Arhitectura ÎN Slujba Dezvoltării Durabile

DISERTAȚIE

ARHITECTURA ÎN SLUJBA DEZVOLTĂRII DURABILE

TERMINAL INTERMODAL DE TRANSPORT – ORADEA

Facultatea de Construcții și Arhitectură Oradea

Specializarea – Arhitectură

Student Arh. Szekely Arthur Daniel – an6

Îndrumător Șef Lucrări Dr. Arh. Marian Daniela Georgeta

An universitar 2015-2016

intersection

intermodal transport

CUPRINS

PLAN DE IDEI 2

I. INTRODUCERE 5

I.1. Argument 5

I.2. Contextul în care se încadrează tema proiectului de diplomă

I.3. Noțiuni și concepte cheie

II. RELAȚIA DINTRE ARHITECTURA ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

II.1. Globalizarea – realitatea lumii contemporane

II.2. Dezvoltarea durabilă – necesitate a lumii contemporane

II.3. Rolul arhitecturii în dezvoltarea durabilă

II.4. Arhitectura căilor de transport : terminalul intermodal

II.5. Concluzii

III. STUDIU: TERMINALELE INTERMODALE DIN MADRID, ITALIA ȘI UNGARIA

III.1. Terminalul Intermodal de transport marfă Madrid Abroñigal

III.2. Terminalul Intermodal de transport marfă Verona Quadrante Europa

III.3. Terminalul Intermodal de transport marfă Budapest BILK

III.4. Matrice comparativă și concluzii

IV. TERMINAL INTERMODAL DE TRANSPORT MARFĂ ORADEA

IV.1. Context

IV.1.1. Contextul economic

IV.1.2. Contextul politic

IV.1.3. Contextul social

IV.2. Amplasamentul

V. PREMIZELE ARHITECTURALE ALE TERMINALULUI INTERMODAL DE TRANSPORT MARFĂ ORADEA

V.1. Stabilirea direcțiilor de acțiune în elaborarea lucrării din punct de vedere arhitectural

V.2. Stabilirea modalității de abordare în contextul natural dat

V.3. Abordarea soluțiilor de arhitectură sustenabilă care pot fi folosite in elaborarea proiectului de diplomă

VI. DESCRIEREA OPȚIUNILOR PENTRU PROIECTUL DE DIPLOMĂ

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

PLAN DE IDEI

I. INTRODUCERE

I.1. Argument

Motivarea alegerii subiectului. Introducere in problematica acestuia

I.2. Contextul în care se încadrează tema proiectului de diplomă

Rețeaua Europeană de transport Ten-T

Transportul intermodal, soluția unei piețe unificate de transport

Transportul combinat de mărfuri: feroviar / rutier. Caracteristici generale

I.3. Noțiuni si concepte cheie

Noțiunea de transport intermodal și necesitatea lui în prezent

Conceptul de terminal intermodal ca centru de transport intermodal: de consolidare, "Hub and Spoke", de distribuție

II. RELAȚIA DINTRE ARHITECTURA ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

II.1. Globalizarea – realitatea lumii contemporane

Definiția fenomenului și formele de manifestare

Globalizarea transportului – studiu de caz

II.2. Dezvoltarea durabilă – necesitate a lumii contemporane

Definiția conceptului de dezvoltare durabilă

II.3. Rolul arhitecturii în dezvoltarea durabilă

Conceptul de proiectare durabilă și importanța sa în societatea actuală

II.4. Arhitectura căilor de transport : terminalul intermodal

Elementele caracteristice ale unui terminal intermodal rutier – feroviar

II.5. Concluzii

III. STUDIU: TERMINALELE DE TRANSPORT INTERMODAL DE MARFĂ DIN SPANIA, ITALIA ȘI UNGARIA

III.1. Terminalul Intermodal de transport marfă Madrid Abroñigal

Descrierea și analiza terminalului de tranport marfă Madrid Abroñigal, din punct de vedere al caracterului de Hub and Spokes

Concluzii relevante pentru proiectul de diplomă

III.2. Terminalul Intermodal de transport marfă Verona Quadrante Europa

Descrierea și analiza terminalului de transport marfă Verona Quadrante Europa, din punct de vedere al principiilor arhitecturii sustenabile

Concluzii relevante pentru proiectul de diplomă

III.3. Terminalul Intermodal de transport marfă Budapest BILK

Descrierea și analiza terminalului de transport marfă Budapest BILK, din punct de vedere al flexibilității spațiului interior și al relației cu orașul

Descrierea și analiza terminalului de transport marfă

III.4. Matrice comparativă și concluzii

Formularea, în baza matricei comparative, a unor concluzii relevante pentru proiectarea unui terminal de marfă în zona Oradea, Episcopia Bihor.

IV. TERMINAL INTERMODAL DE TRANSPORT MARFĂ ORADEA

IV.1. Context

IV.1.1. Contextul economic

Necesitatea unui centru de transport intermodal la granița de vest a României, în relație cu Coridoarele Pan europene de transport

IV.1.2. Contextul politic

Aderarea la spațiul Schengen și integrarea României în transportul intermodal european

IV.1.3. Contextul social

Beneficiarii terminalului de transport intermodal

IV.2. Amplasamentul

Prezentarea amplasamentului ales pentru proiectul de diplomă: date tehnice relevante, situația existentă

V. PREMIZELE ARHITECTURALE ALE TERMINALULUI INTERMODAL DE TRANSPORT MARFĂ ORADEA

V.1. Stabilirea direcțiilor de acțiune în elaborarea lucrării din punct de vedere arhitectural

Reluarea sintetizată a informațiilor și a concluziilor reieșite din analizele prezentate și stabilirea direcțiilor de aplicat în realizarea proiectului de diplomă

V.2. Stabilirea modalității de abordare în contextul natural dat

Stabilirea modalității de abordare a contextului natural dat în elaborarea lucrării de diplomă

V.3. Abordarea soluțiilor de arhitectură sustenabilă care pot fi folosite in elaborarea proiectului de diplomă

Determinarea soluțiilor de arhitectură sustenabilă care pot fi folosite în realizarea proiectului de diplomă

VI. DESCRIEREA OPȚIUNILOR PENTRU PROIECTUL DE DIPLOMĂ

Prezentarea soluțiilor de arhitectură care vor fi folosite în elaborarea proiectului de diplomă

I. INTRODUCERE

ARGUMENT

Pornind de la necesitatea dezvoltării durabile în contextul globalizării lumii actuale, lucrarea de față își propune să contureze din punct de vedere teoretic și conceptual o propunere arhitecturală destinată eficientizării fluxului de mărfuri spre și dinspre Uniunea Europeană. Această propunere va fi concretizată prin contruirea unui terminal de transport intermodal în zona Municipiului Oradea.

Fundamentarea necesității acestui proiect se regasește în semnarea de către Primăria Oradea în noiembrie 2015 a contractului de finanțare prin F.E.D.R., în cadrul Programului Operațional Sectorial Transport, Axa Prioritară 3 "Modernizarea Sectorului de Transport în scopul îmbunătățirii protecției mediului, a sănătății umane și a siguranței pasagerilor B.3.5.", Domeniul Major de Intervenție 1 "Promovarea transportului intermodal" pentru realizarea unui centru de transport intermodal în Zona Gării C.F.R. din Episcopia Bihor.1

Disertația își propune să determine și să sintetizeze premisele teoretice necesare proiectării obiectului de arhitectură propus.

1 Primăria Municipiului Oradea, Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți proiectului "Dezvoltarea unui centru de transport intermodal cu facilitate de acces la transportul rutier și feroviar în zona gării C.F.R. din Episcopia Bihor"

I.2. Contextul în care se încadrează tema proiectului de diplomă

Amplasamentul ales pentru tema proiectului de diplomă este situat în zona gării C.F.R. din Episcopia Bihor, în partea de vest a orașului Oradea, în zona industrială a orașului, în spatele fostei Vămi Oradea, în vecinătatea a 3 parcuri industriale.

Ideea proiectului de diplomă s-a dezvoltat în jurul a două aspecte: necesitatea dezvoltării durabile a Uniunii Europene și a României în contextul globalizării lumii actuale și necesitatea unui transport durabil care sa satisfacă nevoile economice, sociale și de mediu ale societății prin reducerea la minim a efectelor negative asupra economiei, societății și mediului.2

De asemenea proiectul răspunde la problematica relației dintre arhitectură și dezvoltarea durabilă prin oferirea unei soluții de realizare a unui centru intermodal de transport cu efecte pozitive asupra dezvoltării economice, sociale și de mediu a zonei de Vest a României, poartă de intrare a fluxurilor de mărfuri înspre Europa de Rasărit.

I.3. Noțiuni și concepte cheie

Pentru a realiza obiectul de arhitectură propus am analizat și sintetizat cateva noțiuni cheie, necesare în înțelegerea proiectului din punct de vedere conceptual. Astfel, conceptul de transport intermodal constituie un aspect al transportului multimodal și constă în transportul de marfă prin moduri succesive de transport, în una și aceași unitate de transport intermodal – U.T.I. (container, cutie de marfă, vehicul rutier, feroviar, navă), fără a manipula mărfurile în cursul schimbării modurilor de transport.3

Terminal intermodal se referă la locația echipată in vederea transbordării și stocării unităților de transport intermodal.4 Pentru o înțelegere adecvată a obiectului de arhitectură ce urmează a fi proiectat, este necesară aprofundarea acestui ultim termen din punct de vedere al mărimii funcțiilor și importanței sale asociate cu cerințele unei abordări durabile. Astfel, terminalele mari sunt amplasate in porturile maritime importante și se numesc "de consolidare" ,ex Rotterdam, Amvers, Le Havre, Marsilia, ș.a. Terminalele de dimensiuni reduse și volume mici de mărfuri prelucrate se numesc "de distribuție".5

2 Strategia Națională pentru Dezvoltatea Durabilă a României, 2008

3 Guvernul României, Ministerul Transporturilor, Strategia pentru Transport Durabil pe perioada 2007-2013 și 2020, 2030, martie 2008

4 Convenția O.N.U. pentru transport multimodal, internațional de mărfuri, Geneva, 1980

5 Glosar de termeni din domeniul statisticii transporturilor, ediția a 4-a

Între cele 2 tipuri există terminale de transfer numite "Hub and Spoke" care prelucrează volume mari de mărfuri și le distribuie la nivel intercontinental.6

II. RELAȚIA DINTRE ARHITECTURA ȘI DEZVOLTAREA DURABILĂ

II.1. Globalizarea – realitatea lumii contemporane

Globalizarea reprezintă procesul de extindere a activităților umane peste grenițe ceea ce determină și influențează viața întregii planete. Globalizarea este un fenomen istoric, frânat în perioada Războiului Rece, reluat la sfârșitul acesteia. Ea se manifestă pregnant în prezent printr-o ordine economică mondială mult mai liberală, prin democratizare și modernizare a comunității internaționale. Consecințele acesteia sunt diverse: au apărut oportunități pentru toate statele de a accede la progresul tehnologic și la deschiderea piețelor, s-au redus distanțele și s-a accelerat comunicarea la nivel global. În același timp s-au accentuat inegalitățile între statele bogate și cele sărace, statele-națiuni sunt devansate de corporațiile multinaționale care au preluat conducerea pe pla internațional.

Inegalitatea se manifestă și în interiorul statelor prin deteriorarea distribuției veniturilor și creșterea sărăciei și au fost elaborate programe guvernamentale și internaționale pentru contracararea ei.

Altfel spus, globalizarea a determinat deschiderea spațiilor naționale pentru fluxurile globale de persoane, bunuri, capital, tehnologie și informație. Este nevoie de o gestionare eficientă a schimbărilor provocate de globalizare pentru a obține sincronizare, integrare și prosperitate pentru toți oamenii și statele lumii.

Dintre toate formele globalizării, cea economică afectează în mod direct lumea la nivel mondial. Procesul de globalizare a economiei mondiale a început la mijlocul anilor 80, s-a extins în anii 90 și se manifestă în prezent în mod implacabil prin liberalizarea comerțului cu servicii, liberalizarea piețelor de capital, liberalizarea investițiilor străine directe ș.a.

Un efect al globalizării economice este creșterea producției. Devine astfel necesară dezvoltarea transporturilor pentru a satisface volumul mare de mărfuri de transportat. Dezvoltarea tradițională a transporturilor prin număr mare de vehicule rutiere, costuri adiționale, poluare, accidente, efecte sociale adverse a devenit o frână în competiția economică internațională a statelor. Această competiție, corelată cu globalizarea piețelor a determinat concentrarea producătorilor și transportatorilor pe tehnologii de producție integrate și pe logistica transporturilor. Astfel, în secolul XXI transportul intermodal va deveni cea mai eficientă modalitate de transport internațional.7

6 Drd. Ioniță Profir, Ministerul Transporturilor București, Dr. Stelian Platon, Ministerul Transporturilor București, Dr. Ștefan Iovan, Universitatea de Vest Timișoara, Terminalul, element esențial în transportul intermodal, în Analele Universității "Constantin Brancuși

7 Guvernul României, Ministerul transporturilor și infrastructurii, Strategia de Transport Intermodal în România, 2020, mai 2011

II.2. Dezvoltarea durabilă – necesitate a lumii contemporane

În contextul accelerării activităților economice consumatoare de resurse la nivel planetar se impune găsirea unor soluții de echilibrare a consumului cu capacitatea resurselor de a se regenera și de a nu pune în pericol supraviețuirea omenirii.

Un prim aspect se referă la găsirea unor soluții de economie ecologică. Un alt aspect se referă la schimbarea stilului de viață al oamenilor prin stabilirea unor reguli de proiectare a așezărilor umane, a producției și consumului.

Scopul dezvoltării durabile ar trebui să devină "bunăstarea durabilă a comunităților" prin schimbări calitative, sistemice, ale întreprinderilor umane. Inițial, dezvoltarea durabilă era văzută ca o soluție la criza ecologică determinată de exploatarea industrială și degradarea mediului. În prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în prezent dar și a generațiilor viitoare. Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cea dată de raportul Brundtland în 1986, la un an după catastrofa de la Cernobîl: "Dezvoltarea durabilă este cea care urmărește nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor".8

II.3. Rolul arhitecturii în dezvoltarea durabilă

"În prezent, orice idee poate deveni realitate în arhitectură".9 În contextul complex al relaționării dintre om și mediul înconjurător prin diverse activități, arhitectura are un rol determinant prin dezvoltarea unor proiecte arhitecturale care să pună în valoare natura și să o protejeze.

În ceea ce privește proiectarea durabilă, scopul acesteia este găsirea soluțiilor constructive care să îmbine elementele anorganice, organismele vii și oamenii prin:

– economia de resurse (prin conservarea energiei, conservarea apei, conservare materialelor)

– proiectarea pentru întregul ciclu de viată (pre-construcție, construcție, post-construcție)

– proiectare pentru om: asigurarea siguranței, sănătății, confortul psihologic, productivitatea

Scopul final al unei proiectări durabile este găsirea celor mai bune soluții pentru utilizatorii clădirii. Acest lucru este posibil prin înțelegerea modului prin care o clădire interacționeayă cu mediul interior, local și global.10

8 Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare, "Viitorul nostru comun" ("Raportul Brundtland"), 1987

9 Per Olaf Field, discurs în cadrul bienalei de arhitectură București, 2009

10 Cristina Alpopi, Principiile dezvoltării durabile în "Cercetări Practice și Teoretice în Managementul Urban, Anul 2, nr. 3, 2007, ISSN: 1842-5712

II.4. Arhitectura căilor de transport : terminalul intermodal

Transportul intermodal este considerat un domeniu de importanță majoră în transportul de marfă din Europa și România în calitate de membru al U.E. se aliniază cerințelor europene. Transportul intermodal în România va contribui la conectarea principalelor rute naționale de transport la axele europene prioritare TEN-T: Axa prioritară numărul 7 (autostradă), Axa prioritară numărul 18 (căi navigabile europene interioare), Axa prioritară numărul 22 (feroviară).

De asemenea dezvoltarea transportului intermodal în România va crește atractivitatea României pentru comerțul internațional și cel din Europa Centrală și de Est; va eficientiza infrastructura feroviară existentă prin terminale intermodale regionale; va îmbunătății accesul bunurilor românești pe piețele regionale, naționale și internaționale; va crea noi locuri de muncă la nivel local și regional.

Etape în cadrul procesului de transport intermodal

11

Elementele caracteristice ale unui terminal intermodal sunt:

11 Drd. Ioniță Profir, Ministerul Transporturilor București, Dr. Stelian Platon, Ministerul Transporturilor București, Dr. Ștefan Iovan, Universitatea de Vest Timișoara, Terminalul, element esențial în transportul intermodal, în Analele Universității "Constantin Brancuși

Factori determinanți în decizia amplasării unui terminal intermodal

Dezvoltarea unui terminal intermodal într-o anumită zonă trebuie evaluată în funcție de condițiile locale. Dimensionarea corectă este esențială pentru activitatea terminalului.12

II.5. Concluzii

Între arhitectură și dezideratul lumii actuale de dezvoltare durabilă există o strânșă legătură prin faptul că arhitectura oferă soluții, matrici de analiză, proiectare, sistematizare, structurarea spațiilor, flexibilizare a mobilitățiilor în creștere ale lumii contemporane.

Globalizarea transporturilor a determinat găsirea unor soluții eficiente și sigure pentru siguranța oamenilor, a mărfurilor și a mediului concretizate prin transport intermodal. Arhitectura colaborează cu domeniul transporturilor prin proiectarea unor centre de transport intermodal eficiente și sustenabile, generatoare de creștere economică și dezvoltare durabilă.

12 Drd. Ioniță Profir, Ministerul Transporturilor București, Dr. Stelian Platon, Ministerul Transporturilor București, Dr. Ștefan Iovan, Universitatea de Vest Timișoara, Terminalul, element esențial în transportul intermodal, în Analele Universității "Constantin Brancuși

III. STUDIU: TERMINALELE DE TRANSPORT INTERMODAL DE MARFĂ DIN SPANIA, ITALIA ȘI UNGARIA

Pentru a se realiza un studiu de caz, au fost alese trei terminale de transport intermodale de marfă din Europa de Vest și Centrală: Madrid Abroñigal, Verona Quadrante Europa și Budapest BILK.

Criteriile pentru alegerea acestor exemple constau în: locația strategică pentru dezvoltatea durabilă a zonei, accesibilitatea si fiabilitatea terminalului, facilități, resurse și capacitatea operațională.

1. Terminalul de transport intermodal de marfă Madrid Abroñigal

Centrul Logistic Abroñigal prezintă un terminal de transport intermodal de marfă și este cel mai important centru logistic din Spania.

1.1. Locația strategică pentru dezvoltatea durabilă a zonei

Madrid Abroñigal se află amplasat în Europa de Vest, respectiv în Spania, în capitala țării Madrid.

Aflat în legatură directă cu cea mai mare gară a orasului, gara Atocha, terminalul generează o dezvoltare pentru infrastructura cailor ferate din zonă. Astfel există căi ferate separate pentru transport, respectiv pentru persoane si aflate în legătură apropiată una cu cealaltă dar pe nivele suprapuse.

Infrastructura feroviară separată prezintă o fluiditate si accesibilitate sporită fără a se ține cont de rapiditatea trenurilor de marfă care ar fi putut încetini fluxul trenurilor de persoane. De asemenea conceptul de separare a căilor ferate marfă respectiv persoane produce o dezvoltare a transportului intermodal si generarea de noi poligoane industriale aflate pe ruta caii ferate. Acest concept ar fi benefic și pentru țara noastră.

1.2. Accesibilitatea si fiabilitatea terminalului de transport intermodal de marfă

Terminalul se află poziționat în sud vestul orașului aproape ce centrul său și cu acces la drumul de centură intern a orașului M-30 și pe o mică distanță față de intrarea in terminal de la sensul girator al ieșirii apropiate de terminal a M-30 ceea ce prezintă o accesibilitate sporită pentru fluxul de transport rutier.

Locația strategică aproape de coridoarele majore de transport de marfă precum Spania-Portugalia și un tiraj de canelură de 670 km între Madrid și Lisabona, cu trenuri de 465 metrii lungime si cu o capacitate de 1.060 de tone îi redau statutul de al doilea ca și mărime pentru traficul de marfă intre cele două tări.

1.3. Facilități, resurse și capacitatea operațională

Situat pe un teren de 300.000 m2 permite operațiuni de încărcare și descărcare pentru un număr de până la 18 trenuri pe zi. Se fac prezente 15 piese pentru operațiuni de încărcare și descărcare pentru tronsoane de linii amenajate cu lungimea maximă de 700 de metrii.

De asemenea terminalul dispune de parcare pentru camioanele grele și semiremorci, cu o suprafață de 15.000 m2, de panouri solare termice pentru generarea de apă caldă, și mai dispune de un nou serviciu de management vamal.

Abroñigal este una dintre primele

50 de facilități logistice deschise 24 de ore, 365 de zile pe an și oferă întreprinderilor feroviare și altor operatori următoarele servicii:

– patru zone de încărcare și descărcare de 17.800, 12.000, 59.000 și 11.600 de metrii pătrați pentru schimbul de mărfuri, 12 căi de operare încărcare-descărcare a trenurilor de containere de până la 500 m lungime si căi operare pentru trenurile de marfă convențională de până la 400 m lungime.

– 3 macarale cu portal în domeniul schimbului modal, tip 2-6-2 de 40 de tone, 5 macarale mobile de 45 tone pentru manipularea containerelor si 3 locomotive pentru manevre interne.

– 2 hale industriale pentru utilizări logistice, unul de 8.190 m2 respectiv 17.423 m2.

– 2 cladiri de birouri pentru uz comercial de-a lungul zonelor de încărcare și descărcare, cu un spațiu total disponibil de 1.800 m2. Aceste clădiri au serviciile de bază necesare și zona de parcare la exterior pentru vehiculele ușoare.

– o zonă de 30.000 m2 disponibilă pentru dezvoltarea viitoarelor activități logistice.

– serviciu de pază, controlul accesului rutier si feroviar pentru intrare si iesire din perimetru, iluminat, rețea de incendiu, perimetrul incintei inchis cu gard și alte servicii ale unei instalații moderne de logistică.

1I. Terminalul de transport intermodal de marfă Verona Quadrante Europa

Este cunoscut ca fiind numarul unu în Italia în ceea ce privește traficul integrat și primește statutul de cel mai bun terminal de marfă din Europa.

2.1. Locația strategică pentru dezvoltatea durabilă a zonei

Verona Quadrante Europa se află amplasat în Europa de Vest, respectiv în Italia, la periferia orașului Verona.

Complexul industrial din care face parte terminalul prezintă fabrica de automobile Volkswagen Group Italia SPA și se află în imediata vecinătate a orașului Verona care prezintă o importanță majoră în țară. Calea de transport feroviară este benefică complexului industrial aferent pentru a ușura transportul de automobile în toată lumea cu un cost redus față de transportul rutier și fără poluare excesivă. Astfel terminalul intermodal prezintă o deosebită importanță zonei și ajută la o dezvoltare durabilă pentru orașul Verona prin forță de muncă și posibilitate pentru viitoare poligoane industriale.

2.2. Accesibilitatea si fiabilitatea terminalului de transport intermodal de marfă

Terminalul se află poziționat în vestul orașului Verona, la periferia sa, cu acces direct la autostrada Del Brennero, E45 și autostrada Serenissima ceea ce prezintă o accesibilitate sporită pentru transportul rutier.

Este un punct de întâlnire ideal pentru transportul rutier național și internațional, transportul feroviar și aerian.

2.3. Facilități, resurse și capacitatea operațională

Terminalul de transport oferă schimburi de bunuri cu destinație internațională către și dinspre Europa Centrală și de Nord. Transportul se realizează prin pasul Brenner către și dinspre Franța, Spania și tarile din Europa de Est.

Se întinde pe o suprafață de 2,500,000 m2 cu un patrat de extensie de 4,2 milioane de m2. Ofera schimburi de mărfuri de peste 6 milioane de tone de mărfuri în tranzit pe cale ferată și 20 de milioane de tone pe cale rutieră.

În viitor complexul Interporto va fi conectat la coastă prin intermediul canalului râului Milano-Cremona-Mantova-Legnago-Rovigo-Est Po.

În anul 2015 au fost transportate de Verona Quadrante Europa pe cale intermodală 713,779 de TEU-uri1 și 7,418,970 de tone de marfă precum și 254,358 tone de autoturisme noi.

Zona de vamă, Verona Vamal, se întinde pe o suprafață de 15,000 m2 și este echipată cu un serviciu pentru încărcare și descărcare pentru importuri și exporturi.

Zonele de parcare sunt deschise 24 de ore pe zi și se extind peste un total de 20,000 m2 și au supraveghere permanentă. De asemenea cuprind și o mică zonă pentru dușuri și toalete.

Dimensiunea maximă pentru trenurile acceptate în scopul încărcării si descărcării este de 500m iar lungimea pistei prezintă un maxim de 650m. Terminalul cuprinde 4 macarale tip portal, 3 macarale compacte, 5 macarale de înărcat și 4 locomotive auxiliare.

1II. Terminalul de transport intermodal de marfă Budapest BILK

Terminalul de transport intermodal de marfă Budapest BILK este cel mai mare centru logistic intermodal din Ungaria.

3.1. Locația strategică pentru dezvoltatea durabilă a zonei

Complexul este amplasat în sudul orașului Budapesta, capitala Ungariei, și prezintă un centru logistic pentru transport intermodal pe cale rutieră și feroviară. Locația sa la periferia orașului aproape de șoseaua de centură externă generează o dezvoltare durabilă pentru zona de sud prin locuri de muncă și urbanizație precum și o dezvoltare pentru oraș pe infrastructură feroviară.

3.2. Accesibilitatea si fiabilitatea terminalului de transport intermodal de marfă

Terminalul de transport oferă schimburi de mărfuri cu destinație națională și internațională și oferă multiple spații de depozitare.

Terminalul de transport intermodal de marfă Budapest BILK este amplasat în sudul orașului Budapesta și are acces direct la autostrada M0 ceea ce îi conferă o accesibilitate sporită pentru traficul rutier.

3.3. Facilități, resurse și capacitatea operațională

Complexul in ansamblu este împărțit in 3 părți, o zonă pentru terminal de transport intermodal cca. 10% și deținută de firma Soroksar, o zonă pentru depozitare cu spații complexe, deținută de Waberer Holdings Zrt, precum și o a treia zonă pentru servicii auxiliare și de altă natură.

Terminalul de transport intermodal conține 9 linii de cale ferata pentru gararea trenurilor cu acces direct pe ambele părți in linia de cale ferată principală, precum si 8 linii de cale ferata interioare. Liniile interioare de cale ferată se separ in 2 seturi de câte 3 linii pentru pista de încărcare și descărcare prin macarale cu portal precum și o linie de încărcare și descărcare cu macarale mobile. De asemenea conține si o linie pentru întreținere vagoane.

Macaralele cu portal sunt în număr de doua și servesc la serviciul de încărcare și descărcare precum și stocare de containere. Terminalul conține și o parcare pentru camioane si semi remorci, serviciu de vamă, clădire de birouri de administrație și cazare și alte servicii auxiliare.

IV. Matrice comparativă și concluzii

Matrice comparativă

Pentru analizarea comparativă a celor 3 terminale de transport intermodale prezentate în studiul de caz, am aplicat o matrice comparativă în raport cu criteriile de analiză, în cadrul căreia fiecare terminal va primi o notă

corespunzatoare cu gradul de satisfacere a criteriului in cauză. Numerotarea este de la 0, pentru criteriul

care nu a fost indeplinit deloc, la 5, reprezentând gradul maxim de satisfacere a criteriului de analiză.

Concluziile analizei

Se poate observa, în cazul celor trei terminale de transport intermodale studiate, poziția geo-strategică în legătură cu orașul și căile rutiere majore precum și legătura cu infrastructura căilor ferate.

IV. TERMINAL INTERMODAL DE TRANSPORT MARFĂ ORADEA

IV.1. Context

IV.1.1. Contextul economic

Proiectul aflat în curs de realizare în zona gării Episcopia din Oradea, jud. Bihor, inițiat și realizat de către Primăria Oradea, a primit o investiție de 24 milioane de Euro din fonduri Europene. Conform masterplanului general pe transport în România vor fi realizate încă 9 astfel de terminale de transport intermodale cu o sumă alocată de aproximativ 300 de milioane de euro prin intermediul Programului Operațional pentru Infrastructură Mare al României (POIM) – perioada 2014-2020, adoptat de Comisia Europeană, pentru investiții în proiecte de mediu, transporturi și energie. Oradea este primul oraș care a semnat contractul în valoare de 24 milioane de euro pentru finanțarea construirii unei astfel de platforme. Construcția terminalului se va desfășura pe o durată de 2 ani.

Scopul proiectului de diplomă este de a crea o variantă proprie la proiectul aflat momentan în faza de proiectare. Proiectul de diploma prezintă un sit diferit de cel propus de Primăria Oradea dar în aceași zonă a gării Episcopia din Oradea.

Pe termen scurt, proiectul va genera locuri de muncă în construcții și va genera orașului o sumă mare de bani. Pe termen mediu și lung, proiectul va avea un impact social prin numărul de locuri de muncă nou create în servicii. De asemenea, foarte important este impactul asupra mediului, prin eficientizarea fluxului de mărfuri și direcționarea unui volum mai mare de mărfuri pe calea ferată.

IV.1.2. Contextul politic

IV.1.3. Contextul social

IV.2. Amplasamentul

Acest capitol urmărește descrierea sintetică a datelor tehnice ale sitului, precum și concluziile

rezultate în urma analizelor specifice în proiectarea unui terminal de transport intermodal de marfă.

Amplasamentul ales pentru tema proiectului de diploma este situat în vestul Oradea, în zona gării Episcopia, cu acces imediat din Drumul European E79 – DN1 care leagă vama Borș de Oradea. (Anexa 2)

Situația actuală a sitului prezintă un teren cu elevație de nivel de 17m, privat de construcții, cu zonarea funcțională S conform Atlasului Zonării Funcționale a Municipiului Oradea – mai 2001, iar conform PUG Oradea terenul prezintă o zonă restructurabilă. Se află în intravilanul Municipiului Oradea, în cartierul Zona Industrială Vest.

V. PREMIZELE ARHITECTURALE ALE TERMINALULUI INTERMODAL DE TRANSPORT MARFĂ ORADEA

V.1. Stabilirea direcțiilor de acțiune în elaborarea lucrării din punct de vedere arhitectural

V.2. Stabilirea modalității de abordare în contextul natural dat

V.3. Abordarea soluțiilor de arhitectură sustenabilă care pot fi folosite in elaborarea proiectului de diplomă

VI. DESCRIEREA OPȚIUNILOR PENTRU PROIECTUL DE DIPLOMĂ

BIBLIOGRAFIE

1. Lowe David, "Intermodal Freight Transport" UK, 2005

2. Rob Konings, Hugo Priemus, Peter Nijkamp,"The Future of Intermodal Freight Transport", UK, 2008

3. Ernst Neufert, "Neufert", ediția 37, Alutus S.A. Miercurea Ciuc, pentru ediția românească, 2002

4. Costescu Dorinela, "Asupra modelării rețelelor de transport intermodal", Buletinul AGIR, ISSN 2247-3548

5. Guvernul României, Ministerul Transporturilor, "Master Plan General de Transport pentru România Raport de mediu", octombrie 2014

WEBOGRAFIE

1. http://www.oradea.ro – despre terminalul intermodal de transport Oradea, Episcopia Bihor

2. http://www.mmediu.ro/ – despre Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă 2020

3. http://www.cdep.ro/ – convenția O.N.U. privind comerțul internațional, Viena 1980

4. http://ec.europa.eu/ – glosar de termeni din domeniul transporturilor, ediția a 4-a

5. http://www.utgjiu.ro/revista/ing/pdf/2011-4/30_IONITA_PROFIR.pdf

6. http://mt.gov.ro/web14/documente/strategie/strategii_sectoriale/strategie_de_transport_intermodal_text.pdf

7. http://um.ase.ro/no3/1.pdf

8. http://www.100construct.ro/index.php?section=detalii-articol&id=120&cat_id=45

9. http://www.adif.es/es_ES/ocio_y_cultura/fichas_informativas/ficha_informativa_00043.shtml

10. http://www.quadranteeuropa.it/

11. http://www.bilk.hu/en

12. http://www.anpm.ro/ro/dezvoltare-durabila

13. https://www.sintef.no/globalassets/project/smartlog/publikasjoner/2009/making-profit-at-the-intermodal-terminal.pdf