Arhire.tudor@yahoo.com 787 Doc55 Text

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD”, IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ PROIECT DE DIPLOMĂ Coordonator șinții Conf, Dr. Marius Sorin ZAHARIA Absolvent, ‘Tudor-Lucian ARHIRE IASI 2018 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE L BRAD”, IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI OBȚINUȚI LA CÂȚIVA HIBRIZI DE PORUMB ÎN CONDITHLEDE LA S.C. TEISA AUTOTRANS S.R.L., LOCALITATEA GORBAN, JUDEȚUL IAȘI Coordonator stn, Cont. Dr. Marius Sorin ZAHARIA Absolvent, ‘Tudor-Lucian ARHIRE 1AȘI 2018 DECLARAȚIE CUPRINS Dectarate pe propria rs USTA TABELELOR. ISTA FIGURILOR INTRODUCERE. PARTEA 1- CONSIDERAȚII GENERALE CAPITOLUL. 1 – CERCETĂRI PRIVIND STADIUL. CURENT A CULTURII DE PORUMB IN ROMANIA SI STRAINATATE CAPITOLUL 2 DESCRIEREA CADRULUI NATURAL DE REALIZARE A STUDIULUI IN CADRUL S.C. TEISA AUTOTRANS SR. 21 Suna geografică soci economich… nai aere, ia cine PARTEA AIA – CONTRIBUȚII PROPRI CAPITOLUL 3 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI, MATERIALUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII 3 Scapa obec thai 2 Material i metoda de cercetare 32 Metode CR nn 33 Tehnolola de euivare apheată ta cura porumbului în cadrul S.C. Tes Autotrans SRL, Je Ir 34 Candie climate din period de exp Renner CAPITOLUL 4 – REZULTATELE STUDIULUI PRIVIND, PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICL OBȚINUȚI LA CĂTIVA HIBRIZI DE PORUMB ÎN CONDITIILE DE LA SC. TEISA AUTOTRANS SRL. tn fancied planta premergitare gr de toamnă n randamentl de boabe în fețe d iri i cita premergătoare 42 era premergloare nnn ntl pr producti de cariere. LISTA TABELELOR Tatu 32:28 Se eprint Tabu 3220 Parametrii parcele experimente Tabu 41. Producție de ir în studiu “Tabet d Alia rani Tabu 4. e Determinarea dernier după preergtorea ru detour Tabu 4.1.14 Prout reiart în sul 2015 la S.C TEISA AUTOTRANS SRL. Gorban dup promerptome Rare sour Tobe 11 Analiza vais Tabu. e Determine demo de produci dp premerpoars Moare sari Tabu 1.1.4. Randamentul de boabe în une e iid și premergătoare Tabu 41.2 Evoluția randamentului d boabe în funcție de ir și premergătoare Tabu 41.3 Evoluția meseia 100 de babe în fine d br premerpoare Tabu 14 In iid pr poate de cai în m 2016 Tabu 1.54 nuca preerie aspra product de cariops în anal 2016 Tabu 41.5% leona premegitoure supra produit de aise aa 2016 Tabu 424 Chei etate a porumb in peroad 2018-2016 Tabu 42.6 Anaiza indicator decent economic în ante e remeretoare i iri în nut 2016 LISTA FIGURILOR eur 2.11. Localizarea comunei Goru în ansamblu României Figura 25. Auncare de teen sa Podu alui Figur 34. Medi temperature nae iegisrae în proud septembrie 2015 — august 2015 n societatea SC. Tei Astras SRL. Figur 34.8. Maia precipitații nare nei în pron septembrie 2015 — august 2015 n vociatea $C. Tei Auttrim SRL. igor 4.1.1 Producția bi a rii în mul 2015-2016 după premergătoare ră de am iure 4.1.18 robia vmdamemuui de boabe în finețe de Mei i cura remegitoae gra 4.1.1 Randamentul în fn e ibid premeritonre Figur 4.12 Randmemulde tobe in inci de iri și remergtare Figen 4.134 Dinamic indetruă MMB dap premerpowesfoaresrcsi Figo 4.1.36 inaica intra MMB dips premersoare gris de oanes Figur 4.15. loona premergătoare supra producției crops in ama 2016 INTRODUCERE Încă dn cele ma veh impur spera reprezintă un domeniu ital de sit a om coin și în prezent să aibă seci impor. min principal sus de bran, un important umior de matric primă petra ints și todo însemnă i de descere penru produca cesta Important relat a agitare de în oară ak, dr ca e enim ca amar principal a eonomiti one în ete te ich în cele pute dezvoltate Fapt uit decenii n demara că proemele economic) mondiale m pot fi solionse Bia ahaețe de secară. De asemena, sa oberat ital că dervotarea greturi ee inec at de ri aml ten ct și de tori sei econo Porumbul Zea mas sp mas, regional pup exc) ie parte din familia Graminee, bona Paice, rprezio um so remarcă prin randamentul său de produce, rn-0 veste mare de nebula în cea ce rive consul de hrană at penru om că și penru imal. Din punc de vedere al arcuri ocupă al ea loc în mex pată cuiva. Find ads in Europa de Cristo Columb în 435 la prima li expe șa o cuit în Spi, după are activat i în la, Sera Comtaucino ce care a iod porumbul în Româna șia său nad o criză eco ct de fumat. seo cere cu o tur imite, cu origini în America Ceara cunt în zile sote în mite regi din ame ca plat men, dal i rer, lund împreună ca ea 4 din produci de cereale 1 no în ră porumbul ocupă bcu ce a important, conduse pe 307 din tenorul ocup de cerne Cu lare că merite stem îți c prunul gen. caritate e culo all rosie, pur negru. PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE CAPITOLUL 1- STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR REFERITOARE LA CULTURA PORUMBULUI 11, Stadiul actual a cercetărilor Porumbul aro capitate e produce mae, ca pana 3076 mi mu fă e ae cereale. seta sri coke mari i comme. Na ee ait de mut nla de cli cx ret ema i valoric fane Bine apa de gate, dar ingrărmntle Et o pantă prăoar și suportă monocular de Bre mai anh porumbul pere oare mai ră liebe in secară vând n ocean en de imune io insane tre in pear. Cura om total mecanizabil și estar e fe foare ine fr i în pric de scut, Puma ete cutia ce ma mi pe coment american urmat de Asa Aa i Europa. tar ae cu cea mai mare productie e porumb sum: USA. China, Brazilia. Mex, da. Republica ‘Sod Aca Aetna, Fpne, Romania i donez ‘Un sua vel moni eta inte ai 1999-2008, at că dir cereale culate în ea prion, a porumb s-au bint ce ma eat produci. inte 3840 3998 bea, rca spat cit, a nat după orez gr, cu 38271-14625 m e a ( Btn torni 1 FAO, 2008, în periada 1862 1948 producti one ana, exprimat în medi pe grape dete Sani ereu de la 979 a 3873 mil tons, apoape exch pe za sori suprafețelor elite (COSMIN si colt 1987). În ceată period, care e cuba ew pec popi ele, pe supe mii sari cae ype ai mak ma esr soi amir, produ mai a ecar om in jr 1015 ky, Nu npr, prod mie e porumb pe ră a ep beech cris oth cy creare Intl de Cereri pet Cura Por în Fables (ARCA sicobh, 2007, Proc de prumb,respectiv de babe, depinde de produvtte hid cutia, de caractere fc și chimice ale oh, de pantele premergătoare de cane de ingăsiminte mica, e come climate samă. Uni ator aah ou deosebi al premergtoarcr în aul sce bitin de tr (Bianu Gh, 203) Frize cu aot contribu a cere protic d Babel porumb pe tose parle e sol ur spore cele mi mai economie s-a tipe our cu n oil redus în bas cdnegiunle umede i pe cele cre (Golden. 1960 Mogiran Agia, Vases C. Axi M, zana M, 2006) Actual eet denotă itl dacă în ama apices chimice eu aot a one. acest poate want În substan vegetala doar 3076 din camatca administrate, În schimb zal rămas in so dup car egminoas ese vaboicat in toate piane de ingrsimime plase zone site impeun av aso cetre seman a Prodi de porumb n Horodnic Suceava Petra NIODPSO spori ecoaomice de eco a coment creiere și Secuieni Neamt (Maria Stu Despina Alin), Jn uma rezutteo nor experiment de ng dur. erat de pci onsrmat că. in imp apicara incor ingrshmitelr pote provoca o plore su chiar o desreee a roduc, ca o uedee a nr deep de muri provenite în urma adminis Ingrximielr, prover eee ale uormicroekement, cre pot sare spo ital imro sare mai la. Utne spre decree intro peo de 20 de ani 4 variantei fete, remareată de Spos 9 cobb(1994) apoi în condi de crea confimat si de Dorms i cobh(1995, sau semnau unl caz il vane felie, ln porumb find remareate pe baza informația ofere de Naloneciuia (D. Domescu, Paraș. Rast, Maria eatin. Se cuneate fp că Sere plan cutvtă re anumite core (IS de cobra Premera ipl respectarea uni roti atonal rea pour e producti ră a nea 0 vsti: Dac în cau rotate ste inchs plat gumă sprue de productive i ma mari (Ons Jdeea Gerard, Zara Mais, 1999) Rota cular ete presets ca 9 scale age, ca e remarcă pin cbivarsh specie arco, în anu nerve e imp, oii decir ind bine sti, atl net solu si epuizeze rsa eit ma fen și mai putin iar preluarii blir și nări să cad consideri dato acestor raise Steams Ger, Zaria Maras, 199) în omnia pencil pate cre scat sm răi porembu 60% dn trem arab ia ocup e aceste cutu, sricutei tied es ruin ri porumb. Această noi sa demonstrat epava deoarece ambele cr su n cor mare de cenente native, nr boil comune sun și e i-a numărare, cum arf Fuzz, Asie M. sols 2000) ‘Stale desgrt în ră stint a sia ca sokmentle de 46 an sumele mai rece doris producer ou. Cutura de porumb erezia o bună reereoare în er peta cutu de emir, dr penru grâu de amr da în aes ca se vor tea iwi de porumb cao pond ma redusă de vegetație Damă uel cret efecte în zona Dobrogei a ezita pt că în itera an 2008- 2006, în urma ceetror Rate în oameni Br să mera, că prodcin mi dit toane mut je ani saclay siteme de route. Dieewele muri de pese 2000 bg ale Prodi par inremonaltră și ron perde copie ine 2-4 ai În urma tir reise că monocutura pe o periodă ideungtă are în conccină o sedea imporană produce ind regia matale fee: 5.284 kph in aul 208, 5030 bg în nul 200554650 ea nara 2006. Rta peo perioadă de 34 ani prin schimbarea cui, soția produci e pănă 10000 kgf acl tp pent ota de ani wind in colet aren cari și fc zai, esta ind comsmatare maid art, produce a aun vel mai sezut fi de cele reaizate in solamente de Sani Din acest ret ezită că 0 mporă aparea avut planta premertor a clare woe produc ma mar, Ase, wma roti gelt-porumb, a rezultat © producție msi mare a de cea welts în marul, cu pcxinativ 2.10 gh, conde climatic find orale. Pin eta pri soli, tizind Jeguminoase și priioore in rota de 3 ni, iar în oaia e 4 ai feel sec, ca plane premergător, a ezuat creer ale produce in monoculură de 6240 kph, si $750 kya emana ol eer, În secetei roti cur în pune arena pese produce dr si pene demolarea pater. Povara porumbua după plate Lgumiaose, în compare c piara orambull după oara sure în al 007 cnd precipitate a fost ese, find euosct ca lun an secetos. a rezulte evo mai bund pen prima arian până în prezent (cow ha messi), Numerese sui mu mar faptul că penru ainrea unor peodțiimur Ia cutura oranboli, cine pentr combats buries fore important, Dior experienhe e dura (et n, sa demonstra ca pe marite ereu eva cu porumb prodarța maxi +2 ția pe orele care su avut pare de un complex acra de combatere a nene da ide o fenere adecvată. Teme sasea su Bt demente 9 a Suceava, că rina tor pen oben de produc ri ete ereremat de ferizare i comer tino, în prema, in Romina se cvs dow binizi de porumb obit pe Buza aioe comsangvinizate, seta pân se în agiulur ture femei, dato fp că Previn vata supere fit de sori Abemar conul o dese provocare în ai an, acasa ind let e modul în ea cutivatoru determin și pioiiază ete de seletare ae iilor pe care va n presat redat se stat modul în cur india tchnico-conomicl a int producti și ue caracteristici morioge slope n biz de porumb experimenta a SC: Tera Amar SRL. CAPITOLUL 2- DESCRIEREA CADRULUI NATURAL DE REALIZARE A STUDIULUI ÎN CADRUL S.C. TEISA AUTOTRANS SRL. 2. Situația geografic social-economică 211 Shuma aogrteă “Comana Goran sea în curente sist a jad, anita cu jad Vasa in rana cu rul Mince da Republica Molva vrsaren Boboto je si Moș Pr, pe malul dept i celor din urmă două ape, Es sth de șoseaua atonal DN2K, care ‘ea ude Abia, unde exist n pune de ere a once molo-omine. Din aces rum, ings Podu Mogul se rmiă pene județeană DI244G, cae o apă spre portret Comet Tot dn DN2S, n Gura Bobo e ramifică porta jenă DI notes în Graz, Prisca, Țara Urehen și Vica (unde e tein în DN24). Coma e ca veni în panea de ord comunele RtcăneniiGroeși. în prea de sud Dace’ din eul Vashi, în pre etc comunele Nemen și Cotul Mori din mom Manceși, Republica ‘Moklova iar în punea de ves Most și Cozmeșii La strut scl al XIX e. comuna pura numele de bea. ea pre din past Podoln a ja Fl și era formată din satele Copteana, Sts Now, Zero și Scopmeni, snd în tl 1282 de eviti o coală și două Bere. Amaral Sacer din 1925 consemnează comuna cu sumele de Scapeni, în pla Ride’ celui jude având 1452 d bear în satel Scoposen i Gonen. cae dace sre “Goran n tec, berea și Seoposen) este format din sare Gaeta resin), Gara Boboc. Podu Hagi, Scopose’ i Zero. 212 Siti ssiat-conomicd înceată on spate agricole sant estimate culture ri, porumb, hres such, ‘feel de air, eer, rapid, a. Cele mai derokate atv sant cle gate de prota seca și meta ser rune eae: = în locate Gortan si Pod Hag; mara de porumb Și gra mea Zhong Gara Bohai: guia In celt sate găsim și mici mesa: tmp, dogar, fear, un mamar mi de coor, motori Coming tenth et în carl dhpenarli uman din Gorun fincas. ici, sn cabine medial ivi! i um cabinet stomatologie, Active de conomisre și rediare ete sigura de Cooperaiv de Creta Rumen, CEC duces gi BRD Rune Active de pot și tecomunicai um asguate de poa Goran rea de tenie na i mobi, servis de rampe d lito sn sigure de fm priate de trapa st Activate economic principal ae acuta comerțul service spor rater d mita creerea animale, miere și pictori Freie rpeveattive le comune sunt SC Podcom Gorun SRL, SC Marea Travel RL, SC Rempres SRL. SC Alimentar hi George SRL. SC Locym SRL, SC Lars SRL, SC Apia PA. Rota Eugen i SC Tea Auta SRL. 22 Principalele caractristel ae ime Divine tipar de mut crea aoe cats c diferete senate ne cele unas și cele de dal yi de câmpie Teor dtu ly, coma Gorun, sare zonei de iat tempera – comin at sub ioe ancloibr atlantic și erorii. În zana ubcarpaic de ea i cimp (pă etice ale dtl Suceava, Nea, Basin precum și eg tetra joer Botoșani, lag Vashi, cimatu ese comineal, cu veri Auras și secte, ariel sunt ei de elma mle oi pd. ‘Temperatura medie anual. Temperatura mee anl acuh ste cues inte i Pn vest isa iar între Pi 1? in nor ad, scăzăn ot cu creer ini Cele ‘na mari valor medi una se eisteaz în ae (he 18°: 207 în zoel nae ine 2 215 în zoel jos), ia cle ma mici valor oferta iru (= și chiar mb = mea Temperate creme sa regat ave abot e + 40 și minime blue de» 35 “Temperure de peste S°C incep del 23 mare și durează până spe 11 moines ar cel ce epee 10°C se imegarază ne 11 ape și 20 octombrie (180-188 zie), aceasta fină și uda de dervolure optimă a uur arte. O carei temic specifică ieri oiemiie – marie ee inghețu car se produce în mea toarna în octobre i primăvara în aprile, amiral media i hor cng ind de 10. Cel ma inpuris îngheț va regi 10 september el ma ia ln 2 msi În mod obit, eimu ng se produce în jaa date de 14 orbi, ea i tim în 2 pre În ceri cu ni ma mari de 350 ae registrar pese 120 e cu nga și pet 40 ile de ma în în dea și cual e va cu aii mai mic de 350 m numiri edi a ioe cu ne ete 10, Tot în acest itereal s produ recente fenomene de inverse termic, când pe vile ri joase se acumulează Și stagnea mas rc de a negare temperatura scăzute decăt pe mie iri, în pesoada cală ans irgistrează in medi 35 zl e vară cu tempentr mai cale sau mi mar de 25912 ile pic empertr mine ma mari a eae de 30. mesa erau, Uncsal elat «aru eval med seal opie nr 75-76 e în zo ina din vest i uși 78 9 în 20m jos dn et. Cele mai mar valor nar dpe {85-90 % jaa, iar cele ma ede coeur pnt 64-65% an portant de memorat exe left de mitt dn ae care se iegisrează în mile apie – mai (676%), intuentind za dezwoharea vegetației O mică pane da vaporii de apă dn atmos zonei sun de orgie moni, provenind dn eaponrea de pe suprafete rurlr (ru. Ji. Bobo) sau in complexele de arunce ea în apropierea bait În zona aii, mitts e modic timp. în concerta catre sui [Nebulstate. Este dec ifn de temperatura i umezeala eri, vabarea tie anal arin de n $ zc 65 im cele ma mari alor mai nae feiss ma (ese 7 zecimi) Ca urmare durata efits de răcirea oare vari tre 1900-200 ore în zoel ate din ves și sd și re 2000-7109 rea în zona câmpiei colin Î cau acer e se îmegisrează alr mai mici pe Se principale și pe Coasta Tsar, respect sub 1900 oreanîn vs te 190 – 2000 crn pe văl din câmpie Precilaile atmsferice. Prcpiație atmaserice cae ca pe tenorul jdeuui lash vară de în 450 = 300 mm în medie pe a în imite de maria și sid, 30 mm in 20m de conac dat zona stă Și câmpia cour i peste 60 mm în zonele nae in veti sd. În timpul a, regimul precipi este acest nem inp stn-se can mar în mai iunie, unor și ie (65-75 mm în di și an mic in decembrie mie 25.35 in ‘mee. In pepene de 70% le cad su forms de ploaie cu exci tri din hina decada «uni oiembrie, pănă în ima decadă a ni mare, când se iregistrează 34-42 ze cu imoare, Din tau pein, 350% cal vara, 23307 marar, 17-29% tos i 10 17% ara Carei penru rept pluvometic al judul la, repectiv comunei Goran. ese ati bunds it i caren de precipi, ambele feomene avind ines negative supra economie, mish in om cmp core in aces sens memo avers tree cnd in un imp sum se lege cari ce depsec cu 0-66 suma ait respective, Ante. vara masina et în 24 oe a regia în și 1367 m și l Pod osie 1252 mm, 25 ue 1970. erele reale uemcază neat sata conică i scală fim meiul produce ‘unaired tere, acti roni e. În genera cad precipi dep 20 mm 24 or și su ee dea ume, oi cnd sm mi mar de 40 mA re și ud pe tn ol eat, apar condi de producer a iunile, se pot dra uncle culturi, sum orz proces de crgee difuz, de zane a oului ide dps in mas, Regina anual at precipitation curl unui an sant, în mese, 190 de ile ek previa, ar grapes Hor în perinda vegeta cure, are iute negate aupra Valorie erpovamprei potențiale mule eeiară între 60700 mm. Dee anu de ‘amit jumee pân 150-180 m cecace mee congener xine spatter sweat Lisa de precipi misurabile pe parcursul a 10 le consecutive în perioada aprile -octombee i 14 ze în perivaba atomic – mate favorizerd apr sesh, vene în toate comunele. cr males în putea de ones. In prone cu cal pada e depune foarte neni, ind woken în once adipos pe Tsim de ctv meri, vând inu negative supra cula rte em, An fenomene Mtrmeeeo logice cre defies clima judi inna nega stnttea economică sm: cea bruma, chica, pli are se produce cu meat și dară mu mare pe ae re ‘egal vânturi. Vine car bn pe eterul ada se aacterzar pri Matai ur de dee și ez, fi determine st de cala generală a manea de src și de earn rei Cele mai mai ecvente edi anuale Je a văr inp nor-vest (23396 I 1 Cotnari) wnat e vânturile dns ex (142 8), ve (4) ste (6.19) nod (7.2%) Iai disre eră (1230, so (19, save (1%) i set 70) Co. Cele ma mici even le au vine dimpre on st (36 i i la Cota. (Cal stoner re vor ete mari (228 9 în Imi 22% n Cotnari) imn conti de poa seed Via vânarea regali medi de 59 m n i i 46 mă ln Cor pe deta domina de ori. Viens mei ital vu mi regina își inspre ord (48 ma). ue (4.8m) sul (47 m) ia a Ctr dp on (35 m sc 1 m) sud si et 29m. n imp, cele mai ride valor le veri vet corsa pradei e armă și primaară cină se depos 3 șchar 4 ms în meta Petpe de vier, ce ma ite var se înregistrează pentr iteme 23 ms (40.8% n și 1342 en Cotnar urma de teal 3-4 ms (19% a ag 38.6% în Cata), Tera 3-5 ms însumează majorite valor, respectiv 49.0% în lași 57.9% ln Cot rezultând că eva pola petru alrificaca energii cline, ma ale în snc ine i ră ocol importe Di cole mente mai sus ez in genera cone climatic ae jdahlin cea ‘na mare pate vrai activator conomice (n peicipal agri) i sociale Sut as și ‘nai ind use elemente cinatice av in nisnepative, ma ales pe văl lg jose 3 în za câmpiei clare. De asemenc,sublnem apucă une com meeurologice favorizează ore cr, mai ae în cm urbane c sue generatoare de en în tose sate în me cu calm masi, ivi termice, umezeală redusă și ebuozate accent su cu cect vii dine sue spre once prot 23 Relief zonei “Testor oui ls se itgreaz ru ttl anca lui Podului Molovei. Morloia ui eat în vide prezenta a ouă pt mari na iată sub ema de masive erase i useri, uso inclinate spre set, cu iuni mei de 300 ~ 350 m în vet i sd și aa mai jas cv spect de câmpie comă și linii mai de 100 = 150 m în mă i morte Adi manie sting SS m în Des Holm, st imita cu judetul Batrani si 30 m în Deal Samar, stat în ves e Hr. Cele ma cborte valor siti se inte în Lunca Prt (2 m, n cometa Baa cu Jijia si 23 m, n convena ei cu Prat Aposimaiv 30 % din nega terra ee ocupa de nile vale Pra, Sit, Moldova, ia. ‘abl, penele 7 ere cu aid p a 170 -200 meat în lngu rare penale Subesentl impermeab uzine e ec, gral sa de ingdre (6 7 din speta tine) mai ses pe sectoare in setul Campiei Moone precum si pie care cad cu menite mare, provoca mint mar în nel aur, Cele ma imite sea atte de cderatri accentuate de ferm se ilie pe versa cu pante mar in lungul coastei Barnova ‘Voie – Strnga, de pe abr cuesiorme del on de Tg. Fras – Cocateni – Hatna Deleni si e pe venami a expozitie natia i moesic a aibe uecvente. Actor i subvivieen morfologce even si ale componente erele ale penajului ceea ce le clean coma geografie ma compen. ID punc de vedere morpologk, comuna Gorban se stuart în cuba Pri carena pen dest cole ase 24 Hidrografia zone Din past de vedere hides, în rom Goran exist rile Prat pin, cre sm rine colectare din ont Răul ja e vară in rial Pra în oma clit Gara Baba, ura regis mltnoas. Acta ul a previ car regula, extn în acest em n od Htotnis Rău Prut izvor in munți Cermbore de pe tears Usa. frp îi snt Iie ace pc ae ure din regi dluroas ae province cliatice et cupe Rl Prati pe tetra udu ai la îm. 2290, amore de contents cu rul Bea-Veche stabi! 211 km jel ni, pănă hm. 4.40, va d cone cu ii Moga, Pantele sale mii sad pe acei sector I 023 mm, cea ce dice a © meandre fare pei citi cofcet ating 1,7. Spa Bazin Prati p err jeu a rere 3.381 km? ao curgere mee de 28 men (0,89 Imp). Principat auc prime pe partes dea Rios, Solon, Rohini Moga. Însa de pris Il Lanea Pte ie mt singin pe cur 2-4 km începe să eatonen sere de cur de nc. Rul Jia ee srl Pic cele ms mr imensi morfometic, a debit se mei sm rede (48 me) din cau scurgeri onal srce orate dep torial Ura de 1 atic de 410 m. După un cum ec. km prune pe tritiation pn a confers cu Metin, Jijia peimote un aut conserve din dreapta pe Ala, ar dpe mail mg al Mie ca Prutul ase mici, ebsceveml (Gavan, Creat, Ep Muraru ben, Pop i Fain Bazil Atrogrfi al ub iia se caracterizează pin eevee scents varia de it și dee ce dau mater a vir inunda n toc Bazin Apele murise produ în genera în interval marie nic. im e ranporă ca 70% din stocul anal, 25 Caracterizarea solurilor Sohr commune Gotan se îcatzăî zona soi cerorioice beige roze. ambice șia solr aluvionare coesunzătere penru aeieutură. De-a leul timpu tie conomce desfa pe rar comune su dem În île socio vegele ol sell passers degradări hi, find ivite saecările etern pre ex. ona ce e calla în peea de ta bea Pod vre elogie,ln peas «fr oară o sumcare produsă în zona de ile» i vena în argile fas caen iui ca conten cak ease. Alacra ce cobor vers, cu în fotografia de mai jo: uh n Conta Bumbo. input de Am et ea Page igura 25 Anecare e een sat Podul Hagia La nivelul ahimeri superior e ben roni le oki pe o spat mare Aner ete © slanear de sura. în are speta de alunecare e scar I ancien de ca m Cauza produce acestor aluneca ee puna reni mare penru aceste api, desractrarea ari several în nghe -derhe, comtaea de precipitații iat în tren, eul eroina ai vorm, Penn remediere se recomand mici era cle pata seat de tori. 26 Vegetata 2anel Covor vest reprzată proețe a ime la scar terra analiza, au o imporant ver a contr cliatice, nro de chili, în conde unui climat cu iene eominemale, ce deemnnă manifestă extreme ale morar partir climate mu ale tenomenor clint. Dive condi pectic i ortografice le come Goran jl as a8 emit tals ui vegeta are aie, cu clement orice bogate ide reni dete, ca urmare a ied pe cet teoria a prove cena europene esarplie cu provincia powo-sarmatich. Vegetația str apari zonei forestiere în ves su șine de soto în os, ses și eremttea se Procentl de păr din catea Gorun ete rn, mel rol topetmati, meselor al cetera et reds, ind generate vara importante e primei maici PARTEA A-II-A CONTRIBUȚII PROPRII CAPITOLUL 3 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE STUDIULUI, MATERIALUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII 3. Seapul i obiectivele sodiului Ebtoraren ri Principalii indicator’ slnico- 1 tender nei pot, Pen a calul fens economie, In început sa colului rapt n estar xclzind etniei cu fade muncă combust Nea Aaaa [ Monin | Monsoro Santen Union | RWS pkcasit IDR | Bonito | Severo x ara 20 E) 20 E) EI Dicu + 340 20 E) 0 EI Teorie 50 EI) za =o EI Sri [35 E2) = E] EI Pa cy EI) wo 0 mecanic 9 s Eben 50 EI) Bo Ey 7 Resokar 300 E) E) E) TOTAL Er z za EL) Tabel 4a Cll econ Ta por in periada 20153070 Peru calcula valor rot, în sul 2016 prețul de valorice a ecole» fost de sting, ent aula chile generale e produces ft are de cri! și reale tr tri material prt în nul 2018-2016 Venitul cl ma mure de 4000 de ls reia hii Moare DRC 450, teiul Momanto DKC 3511 vând un vei de 3100 i, KWS Severo de 3500 ei ar Netu Ste Union Bonito un veni de 400i Te imune [U_ [Hie in fn d preerie en ot [ma Gein [owe [Grin Țara [Grin Poare | Gri [ Pare ge fs de ea de fade a a fw af fa fi DRE [DRE DRE [DRE [RWS RWS Sac | Sen ast [asi 4590 | 4590 [seem | Serer Tapete [ia 16 [T6161 [16 fie Te fae cats 2 | Produc [Ke /5800 [70 [o [sei [en [amo [50 | 880 3 | Costu [tei tows [oes [3170 [aro [ao [aro [amo [amo m ama [tas [os los [os [os [os os [os tire ne S| Vent te] tei San0 aa [ao [cas | 3650 [amo 3 | 5050 Tita [cerea Jas [1310 aro rase STOP mar | Tea Țar 6030 20130 Haw | 50106810 HDD eat ° © Rae Tsi7 fase oT ska PTR Nas SRR SOT Tabelul 42. Amalia indeatrior de eeenț economică în uncle de premergitore și br în anul 2016 Analisi gura A. ptem overa să în mu 2016 profu brat re cea mai mare valoare ei când emirat e etucază cu hid DK 4599, după premerpoara gr e oad, rofl ind de 170 tha, Vrea ca mai mică a profit bat e epics shri KC 511, după premenetarea Nore our spect 935 en. coNcLUzII (Crete walt acon e în SC. TEISA AUTOTRANS SRL lj, în aul 2015 2016 pivind principal inet tenco economic chem ptr hii de porumb cu per. de vecie dei fi de place premegstoue grâu Doar cuca au cond ao seve de conc și recomand ce contac a precizarea unor aspect importante în cea ce piete productive și ee economică acura porumbul Modelul experinenta a reprezenat o experen monic, cu parcel subite în i rept, nd in studia par Meir de porumb ca grape FAO diese: FAO 270, FAO 310. FAO) 340 91 FAO 330. “oat determine a feta intl eet, petra ca epee pot frece din punt de vedere stati Ln in cau ui ani Mrizler asp produ de arose, se poate observa că a de varsta marar (MONSANTO DKC 381, exo produce moe de $7978 kg), iil [MONSANTO DKC 4590 mut produce de circa 6885 kg, hibviul KWS SEVERO a auto produce medi 6127.5 kgf, ar Bra SAATEN UNION BONITO a aut o producție de sos Prodi cle ma mar ae fn epurate stan cină por a fo cual va ca pt premergătoare pil de tum, cu ratare producti mi: Netu Monsanto DKC S11 a at o pace de 64275 kpha, bridal Momanto DKC 4990 a avu cea mai mure produce – 6885 kg, il Same Union Bont cu produc de S990 kgs, ar hibit WS Seer 597 kta