ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE: INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010 STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 1… [616240]

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 1
Cuprins:

I. INTRODUCERE

1. Context
1.1. Cercetarea în societatea contemporană …pag. 9
1.2. Ințelegerea importan ței comunic ării î n cercetare …pag. 9
1.3. Migrarea elitelor academice …pag.10
1.4. Întrebările de cercetare ale lucră rii …pag.11

2. Istoria laborat orului – o istorie a transparenței ș i comuni cării
2.1. Istoria laboratorului științific î n raport cu societatea
2.1.1. Laboratorul secret al lui Tycho Brahe …pag.11
2.1.2. Laboratorul urban al lui Libavius …pag.12
2.2. Societățile științ ifice sec. XVII …pag.13
2.3. Mutațiile suferite de laborator î n secolul XX
2.3.1. Laboratorul postbelic …pag.14
2.3.2. Post 1970 …pag.15
II. EXEMPLE

3. Louis Kahn – Salk Institute, La Jolla, California, SUA – 1960
3.1. Viziunea romantică asupra cercetă rii …pag.18
3.2. Implicarea arhitectului în înț elegerea fluxurilor institutului …pag.20
3.3. Flexibilitatea inovatoare a structurii …pag.21
3.4. Interacțiunea “forțată” ș i izolarea …pag.21

4. Anshen & Allen – John Garside Building, Manchester, Anglia – 1999

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 2
4.1. Arhitectura t ip business aplicată cercetă rii …pag.25
4.2. Interacț iune planificat ă …pag.25
4.3. Flexibilitate în limitele suprafe ței nivelului …pag.26
4.4. Interfa ța urban ă …pag.27

5. Will Alsop – Blizard Building, Whitechapel, Londra, Anglia – 2005 …pag.28
5.1. Arhitectura flamboiant ă aplicat ă cercet ării …pag.28
5.2. Permeabilitatea public ă …pag.30
5.3. Interactivitate interioar ă …pag.31
5.4. Flexibilitate prin versatilitate …pag.32

6. Compara ție între cele 3 modele
6.1. Comentariu prin prisma flexibilit ății …pag.34
6.2. Comentariu prin prisma interactivit ății …pag.35
III. CONSTR ÂNGERI MAJORE CARE INFLUEN ȚEAZĂ ARHITECTURA CENTRELOR DE CERCETARE ÎN
NEUROLOGIA CONTEMPORAN Ă

7. Neuroștiința ș i nevoile particulare ale cercetării î n acest domeniu
7.1. Prezentare …pag.37
7.2. Dotări tehnice științ ifice …pag.38
7.3. Dotări educa ționale …pag.38
7.4. Dotări func ționale. …pag.38
8. Finan țarea …pag.39
9. Raportul cu ora șul
9.1. Separat de ora ș: în campus …pag.39
9.2. În cadrul urban al ora șului …pag.40
IV. PREMISE PENTRU PROIECT

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 3
10. Modelul ales pentru un centru de cercetare în domeniul neuro științelor
10.1. Model …pag.41
10.2. Principii …pag.41
11. Situl
11.1. Prezentare …pag.42
11.2. Motivarea alegerii …pag.44

Plan de idei:

I. INTRODUCERE

1. Context
1.1. Cercetarea în societatea contemporan ă
– Cercetarea contemporană este o activitate intens socială
1.2. Înțelegerea importan ței comunic ării în cercetare a contemporan ă
– Colaborarea unei echipe multina ționale de cercet ători pentru izolarea și decodarea
virusului SARS în decursul a c âtorva zile
1.3. Migrarea elitelor academice
– Fenomenul denumit brain drain polarizeaz ă talentele cercet ării în țarile dezvoltate
1.4. Întreb ările de cercetare ale lucr ării
– Cum poate arhitectura r ăspunde la cerin țele unui program at ât de dinamic ?

2. Istoria laboratorului – o istorie a transparen ței și comunic ării
2.1. Istoria laboratorului științific în raport cu societatea

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 4
2.1.1. Laboratorul secret al lui Tycho Brahe
– Laboratorul s ău subteran izolat într-o fortareata pe insula Hven,
vorbe ște despre puterea nobil ă și cunoa șterea privilegiat ă
2.1.2. Laboratorul urban al lui Lib avius
– Întruchipare a umanismului civic , laboratorul lui Libavius face
trecerea de la cercetarea mistic ă la cea empirc ă
2.2. Societ ățile științifice ale sec. XVII
– Prin înfiin țarea în 1660 a Royal Society, d ezbaterea își găsește prima
platform ă de manifestare
2.3. Muta țiile suferite de laborator in secolul XX
2.3.1. Laboratorul postbelic:
– Cercetarea adus ă la scar ă industrial ă de av ântul economic
2.3.2. Laboratorul p ost-industrial :
– Computerul și revolu ția comunic ării descentralizeaz ă cercetarea

II. EXEMPLE

3. Louis Kahn – Salk Institute, La Jolla, California, SUA – 1960
3.1. Viziunea romantic ă asupra cercet ării
– Laboratorul ca manastire, Kahn creaz ă un cadru meditativ pentru institutul
de biologie .
3.2. Implicarea arhitectului î n înțelegerea fluxurilor institutului
– Celebra colaborare dintre Dr. Jonas Salk și Louis Kahn aduce o
func ționalitate deosebit ă clădirii.
3.3. Flexibilitatea inovatoare a structurii
– Introducerea pl anului liber pentru laboratoare genereaz ă un spa țiu
adaptabil la nevoile viitoare ale cercet ării.
3.4. Interac țiunea “for țată” și izolarea

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 5
– Socializarea în Institutul Salk, dupa 50 de ani de la deschidere, se realizeaz ă
în cu totul alte condi ții dec ât cele prev ăzute de planurile arhitectului Kahn.

4. Anshen & Allen – John Garside Building, Manchester, Anglia – 1999
4.1. Arhitectura ti p business aplicat ă cercet ării
– Un model foarte r ăspândit în urma descentraliz ării cercet ării dup ă anii 1970,
arhitectura tipic ă birourilor .
4.2. Interactiune planificata
– Interdisciplinaritatea în liniile c ăreia se înscrie cl ădirea, revendic ă spații
speciale de interac țiune , utilizarea lor r ămâne sub semnul întreb ării.
4.3. Flexibilitate
– În limitele suprafe ței nivelului, birouri le au o maxim ă flexibilitate î n schimb
laboratoarele celulare sunt grupate în jurul dot ărilor tehnice.
4.4. Interfa ța urban ă
– Aspectul exterior rezervat al s ău face ca întregul complex de cercetare s ă nu
se deosebeasc ă de cel al unui obi șnuit centru de afaceri , transparen ța faț adei nu
este dublat ă de o permeabilitate public ă

5. Will Alsop – Blizard Building, Whitechapel, Londra, Anglia – 2005
5.1. Arhitectura flamboiant ă aplicat ă cercet ării
– Will Alsop vitalizeaz ă zona Whitechapel prin proiectarea unui centru de
cercetare atractiv și interactiv
5.2. Permeabilitatea public ă
– Laboratorul ca muzeu inte ractiv – includerea spa țiilor de interac țiune pentru
promovarea cercet ării medicale în rândul comunit ății ș colare locale.
5.3. Interactivitate a interioar ă
– Juxtapunerea centrelor diferit elor medii de cercetare în scopul încuraj ării
schimbului de idei și dezbaterii profesionale
5.4. Flexibilitate și versatilitate

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 6
– Laboratorul comun deschis, cu o suprafa ță imens ă, urm ărește
adaptabilitatea la lucrul în echipe și configura ții cât mai variate.

6. Compara ție între cele 3 modele
6.1. Comentariu prin prisma flexibilit ății
– În accep țiunea func ționalist ă a arhitecturii, flexibilitatea este limitat ă la
direc ții prev ăzute de dezvoltare. Dinamismul cercet ării contemporane face
imposibil ă prevederea acestor direc ții, ceea ce, în viziunea lui Robert Venturi
ar trebui s ă facă trecerea la o abordare a arhitecturii în care se caut ă
exprimarea func țiunii în una în care caut ă găzduirea ei.

6.2. Comentariu prin prisma interactivit ății
– Interactivitatea nu se poate planifica în clădiri, ea paraziteaz ă alte func țiuni.
Majoritatea spa țiilor speciale pentru interac țiune productiv ă sunt utilizate cu
reticen ță de utilizatori, pe cand spa ții în care interac țiunea este subînțeleas ă
dovedesc o mai mare abilitate de a o g ăzdui. Singura interactivitate care se
poate programa este cea cu comunitatea, printr -o permeabilitate controlat ă
a interiorului dinspre spa țiul public urban.

III. CONSTR ÂNGERI MAJORE CARE INFLUEN ȚEAZĂ ARHITECTURA CENTRELOR DE CERCETARE ÎN
NEUROLOGIA CONTEMPORAN Ă

7. Neuro știința și nevoile particulare ale cercet ării în acest domeniu
7.1. Prezentare
– Neuro știința reprezint ă un domeniu al cercet ării științifice dedicat studiului
interdisciplinar al sistemului nervos.
7.2. Dotări tehnice științifice
– Prezentarea nevoilor particulare tehnice implicate în rutin a zilni că a
cercetatorilor în domeniul neuro științei.

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 7
7.3. Dotări educa ționale
– Pe lângă laboratoare unde se lucreaz ă cu studen ți și absolven ți, un institut
poate g ăzdui spa ții de interac țiune public ă. Toate aceste prerogative pot influen ța
radical abordarea unui proiect arhitectural.
7.4. Dotări func ționale
– Multitudinea de spa ții anexe care inlesnesc func ționarea unui institut de
cercetare.
8. Finan țarea
– Câteva surse de finan țare posibile pentru dezvoltarea cercet ării: fonduri
bugetare, fonduri structurale, funda ții caritabile non -profit , filantropi particulari.
9. Raportul cu ora șul
9.1. Separat de ora ș: în campus
– Gruparea activit ăților academice face posibil ă coroborarea energiilor unui
asemenea sistem urban și pot accelera dezvoltarea științifică.

9.2. În cadrul urban al ora șului

– Aderarea la principiile moderne ale învațământului interactiv devine un
prerogativ important, pentru ca o cl ădire de acest tip s ă fie acceptat ă și absorbit ă în
contextul vie ții urbane respective.

IV. PREMISE PENTRU PROIECT : Centrul de Neuro științe – Victor Babe ș – Bucure ști

10. Modelul ales, în func ție de contextul urban și condi ționările programatice
10.1. Model
– Un nou model de design de laborator i și prefigureaz ă apari ția la scar ă largă,
unul care s ă creeze mediu colaborativ de cercetare interdisciplinar ă, receptiv la
nevoile p rezente și capabile de adaptare la cererile viitoare. Import anța tot mai

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 8
însemnată a cercet ării acuză o de -obscurizare a sa, prin politici de transparen ță și
educare social ă.
10.2. Principii
– Interactivitatea, flexibili tatea, transpar ența, sustenabilitatea ecologic ă:
câteva concepte cheie ce ghideaz ă dezvoltarea acestui m odel.
11. Situl
11.1. Prezentare
– Situat într-o zon ă central ă a Bucure știului, între Splaiul Independen ței și
Strada Izvor, situl se afl ă în mijlocul a mai multe institute de cercetare (Victor Babe ș, I.
Cantacuzino și N. Simionesc) c ât și facult ăți de științe ale naturii (Facultatea de
Medicin ă Veterinar ă, Facultatea de Biologie).
11.2. Motivarea alegerii
– Necesitatea acut ă a moderniz ării tehnice și structurale a institutelor, dar
mai ales poten țialul mare de dezvoltare în urma unei posibile unific ări a acestui sit
divizat au stat la alegerea loca ției.

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 9

I. INTRODUCERE

1. Context
1.1. Cercetarea în societatea contemporan ă
Cercetarea contemporană este o activitate intens socială. Cei mai productivi și de
succes oameni de știință sunt foarte familiari cu stilul lucrului colaborativ, în echipă.
Capacitatea lor de adaptare la cele mai noi abordări și metode și instrumente de
cercetare este uluitoare. Așadar, știință funcționează cel mai bine atunci când este
sprijinită și găzduită de arhitectură care facilitează interacțiunea structurată cât și
informală, folosirea flexibilă a spațiului, cât și a resurselor comune de comunicare .
1.2. Înțelegerea importan ței comunic ării în cercetare a contemporană
Sănătatea a devenit o problemă globală. Viața secretă a sănătății urbane și a
arhitecturii se relevă acum a fi țesutul ce conectează scara redusă a clădirii și larga
expansiune a scenei mondiale. Revoluția comunicării pe care o trăim, face ca progresul
științific să fie rezultatul unui efort global, în care punctele de concentrare a capitalului
investit în cercetare, educație și concentrare a unei elite intelectuale, joacă un rol Fig. 1 – Decodarea virusului SARS

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 10
decisiv. Centre științifice sunt inființate într -un număr din ce în ce mai ma re în aproape
toate colțurile lumii. Promovate ca spații în avangarda științei unde o nouă specie de om
de știință -anteprenor inventează un nou viitor, ele sunt văzute ca potențiale salvatoare a
economiei și sănătății locale sau mondiale.
Hillary Sample, a nalizând răspăndirea virusului SARS în 2003, dar mai ales modul în
care laboratoare și centre de cercetare din întreagă lume au reușit să facă evitabila o
posibilă pandemie mondială prin izolarea și decodarea virusului pe parcursul a câteva
zile, remarcă în lucrarea să Sick City: A Global Study About Infrastructure, Urbanism, and
Diseas e, apariția unei noi “specii” de oraș în orașele cu rol în dezvoltarea cercetării
medicale, numindu -le “BioMed Cities ”.
“Un oras sanatos este un oras aparat de riscuri, si cu totii vrem sa traimi in Orasul
BioMed. Cel putin aici pare a conduce noua strategie. Continuand aceasta linie logică, o
tara fara un Oras BioMed este o tara fara viitor.”1
1.3. Migrarea elitelor academice
Un factor care trebuie notat în cazul României este f enomenul de brain drain , care
descrie migrarea elitelor intelectuale către centre universitare mult mai bine dotate și care
răsplătesc mai bine munca, si prin aceasta le oferă șansa de a -și demonstra adevărata
măsură a propriilor capabilități. Fenomenul se manifestă în general în țări în curs de
dezvoltare cum ar fii fostele colonii din Africa, națiunile insulare din Caraibe, și în mod
particular în economiile centralizate precum fostă Germanie de Est și fosta Uniune Sovietică,
unde capabilitățile deosebite sunt slab remunerate.2
Ca simboluri de progres tehnologic al unei națiuni, dotările din domeniul cercetării au
un rol esențial în facilitarea salturilor în cunoaștere. Totuși, pe lângă dotarea tehnologică,
arhitectura poate avea un rol decisiv în păstrarea și chiar atragerea oamenilor de știință în
aceste zone. Oportunitățile de finanțare a înființării acestor centre au devenit tangibile,
odată cu includerea României în Uniunea Europeană. Fondurile structurale sunt accesibile, și
nu rămâne decât să fie captate prin planuri coerente de dezvoltare e unor dotări în teritoriu.

1 Sample, Hillary – A Global Study About Infrastructure, Urbanism, and Disease, 2008, p.69
2 http://en.wikipedia.org/wiki/Brain_drain

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 11

1.4. Întreb ările de cercetare
Dar mai departe de aceastea, lucrarea de față își pune întrebările: Care sunt
caracteristicile arhitecturale care fac ca un un centru de cercetare contemp oran să fie
atractiv pentru savanți, și să funcționeze totodată în sensul eficientizării cercetării? Cum
au fost aceste caracteristici folosite până acum, si cum pot fi ele folosite în viitor pentru
găzduirea unei funcțiuni atât de diverse și dinamice prec um cercet area științifică
contemporană?

2. Istoria laboratorului – o istorie a transparen ței și comunic ării
2.1. Istoria laboratorului științific în raport cu societatea
Deschiderea omului de știință spre societate este unul din firele care, urmărit în
desfășurarea sa poate arunca lumina asupra modului în care știința își găsește exprimarea în
societate. William Newman în lucrarea sa ”Alchemical Symbolism and Concealment: The
Chemical House of Libavius”3 face o paralelă între spațiile de cercetare ale unora dintre
primii cercetători ai științelor naturii în perioada Renașterii: Tycho Brahe, astronom ,
alchimist și matematician danez, și Andreas Libavius, doctor și chimist ge rman. Comparația
relevă două atitudini diametral opuse în deschiderea spre societate a celor doi.
2.1.1. Laboratorul secret al lui Tycho Brahe
Laboratorul de alchimie al lui Brahe, izolat într -o
fortăreața pe insula Hven, vorbește despre puterea
nobilă și cunoașterea privilegiată. Laboratorul său
somptuos se află construit sub pământ, pentru a proteja
secretele sale de ochii publicului. Descoperi rile sale din
domeniul alchimiei aveau să fie rezervate elitei

3 William Newman – Alchemical Symbolism and Concealment: The Chemical House of Libavius , in The
Architecture of Science, editori Peter Galison, Emily Thompson, MIT Press, Londra, 1999 Fig. 2 – Laboratorul -fortăreața a lui Tycho Brahe

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 12

aristocratice .
2.1.2. Laboratorul urban al lui Libavius
Libavius pe de altă parte dorea deschidere. A sa ” Casa a Chimiei” se află în mijlocul
orașului și constituia în viziunea lui Hannaway întruchip area umanismului civic4. În scrierile
sale, Libavius vorbește în termenii ideologiei responsabilității civice, descon siderând
simbolismul alchimic, aducând cunoștintele în folosul societății. El preferă ca cercetările sale
să fie conduse ca un cetățean în oraș și ca un observator în natură, acțiunile sale făcându -l
pe Hannaway să -l declare unul dintre primii
cercetători ai științelor naturii care au făcut trecerea
de la alchimia mistică la știința bazată pe empiricism.
Totuși Newman adaugă în cercetarea sa că, în
planul laboratorului lui Libavius, se citește totuși un
simbolism puternic și deși deschis către societate într –
o măsură nefirească pentru un alchimist, unele zone
ale Casei Chimiei aveau să fie separate de mulțime.
Observăm astfel că trecerea de la știința rezervată
privilegiațil or la știința umanistă nu a fost una
gradat ă, spațiile deschise și închise pe care Steven
Shapin le descrie în ”A Social History of Truth” par a fi concepte nuanțate, fiecare din ele
conținând într -o măsură pe celălalt.5
Cu toate aceste, Pamela Long în lucrarea să ” Openness and Empiricism”, analizează
scrierile lui Vitruvius, P hylo din Bizanț despre deschidere și zugrăvește o imagine mai clară a
atitudinii care a dat naștere în secolul al XVII -lea la societăți științifice precum : Accademia
del Cimento în Florența, The Royal Society în Londra, Academia Regală a Științelor în Paris.
În scrisori și alte scrieri, membrii acestor societăți remarcă faptul că aceste asocieri de
oameni de știință au fost create pentru facilitarea comunicării rezultatelor experimentelor

4 Owen Hannaway, Laboratory Design and the Aim of Science: Andreas Libavius versus Tycho Brahe , Isis 77 ,
1986, p.585 -610.
5 Steven Shapin, A Social History of Truth , Chicago: University of Chicago Press, 1994, p.62 -64 Fig. 3 – Casa chimiei, proiectată de Andeas Libavius

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 13
celor interesați. Ei sugerează că această atitudine de deschidere va conduce la progres
științific, prin posibilitatea repetării experimente lor și validării rezultatelor.6
2.2. Societ ățile științifice sec. XVII – dezbate rea i și găsește prima platform ă de
manifestare
Fondată în noiembrie 1660, The Royal Society of London for the Improvement of
Natural Knowledge (numită și cunoscută adesea că ”Royal Society of London”), este prima
societate de această factură în existență. Inițial, societatea a fost înființată ca estensie a
”Invisible College”, fondatorii dorind ca aceasta să devină un spațiu de cercetare și discuții în
mediul științific. ”Royal Society” a avut la început doar 12 membri, numiți ”Invisible
College”, care se întâlneau în diverse locații, printre care se numără și propriile locuințe,
pentru a discuta despre a €œnoua stiinta” (așa cum o promova Francis Bacon în a să ”Noua
Atlantida”), pentru a organiza ș i observa experimente și a comunica între ei rezultatele
relevate de acestea. Cu o istorie ce încă se desfășoară, Societatea de astăzi are rolul de
consilier al Guvernului Maiestății Sale, sponsorizand o varietate de proiecte de cercetare, în
același timp funcționând ca Academ ia de Științe a Regatului Unit.7
Această imagine a științei ca echidistantă, dedicată procesului de căutare a
adevărului bazat pe empiricism a început a fi fasonată astfel în secolul al XVII -lea, și astăzi,
după 4 secole încă găsește rezonanță.
Putem începe deci să cercetăm în ce mă sură natura spațiului numit ”laborator” a
înlesnit dezbaterea, această manifestare de neînlăturat din cercetare. Obiectul cercetării
noastre nu este unul ușor de definit. Potrivit lui Peter Galison:
”Nu există o singură entitate transtemporala și transculturală numinta
<<laborator>> în care să se regăsească toate spațiile de cercetare de la pivnița secretă
a alchimistului trecând prin centrele de cercetare ale europei post -belice și ajungând
în final la complexul de 10 miliarde de dolari al Large Hadron Collider din vecinătatea

6 Pamela Long, Openness and Empiricism: Values and Meaning in Early Architectural Writings and in
Sevente enth Century Experimental Philosophy, in The Architecture of Science, editori Peter Galison, Emily
Thompson, MIT Press, Londra, 1999
7 http://en.wikipedia.org/wiki/Royal_Society

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 14

Genevei. Nu există un unic mod în care știința este invocată în teoria și practica
arhitecturii, și nici o unică metodă prin care arhitectura facilitează, apropriază, expune
și dă identitate proceselor științifice conținute între pereții săi. ”8

2.3. Mutațiile suferite de laborator î n secolul XX
2.3.1. Laboratoru l postbelic: cercetarea la scară industrială
În 1966, la o conferință susținută la Stanford Linear Accelerator Center (SLAC), Luis
Alvarez susține importanța asocierii oamenilor de știință în laboratoare cu dotări inginerești
complexe, pentru producția a cât mai multe
experimente cu cheltuieli minim e. Alvarez,
notează Galison, un modernist târziu, vede în
centralizarea științifică o nouă exprimare a
începutului schimbării spațiului arhitectural și
discursiv caracteristic disciplinei științifice,
inspirată de avântul tehnologic dat de al doilea
război mondial și ulterior de succesul fulminant
al economiei moderne post -belice. Vom avea de a face cu un model de dezvoltare de tip
fabrică. Substanțiale sume au fost investite de guvernul american pentru crearea unor
centre de cercetare în domeniul fizicii a tomice: Oak Ridge Laboratory, Los Alamos, Radiation
Laboratory de la MIT, și Radiation Lab de la Berkley etc. Structuri inginerești și arhitecturale
imense de tip industrial, în care individualitatea omului este negată de centralitatea
organizațională. Int erioare imense luminate artificial, respirând o impresie de precizie,
mașini imense par a prima ca prioritate și importanță. Flexibilitatea compartimentarii și
instalațiilor constituia o calitate de prim rang, iar birourile personale nu constituiau o dotar e
dispensabilă. Omenirea avea să cunoască pentru prima dată în istorie termenul de ”big

8 Peter Galison, Emil y Thompson, The Architecture of Science , MIT Press, Londra, 1999, p.1 Fig. 4 – Luis Alvarez monitorizâ nd Laboratorul L. Berkley

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 15

science”, Războiul Rece fiind un factor decisiv în crearea acestor cent re în SUA și Uniunea
Sovietică.9
În retrospectivă, pe fundalul declinului ideilor moderniste, observăm ca, în anii 1970
centralizarea începe să lase loc unei dispersii a producției între ”multitudinea de autori într -o
multitudine de situri”.10
Post 1 970: computerul descentralizează cercet area
După 1970, odată cu implementarea tehnologiilor de comunicare ce puteau acum
lega situri științifice într -o infrastructura informațională de tip rețea, devine din ce în ce mai
greu de vorbit de un experiment ca luând loc într -un singur loc sau laborator. D ispersia
informațională își câștiga încet acceptarea, și odată cu ea, laboratorul însuși își începe difuzia
conceptuală. Dispersia nu avea să însemne contracție, dimpotrivă, expansiunea științei
continuă, asocierea
oamenilor de știință bazată
pe tehnologia informației va
crea proiecte cu bugete de
peste un miliard de dolari
(LHC Geneva), cu personal din
întreaga lume aducându -și
contribuția. Fluxul
informațional creat la începutul anilor 1990, crează colaborări uriașe, eterogene între
laboratoare, care se g ăsesc în situația de a trebui să împrumute tehnici manageriale din
sfera multi -naționalelor pentru a le putea controla. Un tip de mediu de lucru își face apariția
în sfera cercetării, și anume cel corporatist.
“Astăzi, cercetatorii petrec din ce în ce m ai mult timp în birouri, simulând
experimente în mediu virtual, inainte de a le aplica î n rea litate. Nevoia de a fi prezent î n

9 Idem, p.498
10 Idem, p.519 Fig. 5 – LEP3NET – reșea globală de control a detectoarelor de particule

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 16
laborator devine scăzută , rezultatele experimentelor apar pe ecranul computerului.” Janet
Brown , membră CUH2A, un consorțiu al s pecialiștilor î n designul laboratoarelor de la
Princeton.11
Această distanț are a cercet ătorului de modelul centralizat de organizare ofer ă o mai
mare libertate și mobilitate în proiectarea modulelor de lucru, mai bine adaptate la tipul
volatil de organizar e promovat. “ Echipele sunt construite , asamblate și dezasamblate cu
rapiditate remarcabil ă în timpul proiectelor. Aceste nevoi existau în mediul office. Solu ționări
similare trebuiesc c ăutate acum pentru mediul de munc ă al laboratoarelor. ”12 Alternanța
fluxurilor informaționale reconfigurează felul în care spațiul fizic este planificat. Pe parcursul
lor, datele nu au nevoie să aibă traseul urmărit până la sursă, nevoia pentru un bubble
chamber a dispărut. Nu mai există un eveniment fotografic singular, și nu mai există un
autor singular, ca în experimentul lui Donald A. Glaser din 1952, care i -a adus acestuia
Premiul Nobel.13 Ca dovad ă simbolic ă a acestui fapt, în 1984 Premiul Nobel pentru fizic ă a
fost decernat unei echipe format ă dintr -un fizi cian și un inginer.
“Oricât de limitat ar fi acest gest, el spune multe d espre reconfigurarea producției
cunoașterii știițtifice și despre identitățile simultan dispersate și adunate în colective, ale
cercetă torilor contemporani.” 14
Ca o completare la studiul lui Peter Galison asupra transformării modului în care
cercetarea se conduce în anii revoluției informaționale, devine interesant de remarcat
multitudinea de echipe interdisciplinare care câștigă aproape în fiecare an post 1985
Premiul Nobel în domeniile științifice. Totuși fluxul de informație a condus și la delocalizarea
și mai accentuată a științei. În ultimii ani, mari echipe interdisciplinare dar și internaționale
se prezintă ca parteneri în descoperirile cele mai importante ale științei.

11 Idem, p.526
12 Idem, p.529
13 Glaser a primit premiul Nobel în domeniul fizicii în 1960 pentru inventarea camerei cu bule . Invenția sa a
permis oamenilor de știință să observe ce se întâmplă cu undele energetice emise de un accelerator, pregătind
astfel drumul pentru multe descoperiri ulterioare.
14 Idem, p.533

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 17
Putem exemplifica aceasta prin prezentarea ultimei asemenea destinctii, fiind poate
cea mai proaspătă în memoria noastră, anume Premiul Nobel pentru Chimie al anului 2009.
Acesta a fost acordat de cătră Academia Regală de Științe din Su edia pentru studii în
structura și funcțiunea ribozomului, unei echipe de trei cercetători, compusă după cum
urmează : Venkatraman Ramakrishnan de la Laboratorul MRC de Biologie Moleculară de la
Universitatea Cambridge, în Regatul Unit; Thomas A. Steitz, d e la Universitatea Yale, în New
Haven, Connecticut, SUA; și Ada E. Yonath, de la Institutul Științific Weizmann, în Rehovot,
Israel. În lucrarea lor sclipitoare, trio -ul ,fiecare având în subordine echipe de seci de
cercetători, a reușit să folosească cris talografie cu raze X pentru a cartografia poziția fiecărui
atom individual din cele câteva sute de mii care compun un singur ribozom, evidențiind prin
această principiul operativ de bază al acestui organit celular. 15
Caracterul dispersat al cercetării nu mai poate fi ignorat iar oamenii de știință se
asociază în echipe multinaționale conform nevoilor, distanțele spațiale fiind îndepărtate
instantaneu prin rețeaua informațională cât și de programele de schimb de experiență
încurajate de marile universită ți ale lumii. Colaborarea în interiorul echipelor și flexibilitatea
lor aduce astfel știința într -o noua formă de manifestare, care trebuie înțeleasă și de lumea
arhitecturală, pentru a -i putea facilita dezvoltarea în concordanță cu nevoile sale în continu ă
schimbare.

15 http://news.softpedia.com/news/2009 -Nobel -Prize -for-Chemistry -Goes -to-Ribosome -Research –
123624.shtml

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 18

II. EXEMPLE

3. Louis Kahn – Jonnas Salk Institute, La Jolla, California, SUA – 1960
Institutul Salk, a fost înființat 1965 de către dr. Jonas Salk, celebru pentru
descoperirea vaccinului împotriva poliomielitei. Scopul lui a fost de a înființa un institut care
să exploreze chestiuni legate de principiile de bază ale vieții. Dorința sa a f ost să facă posibil
lucrul cercetătorilor din domeniul biologiei și nu numai, într -un mediu colaborativ care să
îndemne către o viziune mai largă asupra implicațiilor descoperirilor lor pentru viitorul
umanității. În 1959, Salk îl selectează ca arhitect pe Louis Isadore Kahn, ca persoana cea mai
potrivită pentru a proiecta în realitate viziunea sa.
Campusul Institutul Salk reprezintă un amestec unic între formă și funcție. Cu vedere
la Oceanul Pacific în La Jolla, California, campusul inițial a sprijinit 57 de membri de facultate
și de un personal științific de mai mult de 850 implicați în complexe cercetări biologice.16
3.1. Viziunea romantică asupra cercetării : laboratorul ca mănă stire
Creația lui Kahn constă din două structuri identice în oglindă ce flanchează o curte
centrală. Aceste tip de spațiu neobstrucționat de laborator poate fi adaptat la nevoile
mereu în schimbare ale științei.
Proeminent în curte sunt turnuri
separate, care o feră spațiu pentru studii
profesoriale superioare, meditație într –
un cadru minimalist dar luxuriant. La
capătul de vest sunt șase etaje de
birouri cu vedere spre Oceanul Pacific.
În total, există 29 structuri separate,
unite pentru a da formă Institutulu i. Celebra curtea iconică deschisă, pavată cu travertin

16 http://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Kahn Fig. 6 – Perspectivă la intrarea î n institut

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 19
servește ca loc de interacțiune, contemplație și adaugă la caracterul monumental al
campusului.
Deoarece deschiderea "pietei” create este atât de importantă pentru proiect, este
puțin știut dar foarte interesant de observat faptul că Louis Kahn a avut un colaborator
pentru proiectarea acesteia. Kenneth Frampton scrie:
“Este cu siguranță, nu fără o oarecare semnificație transculturală că arhitectul
mexican Luis Barragan ar juca un rol decisiv în determi narea formei finale a spațiului,
considerându -se a fi o piaț ă civică, mai degrabă decât o curte -grădină și, astfel,
sugerând că acesta ar trebui să fie lăsată fără nici o plantare de nici un fel …
[Barragan:] "Eu nu as pune nici un singur copac sau fir d e iarbă în acest spațiu. Acest
lucru ar trebui să fie o piață de piatră, nu o gradină." Eu [Kahn] m -am uitat la dr. Salk
și el la mine și am simțit ca acest lucru a fost profund corect. Simțind aprobarea
noastră, [Barragan] a adăugat vesel, "Dacă faceți di n acest spatiu o piață , veți
obține o nouă fațadă – o fațadă spre cer."17
Următoarea provocare a fost realizarea viziunii prin utilizarea materialelor care ar
putea rezista uzurii cu doar minima întreținere , si nu in ultimul rand sa creeze un spatiu
pentru inspiratie creativa si contemplatie . Materialele alese pentru acest scop au fost
betonul, lemnul de tec, plumbul, sticla și oțelul. Betonul brut turnat in situ crează prima
impresie îndrăzneață pentru vizitatori. Kahn de fapt, a studiat metodele rom ane pentru a
redescoperi calitățile și rezistența la apa,căldura dar și strălucirea rozalie a betonului
"pozzuolanic". Odată ce a fost turnat betonul, el nu a mai permis nici o prelucrare ulterioară
a sa, nici o finisare, și, mai presus de toate, nici o vo psire sau tencuire. Arhitectul a ales un
aspect nefinisat pentru lemnul de tec din jurul turnurilor de studiu și ferestrelor cabinetelor
de pe latura de vest, și tot el a insistat că nici un lac sau vopsea să fie aplicate pe lemnul de
tec. Exteriorul clădi rii, cu doar minore intervenții de întreținere necesare, arată astăzi in
mare măsură la fel ca în anii 1960.

17 Kenneth Frampton, Studies în Tectonic Cul ture: The Poetics of Construction în Nineteenth and Twentieth
Century Architecture , Cambridge: The MIT Press, 1995

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 20

"Materialele folosite sunt : betonul, lemnul, marmura si apa. Betonul este lăsat cu
articulațiile expuse și cu defectele tipice construcției. Rame din lemn de tec pentru
birou și pereții camerelor comune … laboratoarele pot fi caracterizate ca arhitectură
a curățeniei și a controlului ventilarii aerului. Arhitectura biroului de stejar și a
covorului este cea destinată studiului profund." —Louis I. K ahn.18
3.2. Implicarea arhitectului in intelegerea fluxurilor institutului
Directorul Institutului, regretatul dr. Jonas Salk, a prevazut spa ții retrase pentru
contemplație și spaț ii deschise pentru colaborare. Î n acord cu filosofia de colaborare și
deschidere a științei Institutul dorit de Salk, profesorii mandatari, de asemenea, beneficiază
de cabinete private cu v edere către Oceanul Pacific.
Ca răspuns la solicitarea lui Salk că Institutu l să ofere un mediu primitor și inspirație
pentru cercetare științifică, Kahn inundă laboratoarele cu lumină naturală. El proiectează
toti cei patru pereți exteriori ai nivelurilor de
laborator, ca mari deschideri de sticlă, care
produc un mediu de lucru deschi s,
aerisit. Reglementarile urbanistice locale
limitează înălțimea clădirilor, astfel încât
primele două etaje au trebuit să fie plasate in
subsol. Acest lucru nu îl împiedică, totuși, pe
Kahn de a ilumina natural chiar si aceste spatii:
el proiecteaza o se rie de puțuri de lumină de 12
metri lungime și 8 metri lățime pe ambele laturi
ale fiecărei clădiri pentru a aduce lumina
zilei chiar si în cel mai de jos nivel.19

18 Heinz Ronner, Sharad Jhaveri, Alessandro Vasella, Louis I. Kahn: Complete Works 1935 -74, Westview Press,
Boulder, Colorado. p164 -165
19 Idem, p.230 Fig. 7 – Louis Kahn ș i Dr.Jonas Salk

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 21

Într-un articol publicat in 1999, arhitectul Moshe Safdie poveste ște:
"Îmi amintesc experiența mea de la biroul lui Louis Kahn, atunci când am
lucrat pentru scurt timp la Institutul Salk. Acolo, în birou, cat timp am lucrat câteva
detalii de construcție, am asistat la un dialog de -acum celebru între Kahn și Salk .[…]
Salk era un client neobișnuit. El a avut sentimente puternice despre ceea ce ar trebui
să constituie un centru pentru studii biologice, despre modul în care oamenii de
știință lucreaza atât singuri cat și în grupuri.[…] Kahn a fost obsedat de cum s -ar
putea crea un spațiu care ar consolida activitatea creatoare a oamenilor de știință. El
a fost, de asemenea impresionat de caracterul de colaborare și dar si solitar al
cercetării științifice contemporane. Acest lucru a condus la dezvoltarea schemei de
bază pentru Salk: locuri de solitudine deschise catre curtea lungă, cat si ocean, direct
legate de locurile de muncă colective: marile, flexibilele laboratoare. Pentru Kahn
înțelegerea vieții destinate într -o clădire este un element cheie pentru a genera
organizarea și forma ei.”20
3.3. Flexibilitatea inovatoare a structurii – introducerea planului liber pentru
laboratoare
Inovația principală adusă
de Louis Kahn arhitecturii
laboratorului rezidă în planul liber
cu care au fost dotate
laboratoarele. Împreună cu
inginerul său structural August
Komendant, Kahn reușește să
elibereze laboratoarele de
aglomerare, compartimentari ș i
chiar și stâlpi, prin preluarea încărcărilor deschiderilor cu ajutorul grinzilor uriașe cu zăbrele.

20 Moshe Safdie, The Architecture of Science: From D’Arcy Thompson to the SSC , in The Architecture of Science,
editori Peter Galison, Emily Thompson, MIT Press, Londra, 1999, p.486 Fig. 8 – Secțiune transversală

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 22

Pe lângă obținerea deschiderilor uriașe interioare laboratoarelor, grinzile de 3 m pot fi
parcurse de sisteme mecanice, depozitări de diverse resurse nece sare cercetării, creând
astfel un etaj tehnic pentru fiecare etaj de laboratoare. Se crează deci o relație de deservire
a acestora nu pe orizontală cum deja Kahn obișnuia să o gândească, ci întoarsă la 90 de
grade, pe verticală.
Rezultatul acestei inova ții structurale s -a materializat în primul laborator proiectat în
plan liber din istoria arhitecturii. A creat spații de o flexibilitate maximă. Mobilă de studiu,
precum și corpurile de iluminat sunt proiectate astfel încât să poată glisa agățate de tavan,
putând fi rearanjate de inginerii clădirii în avans, în funcție de specificațiile cercetătorilor și
proiectelor noi. Fiecare clădire este înaltă de șase etaje : trei etaje conțin laboratoarele și
trei nivele tehnice intercalate, care oferă acces la utilit ăți.21
3.4. Interacțiunea “fortața” ș i izolarea
Fără pereți sau stâlpi care să poată separa
sferele de influentă ale cercetă torilor, planul liber
facilitează comunicarea și colaborarea liberă intre
cercetă tori, spre deosebir e de laboratoarele bazate pe
alătura rea de spații separate î nchise.
“Cei mai mulți cred că munca unui om de
știință este sinonimă cu izola rea, dar cercetarea
functionează cel mai bine atunci când cercetătorii sunt
supuș i la o anume interacțiune forț ată. Există diverse
institute de cer cetare unde locurile de interacț iune
ocupă un tip anume de spațiu și totuși colaborarea nu se

21 METROPOLISMAG.COM, varianta digitală, Christopher Hawthorne, “Science Hall of Fame”, data publicării 14
februarie 2007. URL: http://www.metropolismag.com/story/20070214/the -science -hall-of-fame
Fig. 9 – Interiorul laboratoarelor

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 23

realizează. Această cladire crează o masă critică de oameni necesară în obținerea unei
cercetă ri productive” Andrew Dillin, specialist în îmbătrânire și neurodegenerare î n cadrul
Institutului Salk .22
“Aceasta es te o cladire spectaculos de reușită ș i majoritatea laboratoarelor
ulterioare au c opiat acest tip de plan liber. În mod clar, inlesneș te colab orarea. Tony
Hunter, om de știință britanic în vârstă de 63 de ani , unul dintre cei mai proeminenț i
biologi celul ari ai institutului. El mai menționează : ”Institu tul este dotat cu prea
multe scări exterioare și prea puține legă turi interioare intre laboratoare și ca
rezultat, întâlnirile întamplătorare ș i productive s unt limitate la etajele de muncă ș i
foarte rar la alte locuri din interiorul campusului. ”
Totuși pentru Kahn, această "interactiune fortata” nu constituie întreaga ecuație
arhitectura lă pentru institut. Spațiile de contemplare dispuse în cele cinci turnuri de studiu
cu vedere directă spre ocean, dispuse de fiecare parte a pieței, oferă loc de citit, gândire și
contemplație pentru 20 dintre cercetătorii de vârf ai institutului. Totuși, deși realizate cu cea
mai mare atenție pentru crearea unei atmosfere
de studiu profund, mare parte dintre ele rămân în
ultimii ani nefolosite .
“Eu însumi am acces la unul dintre aceste birouri
personale și nu îl folosesc aproape niciodată. Aș
spune că în jur de jumătate dintre cercetătorii pe
care -i cunosc și au acces la ele nu le folosesc. În
anii 1960 demersul științific avea cu totul alt ritm
de desfășurare, era mai mult timp pentru citit și
discutat. Întregul proces este mult mai rapid în
zilele noastre, și petrec atât de mult timp
călătorind, încât atunci când sunt prezent în
institut simt nevoia de a fi chiar în mijlocul

22 Idem Fig. 10 – Atmosfera tipică în curtea dintre cele două
corpuri

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 24

laboratorului .” Dr.Tony Hunter23
Astăzi, după aproape 50 de ani de la deschiderea sa, condițiile primitoare fac din Institutul
Salk unul dintre cele mai căutate locuri de muncă pentru cercetători din domeniul biologiei,
demonstrând importanța înțelegerii fluxului funcțional al ocupanților unei clădiri și
facilitarea găzduirii funcțiilor neprevăzute prin dotări flexibile.
Institutul a primit printre alte distincții, "American Institute of Architects Twenty -Five Year
Award” în 1992.

4. Anshen + Allen – The John Garside Building, Manchester
Interdisciplinary Biocentre , Manchester, England

Manchester Interdisciplinary Biocentre (MIB), este o inițiativă intre mai multe
facultati care vor forma o parte esențială a strategiei științifice de la Universitatea din
Manchester. Este general recunoscut că biostiinte le în secolul 21 au un potenț ial
considerabil de a face progrese
uriase . Atingerea acestui scop va
impune o expert iză și implicari ale unei
game largi de discipline, inclu siv fizică,
inginerie, matematică și de
informatică . MIB găzdui este peste 500
de oameni de știință în grupuri de
cercetare de până la 85. Accentul este
pus pe promovarea celor mai înalte
stand arde în domeniul cercetării
bioștiintei, recunoscând importanța dezvoltării tehnologiei în biologia modernă, cât și pe o
abordare cantitativă și integrată . Conceptul MIB a f ost formulat pentru a anticipa ș i a

23 Idem Fig. 11 – Perspectivă cu intrarea în campus

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 25

răspunde la aceste provocări și a fost special concepu t pentru a promova o cultură științifică
în care nu există bariere între discipline, astfel asigurându -se că cea mai largă gamă posibilă
de expertiză și de tehnici potate fi chemată în ajutorul aflării ră spunsurilor la întrebarile
majore pe care bio -știintele secolului 21 le vor pune.24
4.1. Arhitectura de tip busines s aplicată cercetării : laboratorul ca birou
Arhit ectura Clădirii Garside reflectă nevoia pent ru o cercetare interdisciplinară.
Dotată fiind cu birouri deschise, î n plan liber, laboratoare multi funcționale și o gamă largă
de gr upuri de dezvoltare tehnolog ică, camere de consiliu, camere de întalnire și un
amfiteatru pentru conferinț e.
4.2. Interacțiunea planificată
Arhitectura clădirii reflectă filozofia bazată
pe interdisciplinaritate care a fost impusă de
client. Ea oferă un mediu propice pentru
conferințe și ședințe în domeniul științei, și este
echipată pentru a răspunde acestor pretenții : un
amfiteatru de 160 de locuri cu dotare audio -video
și câteva alte săli de conferințe, întâlniri
administrative și zone de întâlnire.
Atriumul, sălile de reuniune și micile zone
de discuții care nu au fost incluse în forma
originală a brief -ului, ajung să dea caracterul
principal al clădirii, o rețea de spații care
promovează colaborarea inter -disciplinară și care
lucrează în scopul for mării unei comunități cu adevărat interactive de cercetare, în
conformitate cu obiectivele specificate de client încă din fazele incipiente ale colaborării .
4.3. Flexibilitate în limitele suprafeț ei nivelului

24 http:// www.anshen.com/projects/MIB Fig. 12 – Ineriorul atriu mului

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 26

Cele cinci etaje ale cladirii sunt
împărțite într -un bloc -laborator
modular, înconjurat pe doua laturi de
un bloc de birouri -suport car acterizat
de forma arhitecturală curbă . Spațiul
cuprins între aceste două elemente
formează atrium -ul, în jurul căruia
sunt grupat e spații de întâlnire, de
servicii alimentar e, zone de afișare,
ascensoare ș i scări. Alăturarea imediată a laboratoarelor cu birourile suport a fost principiul
funcțional principal care a dat forma clădirii. Flexibilitatea maximă pe nivel a birourilor Fig. 14 – Planul unui etaj tipic
Fig. 13 – Perspectiv ă din Robson Street

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 27
deschise pare a nu -și găsi aceeași expresie în corpul laboratoarelor, unde vedem o grupa re a
unor spații de lucru celulare, poziționate în jurul dotărilor tehnice și a aparaturii științifice .25

4.4. Interfața urbană
Situat în cvartalul de sud -vest campusului Universității din Manchester, noua clădire din
formează marginea de vest a campusului și reprezintă prin amenajarea peisagistică, o nouă
intrare majoră în zonă universității.
Blocul de birouri de suport reprezi ntă interfața urbană a clădirii iar aspectul exterior
rezervat al său face ca întregul complex de cercetare să nu se deosebească de cel al unui
obișnuit centru de afaceri, prin modulariate, transparență, banalitate a materialelor și a
compoziției. Interior ul clădirii, prin compoziție, dispunerea atriului între cele două corpuri și
împărțirea foarte strictă a spațiilor de interacțiune, emană o puternică atmosferă de muncă
intelectuală bazată pe rutină.

5. Alsop Design/AMEC – Blizard Building, Queen Mary Univer sity, London, UK
În toamna lui 2000 Alsop Design Ltd au fost contractați pentru a proiecta un nou
corp cu o suprafață de 9000 mp pentru School of Medicine and Dentistry for Queen Mary,
University of London, în campusul lor din Whitechapel. Brief -ul a cons tat în a crea un nou
mediu pentru personalul de cercetare cât și pentru studenți, care ar stimula schimbul de
informații între departamente, deschiderea fizică a școlii și regăsirea unei noi claritati î n
structura sa organizațională.
Colegiul este format din 21 de departamente academice organizate în trei sectoare:
Știință și inginerie, Științe sociale și Școală de medicină; și are un venit anual de 200 de

25 http://archrecord.construction.com/projects/BTS/archives/labs/07_ManchesterBiocentre/

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 28

milioane de lire, dintre care 43 de milioane din cercetare, generând slujbe și randament de
aproape 400 de milioane de lire pentru economia Regatului, anual.26

5.1. Arhitectura flamboiant ă aplicată cercetă rii
Răspunsul lui Will Alsop a fost de a crea o clădire în care departamentele individuale
au fost plasate în cadrul structurii astfel incat să fie identificat intre ele cat și din exteriorul
școlii. Perspective directe sunt posibile chiar din stradă în fiecare nivel, inclusiv in
laboratoarele mai mici de la sol cu spații deschise sub forma unui etaj de agrement pentru
utilizatori. De asemenea, accesul pietonilor este permis si facilitat pe intreaga suprafata a
sitului.
La prima vedere, cl ădirea se prezint ă ca dou ă pavilioane separate concectate de o
pasarel ă. Iluzia este creat ă de faptul c ă partea principal ă a cladirii, un laborator în plan liber
de dimensiunea unui teren de fotbal, g ăzduind locuri de lucru pentru 400 de cercet ători în
biologie molecular ă, este dispus sub aceste doua pavilioane separate de o pia ța central ă
public ă care se dovede ște a fi acoperi șul acestuia. Acoperi șul circulabil este pres ărat cu
lentile de sticl ă care aduc lumina
natural ă la bancurile de lucru ale
laboratorului de dedesubt.
Pasarela sus -mentionat ă,
compus ă din panouri de sticl ă
colorat ă roșu si fuchsia, leag ă
aceste laboratoare la nivelul
etajului, f ăcând posibil ă
traversarea de c ătre angaja ți și
vizitatori a complexului f ără a fi

26 http://www.smd.qmul.ac.uk/ Fig. 15 – Pasarela dintre corpurile cladirii

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 29

nevoie s ă deranjeze lucrul din laborator.
Pavilionul de vest, sau de intrare, g ăzduie ște un foyer oranj, o cafenea și un
amfiteatru de 400 de locuri. Pavilionul de est este cu totul altceva. I ntrarea normala pentru
vizitatori se face doar peste pasarel ă de sticl ă, care conduce într-un spa țiu ce ofer ă o
extraordinar ă perspectiv ă asupra spaț iului de 80m lungime și 24m l ătime, de la 6m înalțime
deasupra laboratoarelor. Centrul acestui pavilion cu structur ă din cadre metalice și închis de
pere ți cortin ă este gol. O pasarel ă perimetral ă, uneste o serie de birouri celulare dar și in
plan liber, în acela și timp oferind acces la cele patru structuri bizare suspendate in aer, și
susținute prin tiran ți me talici de structura rigid ă exterioar ă, dar și printr -o serie de
spectaculo și stâlpi neparaleli.
Formele suspendate în interiorul prismei de sticlă, gazduiesc spatii de seminarii si
spatii de predare, precum și birouri; principiu central al transparenței pentru colegiu și
operațiunile sale, in speranța că formele în cadrul structurii vor avea un impact intr -o
comunitate mai largă a școlilor locale și a altor utilizatori.
"Scopul nostru a fost de a crea un spațiu care
să se evite mediul tradițional, auster si steril comun
clădirilor laboratoarelor de cercetare – aici insasi
țesătura clădirii vorbește despre știință și incearca in
sine sa faciliteze avansul științific, aducâ nd
cercetători împreună." Will Alsop27
Direct vis -a-vis de pavilionul de sticlă, se afla o
structură subțire rectangulara si inalta de șase etaje,
numita Zidul Uzin ă, ce gazduie ște toate instalațiile
mecanice și electrice sofisticate necesare pentru
activit ățile de cercetare.

27 Jonathan Glancey, articol “ A little of what you fancy… ”The Guardian , 6 Iunie 2005, Arhiva The Guardian
Fig. 16 – Perspectiva interioar ă

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 30
Ca un element în plus adus creării structurilor suspendate, integr ării inovatoare a
artei și a iluminat ului distinctiv, noua cladire a Medical School surprinde si pr in utilizarea
foarte dezinvolt ă a culorilor. Sticla colorat ă in nuan țe de roz și mov compun pasarela de
legatura a celor dou ă corpuri, pere ți de un portocaliu aprins însuflețesc intrarea principală,
un covor ro șu bogat ruleaza pe întrega suprafata a pavilionului din sticla, și un verde intens
domin ă in interiorul amfiteatrului.
Cladirea Blizard, institutul de cercetare proiectat de Will Alsop pentru Queen Mary's
College din Whitechapel, a c âștigat laude cople șitoare, publica ția The Guardian
caracterizand -o drept “ rațional ă și romantic ă, inovator e, quijotic ă și necesar ă”. Premii
acordate ei, includ : 2009 The Chicago Athenaeum, International Architecture Award , 2006
RIBA Education, London Award , 2006 Civic Trust Award și 2005 Leaf Award.28
5.2. Permeabilitatea public ă : interac țiunea cu exteriorul
"Aceast ă este o clădire inspirational ă, care prin transparen ță și deschidere – calita ți
rare în clădirile de laboratoare – încurajează interacțiunea atât în rândul personalului dar și
cu comunitatea." Peter Trebilcock/AMEC29
Structura mai mare este un pavilion din sticlă înalt de trei etaje, conceput pentru a
trăda și de a comunică funcțiunea și activitățile din interior. Fațada prin selectivitatea
transparenței ei, permite activităților de a fi observate din exterior, în acel ași timp
menținând un nivel de securitate propriu -zisa și vizuala necesara.
Echipa de proiectare a lucrat cu artiști, pentru proiectarea fațadei clădirii ca un fundal
pentru lumină și artă. Panouri mari de sticlă, opere ale artistului Bruce McLean, zugră vesc
imagini inspirate de știință moleculară. Structurile spectaculoase ce " €€plutesc” deasupra
laboratorului imens, servesc ca spații în care elevii din comunitatea școlară din împrejurimi
pot afla mai multe despre biologia moleculară ș i despre cercetare, într-un mediu interactiv și
deschis. Ele constituie o investiție considerabilă în raport cu costul total al clădirii, ceea ce

28 http://www.arcspace.com/architects/alsop/blizard/blizard.html
29 www. alsop architects.com/

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 31

evidențiază dedicarea cu care Queen Mary School of Medicine and Dentistry urmează
conceptul inițial al interactivității urbane, a l deschiderii și educării comunității.
Introducerea publicului în clădire merge până la a despărți clădirea în două cu un
spațiu public, ce servește ca centru de interacțiune urbană a austerului cartier Whitechapel.
Clădirea însăși prin culorile ei apri nse și transparență face notă distinctă cu griurile
instituțiilor și facilităților medicale înconjurătoare, constituind astfel un atractor de activități
comunitare.
Centrul Celular, o moleculă portocalie gigantică, este cea mai mare dintre " €€pastai”,
oferind o suprafață de 195 mp pe două niveluri. Acesta va fi echipat ca o unitate de învățare
interactivă pentru public. Vizitatorilor li se va oferi o perspectivă controlată îndeaproape
către spațiul de laborator înainte de intrarea în vo lumul aproape ermet ic închise al păstăii.
Structura sa, bazată pe o familie de componente repetate, care împreună constituie o
variație pe o structură geodezică, este îmbrăcată în panouri compozite GRP curbate. Situate
la capătul sudic al pavilionului, păstăile denumite Clou d și Spikey oferă camere adaptabile
de întâlnire pentru grupuri mici și mijlocii. 30
5.3. Interactivitatea interioara
In laboratoarele de la nivelele inferioare,
cercetatorii sunt separati de ceilalti angajati prin
nimic mai mult decat o patura de aer circulat
eficient si rapid cu ajutorul unui performant sistem
de ventilatie. Conceptul structurant a impus aceasta
asezare pentru sporirea colaborarii intre cercetatori,
schimbului de idei si descoperiri. Pana la finalizarea
noii cladiri, cercetatorii de la Colegiul Queen Mary
fiind imprastiati in sapte locatii diferite, aceasta
facand o colaborare de acest fel imposibila.

30 http://www.arcspace.com/architects/alsop/blizard/blizard.html Fig. 17 – Perspectiva din marele laborator
comun

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 32
“Cladirea ofera toate facilitățile și un mediu superb pentru a desfășura
activități inovatoare, , de cercetare interdisciplinara. În timp ce fiecare dintre
Centrele componente ale ICMS aduce propriul lui portofoliu de cercetare în domeniile
de specialitate din clădire, marile laboratoare in plan liber și juxtapunerea centrelor
din diferite medii oferă cadrul perfect pentru dezvoltarea cercetării care implică
colaborarea a mai multe grupuri. În acest sens, suntem încrezători că cuantumul
producției de cerceta re a ICMS, în a sa casă nouă si stralucitoare, va fi mai mare
decât suma părților sale componente.” Professor Mike Curtis, Director al Institute of
Cell and Molecular Science .31
Dr Trevor Turner, co -președinte al comitetului de redacție, a fost la lansarea de presă
a clădirii noi din partea publicatiei The Chronicle:
“Ai senzatia ca te afli pe platoul unei versiuni actualizate a filmului "Portocala
Mecanica ", dar, de fapt, te afli în noul centru de cercetare al Scoalii Medical e. Camere
de seminar atârna în aer, dar în subsol există doar o mulțime de laboratoare intr -un imens
spațiu deschis. Oricine poate intra in legatura cu toți ceilalți, și este ca și cum toată
lumea este în același birou. Te simti ca si cand esti în sediul unei organizație banca re
foarte cool.”
Dr. Trevor Turner
5.4. Flexibilitate prin versatilitate
Soluția arhitecților pentru adaptabilitatea cât mai mare a spațiilor de lucru pentru
cercetători a fost una pe atât de simplă pe atât de eficientă. Ca și Louis Kahn cu 50 de ani în urmă,
Alsop înțelege importanța spațiului flexibil al laboratorului, și, mai mult față de primul, merge mai
departe. El rezervă un spațiu imens pentru un mare laborator comun, flexibil și interactiv. Astfel, în
cazul unui proiect comun, toți cei 400 de oameni de știință ai institutului pot colabora, dacă va fi
nevoie, ca și cum ar fi colegi într -un singur mare laborator.
Privind așezarea funcțiunilor în clădire, observăm lipsa spațiilor special amenajate pentru
interacțiunea cercetătorilor. Acest fapt este în mod cert în aceeași idee cu flexibilitatea spațială.

31 http://www.qmul.ac.uk/alumni/publications/blc/blc_autumn05.pdf , The Chronicle , publicatie online a
Queen Mary University of London

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 33
Gândirea modernistă prin care funcțiunilor separate li se alo că spații separate este ignorată, spațiul
imens al laboratoarelor folosind tuturor nevoilor de socializare.
*Alsop+ are rara afinitate nativă de a crea clădiri pe care își bucură utilizatorii. Dar nu vrea să
explice cum reușește pentru că " Daca îl ex plici, îl corupi ” și de asemenea riscă să fie transformat într –
o teorie sau set de reguli, acesta fiind cel din urmă lucru pe care vrea să -l facă. " Cred că este bine să
păstrezi un soi de mister, lăsat neexplicat .” Totuși abordarea sa arhitecturală poate f i definită prin
declarația proprie : " Imi plac oamenii. Sper că se observă .”32
6. Comentari ul modelelor prezentate
Alegerea acestor 3 institute exemplifică 3 forme și medii spațiale în care se poate
manifesta cercetarea științifică contemporană. Ele lucrează cu diferite percepții ale științei
la nivelul societății, de la omul de știință – ascet (Salk Institute, Neurosciences Institute) la
omul de știință -“ corporatist (John Garside Building, Blizard Building). Impuse de motivații
financiare, de diversitatea b eneficiarilor, de strictețea programului sau de condiționările
fizice al e sitului, ele ilustrează o imagine surprinzătoare a unui program crezut inițial că unul
dintre cele mai stricte și reclamante ale unei gândiri strict inginerești.
Așa cum istori a recentă a cercetării științifice și institutele de mai sus o exemplifică,
observăm în ultimii 15 -20 de ani un trend interesant în modul în care se abordează
arhitectural și managerial o clădire destinată cercetării. Competitivitatea pentru atragerea
celor mai talentați oameni de știință, dispariția aproape totală a cercetării solitare, și modul
dinamic, rapid, și trans -național de formare a echipelor de cercetare, interdisciplinaritatea
ca o condiție noua și necesară pentru noua abordare holistică a știin ței, fac dintr -un
program sever în trecut, unul deosebit de atractiv în prezent și viitor. Conceptele
arhitecturale care decid succesul și atractivitatea unui institut se remarcă a fi :
interacțiunea , flexibilitatea , designul tehnologic și sustenabilitatea .
Vom analiza in continuare modul în care exemplele parcurse își asum ă aceste calit ăți,
păstrand în vedere menirea lor și diversele modalita ți prin care aceasta menire este atins ă.

32 Lynn Barber, articol „Firm Foundations”, The Obs erver Archive , 8 aprilie 2007
URL: http://www.guardian.co.uk/artanddesign/2007/apr/08/architecture

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 34
6.1. Comentariu prin prisma flexibilit ății
Dinamismul ce caracterizează cer cetarea contemporană în domeniul ș tiințific face
imperioasă deci flexibilitatea spațiului de lucru. Flexibilitatea este factorul decisiv în
aprecierea pe care un institut o câștiga astăzi din partea angajaților săi contemporani și
provine din deschiderea p lanului nivelelor și includerea a cât mai multe bancuri de laborator
în acest spațiu. Principiul este importat de către Louis Kahn cu 50 de ani în urmă din
organizarea birourilor corporațiilor, și pare să funcționeze în mod eficient în continuare,
exemplul cel mai evident, sus -menționatul proiect al lui Will Alsop în Whitechapel, Londra,
care duce în extrem acest principiu organizațional și astfel crează un mediu mai flexibil, prin
unificarea tuturor laboratoarelor în unul imens. Succesul acestor două proie cte istorice, ne
arată importanța lipsei de obstrucții spațiale fixe, prețul pe care cercetarea îl pune pe
dinamismul colaborărilor, pe găzduirea schimbării și, deci pe flexibilitatea spațiilor de lucru.
Exprimarea funcțiunii, în înțelegerea modernistă a conceptului, devine în contextul
cercetării, o constrângere. Imposibilitatea prevederii evoluției unui program pentru
perioade mai mari de 5 -10 ani, face că ideea însăși de flexibilitate să cadă sub umbra
îndoielii. " Form follows function ”, dictonul funcționalismului, trebuie să capete o nou a
însemnătate în contextul dinamic al programului despre care discutăm. Spații în care
funcțiunea este ambiguă pot fi benefice pentru dezvoltări ulterioare ale activităților
întreprinse într -o clădire, spații neter minate pot decide supraviețuirea unei clădiri și
adaptabilitatea ei în contexte viitoare greu de prevăzut.
O mare atenție trebuie acordată deci, pe lângă înțelegerea foarte clară a modului în
care funcționează procesul cercetării la nivelul fiecărui ang ajat și utilizator al spațiilor, felului
în care laboratoarele și birourile suport răspund utilizării actuale și cum pot fi ele rearanjate
în ideea găzduirii a viitoare noi nevoi, noi fluxuri, noi utilizări.
Potrivit lui Venturi:
“Flexibilitatea a €“ în pr ezent : Unde forma nu mai urmează funcțiunea. […] vorbim
mai deg rabă despre forma găzduiește funcțiunea: funcțiunile sunt supuse schimbărilor, ele
fiind complexe și contradictorii. Funcțiunile sunt găzduite mai mult decât exprimate. Această

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 35
schimbare es te relevanță în clădirile științei în particular dar și în arhitectură în general,
găzduirea schimbării care este caracterizată mai mult prin evoluție decât prin revoluție și
variază din punct de vedere al registrului : spațială, programatică, perceptuală, tehnică și
iconografică. În timpul nostru, ambiguitatea funcțională mai mult decât claritatea
funcțională poate găzdui <<potențialul nevisat în filosofia noastră>> Expresia funcțiunii
miroase urât, deoarece împiedică schimbarea și încurajează la conformit ate. Găzduirea
funcțiunii este ceea ce este potrivit .” 33
6.2. Comentariu prin prisma interactivitatii
Interacțiunea în mediul stiitific, și nu numai, nu răspunde logicii simpliste aplicate în
aceste linii segregative, functionaliste. Ader deci, la opinia lui Robert Venturi, legată de
importanța ascunderii funcțiunii reale a unor elemente din clădire și a c ombinării
funcțiunilor de socializare cu cele legate de rutina zilnică a unei clădiri. Un anumit grad de
ambiguitate constituie, probabil un atu în acceptarea clădirii de către utilizatori, și
posibilitatea socializării poate apărea în spații în care acest lucru nu este specificat expres.
“Locul ca oportunitate a întâlnirii, întâlnire car e se dorește a fi întâmplătoare și nu
explicită. Academicienii sunt perverși: Dacă proiectul tău specifică în mod explicit locuri
pentru interacțiune, există posibilitat ea că aceștia să nu le folosească; o oarecare
ambiguitate în legătură cu funcțiunea și natură spațiilor este poate necesară aici. ” Robert
Venturi34
Din experiență, știm că spațiile de interacțiune productivă sunt în general parazitare
ale spațiilor cu alte funcțiuni (spre exemplu în preajma unor dotări de uz comun, a nodurilor
de circulație, a îngustărilor fluxurilor, a unui loc cu orice funcțiune dar care beneficiază de o
priveliște deosebită, a locurilor retrase, a locurilor liniștite etc).
În exemplel e de mai sus, întâlnim niveluri diferite ale înțelegerii interacțiunii în
producția științifică. Având o vechime de 50 de ani, Institutul Salk este poate unul dintre

33 Robert Venturi , Thoughts on the Architecture of the Scientific Workplace : Community, Change, and
Continuity , , in The Architecture of Science, editori Peter Galison, Emily Thompson, MIT Press, Londra, 1999 ,
p.390

34 Idem, p.391 -392

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 36
cele mai interesante exemple. Păstrând amintirea unui mod mai lent de a aborda
cercetarea, cel din anii 1960, dar prin flexibilitate găzduind foarte eficient cercetarea
contemporană, o analiză a acestei realizări devine necesară. Observațiile cercetătorilor
intervievați în Metropolis Magazine și citate în capitolul dedicat institutului, relevă o dublă
abordare a interactivității și a planificării socializării în această clădire, dar în același timp
aduc argumente pentru o arhitectură în liniile gândirii lui Robert Venturi. Aparent, Louis
Kahn prin crearea imensei piețe între cele două corpuri, f lancate de porticurile umbroase ale
turnurilor, dorește a creă un tip de piață renascentistă, europeană, un salon exterior de
interacțiune. Totuși, adaptarea climatică a acestui tip de spațiu este redusă, acesta păstrând
doar funcția să estetică, prin pano ramă impresionantă către ocean, funcția ei socială fiind
complet ratată. Interacțiunea naturală este cea care funcționează și în cazul Institutului
Salk, în spațiile de intrare și în " marile, flexibilele laboratoare.”
Al doilea model organizațional, Clădirea John Garside a Universității din
Manchester, prezintă o gândire diferită în încercarea de a încuraja interacțiunea.
Alegerea arhitecților Anshen și Allen, interesantă prin prismă modelului pe care îl preia,
se dove dește retrogradă prin alocarea unor spații separate pentru întâlniri și discuții,
după modelul corporatist, o separare a funcțiunilor de influenț ă funcționalistă. Separând
disciplinele în clădiri diferite, locurile de întâlnire întâmplătoare rămân doar în spațiile
de circulație comună, și în opinia mea clădirea își ratează menirea de găzduire a
interacțiunii constante între cercetători din domenii diverse, inscriindu -se în linia
clădirilor asemănătoare a anilor 1970 – 1980.
Ultimul exemplu este repreze ntat de Clădirea Blizard, proiectată de Will
Alsop, arhitect cunoscut pentru abordarea să surprinzătoare a diverselor programe.
Precum am văzut, interactivitatea își găsește odată cu acest proiect, o latură nouă pentu
un institut de cercetare, anume cea de interactivitate în comunitate . Considerate până
în prezent clădiri prohibitive pentru public, centrele de cercetare își câștigă prin Clădirea
Blizard un nou model organizațional și conceptual, în pas cu zeitgeist -ul educației
contemporane, care are la baz ă interactivitatea. Sume impresionante au fost investite
pentru a face din acest institut o clădire permeabilă pentru public și chiar un centru de
revitalizare al unei zone subdezvoltate precum cartierul Whitechapel. Curtea care în

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 37
cazul institutului proie ctat de Kahn în La Jolla era un spațiu meditativ strict pentru
oamenii de știință, devine în cazul clădirii Blizard un spațiu public dedicat cartierului.
Transparența totală demonstrată de această clădire vine că un punct final al istoriei
transparenței în cercetare, începută cu laboratoarele subterane secrete ale alchimiștilor
secolului al XVI -lea.

III. CONSTRANGERI MAJORE CARE INFLUENTEAZA ARHITECTURA
CENTRELOR DE CERCETARE IN NEUROLOGIA CONTEMPORANA

7. Neuro știința
7.1. Prezentare
Neurostiin ța reprezintă domeniul cercetării științifice dedicat studiului al sistemului
nervos. În mod tradițional, neurostiinta a fost văzută că o ramură a biologiei. Cu toate
acestea, este în prezent, o știință interdisciplinară care implică alte discipline, cum ar fi
psihologie, informatică, matematică, fizică, filosofie, și medicină. Că urmare, domeniul de
aplicare al neurostiintei este extins pentru a include abordări diferite folosite pentru a studia
aspectele funcționale, moleculare, de dezvoltare, structurale, de calcul, și medicale ale
sistemului nervos. Tehnicile utilizate de către neurologi s -au extins enorm, de asemenea, de
la studiile biofizice și moleculare ale celulelor nervoase individuale până la cartografierea și
înțelegerea sarcinilor de percepție și motorii din creier, cu ajutorul modelării computerizate
a rețelelor neuronale. Neurobiologia, ca termen, este de obicei folosita alternativ cu
neurostiinta, deși primul se referă în special la biologia sistemului nervos, și ultimul se referă
la întreagă știință a sistemului nervos.
În ciuda însemnatelor avansuri care au fost realizate în acest domeniu, o serie de
mari întrebări precum conștiința, somnul, percepția, învățarea și memoria,
neuroplasticitatea și aparatul decizional, rămân nesatisfăcute, î n special în științele
cognitive. De asemenea, neurostiinta lucrează intensiv în colaborare cu alte domenii

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 38
științifice pentru înțelegerea bazei neurale a dereglărilor psihotice precum mania și
schizofrenia, sindromul Parkinson, sind romul Alzheimer sau dep endența.35
7.2. Dotări tehnice specifice
Rutina zilnică a cercetătorilor în domeniul neurostiintei și în special a neurobiologiei,
implică câteva dotări obligatorii. Cele două dotări spațiale unde cercetătorii conduc cea mai
însemnată parte a lucrului sunt: laboratorul de cercetare, pentru intrep rinerea în colaborare
a experimentelor de rutină (spațiu cu un cod al conduitei special), birourile de cercetare, cu
loc pentru fiecare angajat, pentru studiu și centralizarea și procesarea informațiilor relevate
în laborator, și camerele de uz comun cu do tări tehnice sofisticate, ce pot include : cameră
de cultură a țesuturilor, camera de refrigerare țesuturi, biobaza, spectrometrie de masă,
microscopie și cameră obscură, cameră refrigerare bacterii, centrifugă și ultracentrifugă,
incinerator etc.
7.3. Dotari educa ționale
Cum marea majoritate a laboratoarelor neurologice sunt afiliate unor universități sau
altor instituții sau concentrări de instituții de școlarizare superioară, activitatea educațională
constituie o parte foarte importantă a activității lor. A stfe, pe lângă laboratoare unde se
lucrează cu studenți și studenți ai cursurilor post -absolvire, un institut trebuie să conțină :
săli de seminarii, cursuri și conferințe, săli de ședințe și workshop -uri, bibliotecă, sală de
lectură etc. Pe lângă acestea, în ultima perioadă, în funcție de transparența pe care
activitatea interioară o permite, alte dotări sunt prevăzute în arhitectură cercetării, pentru
atragerea elevilor din comunitatea școlară învecinată, creând astfel interactivitate
comunitară și trans parență instituțională.
7.4. Dotări functionale.
Pe langa dotarile enumerate mai sus, buna func ționare a oricarui institut de
cercetar e are nevoie de dot ări functionale precum : Parcare auto, circula ții, curte tehnica , o
suită de spații tehnice , birouri admin istrative , cantin ă cu b ucătărie, etc .

35 http://en.wikipedia.org/wiki/Neuroscien ce

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 39

8. Finan țarea
În finanțarea construcției și echipării unui institut de cercetare sunt diverse forțe
care pot intra în scenă. Diverse agenții naționale locale inființate cu scopul de a
consolida și dezvolta activitățile de cercetare științifică din învățământul superior și a
aloca fondurile în vederea dezvoltării cercetării .36
Fonduri structurale și de dezvoltare reprezintă noi speranțe pentru țări în curs de
dezvoltare, precum programul FP6 oferit de Uniunea Europeană, u n program multianual
care susține toate activitățile de cercetare, dezvoltare tehnologică și demonstrative ale
Comunității Europene.
Oportunitățile de investiție în știință nu au fost mai importante în dezvoltarea
economică globală. Noi frontiere științi fice oferă organizațiilor caritabile sau filantropilor
nenumărate posibilități de a sprijini și încuraja descoperirile de care va beneficia
societatea în viitor.

9. Raportul cu ora șul
9.1. Separat de ora ș: în campus
Laboratoarele construite
în cadrul campusurilor
universitare sunt tradițional
proiectate pentru a găzdui
funcțiuni culturale și de educație.
Astfel, prin alăturarea acestor
două dotări, ambele își
coroborează impactul și
productivitățile. Reprezentând
dedi cație pentru științe, poate

36 Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior este principala instituție prin care se
finanțează cercetarea științifică în universitățile din România, precum și studiil e postuniversitare. Fig. 18 – Georgia Tech – Centrul Klaus pentru Informatic ă Avansat ă

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 40
atrage profesori și studenți de mare valoare în universitatea respectivă. Din punct de vedere
social, un centru de cercetare contemporan poate revitaliza viață socială și în același timp
culturală a unui campus. Valoarea intrins ecă dar și de relații publice a unei noi clădiri cu
profil științific poate fi maximizată atunci când instituția folosește noua dezvoltare că motor
de schimbare și îmbunătățire a valorilor și misiunii ei educative. Finalizarea Centrului de
Informatică Avan sată al Georgia Tech, a coincis cu inaugurarea unui noi și dinamic model
curicular. Noutatea acestui model instrucțional combinată cu anticiparea acestei noi
facilități, a ajutat în atragerea unei mase de studenți și profesori talentați.37

9.2. În cadrul urban al ora șului
Dotări publice educaționale, precum cele ale clădirii Blizard din Whitechapel, Londra
pot spori interesul comunității școlare locale pentru științe și cercetare, pot educa și susține
activități de informare pentru acestea. Aderarea la principi ile moderne ale învățământului și
cercetării devine un prerogativ important, pentru ca o clădire de acest tip să fie acceptată și
absorbită în contextul vieții urbane respective.

IV. PREMISE PENTRU PROIECT

10. Modelul ales pentru centru de cercetare in domeniul neuro științelor
Neurostiinta este un domeniu in plina ascensiune iar l aboratoare sunt proiectate și
construite la nivel global mai rapid ca niciodat ă. Industria cercet ării cunoa ște o perioad ă de
dezvoltare f ără precedent, pus ă în mi șcare de competitivitatea institu țiilor academice,
competitivitate care trebuie s ă se reflecte și in proiectele arhitecturale ce le g ăzduiesc.

37 Daniel D. Watch – Building Type Basic s for Research Laboratories , editia a 2 -a, John Wiley & Sons Inc. ,
Hoboken , New Jersey, 2008 , p.97

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 41

10.1. Model
Un nou model de design de laborator își prefigureaz ă apari ția la scara larga, unul
care s ă creeze un mediu colaborativ de cercetare interdisciplinar ă, receptiv la nevoile
prezente și capabile de adaptare maxim ă la cererile viitoare. Importan ța tot mai mare a
cercet ării pentru umanitate determin ă o de -obscurizare a sa, prin politici de transparen ță și
educare s ociala.
10.2. Principii
Interactivitatea , raspunsul nevoi i de a lucra in "clădiri sociale", care sa promoveze
comunicarea, dezbaterea și cercetarea bazata pe colectiv . Nevoia de colaborare se extinde
astazi mult peste limitele fizice ale cladirii, institutiile stiintifice participa impreuna la
proiecte multi -nationale si multi -culturale si designul cercetarii trebuie sa ofere un cadru
propice acestei mixitati academice.
Flexibilitatea , in scopul adapta rii la
caracterul dinamic al cercetarii contemporane
precum si necesitatea de a proiecta tehnologia
pentru a oferi acces la sistemele de comunicați i
electronice în toată clădirea. Un nou model de
design de laborator isi prefigureaza aparitia la scara
larga , unul care sa creeze medii de laborator
receptive la nevoi le prezente și capabile de adaptare
cerintele viitoare necunoscute .
Transparenta si atractivitatea , acuza
necesitatea de a atinge un echilibru corespunzător
între laboratoarele "deschise" și "închise" si
necesitatea unei politici educative comunitare.
Sustenabilitatea ecologica, nevoia de Fig. 19 – Spatii comune de interactiune – Terrence
Donnelly Center for Cellular and Biomolecular
Research

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 42
durabilitate ecologica prin durabilitate energetica și managerierea atenta a resurselor , intr-
un program arhiectural . Un laborator tipic consuma in mod curent de cinci ori mai multa
energie electrica si apa pe metru patrat decat o cladire tipica de birouri . Ele se servesc de
sisteme de ventilare complexe, gazduiesc in numar mare aparatura generatoare de caldura,
in multe cazuri cladirea functioneaza 24 de ore pe zi, proiecte greu de repetat necesita
generatoare de electricitate si sisteme de siguranta etc .38

11. Situl interven ției
11.1. Prezentare
După cum o arată planurile istorice consultate, situl prezent are o istorie interesantă,
dezvoltarea să fiind strict legată de mediul academic al materiilor reale, și ulterior de cel de
cercetare științifică.
Înainte de sistematizarea în 1882 a malurilor Dâmboviței, zonă studiată, între
străzile Splaiul Independenței și Izvor, dar și în plan mai larg zonă Cotroceni, constituia o
zonă inundabilă, cel mai probabil de tipul unei mlaștini. În 1883, Alexandru Locusteanu
începe demersurile pentru construirea un ui local propriu al Școlii de Medicină Veterinară,
achiziționându -se, în cele din urmă, 3 h a de teren (între Splaiul Independenței și stradă
Izvor) pe ntru clădirile necesare școlii.39
Din 1899 "Institutul de Patologie și Bacteriologie" funcționează în clăd irea cunoscută
și în prezent. Clădirea cuprindea câteva camere sterile, institutul antirabic (cu dispensarul
antirabic), un muzeu, bibliotecă, trei săli de lucrări practice de anatomie patologică și
bacteriologie pentru studenți și medici, o sală de autops ii, iar în curte crescătorii de animale
mici, grajduri etc, într -o parcelă generoasă care ajungea din Splaiul Independenței până în
Aleea Vasiliu, actuală General Ion Dragalina. După succesive pierderi ale terenurilor aferente
către actualul Institut I. Ca ntacuzino, Institutul Național Victor Babeș suferă în lipsă
fondurilor pentru modernizare tehnică și structurală, și în lipsa spațiului pentru laboratoare,

38 Idem, p.107 -110
39 http://www.fmvb.ro/despre -noi/istoric

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 43
singurele soluții fiind construirea unor clădiri provizorii de calitate minima, rezultat al
planific ării pentru nevoi imediate, nicidecum pentru termen lung.40
Facultatea de Științele Naturii, este cea de -a treia clădire care se aliniază în 1910 în
stil monumental la Splaiul Dâmboviței, ea finalizează de fapt lățimea în limită de est a
parcelei mari rez ervate astăzi cercetării, și în speță, situl studiat.
Institutul de seruri și vaccinuri Dr. I. Cantacuzino se instalează în 1924 într -un nou
local construit pe terenul Institutului Babeș, fiind în principal structurat pe criterii ale
principalelor grupu ri etio -epidemiologice, Institutul efectuând cercetări în toate domeniile,
importante în acel moment, de microbiologie și științe înrudite. La sfârșitul celui de -al Doilea
Război Mondial, clădirea principală, care a fost distrusă de bombardamentul din apri lie 1944
a fost refăcută și i s -a adăugat un etaj. Institutul Cantacuzino cunoaște în perioadă o
dezvoltare importantă în anii 1960 -1970, deoarece conjunctură politică permite o anume
modernizare a structurilor și dotărilor tehnice, o circulație mai liberă a informației științifice
și a oamenilor de știință, de asemenea se construiesc 3 clădiri noi, după un plan liber tipic
pentru modernismul ce fusese adoptat ca doctrina urbanistică preferata de regimul
comunist. Actualmente institutul suferă de o lipsă ac ută a fondurilor pentru modern izarea
structurală și tehnică.41

40 http://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_Babeș
41 http://www.cantacuzino.ro/ro/?cat=26

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 44

11.2. Motivarea alegerii
O analiză de ansamblu al acestei zone ne prezintă o structură urbană cu un caracter
funcțional unitar și totuși fracționat și parcelat excesiv, dar cu un mare potențial de
unificare, de reabilitare și de dezvoltare. Cu siguranță este benefică facilitarea de
parteneriate între guvern, industrie din sectorul privat, și mediul academic prin dezvoltarea
acestui posibil campus științific. Principii contemporane ale educației și cercetării ,
interactivitatea , transparența și sustenabilitatea sunt posibil de implementat în această
structură, prin eliminarea împrejmuirilor acestor parcele, deschiderea către oraș și
comunitatea școlară și universitară.
Pentru realizarea acestei viziuni, se dovedește necesară îndepărtarea vechilor clădiri
de ce rcetare și a vechilor anexe, acum inutilizabile și derelicte, și crearea în centrul acestui
campus al unei clădiri care să întruchipeze acest nou model curicular și abordare
educațională. Odată cu aceasta, noua clădire poate da naștere unui pol atractor de talent
științific și didactic, schimbând statutul actual al învățământului universitar românesc, din
exportator de elite într -un importator al lor, cu beneficii economice și sociale considerabile
pe termen mediu și lung. Fig. 20 – Vedere din avion deasupra sitului (circa 2008)

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 45

Bibliografie:

– *** VERB CRISIS – Architecture Bookazine vol.8, editori Ballesteros, Mario si Hwang,
Irene, Actar -D, Barcelona, 2008
– FRAMPTON , Kenneth, Studies în Tectonic Culture: The Poetics of Construction în
Nineteenth and Twentieth Century Architecture , Cambridge: The MIT Press, 1995
– GALISON , Peter si THOMPSON , Emily – The Architecture of Science , MIT Press,
Londra, 1999
– HANNAWAY , Owen, Laboratory Design and the Aim of Science: Andreas Libavius
versus Tycho Brahe , Isis 77 , 1986
– Heinz RONNER, Sharad JHAVERI, Alessandro VASELLA, Louis I. Kahn: Complete
Works 1935 -74, Westview Press, Boulder, Colorado
– SAMPLE , Hillary – A Global Study About Infrastructure, Urbanism, and Disease ,
Rotterdarm, Episode Publishers, 2008
– SHAPIN, Steven, A Social History of Truth , Chicago: University of Chicago Press,
1994
– WATCH , Daniel D. – Building Type Basics for Research Laboratories , editia a 2 -a,
John Wiley & Sons Inc., Hoboken, New Jersey, 2008

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 46
Resurse WEB:

– WIKIPEDIA, (enciclopedie digitala), URL:
http://en.wikipedia.org/wiki/Brain_drain
http://en.wikipedia.org/wiki/Royal_Society
http://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Kahn
http://en.wikipedia.org/wiki/Neuroscience
http://ro.wikipedia .org/wiki/Victor_Babeș
– SOFTPEDIA.COM (site stiri tematica tehnologie), URL:
http://news.softpedia.com/news/2009 -Nobel -Prize -for-Chemistry -Goes -to-Ribosome –
Research -123624.shtml
– METROPOLISMAG.COM (revista de arhitectura – versiune digitala) , URL:
http://www.metropolismag.com/story/20070214/the -science -hall-of-fame
– ANSHEN & ALLEN (site -ul oficial al firmei), URL:
http:// www.anshen.com/projects/MIB
– ARCHRECORD.COM (site stiri cu tematica arhitectur ala), URL:
http://archrecord.construction.com/projects/BTS/archives/labs/07_ManchesterBiocentre/
– ARCSPACE.COM (site stiri cu tematica arhitecturala), URL:
http://www.arcspace.com/architects/alsop/blizard/blizard.html
– SMD.QMUL.AC.UK (site oficial al Universitatii Queen Mary, Londra), URL:
http://www.smd.qmul.ac.uk/

ARHITECTURA CERCETĂR II ȘTIINȚ IFICE:
INTERACȚIUNE Ș I FLEXIBILITATE UAUIM 2010

STUD. ARH. VLAD STOICA INDRUMĂTOR. PROF. DR. ARH. LIVIU IANĂȘI 47
http://www.qmul.ac.uk/alumni/publications/blc/blc_autumn05.pdf
– THE GUARDIAN.COM (cotidian, arhiva digitala), URL:
http://www.guardian.co.uk/society/2001/oct/15/urbandesign.health
– ALSOP ARCHITECTS.COM (site oficial al firmei), URL:
http:// www. alsop architects.com/
– THEOBSERVER.COM, (arhiva digitala a cotidianului The Observer), URL:
URL: http://www.guardian.co.uk/artanddesign/2007/apr/08/architecture
– FMVB.RO (site oficial al Facultatii de Medicina Veterinara Bucuresti), URL:
http://www.fmvb.ro/despre -noi/istoric
– CANTACUZINO.RO (site oficial al Institutului I. Cantacuzino, Bucuresti), URL:
http://www.cantacuzino.ro/ro/?cat=26