Arhitectura Moderna In Romania

Apariția mișcării moderne

Mișcarea modernă in Europa a avut loc odata cu aparitia fenomenul major si anume revoluția industrală ce a generat prin dezvoltarea sa descoperiri tehnologice, crestere demográfică astfel găsindu-se soluția printr-un oraș cu bulevarde și construcții multietajate.si migrarea populatiei din mediul rural spre zonele industriale.

Apar noi programe de arhitectură precum locuințe colective , noi instituții , clădiri industriale.

Arhitecți reprezentativi pentru această perioada sunt W.Gopius, Le Corbusier, Mies van der Rohe , Adolph Loos, F.L.Wright , clădirile proiectate de aceștia fiind acum monumente inedite in evoluția lumii.

Odată cu inființarea Școlii Bauhaus de la Weimar de catre Walter Gropius ( care peste câțiva ani își mută sediul la Dessau iar in final la Berlin urmând sa fie închisă in anul 1933) acest fenomen a deschis calea pentru Jugentil prin resuscitarea vechilor tehnici meșteșugărești. Walter Gropius considera că arhitectura industrială in acel moment era cea mai importantă. A participat la Expozitia Werkbund cu uzinele Fagus , având fațada integrală din oțel și sticlă ce devin iconul arhitecturii industriale.

Evolutia arhitecturii in România interbelică

Mișcarea modernă în România s-a dezvoltat la sfarsitul sec . XIX " cu mari decalaje și defazaje față de spațiul occidental..Meritul l-au avut arhitecții români care au permis prin operele lor o intrare pe poarta principală a arhitecturii moderne românești spre arhitectura modernă internaținală”*.

Arhitectura modernă nu se potrivea cu condițiile din România din nici un punct de vedere social , estetic sau tehnic.

Perioada interbelică v-a fi marcată de victoria curentului modern in arhitectură. Adepții modernismului vor crea o arhitectură românească modernă de o adevărată valoare.

Apariția noii arhitecturi si a artelor precum cubismul, constructivismul,futurismul au dus la crearea unei noi conștiințe artistice. Noile nevoi ale vieții moderne de confort nu erau satisfăcute de vechea arhitectură.

Istoria arhitecturii moderne a inceput cu arhitectul Marcel Iancu , unde clădirile lui păreau rupte din peisaj, iar formele cubiste erau o noutate construind locuințe individuale cât și colective.

Marcel Iancu înființează revista de avangardă Contimporanul , în care publicațiile realizate de către arhitecți români ca Marcel Iancu , Horia Creangă,Duiliu Marcu .Haralamb Georgescu au fost promovate alături de publicații precum ale lui Le Corbusier, etc .

„Arhitectura modernă a reușit prin caracterul său internațional să creeze un prototip de produs la scară mondială ce va ignora cu bună știință arhitectura tradițională.„**

La sfârșitul sec XIX in România este prezentă arhitectura eclectică astfel fațadele eclectice continuând cu elemente de stil gotic , baroc , mauro-mediteranean și neoclasicism .Acest amalgam de stiluri au avut loc in primul rand pe Calea Victoriei , Bvd. Elisabeta si Bvd.Carol „fiind stilul epocilor fara stil„ cum afirma si autorul Ion Trăianescu in cartea lui Marian Moiceanu.

Marcel Iancu s-a bucurat de îndrumarea teoretică a lui Le Corbusier , participând la numeroase expozitii de proiecte precum cea de la Stuttgard , având să continue cu expoziția dedicată noii arhitecturi din Bulgaria la Brno in anul 1929.

Arhitectura decorativă este inlocuită cu una anti-decorativă punându-se accent pe volum , material si spatiu .Se utilizează materiale noi precum betonul, oțelul sau sticla .

Se dezvoltă si la nivel urbanistic sub forma unei veritabile teorii urbane reprezentat de către Cincinat Sfințescu.

Un alt nume reprezentativ in arhitectura românească este G.M.Cantacuzino.Cea mai mare contribuție a avut-o prin concepția sa de reconstructie a țării după al diolea război mondial.G.M.Cantacuzino a construit mult in perioada interbelică alaturi de alți arhitecti români de renume precum Petre Antonescu , Horia Creangă,Duiliu Marcu, Haralambie Georgescu, Octav Doicescu. Proiecte sale fiind Banca Chrissovelini , Sanatoriul de la Eforie, Hala I.A.R-Brașov, Biserica din Țețcari, ansamblul administrativ de la Iași, realizarea unor numeroase lucrari de restaurare si participarea la planul director de sistematizare a Capitalei impreună cu Duiliu Marcu ,R.Bolomey, I.Davidescu. G.M.Cantacuzino a fost preocupat de promovarea arhitecturii românești care să aibă stilul ei , așa cum spune si autorul Marian Moiceanu in cartea sa si citândul pe Cantacuzino„ O arcadă și un stâlp cioplit, un acoperiș țuguiat și o turlă nu ne mai mulțumesc. E vorba depre evocare, de atmosferă sau de vituozitate plastică, e vorba de structura spiritului românesc, de întelegerea ritmului sau și de dezvoltarea lui pe plan social. Noi nu mai punem cuvântul stil înainte.Căutăm in urma experienței funcționale si stabilim metoda de constructie in armonie cu realitatea românească. Căci un stil nu este si nu poate fi o chestiune de program. Un stil este suma unei epoci , parfumul pe care-l lasă o epocă in istorie..” .*

Arhitectura in România – 1919-1945:

In perioada interbelică România era reprezentată prin sculptorul C.Brâncuși in străinătate ce v-a influența drumul sculpturii moderne dar si in arta de a construi. De altfel s-a recurs in defavoarea culturii figurative pentru a face loc sculpturii din exteriorul edificiilor.

In România dupa 1918 isi face apartia stilul neoromanesc , care voia să inlocuiască formele cosmopolete cu valori naționale . La scară mai mare se ivesc slăbiciuni ale acestui stil devenind artificiale precum Primăria București , Școala de Arhitectură ( cea veche).

Sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial aduce modificări importante și în arhitectură ce ne conduce spre un nou drum cel al modernității.

Dupa 1920 se simte influența arhitecturii moderne a cubismul , futurismul, functionalismului , având un impact puternic arhitecții precum Le Corbusier , W.Gropius – fenomenul Bauhaus, Adolf Loos.

Horia Creangă, Marcel Iancu si G.M.Cantacuzino sunt simboluri ale arhitecturii moderne ce au adus o contribuție majoră arhitecturii in România.

Horia Creangă adept al unei arhitecturi lipsite de prezența ornamentelor este in favoarea formelor simple, sobre, abandonarea simetriilor axiale din compoziții in care predomina proporția. In 1929 realizează Cladirea ARO ce reprezintă prima cladire din România reprezentativă pentru stilul International câștigată prin concurs de echipa lui de proiectare.

Blocul ARO, Bucureți,1929-1931 „Parcul Inginerilor” din str. Pioni 7, București,1933

Arh.Horia Creangă arh.Horia Creangă

De asemenea proiectează locuinte colective precum imobilul din parcul Inginerilor fiind primul model de housing românesc unde ultimul nivel este retras , prezența ascensoarelor ce maresc gradul de confort si introducerea unui ritm al unor fâșii de goluri pe orizontală.

Alte clădiri realizate de Horia Creangă sunt : Clădirea Teatrului Giulești -1929, noul sediu din Calea Victoriei, 1938 complexul hotelierARO Palace si ARO Sport din Brașov, ansamblul ARO din Cernăuți, de asemenea si in arhitectura industrială realizează in interiorul fabricii Malaxa- cantina , laboratorul etc. Fabrica de Țev i- 1936-1938 (azi uzinele Republica) ,Blocul Patria, Hotelul Carpați ,Uzina de avioane din Brașov și alte construcții rezidențiale ce au fost promovate de arhitectul român.

Tot in perioada interbelică își face prezenta un nou program de arhitectura numit „ imobil de raport” care avea ca elemente orizontale,compoziții simple, rezolvarea colțului prin introducerea unui element vertical dominant,retrageri la ultimul nivel având ample copertine in consolă.

Un alt arhitect de renume este Marcel Iancu fiind un adept al mișcării dadaiste alături de Tristan Tzara. Unele dintre lucrările sale sunt publicate in revista Contimporanul. Școala Bauhaus il influențează in operele sale ,prima casă modernistă din București fiind vila Fuchs, unde utilizeaza structura din beton cu inchideri din caramidă, plan liber la parter , acoperișul in terasă, registre lungi de ferestre.

De asemenea realizează imobilul Jean Juster pe str.Silvestru nr .51 azi nr.75 cât si alte locuinte rezidențiale. In revista Contimporanul este prezentată ca fiind prima locuință modernă din România , „Casa Iancu” 1931-București.

Imobil Jean Juster ,str.Silvestru nr.51 ,azi nr.75 Imobilul Clara Iancu,str.Căimăței,nr.20, 1931

1931, Arh. Marcel Iancu Arh. Marcel Iancu

Alți arhitecți cunoscuti din această perioadă sunt :Duiliu Marcu , Octav Doicescu , Petre Antonescu, P.E. Miclescu, N. Nedelcu ,Haralamb Georgescu ( Cinematograful Luxor , Restaurantul Pescaruș , Halele Obor ),etc.

Edificii publice realizate de Duiliu Marcu sunt : Palatul consiliului de Miniștri,cladirea actuală a comitetului de Stat al Planificării , Academia Militară, Palatul Ministerului Transporturilor , Biblioteca Academiei.

Atât în arhitectură cât si in urbanism Mișcarea Modernă a influențat realizările epocii implicând personalitățile vremii, Bucureștiului. Din punct de vedere urban operațiunile de tip Haussamann-ian si cele de regularizare au generat dezvoltarea orașului. Astfel in 1934 s-a realizat Planul Director de Sistematizare al municipiului București(PDSB) fiind considerat ca unul dintre cele mai progresiste planuri generale din Europa ce aveau ca scop „dezvoltarea rețelei de circulații si pune bazele unei structuri urbane de tip radial concentric –valabil si astăzi;conturarea in sistem a unor zone cu caracter unitar din punct de vedere funcțional –va fi precizată astfel fizionomia unui oraș cu zone rezidențiale, industriale si de agrement ;caracterul semirural al unor zone ale capitalei, asimilat orașului grădină, a fos întregit și transformat calitativ in lotizări și amenajări rezidențiale”.*

In 1927 a fost numită o comisie de sistematizare ce a realizat planul fotografic al regiunii bucureștene până la linia forturilor,ridicări topografice ale lacurilor si râurilor. Proiectul a fost terminat in 1934 fiind cea mai importantă realizarea a urbanismului interbelic.

Orașul se dezvoltă cu o mare amploare pe Calea Victoriei, Șoseaua Kiseleff , Bvd. Aviatorilor , Bvd . Magheru, Calea Griviței si 1 Mai.

In 1935 se pune in aplicare planul PDSB .

Contribuția adusa de Cincinat Sfinșescu la dezvoltarea urbană in secolul XX viza terenul , cladirea și populația , iar scopul fiind locuirea.

Horia Creangă a avut un mare aport in dezvoltarea urbană ideile lui fiind influentate de urbanismul promovat de „Carta de la Atena”asa cum este relatat și in cartea lui Marian Moiceanu:

” 1936 – studiul pentru sistematizarea intersecției N. Bălcescu cu Bvd. Republicii

1937-proiect pentru zona „Piața Unirii” unde propune o piața de formă dreptunghiulară , mobilată cu ample bazine de apă.

1938-studiul privind planul de sistematizare al orașului Cernăuți

1939-realizarea expoziției internaționale a „Lunei Bucureștilor” avand o structură de lemn imbinat prin intermediul unor accesorii metalice.ansamblul expozițional a fost demolat , din el ramânând pana azi doar Restaurantul Pescaruș.

1940-1941 propunere pentru reamenajarea clădirii avariate a Teatrului National”*

Miscarea Modernă a avut un rol important in dezvoltarea arhitecturii atât în Europa cât si in Romania , de asemenea și în dezvoltarea urbană a oraselor .

Bibliografie:

MOICEANU ,Marian,despre un secol de Arhitectură Modernă Românească,Ion Mincu , București ,2006.

MELIESON, Marcel , Oameni si idei, curente si tendinte .

TOMAȘEVSCHI,Anca Sandu , cursuri an V.