Arhitectura Organica Reflectata In Operele Lui Frank Lloyd Wright

Locuinta unifamiliala

Program de arhitectura reflectat

in operele lui

Frank Lloyd Wright

CUPRINS:

INTRODUCERE

Trditie si inovatie in creatiile lui Frank Lloyd Wright

CAPITOLUL I

Fenomenul Frank Lloyd Wright si principii de proiectare

CAPITOLUL II

Arhitectura organica reflectata in operele lui Frank Lloyd Wright

CAPITOLUL III

Locuirea si principiile de ambianta

I.Cariera timpurie

II.”Case de Prerie “1901-1910

III. “Case Usoniene” 1935-1955

I.Locuinte colective

II.Locuinte unifamiliale

CONCLUZII

Metode de comunicare prin arta

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Traditie si inovatie in creatiile lui Frank Lloyd Wright

Frank Lloyd Wright

(Pfeiffer, Bruce Brooks,Frank Lloyd Wright, Editura Taschen, 2007,pag. 8)

Fondatorul arhitecturii organice,Frank Lloyd Wright a fost primul arhitect care a promovat armonia dintre om si natura.A realizat un nou stil ce are la baza un concept spatial de intrepatrundere a planurilor.

In intreaga sa activitate profesionala de 20 de ani Frank Lloyd Wright, a realizat numeroase opere cu talent,maturitate de gandire si o bogatie de mijloace de expresie.Inchegase o conceptie arhitecturala originala si neconformista.

Frank Lloyd Wright s-a nascut in Richland Center SUA, la data de 8 iunie 1967,si si-a petrecut copilaria in spiritul religios al unitarismului.Adolescenta traita la ferma din Spring Green a bunicului si in mijlocul preriei,a avut o mare influenta asupra caracterlui sau,ajutand-ul sa devina un tanar cu o imaginatie bogata, individualist si romantic.

Blocurile educative Frobel

(Curtis William J.R., Modern architecture since 1900,

Editura Phaidon Press, Oxford, 1996, pag. 117)

Foarte devreme,inca de la gradinita,acesta si-a manifestat atractia fata de copurile geometrice ,in timp ce se juca cu blocurile educative primite de la mama sa,creatii ale psihologului si educatorului Friedrich Wilhelm August Frobel.

Wright recunoaste importanta pe care aceste exercitii de viziune spatiala urmau sa o aibe asupra viziunii sale arhitectonice si asupra designului sau.Simbolismul formelor geometrice precum patratul,triunghiul,hexagonul determina planurile constructiilor sale.

Au urmat doi ani de studii de inginerie civila la Universitatea din Wisconsin,insa Wright paraseste scoala pentru a intra ca ucenic in agentia de arhitectura a lui Silsbee,un arhitect eclectic la moda,ulterior performand pentru Adler si Suliwan.Lectiie celui din urma l-au indrumat in cariera.

In 1893 Wright isi incepe activitatea pe cont propriu,proiectand cateva vile in stilul lui Suliwan si Richarson.Aceasta casa este o constructie geometrica cu elemente clasicizante.Wright isi manifesta dezacordul in raport cu arhitectura epocii pe care o numea „arhitectura de cutii” ,”cutii”numite „camere”inghesuite in alte cutii numite „case” si asezate in siruri de alte cutii formand strazi si orase.

In tot acest timp incerca sa defineasca o conceptie asupra programului de arhitectura,locuinta.In jurul anului1900 pune bazele „Caselor de Prerie”.

Wright considera locuintele americane dezolante, lipsite de caracter de intimitate ,de grija pentru satisfacerea unor necesitatii umane elementare. „Omul locuise de-a lungul timpului si continua sa locuiasca in „case pesteri”,izolate de natura intorcand spatele mediului sau biologic”.

El avea ca scop realizarea unei „case-adapost” care sa se desfasoare liber in spatiu,legandu-se organic de natura si pamant ,deschizandu-se spre toate orizonturile,integrand spatiul interior si cel exterior intr-o singura unitate care sa asigure omului adapostul necesar regasirii echilibrului interior si posibilitatea contopirii cu natura.

Pornind de la modelul unei case traditionale americane,Wright incerca sa proneasca de la un concept simplu ,primitiv.Un amplasament potrivit a fost in preria americana,acolo unde casa putea sa „rasara din pamant”,departe de aglomeratie orasului.

Planul unei astfel de case are la baza forma de cruce,toate incaperile desfasurandu-se in jurul unui nucleu ce consta intr-un camin central,o vatra din caramida sau piatra verticala si masiva ce strabate intreaga casa de la pardoseala pana la acoperis.Toate incaperile se dezvoltau in jurul acestui nucleu si imparteau spatiul fara a-l inchide.

Pornind de la acest tipar,Wright redistribuia functiunile locuintei urmand sa creeze cadrul arhitectural in care sa dezvolte un mod de a trai mai bun mai natural.

Schimbarea majora era din punct de vedere spatial.Cu ajutorul planului in cruce separa functiunile dar in acelasi timp oferea posibilitatea creari unui spatiu continuu fluid,care unifica totodata locuinta.

„Decretasem ca intregul parter va trebui sa devina o singura incapere.Am izolat bucataria…Am amenajat apoi in cadrul camerei de zi unele portiuni destinate anumitor zone functioanale cum ar fi luare mesei sau lectrura.Incepusem rasaritul spatialitatii interioare”

Aceasta spatialitate era accentuata prin varierea inaltimii si a dimensiunii incaperilor in functie de destinatia fiecareia.Wright reintegra „scara umana”avand ca scop sa creeze locatarului sentimentul de firesc si de miscare in voie intr-un spatiu pe masura lui.Erau locuinte incadrate in dimensiunile terenului,spatioase, desprinse din peisaj, cu valori plastice simple si dinamice.Aceasta conceptie a unui spatiu cu o bogatie de forme si relatii volumetrice contrasteazsa puternic cu formele rigide paralelipipedice ale arhitecturii de cutii caracteristica oraselor americane ale vremii.

Frank Lloyd Wright considera linia orizontului drept linia de baza,linie ce exprima liniste si echilibru.Locuintele sale tindeau spre aceasta orizontalitate.Desfintase soclul asezand casele direct pe o platforma pavata construita la nivelul solului,astfel structura cladirii se lega cu pamantul din care parea ca rasare in mod natural.Acoperisul era unu foarte jos,cu pante mici si cu o strasina mult iesita in afara zidurilor cladirii.Inlocuise vechile ferestre ce aratau ca niste gauri in zid cu un sir continuu de ferestre de tip european ce se deschideau spre exterior optinand suprafete mari de lumina,dand in acelasi timp senzatia de libertate neingradita prin ziduri, de deschiderea catre natura si lumina exteriaora.

Aceste elemente noi au transformat locuinta dintr-o cutie rigida lipsita de viata intr-un „organism viu, aerodinamic” in care frontierele dintre interior si exterior au fost sterse prin jocul de planuri terase si galerii iar contrastul de materiale si volume crea forme plastice expresive.Un element nou este modul in care au fost folostie materialele naturale.

Wright a lasat sa patrunda in locuinta materialul brut din natura inconjuratoare; constructii din piatra sau chiar blocuri de stanca naturala incastrata in peretii,grinzi de lemn, ziduri de caramida rustica, panouri din scanduri, pardoseli grosolan de granit etc.

Gasise un mod subtil de a introduce mediul ambiant in interiorul locuintei.Aceasta devenea mai expresiva prin contrastul dintre liniile orizontale ale corniselor si cele verticale ale vetrelor de piatra ce strabateau acoperisul, dintre porticurile usoare sau teresale distribuite liber in spatiu si masivitatea zidurilor. Wright considera ca mobilierul, decoratiunile interiaore,plantatiile si amenajarile din jurul cladirii sa fie proiectate ca parte integranta a arhitecturii. Acestea au fost principiile dupa care au fost proiectate in primul deceniu al secolului XIX,locuinte precum Willitts House (Highland Park,Illinois,1902),Heurtley House (Oak Park,1902),Martin House (Buffalo,1904),Counley House (Riverside,Illinois,1908),Robie House (Chicago,1909).In 1910,realizeaza la Spring Green,locul adolescentei sale, prima casa Taliesin,amplasata pe coasta unei coline,o casa cu o istorie bogata,fiind distrusa de un incendiu si apoi reconstruita.

Casa Taliesin

(Pfeiffer, Bruce Brooks,Frank Lloyd Wright, Editura Taschen, 2007,p. 130)

Casa Taliesin,plan

(Pfeiffer, Bruce Brooks,Frank Lloyd Wright, Editura Taschen, 2007,p. 131)

Aceasta casa fost executata din piatra extrasa din vecinatate si barne patinate pentru a nu se deosebi de culoarea arborilor din natura inconjuratoare.Planul era unul liber,iar cu ajutorul celor patru curti interioare avea continuitate si o stransa legatura cu cadrul natural.

Wright nu urmareste sa realizezea o arhitectura care sa exprime forta civilizatiei industriale,ci o arhitectura menita sa lege viitorul de un trecut idilic si sa reconcilieze „omul societatii masiniste” cu „mama natura”.

CAPITOLUL I

Fenomenul Frank Lloyd Wright si principii de proiectare

Frank Lloyd Wright este considerat unul dintre cei mai proeminenți și influenți ai secolului XX.Cu o viata ce se intinde pe aproape un secol,este si unul dintre cei mai longevivi,timp in care a realizat aproximativ 1000 de proiecte,concretizandu-se jumatate din ele.Putini arhitecti se pot mandri cu creativitatea si dezvoltarile carierei sale.

A promovat folosirea materialelor naturale,extinderea zonelor functionale,crearea planului deschis,diferite de ceea ce se proiecta in acea vreme.A pus pe primul loc nevoile omului, iar abia pe locul al doilea stilul arhitectural.

Ideile arhitecturii organice,care i-au fost implementate de prietenul si „iubitul sau mentor”Louis Sullivan,le-a dezvoltat si le-a practicat de-a lungul vietii.

Frank Lloyd Wright a avut la baza proiectelor sale urmatoarele principii:

I.Simplitatea;tot ceea ce nu este necesar trebuie eliminat,inclusiv peretii de compartimentare;o casa ar trebuie sa aibe un numar minimal de incaperi.

II.Stiluri multiple;stiluri de case diferite dupa cate feluri de oameni exista.Ar trebui sa fie mai putin interes pentru stilurile caracteristice vremii,cele la moda,ci pentru nevoile umane ale fiecarui individ.

III.Relatia armonioasa intre cladire si mediul inconjurator; integrarea si empatizarea cu situl-locatia si arhitectura trebuie sa fie in armonie.Cladirile trebuie sa rasara din peisaj,materialele in ton cu imprejurimile,cat mai naturale si asemanatoare ca textura si nuanta cu cadrul natural.

IV.Alegerea nuantelor in ton cu peisajul;tonurile calde ale elementelor fundamentale,pamantul,vegetatia.

V.Utilizarea materialelor de constructie naturale;neprelucrarea excesiva a acestora

VI.Calitatea spirituala a cladirii

„Casele trebuie sa provoace buna stare beneficiarului „

Cariera lui Frank Lloyd Wright pot fi impartite in urmatoarele perioade:

I.Perioada timpurie-lucrarile din aceasta categorie erau derivate ale creatiilor vremii,sub indrumarea arhitectilor de atunci precum Louis Sullivan.

II.Perioada Caselor de Prerie-la începutul secolului XX intre anii 1901-1910, Wright a început să proiecteze case în opoziție cu cele care aparțineau stilului victorian, cu camere limitate ca spațiu. Construcțiile erau extinse și joase, cu acoperișuri înguste și înclinate și terase largi. Forma acestora varia, de la case în formă de pătrat, la cele în forma literelor L, T și Y.

Au fost numite case de prerie deoarece erau proiectate pentru a se integra cât mai bine în peisajul de prerie din jurul orașului Chicago.

Acestea constau in locuinte individuale,caracterizate de orizontalitate si principiile arhitecturii organice,prin folosirea materialelor naturale si preocuparea pentru armonia dintre constructie si mediul inconjurator.

Stilul caracteristic al ”caselor de prerie” a fost aplicat prima data in cazul Ladies House Journal 1900-1901.Elementele emblematice erau planurile libere,formele orizontale care sa se contopeasca cu linia orizontului,acoperisuri joase.Toata aceasta orizontalitate fiind combatuta de verticalitatea semineului. Wright insa oscila intre masivitatea cladirii ca in cazul casei Heurley 1902,sau profilul firav al casei Hickox cu influente japoneze. Expresia reprezentativa a acestui stil a fost decisa in cazul constructiilor ce au urmat,Mta in cazul Ladies House Journal 1900-1901.Elementele emblematice erau planurile libere,formele orizontale care sa se contopeasca cu linia orizontului,acoperisuri joase.Toata aceasta orizontalitate fiind combatuta de verticalitatea semineului. Wright insa oscila intre masivitatea cladirii ca in cazul casei Heurley 1902,sau profilul firav al casei Hickox cu influente japoneze. Expresia reprezentativa a acestui stil a fost decisa in cazul constructiilor ce au urmat,Martin,Buffalo si cladirea de birouri Larkin 1904.In perioada urmatoare a urmat vizita in Japonia, in 1905.Cu noile cunostinte capatate in urma studiului aici,Wright realizeaza prima sa cladire din beton, Templul Unitarismului,Oak Park,Illinois 1906.

Templul Unitarismului,Oak Park,Illinois 1906 plan parter,plan etaj 1,perspectiva

(Pfeiffer, Bruce Brooks,Frank Lloyd Wright, Editura Taschen, 2007,p. 64)

In 1905stilul de Prerie fost stabilit,insa Wright inca era indecis intre fomele asimetrice ca in cazul casei Coonley 1903,sau forma compacta pe axe reflectata in maiestroasa casa Robie 1908-1909.

III. Perioada ”Usonia” 1928,care a cuprins spontan Statele Unite ale Americii.Primenel lucrari au fost Masterplanurile unor cartiere de blocuri restranse,ulterior luand forma unor mici orase.

Perioada Caselor Usoniene-1935-1955,erau locuinte mai ieftine decat cele de prerie,puteau fi construite de beneficiar,exista si varianta caselor prefabricate.

Din motive financiare si materialele de constructie traditionale ,limitate ,Wright a fost nevoit sa abandoneze proiectul caselor din prerie,si s-a axat pe conceperea unor case din beton cu suprafete vitrate de dimensiuni mari.Sticla oferea vizibilitatea,prin stratul subtire cristalizat iar spatiul interiorul avea continuitate in exterior,si invers.

Usonia este termenul pe care Frank Lloyd Wright l-a folosit pentru a defini viziunea pe care acesta o avea pentru peisajul Statelor Unite ale Americii. Astfel, el nu mai vorbea despre un peisaj american, ci despre unul usonian, adjectivul fiind preferat deoarece considera că descrie cel mai bine caracterul de "lume nouă" al peisajului Statelor Unite ale Americii. 

Casele construite în stil usonian erau destinate familiilor cu venituri mici. Perioada în care Wright a început să implementeze această idee a concis cu perioada de criză financiară cu care Statele Unite se confruntau, în anul 1936. Astfel, casele usoniene erau case mici, cu un singur nivel, proiectate în forma literei L și construite din materiale locale

Casele Usoniene erau modeste,avand dimensiuni reduse,insa erau primitoare,economice,comfortabile,cu planuri deschise.

In aceasi perioada creat o alta oprea renumita,Muzeul Guggenheim,New York,1943.

Aceasta perioada de popularitate si bogatie,a culminat cu crearea casei de weekend a lui Keulman,Pensylvania,1936,celebra casa de la Casacada.

De-a lungul carierei a avut numeroase creatii cu diferite functiuni.Cladirile de birouri Larkin Building, Jonhson Wax, Hotelul Imperial Tokyo,Muzeul Guggenheim in New York,Colegiul Florida Southern,sau Centrul Civic Marin County etc,sunt dovada abilitatilor sale de a proiecta atat locuinte individuale cat si la scara mare.

Cladirea de birouri Larkin,perspectiva Hotelul Imperial Tokyo,perspectiva,axonometrie

(Pfeiffer, Bruce Brooks,Frank Lloyd Wright p.56)(en.wikipedia.org/wiki/file:imperia-hotel-wright-house.jpg)

Muzeul Guggenheim in New York perspectiva,plan parter,plan etaj

(Pfeiffer, Bruce Brooks,Frank Lloyd Wright p.153)

Popularitatea sa nu cunoaste bariere,chiar si dupa moartea sa,in 1974 s-au construit casa familiei Hilary si Joe Feldman,si Monona Terrace in Madison,Wisconsin.Insa fascinatia pentru munca sa este dovedita de miile de vizitatori la Taliesin.

CAPITOLUL II

Arhitectura organica reflectata in operele lui Frank Lloyd Wright

„Primul sentiment nascut aici a fost setea de realitate si sinceritate,dorinta de simplitate.Aceasta notiune de simplitate atat de organica pentru ca fusesem nascut si crescut in spiritul ei reprezenta o insusire noua capabila sa intareasca procesul de gandire.Simplitatea organica putea fi observata pretutindeni, dand nastere unui caracter specific, in acea oridine severa dar armonioasa pe care am invatat sa o numesc natura.”

Arhitectura organică reprezinta un raport armonios între parte și întreg, între om și natură, similar unui organism viu.

In arhitectura organica,linia dreapta continua se intrerupe si devine punctata acolo unde inceteaza pura necessitate si,astfel,face posibila patrunderea in interior a unui ritm anume pentru a conferi sugestiti propriile valori.

Planul orizontal agatat pe toata suprafata de teren,vine sa intregeasca,in arhitectura organic ,simtire unor forme care nu inchid interiorul intr-o cutie,ci exprima spatial cu imaginative. Natura este cea care furnizeaza materialul pentru motivele arhitecturale din care s-au dezvoltat formele in imaginea cunoscuta de noi astazi.Natura ascunde in spatele formelor ei immediate,o adevarata scoala din care se poate cultiva adevaratul simt al proportiilor. Cuvantul organic se refera la entitate .Poate fi inlocuit cu notiunea de integral sau intrisec.’Forma este rezultatul functiei.

“Formele organice isi creaza propriile stucturi fara sa tina cont de nici un factor,asa cum o planta creste dintr-o samanta”.Aceasta este metafora prin care Frank Lloyd Wright descrie arhitectura organica.

Formele organice nu imita natura,dar arhitectul organic imita procesul natural de crestere si eroziune ce creaza forma organica.Daca o cladire a fost proiectata din interior spre exterior,aceea este organica.Branch, "A Breed Apart

Frank Lloyd Wright este cel mai renumit practicant al arhitecturii organice.El si-a creat un stil caracteristic prin creatiile sale in care intalnim planuri libere,volume fragmentate,spatii dinamice,material natural, structuri integrate.

Frank Lloyd Wright a preluat notiunea de „arhitectura organica” de la mentorul sau Louis Sullivan,si a practicat-o prima data in anul 1908. Pentru Wright fiecare cladire noua insemna o oportunitate prin care se putea apropia de modelul ideal . Arhitectii organici au tendinta sa-si individualizeze munca,Sullivan,Wright,Haring si Alto nu au in comun infatisarea constructiilor lor.

Educatie lui Wright ca architect a fost una informala .Experienta din natura la ferma unchiului sau,uceinicia la Silsbee si mai apoi la Sullivan l-au educat pentru aceasta meserie.

Contributie cea mai importanta a avut-o fara indoiala,Louis Sullivan,caruia ii datoreaza teoria organica pe care ulterior a pus-o in practica.Wright a fost puternic influentat de Miscarea Americana Trancendenta,care sustinea ca omul are nevoie sa armonizeze cu natura.

El a intentionat sa indeplineasca acest lucru prin arhitectura „smulsa” din cadrul natura al sitului.Aceasta expresie de a armoniza cu natura,este regasita si in teoria neoclasica,insa acolo nu se incearca o integrare a constructiei in cadrul natural,intre cele doua facandu-se o diferentiere evidenta.

Wright credea ca arhitectura face parte fizic din sit.Acest lucru incluzand proportiile,ritmul,materialele obtinute local,formal si compozitia spatial.De exemplu Taliesin est,Taliesin Vest si Casa de la Cascada.

In cazul arhitecturii neoclasice,in crearea conceptului nu se exclude total situl,insa relatiile sunt diferite.Armonia se obtine in acest caz,tinand cont de sectiunea de aur,de perspective,de vanturi;in general se incadreaza din punct de vedere estetic,insa nu depinde de site.

Prin crearea casei de la Cascada ,Wright considera ca a gasit formula ideala care iti permite sa traiesti in natura.O casa proiectata si ancorata in stanca naturala a muntelui,si plasata pe o platforma care pare sa pluteasca deasupra unei casacade.

Fara a mai fi conditionat de linia orizontului ca in cazul Preriei,terasele acestei case erau o aglomerare de plansee suspendate la diferite inaltimi deasupra vegetatiei dense din padure.

In arhitectura organica,arhitectul nu se implica doar in crearea structurii cladirii,ci si in amenajarea interiorului acesteia.Pentru a mentine un echilibru Wright considera ca este imposibil sa gandeasca constructia separata de mobilier si de cadrul in care este amplasata.In cele mai multe cazuri a proiectat si mobilierul pentru casele sale,ca acestea sa aibe continuitate atat din exterior spre interior ,cat si din interior spre exterior.

Wright si Sullivan,prin folosirea formelor organice incerca sa educe oamenii sa traiasca intr-un mod natural.

Pentru Haring nu era nimic mai important decat cerintele fizice ale cladirii.

Arhitectura organica a fost practicata in Europa la sfarsitul anilor 1920,si nu a reprezentat o parte majora a Miscarii Moderniste.Acest concept a fost strans legat de Functionalism si a fost influentat in special de Moholy Nagy si Hugo Hring.

CAPITOLUL III

Locuirea si principiile de ambianta

Locuirea sta la baza principalului program de arhitectura,conditia fundamentala al existentei populatiei.Consta in interrelationarea mediului creat de om si cel natural.Acest factor de armonie si stabilitatea sociala sunt elementele esentiale ale dezvoltarii asezarilor omenesti.

Cele doua categorii de locuire sunt:

-Locuirea privilegiata,locuirea de masa si locuirea sociala.

-Locuirea individuala si locuirea colectiva

Locuinta de masa poate fi colectiva dar si individuala.Miscarea moderna a inventat politicile de locuire in orasele mari,astfel au produs revolutia care a adus locuirea colectiva in prim planul locuirii de masa.

Forma preferata a familiilor este locuinta individuala,cea care beneficiaza de accese separate in cladirea si spre celelalte nivele in interiorul locuintei.

Locuirea ideala este cea izolata pe lot.Locuintele unifamiliale sunt de regula proiecte unice comanadate de beneficiar,cu planuri libere articulate cu amenajarea peisagera a intregii proprietati.

In Europa familiile cu potential financiar prefera constructiile existente cu character istoric,ambiental pe care le adapteaza la interior.

In America in schimb sunt solicitate casele nou construite,dupa preferintele beneficiarului.

Aceasta forma de locuire,cea pe un amplasament generos,eventual in mijlocul naturii ,departe de freamatul oraselor,era si preferata lui Frank Lloyd Wright,deorece ii permitea si il “provoca” sa dea nastere unor creatii fara a fi ingradit si conditionat de imprejurari.

De la deschiderea propriului sau birou de arhitectura in 1893,pana la s-a decis asupra princiipilor de proiectare pe care urma sa le aplice in cazul caselor de prerie,au trecut 10 ani dificili si plini de incercari.Prima satisfactie a avut-o de pe urma case Charnley.

Prin multa munca si multe incercari s-a apropia sistematic de desingul final pe care avea sa-l foloseaca in perioada de success a” Caselor de prerie”.

Desi Wright este adesea numit “inventatorul” formelor noi,fondatorul ideilor innovative ale arhitecturii secolului XX,el nu a fost creatorul original al acestor formelor arhitecturale aflate la baza,insa a prelucrat munca altor arhitecti de renume ai vremii.

I.Cariera timpurie

In timp ce inca lucra la biroul de arhitectura Adler si Sullivan el a pus bazele propriei case Oak Park in 1889.A urmat apoi proiectul pentru casa lui Henry Cooper in jurul anilor 1890.

1.Blossom

In cazul casei George Blossom,Chicago Illinois,1892 Wright a folosit clasicul design domestic,cu elevatii sobre,stranse,retinute,folosind ca finisaj lambriu de lemn.Atat in acest caz cat si cel al casei Charnley unde a folosit caramida, finisajele dau textura si orizontalitate.

Casa George Blossom,Chicago Illinois,1892,perspective,plan parter

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.29)

O alta asemanare intre cele doua constructii este faptul ca sunt dispuse pe doua etaje,si au suprafete mari vitrate.

Resedinta Blossom este remarcabila prin faptul ca are la baza o grila formata din 9 patrate,ce constituie un plan cruciform.

Functiunile se rotesc in jurul scarilor si al semineului plasand dinigul intr-un “punct de referinta”.Bucatarie si livingul sunt dispuse simetric fata de un ax central al casei.

Interiorul acestei case este rar discutat,insa se observa clar ca Wright incepuse sa si defineasca stilul innovator inca de la primele creatii.

Dupa accesul facut in holul patrat,resedinta Blossom are axul centrat intre biblioateca patrata si zona de receptie care face legatura cu livingul printr-o deschidere arcuita.

Desi exterioarele primelor case din cariera sa,sunt stricte,cubice ca volumetrie,interioarele sunt mult mai deschise,cu zone functionale care se intrepatrund.Aceasta trasatura avea sa caracterizeze stilul sau matur de a proiecta.

2.Casa Frank Lloyd Wright Oak Park,Illinois 1889

O alta constructie binecunoscuta a vremii,a fost chiar prima resedinta a lui Wright,in anul 1889,cand inca lucra pentru Adler si Sullivan.Este considerata prima casa complet proiectata de el insusi.

Casa Frank Lloyd Wright Oak Park,Illinois 1889,perspectiva

Volumul casei este simplu insa memorabil. Conceptul este creat deasemenea in jurul unui semineu,necentrat de aceasta data,pentru a permite livingului sa fie mai spatios.Din central geometric al casei I se permite lui Wright sa aibe perspective favorabile pe diagonal spre living si dining.

In living aceasta diagonala ce uneste semineul cu zona vitrata se intersecteaza cu diagonal de leaga diningul cu nodul de circulatie verticala.Acest concept va fi reluat inclusive in Casa de la Cascada.

Casa Frank Lloyd Wright Oak Park,Illinois 1889,fatada si plan parter

(Pfeiffer, Bruce Brooks,Frank Lloyd Wright, Editura Taschen, 2007,pag. 1)

Resedinta Wright are la baza un plan mic sub forma a patru patrate ce reprezinta cele patru zone esentiale intr-o locuinta:circulatia vertical,livingul,diningul si bucataria.

Elementele din spatial interior al acestei case sunt realizate intr-o maniera remarcabila similara celor din traditional arhitectura domestica Japoneza,desi prima calatorie a lui Wrught avea sa fie peste 16 ani.

In timpul in care isi proiecta propria casa,este evident ca Wright se familiarizase cu aceasta cultura din diferite publicatii.El a foloseasit peretii cortina,liberi fara sa atinga tavanul. 34

3.Resedinta Warren Mac Arthur,Chicago 1892

Este similara resedintei familiei Wright.In plan insa,de aceasta data, semineul este pozitionat intre holul de la intrare si zona de luat masa,unit prin pasaje de fiecare latura,la fel cum avea sa proiecteze 16 ani mai tarziu in casa Robie.Casa Robert Parker si Thomas Gale,ambele din 1892,au zona centrala impartita de un perete ce desparte bucatarie de zona de serviciu.Cele trei zone de baza,salonul ,biblioteca si diningul sunt aliniate una langa alta.

Fata de salonul octagonal sunt dispuse simetric celelalte doua incaperi.Acest plan binedefinit,avea sa fie dezvoltat si sa stea la baza caselor de prerie.

II.Casele de Prerie

“Case de Prerie” este numele pe care Frank Lloyd Wright l-a dat proiectului sau de case porzitionate in suburbiile Americii,caracterizate de o armonie intre mediul inconjurator deschis,liber si spatiul formal construit.

De-a lungul acestui proiect sunt dezvoltate conceptele intalnite anterior,cu planuri libere,cruciforme,biblioteca si zona de luat masa dispuse simetric fata de un ax,totul desfasurat in jurul unui semineu.

Datorita formei cruciforme,atat lumina cat si perspectivele catre celelalte incaperi sunt favorabile.

1.Resedinta Susan Lawrence Dana House Springfield,Illinois

Resedinta Susan Lawrence Dana House Springfield,Illinois, este adesea exclusa din categoria caselor proiectate de Wright,deaorece nu este in totalitate o casa noua,acesteia i s-au adus imbunatatiri si extinderi.Se distinge cu greu planul original al casei,deorarece noua constructive “imbraca” tot ce era vechi.Deasemenea casa a beneficiat de un semineu central,fapt prin care Wright demonstreaza ca teoria lui se aplica si in cazul caselor mai complicate.

Resedinta Susan Lawrence Dana House Springfield,Illinois,perpectiva

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.48)

Planurile acestei case nu au coridoare astfel incat toate camere,inclusive dormitorul matrimonial avea mai mult de o usa de acces.Toate camera comunica intre ele,pentru a fi o armonie intre membrii familiei.Idealul lui Wright este familia asezata la o masa rotunda langa foc.

Accesul in casa se face printr-o usa arcuita,intr-un hol ce se inalta pe doua nivele,cu un semineu arcuit care sa preia forma usii de la intrare.

Resedinta Susan Lawrence Dana House Springfield,Illinois,planuri

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.48)

Exteriorul casei imbracat in caramida,imitatie de piatra,suprafete mari vitrate.

Constructia masiva a fost efficient controlata de Wright,folosind volume lungi si subtiri care sa intersecteze unghiurile dreptre,rezultand astfel o compozitie dinamica.

Casa Ward Willits, Highland Park, Illinois 1901

Este considerata prima casa care apartine cu adevarat stilului de prerie.Acesta este apogeul dezvoltarii sistemului structural,folosind de ramele de lemn.

Sub forma unui perete masiv in colurile salonului,Wright foloseste aceste rame in mod repetitive tinand cont de un anumit ritm.

Planul casei este o revelatie a conceptului”o casa mica,cu multe incaperi in interior”,deasemenea cruciform cu holul de acces,livingul,diningul si bucataria rotindu-se in jurul semineului.

Casa Ward Willits, Highland Park, Illinois 1901,perspectiva

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.52)

Holul si diningul se afla intr-un volum subtire care intersecteaza cel de-al doilea volum cu care formeaza “crucea”.Planseul parterului ce acopera intrarea si zona de luat masa se extinde de-a lungul axului acestor camera,paralel cu strada.

Casa Ward Willits, Highland Park, Illinois 1901,planuri

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.52)

Wright a creat sisteme structurale si constructive compuse,pe care le-a articulat cadrului spatial al amplasamentului.

2.Casa William Fricke,1901

In casa William Fricke,1901 si in W.E.Marin ,1902,ambele in Oak Park,continua sa dezvolte abilitatea plastica si compozitionala a ipsososului si a lemnului,reusind sa delimiteze spatii interiore din ce in ce mai complexe.

Casa William Fricke,1901 perspectiva

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.56)

Folosindu-se de volume simetrice,respectiv, asimetrice,ambele planuri sunt dinamice ca volumetrie.In casa Fircke semineul este situat in capatul livingului,circulandu-se liber prin pasaje deschise catre celelalte parti ale casei, solutie deja specifica lui Wright in cadrul acestui proiect,”Casele de Prerie”.

Casa William Fricke,1901 plan parter

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.56)

Ambele case,Fricke si Martin erau situate la marginea sitului pentru a permite gradinilor sa ocupe centrul parcelelor.Acest lucru realizeaza o interdependenta remarcabila intre casa si peisaj,completandu-se reciproc.

Intentia lui Wright de a suprapune locuinta si peisajul este mai bine evidentiata in proiectul nerealizat pentru Edward Schroeder,1911,unde planul in forma de “L” imbratiseaza gradina intr-o maniera extraordinara.

Casa Edward Schroeder,1911,perspectiva,plan de situatie

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.57)

Casa Edward Schroeder,1911,perspectiva,plan parter

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.57)

Punerea accentului asupra gradinii si nu atat de mult asupra casei,caracterizeaza “Casele Usoniene” ce urmau sa fie realizate intre anii 1937-1959.

3.Casa Darwin Martin,New York 1904

Aceasta casa a fost construita pe cand Wright avea numai 37 de ani,si este considerata una dintre cele mai mari realizari ale sale.A reusit performanta de a pozitiona o constructie monumental,tipic americana din punct de vedere architectural,in peisajul suburbiilor.

Casa Darwin Martin,New York 1904,perspectiva

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.58)

Wright a distribuit intr-o casa enorma si conservatoare,functiunile de baza,garaje,spatii verzi si pergole intr-un plan cruciform,dintr-o insiruire de pavilioane,variind dimensiuni si incrucisari de axe,toate pentru a reproduce un tipar rupt din peisaj.

Modul in care casa se deschide catre peisaj pe toate laturile prin terase,pergole.trasee pavate,balcoane si ferestre,face ca planul sa para mai mult deschis decat inchis.

Casa Darwin Martin,New York 1904,plan parter

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.58)

Din punct de vedere volumetric casa este compusa dintr-un volum vertical inalt care se intrepatrunde cu unul orizontal si jos,peste care se suprapun la diferite inaltimi,acoperisuri cu pante mici.

Ca in toate creatiile lui Wright,si resedinta Martin este dominata de orizontala acoperisului paralela cu linia orizontului,si de verticalitatea subtila a ferestrelor inalte. 56

Camerele principale dau forma crucii, zona livingului ,diningului si bibliotecii intrepatrunde al doilea volum care se desfasoara in jurul semineului,prin living cu iesire pe terasa acoperita.

Ca un intreg,planul este unul foarte complex,puternic articulat in zona intersectiei dintre cele doua spatii simetrice.Este o realizare pura,precisa si echilibrata rar intalnita in arhitectura.

Spre deosebire de casa Barton realizata cu un an in urma,in casa Darwin Wright renunta la traditionalul perete plin din podea in tavan pentru umplerea spatiului,in favoarea elementelor independente precum stalpii,grinzile,peretii josi,mobilier.

Pilonii ce articuleaza exteriorul si interiorul,sunt elemente ambigue,structural si spatiale,nu sunt doar izolate,ci au rolul de delimita spatiul.60

“Casele de Prerie” ale lui Frank Lloyd Wright sunt dovada faptului ca a intentionat sa creeze pentru numeroase familii,spatii intime situate in zone de suburbie,ancorate in cadrul natural al peisajului.In acest fel oamenii nu erau nevoiti sa renunte la intimidate pentru a obtine senzatia apartenentei la o familie numeroasa.

In 1900 Wright a creat un loc care se dovedeste a fi cel mai potrivit pentru o familie americana in noul secol.

4.Casa Frederick C.Robie,1906-1909

Casa Robie numita si „Casa Secolului” este un reper national.Este cel mai reprezentativ exemplu al conceptului Prairie House.A fost realizata la cerintele explicite ale benificiarului.Acesta a precizat faptul ca nu-si doreste spatii inchise,incorsetate,si ca elementele de decor interior sa lipseasca cu desavarsire.Si-a dorit o casa care sa fie practica precum o masinarie.

Casa Frederick C.Robie,1906-1909,perspectiva

(http://en.wikipedia.org/wiki/Robie_House)

Amplasamentul locuintei justifica multe dintre alegerile facute de Wright in ceea ce priveste proiectarea acestei case.Parter este specific case de prerie,fiind alcatuit din functiuni suplimentare:sala de jocuri,biliard,camera tehnica,spalatorie si depozitare.

Accesul in casa se face la acest nivel,in laterala sitului unde se afla circuculatia verticala care conduce spre zona principala:un spatiu deschis cu semineul caracteristic in centru,cu scopul de a delimita livingul de dining.

La cel de-al treilea nivel este intreaga zona de noaptea.In volumetrie se observa cum dormitoarele par sa rasara din dominanta orizontala.

Intregul mobilier a fost desenat de Wright,proiectat pe colturi astfel incat centrul incaperilor sa ramana cat mai liber.

Casa Frederick C.Robie,1906-1909,perspectiva,plan parter

(http://en.wikipedia.org/wiki/Robie_House)

Amplasamentul locuintei justifica multe dintre alegerile facute de Wright in ceea ce priveste proiectarea acestei case.Parter este specific case de prerie,fiind alcatuit din functiuni suplimentare:sala de jocuri,biliard,camera tehnica,spalatorie si depozitare.

Accesul in casa se face la acest nivel,in laterala sitului unde se afla circuculatia verticala care conduce spre zona principala:un spatiu deschis cu semineul caracteristic in centru,cu scopul de a delimita livingul de dining.

La cel de-al treilea nivel este intreaga zona de noaptea.In volumetrie se observa cum dormitoarele par sa rasara din dominanta orizontala.

Intregul mobilier a fost desenat de Wright,proiectat pe colturi astfel incat centrul incaperilor sa ramana cat mai liber.

Resedinta Robie pare o extensie a cadrului natural,cu un parter intins si bine asezat la sol,etajele fiind iesite in consola proiectate pe un ax,ce creeaza un efect de plutire pentru a accentua linia orizontului.

III.Perioada” Usoniana”

Frank Lloyd Wright a fost de-a lungul vietii in continua cautare a unui prototip pentru locuirea urbana si suburbana.Inca din anii 1896 pana in apropierea mortii sala in 1959,Wright a creat peste 30 de concepte diferite ,50 de cartiere complete,masterplanuri care implica prototipul a zeci de case.Aceastea,pe langa sutele de locuinte unifamiliale proiectate pentru diversi beneficiari.

I.Locuinte colective

1.Belknap 1894-1901

Intre anii 1894-1901 a realizat locuinte colective.In 1894,in Belknap face doua blocuri de apartamente in forma de “L” ce formeaza o curte interioarea pe unde au si accesele.

Locuinte colective Belknap 1894-1901 perspectiva

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.231)

Locuinte colective Belknap 1894-190,planuri

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.232)

2.Francis,Chicago 1895

Blocul de apartamente Francis,Chicago 1895,indica intereseul lui Wright catre acest program de arhitectura.Cel mai reusit complex urban,insa il reprezinta Lexinngton Terrace pentru Edward Waller,1901,care ramane nerealizat.

Locuinte colective Francis,Chicago 1895 perspectiva

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.233)

3.Charles Roberts 1897-1903

In 1897-1903 Wright a propus primul sa schema a unor locuinte suburbane,un set de cinci case.Se observa inca de atunci faptul ca tindea spre material natural,modificari ale pantelor acoperisurilor,suprafete vitrate mai generoase comparative cu cladirile existent in vecinatati.

Set 5 locuinte individuale Charles Roberts 1897-1903,plan

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.237)

Complex Como Orchard Summer,1908

In 1908,Wrigh a promovat in aceste “orase in miniatura”,care constau in programul de locuit si un spatiu public asociat acestuia.In proiectul Como Orchard Summer Colony,a structurat in grupuri de cate doua sau patru locuinte,beneficiind toate de anumite servicii commune,de un spatiu urban in central acestei mici comunitati.

Complex Como Orchard Summer,1908,perspective aeriana

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.238)

Complex Bitter Root,Darby,Montana 1909

Pentru acest complex,Wright vine cu propuneri mai degajate in ceea ce priveste dotarile publice,si mai variate.Acest oras urma sa aibe gara,scoala biserica,hotel,biblioteca,toate dispuse de-a lungul a doua axe,ce formeaza un plan cruciform.

Complex Bitter Root,Darby,Montana 1909,schita plan de situatie

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.239)

A urmat o perioada de case proiectate pe situri existente,ce nu puteau fi concepute independent de constextul amplasamentului.

Sistem de duplexuri pentru Richards Company,Wisconsin,1916 plan,perspective

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.243)

II.Locuinte unifamiliale

Desi avea o cariera indelungata si diversificata Wright stilul sau architectural continua sa se reinventeze si sa se redescopere pornind de la aceleasi principia fundamentale.A confirmat insusi Wright ca a folosit conceptual caselor de prerie ca sursa pentru cele ce aveau sa fie Casele Usoniene.

Planurile caselor Usoniene par sa provina din impaturirea planului casei Martin pe axele de simetrie;astfel incat acestea au la baza cadrane asimetrice derivate din simetria caselor mari din preire.

De aceasta data,Wright a experimentat cu spatii mici si dinamice.

1.Walter Gerts,Illinois,1906.

Aceasta casa este una asimetrica,in forma de ” L”,asezata direct pe pamant,cu un interior dinamic,un spatiu compus dintr-un living si un dining ce se intrepatrund formand geometrii incomplete.Spatiul interior comunica cu exteriorul prin extinderea unor pereti pana in gradina amenajata.

Casa Walter Gerts,1906,Illinois,perspective,plan parter

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.250)

2.Henry Allen,1916

Deasemenea o casa in forma de L,a carei pergola este unita cu gradina casei printr-un perete de caramida,pentru a delimita piscina si curtea interioara.

Aceasta orientare a camerelor spre curte aminteste de conceptul caselor de prerie.

3.Casa Malcolm Willey,Minnesota1932-1933

In cazul acestei locuinte,camerele sunt aliniate de-a lungul unui perete de caramida deschizandu-se spre terasa din sud a casei.

Este considerata prima casa de tip Usonian,pe un singur nivel,cu pereti din material natural, lemn si caramida,acoperis plat cu pante mici,si planul in forma de “L” conturand gradina.

Casa Malcolm Willey,Minnesota1932-1933,perspectiva

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.252)

Casa Malcolm Willey,Minnesota1932-1933,perspectiva,plan de situatie,plan parter

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.252)

4.Casa Herbert Jacobs,Madison,Wisconsin,1936.

In momentul conceperii acestei case,Wright isi conturase clar caracteristicile caselor usoniene.Gradina se afla in central geometric atat al sitului cat si planului case.

Forma in L a planului ancoreaza casa de un colt al sitului,fara a-l inchide complet.Cele doua laturi ale constructiei sunt organizate cu grija ca sa articuleze relatie dintre spatiile private si cele publice.

Casa Herbert Jacobs,Madison,Wisconsin,1936,perspective,plan

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.253)

Accesul principal se face in zona livingului,iar un altul secundar se deschide in zona dormitoarelor.Zidurile de caramida sunt plasate in living si in zona intrarii pentru a delimita si a indica natura spatiilor.

In planul de situatie Wright foloseste hemiciclurile pentru a delimita inca o data perimetrul pe care se intinde zona publica,respectiv cea privata.

In conceperea si amenajarea amplasamentului casei Jacobs,Wright preia declivitatea naturala a terenului,incearca sa pastreze situl in starea initiala,pentru a crea o legatura intre om si functiunea anterioara a acestuia,agricultura.

Casa Herbert Jacobs,Madison,Wisconsin,1936,fatada strada

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.254)

Pozitionand casa spre interior,resedinta Jacobs are la strada o fatada inchisa,ca o bariera intre spatiul exterior si intimitatea interiorului.

5.Rosenbaum,Florence,Alabama,1939

In ulterioarele case Usoniene,planurile in forma de “L” se inchid la strada.Probabil cel mai frumos exemplu este casa Rosenbaum,Florence,Alabama,1939.Fatada de la strada lipsita de ferestre.Peretii din lemn si caramida curg paralel cu strada si in sectiune cele trei proiectii ale acoperisului par tesute deasupra peretilor.

Si in acest caz gradina este una bine definita,insa la o alta cota fata de cea a terenului,lasand impresia astfel ca pluteste deasupra sitului.

In interiorul casei sunt integrate livingul si diningul prin extensia unui perete de beton care le leaga si le conduce coltul interior al casei.

In acest caz articulatia dintre cele doua zone este atat publica cat si private,datorita teraselor in care nu este dat accesul decat din living si dining,ci si din dormitoare,prin extensii ale podelei care le leaga de gradina.

6.Casa Paul si Jean Hanna,Stanford,California,1939

Desi este considerata atipica pentru o casa Usoniana,deoarece este de dimensiuni mari,compexa si scumpa,din punct de vedere conceptual,casa Hanna se incadreaza acestui stil.

Se desfasoara in jurul unui deal de inaltimi reduse care are rolul curtii interioare centrate pe o piscine si pe un mare stejar,similar cazului Taliesin.Planul are la baza tipicul “L”,insa cu unele abateri.

Casa Paul si Jean Hanna,Stanford,California,1939,plan de situatie

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.258)

Aripa principal adaposteste in partea de nord-vest dormitoarele,si pe sud-est camera de jocuri,iar cealalta aripa consta in copertina auto si se uneste in capat cu corpul central,in zona apartamentului de oaspeti.

Intreaga casa este proiectat pe axe la unghiuri ce variaza de la 30 la 60 grade,rezultand in final un parter sub forma unor hexagoane modulate.Intersectia peretilor are un unghi de 120 grade,obtinand deschirei mult mai mari fata de clasicele unghiuri de 90 grade.

Casa Paul si Jean Hanna,Stanford,California,1939,plan de situatie

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.258)

In conceperea acestei case,Wright a dezvoltat o suprapunere de straturi ale acoperisurilor joase sit terase plane.

7.Casa Lloyd Lewins,Liberty ville,Illinois,1939

Intalnit prima data in 1932 la casa Whiley,planul linear este reluat in resedinta familiei Lewis.Aceasta varianta este dezvoltata de regula pe siturile deschise,in acest caz un sit drept paralel cu un rau pe una din laturi.

Casa Lloyd Lewins,Liberty ville,Illinois,1939,perspective

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.262)

Casa este inchisa in partea de nord,si deschisa in partea de sud pentru a se conecta cu raul.In living semineul este plasat intr-un perete solid,cu fata spre zidul brazdat de ferestre ce se deschid spre terasa cu priveliste la apa.

Casa Lloyd Lewins,Liberty ville,Illinois,1939,perspective

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.263)

Volumul este imbracat suprafete inchise de caramida si lambriu de lemn,materiale specifice si des intalnite atat la casele de prerie cat si in la cele usoniene.

8.Casa Bernard Schwartz,Doua rauri,Wisconsin,1939

Wright a pornit de la un volum de forma dreptunghiulara,deschis pe laturile lungi cu piloni,intersectat pe doua nivele cu zona dormitoarelor,bucatariei,masinii,si livingul deschis catre strada din spate.Initial a propus si o piscina care sa inconjoare diningul si terasa,si trasee prin gradina spre nord.

Casa Bernard Schwartz,Doua rauri,Wisconsin,1939

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.266)

Zona intrarii nu este plasata pe axul de simetrie al livingului.Aparent patrat in plan,acesta imbina subtil spatii complexe si nuantate,cu ajutorul unor variatii de inaltime.Planseele de lemn creaza trei straturi suprapuse.

Casa Bernard Schwartz,Doua rauri,Wisconsin,1939,schita,amplasament

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.264)

Plasarea casei pe sit permite deschiderea pe doua laturi a livingului,asadar in casa Schwartz intalnim un pavilion proiectat in peisaj.

Casa Bernard Schwartz,Doua rauri,Wisconsin,1939

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.263)

In perioada caselor Usoniene concepute pentru amplasamente in zona de stepa,Wright a dezvoltat abilitatea de a interpreta peisajul domestic si de a integra in acesta forme dinamice precum casa de la Cascada,insa facandu-le accesibile si pentru clasa sociala de mijloc a Americii.

Aceasta categorie de locuinte unifamiliale sunt cele mai importante realizari ale sale,deoarece a reusit sa dea nastere unor bijuterii arhitecturale pe care sa le valorifice la un prêt accesibil.

”Wright a conceput locuintele de baza ale democratiei Americane,si nu ca un privilegiu al bogatiei.Pentru asta i-a tebuit mult timp,multa cercetare pentru a descoperi modele ideale ale asa numitelor”case Usoniene-locuinta unifamiliala pentru buget redus”.In simplitatea acestor case,omul traieste neincorsetat in propriul spatiu.”

Edgar Kaufmann Casa de la Cascada,Mill Run Pennsylvania 1935

“Taramul este cea mai simpla forma a arhitecturii.Atat timp cat omul a fost sincer cu pamantul,arhitectura lui a fost creativa”..

Casa de la Cascada,Mill Run Pennsylvania 1935

(http://www.fallingwater.org/)

Casa de la Cascada,Mill Run Pennsylvania 1935

(http://www.fallingwater.org/)

Prin aceasta casa Wright a atins apogeul arhitecurii organice in operele sale. Clădirea este asezata deasupra cascadei Bear Run din Munții Alleghery,Pennsylvania.

Aceasta casa i-a fost comandata de parintii unui student la scoala sa, Taliesin.Dupa ce a vizitat situl,noua luni de zile nu a prezentat nici macar o schita beneficiarilor.Dupa o perioada indelungata Wright reuseste sa faca o prezentare complete a celei ce avea sa devina o opera remarcabila.

Casa de la Cascada,Mill Run Pennsylvania 1935

(http://www.fallingwater.org/)

Casa este asezata pe piloni si pe stancile natural ale muntelui.

Planurile casei au la baza planul cruciform, intalnit la casele de prerie,intersectat cu un patrat pentru a sparge simetria.Casa este inchegata de directii diagonale ce unesc locurile interne,intime ale casei cu laturile exterioare care au rolul de a raspunde cadrului natural prin finisajele exterioare de piatra extrasa din cariera aflata in apropiere.

Casa de la Cascada,Mill Run Pennsylvania 1935primele schite

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.211)

Casa de la Cascada,Mill Run Pennsylvania 1935primele schite

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.212)

Casa de la Cascada,Mill Run Pennsylvania 1935primele schite

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.212)

Casa de la Cascada,Mill Run Pennsylvania 1935 plan parter

(http://www.fallingwater.org/)

In crearea acestei case Wright a realizat o puternica diviziune:straturile de piatra naturala sunt repetate cu exactitate,ca grosime si ca model,lasand impresia unei contopiri cu peisajul.

Casa de la Cascada,Mill Run Pennsylvania 1935,interior

(Robert Mccarter, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect p.218)

La nivelul solului,volumul orizontal este asezat in fata setului de pereti verticali ce se inalta in spatele casei in doua directii,vertical si orizontal, paralele cu cascada.Corpul principal al primului nivel este cel orzintal pe care descarca tavanul si acoperisul etajului de mai sus.

Cele doua corpuri se suprapun iar in punctul de intersectie este pozitionat livingul pentru a capta cat mai mult spatiu pe toate directiile.Holul de la primul nivel duce spre dormitorul matrimonial din care se face accesul prin usi mari de sticla,pe o terasa cu mult mai mare decat insasi dormitorul.

Volumul mare al terasei este completat subtil de Wright,folosind lemnul pentru a imbraca intregul perete.Fara indoiala,cu ajutorul finisajelor interioare,Wright a reusit sa aduca “lumea exterioara in interiorul casei si extinda interiorul catre natura”

Pentru volumele orizontale,Wright a folosit piatra calcaroasa,iar pentru cele vertical,betonul.

“Casa de la Cascada” rasare din pamant si se inalta spre lumina.”

CAPITOLUL IV

Metode de comunicare prin arta

Frank Lloyd Wright percepea cladirile ca pe un fundal, ca pe o inramare a existentei umane.”Arhitectura ofera demnitate vietii de zi cu zi”

Fara indoiala a fost cel mai renumit architect al epocii sale.Desi nu mai exista fizic,,este prezent prin operele sale,in care a reusit sa stapaneasca spatiile,sa le dea o nou forma logica,simpla si complexa in acelasi timp.

Frank Lloyd Wright a realizat proiecte atât de orginale și de actuale,incat a reusit ca peste timp și spațiu, operele sale sa reprezinte exemple pentru viitor, deși ele sunt vechi de aproape un veac.

BIBLIOGRAFIE:

CURTIS WILLIAM J.R., Modern Architecture since 1900, Ed. Phaidon Press, Oxford, 1996

FRAMPTON KENNETH, Modern Architecture, a Critical History, Thames and Hudson, Londra, 1985

NICOLAE LASCU,Funcțiune și formă, Editura Meridiane, 1989

MELICSON MARCEL, Arhitectura modernă, Editura științifică și enciclopedica, București,1975

PFEIFFER, Bruce Brooks,Frank Lloyd Wright, Editura Taschen, 2007

ROBERT MCCARTER, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect,Editura Reaktion Books, Londra,2006

IAIN THOMSON,Frank-Lloyd-Wright-A-Visual-Encyclopedia,Thunder Bay Press 1999

ANCA SANDU TOMASEVSCHI,Locuirea Traditionala,Modernista si Contemporana,curs anul 2

JOHN RATTENBURYJ,Frank Lloyd Wright &Taliesin Architects-A living architecture,Pomegranate Communication,Inc. 2000

V.VALOGIANNI,Kaufmann Residence Fallingwater 1935 Frank Lloyd Wright

BIBLIOGRAFIE:

CURTIS WILLIAM J.R., Modern Architecture since 1900, Ed. Phaidon Press, Oxford, 1996

FRAMPTON KENNETH, Modern Architecture, a Critical History, Thames and Hudson, Londra, 1985

NICOLAE LASCU,Funcțiune și formă, Editura Meridiane, 1989

MELICSON MARCEL, Arhitectura modernă, Editura științifică și enciclopedica, București,1975

PFEIFFER, Bruce Brooks,Frank Lloyd Wright, Editura Taschen, 2007

ROBERT MCCARTER, General Architecture Frank Lloyd Wright Architect,Editura Reaktion Books, Londra,2006

IAIN THOMSON,Frank-Lloyd-Wright-A-Visual-Encyclopedia,Thunder Bay Press 1999

ANCA SANDU TOMASEVSCHI,Locuirea Traditionala,Modernista si Contemporana,curs anul 2

JOHN RATTENBURYJ,Frank Lloyd Wright &Taliesin Architects-A living architecture,Pomegranate Communication,Inc. 2000

V.VALOGIANNI,Kaufmann Residence Fallingwater 1935 Frank Lloyd Wright