un cuptor deci pe aproximativ 26% la sută din gospodăriile din Vrabia, iar starea și calitatea lor diferă foarte mult, sunt 2-3 exemple care au valoare estetică și arhitecturală celelalte au modificări fără caracter.

5. Componente ale imaginii stradale: porțile și garduri

S-au numărat 91 de porți dintre acestea în stare bună și un caracter original sau potențial de reabilitare sint în 72% care sunt în categoriile de A,B, E. În categoria A sunt 9 bucată de poartă simplă din lemn, în categoria B1 sunt 16 la număr care sunt porți preponderent cu soclu de piatră, cu trei stâlpi de lemn, rareori din piatră naturală cu deschidere mică sau mare cu scânduri verticvale. Mai sunt și din categoria de B2 21 la număr, care sunt porți acoperite cu stâlpi de lemn sau piatră, acoperite parțial sau în întregime, iar cele mai valoroase porți sunt 4 bucăți din categoria B3 care sunt porți secuiești.

Gardurile urmăresc caracterul porților în total 90 de bucăți din care în stare bună și cu caracter original sunt numai 43% deci 39 la număr celelalte nu au valoare arhitecturală, sunt fără caracter.

Foaia de valorificare despre imaginea stradală din satul Vrabia.

Foaia secundară cu imagini tip panoramă și perspective despre strada caracteristică.

3.3 NOUA CASĂ RURALĂ

Acesta este un program care este legat de celălalt program de mai sus de OCROTIREA ȘI CONSERVAREA IMAGINII SATULUI HARGHITEAN. Consilul județean Hargita a inceput acest proiect, pentru că în ultimii 20 de ani când au apărut noi construcții în așezările rurale Harghitene nu a fost implicat un specialist pentru proiectarea acestor elemente arhitecturale. La construcțiile publice primăriile au fos obligați să consulte și să facă proiectele cu arhitecți dar la proiectarea caselor individuale, în mare măsură acești specialiști nu au fost implicați și astfel au apărut niște anomalii în țesutul așezărilor care trebuie controlate și să fie suprimate.

În acest program a fost implicați arhitecți specialiști în arhitectura rurală Harghiteană și au făcut 9 modele de proiect pentru programul Casa Modernă Secuiască. Proiectele sunt făcute fără locul specificat exact, numai este gândit pentru anumită regiune din Harghita unde fiecare model are tipologia specificată pentru regiunea respectivă. Aceste proiecte vor să suprimeze construcțiile construcțile care pe scara satului sunt străini în imaginea așezării rurale. Primele case pe care fiecare primărie face devine casă de servici pentru medici, medici veterinari sau profesori pentru a promova în socieatatea satului. Aceste proiecte vor fi mult mai accesibili pentru oamenii din sat, prețurile acestor proiecte vor fi avantajoase și proiectele se pot modifica într-o mică măsură pentru necesitatea beneficiarului și pentru personalizarea acestor proiecte. Scopul principal este integrarea unui nou element de arhitectură în țesutul rural, și să-l promoveze în societatea rurală să consulte cu specialist în domeniul arhitecturii.

Mărimea acestor case familiale este destul de discret la scara satului deci variază între 100 m2 și 120 m2. Proiectele asigură și posibilitatea de a fi făcută în zona de acoperiș o mansardă. Proiectele sunt diferențiate și fiecare are altă tipologie față de celelalt, sunt proiectate pentru zonele specifice ca Ciucul de Sus, Ciucul de jos, sau zona de Gheorgheni, Odorhei sau zonele din Plăieșii. Fiecare construcția deci are un volumetru specific a unei zonă dar este gândit așa fel încât să fie conform cu necesitățile oamenilor in secolul XXI. Planificările spațiilor și funcțiunile acestora sunt păstrate dar sunt remodelate în care sunt prezentate o gamă mai largă din tradiția arhitecturală al regiuni respective.

3.4 CONCLUZIA

Proiectele sunt gândite exclusive pe case familiale, și încă nu a fost dezvoltat proiectarea unei parcelări intregi, dar sunt implicate mai multe întrebări arhitecturali și nu numai. Este un exercițiu mai complex, pentru că trebuie să păstrăm tradiția dar întrebarea e dacă sunt necesare toate construcțiile pe o parcelă la o așezare rurală de acum 50-60 de ani? Cu ce se ocupă astăzi o familie din satul de azi? Există o agricultură, sau și agricultura s-a schimbat și apoi trebuie introduse niște noi funcțiuni. Globalizația a atins și granițele așezărilor rurale, oamenii săteni au o perspectivă mai largă despre arhitectură dar totuși insistă asupra tradiției sale în care au fost crescuți, și atunci dezvoltarea rurală nu este conștient. Acesta trebuie în primul rând să fie reguralizată apoi să apară niște exemple pozitive care trebuie să fie promovate în societatea rurală. Aceste proiecte trebuiesă fie cât mai flexibili, ca să poată să-l modifice fiecare sătean pe placul lui, dar totuși cu implicarea arhitectului respectiv a zonei.

Concluzia ar fi că cele două programe să fie răspândite pe tot teritoriului României și să fie implicate toate consiliile județene. Prin aceste programe s-ar putea să cunoaștem mai bine arhitectura tradițională a României și rămâne șanse de a păstra pentru urmașii noștrii. Dacă aceste releveele vor fi făcute atunci ar fi bine centralizarea acestora ca să fie o bază de dată detaliată de elemente valoroase arhitectural, un fel de cataster cu valori arhitecturale ale României. Atunci dezvoltarea zonelor rurale se poate face mai conștient, cu mult mai multă grijă și astfel s-ar putea ca turismul rural al României începe în sfârșit să crească. O altă abordare ar fi bine că trebuie publicat rezumatul acestui program cu care putem să introducem și la școlile României ca să cunoască și copilul tradiția arhitecturală. Copilul trebuie să cunoască istoria, tradiția și din această cauză se poate că putem descoperi o schimbare în mentalitatea oamenilor față de valorile arhitecturale ale României. Opinia mea aici este cheia, dacă se poate răspândi și în celelalte județe atunci cu un regulament general urbanistic pentru fiecare așezare rurală putem conserva valorile și apoi construcțiile noi se pot face pe eșalonul de tradiție al regiunii. Apoi putem vinde această difersificare pentru turișiti care sunt curioși în tema de arhitectură și de patrimoniul construit.

4. REÎNNOIREA ARHITECTURII RURALE ÎN JUDEȚUL HARGHITA

4.1 PREZENTAREA MODELUL 1. CASA MODERNĂ SECUIASCĂ

Primul model este din zona Scaunul Oderhei, localitatea Merești.

În această localitate există un drum care simbolizează axa principală al așezări și celelalte strazii secundare sunt perpendiculare, acest tip de așezare se numește tipologii în văi. Parcelele caracteristice ale satelor din valea Homorodului Mic, care este pârâul principal în zonă, sunt loturi înguste de tip bandă și perpendiculară pe drumul principal.

12

Lotul studiat are caracteristicele următoare:

– variază între 10-16 m lățime, iar lungimea poate să ajungă pâna la 50-60m

– structura curții este cu casă longitudinală și șură așezată transversal

– casa se situeză la limita terenului spre stradă, eventual cu mică grădină în față(1-2m), latura lungă este perpendiculat pe stradă și este trasă la latura nordică a terenului.

– șura este amplasată transversal ocupă parțial sau integral lățimea terenului

– bucătăria de vară poate să apară la frontul stradal cu un volum mai modest decât casa

– alte anexe gospodărești apar perimetral pa teren

14

Conceptul principal a fost că elementele caracteristice pentru această zonă, ca frontul stradal, așezarea pe parcelă a casei structura curții să fie păstrată. A fost făcute mai multe varinte pentru frontul stradal, cu aruncător de apă sau fără iar ca volum au jucat cu elementul de prispă dacă trebuie sau nu. Pe frontul stradal au păstrat locul ferestrelor și mărimea acestora numai au simplificat de tot și a ieșit o formă curată și ordonată. Poarta și gardul este conectat cu fronton care dă o scară mai mare a construcției și se semite mai înstărit toate construcția. La sfârșit a păstrat tot ce înseamnă prispă numai, a primit altă funcțiune ca în trecut. Aici va fi intrarea principală în casă dar are și rol de o terasă pentru zona de luat masă, care este chiar lângă intrarea principală.

Pe nivelul planului, este aranjat foarte logic și funcțional deci cum a fost și în trecut numai că această aranjament este pentru necesitățile de secolul XXI. Pe partea stradală este zona de zi cu bucătăria, loc de luat masă cu living, iar pe partea superioară a casei este zona de seară cu două dormitoare unu matrimonială și unul pentru copii garderobă și grupul sanitar. Materialul principal este cărămidă la soclu se folosește piatră naturală iar la finisaje la acoperiș lemn. Aria construită a casei 120 m2 și este integrat foarte bine la țesutul rural.

4.2 PREZENTARE MODELUL 7. CASA MODERNĂ SECUIASCĂ

Următorul model de casă modernă secuiască a fost făcută de Gal Orsolya cine a făcut un studiu mai detaliată despre caracteristicele caselor secuiesc. Aceasta este făcută pentru zona Scaunul Ciucului, mai degrabă pentu zona Ciucul de sus. Localitatea are o axă principală care este drumul național iar celalalte străzi secundare sunt perpendiculare ca în general la majoritatea așezăriilor Harghitene. Modul de ocuparea terenului este tipic în pieptene. Lungimea loturilor se variează între 50-70m iar lățimea este în jur de 20 m. Loturile caselor izolate au proporțiuni pătratice. În afară de cîteva străzi secundare caracterul orientării este tipică a caselor de est – vest. Datorită ocupării terenului în pieptene caracteristica generală a lotului este că pe latura lungă sunt așezate construcțile majore a parcelei, numai șură este situat transversal.

Acest exemplu este din propunerea urbanistică pentru comuna Siculeni. Această așezare a fost legată în anul 2012 la programul județului Harghita, de protejare imagini rurale după care a intrat și în programul model pentru casa modernă secuiască.

Exemplele de mai sus este din localitatea Siculeni respectiv Ciceu. Pe imaginea dreaptă avem o casă țărănească, pentru că este așezată pe drumul principal al satului. Soclul este făcut din zidărie de piatră naturală, are planimetrie dreptunghiulară. Pereții portanți sunt făcută din lemn pe care este o tencuială colorată pe sipci. Ferestrele sunt dublă din lemn montate pe fața exterioară ai pereților, ancadramentul este din lemn și este decorat. Prispa este pe latura lungă a casei iar stâlpile și grinziile acestora sunt din lemn cioplit. Acoperișul are 4 ape structura este din lemn și a fost acoperit cu șindril- care a fost schimbat pe țigle.

Exemplul pe partea stângă este o casă în jur de 100 de ani nefolosită, și părăsit în stare de ruină. Planimetria este pe formă de L există un soclu mic care este din piatră naturală cu moratar, pereții din bărne de lemn. Ferestrele tot din lemn și sunt simple montate pe fața interioară a pereților. Prispa estte pa latura lungă a construcției parțial iar structura acesteia este din lemn cioplit. Materialul principal al acoperișului este lemn are 4 ape iar strașina este din scânduri de lemn dur.

Pe modelul de propunere de casă modernă secuiască putem descoperi aceste carecteristici de mai sus. Frontonul are parametri și volum exact ca în trecut, ferestrele sunt duble. Prispa este pe latura lungă a casei, aici este introdus o altă abordare față de casele rurali din trecut. Această abodare mai dinamică a fațadei spre curte dă o altă proporție casei și va fi mai plăcut estetic. Pe partea superioară putem descoperi o formă controversată față de fronton. Aici s-a introdus un aruncător de apă mai mare iar frontonul este vertical.

A fost păstrat forma dreptunghiulară pe nivelul planimetrial.Intrarea se face prin prisma casei, unde avem un mic hol și unde se poate pune scări pentru mansardă dacă va fi construit și mansardă. La casa în trecut pe partea străzii a fost camera de oaspeți așa spus cameră frumoasă a casei, acum aici este introdus camera de zi. În mijloc s-a păstrat cămara și bucătăria cu loc de luat masă ca în trecut numai aici a intrat un nou funcțiune care este grupul sanitar. Pe partea superioară se află dormitorul, și avem și o zonă tehnică care are intrare numai pe interior. Pe acest model este păstrat mult mai mult caracteristicile rurale pe zonă dar sunt puse în considerare necesitățiile, iar dacă va fi construit și mansarda respectivă atunci va fi un exemplu bun pentru societatea din zonă.

4.3 PREZENTAREA MODELUL 9. CASA MODERNĂ SECUIASCĂ

Ultimul exemplu pe care-l prezint, este modelul lui arh. Gergely Attila care este coordonatorul acestor proiect de Casă Modernă Secuiască. Exemplul lui este făcută tot pentru Scaunul Ciucului numai pentru zona Ciucul de Jos. Are două exemple pentru că majoritatea caselor are două forme planimetriale unul cu formă L și unul pe forma dreptunghiulară. Exemplele studiate sunt din mai multe localități din Ciucul de jos, ca Sântimbru, Sânșimion, Tușnad Sat, Vrabie etc.

Propunerile acestora sunt pe așezări fictive încă, pentru că nu s-au găsit locuri reale, în care se pot integra aceste propuneri. Din acest motiv, propunerile trebuie proiectate astfel încât se poate integra oriunde în regiunea, sau localitatea respectivă. Sunt interpretate anumite caracteristici majore ale arhitecturii caselor secuiești dar sunt propuneri în care numai volumetria au păstrat și a creat o casă neutral care nu iese din imaginea rurală.

Arhitectul Gergely Attila a început să analizeze în detaliu aceste case caracteristici a regiunii unde au găsit două forme tipice. Prima formă are forma L, și are ca spațiu construit în jur de 70 m2 pâna la 100m2. Iar celalat are formă dreptunghiulară și spațiul construit este cam același ca casa de mai înainte.

Casa pe dreapta imaginii are planimetria pe formă de L. Are un soclu din zidărie de piatră naturală, iar pereții sunt din bârne de lemn tencuită pe șipci cu culoare albă. Are mai multe decorațiuni la colțuri și pe strașină. Ferestrele sunt simple din lemn, au despărțitori vertical și orizontal, sunt montate pa fața exterioară a pereților, au ancadrament ornamental din lemn. Are o prispă pe latura lungă a construcției numai parțial, iar stâlpile și grinzile sunt din lemn. Acoperiș este executat din lemn, are 4 ape acoperite cu țigle ceramice.

Casa pe stânga are formă de plan dreptunghiulară care are și o zidărie de soclu din piatră naturală. Pereții portanți au tencuială decorată pe șipci. Ferestrele sunt din lemn, ancadramentul ornamental este tot din lemn. Prispa este pe tot latura lungă a casei se poate descoperii un foișor mic cu o structură din lemn cioplit simplu, asamblate și rol decorativ. Acoperișul are 4 ape și este acoperit din țigle ceramice.

Sunt gândite mai multe posibilități de așezarea clădirii pe parcelă, o variantă poate să fie direct pe frontul stradal sau să fie ocupat de pieptene sau cu grădini mici în fața casei. Acest lucru este hotărât când arhitectul știe exact regiunea și stilul și care sunt necesetățile așezării rurală.

Primul exemplu este cu un dormitor, pentru o familie tineri fără copii. Are o volumetrie curată pe baza volumetriei tradiționale ale regiunii. Putem descoperi pe fațade ferestre simple din lemn fără decorațiuni fără despărțitor vertical și orizontal.Prispa este pe latura lungă a clădirii dar este parțil pentru ca planimetria casei este în formă de L. Acoperișul este acoperit din țigle cremice are 3 ape iar pe fațada superioară există un aruncător de apă.

Planul este foart funcțional, și are funcțiuni strict necesare. Pe partea stradală esta zona de zi în care putem descoperi bucătăria și loc de luat masă cu o mică cămară și depozitare. Pa partea curții sau partea vestică se află zona de dormit cu un dormitor matrimonial un grup sanitar. Pe partea aceasta mai este o funcțiune tehnică cu intrarea separată de la curte. Există posibilitatea de dezvoltare pe nivel vertical, deci poată forma mansardei unde se poate introduce două camere de diferită funcțiune și un grup sanitar. Această clădire are în jur de 85 m2, și mai există o variantă cu două dormitoare cu 100m2 care are volumetria și plasticitatea asemănător acestui exemplu prezentat.

5. BIBLIOGRAFIE

Zumthor Peter – Thinking Arhitecture [Carte] / trad. German-English Maureen Oberli-Turner.  Birkhäuser (Publicat), Arhitecture Basel Boston Berlin, 1999. 

Albert Homonnai Márton Épitett örökség és modernizáció(Carte) Székelyföldi példák a népi épitészeti őrőkség integrált védelmére – Pallas Akadémia Könzvkiadó (Publicat) M-Ciuc, Romania 2009

Biró Gábor – Erdélyi magyar népi épitészet és hagzományainak továbbéltetése(Carte) – Impress (Publicat) Budapesta, Ungaria, 1999

ALEXANDRU M. SANDU – Sâmburele care face să crească vol. II(Carte) , [Eseuri de urbanism și arhitectură] – Editura Fundației Arhitext design București- Publicat «Arhitext», nr. 1/2/2007.

ELABORARE STUDIU PENTRU PROGRAMUL: Ocrotirea și conservarea imaginii satului Harghitean [Lucrare] = Memoriu – sat Vrabia, com. Tușnad. – Miercurea Ciuc : Vallum S.R.L. 2012.

Sursă internet:

http://www.patrimoniuconstruit.ro/index_ro.php

http://www.epitettorokseg.ro/falukepvedelem/ro/index.html

http://www.patrimoniuconstruit.ro/index_ro.php?kat=3&o=casamoderna

http://adatbank.transindex.ro/

http://epiteszforum.hu/

Practică:

STUDIU PENTRU PROGRAMUL: Ocrotirea și conservarea imaginii satului Harghitean,

Program începută de consilul județean Harghita, eu am fost implicat decătre firma de arhitectură Vallum când am fost la practică la aceast grup de proiectare. Anii 2009, 2010,2011, 2012

5. BIBLIOGRAFIE

Zumthor Peter – Thinking Arhitecture [Carte] / trad. German-English Maureen Oberli-Turner.  Birkhäuser (Publicat), Arhitecture Basel Boston Berlin, 1999. 

Albert Homonnai Márton Épitett örökség és modernizáció(Carte) Székelyföldi példák a népi épitészeti őrőkség integrált védelmére – Pallas Akadémia Könzvkiadó (Publicat) M-Ciuc, Romania 2009

Biró Gábor – Erdélyi magyar népi épitészet és hagzományainak továbbéltetése(Carte) – Impress (Publicat) Budapesta, Ungaria, 1999

ALEXANDRU M. SANDU – Sâmburele care face să crească vol. II(Carte) , [Eseuri de urbanism și arhitectură] – Editura Fundației Arhitext design București- Publicat «Arhitext», nr. 1/2/2007.

ELABORARE STUDIU PENTRU PROGRAMUL: Ocrotirea și conservarea imaginii satului Harghitean [Lucrare] = Memoriu – sat Vrabia, com. Tușnad. – Miercurea Ciuc : Vallum S.R.L. 2012.

Sursă internet:

http://www.patrimoniuconstruit.ro/index_ro.php

http://www.epitettorokseg.ro/falukepvedelem/ro/index.html

http://www.patrimoniuconstruit.ro/index_ro.php?kat=3&o=casamoderna

http://adatbank.transindex.ro/

http://epiteszforum.hu/

Practică:

STUDIU PENTRU PROGRAMUL: Ocrotirea și conservarea imaginii satului Harghitean,

Program începută de consilul județean Harghita, eu am fost implicat decătre firma de arhitectură Vallum când am fost la practică la aceast grup de proiectare. Anii 2009, 2010,2011, 2012