Arhitectura este pânza poveștilor noastre 1 [629948]

„STORYTELLING ”
FORMA POVESTIT Ă A ARHITECTURII

Student: [anonimizat]: Conf.dr.arh. Vlad Sebastian Rusu

2

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM

„STORYTELLING ”
FORMA POVESTIT Ă A ARHITECTURII

 LUCRARE DE DISERTAȚIE –

Îndrumător: Student: [anonimizat].dr.arh. Vlad Sebastian Rusu Cristina Talpoș

Cluj-Napoca, 2019

3

„Arhitectura este pânza poveștilor noastre” 1
Bjarke Ingles

1 Anna Winston, Architectre should be more like Minecraft, (Dezeen, 26 Ianuarie 2015) , https://www.dezeen .
com/2015/01/ 26/architecture -minecraft -bjarke -ingel s-big-movie -worldcraft -future -of-storytelling/ , 25 Martie
2019

4

„STORYTELLING ” 10
1.1. Ce este „storytelling -ul”? .. … 12
1.2. A fost odată, ca niciodată … 14
1.3. Cine spune povestea? ….…. 16
1.4. Rolul povestirii …………… .20
PROIECȚIILE
IMAGINARULUI 28
2.1. Arhitectura povestită.………. 30
2.2. Mesajul în arhitectură ……..32
2.3. Procedee artistice …… ….…36
2.4. Scenografia reprezentării …..36

FICȚIUNEA ÎN
REALITATE 8
3.1 Povestirea în arhitectură …… 10
3.2 Chestionar ……………….… 13
3.3 Concluzii ………………..…. 18

POVESTEA MEA 8

CUPRINS
INTRODUCERE 6

1

2

3

4

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

SURSĂ ILUSTRAȚII

5

Fig. 1 – Fi mai explicit !

6
INTRODUCERE

CUVINTE CHEIE: „storytelling”, poveste, concept, reprezentare grafică, mesaj, procedee
artistice, ficțiune

„Storytelling ” [engl] înseamnă activitatea de a spune povești. Traducerea sa în limba
română este – povestire – și este considerată o artă la fel de veche ca și timpul, care se
regăsește în toate cultur ile. De ce? Pentru că poveștile sunt un limbaj universal pe care toată
lumea, indiferent de dia lect, apartenență sau vârstă, îl poate înțelege. Povestirea reprezintă o
activitate de comunicare întâlnită în toate domeniile vieții sociale, dar întâlnite și p racticate
diferit, în funcție de scop.
Forma povestit ă a arhitecturii reprezintă mesajul și modul în care acesta este transmis. Încă
de la primul contact cu arhitectura

CE?
Această lucrare de cercetare reprezintă un șantier în lucru, un pl an de idei expuse și
suprapuse care dorește să studieze relația dintre procedeele artistice întâlnite în literatură ,
și arhitectură , dar și să înțeleagă și să proiecteze o arhitectură care include în cadrul
programului său, rolul de comunicare a unei anumite ide i codificate .
Arhitectul folosește desenul pentru a transmite natura geometrică și compozițională, adică
partea pragmatică a unei clădiri, dar are și abilitatea de a comunica partea simbolică ,
încapsulând aspectele „invizibile” ale arhitecturii.

 Ce înseamnă mesaj în arhitectură și cum se exprimă în proiect?

 Să fie „conceptul” cee ace arhitectura trebuie să transmită ?

 Cum se regăsesc procedeele artistice din literatură , în arhitectură?

DE CE?
Cât de des ați auzit întrebarea „ care este con cepul proiectului ?” Motivul pentru care a fo st
ales acest subiect de dis ertație este dorința de a studia modul în care arhitecții explică „de ce? –
ul” din spatele „ ce?-ului” prin intermediul reprezentării grafice arhitecturale („cum? ”).
Consider că ace st subiect este important deoarece să comunici arhitectura este un process
complex și variat, variând mai ales pe durata proiectului. Modul în care un architect își
comunică ideile unui client, poate fi complet diferit de modul în care le comunică
colabora torilor sau altor persoane specializate sau nu, cu care se intersectează pe parcursul
proiectului. Așadar, modul în care comunici proiectul trebuie să fie mereu adaptat situației.
Pe parcursul anilor de studiu am realizat că tot ce trebuie să faci e să spui „concept” și
dezbaterea începe. Există tot atâtea definții a acestui cuvânt, câți arhitecț sunt. Astfel, voi
încerca să aflu răspunsul la întrebarea „ Să fie conceptul ceea ce arhitectura trebui e să
transmită ?”

CÂND?
Încă de la începuturile c ivilizației, arhitectura a fost un instrument de comunicare.

7

Fig. 2 – Fi exact!

8
CUM?
Lucrarea s -a dezvoltat în contextul existenței unui număr mare de articole și dis cuții pe
baza acestui subiect, deoarece ecesitatea „storytell ing-ului” în era digital ă este un subiect
foarte dezbătut în prezent.
Metoda prin care se va cerceta rolul și metodele povestirii în arhitectură este una inductivă.
Se dorește obținerea unei priviri de ansamblu asupra instrumentelor de lucru, pe baza studiilor
privind metodele de lucru ale firmelor de arhitectură. Selecția firmelor a fost limitată la cele
care menționează în mod explicit folosirea povestirilor sau a mesajelor codificate în procesul
lor de proiectare.
Propun analizarea proiectelor dintr -o nouă perspectivă și anume prezența procedeelor
artistice ca mod de exprimare a unui mesaj, folosind noțiuni din literatură și aplicându -le ca
instrumente de cercetare în cadrul arhitecturii. În acest sens, am identificat câteva dintre ele :
epitet, comparație, enumerație, metafora, hiperbola, aluzie și analogie; având rolul de a ilustra
mai bine rolul symbolic al arhitecturii în calitate de senificat și semnificant.
O altă măsură, menită să contribuie la nota de originalitate a studiului este prezența
chestionarului adresat autorilor studiilor de caz selectate cu scopul de a da relevanță lucrării în
contextul țării noastre.
Rezultatul așteptat este o prezentare practică și înțelegere a modului în care firmele de
arhitectură includ proveșt ile în metodele lor de lucru. Prin urmare, acestă lucrare studiază
diferitele abordări de proiectare prin folosirea narațiunilor, dar nu cu intenția de a oferi o
privire de ansamblu complet ă și finală a instrumentelor, dar mai mult ca un punct de plecare,
o introducere a posibilităților de prezentare a mesajelor proiectelor de arhitectură, la care s -ar
putea adăuga mai multe metode.

PENTRU CE?
Aflată acum la pragul dintre „ficțiune” și real, prin intermediul acestei lucrări doresc să
cercetez câ t de mult de pune accentul pe comunicarea mesajului prin diferite procedee
artistice, înafara proiec telor din facultate și anume în cadrul firmelor de arhitectură.
Ca direcții de cercetare viitoar e, ar putea fi aprofundarea relației dintre literatură și
arhitectură, dar și identificarea un or noi relații cu alte domenii deoarece amestecarea
metodologiilor diferitelor domenii, au extins semnificativ granițele arhitecturii.

REZUMAT
Itinerariul proiectului va consta în

CAP 1
CAP 2
CAP 3
CAP 4

În timpul parcurgerii lucrării de cercetare, termenii importanți sunt tipăriți cu caractere
aldine și rezumați în imagini. Astfel vor fi mai ușor de găsit, oferind cititorului o imagine de
ansamblu rapidă. De asemenea, pe fiecare pagină din stânga se regăsesc imagini epresentative
fiecărui subiect abordat pe pagina din dreapta, folosite cu scopul de a sublinia ideea dezbătută.

9

Fig. 3 – „Storytelling”

10

În acest capitol, se va defini exact ce înseamnă
povestirea, care este istoria sa și cum este
prezentă în viața arhitecților. Pentru început
trebuie să înțelegem și de ce este importantă
povestirea. Analizând motivul din spatele
povestirii, voi susține că este o formă
fundametală de comunicare care poate da
claritate, autonomie și semnificație arhitecturii.

CAPITOLUL 1
“STORYTELLING ”

11

„Universul este făcut din povești, nu din atomi.”2

– Muriel Rukeyser –

Fig. 4 – Era digitală

2 „The univers is made of stories, not of atoms” – Muriel Rukeyser, https://www.brainyquote.com/quotes/muriel_
rukeyser_131826, 3 Iunie 2019

12

1.1 „Storytelling ”

„Povestirea este cel mai puternic mod de a pune idei în lumea de astăz i.”3
– Robert McKee –
Câți dintre noi nu am folosit „ îmi spui o poveste …” când eram copii ? Până nu demult
poveștile erau asociate în mare parte doar copiilor. Am putea spune că „flacăra care le -a ținut
în viață” în toți acești ani au fost școlile și librăriile. În orice caz, acum putem afirma faptul că
poveștile sunt din ce în ce mai mult folosite să atragă și restul categoriilor de vârstă și că
aceste au ieșit din sfera literaturii și sunt prezente și în alte domenii.
Storytelling -ul este a rta interactivă de a folosi cuvinte , imagini și acțiuni pentru a dezvălui
elementele unei povesti, încurajând de asemenea și imaginația ascultătorului . Rolul
ascultătorului este de a crea în mod activ imaginile, acțiunile, personajele – realitatea –
povest irii, în mintea sa, pe baza performanței povestitorului cât și pe baza propriei experiențe
a trecutului, a credinței și a înțelegerii sale. Povestea completă se întâmplă în mintea
ascultătorului, așadar, ascultătorul devine co -creatorul povestirii în funcț ie de modul în care a
experimentat -o. 4 Când un povestitor dezvăluie firul poveștii sale, ascultătorul intră în lumea
povestitorului, iar vocea și imaginile care se desfășoară îi oferă acestuia o experiență
secvențială.
Vrei să atragi atenția audiențe i tale? De ce nu le spui o poveste? Poveștile se găsesc peste
tot în jurul nostru. Fie că este vorba de versurile unei melodii, de mișcările mâinilor unui
dansator, de culorile folosite de un pictor – acestea simbolizeză diferite emoții sau întâmplări
transmise de artist. 5 Într-o lume divizată de o multitudine de lucruri, poveștile sunt cele care
crează un sentiment de comunitate între oameni. Indiferent de limba pe care o vorbim, de
religie, de preferințele politice, poveștile ne leagă prin felul în care simțim și reacționăm.
În prezent, interesul față de povești este manifestat în numeroase „fenomene”, de la
festivaluri la ficțiune, de la istorie la televiziune.

TED
TED este o organizație non -profit
dedicată răspândirii ideilor, deobicei s ub
forma unor discuții scurte și puternice (18
minute sau mai puțin). Ted a început în
1984 ca o conferință în care se discuta
despre tehnologie, divertisment și design Fig. 5 – TED
– iar azi acoperă aproate toate subiecte le – de la știință, la afaceri și până la problemele
globale – în mai mult de 100 de limbi. 6
Subiectul acestei lucrări este dezbătut de mai multe persoane din diferite categorii:
 Comunicare – „The magical science of storytelling ” | David JP Phillips |
TED xStockholm
 Arhitectură – „Why great architecture should tell a story ” | Ole Scheeren | TED
 Arhitectură – Architecture is a Language | Daniel Libeskind | TEDxDublin
 Nonprofit & Activism – „Why storytelling is so powerful in the digital era” |
Ashle y Fell | TEDxUniMelb , etc.
Faptul că Ted este un fenomen de succes mondial, susține afirmația că povestirea este un
instrument de comunicare foarte important în zilele noastre.

3 „Storytelling is the most powerful way to put idea s into the world today” – Robert McKee,
https://www.azquotes.com/author/22237 -Robert_McKee , 30 Martie 2019
4 Mindspace, ”Architecture and Storytelling”, https://mindspacearchitects.wordpress.com/2018/04/05/architectur
e-and-storytelling/ , 7 Aprilie 2019
5 National Storytelling Network, ”What is storytelling?”, https://storynet.org/what -is-storytelling/, 21 Aprilie
2019
6 https://www.ted.com/about/our -organization

13

Fig. 6 – Ascultă torul

14
Componentele unei povești:

 Personajul este individul (sau mai mulți) despre care este povestea. Răspunsul la
întrebarea „cine?”. Multe povești introduc protagonistul și antagonistul – adică
personajul principal și oponentul său. P rotagonistul nu trebuie să fie mereu
personajul pozitiv, dar este mereu cel cu care cititorul se identifică. În funcție de
subiectul ales, protagonistul ai putea fi tu, compania ta sau produsul tău (nu este
necesar să fie o persoană). 7
 Cadrul est e „unde? și când?” -ul dintr -o poveste. Este timpul și locul în care se
petrece acțiunea. Poate fi în trecut, în prezent sau într -un viitor imaginat, cât și într -o
locație reală sau fictivă. Prin intermediul unei locații sau a unor elemente cunoscute
de căt re ascultători, aceștia vor vizualiza povestea și mai ușor și se vor simți mai
apropiați de ea. 8
 Scenariul definește cel mai bine structura poveștii. Ordinea evenimentelor și
(inter)acțiunile care fac firul poveștii. Foarte multe scenarii bune se învârt î n jurul
unui conflict – a unei probleme -(„ce?”), modului în care protagoniștii încearcă să
rezolve problema („cum?”), soluția implementată („punctul de vârf”), cât și ce se
întâmplă după ce conflictual nu mai există . („și au trait fericiți, până la adânci
bătrâneți…”). 9
 Tema este principala idee, mesajul cental, răspunsul la întrebarea („de ce?”) . Este
ceea ce povestitorul dorește ca ascultătorul său să înțeleagă, ceea ce va deveni
concluzia poveștii. 10
 Și nu în ultimul rând, exită modul în care spui povestea , „cum” vrei să transmiți
mesajul mai departe? Cum va capta imaginația audienței? Care va fi modul de
prezentare potrivit? Este dovada pe care o prezinți efectiv și anecdotic. 11

Ultimele două componente ale unei povești alcătuiesc subiectul acestei lucrări . Ați citit
vreodată o carte, iar mai apoi v -ați uitat la adap tarea filmului după acea carte? De foarte multe
ori o poveste poate fi imaginată vizual și fără a fi prezentată prin imagini. Acest lucru oferă
cititorului libertate în imaginarea poveștii, deoarece fiecare trece povestea prin prisma
propriei perspective asupra narațiunii și a personajelor. Acest lucru este valabil în momentul
în care citim o carte, sau un text scurt, sau chiar și atunci când o acțiune, un obiect, sau or ice
altceva, ne sunt prezentate de cineva.
Vizionarea filmului, de cele mai multe ori poate schimba percepția noastră asupra poveștii.
Realizăm că modalitatea în care am „văzut” noi povestea, este sau nu diferită de cea a
autorului (care de asemen ea poate fi diferită de cea a regizorului ). Momentul în care textul
este însoțit de una sau mai multe imagini, nu este chiar identic cu vizionarea filmului adaptat
după o carte citită, deoarece parcurgerea textului în paralel cu imaginile explicative , reduc
impactul imaginarului prezent în cazul citirii unui text fără ilustrații.
Odată cu prezența imaginilor , imaginația p rivitorului este influențată mai tare de viziunea
autorului, deoarece așa cum spune Fred R. Barnar d, „o imagine valorează cât o mie d e
cuvinte” . Astfel, vom apela ma i puțin la creativitate și mai mult la r elaționarea imaginii cu
textul și vom analiza de ce a apelat autorul la respect iva reprezentare a ideilor sale, modalitate
prin care autorul nu lasă așa mult loc interpretăril or, încât mesajul este clar prezentat.

7 Anthology Storytelling, ”Storytelling in the age of the internet. New technologies data. Artificial intelligence”,
https://www.scribd.com/read/392058406/Anthology -Storytelling -1-Storytelling -in-the-age-of-the-internet -new-
technologies -data-artificial -intelligence?fbclid=IwAR04cUBuLI0fYD0u3U8Yf -zmAgn9dGG2N1E3PgkixjiaO
5syLBd6AmA6LKs , 20 Aprilie 201 9
8 Ibidem
9 Ibidem
10 Ibidem
11 Ibidem

15

Fig. 7 – A fost odată, ca niciodată

16
1.2 A fost odată, ca niciodată …

Istoria povestirii

Povestirea este una din cele mai vechi practici orale ale civilizației care poate fi întâlnită în
toate culturile. Scopul practicii a fost întotdeauna același: să povestească o istorie sau să explice
un concept trecut sau abstract. Cu 40.000 de ani în urmă, un vânător a desenat imaginea unui
bizon pe peretele peșterii pentru a -și anun ța vecninii în legătură cu oportunitățile legate de
resursele de hrană din zonă – acest gest se consider a fi cel mai vechi semn de povestire prin
intermediul imaginilor. Astfel, s -a fixat în AND -ul nostru o dorință compulsivă de a spune
povești. Când oame nii din Neandertal au pictat pe pereții peșterilor, aceștia s -au folosit de
povestiri vizuale (au fost oameni cu foarte puține cuvinte, iar poveștile pe care le spuneau ei
erau legate de: supraviețuire, hrană, evitarea pericolelor – cu alte cuvinte nevoile primare.12

10.000 de ani mai tarziu, vechii poeți greci , precum Homer, recitau poezii, povestiri –
câteodată vorbind chiar ore întregi. Cum să -și păstreze publicul captivat? Ei bine, a
condimentat poveștile cu amănunte care captivau atenția în acea p erioadă. Astfel a reușit s ă
facă povestea atrăgătoare și ș i-a fixat locul în istorie. Povestirea a dat următoaea m are lovitură
în jurul secolului 5, când au apărut în producțiii mici, primel e forme de cărți realizate artiz anal
– în Roma. Acestea reprezintă capodopere, conținând unele dintre cele ai vechi povestiri spuse
în forma clasică a cărților de azi – prin cuvinte scrise . 13

Chiar și cu 1.000 de ani mai târziu, în perioada lui Shakespeare, o grămadă de oameni încă
nu știau să cirească, așa că nu î nțelegeau cuvintele lui elocvente. Așadar, piesele sale de teatru
erau formate din vorbe înțelepte adresate intelectualilor societății, dar și din interpretările
actorilor și umor pentru a putea fi înțelese de toată lumea. Shakespear a apelat atât la minte cât
și la inimă implicând o m are varietate a audienței sale – s-a dovedit că asta este o strategie
foart e bună chiar și în prezent.14

În era industrial ă, tehnologii sof isticate au fost inventate pentru a crea mașini care spun
povești prin intermediu l imaginilor în mișcare cât și a radioului . Radiourile difuzau comedii
hilare cât și drame palpitante, cu pauze de 1 minut – reclamele . Filmele și radioul erau
evenimente comune , fie la cinema sau în livingul casei, reușeau să atragă t oți membrii familiei
la un loc. Câtivă ani mai târziu, știința povestirii a crescut rapid, amestecând geniul optic al
filmelor și tehnologia electronica a dat naștere unei noi platforme pentru povești – televizorul .
Cu această ocazie apare brand storytelling -ul – prin intermed iul căruia agențiile de publicitate
promovau produse consumatorilor din lumea întreagă. Singura problem era ca nu oricine își
permitea să își spună povestea la televizor. Desigur, ca în orice poveste de succes, un st răin
mereu vine în oraș și salvează cetă țenii de omul cel rău. În acest caz, este vorba bineînțeles de –
internet. Astfel, în prezent, avem la îndemână o tehnologie disponibilă democratic pe care o
poate folosi aproape oricine, utilizând toate metodele de povestire dezvoltate de -a lungul unei
perioade foarte lungi. 15

12 A Whiteboard History of Storytelling. https://www.youtube.com/watch?v=p6E8jpFasR0
13 Ibidem
14 Ibidem
15 Ibidem

17

Fig. 8 – Arhitectura monument

18
Istoria povestirii în arhitectură

Rolul arhitecturii ca instrument de comunicare a suferit o transformare majoră de -a lungul
timpului. Arhi tectura a fost în permanență expresia forțelor și a grupurilor sociale, care i -au
conferit specifitate și identitate. În Evul Mediu, arhitectura simboliza pe de o parte puterea
politică, religioasă sau militară a elitei nobiliare de la putere, iar pe de al tă parte prestigiul
economic al breslelor și comunităților din orașele bogate. În secolul al XIX -lea și începutul
secolului al XX -lea, ierharhiile politice și sociale s -au schimbat, iar arhitectura a devenit
simbolul noilor state naționale , a ambițiilor lo r și a puterii financiare. Odată cu modernizarea
industrial ă, instituțională și socială din prima jumătate a secolului al XX -lea, organizațiile
economice au devenit principalele forte care au contribuit la o schimbare de paradigmă în
domeniul arhitecturii. Arhitctura modernă a devenit expresia unei ideologii bazate pe
dezvoltare industrial ă, progres tehnic și științific, funcționalitate, eficiență, prefabricare și
standardizare .16

Pe plan est etic, sintagma „forma urmează funcția” exprimă convingerea că arhitectura se
poate elibera de constrângerile estetice ale stilurilor trecute, pentru a ex prima valori univers ale
și perene, independente de voința subiectivă a unu i client sau de influența contex tului. 17
Mașinile de locuit ale ahitecturii moderne au creat izolarea social ă, uniformizare, segregare
și deșerturi urbane. Pierderea încrederii în modernism a coincis cu creșterea interesului pentru
estetică și ornament, ca expresie a întoarcerii prin ludic la o arhitectură simbolică , orientată
spre individ și spre exprimare personal ă.18 Eliberată de constrângerea eficienței, arhitectura
postmodernă a primit rolul de bun de larg consum, bazându -se tot mai mult pe producția de
imagini și simboluri. Pentru a avea success pe o piață devenită globală , cu obiceiuri și gusturi
fragmentate, obiectul de arhitectură trebuia să mizeze pe inovație estetică și pe un impact
visual imediat. O consecință directă a modernității este globalizarea , înțeleasă ca o serie de
procese culturale și economice prin care oamenii devin co nștienți de lume ca un întreg.

Schimbările sociale și economice din ultimele decenii, asociate cu trecerea de la un
capital ism bazat pe producție la unu l bazat pe consum , a avut urmări importante și în
producția de arhitectură. În fazele incipiente al e postmodernismului, arhitectura era apreciată
pentru capacitatea sa de a transmite valoare simbolică .19 În prezent, arhitectura, la fel ca
bunurile de larg consum este chemată ca prin atributele sale estetice și senzoriale să devină un
vehicul de exprimare profesiona lă. Calitatea ei de comunicat si mbolic a transformat -o într -un
important instrument de marketing, cu puterea de a schimba statutul social, economic sau
cultural al beneficiarului ei, fie el o persoană, o organizație sau un oraș.

Bran ding -ul a depășit sfera comercială și a început să se răspândească și în alte domenii.
Manifestările sale în arhitectură sunt cel mai adesea asociate cu producția de arhitectură
iconică , cu apariția arhitecților de renume mondial – star architects – sau cu programele de
promovare ale orașelor, care folosesc arhitectura pentru a -și construi o imagine mai atractivă și
a încuraja dezvoltarea economică.

„Forma urnează ficțiunea” – Bernard Tschumi, este în mare parte motto -ul arhitecturii
zilelor noastre.

16 Anthony D.King,”Spaces of Global Cultures. Architecture Urbanism Identity ” (London/New York: Routledge,
2004), 40.
17 Laura Pașca ,”Branding în arhitectură – oraș.obiect.arhitect ” (teză de doctorat, Facultatea de Arhitectură și
Urbanism Cluj -Napoca, 2015), 31.
18 Robert Adam, The Globalisation of Modern Architecture, 53
19 Laura Pașca ,”Branding în arhitectură – oraș.obiect.arhitect ” (teză de doctorat, Facultatea de Arhitectură și
Urban ism Cluj -Napoca, 2015), 25 .

19

Fig. 9 – Relața architect -beneficiar

20

1.3 Cine spune povestea?

„Arhitecții sunt povestitori înăscuți – este un process care este în mod inerent integrat în
procesul nostru creativ – și folosit cores punzător, este unul dintre cele mai bune instrumete
din trusa noasră de unelte.”20
– Bob Borson –
Sunt arhitecții buni povestitori?
DA! Motivul pentru care arhitecții sunt atât de
buni povestitori, este că aceștia își dezvoltă
frecvent o narațiune care să ii ajute pentru a se
ghida în procesul de proiectare. Această abordare
nu este diferită de „method acting”21 – o tehnică
prin care actorul încearcă să realizeze o
interpretare a personajului său, cât mai apropiată
de realitate „intrând in pielea lui” pe durata proiectului . Fig. 10, Method Acting
Când un architect se așeză la birou pentru a demara un nou proiect, începe prin a aduna
toate informațiile necesare în legătură cu viitori utilizatori și dezvoltă narațiuni care să îl ajute
în proces ul de proiectare pentru a putea răspunde nevoilor beneficiarilor, nu propriilor nevoi.

Un alt motiv pentru care arhitecții sunt povestitori foarte buni, este că realizează diferi te
narațiuni ca metodă de „educare” în propriul proces de gândire. Dator ită faptului că multe
informații nu sunt cunoscute sau ușor de explicat unei persoane care nu se află în acest
domeniu, comunicarea este o abilitate foarte importantă. Nu putem folosi mereu cunoscuta
replică „Trust me, i`m an architect” , trebuie să îi cond ucem prin procesul de proiectare
pentru a înțelege rezultatul final într -o manieră apreciativă.
Să comunici arhitectura este un process complex și variat, var iând mai ales pe durata
proiectului. Modul în care un architect își comunică ideile unui clie nt, poate fi complet diferit
de modul în care le comunică colaboratorilor sau altor persoane specializate sau nu, cu care se
intersectează pe parcursul proiectului. Așadar, modul în care comunici proiectul trebuie să fie
mereu adaptat situației.

„Arhitect ul este ca dirijorul, un instrumentist care nu poate demonstra pentru unii că produce
muzica prin mișcarea unei baghete prin aer .”22
– Șerban Țigănaș –
Doar arhitectul poate povesti arhitectura ?
Orașul, clărdirile, obiectele – toate transmit un mesaj, co munică. Modul în care percepem
mesajul variază în funcție de propriile cunoștințe, trăiri, situații. Chiar dacă arhitectul a avut o
viziune asupra modului în care proiectul său va fi perceput, acesta poate fi înțeles diferit.
Să pornim de la ideea că orașul întruchipează un dialog care se poartă constant între
clădirile, străzile, piețele și toate celelalte elemente componente ale sale. Să ne oprim puțin în
spațiul urban și să fim at enți pentru câteva clipe la cee a ce vorbește fiecare dintre clădiri. V om
deveni receptori ai unor mesaje pe care orașul ni le transmite. Oare? Vom putea auzi cu
siguranță vorbe mari, care ne fascinează, dar este posibil ca înțelesul lor să ne scape în logica
frazei. Poate fi aceasta o imagine distopică a unui oraș în care ne -am trezi asemeni unor
indivizi aterizați dintr -o data în mijlocul unei conversații în care, deși cunoaștem sau găsim
înțelesul fiecărui cuvânt în parte, nu putem descifra logica frazelor ce o compun?23

20 ”Architects are natural storytellers – it’s a process that is inherently built into our creative process and when
used properly, it’s one of the very b est tools in our tool bag. ” – Bob Borson
21 Bob Borson, ”Architectural Storytelling – It`s my thing”( 8 Octombrie 2014), https://www.lifeofanarchitect
.com/architectural -storytelling -its-my-thing/ , 15 Martie 2019
22 Șerban Țigănaș, ”Arhitecții, arhitectură ș i orașe”(Simetria,2014), 29
23 Andreea -Livia Ivanovici, ”Simplu și neclar”, revista Arhitext, februarie 2012, 40

21

Fig. 11 – Privim cu aceași ochi

22

1.4 Rolul povestirii

Poveștile ajută la solidificarea unui concept abstract și la simplificarea unui mesaj
complex . Prin intermediul lor reușim să vedem lumea prin ochii altora, să le înțelegem modul
în care percep ei lucrurile. Ele sunt legătura dintre lumea din mintea noastră și lume din
mintea celor din jurul nostru.
Fieke Elize Tissink, a identificat în lucrarea sa „Narrative -driven design – Roles of
narratives for designing the buil environment ”, trei roluri pe care le are povestirea în
arhitectură:

a. Conexiune
Primul rol, cel al conexiunii , se referă la noi toți și provine
din psihologia narativă care se bazează pe presupunerea că
oamenii își construiesc identitatea spunând povești despre ei
înșiși. Prin narațiuni, povești, evenimente și amintiri ne si mțim
conectați de mediul nostru și ne formăm identitatea. În acest
fel, narațiunile formează legătura dintre conte xt, noi, alții și
mediul nostru .24 În arhitectură, acest rol este foarte des întâlnit
deoarece în procesul de proiectare se analizează contextul,
elementele caracteristice, valoroase, astfel încât să se păstreze
relația cu trecutul/prezentul locului. Fig.12 – Conexiun e

b. Structurare
Povestirile pot avea, de asemenea, rolul de a adăuga o
anumită structură modului în care trăim lucrurile. Acest rol de
structurare este îndreptat către autorii proiectelor. Proiectarea
nu este un proces linear, dar povestirile pot să acționeze ca o
bază, din care orice altceva este încadrat . Nararea este, prin
urmare, procesul sau activitatea de selectare, organizare și
redare a proiectului pentru a avea un efect specific asupra
privitorului.25 Fig.13 – Structurare

c. Încadrare
Un al treilea rol al povestorilor implică ceea ce arhitecții le
arată privitorilor ș i necesită puterea de a controla percepția
observatorului. Așadar narați unile pot funcționa ca o formă de
reprezentare, încadrare , legat de secvență, spațiu și timp. Prin
încadrare , privitorul este direcționat către o perspectivă
anume, printr -un traseu stabilit , atrași de anumite elemente
etapizate, realizate de arhitecți .26 Fig.14 – Încadrare

Putem spune că poveștile captivante conțin cei 4 i27:
– Interes – ne mențin atenția, ne fac să ne dorim să aflăm mai multe
– Instruire – au sens, ne transmit un mesaj puternic
– Implicare – ne implică emoțional
– Inspirație – ne pun pe gânduri

24 Fieke Elize Tissink , „Narrative -driven design – Roles of narratives for designing the buit environment”, 2016
21-22
25 Ibidem, 25
26 Ibidem, 27
27 Ashley Fell, ”Why Storytelling is so powerful in the digital era”(TEDxUniMelb, 2017) , 4 Iunie 2019

23

Fig. 15 – Proiecțiile imaginar ului

24

Pornind de la componentele unei povești, vom
identifica modul în care acestea pot fi înțelese și
aplicate în arhitectură.

CAPITOLUL 2
“PROIECȚIILE MAGINARULUI ”

25

„Arhitectura măreață ar trebui să spună o poveste .”28
-Ole Scheeren –

Fig. 1 7 – Povestea

28 „Great architecture should tell a story” – Ole Scheeren, https://www.youtube.com/watch?v=iQsnObyii4Q

26
2.1 Arhitectura povestită
„Form a urmează ficțiunea .” 29
Bernard Tschumi

Visele ne-au umplut de când lumea nopțile (și nu numai). Toți visăm diverse lucruri. Le
abandonăm și ele devin în consecință chiar imposibil de realizat. Câțiva dintre noi – poeți,
artiști, oameni de sțiință , etc., nu își aba ndonează marile vise. Visele și -au găsit mereu o
durabilitate în religie, politică, literatură , artă, știință, film, muzică și de ce nu, o utilizare
creativă și în arhitectură . Pentru unii, visul este «o suspendare a neîncrederii prin care se
permite ficți unii să devină realitate» (Taylor Caleridge) .30
Arhitectura nu este doar o „construcție” a mediului real, ci și „construcție” mentală, clădită
din ficțiuni. Faptul că ficțiunile nu există în mod real nu înseamnă deloc că ele nu contează în
mod real. A refuza să vezi ficțiunile în lumea lor, adică chiar ca ficțiuni, înseamnă a lucra cu o
reducție, cu o „proiecție”, înseamnă a gândi în raccourci. Și atunci adevărata natură, atât a
discursurilor arhitecturale cât și a arhitecturii înseși, ne -ar rămâne de f apt inaccesibilă.
Ficțiunile arhitecturii devin în mod necesar și o realitate palpabilă și sunt cel puțin la fel de
importante ca toate celelalte ficțiuni în care ne -am obișnuit să trăim azi.31

„Trăim într -o lume co ndusă de tot felul de ficțiuni – merchandising -ul [cercetare a
dezvoltării vânzării și a utilizării mărfurilor și serviciilor printr -o mai bună prezentare și
publicitate în rândul consumatorilor. (< engl. merchandising )] , politică desfășusată ca o
ramură a publicității, traducerea instanta nee a științei și tehnologiei în imagini populare,
creșterea încețoșării și amestecării identităților în domeniul bunurilor de consum, etc. Trăim
într-un roman enorm. Pentru scriitor în particular, este din ce în ce mai puțin necesar să
inventeze caracteru l fictiv al romanului său. Ficțiunea este deja prezentă. Sarcina scriitorului
este să inventeze realitatea. ”32

De ce povestim arhitectura?
Prin povestirea arhitecturii, se învață privirea să treacă dincolo de imaginea vizibilă,
permițând invizibilului să satureze vizibilul . Arhitectura povestită este formată din mesajul pe
care dorește să îl transmit ă („ce/de ce?”) și mod ul în care acesta este transmis („cum?”) .
Există, din ce în ce mai mult, necesitatea ilustrării procesului de proiectare, un proces care
încearcă mereu să echilibreze instinctul formal și expertiza tehnică.
Conceptele, propunerile, clădirile care rezultă sunt de multe ori neașteptate și, ocazional,
revoluționare. Prin realizarea unui design explicit, elaborându -l și perfecționând u-l, AND -ul
proiectului sfârșește prin a da puterea de înțelegere fiecărui individ, nu doar arhitectului,
deoarece în acest mod toată lumea are acces la codul sursă .33

Pentru a putea comunica și vizualiza proiectele, instrumentele și strategiile de re prezentare
pe care arhitecții le au la dispoziție au fost împrumutat e din cinematografie, literatură , benzi
desenate, fotojurnalism, grafică informativă, etc. Alegerea modului în care comunicăm
arhitectura este mai mult decât alegerea un unei metode care î ți fură privirea. Mesajul trebuie
evidențiat prin tehnica potrivită. Nu există o tehnică mai inestetică decât cealaltă, atâta timp
cât prezintă onestitate.

29 „Form follows function” – Bernard Tschumi, https: //www.slideshare.net/gauravshrinet3/bernard -tschumi –
philosophy
30 Laura Grunberg, „ Visele arhitectului sunt visele societății ”, revista Arhitext, mai -iunie 2012, 135
31 Dana Vais, ”Ficțiunile arhitecturii”( Paideia), 5 -6.
32 Rem Koolhaas & Bruce Mau, ”S,M,L,X L” ( The Monacelli Press, 1995), 50
33 Spencer Bailey, ”Bjarke Ingels Is Reshaping The World As We Know It”( Surface, 2 Mai 2018),
https://www.surfacemag.com/articles/bjarke -ingels -is-reshaping -the-world -as-we-know -it/, 4 Iunie 2019

27

Fig. 18 – Conceptul

28
2.2 Mesajul în arhitectu ră

Ce înseamnă concept?
Odată d eschis dicționarul, conceptul este considerat „ idee, noțiune care constituie treapta
cea mai înaltă de abstractizare în reflectarea realității” sau în filozofie, conceptul reprezintă „o
idee general ă pe care mintea o ar e despre un lucru”34. Spre deosebire de alte sensuri (în mare
parte împrumutate din alte domenii precum filozofie, lingvistică, etc.), în arhitectură însă
noțiunea de „concept” vizează esența actului creator.

În 1970, arhitectura conceptuală s -a lans at cu un înțeles limpede în lumea arhitecturii
teoretice, prin Peter Eisenman (Notes on Conceptual Architecture: Towards a Definition ): "O
structură conceptuală – fie ea un desen sau o clădire – este un aspect al formei vizibile care
este o idee. Ea se afl ă acolo pentru a permite accesul în interiorul formei, către relațiile
formale universale. … Forma fizică trebuie să conțină acea structură capabilă să abată
privitorul de la percepția senzorială și să -l plaseze într -o atitudine conceptuală. Ea trebuie
chiar să reprime posibila prioritate a unei reacții emoționale, pentru a permite o aproximare
a intenției conceptuale."35

Conceptul este ceva la care, arbitrar, capricios sau functional gândirea se gândește să
apeleze în drumul său, ci el este structura însăși a gândirii, principiul ei de existență. Gândesc,
pentru că gândind, și privesc conceptul.
În definitiv , atunci când ne întrebăm asupra conc eptului, noi ne întrebăm, vizăm, în fapt,
asupra a ceva ce stă la baza a altceva, și îl face posibil. Inv ocăm, întrebând, și toc mai că
întrebarea este orientată în interogația ei de chiar răspunsul deja prezent, și anume, pre –
existența a ceva stabil, neclintit, punct de naștere ce, în timp, s -a numit, oarecum nediferențiat,
principiu unic, idee, temei, CONCEP T.36

Există arhitectură cu concept și arhitectură fără concept?
Răspunsul este simplu: sigur că nu există arhitectură fără o substanță tematică, dar
chestiunea e: în ce condiții i se poate asocia acestui nucleu germinativ al oricărui proiect
calitat ea de „concept”? Ca să răspundem simplu și afirmativ la întrebarea inițială, nu trebuie
decât să înlocuim termenul „Concept ”, cu acela de „Idee”: sigur că arhitectura bună din toate
timpurile conține substanță tematică, idee, mesaj. Nici până acum soluții le proiectului nu erau
determinate nici prin instinct , nici prin muze, nici prin revelație.37
Dacă tot concepte erau și frumusețea, și puritatea, și utilitatea, și aspirația la sublim și tot
ce a generat istoria arhitecturii; și dacă astăzi, tot concep t poate fi și o atitudine, o culoare, o
proporție, o analogie, o mișcare, un semn; atunci în această accepțiune, nu există arhitectură
fără concept. Păi, atunci poate că și un sentiment, și o senzație, și o inducție haptică pot fi
numite concept, doar pent ru că se află la originea unei intenții estetice. Or, asta ar fi abuziv .38

Opusul arhitecturii conceptuale , așa cum o înțelegem noi astăzi, e o arhitectură angajată
și reinvestită cu miză social ă, o arhitectură a consecințelor în termenii lui Ole Bauman, o
arhitectură non -reprezentațională în baza teoriei lui Nigel Thrift.39

34 Concept, DEX
35 Anca Sa ncu Tomașevschi , „Trei versiuni de Conceptualism” , https://arh.spiruharet.ro/images/MIRELA/
CERCETARE/Anca_Sandu_Abstract_pt_site_Despre_conceptul_de_concept.pdf?fbclid=IwAR2Mzk_hKL7Eut
7mSOj0AJO -M8GN8II6qaqXkCTnTYAVZaV -DoaNKvLyXMM , 29 Mai 2019
36 Florian St anciu, „Originea Conceptului” , revista Arhitectura, nr.6 (654)/2014, 48
37 Anca Sandu Tomașevschi , „Abstracție și conceptomanie”, revista Arhitectura, nr.6 (654)/2014, 29
38 Ibidem
39 Adriana Măgerușan, „Conceput, perceput,trait”, revista Arhitectura, nr.6 (6 54(/2014, 56

29

Fig.19 – Căderea pe gânduri

30
Cât de des ați întâlnit întrebarea „dar care e conceptul proiectului?”
Această întrebare bântuie cu nonșalanță orice comentariu și juriza re, orice corectură, până
și orice small talk între arhitecți. În prezent termenul de concept a căpătat tot atâtea înțelesuri,
câți arhitecți pe pământ.40Arhitecții își flatează căutările inițiale cu acest atribut, iar studenții,
își declară drept "concept" , schema funcțională sau culoarea de pe fațadă.
Multă lume consideră conceptul drept o etapă în sine, numită generic „faza de concept” .
Personal consider incorectă numirea anteproiectului drept „concept”, când, de fapt, aceasta
este doar un răspuns, o soluție, o posibilă variantă în urma testării sitului și a teme i de
proictare. Un alt aspect, care vine cumva în contradictoriu, este faptul că de multe ori,
studenții generează scheme sau diagrame conceptuale abia la sfârșitul proiecului, ca un fel de
explicare/justificare a demersului, în loc să dezvolte întreg proiectul în acest mod. 41

Catalog de concepte
 The Metapolis Dictionary of Advenced Architecture: City, Technology and Society in
the Information Age” și -a propus să atingă cât mai multe din posib ilele semnificații sau
expresii -cheie, formulând astfel bazele unui adevărat dicționar de concepte de arhitectură.
Aici intervine problema unei astfel de lucrări, și anume faptul că, în ochii unui începător (și
nu numai), acest gen de carte tinde a oferi s oluții cheie, reale șabloane de urmat. Din prima
secundă în care deschid cartea, procesul creativ de blochează , căutând asiduu un concept
„cool”, care să le pună în valoare proiectele .42
 De asemenea, p rintr-un simplu search pe Google – concept arhitecturale – găsești „123
cele mai bune concept arhitecturale ”. Tot ce mai răm âne de făcut e să vezi din această listă
care îți sunt bune acum, sau care sunt „de viitor”.
Așasar, această „căutare” a conceptului a devenit o căutare la propriu, nu la figurat.

Să fie „conceptul” ceea ce arhitectura trebuie să transmită?
Nu orice idee tematică e concept. Și nu orice cădere pe gânduri înseamnă conceptualizare.
Din punctul meu de ved ere, nu este necesar ca elementu l conceptual să fie citibil în proiectul
final, nu acesta este scopul. Cel mai important aspect al conceptului este declanșarea
procesului creativ, substanțiind astf el proiectul în sine, transferul de la concept la proiect
putând fi cât se poate de discret.43
Conceptul nu este ceva la care, arbi trar, capricios sau funcțional gândirea se gândește să
apeleze, ci este structura însăși a gândirii, principiul ei de existență.44

Conceptul a ajuns să fie o justificare a proiectului, a deciziilor luate. Când mă gândesc la
termenul de „arhitectură co nceptuală”, mă gândesc la arhitectura care se concentrează pe
proiectare ca proces de cercetare, care analizează diferite metode cu scopu l de a descoperi noi
cunoștințe, n u explicarea oricărei linii trasate. Nu înseamă că explicarea acelei linii este un
lucru gresit, dar nu putem numi orice ca fiind un demers conceptual.
Arhitectura transmite

40 Anca Sandu Tomașevschi , „Abstracție și conceptomanie”, revista Arhitectura, nr.6 (654)/2014, 28
41 Adrian Arendt, „Despre concept în ahitectură”, revista Arhitectura, nr.6 (654)/2014, 50
42 Ibidem
43 Ibidem
44 ????

31

Fig.20 – Metafora vizuală

Fig.21 – Anecdota

32

2.3 Procedee artistice

Procedeele artistice, precum figurile de stil, sunt folosite în litera tură pentru a
„înfrumuseța” un text, astfel, în această lucrare se dorește i dentificarea modurilor în care s unt
regăsite și în procesul de comunicare a proiectelor de arhitectură. Întoarcerea la modurile
tradiționale de a spune o poveste este o modalitate care se regăsește în procesul de proiectare.

 METAFORA VIZUALĂ
= figură de stil care constă în a da unui cuvânt o semnificație nouă, în virtutea unei
comparații subînțeleasă45
Metafora poate fi definit ă ca o comparație între două sau mai multe lucruri diferite, care nu
au nici o legătură. Putem asocia „metafora vizuală” cu „a citi printre rânduri [visual]”.46 Prin
implementarea acest ui instrument, s -au creat opere de arhitectură care au reflecții de neuitat
asupra minții umane. Este un instrument care î ncurajează gândirea. Este sarcina spec tatorului
să folosească imaginația pentru înțelegere.
Acest procedeu poate fi unul voit sau unul rezultat, unul gândit de arhitect sau interpretat
de public.
Exemplu:
Le Corbusier – Ronchamp [fig.20 ]
Metafor a: Chiar dacă scopul proiectului nu a fost să sugereze: două mâini care se roagă, un
vapor, boneta călugăriței sau o rață, aceste metafore i -au fost atribuite de către public.

 ANECDOTĂ
= o scurtă narațiune, o scurtă prezentare a unui incident intere sant sau amuzant destinat în
mod obișnuit să ilustreze sau să susțină un anumit punct într -un eseu, articol sau capitol al
unei cărți47
Această modalitate poate fi folosită pentru a informa, a reaminti, a atenționa sau chiar a
inspira. Prin intermediul lor se pot trage la final niște concluzii, poate chiar morale.

Exemplu:
Bjarke Ingles Group – People‘s building [fig.21 ]
Anecdota : În cartea „Yes is more ”, Bjarke Ingles afirmă că ei sunt interesați de modul în care
evoluea ză lucrurile prin accidente sau neînțelegeri, așa cum a fost în cazul proiectului
„People`s building” . În 2008 au fost invitați să realizeze Pavilionul Danemarcei pentru
Shanghai World Expo. Ideea proiectului a fost despărțirea clădirii în două pentru a cr ea o
promenadă publică la parter. Au pierdut competiția deoarece juriul a fost de părere că forma
era nepotrivită contextului și culturii daneze. DAR, primarul Shanghai -ului le -a vizitat
expoziția și când a văzut clădirea și a afirmat „Pentru mine, se simt e ca și cum conexiunea cu
rădăcinile poporului chinez a fost servită” , deoarece: 48

= oameni = mare [BIG]

45 Metafora, https://dexonlin e.ro/definitie/metafor%C4%83 , 4 Iunie 2019
46 Visual Methaphor, https://www.thoughtco.com/visual -metaphor -1692595 , 24 Martie 2019
47 Richard Nordquist, „What is an Anecdote?”, https://www.thoughtco.com/what -is-anecdote -1689095 , 5 Iunie
2019
48 Bjarke Ingles, „Yes is more .An Archicomic on Architectural Evolution ”(Taschen, 2009) , 26-27

33

Fig. 22 – Aluzie

Fig. 23 – Analogie

34
 ALUZIE
= cuvânt , expresie, frază prin care se face o referire la o persoană, la o situație, la o idee,
fără a o exprima direct49
Aluzia este regăsită în arhitectură în proiectele care vizează în principiu memoria locului,
atunci când se apel ează la diferite metode pentru a sugera anumite întâmplări din trecut.
Modalitatea de percepere a aluziei este una indirectă deoarece este lăsat la îndemâna
utilizatoului să interpreteze mesajul prin intermediul propriilor cunoștințe și experiențe.

Exemplu:
Daniel Libeskind – Jewish Museum Berlin [fig. 22 ]
Aluzia: În acest proiect, se regăsesc 6 goluri simb olice în volumerie. Singurul gol care este
fizic accesibil este „Memory void”, în care se regăsește instalația „Shalechet” realizată de
Menashe Kadishman [fig.20]. Instalația este compusă din mii de fețe realizate din metal care
acoperă suprafața pardoselii , astfel încât oamenii sunt nevoiți să pășească pe ele, cauzând un
clinchet, iar ecoul acestuia prin gol crează o senzație sinistră. Spațiul nu este nici încălzit, nici
răcit. Astfel , Daniel Libeskind folosește golurile pentru a sugera goliciunea fizică care a
rezultat din expulzarea, distrugerea și anihilarea vieții evreiești, care nu poate fi reumplută
după fapt. El a vrut să facă aceast ă pierdere vizibilă și tangibilă prin arhitectură.50

 ANALOGIE
= fenomen care constă în modificarea formei sau uneori a sensului unui cuvânt sub
influența alteia dintre formele sale sau sub influența altui cuvânt 51
Analogiile s unt simple experi mente în utilizarea cuvintelor, mai degrabă decât a imaginilor,
pentru a genera noi concepte arhitecturale . Ele sunt grupări de două cuvinte din două categorii
diferite . Prin unirea strategică a două cuvinte din fiecare listă, apar noi concepte hibride
provocatoare . 52 Sunt „juxtapuneri neobișnuite a ideilor” .
Utilizarea lor poate fi de folos în rezolvarea problemelor, realizarea conexiunilor între
discipline, dar și pentru a realiza noi soluții. Căutarea unor alternative și extinderea căutării
vor aduc e mai mulți parametri în procesul de proiectare.

Exemplu:
Eduard Ogosta Architecture – Analogues [fig. 23 ]
Analogia: Fiecare listă cuprinde variante descriptive ale unei singure idei fundamentale –
cum ar fi spațiul, timpul, natura, ar hitectura sau mobila. De exemplu: obiectul, voidul, grupul
și câmpul sunt toate clasificate sub spațiu, în timp ce ritmul, pulsul, memoria și episodul sunt
clasificate în timp. Prin unirea strategică a două cuvinte din fiecare listă, apar noi concepte
hibride provocatoare. Diagramele au fost apoi generate de mai mulți dintre acești analogi
pentru a le testa validitatea ca idei vizuale. În consecință, o masă poate fi locuită ca o casă, o
grădină ar putea fi o colecție de acoperișuri și o pădure poate fi cult ivată dintr -un grup de
scaune. Se creează o lume cu totul nouă de idei între ele.53

49 Aluzie, Dex
50 https://www.jmberlin.de/en/libeskind -building
51 Analogie, Dex
52 Eduard Ogosta, „Analogues”, http://edwardogosta.com/analogues/analogues -conceptual -architecture -edward-
ogosta -architecture -1, 22 Mai 2019
53 http://edwardogosta.com/analogues

35

Luigi Ghirri, Modena, 1973 VS Antonello da Messina, St. Jerome in His Study, 1474 -1475
Fig.24 – Compararea

Fig. 25 – Hiperbola

36
 COMPA RATIA
= examinare a două sau a mai multor lucruri, ființe sau fenomene, făcută cu scopul de a se
stabili asemănările și deosebirile dintre ele 54
Rolul compatației , valabil și în arhitectură, este de a reliefa mai pregnant un proiect prin
celălal t.
Această tehnică este asemănătoare cu tehnic a „mise en abyme”55 care se referă la „o
imagine intr -o altă imagine”. În arhitectură, se folosește pentru a sugera „ideea din spatele
ideii” prin prezentare a unei imagini din proiect în paralel cu imagine a inspirațională. Astfel,
prvitorul este invitat să considere arhitectura atât din exterior cât și din „interior” .

Exemplu:
KooZa/rch -este o platformă de discuții de design vizionar pentru arhitecți și oameni
curioși din întreaga lume. Folosind mul tidisciplinaritatea, ambiția lor este de a descoperi,
analiza și dezvălui multitutinea de lentil e prin care se poate vorbi despre arhitectură, de la
concepția sa până la forma sa construită.
Taxonomia: Pentru a nu fi o simplă colecție de curiozitîți ș i rarități , Confórmi lucrează cu
metodele și regulile arhivei. Principiul taxonomic pe care se bazează este acela de a crea o
singură imagine, întotdeauna într -un format pătrat, în care două imagini distincte converg și
împărtășesc o structură formală de o rice fel. Construcția noii imagini are scopul principal de a
fi imediat comunicativă chiar și pentru o audiență nespecialistă, stimulând sensibilitatea
vizuală a non -experților: fără cunoașterea originalelor, oricine poate înțelege imaginea chiar
fără ajut orul legendelor și dispozitivelor text.56 [fig. 24]

 HIPERBOLA
= este figura de stil prin care se exagerează proporțiile unor obiecte, fenomene, întâmplări,
pentru a mări expresivitatea.57
Hiperbola are rolul de a evidenția un lucru prin exagerarea t răsăturii sau mesajului care
trebuie să fie accentuat .

Exemplu:
Rintala Casagrande – LAND(E)SCAPE [fig.25]
Hiperbola: Acest p roiect este o instalație ar hitectonică peisag istică realizată în Savonlinna,
formată din trei depozite abandonate, mo ntate pe picioare de lemn lun gi de doi metr i pentru a
le oferi aspectul unui fel de a merge lent și mă iestuos. Părăsite și năzuind după fermierii lor,
depozitele și -au pierdut legătura primară cu pământul și se leagăn ă acum către orașele de la
sud. Poveste a a luat sfărșit într -o noapte întunecată de octombrie când depozitele au fost
înceindiate în timpul carnavalului traditional al masacrului coreografiat de dansatorul Reijo
Kela. Lucrarea a reprezentat o polemică la adresa procesului de părăsire a mediului rural
finlandez.58

54 Comparare, Dex
55 https://www.urbandictionary.com/define.php?term=mise%20en%20abyme
56 https://www.koozarch.com/interviews/conformi/
57 Hiperbola, http://examenultau.ro , 6 Iunie 2019
58 Rintala&Casagrande ,„LAND(E)SCAPE ”, revista Arhitext, nr. August -Septembrie 2009, 125

37

Fig. 26 – Epitetul

Fig. 27 – Enumerația

38
 EPITETUL
= un cuvânt care determină un substantiv sau un verb, cu rolul de a exprima o însușire
deosebită a unui lucru.59
Epitetul în arhitectură este utilizat ca un proces de „a vedea în” – o modalitate prin care
sunt implicate toate simțurile umane, desi spectatorul este conștient că imaginea este doar „o
urmă pe o hârtie”. Diferența dintre hiperbolă și epitet este că evidențierea mesajului este una
mult mai subtil realizată.
Cel mai des sunt întâlnite epitetele apreciative, adică cele care exprimă impresia pe care
obiectele desemnate o produc asupra privitorului, modul în care ele sunt percepute și a preciate
în plan psihologic.60

Exemp lu:
Bigert & Bergstö – „Solar Egg ” [fig.26]
„Solar Egg ” este o sculptură socială, unde se pot întâlni atât localnicii, cât și vizitatorii
Copenhagăi. În țările nordice, sauna deține o poziție cheie ca spațiu pentru căldură și reflecție.
Luând în considerare această tradiție, Bigert & Bergström au dezvoltat o sculptură simbolică,
destinată ca spațiu pentru conversații și schimb de idei61
Epitetul: În cazul ac estui exemplu, randarea evidențiază „că ldura soarelui” captată de
această sculptură și reușește să inducă …

 ENUMERAȚIA
= figură de stil care constă în înșirarea unor argumente, fapte, amănunte privitoare la
aceeași împrejurare sau temă
Reprezintă p otențialul narat iv al unei imagini statice . Pentru a putea sugera narațiunea
proiectul ui, arhitecții se folosesc de tehnici de reprezentare care implică timpul și schimbarea,
modificarea scării umane , dar și mobilitatea punctelor de perspectivă asupra acțiunii.
Ochiul poate anima imaginea – este o călătorie mentală a spectatorului care permite
interpretarea mesajului. Această contemplare este asemănătoare timpului necesar pentru a te
deplasa în jurul unei sculpturi sau pentru a te deplasa în spațiile unei clădiri – ambele necesită
mișcarea corpului – mișcare care în acest caz este oglin dită în mișcarea ochiului peste
imagine62

Exemplu:
CMQ – Libreria Continua
Enumerația: Ce este pentru tine puterea desenului în comunicarea și provocarea unei idei și
a unui concept arhitectural?
„În primul rând, un desen poate fi un instrum ent foarte puternic pentru a comunica o idee
arhitecturală, deoarece oferă o perspectivă narativă. Mai mult, un desen poate fi o
reprezentare mai înțeleasă și mai interesantă pentru oricine nu este implicat în domeniul
arhitecturii. ”63

59 Epitetul, http://examenultau.ro , 6 Iunie 2019
60 https://figuridestil.ro/epitet/
61 http://www.bigertbergstrom.com/solar -egg-2017
62 Claire A.Jamieson, „ NATØ: Exploring architecture as a narrative medium in postmodern London”(teză de
doctorat, Royal College of Art for the Degree of Doctor of Philosophy,Septembrie 2014), 20 Mai 2014
63 KooZA/rch, CMQ – Libreria Continua , https://www.koozarch.com/interviews/libreria –
continu a/?fbclid=IwAR0QeoanY5ufKenTnZ8Rs7 -ZOwcTGYQw87E6anJf8mr10NiUYRMYquLyvgQ , 7 Iunie
2019

39

Fig. 28 – Scenografia reprezentării

40
2.4 „Scenografia ” reprezentării

„Experiența citirii desenelor arhitecturale poate simula experiența vizuală arhitecturală”?
Conceptualizarea desenului arhitectural ca un conținător a unei forme de experiență
spațială sau arhitecturală poate fi contestată – cum poate un desen să transmit același mesaj pe
care l -ar transmite experiența reală? Dacă ne gândim la pictură, experiența unei descrieri
verbal e nu este echivalentă cu vizionarea lucrării așa cum nici experiența de a aculta muzică
nu este la fel cu cea de a ci ti versurile fără a ști coloana sonoră.
În cazul „citirii” desenelor arhitecturale, este utilizat un sigur simț, cel al vizualului.
Bineînțeles, dupa cum am văzut în c apitolul anterior, pot fi folosite trucuri prin care să
antrenăm și celelalte simțuri în scopul obținerii unei experiențe senzoriale mai vastă. Astfel,
ne putem imagina care ar f i atmosfera transmisă de autor.

„Cum reprezentăm proiectul?”
Repre zentările arhitecturale de toate tipurile s -au mutat în mod continuu între statutul
artefactelor și delimitarea proceselor, menținând în același timp rolul lor de intermediar între
gândire și acțiune în arhitectură. Desenele compun o puternică articulare a formării și
dezvoltării de gânduri și intenții în arhitectură. Alberto Pérez -Gómez sugerează că
"dezvoltarea jocului creativ" este pusă în practică numai atunci când arhitecții sunt dispuși să –
și angajeze imaginația personală. Descoperirea realului și ima ginatului, introvertit și expus,
efemer și permanent, precis și poetic, prin linii, puncte, culori, suprafețe, lentile și propoziții.64

În arhitectură, conceptul poate fi orice, poate consta într -o idee, o noțiune, o imagine, un
cuvânt/frază etc. Est e foarte importantă identificarea trăsăturilor definitorii ale respectivului
element, aplicându -le apoi în cadrul procesului de proiectare; de cele mai multe ori se
folosește o reprezentare grafică abstractizată a conceptului, încercând a sustrage numai
caracteristicile sale esențiale și nu majoritatea trăsăturilor.65
Desenul architectural este deci o lucrare de arhitectură, un mijloc prin care arhitecții își
„varsă imaginația”, prin intermediul metodelor, tehnicilor , stilul ui care sunt legate în mo d
intrinsec de semnificația lor. Reprezentările arhitecților nu sunt niciodată niște ferestre neutre
ale unui proiect. Defapt, metodele de desen, machetare, randare alese de autor sunt pline de
înțeles și prin intermediul lor, sunt evidențiate intențiile și interesele sale.

Modul în care „citim” un desen se deosebește de modul în care este citită o hartă sau o
diagramă – care în loc să se joace cu capacitatea noastră perce ptivă natural ă, cere descifrarea
mesajului conform unor reguli, convenții, logi ci a unor informații tipice care trebuie transmise.
Aici se face diferența între desenele care „specifică” și cele care „descriu”. În cadrul
prezentării unui proiect de arhitectură, desenele care „specifică” sunt cele tehnice (planuri,
secțiuni, fațade, sc heme funcționale), iar desenele care „descriu” sunt cele artistice (schițe,
perspective, ilustrații, randări ).
Bogăția înțelegerii proiectului poate f i diminuată dacă este prezentat doar unul din desene.
Combinarea modalităților de reprezentare este o parte esențială a transmiterii experienței
arhitecturale. Așadar, putem spune că proiectul final reprezită un colaj de desene. Prin aceste
instrumente abstracte abordăm realitatea și intenționăm să o transformăm, să o modificăm sau
să o conservăm
În continuare vor fi prezentate pe scurt, câteva metode de reprezent are a desenelor care
„descriu”, ca mai târziu să vedem cum sunt folosite în exprimarea mesajelor arhitecturale.

64 https://www.koozarch.com/abstractions/competitions -as-tools -for-research/
65 Adrian Arendt, „Despre concept în ahitectură”, revista Arhitectura, nr.6 (654)/2014, 50

41

Fig. 28 – Schița de mână

Fig. 29 – Schița digitală

42
 SCHIȚA DE MÂNĂ – „schițele pe șervețel”

Primele schițe de mână din perioada de căutare a ideii sunt și acum desenate pe hârtie.
(cele ale marilor arhitecți, făcute public post factum, sunt un spectacol). De obicei ele sunt
desenele simple, copilărești, care surprind revelația, ingenuitatea imaginației și simțirii,
căutările artistului. Stângăcia lor exprimă graba de a capta inspirația, de a fixa viziunea.66
Desenul pe hârtie poate să arate oricum, fiindcă mintea e a bsorbită de intenții arhitecturale
complexe , ce țintesc produsul finit. Schița de mână iți sugerează doar o direcție pe care poți să
ți-o duci mai departe. Te îndeamnă să mai cauți. Ideile confuse și liniile care bâjbâie se
oxigenează reciproc, undeva la h otarul dintre conturul mintal și cel vizual.
O schiță este o manifestare a gândului în stare pură.67 Ceea ce mai demult era considerat
un lucru normal, acum a devenit un lucru foarte apreciat și căutat, datorită trecerii atât de
rapide și puternice la randările digitale. Datorită faptului că schițele de mână durează mult mai
mult decât cele digitale, doar o mână de oameni le mai realizează. Din păcate putem spune că
începe să devină o artă pe cale de dispariție în domeniul arhitecturii.
Schițele s unt opera mâinii ghidate de tehnică, inspirată de experiență și editată de
gânduri.68 Ele mai pot fi întâlnite sub forma – caietelor de schițe – care sunt jurnalele umplute
zilnic cu gândurile, referințele și ideile artiștilor. Colectează idei cronologice, astfel încât este
posibilă urmărirea firului narativ al gândirii proiectului.

„Ca să -ți confirmi o imagine, e mai bine s -o pui pe ecran. Ca să afli soluția unei dificultăți, e
mai bine să o cauți pe hârtie”
Anca Sandu Tomașevschi

 SCHIȚA DIGIT ALĂ – „înfrumusețată ”

În cazul schițelor digitale, hârtia și creionul sunt înlocuite de ecran și mouse . Desenul pe
ecran te îndeamnă să -l faci să arate „bine”. Nu -l poți lăsa să arate rău. O astfel de schiță nu
poate fi folosită ca proces de gândire , de concepere a unui proiect, deoarece lipsește fix
trăsătura cea mai importantă a unei schițe – căutarea prin o primă linie, care duce spre o altă
linie și apoi spre o alta. În cazul acesta vorbim de reprezentări finale ale unui proiect. O schiță
trebuie să ofere informații, nu detalii. Schița realizată cu tablet grafică este mai apropiată ca
experiență de cea realizată pe hârtie deoarece se face manual, tot prin controlul unui creion.
SKETCH -UP este cel mai des întâlnit program când vine vorba de schițele digitale . Este
necesar doar un model 3d al proiectului de arhitectură și schița este ca și făcută. Există
multiple setări care transformă linia dreaptă generată de calculator în diferite tipuri de linii
care imită desenul de mână. Astfel, prin câte va click -uri, poți obtine un desen care daca l -ai fi
făcut de mână ți -ar fi consumat mai mult timp. Dar se pierde calitatea pură a unei schițe care
este opera mâinii ghidate de tehnic, inspirată de experiență și editată de gânduri.

„Programând, controlezi mai bine imaginile, desenând, îți convoci mai bine gândurile”
Anca Sandu Tomașevschi

66 Anca Sandu Tomașevschi, „Desenul de arhitectură liber și angajat, Desenul frumos și desenul deștept”, revista
Arhitectura nr.1 (649)/2014
67 Marvin J.Malecha, „Nevoia imperioasă de a desena”, revista Arhitectura, nr.1 (649)/2014, 52
68 Ibidem

43

Fig.30 – Abstractizare

Fig.32 – Colaj

44

 ABSTRACTIZARE
= operație a gândirii prin care se desprind și se rețin
unele dintre caracteristicile și relațiile esențiale ale
obiectului cercetării69
Am ales să nu numesc această tehnică „schiță”,
deoarece consider că schița reprezintă m ai mult o căutare
pe care o ai pe parcursul proiectului, iar în acest caz
vorbim deja de o modalitate de exprimare/ prezentare a
proiectului final. Fig. 31 – Simboluri românești (Ro -kit)
„Satu-n poartă este modalitatea prin care tăranul roman se pune la curent cu tot ce este nou
în sat. Așezat pe băncuța din fața gardului casei, la limita dintre spațiul privat și cel public,
acesta observă, face note mentale și culege materialul pentr u mica bârfă de seară purtată
împreună cu partenerul de viață sau cu vreun vecin aflat în trecere.”70 Toate aceste cuvinte,
pot fi rezumate printr -un simplu desen [Fig.31].
Precum spunea Frank Lloyd Wright, „cea mai scurtă distanță până la o solu ție concretă
este linia dreaptă”. Abstractizarea r eprezintă cel mai simplu și mai rapid mod de a explica o
idee. Provocarea grafică reprezintă realizarea unor soluții expresive, dar geometrice pentru
fiecare simbol, utilizând o singură trasare a liniei. Este o imagine cu mai mult alb decât negru.
Dacă înainte vorbeam de schița de mână și de schița „înfrumusețată”, în ac est caz putem
vorbi de o schită de mână, dar o schiță „ precisă ”.

Exemplu:
Bjarke Ingel s – Worldcraft
Abstractizarea: Arhitectul Bjarke Ingel s, numește a ceastă tehnică „doodle”, adică măzgălitură.
În acest exemplu, pentru a -și explica proiectele, Bjarke Ingles s -a folosit de o pânză imensă pe
care a început să deseneze , dar în para lel se folosește și de cuvinte.

 COLAJUL
= procedeu artistic care constă în compunerea unui tablou prin lipirea laolaltă a unor
elemente eterogene71
În această situație, nu mă voi referi la „colaj” ca multitudinea tehnci lor de a reprezenta un
proiect, ci la reprezentare a în sine a unui singur d esen printr -o multitudine de tehnici.
Imaginați -vă un mic teanc de pagini semi -translucide cu diferite informații care, vizualizate
împreună, dezvăluie informații holistice despre proiect .
Colajul sugerează mai mult impresia unei idei/emoții, decât o interpretare exactă a spațilui
prin suprapunerea mai multor straturi de informații.

Exemplu:
Kuehn Malvezzi – Berlin Platz Kreuzberg (locul 3)
Colajul: Imaginea este formată din două straturi diferite: primul reprezintă o imagine realistă a
contextulu i în care este integrate clădirea (care defapt la rândul său poate fi format din o
fotografie a existentului și inserția proiectului arhitectural peste această fotografie), și
anturarea atmosferei realizată prin intermediul schi ței. Inserția proiectului es te de asemenea
realizată prin intermediul schiței.
Motivul cel mai des întâlnit pentru care se apelează la tehnica colajului este de a putea
sugera ce exista deja diferit față de ceea ce este nou propus.

69 Abstractizare, dex
70 https://www.facebook.com/cartearokit/photos/a.400326870159209/428363757355520/?type=3&theater
71 Cola, dex

45

Fig. 3 3 – Diagrama

Fig. 3 4 –

46
 DIAGRAMA
= reprezentare grafică care facilitează o demonstrație, permite înțelegerea unui
fenomen, înfățișează corelația între două mărimi etc.72
De cele mai multe ori, diagramele sunt formate din axonometrii, axon ometrii explodate,
planuri, secțiuni, în principiu piesele tehnice ale proiectului , dar abstractizate. Acestea sunt
însoțite de simboluri (cel mai des întâlnite sunt săgețile), pentru a sugerea acțiunea care are
loc asupra proiectului. O diagram bine realiz ată, poate conține multe informații în linii mici.

„Diagrama ca o mașină abstractă este capabilă să dea un impuls și să canalizeze procesele și
acțiunile”73
Gillles Deleuze
Exemplu:
CEBRA – Children`s Home (2014)
Studioul danez de arhitectură CEBRA a realizat un proiect de pionierat pentru un nou tip
de centru de îngrijire pentru copii și adolescenți marginalizați în Kerteminde, D anemarca.
Designul pentru acest proiect preia formele familiare ale casei tipic daneze ca punct de
plecare: clasica clădire cu acoperiș înălțat și motivul căminului. Cele două elemente sunt
utilizate în cea mai simplificată formă pentru a crea un aspect ex terior integrat în zona
rezidențială din jur.74
Diagrama: Acest studio de arhitectură este cunoscut pentru utilizarea diagramelor în toate
proiectele ca formă de exprimare a deciziilor luate în legătură cu funcționalitatea clădirilor și
a aspectului lor. În figura 33 putem observa căutările formei arhitecturale, cât și modalitatea
de rezolvarea a acesteia.

 BENZI DESENATE
= combinația de text și imagine permite exprimarea unui mesaj complex, într -un mod
care este potrivit unei game largi de privitori
Explorarea relațiilor dintre benzi le desenate și arhitectură nu a fost un fenomen destul de
vizibil și recurent în că de -a lungul istoriei. Dincolo de apariția sa scăzut ă, a fascinat arhitecții
cu capacitatea sa unică de a strânge împreună comunicarea, spați ul și mișcarea. Ca și arhitecți,
trebuie să creăm ficțiuni: narașiuni care ne ghidează desenele, ne spun ce sunt ș ice nu sunt
clădirile noastre și ne ajută sa ne schițăm itinerariul pe care procesul de modelare îl va urma.
Toate acestea fac să fie mai puți n surprinzător faptul că odată cu deviația spre scenario
virtuale și animație, arhitectura de astăzi, arată un interes mare față de tehnicile, strategiile și
estetica graficii narative75
Este incontestabil faptul că acest interes cres când față de benzi le desenate, are loc în
contextul unei redescoperiri generale a filmelor de benzi desenate în cinematografie, cât și în
alte mijloace de comunicare. Această metodă permite combinarea desenului cu narațiunea
prin prezența textului descriptive și a bulelor d e dialog, creând ocazia de a exprima mesaje
complexe într -o manieră rapidă.

Exemplu :
Studio Basar – Evacuarea fantomei, Arhitecturi ale Supravțirii
Benzi desenate:

72 Diagramă, DEX
73 ??
74 https://www.archdaily.com/570664/children -s-home -cebra
75 http://www.mascontext.com/issues/20 -narrative -winter -13/comics -and-architecture -comics -in-architecture -a-
not-so-short -recount -of-the-interactions -between -architecture -and-graphic -narrative -1/

47

Fig. 35 – Randarea

Fig. 36 – Ilustația

48
 RANDAREA
= este o imagine a viitorului care urmează să fie construit.
„Randările” sunt compoziții 2D concepute din modele digitale tridimensionale, care au ca
reultat final, de obicei, imagini realiste. Adesea, aceste imagini sunt sup use unui alt șir de
transformăr i, ceea ce numim post -procesare, oferind posibilitatea, nu doar de a reda realitatea,
dar și de a o manipula, creând scenarii cât mai reale, fantastice și uneori imposibile.76
Este cea mai des utilizată metodă de a reprezenta un proiect. Sora îndepărt ată a randării,
este perspectiva. Înainte de apariția calculatoarelor, cel mai des folosit instrument de
reprezentare erau perspectivele. Diferența majoră dintre cele două este că, pentru a realiza o
perspectivă sugestivă, autorul trebuia să fie un foarte bun desenator, pe când randările pot fi
realizate și de persoane care nu au desenat niciodată.

Exemplu:
Randarea: „Știm că această vizualizare arhitecturală este mult mai mult decât doar niște
imagini frumoase ale viitoarelor clădiri. Creațiile noastre sunt compuse pentru a transmite
povestiri, a invoca sentimente, a inspira publicul și a invita spectatorul să se angajeze – la fel
ca formele de artă tradiționale. În timp ce vizualizarea arhitecturală este un mediu modern,
suntem mereu inspirați de eroii noștri din trecut. Principiile noastre sunt definite prin studiile
noastre de artă clasică și cinematografie. Considerăm că învățarea de la operele mari din
trecut poate să ne informeze viziunea viitorului și să oferim o experiență de neegalat clienților
noștri. ”77

 ILUSTRAȚIA
= este un desen, o pictură sau o opera de artă printată care
În loc să se străduiască pentru pseudo -foto-realism, acest nou stil al desenului explorează și
exploatează artificialitatea sa, făcându -ne ca spectatori conștienți c ă privim spațiul ca o formă
fictivă de reprezentare. Acest lucru este în strictă opoziție față de dorința randări, de a face
digital ficțiunea să pară reală .

Exemplu: The Open Workshop – The Garden of Framed Scenes
Ilustrația:

76 Roxana Hosu, „ Randarea” – Tabloul arhitecturii
77 https://brickvisual.com/about/

49

Fig. 37 – Ficțiunea în realitate

50

CAPITOLUL 3
“FICȚIUNEA ÎN REALITATE ”

???

51

Fig. 39 – Imaginația

52
3.1 Povestirea în arhitectură

În funcție de scop, metodele prin care se poate povesti un proiect sunt foarte diferite.
Competițiile sunt mult mai mult decât un exercițiu arhitectural, ele reprezintă un
instrument valoros pentru a provoca și implic a designeri talentați din întreaga lume într -o
cercetare colectivă. Sistemul de concurență, adesea considerat a fi un proces foarte arbitrar, s –
a dovedit a fi cel mai bun instrument pentru a oferi motivația altor persoane să ne alăture și
să-și exprime viz iunea.

Sistemul de concurs nu este doar o modalitate de a reuni formele și ideile proiectului, ci,
mai presus de toate, în această pluralitate de interpretări, este o modalitate de cercetare
deschisă, de a spune ceva, dar permit ând altora să defineas că mesajul. Arhitecții au un mod
foarte unic de a -și imagina arhitectura și, din acest motiv, o competiție are ca rezultat
narațiuni diferite.

Dacă există o caracteristică a competiției arhitecturale care o poate distinge de alte
preocupări din cadru l arhitecturii, este aceea de a reuni procese care altfel ar avea prea puțin
de-a face cu altele. Competițiile nu doar reunesc mișcările de lucruri fizice, ci diferite
modalități de prezență și proces: interese, constatări și discursuri diverse.

53

Fig.40 – Șotronul
Fig. 41 –

54
 Reamenajarea străzii Mihail Kogălnniceanu – Cluj -Napoca.
Locul 1 – Mossfern

Rândul de spații care unește liceele -universitățile -bisericile -librăriile -palatele, prin relații atât
spațiale cât și funcționale, evocă puternic jocul „șotronul” . Acest joc puternic din punct de
vedere simbolistic și ritualic, urmărit în epoca mijlocie de clerici în sanctuarele catedralelor, a
fost păstrat în lumea jocurilor pentru copii. Este ritualul m inciunilor noastre de zi cu zi pe care
trebuie să le punem în scenă, adaptate propriilor noastre sarcini și capacități, sărind și
aruncând de la pătratul principal până înapoi, îmbogățindu -ne și ajutându -ne să creștem pe
drum. Aruncarea câștigătoare în ace st sens, îî aparține regelui Matei Corvin, care alcătuiește
pătratul final al jocului: actuala Biserică Reformată.78
Procedeele artistice

Scenografia reprezentării

Chestionar – Macalik Arnold Ernő – Mossfern Arhitectura

1. Care este mesajul proiectului? [Consierați „conceptul” ca fiind mesajul unui proiect de
arhitectură?]
„Mesajul este de citit și nu de întrebat, și el nu coincide cu un concept. Poate să se
întâmple coincidența lor doar ocazional.”
2. Cât de importantă a fost alegerea limb ajului de reprezentare ?
„Limbajul de prezentare nu contează doar în sensul transmiterii lizibile coerente articulate și
bine dozate vocal astfel încât realmente să poată fi receptată. Desigur, în acest sens contează
cui ne adresăm, și implicit cunoașt erea căilor și modalităților de înțeles. Prin com unicare
ajungem la ceva comun. P reț de transmitere de mesaj receptorul trebuie să înceteze a fi iar
împărțitorul trebuie să fie însăși viața. ”
„Astăzi adesea se confindă comunicarea crezând că în comuni care trebuie să pornim de la
ceva comun. Ceea ce doar parțial stă în picioare. ”
„Aș crede că nu ar conta modul de prezentare cel puțin în sensu l de "manieră" sau "stil".
Aici forma vine în urma înțelege rii respectiv al conținutului. E a este un rezulta t care desigur
este în oarecare măsură tributar unor manifestări anterioare comune dar în esență calitățile
transmise, purtate sunt prezente în afar a acestor manifestări. P otrivirile, stăpânirea, sensul,
coerența și claritatea sunt acelea care duc mesajul până la malul de vis -a-vis.”
3. Considerați că prezența metaforei vizuale „șotronul” a schimbat percepția privitorilor
asupra proiectului?
„Cu toții trebuie să avem ceva repere secrete care ne ajută să nu ne ia v alul sau să putem
supraviețui. Câte -o dată chiar fericit. Șotronul este un joc. C are la noi pe lângă faptul că a
rămas un joc a căpătat un înțeles, o interpretare și un reper și desigur în această calitate el a
fost esențial în lecturarea propunerii noastre. J uriul a fost unul deosebit de cul t și înțelegător și
în acest sens. Deși… desigur adesea convenții mărunte, ludice sunt alături de noi când spun c ă
trebuie să avem ceva ajutor. C el mai bun în acest sens a putea fi umorul. ”
4. Care considerați că este cel mai important „instrument” al arh itectului ?
„Cel mai important instrument al arhitectului este înțelegerea și lăsarea liberă a manifestării
fenomenelor pe sema acestei înțelegeri. Ce să înțeleagă? În primul rând omul. Omul.
Creatura. Natura intrinsecă. N atura situațiilor, relațiilor, a materiei, a spiritului. Dar atunci
este deja nemuritor… ”

78 https://clujcapitala.ro/wp -content/uploads/2 018/09/strada -kogalniceanu -1-72dpi.jpg

55

Fig. 42 – Mnemonics

56
 Mnemonics

Freespace , titlul temei propuse de Yvonne Farrell și Shelley McNamara participanților la
cea de -a 16-a ediție a Bienalei de Arhitectură de la Veneția, ocupă subtil orașul, pe uscat, prin
afișe și grafitti, pe apă, colorând toate liniile de vaporetto în roșu și alb, și în aer, pe drapelele
fluturate de briza lagunei.
Ce înseamnă Freespace? Pentru curatoarele Bienalei, tema invocă generozitatea și
umanismul, cheamă la reînnoirea modurilor de a gândi și de a vedea lumea. Simplu și atât de
complicat! Țările participante au fost invitate să -și sintetizeze propria viziune asupra temei în
idei de utilizare a spațiului public, punând accentul pe rolul arhit ecturii în coregrafia vieții de
zi cu zi. Modul personal în care expozanții au înțeles să transforme tema dată într -un concept
viabil care să atragă publicul și să -i ofere prilej de meditație a fost puternic marcat de istoria,
geografia și specificul cultu ral ale fiecărei țări.
Aluzie

57

Fig 43 –

58
 Un alt fel de muzeu

Stud.arh. Andrei Puică –„Un alt fel de muzeu” (Proiect de diploma – Facultatea de
arhitectură di n Timișoara, 2015)

Hiperbola : Tema lucrării de față constă într -un proces de strămutare a mai multor case
parasite într -o hală industrial refuncționalizată, devenind un spațiu de depozitare pentru casele
parasite. Precum o bibliotecă cu multe rafturi, așa va fi organizată și hala în interior. Scopul
este acela de a asigura un spațiu în care casele pot fi depozitate temporar pentru a putea fi
studiate, restaurate și salvate. Traseele pe care vor fi transportate casele nu vor fi alese
întâmplător, ci vor avea în spate o întreagă strategie. Se vor alege anumite așezări rurale mai
puțin vizitate, cu scopul de a le salva sau de a îndrepta atenția înspre ele. Putem spune că
satele vor trece și ele printr -un process de restaurare, devenind puncte de staționare
intermediare în acest sistem.

1. Care este mesajul proiectului? [Consierați „conceptul” ca fiind mesajul unui proiect de arhitectură?]

2. Cât de importantă a fost alegerea limbajului de reprezentare?[ Cum comunică această grafică ideile
diferi t față de alta?]

3. Considerați că prezența metaforei vizuale „casa pe picioroage” a schimbat percepția privitorilor
asupra proiectului? [Care considerați că este rolul acestor „artificii”?]

4. Cât de importantă este povestea unui proiect în cadrul redac tării acestuia?

5. Care considerați că este cel mai important „instrument” al arhitectului? (poate fi orice, de la o
calitate până la un obiect fizic)

59

Fig. 45 – Și dacă n -ar fi f ost, nu v -aș fi povestit…

60
CONCLUZII

CE? DE CE? CUM? CĂND? PENTRU CE?
Povestirile ar putea deveni un motiv pentru a adăuga o anumită opera de artă, ornament sau
ciudațenie unei clădiri, pentru a o ajuta să faca un pas dincolo de simpla sa funcționali tate.

În loc să fie un generator de sens și de profunzime proiectuală, „concept” pare să fi devenit
un cuvânt -valiză, putând să transporte orice: de la principiul care generează și controlează
proiectul, la ceva ce se concepe post -factum pentru a da credibilitate intelectuală soluției și
autorului.79

Care este „mesajul” arhitecturii?

Cum se exprimă „mesajul„ în proiect?

Metaphors and imagination are vital to understanding the built environment and go hand in
hand in our ordinary life where, with very little information, we instinctively find a
commonplace. In this way the most obscure, trivial or overwhelming is brought to light
whether it be natural, man -made, social, etc. In this way imagination is the backbone of
metaphors.

Desenul din mouse îți înfățișează o imagine clară, completă, cu detalii, a unei idei incerte.
Schița de mână își sugerează doar o direcție pe care poți să ți -o duci mai departe. Restul e vag.
Te îndeamnă să mai cauți, și căutând, găsești mai mult decât ce cău tai. 80
Nu există o metodă greșită de reprezentare atâta timp cât este surprinsă esența mesajului.

79 Ana Maria Zahariade, „Concept.Abstractizare” , revista Arhitectura, nr.6 (654)/2014, 46
80 Anca Sandu Tomașevschi, „Desenul de arhitectură liber și angajat, Desenul frumos și desenul deștept”, revista
Arhitectura nr.1 (649)/2014

61

Fig. 46 – „Orașul”

62

În cadrul acestui cap itol prezenta partea de
urbanism a proiectul meu de diploma prin
intermediul unor proc edee artistice și modalităti
de reprezentare precizate în această lucrare de
cercetare.

CAPITOLUL 4
„POVESTEA MEA ”

63

SERTARUL BUNICILOR …

Mi-a plăcut întotdeauna să scotocesc prin sertarele și dulapurile bunicilor. De ficecare dată
redescopeream o serie de obiecte care mă fascinau prin culoare, formă, strălucire, detalii sau
prin însăși compoziția lor.

Fig. 47 – Sertarul bunicilor

64

„SERTARUL ORAȘULUI ”…

Locuințe, școală, ruine, spațiu verde … Toate acestea fac parte din unul din „sertarele”
orașului Oradea.

Fig. 48 – Sertarul ora șului

65
BIBLIOGRAFIE

Cărți
Yes is more
S, M, L, XL
Ficțiuni în arhitectură – Dana Vais
AAO – Șerban Țigănaș

Articole

Lucrări de cercetare
Teza de doctorat – Arhitectura ca branding

Curs universitar
Marketing – anul 5 – Fau- Branding

Interviuri

Surse internet

 Winston Ana, Architectre should be m ore like Minecraft, ( Dezeen, 26 Ianuarie 2015),
https://www.dezeencom/2015/01/26/architecture -minecraft -bjarke -ingels -big-movie –
worldcraft -future -of-storytelling/, 25 Martie 2019
 Rukeyser Muriel , https://www.brainyquote.com/quotes/murie l_rukeyser_131826, 3 Iunie 2019
 McKee Robert, https://www.azquotes.com/author/22237 -Robert_McKee, 30 Martie 2019
 Mindspace, „Architecture and Storytelling”, https://mindspacearchitects.wordpress.com/
2018/ 04/05/architecture -and-storytelling/, 7 Aprilie 2 019
 National Storytelling Network, ”What is storytelling?”, https://storynet.org/what -is-
storytelling/ 21 Aprilie 2019
 TED, https://www.ted.com/about/our -organization , 21 Aprilie 2019
 Anthology Storytelling, ” Storytelling in the age of the i nternet. New technologies data.
Artificial intelligence” , https://www.scribd.com/read/392058406/Anthology -Storytelling -1-
Storytelling -in-the-age-of-the-internet -new-technologies -data-artificial -intelligence?fbclid
=IwAR04cUBuLI0fYD0 u3U8Yf -zmAgn9dGG2N1E3PgkixjiaO5syLBd6AmA6LKs ,20
Aprilie 2019

Video

66
SURS Ă ILUSTRAȚII

Coperta – https://weissesrauschen.tumblr.com/post/22190966434/mrzyk -moriceau
Fig.1 – Fi mai explicit !, https://ro.pinterest.com/pin/199213983493191815/
Fig.2 – Fi exact! , https://www.pinterest.es/pin/67765169376450081/
Fig.3 – „Storytelling”, https://www.flickr.com/photos/34366735@N06/4306347617/
Fig.4 – Era digitală , https://visualpickings.com/2016/05/15/matt -blease/
Fig.5 – TED , https://www.ted.com/#/
Fig.6 – Ascultătorul , https://breedlondon.com/artist -news/matt -blease/
Fig.7 – A fost odată, ca niciodată , https://www.youtube.com/watch?v=p6E8jpFasR0
Fig.8 – Arhitectura monument, https://i.pinimg.com/originals/8d/5a/94/8d5a940219953
d479ae3832d9491e8eb.jpg
Fig.9 – Relația architect -beneficiar , https://mattblease.tumblr.com/
Fig.10 – Method acting, https://ro.pinterest.com/pin/509962357806621813/
Fig.11 – Privim cu aceași ochi, https ://dionisopunk.com/2017/05/12/pencils/glasses -for-
lovers/
Fig.12 – Conexiune , https://repository.tudelft.nl/islandora/object/uuid:60309156 -4e32 -4b11
…/download
Fig.13 – Structurare , https://repository.tudelft.nl/islandora/object/uuid:60309156 -4e32 -4b11
…/download
Fig.14 – Încadrare, https://repository.tudelft.nl/islandora/object/uu id:60309156 -4e32 -4b11
…/download
Fig.15 – Proiecțiile imaginarului, http://www.asafhanuka.com/the -realist
Fig. 15 – , https://mattblease.tumblr.com/
Fig. 16 – , https://twitter.com/mattblease/ status/834416845629353984?lang=en
Fig. 17 – , https://mattblease.tumblr.com/