Arhitectura Calculatoarelor Lucrarea de laborator nr. 9 [623378]

Arhitectura Calculatoarelor Lucrarea de laborator nr. 9
1
A. Procesorul

A.1. Introducere. Scurt istoric

Procesorul este componenta care are rolul de a dirija celelalte dispozitive , de a
împ
ri sarcini fiec
reia , de a coordona si verifica execuia sarcinilor primite.
Procesoarele au avut evolutie rapida de la 8088,8086…80486 , producîia fiind
asigurata în principal de firma Intel , printre primii producatori de procesoare destinate
utilizatorilor privati . Alte firme producatoare sunt AMD , Cyrix , ITD . Procesoarele
produse de AMD si Cyrix sunt mai ieftine decât cele produse de Intel si au o arhitectura
compatibila cu cele produse de Intel , însa ulterior s-au dezvoltat separat .
Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de executie paralela ,
la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul executiei prin expandarea
unitatilor de decodificare a instructiunii si de executie într-o banda de asmblare (pieline)
cu cinci nivele , astfel ajungându-se la 11 faze paralele . În plus , procesorul 486 are un
cache intern de date si instructiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mari procentul
instructiunilor ce pot fi executate la viteza de o instructiune pe impuls de tact . La acest
processor a fost pentru prima data integrata unitatea de calcul în virgula flotanta
(coprocesorul) în acelasi cip cu CPU-ul .
AMD a lansat în aceeasi perioada procesorul 486 DX5 cu frecvente pîna la 133 ,
fara prea mult success. Surprinzator , dupa 486 nu a urmat 586 , decât pentru Cyrix si
AMD . Intel a decis sa schimbe formatul numelui trecând la Pentium .
Procesorul Pentium a adaugat o a doua banda de asamblare pentru a obtine
performante superioare (cele doua benzi de asmblare (U,V) pot executa doua instructiuni
pe un impuls de tact); memoria cache s-a dublat , existând un cache de 8 Ko pentru cod si
unul similar pentru date . Pentru îmbunatatirea executiei ramificatiilor din programe s-a
implementat conceptul de predictie a salturilor, introducându-se un tabel pentru
memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile . Registrele principale au
ramas pe 32 de biti , caile interne fiind pe 128 sau 256 de biti , magistrala de date externa
– 64 biti . Procesorul Pentium are integrat un controller de întreruperi avansat (APIC)
folosit în sistemele multiprocessor .
AMD a lansat într-o perioada intermediara procesorul 586 , apoi K5 . dupa 586
pentru Cyrix urmând 6×86 .
Amd si Cyrix au ramas multa vreme într-un con de umbra al lui Intel , mai ales ca
procesoarele intel Pentium (lansate la frecvente de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid , de la
frecventa de 166 Mhz fiind adaugate instructiunile MMX (-un set de 57 noi instructiuni ,
patru tipuri noi de date si un nou dst de registrii pentru a accelera performantele
aplicatiilor multimedia si de comunicatii ; MMX se bazeaza pe o arhitectura SIMD
(Single Instruction,Multiple Data) , permitând imbunatatirea performantelor aplicatiilor
ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari siruri de date simple
(procesoare de imagini 2D/3D) . Dupa Pentium urmeaza Pentium Pro care are o
arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instructiuni într-un impuls de tact
având un cache L2 de 256 Kb strâns legat de CPU printr-o magistrala dedicata pe 64 de

Arhitectura Calculatoarelor Lucrarea de laborator nr. 9
2 biti. Procesoarele Pentium si Pentium Pro au fost dezvoltate pâna la frecvente de 233
Mhz , urmatorul pas fiind Pentium II (este un PentiumPro cu MMX) si Pentium III.
Revenind la AMD , firma a lansat procesorul Amd K6 ce avea în plus 32kb cache
level 1 fata de K5 . Urmatorul pas a fost AMD K6-2 , care a dat o replica MMX-ului de
la Intel cu un set de instructiuni numite !3D NOW ; trebuie amintit ca si procesoarele K6
au înglobat instructiuni MMX frecventa maxima atinsa fiind de 500Mhz . AMD K6-3
înglobeaza 256kb level 1 cache ceea cea aduce un spor de viteza substantial.
Cyrix a ramas în urma , unui 6×86 la 200Mhz corespunzându-i un Pentium la
150Mhz, pe când la AMD seria K6 -K62 a fost extrem de reusita , depasind pe alocuri
procesoarele Intel la frecvente echivalente .
Fiecare processor din seria x86 este compatibil fizic cu placa de baza , astfel
procesoarele se introduc într-un soclu de pe placa de baza , ce are un num
r standard de
pini (321) . Pentru a descuraja concurenta , Intel a schimbat modul de conectare a
procesoarelor Pentium II-III , conectarea la mainboard facându-se printr-un nou tip de
soclu – Sec – Slot 1 ; Intel nu a dat drept de productie (licenta) a acestui soclu firmelor
AMD si Cyrix. Ca replica , AMD a conceput procesorul AMD K7 , ce concureaza direct
Pentium II prin frecvente de pana la 900Mhz si cache level 2 -512Ko,pentru un nou tip de
soclu – Slot A .

A.2. Alegerea procesorului

Alegerea procesorului este o opiune dificil
i deosebit de subiectiv
, majoritatea
utilizatorilor împ
rindu-se în „fani Intel” i „fani AMD”, fiecare grup având argumentele
sale „de necontestat”. Soluia AMD reprezint
o tentaie deosebit de mare, mai ales
pentru c
printr-o configurare atent
, sistemul poate fi cu nimic mai prejos unui Intel ca
stabilitate. Este important de tiut c
nu procesorul este responsabil de (in)stabilitatea
sistemului, ci temperatura sa de funcionare i mai ales chip-setul pl
cii de baz
.
În funcie de destinaia calculatorului (server, staie de lucru, staie grafic
) se
poate alege un procesor din gama high-end (Intel Pentium 4, AMD Athlon XP), sau low-
end (Celeron, respectiv Duron).
Piaa procesoarelor este împ
rit
în prezent între Intel i AMD, cu o cot
de
aproximativ 75 respectiv 25% din volumul total (mondial) al vânz
rilor. Vom prezenta
succint avantajele i dezavantajele fiec
ruia:

Avantajele Intel:
· renume, marketing uria, punct de referin

· lipsite de probleme de supraînc
lzire
· pot fi cuplate cu chipseturi fabricate tot de Intel, oferind o stabilitate optim

· disponibilitatea în versiune BOX (cooler original inclus) i la noi în ar

· overclockabilitate mai mare decât în cazul procesoarelor AMD.
Dezavantajele Intel:
· pre de multe ori nejustificat de mare

Arhitectura Calculatoarelor Lucrarea de laborator nr. 9
3 · performane mai mici decât procesoarele AMD la aceeai frecven
(numai seria
AMD K7 Athlon)
· pl
cile de baz
cu chipset Intel sunt de asemenea mai scumpe

Avantajele AMD:
· cel mai bun raport performan
/pre
· pre întotdeauna mai mic decât un echivalent Intel
Dezavantajele AMD
· prejudecata fondat
pe unele experiene neperformante sau nepl
cute în trecut
· disipare mai mare de c
ldur
, fiind necesar
o soluie de r
cire performant

· predispoziia la mici probleme de instabilitate datorate chipset-urilor altor
produc
tori (SiS, VIA, NVIDIA) în anumite configuraii

A.3. Procesoare disponibile pe pia


Procesoare AMD

Procesoarele AMD folosesc un bus de 200 MHz (Duron), 266 i 333 MHz
(Athlon XP), respectiv 333 i 400 MHz (Athlon XP Barton). Este de la sine îneles c

procesorul ales va trebui s
fie suportat de placa de baz
, deci tot timpul trebuie verificate
specificaiile chipsetului, în special frecvena bus-ului, pentru a nu avea surprize de
incompatibilitate sau instabilitate.
În oferta AMD, o posibilitate de neînelegere o constituie notaia PR la modelul
Athlon XP (procesorul rulând la o frecven
mai joas
dar oferind performane
comparabile cu un Pentium 4 la a c
rui frecven
se adaug
semnul „+”). Astfel, un
Athlon XP 1500+ are o frecven
real
de 1333 MHz iar un Athlon XP 2000+ o frecven

de 1667 MHz. Nu este vorba de nici un fals, ci de o strategie de marketing, procesoarele
AMD Athlon deinând, cum am mai menionat, o putere de procesare superioar
unui
Pentium 4 la aceeai frecven
. Este exact opusul situaiei de acum 5 ani, când un
Pentium II avea o putere de procesare net superioar
unui AMD K6 cu frecven
identic
,
dovedind cât de uor se poate „întoarce roata” în lumea IT. Procesoarele Duron sunt
marcate la frecvena real
de funcionare, dar r
mâne valabil principiul dep
irii în
performan
a unui Celeron cu o frecven
superioar
.

Procesoare INTEL

În cazul procesoarelor Intel, exist
trei modele diferite de Pentium 4 i trei de
Celeron. Astfel, Pentium 4 exist
în variantele Willamette (0.18 microni, 256 KB L2
cache, bus de 400 MHz) i Northwood (0.13 microni, 512 KB L2 cache, bus de 400, 533
i din aprilie 2003 de 800 MHz).

Arhitectura Calculatoarelor Lucrarea de laborator nr. 9
4 Desigur c
i preul crete corespunz
tor cu generaia, îns
dac
se dorete un
Pentium 4 cu adev
rat performant, acesta este clar cel bazat pe nucleul Northwood.
Exist
versiuni care aparin la dou
generaii, cum ar fi 1.6 GHz, 1.8 GHz, 2.0
GHz (Willamette cu Northwood) i 2.4 GHz (Northwood cu bus de 400, 533 i 800
MHz).
În cazul lui Celeron, mai poate fi g
sit în cazuri excepionale modelul veteran cu
128 KB L2 cache (pân
la 1100 MHz), înlocuit cu Celeron Tualatin, cu 256 KB L2 cache
(1000-1400 MHz) i prin aceasta mult mai performant (fiind practic un Pentium III cu
bus de 100 MHz). i în cazul lui exist
modele diferite de aceeai frecven
, 1000 MHz i
1100 MHz, fiind indicat s
cerei expres modelul Tualatin, mai ales pentru c
diferena de
pre este nesemnificativ
.
Din anul 2002 a ap
rut Pentium 4 Celeron, bazat iniial pe Pentium 4 Willamette
i apoi pe Northwood (de la 2 GHz în sus) dar cu numai 128 KB L2 cache, debutând la
1.7 GHz, dar în ciuda frecvenei ridicate el va aparine, în termeni de performan
real
,
tot segmentului low-end. Avantajul s
u major const
îns
din posibilitatea deosebit
de
evoluie a platformei sale, Socket 478.
În concluzie, pentru un calculator performant (de tipul server-elor sau staiilor
grafice) este indicat fie un Pentium 4 Northwood sau un Athlon XP 0.13 microni (de
preferat) sau 0.18 microni (evitând vechiul Athlon ThunderBird, care prezint
probleme
crescute de r
cire la exemplarele superioare).
Pentru un calculator la care conteaz
în primul rând preul (de regul
calculatoare
de tip staii de lucru sau home office), este recomandabil un Celeron-Tualatin, un
Celeron-P4 sau un Duron Morgan (care debuteaz
la 1.000 MHz i este fabricat pe baza
lui Athlon XP), vechile procesoare Celeron-128 i Duron cu frecvena sub 1.000 MHz,
bazat pe Athlon TB nemaifiind de actualitate.

A.4. Coolerul

Dei o component
mic
i relativ ieftin
, cooler-ul are un rol deosebit de
important în r
cirea activ
a procesorului, prevenind supraînc
lzirea acestuia, asigurând
astfel stabilitatea întregului sistem.
Cooler-ul va trebui s
fie bazat pe rulmeni (indicativ „ball bearing”), pentru o
bun
fiabilitate în timp, puterea sa de r
cire depinzând de materialul radiatorului,
suprafaa total
a sa, viteza de rotaie a ventilatorului i în
limea palelor.
Sunt de preferat coolerele de cupru, apoi cele de aluminiu, de m
rime suficient

cât s
nu deranjeze celelalte componente, cu pale mari dar num
r de turaii pe minut
redus, pentru sileniozitate. În principiu se prefer
coolerele certificate de produc
torii
procesoarelor, adic
variantele BOX.
O atenie deosebit
trebuie avut
la montarea cooler-ului pe procesoarele AMD,
deoarece pastila de siliciu are o suprafa
redus
i orice ap
sare greit
care nu este
perfect perpendicular
pe suprafaa de contact poate ciobi procesorul.
Dac
un cooler modest începe de la 5-6 , unul performant poate fi g
sit pân
în
15 . Pot fi întâlnite i coolere mai scumpe, pentru procesoare ce necesit
r
cire deosebit
de eficient
.

Arhitectura Calculatoarelor Lucrarea de laborator nr. 9
5 Pastila de siliciu a procesoarelor AMD fiind sensibil
la presiuni neperpendiculare
pe suprafa
(nefiind protejat
de o capsul
special
, situaie întâlnit
i la vechile
Pentium III Coppermine i Celeron-128), a ap
rut recent o inovaie ce compenseaz
acest
neajuns, sub forma unei lamele subiri denumite „shim”, care umple golul dintre suportul
procesorului i suprafaa de aplicare a cooler-ului. Se evit
astfel ciobirea procesorului
într-un mod cât se poate de practic i elegant, acest shim ameliorând în acelai timp i
contactul dintre suportul procesorului i cooler, deci va duce la sc
derea temperaturii de
lucru.
Trebuie avut
o atenie deosebit
la montarea shim-ului, deoarece trebuie verificat
în prealabil dac
nu este mai gros decât pastila procesorului i spaiile libere corespund
punilor de pe suport, altfel nu vom r
ci decât aerul dintre radiator i pastil
, sau vom
provoca un scurtcircuit, ambele cu consecine catastrofale pentru procesor. Grosimea
corespunz
toare se verific
prin aplicarea unui strat extrem de fin de past

termoconductoare pe suprafaa de contact a radiatorului, urmat
de aplicarea acestuia pe
CPU + shim, urm
rindu-se ca amprenta radiatorului pe pastil
s
fie perfect uniform
.

B. Placa de baz

B.1. Introducere. Caracteristici generale

Un element-cheie pentru buna funcionare a calculatorului este placa de baz
.
Aceasta constituie suportul pe care vor funciona celelalte componente ale calculatorului.
Pe placa de baz
se afl
socket-ul procesorului, chipsetul (cu construcie similar

unui procesor, alc
tuit din circuitele integrate ce coordoneaz
toate piesele), BIOS-ul
(integrat care are inscripionat în memorie un program de iniializare i de recunoatere a
componentelor), sloturile de extensie (AGP, PCI, AMR, CNR, ACR i, pe cale de
dispariie, ISA), conectorii de alimentare, conectorii IDE i mufele de leg
tur
cu
perifericele.
O anumit
plac
de baz
este construit
în jurul unei anumite generaii de
procesor, deinând astfel un socket al c
rui num
r de pini variaz
în funcie de platform
,
fiind în num
r de 370 pentru vechiul Celeron i Pentium III, 478 pentru Pentium 4 i 462
pentru procesoarele AMD.
De asemenea în funcie de modelul procesorului variaz
i chipsetul, acesta având
caracteristici tehnice variabile în funcie de produc
tor i de segmentul s
u de pia
.
Cele mai comune caracteristici sunt în prezent suportul pentru AGP 4x (de curând
8x), ATA-100 i ATA-133 (de curând Serial-ATA), USB 1.1 i 2.0, sunet AC97, la care
se pot adauga în funcie de fabricant i de pre, o plac
grafic
integrat
, plac
de sunet cu
chip separat, eventual cu sistem 5.1, bios dublu, leduri de diagnosticare, posibilitatea
conect
rii a dou
PC-uri printr-un simplu cablu USB sau prin reea radio, posibilitatea de
a restriciona accesul la lucrul pe PC i nu în ultimul rând RAID, un sistem ce
gestioneaz
lucrul simultan cu mai multe hard disk-uri ce poate asigura duplicarea fidel

Arhitectura Calculatoarelor Lucrarea de laborator nr. 9
6 a datelor (pentru siguran
) i/sau împ
rirea acestora uniform pe dou
hard disk-uri
(pentru creterea vitezei de accesare, citire i scriere).

B.2. Chip-setul

Este componenta cea mai important
a unei pl
ci de baz
, de caracteristicile
acestuia depinzând în mod decisiv performanele globale ale sistemului.setul de cipuri
este proiectat în mod dedicat pentru o anumit
familie de procesoare. Elementele
principale sunt cele dou
controller-e denumite intuitiv „NorthBridge” i „SouthBridge”.
Controller-ul NorthBridge asigur
comunicaia între procesor , memoria
principal
i interfaa video a sistemului. Controller-ul SouthBridge asigur
transferul de
date între componentele principale ale sistemului (procesor, memorie) i elemetele
periferice mai lente cum ar fi magistrala PCI pentru pl
ci de extensie, controller-ul audio,
controller-ul de reea i interfaa IDE pentru Hard-disk-uri.
Mai jos se prezint
caracteristicile i arhitectura unui chipset KT266A produs de
compania taiwanez
VIA:
· Controller North Bridge 552-pin BGA de tip VT8366
· Controller South Bridge 376 -pin BGA de tip VT8233
· Suport
procesoare AMD Duron™ i Athlon™
· Frecvena magistralei procesorului (FSB – Front side bus): 200/266MHz
· Suport
Accelerated Graphics Port AGP 2X/4X
· Suport
memorie pân
la 4.0GB DDR200/266 SDRAM precum i PC100/133
SDRAM
· Leg
tura între cipul NorthBridge i cipul SouthBridge funcioneaz
la o vitez
de
266MB/sec
· Procesor de sunet AC-97 Audio pe 6 canale
· Modem integrat MC-97
· Controller Ethernet 10/100 BaseT
· Suport pentru interfeele ATA 33/66/100
· 6 porturi USB

Arhitectura Calculatoarelor Lucrarea de laborator nr. 9
7 B.3. Alegerea plcii de baz

Exist
destule companii care produc pl
ci de baz
bune i chiar foarte bune,
printre care am putea meniona în ordine alfabetic
: Abit, AsusTek, DFI, EPoX,
Gigabyte, Intel, MSI, Soltek, Transcend, Tyan, VIA i altele. Ele se g
sesc de obicei la
un pre cu puin mai mare decât al celor "f
r
(re)nume", dar diferena de pre este
meritat
din plin.
Este recomandabil s
se evite pe cât posibil pl
cile cvasi-no-name, chiar dac

acestea au un pre deosebit de atractiv, din cauza stabilit
ii problematice i a foarte
probabilelor malfuncionalit
i.
Placa de baz
are un impact major asupra performanelor finale i prin
determinarea tipului de memorii ce va fi folosit.
Pl
cile de baz
pentru Intel Celeron-128 i Tualatin funcioneaz
exclusiv cu
memorii SDRAM (mai vechi i mai lente), încercarea de a crete performana sistemului
prin suport pentru memorii DDR s-a soldat cu un eec (VIA Appolo Pro 266), cele pentru
procesoare AMD suport
SDRAM (pe care îl recomand
m cel mult în asociere cu Duron)
sau DDR-SDRAM (memorii rapide, cu transfer dublu de date fa
de predecesorul
SDRAM), iar pl
cile de baz
pentru Intel Pentium 4 suport
pe lâng
SDRAM i DDR-
SDRAM, i memorii RAMBUS (RIMM), cu performane superioare dar i cu un pre pe
m
sur
.
De menionat c
asocierea Pentium 4 + SDRAM este mai mult decât
dezam
gitoare, procesorul high-end asociat cu memorii lente înregistrând nite
performane de nivelul unui Celeron Tualatin, care este mult mai ieftin.
În privina alegerii chipsetului, exist
în prezent urm
toarele opiuni:
Pentru platforma Intel Pentium 4, Celeron-P4:
· Intel 845 (SDRAM-PC133, FSB400) – total nerecomandat, oricât de ieftin ar fi
· Intel 845D (DDR266, FSB400), Intel 845E (DDR266, FSB533), Intel 845PE
(DDR333, FSB533), Intel 845G (DDR333, FSB533, grafic
integrat
)
· Intel 850 (RIMM-PC800, FSB400), Intel 850E (RIMM-PC1066, FSB533), SiS
R658 (RIMM-PC1066, FSB533)
· Intel E7205 (DDR266 dual-channel, FSB 533), Intel 875P (DDR 400 dual-
channel, FSB 800 MHz)
· VIA P4X266A, P4X333 i P4X400(A) (DDR266, respectiv 333, 400, FSB533)
· SiS645DX (PC133 sau DDR333, FSB533), SiS648DX (DDR333, FSB533),
SiS655DX (DDR333 dual-channel, FSB 533)
Pentru platforma Intel Pentium III, Celeron-128 i Tualatin (toate soluiile fiind
bazate pe SDRAM-PC133):
· Intel 815 E (FSB133, grafic
integrat
), Intel 815 EP (f
r
grafic
integrat
)
pentru vechiul Celeron-128
· Intel 815 EPT (numit i "EP step B"), special pentru Pentium III i Celeron
Tualatin
· VIA 694X (FSB133), VIA PLE (FSB133, grafic
integrat
Trident Blade), VIA
PM (grafic
integrat
S3 Savage4 net superioar
chipului Trident, dar i cu slot
AGP)
· VIA 694T (FSB 133, suport pentru Tualatin)

Arhitectura Calculatoarelor Lucrarea de laborator nr. 9
8 Ulterior au ap
rut chipset-uri pentru aceste procesoare care permit folosirea de
memorii bazate pe tehnologia DDR.
Pentru platforma AMD AthlonXP, Duron (toate soluiile având FSB maxim de 266
MHz)
· VIA KT133A (SDRAM-PC133), VIA KLE (SDRAM-PC133, grafic
integrat

Trident Blade), VIA KM (versiune S3 Savage4 integrat, exist
variante i cu slot
AGP)
· VIA KT266A, KT333 i KT400(A) (DDR-266, 333 respectiv 400, în cazul lui
KT400 simplu fiind recomandat a se folosi tot cu memorii DDR333 pentru
performan
maxim
)
· SiS 730 (SDR133, grafic
integrat
, performane deosebit de slabe i instabilitate
marcat
)
· SiS 735 (SDR133/DDR266, grafic
integrat
)
· SiS 745 (DDR333), SiS 746FX (DDR333, AGP 8x)
· NVIDIA nForce 415D (DDR266), nForce 420D (DDR266, grafic
integrat
din
clasa GeForce 2MX)
· NVIDIA nForce2 (DDR333, grafic
integrat
din clasa GeForce 4MX)
Amatorii de overclocking vor urm
ri în specificaiile tehnice prezena funciilor
speciale cum ar fi posibilitatea creterii FSB din 1 în 1 MHz, setarea multiplicatorului
pentru procesor, setarea manual
a voltajului (atât pentru procesor cât i pentru memorii,
eventual i pentru bus-ul AGP), setarea divizorului AGP i PCI (pentru p
strarea
frecvenei standard de funcionare în condiiile în care crete frecvena FSB cu care este
în relaie direct proporional
, excepie f
când pl
cile de baz
cu chipset nForce), setarea
frecvenei de lucru a memoriilor, alarma de cretere a temperaturii procesorului.
Cei care se vor orienta spre o soluie iniial
mai ieftin
, cu grafic
integrat
, dar
care preconizeaz
achiziionarea unei pl
ci grafice performante în timp, vor trebui s
fie
ateni la alegerea unei pl
ci de baz
ce ofer
i slot AGP (ex: Intel 815 E, VIA PM i
KM, Intel 845G, NVIDIA nForce420, nForce2).
Pe pl
cile de baz
pentru Pentium 4 cu chipset Intel 845, Intel 850 i NVIDIA
nForce (toate cu slot AGP 4x) NU trebuie montate pl
ci grafice AGP 2x, deoarece
diferena de voltaj dintre cele dou
generaii poate arde placa de baz
, nefiind
implementat nici un mecanism de protecie înpotriva acestei asocieri. Standardul AGP
2.0 (4x) necesit
1.5 V pentru a funciona, spre deosebire de vehiul standard de 3 V. Unii
produc
tori sigileaz
slotul AGP din fabric
, oferind un anun în acest sens, îns
aceast

regul
trebuie respectat
în toate cazurile în care întâlnim aceste chipseturi: nu se pun
pl
ci AGP 2x.
Dintre toi fabricanii de chipseturi, se poate evidenia faptul c
Intel i-a dobândit
un renume în ceea ce privete stabilitatea, fiabilitatea i performanele produselor sale,
chiar dac
nici chipseturile sale nu au fost lipsite în totalitate de buguri. Dei nu este
adeptul lans
rii rapide de noi tehnologii, procedurile severe de testare a procesoarelor i a
chipseturilor Intel cât i durata acestor teste au dat natere zicalei "Cine cump
r
un
procesor Intel o face pentru a avea un chipset Intel."