Arhetipuri Si Mituri In Accidentul Aviatic din Muntii Apuseni

Arhetipuri și mituri în accidentul aviatic din Munții Apuseni

Cuprins

Introducere

Partea teoretică

I.1 Mass-media și eveniment

I.2 Mass-media și construcții simbolice (mituri – eternal stories)

I.2. 1 Mituri

I.2.2 Rituri

I.2.3 Arhetipuri

I.3 Teoria încadrării și atribuirii

I.3.1 Framing

I. 4 Metoda de cercetare

Studiu de caz: Mituri și Arhetipuri în accidentul aviatic din munții Apuseni

II.1 Prezentarea contextului

II.2 Prezentarea corpusului analizat

II.3 Analiza cadrelor de interpretare

II.4 Interpretarea datelor

3 Concluzii

Bibliografie

Anexe

Introducere

Lucrarea de față a fost concepută din dorința de a analiza dacă jurnaliștii pot contribui la formarea de mituri și arhetipuri prin modul în care prezintă subiectele și dacă au sau nu aceștia puterea de a influența opinia cititorilor. Pentru a ajunge la o concluzie în acest sens am realizat un studiu de caz pe accidentul aviatic din munții Apuseni, produs în ianuarie 2014, prin prisma teoriei cadrelor de interpretare, utilizând elementele de framing.

Pentru a aplica această teorie am selectat două publicații online, una de tip generalist – Evenimentul Zilei și o publicație dedicată știrilor – Știrile Pro TV și am analizat prin intermedul framing-ului câte 10 articole referitoare la accidentul aviatic din fiecare site, dar și comentariile cititorilor pentru fiecare dintre acestea.

Articolele au fost selectate anume, în funcție de relevanța lor pentru cercetarea de față, dar și utilizând principiul saturării, astfel încât cantitatea de informație utilizată să îmi permită realizarea unei analize generoase, dar în același timp elocvente.

Teoria cadrelor de interpretare a fost aplicată pe personajele cheie ale accidentului: pilotul Adrian Iovan, tânărul medic voluntar care și-a pierdut viața: Aura Ion și cei trei moți care i-au salvat pe supraviețuitori.

Primul capitol al lucrării conține aspecte generale privind mass media și eveniment, dar și prezenarea construcțiilor simbolice: mituri, arhetipuri, rituri, utilizând o bibliografie de specialitate.

De asemenea, primul capitol reliefează aspectele principale ale teoriei cadrelor de interpretare, dar și elementele de framing și este prezentată metoda de cercetare care urmează să fie aplicată: analiza de conținut calitativă.

În continuarea primului capitol sunt prezentate obiectivele principale ale lucrării, care se referă la identificarea de mituri și arhetipuri create de jurnaliștii celor două publicații selectate, dar și la cele dezvoltate de către cititorii acestora. De asemenea, un alt obiectiv se referă la stabilirea corespondenței între miturile și arhetipurile create de jurnaliștii de la Evenimentul Zilei și cei de la Știrile Pro TV, între comentariile cititorilor unei publicații cu cele ale celeilalte, dar mai ales între articolele unei publicații și comentariile cititorilor acesteia.

Următorul pas constă în stabilirea unei ipoteze și în formularea întrebărilor de cercetare, pentru a observa la final dacă am reușit să răspund acestora, în urma cercetării efectuate.

Următorul capitol este reprezentat de studiul de caz privind analiza atribuirii cadrelor pe cele trei personaje-cheie ale accidentului aviatic. În acest capitol este prezentat corpusul analizat și sunt dezvoltate și explicate cadrele de interpretare.

Studiul de caz a fost realizat în perioada decembrie 2014 – mai 2015, iar rezultatele sale arată că …

Mass-media. Construcții simbolice. Eveniment

Mass-media joacă un rol crucial în viața cotidiană a societății actuale și a devenit în timp o putere cu o adevărată influență asupra omenirii.

Mass-media reprezintă "suporturi tehnice care servesc la transmiterea mesajelor catre un ansamblu de indivizi" (Bertrand, J. C, O introducere in presa scrisa si vorbita, Editura Polirom, 2001, p. 19).

Astfel, prin intermediul mass-media poate fi stabilită o relație de comunicare între creatorul de mesaj și receptorul, aceasta purtând numele de comunicare mediată, deoarece instrumentul de mediere permite emițătorului sa își trimită mesajele către unul sau mai mulți receptori. Mihai Coman arată că medierea reprezintă " acele suporturi care se interpun in actul comunicarii, între emitator si receptor" (M. Coman, 1999, p. 20).

I.1 Mass-media și eveniment

Polisemia termenul de “eveniment” este evidentă, ținând cont că această noțiune poate fi definită atât ca un fenomen care se produce în lume, un fapt ieșit din comun, o știre care anunță un fapt punctual, precum prăbușirea unui avion sau chiar un dat natural (Lazăr, 2009, p 19).

Rolul pe care îl joacă mass-media în cazul unor astfel de evenimente sau situații de criză este definitoriu pentru formarea opiniei publice, motiv pentru care organizațiile nu numai că trebuie să învețe să gestioneze rapid și corect criza, ci trebuie să învețe și cum să comunice cât mai transparent cu presa. De modul în care o organizație reacționează pe timpul unei crize sau al unei catastrofe depinde credibilitatea sa, dar și posibilitatea de a-si continua sau nu activitatea ulterior.

Cristina Coman defineste crizele ca “fenomene complexe care pot afecta fie întregul ansamblu social, fie anumite sectoare ale acestuia”, precum structura socială, sistemele financiar-bancare, sistemul politic sau relațiile internaționale (C. Coman, 2006, p. 118).

În cele mai multe cazuri, situațiile de criză reprezintă adevărate surse de interes pentru mass-media, deoarece acestea au un impact puternic asupra publicului. Din acest motiv, indiferent de domeniul în care se produc, astfel de evenimente se bucură de o mare mediatizare pe toate canalele de comunicare. Publicațiile online joacă un rol important în mediatizarea crizelor, deoarece permit o comunicare bilaterală între jurnaliști și public, prin publicarea de comentarii – opinii ale cititorilor, față de un material prezentat.

În încercarea de a defini crizele, Pauchant și Mitroff arată că: “…întregul sistem este afectat, în așa fel încât existența sa fizică este amenințată. În plus, valorile de bază ale membrilor sistemului sunt amenințate într-o măsură, încât indivizii sunt obligați fie să realizeze caracterul eronat al acestor valori, fie să dezvolte mecanisme de apărare împotriva acestor valori” (Coman, 2006, apud T.C. Pauchant, I. Mitroff, 1992).

Pentru că nu este întotdeauna înțeles corect, termenul de criză poate genera de multe ori confuzii. Jurnaliștii sunt cei care prezintă adeseori în mod eronat o criză, deoarece aceasta are potențial ridicat de a atrage atenția publicului, așadar de a crește vânzările – în cazul ziarelor tipărite sau de a crește traficul și viraliza un subiect – în cazul publicațiilor online.

În ansamblu, crizele sunt asociate cu întreruperea activității unei organizații, adica ele aduc o intrerupere a ritmului de creștere economică, fie în raport cu creșterea anterioară, fie în raport cu creșterea estimate (Coman, 2006, p. 118 apud J. Attali, 1976; D. Arnould, 1989).

Un exemplu de criză de care jurnaliștii au profitat pentru captarea și menținerea interesului publicului este accidentul aviatic din munții Apuseni. Acest eveniment reprezintă o criză violentă, însă cu caracter neintenționat, potrivit teoriei Newsom, Turk și Kruckeberg.

Am precizat că jurnaliștii au profitat de acest eveniment și au mediatizat subiectul, cu atât mai mult cu cât autoritățile nu au reacționat conform așteptărilor acestuia, adică absolut nici o institutie nu și-a asumat răspunderea, ci din contra, vina a fost pasată de la una la alta, atrăgând astfel și mai mult atenția asupra sistemului românesc si dezvoltând numeroase frustrări și nemulțumiri în rândul cititorilor, care s-au regăsit ulterior la comentariile articolelor pe această tema..

Prin asumarea responsabilității nu mă refer pentru prăbușirea avionului, ci pentru că victimele nu au putut fi găsite decât dupa cinci ore de stat în frig și zăpadă, după ce doua dintre ele și-au pierdut viața. Ba mai mult, cei cinci supraviețuitori au fost găsiți de trei pădurari, deoarece autoritățile române, cu toată tehnologia de care au dispun în anul 2015, nu au putut depista zona în care s-a prăbușit avionul, deși victimele dețineau telefoane inteligente, conectate la internet și diverse aplicații mobile care ar fi permis localizarea. Prin această atitudine și întârziere cu care autoritățile statului roman lucrează, este demonstrat încă o data faptul că indiferența ucide

Deși crizele pot fi de mai multe tipuri, în societatea actuală ne confruntăm cel mai des cu crizele publice, care pot fi descrise, clasificate și de obicei prezise. Din punct de vedere fizic, crizele pot fi violente sau nonviolente, fiecare dintre acestea având la rândul lor subcategorii cu descriptori specifici (D. Newsom, J.V. Turk și D. Kruckeberg, 2010, p. 435).

Dintre crizele violente, caracterizate prin cataclisme, pierderea de vieți omenești și bunuri materiale amintesc dezastrele naturale (incendii, inundatii, cutremure), crizele intenționate (acte de terorism) și crizele neintenționate (explozii, incendii, prăbușirea unui avion). (Newsom, Turk și Kruckeberg, 2010, p. 435).

In cazul crizelor nonviolente, acestea au o evoluție subită, iar în cazul în care survin pagube, acestea vor fi resimțite ulterior. Exemple de crize nonviolente pot fi epidemiile, răspândirea unor boli precum gripa aviară sau boala vaci nebune, amenințări cu bomba sau de contaminare a produselor, probleme de conduita, criza creditelor ipotecare sau prăbușirea bursei. (Newsom, Turk și Kruckeberg, 2010, p. 435).

I.2 Mass media și construcții simbolice

Jurnaliștii reușesc adeseori sa devină creatori de mituri/myth-makers, folosind în mod non-reflexiv categoriile bunului simț. Asta se explică prin utilizarea limbajului creator de sens, fără să îi cunoască "gramatica" (logica ascunsă), devenind așadar creatori de mituri, adică promotori ai ideologiei dominante (St. Hall, 1982, p. 72).

De exemplu, mass-media a contribuit la formarea de mituri și arhetipuri în cazul accidentului aviatic din munții Apuseni. Prin intermediul limbajului utilizat, jurnaliștii l-au încadrat perfect pe pilotul Adrian Iovan în mitul eroului și pe cei trei moți în arhetipul proniatorului/al purtătorului de grijă. Astfel de situații regăsim adeseori în presă, însă pentru a le înțelege mai bine, este necesar să definim în continuare aceste construcții simbolice.

I.2. 1 Mituri

Miturile reprezintă construcții ideologice, care reflectă diverse semnificații sociale pe care mass-media le distribuie, iar publicul, în general, le accepta. Eliade susține că nici o societate nu poate funcționa fără mit, argumentând că acesta are o valoare instructivă, mesajele pe care le transmite fiind repere importante (M. Eliade, 1998, p.25).

Mai mult decât atât, mitul atrage atenția asupra modului în care funcționează arhetipurile și subliniază că prin intermediul acestora, personajele istorice și figurile religioase pot deveni adevărate modele demne de urmat. Ce este cu adevărat ușor de observat este faptul că acestea se dezvoltă pe baza trăsăturilor consacrate în cultura populară, în mass-media și în cotidian, stabilitatea în timp reprezentând una dintre cele mai importante calități ale mitului. Așadar, în general, miturile dăinuie și se transmit din generație în generație și nu se formează altele noi, așa cum arată și Mădălina Moraru:

“Rădăcina mitului se află în evenimentele petrecute odinioară, care au scos în evidență fapte eroice, figuri mitice, întâmplări de la începutul lumii” (M. Moraru, 2009, p. 34).

Faptul că poate oferi modele ce pot justifica tradițiile, comportamentele și credințele reprezintă o altă trăsătură specifică mitului, aceea de exemplaritate, iar din această categorie amintim mitul eroului – cel care este dispus să se sacrifice pe sine pentru binele celor din jur.

“Fiind real și sacru, mitul devine exemplar si, in consecință, repetabil, căci servește de model și în același timp de justificare tuturor actelor umane” (M. Moraru, 2009, p. 35). Prin această definiție putem deduce faptul că oamenii de rând preiau obiceiurile, faptele mitice ale eroilor, pe care îi consideră un exemplu demn de urmat. În acest context putem analiza mitul eroului, care prin dimensiunea sa istorică este construit pe ideea de faptă exemplară, care îl deosebește de ceilalți.

“Eroul este cel care le [conflictele] rezolvă, găsește o ieșire fericită sau nefericită. Aceasta pentru că individul suferă cel mai mult din cauza neputinței de a ieși din conflictul a cărui pradă este. Orice soluție, chiar una violentă sau periculoasă, i se pare acceptabilă”

(M. Moraru, 2009, p. 28).

Eroul este reprezentat de obicei de o persoană curajoasă, un războinic puternic. Este salvatorul nobil, cruciat. Este pus adeseori în fața unei sarcini dificile, căreia trebuie să îi facă față cu brio, să își dovedească puterea, iar apoi devine o inspirație pentru cei din jur

Eroul salvator se individualizează printr-un destin aparte, marcat de obstacole, dar care conduc inevitabil către consacrarea finală. Miturile de acest tip conțin teme consacrate, cum ar fi originea eroului, de regulă umilă, călătoria și căutarea inițiatică, înfruntarea cu forțe malefice, victoria decisivă.

Trebuie precizat însă și faptul că mitul eroului este dependent de rituri, fără de care nu poate depăși încercările grele la care este supus.

I.2.2 Rituri

Ritul este explicat amănunțit din punct de vedere anthropologic de Pierre Bonte și Michel Izard în Dicționarul de etnologie și antropoligie:

“Ritul se înscrie în viața socială prin refacerea circumstanțelor care determină repetarea efectuării lui. (…) Ritul nu se mărginește la fenomenul religios; mai degrabă acesta nu se poate lipsi de el, întrucât se manifestă prin el și revendică exclusivitatea punerii lui în practică de-a lungul generațiilor” (P.Bonte, M.Izard, 2007, p.584).

I.2. 3 Arhetipuri

Conceptul de arhetip dezvăluie explicații importante ale modului în care oamenii răspund la acțiunile persoanelor din jur, personajelor istorice sau la acțiunile mass-media.

Teoria arhetipurilor a fost inițiată de Carl Jung în perioada 1875-1961, acesta arătând că principalele caracteristici ale arhetipurilor sunt caracterul de basm, din punct de vedere psihologic reprezintă modele mentale, scheme sau diferite prototipuri. De asemenea sunt caracterizate prin implicatii emotionale ridicate și acționeaza adeseori inconștient. Acestea pot ușor de îmbrățișat, de urmat și sunt recunoscute la scară larga.(M.A. Faber, J.D. Mayer / Journal of Research in Personality 43 (2009) pp. 307–322)

Arhetipul reprezinta o matrice care poate influența conduita umană, atât în planul ideilor, cât și în cel al moralei, eticii, conduitei. Jung vorbește despre arhetip (la început numit „imagine primordială”) ca despre acele patterns of behaviour (trăsături comportamentale înnăscute) ale biologilor. Așadar, acesta caracterizează arhetipul ca o serie de tendințe înnăscute care modelează conduita umană.

În același timp, Palmer arata însă ca arhetipul reprezintă o manifestare a celui mai profund nivel al spiritului inconștient.

"Trebuie să facem deosebire între forma unui arhetip și conținuturile sale. Forma unui arhetip este o componentă structurală a Psyche sau, mai precis, o dispoziție a priori a spiritului inconștient de a construi imagini uniforme. Conținutul unui arhetip este modalitatea de realizare a formei, reprezentarea concretă a acesteia". (M. Palmer, 1998, p/ 92)

Din punct de vedere etimologic, termenul de arhetip descinde, din două structuri care-i motivează sensul unitar: arhe și typos.

Arhetipurile pot fi individuale, generate de ereditate și de relațiile materne ori paterne, sau colective, împărțite în mituri și basme, potrivit lui Jung, care încearcă să le clasifice după următorul model:

Întipărirea fenomenelor fizice într-un mod particular, prin intermediul reacției subiective;

Condițiile biologice ale organismului uman, respectiv resursele sale instinctuale;

Situațiile umane fundamentale lasă urme arhetipale la rândul lor;

Evenimentele și persoanele esențiale pentru viața omului, care se repetă constanst. Triunghiul familial produce arhetipuri puternice;

Perceperea divinității ca un adevărat arhetip primordial; (G.C. Jung, 2003, p. 79)

Conform prezentării anterioare, arhetipurile sunt stabile, universale și reprezintă adevărate surse de persuasiune, ceea ce le apropie de reprezentarea clasică a miturilor. Totuși, particularizarea arhetipurilor nu corespunde cu descoperirea de noi mituri. Dimpotriva, miturile sunt prezente tot mai mult în societatea actuală sub diferite forme, ceea ce determină recunoașterea rețelelor de mituri în societate.

Arhetipurile însă se manifestă diferit, în urma acceptării lor în tot mai multe domenii, ajungând în prezent să le recunoaștem în basme, mituri, patologii, vise.

I.3 Teoria cadrelor de interpretare

Lucrarea de disertație de față a pornit de la premisa de a prezenta și aplica una dintre cele mai noi teorii din domeniul cercetării efectelor media: framing sau teoria cadrelor de interpretare. Această teorie lansează ipoteza că mesajul mediatic conține deja o anumită direcție de interpretare a evenimentelor obiective, ceea ce înseamnă ca mass media poate să ne dicteze modul în care să gândim despre anumite teme și nu doar să influențeze la ce anume să ne gândim sau despre ce să discutăm între noi.

Teoria cadrelor de interpretare poate fi aplicată, printre altele, pe discursul jurnalistic, în media selectate și pe discursul publicului, pe forumuri sau comentarii pe site-uri. Aceasta constă în alegerea cadrelor (frame-urilor) prin care diferiți actori implicați reprezintă evenimentul.

I.3.1 Framing-ul

Framing-ul reprezintă un proces multistadial care presupune anumite structuri cognitive ce se consolidează în mintea jurnaliștilor. Majoritatea studiilor care utilizează această teorie analizează patru dimensiuni: volumul, frecvența prezenței temei cercetate, tipologia frame-urilor, dinamica acestora și elementele care determină această dinamică.

Cadrele de interpretare sau frame-urile reprezintă elemente ale teoriei cadrelor de interpretare și cuprind următoarele caracteristici: epitete, acțiuni și epitete ale acțiunilor. Cu ajutorul lor a fost realizată analiza framing pentru fiecare dintre următorii trei actori: pilotul Adrian Iovan, studenta la Medicina Aura Ion și Moții care au ajuns primii la aeronava prăbușită.

Framing-ul reprezintă o nouă direcție de inspirație cognitivistă care abordează problematica tipologiei cadrajelor mediatice, a impactului acestora asupra criteriilor folosite în evaluarea actorilor implicați într-un anumit eveniment.

Fiecare cadru de interpretare presupune: definirea problemei, analiza cauzală a acesteia, judecata morală și soluția (Entman, 1993, p.52). Mai mult decât atât, Scheufele arată că aceste cadre de interpretare au caracter dihotomic, fiecare frame implicând și un contra-frame (D. Scheufele, 1999).

Conform definiției frame-urilor (Entman, 1993, p. 52), materialele analizate pot ilustra un mod de definire a problemei, o interpretare cauzală, o evaluare morală și o propunere de rezolvare.

4 Metoda de cercetare

Pentru realizarea lucrării mele de disertatie am utilizat metoda de cercetare a analizei de conținut calitativă, aplicată pe o serie de articole și comentarii din două publicații online – Evenimentul Zilei și Știrile Pro TV, prin prisma teoriei framing sau a cadrelor de interpretare.

Analiza de conținut este utilizată pentru descrierea și analiza conținutului comunicării, într-o modalitate comprehensivă. Aceasta reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativă a comunicării, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al acesteia (Berelson, B., 1952, apud Wimmer, R., Dominick, J., 2010, p. 157)

În același timp, Singleton Jr. (1988) afirmă despre analiza de conținut că „ideea de bază este de a reduce întregul conținut al comunicării la un set de categorii care reprezintă anumite caracteristici de interes pentru cercetare” (apud Chelcea, 2004, p. 267).

Cu ajutorul acestei metode de cercetare am analizat miturile și arhetipurile accidentului aviatic din munții Apuseni, dezvoltate de jurnaliștii și cititorii celor două publicații online menționate anteorior. Astfel, pentru realizarea studiului de caz am ales să aplic analiza cadrelor de interpretare pe 10 articole din publicația online Evenimentul Zilei și 10 articole din site-ul Știrile ProTV, cu comentariile aferente scrise de cititori pentru fiecare dintre acestea.

Cele două publicații au fost alese anume, cu scopul de a analiza modul în care a fost tratat subiectul pe un site generalist, față de cum a fost prezentat de un site specializat pe știri, dar și reacțiile cititorilor. Am ales câte zece articole din fiecare site precizat, selectate în funcție de relevanța lor pentru cercetarea de față, dar și utilizând principiul saturării, astfel încât cantitatea de informație utilizată să îmi permită realizarea unei analize generoase, dar în același timp elocvente.

Cele 20 de articole au fost alese așadar din punctul de vedere al relevanței conținutului lor pentru cercetarea de față și nu tocmai în ordinea cronologică a publicării lor pe cele două site-uri. Astfel, am ales articolele cele mai ample și mai bogate în informații, care să mă ajute să analizez miturile și arhetipurile reflectate în accidentul aviatic din munții Apuseni, în special cele în care au fost prezentați pilotul Adrian Iovan, studenta la medicină Aura Ion și moții care au găsit avionul prăbușit.

După cum am precizat anterior, pentru realizarea studiului de caz am utilizat analiza de conținut din punct de vedere calitativ – care urmărește descrierea comprehensiva a unui eveniment. Deși analiza de conținut calitativă acoperă o mare varietate de abordări, aceasta nu se bazează pe măsuri numerice, ci pe paradigme de tipul celor postmoderniste, raționaliste sau post-pozitiviste (Șandor, 2011, p. 20).

Etapele analizei de conținut includ: alegerea temei de cercetare, stabilirea materialului de analiză, selectarea surselor de comunicare, procedeele de analiză ale conținutului (S. Chelcea, 2004, pp 272-274).

Pentru a utiliza analiza de conținut trebuie în primul rând să determinăm unitățile de înregistrare, mai exact, acea parte din comunicare ce urmeză să fie caracterizată și introdusă într-una dintre categoriile schemei de analiză.

Astfel, pentru efectuarea analizei de față voi utiliza ca unități de înregistrare cuvântul/simbolul (cele mai mici unități de analiză) și tema, care reprezintă o descriere specifică a unui subiect. Aceste două unități de înregistrare reprezintă un element esențial pentru depistarea frame-urilor pe baza cărora a fost realizată cercetarea.

Conceperea acestei lucrări a avut la bază câteva obiective precise, care se referă la identificarea de mituri și arhetipuri create de jurnaliștii celor două publicații selectate, dar și la cele dezvoltate de către cititorii acestora. De asemenea, un alt obiectiv se referă la stabilirea corespondenței între miturile și arhetipurile create de jurnaliștii de la Evenimentul Zilei și cei de la Știrile Pro TV, între comentariile cititorilor unei publicații cu cele ale celeilalte, dar mai ales între articolele unei publicații și comentariile cititorilor acesteia.

Cercetarea efectuată a pornit de asemenea de la câteva ipoteze simple, precum:

Ipoteza 1: Jurnaliștii sunt adeseori creatori de mituri – utilizând anumite cuvinte pot construi diverse tipologii.

Ipoteza 2: Cu cât o temă este prezentată în mass-media într-un mod mai tragic, cu atât are un impact mai mare asupra publicului, ceea ce duce la viralizarea rapidă a unui subiect.

Ipoteza 3: Dependența de media, interesul general al publicului față de evenimentele cu impact emotional, precum accidentele, prăbușirea unui avion, pierderile de vieți omenești.

Pornind de la literatura de specialitate, dar și de la rezultatele cercetărilor anterioare, am

formulat următoarele întrebări de cercetare:

Care sunt cadrele utilizate de jurnaliști în cazul producerii accidentului aviatic?

În ce măsură au fost create mituri și arhetipuri în media selectate?

În ce măsură comentariile cititorilor contrazic materialele de presă selectate?

Pentru a răspune acestor întrebări am utilizat teoria atribuirii și a cadrelor de interpretare, pe bază empirica și am analizat atributele actorilor și atributele predicatelor care însoțesc actorii, cu scopul a reliefa modul în care jurnaliștii au prezentat opiniei publice cele trei personaje-cheie ale accidentului aviatic.

Studiu de caz: Mituri și Arhetipuri în accidentul aviatic din munții Apuseni

II.1 Prezentarea contextului

În data 20 ianuarie 2014, un avion de mici dimensiuni, de tip BN2, condus de pilotul Adrian Iovan, a aterizat forțat în Munții Apuseni, după ce a intrat în ceață, a scăzut în înălțime și a pierdut un motor. La bordul avionului se aflau șapte persoane: pilotul, copilotul, o studentă-care făcea voluntariat și patru medici, care zburau de la București spre Oradea pentru o intervenție de prelevare de organe. Unul dintre medici a sunat la 112 și a anunțat accidentul, însă operațiunea de căutare a victimelor a început după câteva ore.

Din cauza condițiilor meteorologice (ceata densă și zăpadă), elicopterele SMURD trimise în căutarea navei prăbușite au fost nevoite să se întoarcă, iar echipele de salvatori au început să caute victimele pe jos, prin pădurea aflată într-o zonă muntoasă, la peste 1.400 de metri. Aproximativ 400 de săteni din comunele Horea și Mărișel, din județele Alba și Cluj, s-au alăturat echipelor de salvare formate din doctori, pădurari, salvamontiști și jandarmi. În același timp, directorul Romatsa declara că știe exact coordonatele aeronavei, dar este foarte greu de ajuns la victim (http://www.evz.ro/accidentul-aviatic-din-muntii-apuseni-adrian-iovan-si-un-medic-au-murit-1077921.html, accesat la 1 martie 2015).

După mai bine de cinci ore de așteptare la temperaturi sub zero grade, victimele rănite au fost găsite de câțiva localnici din comuna Horea, care au direcționat și echipajele de urgență. Când au ajuns la locul accidentului, salvatorii au constatat că pilotul Adrian Iovan, dar și studenta, erau decedați.

Primele imagini de la fața locului au fost furnizate de Marius Pop, reprezentant al clubului auto Off Road Transilvania, unul dintre salvatorii care au ajutat militarii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru a ajunge la epava avionului.

“Am mers cu șapte mașini de teren și am ajuns la un kilometru de locul unde s-a prăbușit avionul. Localnicii au adus victimele la mașinile noastre, iar noi le-am transportat până la locul unde sunt ambulanțele. Am mers prin pădure pe drumuri forestiere neumblate. Se pot auzi lupii. Zăpada este foarte mare în zonă. Acum am urcat tot echipamentul pentru descarcerarea pilotului Iovan”, a declarat Marius Pop (http://www.evz.ro/accidentul-aviatic-din-muntii-apuseni-adrian-iovan-si-un-medic-au-murit-1077921.html, accesat la 1 martie 2015).

Trupurile celor două persoane decedate au fost duse pentru autopsie la Câmpeni, iar ceilalți răniți au fost transportați de urgență la Unitatea de Primiri Urgențe din Cluj-Napoca.

În urma producerii accidentului a fost inițiată o anchetă, care să stabilească motivele precise pentru care pilotul a aterizat forțat, însă până la finalizarea acesteia, reprezentanții instituțiilor statului pasează vina, răspunderea și asumarea consecințelor de la unul la altul.

Conducerea ROMATSA a fost prima spre care s-a arătat cu degetul, pentru că nu a reușit să localizeze nava în timp util. Vicepremierul Gabriel Oprea a subliniat că ROMATSA nu a manifestat un rol activ, nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanșat operațiuni de căutare și nu a cerut sprijinul Centrului de Operații Aeriene din MApN. Directorul general al ROMATSA Aleodor Frâncu și-a anunțat demisia la câteva zile după accident și a afirmat că motivul deciziei sale este "pentru liniștea și stabilitatea instituției".

Surprinzător este că ministrul Internelor, Radu Stroe, nu a solicitat o celulă de criză și nu a preluat coordonarea operațiunilor, despre care a declarat că "regretă că s-au petrecut în mandatul său".

De asemenea, este revoltător faptul că șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență, care a aflat de producerea accidentului de la ora 16:00, a cerut localizarea victimelor de la STS abia la ora 20:00.

Următorul pe lista celor acuzați este șeful Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), care nu a încercat să localizeze singurele, deși asta ține de competența sa, pentru că nu i s-a solicitat.

"Din informațiile pe care le am eu, nu șeful STS era cel obligat să stabilească și să identifice exact locul (în care se afla avionul – n.r.). În opinia mea, nu șeful STS trebuie sancționat, ci miniștrii de Interne, al Transporturilor și al Sănătății. Sunt instituții sub autoritatea acestor ministere care funcționează, care trebuia să facă acest lucru, nu STS", a declarat vicepreședintele PDL, Ioan Oltean

(http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-aeronava-care-a-plecat-de-la-bucuresti-spre-oradea-s-a-prabusit-in-judetul-alba.html, accesat la 5 aprilie 2015).

Premierul Victor Ponta ia apărarea jandarmilor și echipelor de intervenție de la ISU, despre care susține că nu aveau cum să găsească epava avionului prăbușit în Munții Apuseni într-un timp mai scurt, în condițiile în care au fost trimiși în altă parte. De asemenea, acesta considera că Ramona Mănescu, în calitate de ministru al Transporturilor, nu are nicio responsabilitate în cazul accidentului aviatic și nu ar trebui să demisioneze, deoarece responsabilitățile din partea Guvernului au fost deja asumate

(http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-aeronava-care-a-plecat-de-la-bucuresti-spre-oradea-s-a-prabusit-in-judetul-alba.html, accesat la 2.02.2015).

Piramida responsabililor:

II.2 Prezentarea corpusului

Pentru realizarea următorului studio de caz am selectat pentru analiză urmatoarele 10 articole din Evenimentul Zilei:

FILMUL ACCIDENTULUI AVIATIC din Munții Apuseni: Pilotul Adrian Iovan și o femeie au murit. STAREA RĂNIȚILOR și ANCHETA | IMAGINI de la locul tragediei

(http://www.evz.ro/accidentul-aviatic-din-muntii-apuseni-adrian-iovan-si-un-medic-au-murit-1077921.html)

TRAGEDIA AVIATICĂ DIN APUSENI. De ce nu a depistat Poliția telefoanele din AVIONUL PRĂBUȘIT? Explicația e HALUCINANTĂ

(http://www.evz.ro/dilemele-tragediei-aviaticede-ce-nu-a-depistat-politia-telefoanele-din-avionul-prabusit-1078092.html)

ACCIDENTUL AVIATIC din Apuseni. Raport preliminar al ANCHETEI: cauza tragediei a fost vremea nefavorabilă

(http://www.evz.ro/accidentul-aviatic-din-apuseni-raport-preliminar-al-anchetei-cauza-tragediei-a-fost-vrem-1083642.html)

CAUZA ACCIDENTULUI aviatic din Apuseni. AVIONUL avea GHEAȚĂ pe ARIPI. Ce voia să FACĂ IOVAN pentru A DEZGHEȚA avionul și CE A PROVOCAT PRĂBUȘIREA

(http://www.evz.ro/accidentul-aviatic-din-muntii-apuseni-care-a-fost-cauza-prabusirii-aeronavei-1078023.html)

RESPECT! Studenta care a murit în ACCIDENTUL aviatic din Apuseni era VOLUNTARĂ în programul de transplant

(http://www.evz.ro/cine-era-studenta-care-a-murit-in-accidentul-aviatic-1078063.html)

ACCIDENTUL din Apuseni. MĂRTURIA medicului Radu Zamfir: "Datorită lui Iovan trăim. Am încercat să-l descarcerez, dar nu am reușit"

http://www.evz.ro/accidentul-din-apuseni-marturia-medicului-radu-zamfir-datorita-lui-iovan-traim-am-ince-1078112.html

REVOLTĂTOR. Salvatorii din comuna Horea: "Poate că dacă nu ne opreau din căutări, salvam domnișoara"

http://www.evz.ro/accidentul-din-apuseni-salvatorii-din-comuna-horea-poate-ca-daca-nu-ne-opreau-din-cauta-1078583-1.html

TRAGEDIA DIN APUSENI. "Fata era moartă, dar doctorul, în stare de șoc, se chinuia s-o readucă la viață!"

http://www.evz.ro/tragedia-din-apuseni-fata-era-moarta-dar-doctorul-in-stare-de-soc-se-chinuia-s-o-read-1078184.html

Raed Arafat, despre accidentul aviatic din Apuseni: ”S-a făcut tot posibilul. Au încercat totul”

http://www.evz.ro/raed-arafat-despre-accidentul-aviatic-din-apuseni-s-a-facut-tot-posibilul-au-incercat-1078391.html

Nicolăescu despre accidentul din Munții Apuseni: "Nu am de ce să mă simt responsabil"

http://www.evz.ro/nicolaescu-despre-accidentul-din-muntii-apuseni-nu-am-de-ce-sa-ma-simt-responsabil-1079729.html

De asemenea, am inclus în analiză și următoarele 10 articole din Știrile ProTV:

1.TRAGEDIA DIN APUSENI, LIVE UPDATE. Starea actualizata a ranitilor: copilotul nu a putut fi inca supus unei interventii
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-aeronava-care-a-plecat-de-la-bucuresti-spre-oradea-s-a-prabusit-in-judetul-alba.html

2. Alegerea pe care Adrian Iovan a facut-o inainte sa decoleze i-a fost fatala. Marturia tatalui copilotului Razvan Petrescu
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/alegerea-pe-care-adrian-iovan-a-facut-o-inainte-sa-decoleze-i-a-fost-fatala-marturia-tatalui-copilotului-razvan-petrescu.html

3. Copilotul Razvan Petrescu a facut primele declaratii dupa accidentul din Apuseni: "Eram 7 oameni care se incurajau reciproc"
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/copilotul-razvan-petrescu-una-din-victimele-accidentului-din-apuseni-va-fi-externat-peste-o-saptamana.html

4. RAPORTUL ROMATSA: Victimele au dat coordonate incomplete. Instrumentele de baza care au lipsit pentru a localiza avionul
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/raportul-romatsa-victimele-au-dat-coordonate-incomplete-instrumentele-de-baza-care-au-lipsit-pentru-a-localiza-avionul.html
5. "Daca ajungeam mai devreme, poate ii salvam si pe ceilalti". Copilotul Razvan Petrescu a fost vizitat de motii din Apuseni
http://stirileprotv.ro/stiri/social/vom-avea-o-prietenie-de-acum-incolo-copilotul-razvan-petrescu-a-fost-vizitat-de-motii-salvatorii-din-apuseni.html
6. Supravietuitorii tragediei din Apuseni isi pun amintirile cap la cap. "I-am pupat pe toti localnicii care ne-au ajutat"
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/supravietuitorii-tragediei-din-apuseni-isi-pun-amintirile-cap-la-cap-i-am-pupat-pe-toti-localnicii-care-ne-au-ajutat.html
7. Adrian Iovan, PORTRETUL pilotului-erou care a murit ca sa-si salveze pasagerii. Marea dorinta ramasa neindeplinita
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/adrian-iovan-portretul-pilotului-erou-care-a-murit-incercand-sa-isi-salveze-pasagerii-din-avion.html
8. PORTRETUL Aurei Ion. Visa o iubire ca-n povesti si lupta sa ajunga cardiolog in trupele NATO. Marea intrebare a parintilor ei
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/portretul-aurei-ion-visa-o-iubire-ca-n-povesti-si-lupta-sa-ajunga-cardiolog-in-trupele-nato-marea-intrebare-a-parintilor-ei.html
9. Cele doua visuri pe care Aura nu si le-a mai indeplinit. Motii din Apuseni au fost alaturi de ea si pe ultimul drum. VIDEO
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/aura-ion-spera-sa-schimbe-lumea-tanara-de-23-de-ani-si-a-gasit-sfarsitul-in-frig-si-intuneric.html
10. Salvatorii victimelor accidentului aviatic din Apuseni au primit crucea arhiepiscopala pentru mireni
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/salvatorii-victimelor-accidentului-aviatic-din-apuseni-au-primit-crucea-arhiepiscopala-pentru-mireni.html

II.3 Analiza cadrelor de interpretare

Pe baza celor 20 de articole prezentate anterior am aplicat analiza de conținut calitativă, prin prisma cadrelor de interpretare, pentru a identifica modul în care au fost prezentați (cadrați) următorii trei actori: pilotul Adrian Iovan, studenta la Medicina Aura Ion și Moții care au ajuns primii la aeronava prăbușită. Pentru fiecare dintre ei am realizat câte patru fișe diferite, pentru a stabili frame-urile urmatoarei analize. Cele patru fișe au fost împărțite astfel: prima fișă pentru articole din Evenimentul Zilei, a doua pentru articole din Știrile Pro TV, a treia pentru comentariile cititorilor din Evenimentul Zilei și a patra pentru comentariile cititorilor din Știrile Pro TV.

Actor: Adrian Iovan

Publicația: Evenimentul Zilei

Actor: Adrian Iovan
Publicația: Știrile PRO TV

Actor: Adrian Iovan
Comentarii Evenimentul Zilei

Actor: Adrian Iovan
Comentarii Știrile Pro TV

Actor: Aura Ion
Publicația: Evenimentul Zilei

Actor: Aura Ion
Publicația: Știrile PRO TV

Actor: Aura Ion
Comentarii Evenimentul Zilei

Actor: Aura Ion
Comentarii Știrile Pro TV

Actori: Moții salvatori
Publicația: Evenimentul Zilei

Actori: Moții salvatori
Publicația: Știrile Pro Tv

Actori: Moții
Comentarii Evenimentul Zilei

Actori: Moții
Comentarii Știrile Pro TV

II.4 Interpretarea datelor

Analiza a fost construită în jurul personajelor cheie implicate în accidental aviatic din munții Apuseni: pilotul aeronavei – Adrian Iovan, studenta care se afla în avion în mod voluntar și care și-a pierdut viața – Aura Ion și moții care au ajuns primii la locul accidentului, care i-au salvat pe cei cinci supraviețuitori
Primul actor analizat este pilotul Adrian Iovan. În urma cuvintelor-cheie prezentate anterior, am considerat că personajul se încadrează în urmatoarele trei teme: erou, profesionalism și iresponsabilitate.
Tema eroului se conturează încă din primele articole publicate atât în Evenimentul Zilei, cât și pe site-ul Știrilor Pro TV, dar și în comentariile utilizatorilor ambelor site-uri, fiind marcata prin termeni și înșiruiri de acțiuni precum:

Tema profesionalismului este conturată pe baza experienței de zbor a pilotului și a manevrelor efectuate, care au condus la salvarea vieților celor cinci medici care se aflau în avion. Profesionalismul pilotului este redat de cele două publicații online prin următoarele descrieri:

Din analiza acestor teme putem observa că în timp ce jurnaliștii l-au prezentat pe Adrian Iovan ca pilotul erou care a salvat cinci vieți omenești, comentariile utilizatorilor înclină către partea acuzatoare. Cei mai mulți dintre utilizatorii care au comentat la articolele selectate consider că pilotul a fost responsabil de producerea accidentului, de moartea tinerei voluntare și de traumatizarea victimelor care au supraviețuit impactului. Astfel se conturează cea de-a treia tema, a iresponsabilității, indicată de sintagme precum:

Aura Ion, studentă în anul V la Intitutul Medico Militar, se afla în avionul prăbușit în mod voluntar. Tânăra efectua stagiul de practică la Spitalul Floreasca și își dorea să salveze vieți, dar și să pună în practică tot ceea ce învăța pe băncile facultății, așadar devenise voluntar în numeroase acțiuni medicale. Sfârșitul esi este prezentat în mod tragic de cele două publicații, fiind evidentă suferința prin care a trecut fata în ultimele clipe din viață, stingându-se cu lacrimile înghețate pe obraz. Astfel se formează prima temă în care poate fi încadrat actorul feminin: tema morții nedrepte, caracterizată prin următorii termeni:

În mod evident, Aura Ion poate fi încadrată perfect în tema devoțiunii. Tot ceea ce își dorea era să salveze vieți și se înscria în mod voluntar în programele de prelevare de organe. Tema devoțiunii este prin termeni precum:

Inteligența reprezintă un alt punct forte al Aurei Ion, care constituie și cea de-a treia temă în care aceasta poate fi încadrată. Tema este conturată în articolele celor două publicații selectate și în comentariile utilizatorilor prin următorii termeni:

În cazul moților am identificat două teme principale, în urma analizării textelor prezentate și anume: eroii salvatorii și simplitatea populară.
Prima temă, cea care îi încadrează în tipologia eroilor salvatori, este reflectată prin termeni precum:

Cea de-a doua temă în care i-am încadrat pe cei trei moți are ecouri în imaginile literare ale țăranului destoinic, onest, devotat și, evident, cu credință în Dumnezeu. Aceștia sunt caracterizați de cele două publicații prin termeni precum “destoinici credincioși”, ori prin sintagme precum “Dumnezeu i-a ajutat”, “au fost trimisi de îngeri”. Astfel s-a format tema simplității populare, reflectată prin termeni precum:

Cu ajutorul unităților de înregistrare utilizate – cuvântul și tema, am stabilit caracteristicile principale pentru actorii selectați. Pilotul Adrian Iovan este încadrat astfel în următoarele teme: erou, profesionalism, iresponsabilitate.
Tema eroului se conturează în egală măsură în articolele publicate de Evenimentul Zilei, cât și în cele realizate de Știrile Pro TV, pilotul fiind caracterizat prin descrieri precum "a salvat cinci vieti", "a plecat in ultimul său zbor", "pilotul erou", "a pus viața semenilor mai presus de a sa", "a murit pentru a salva oameni".
Mai mult decât atât, putem vorbi aici chiar despre mitul eroului, cel care sacrifică totul de dragul unui crez – în acest caz personajul și-a sacrificat propria viață pentru a salva celelalte persoane din aeronavă. Destinul său tragic ar fi putut fi anticipat, Adrian Iovan fiind un personaj care si-a presimțit moartea și care își pregătise mormântul cu cateva luni în urmă, desi avea doar 56 de ani. Așa cum arată Mădălina Moraru, eroul nu sfârșește întotdeauna triumfător, ci "individul suferă cel mai mult din cauza neputinței de a ieși din conflictul a cărui pradă este" (Moraru, 2009, p.28).
De asemenea, eroismul lui Iovan susținut și de comentariile cititorilor, descris prin sintagme precum "a scos tot ce a avut mai bun", "a trecut prin chinuri încercând să salveze vieți", "a murit pentru a-și salva pasagerii" și "va zbura mereu alături de alți îngeri".
Cea de-a doua temă în care a fost încadrat pilotul, profesionalismul, este conturată mai mult pe baza remarcilor jurnaliștilor de la cele două publicații și mai puțin în rândul comentariilor utilizatorilor.
În timp ce Evenimentul Zilei îl prezintă pe Iovan ca pe un profesionist, sugerat prin expresii precum "a condus bine aeronava în condiții meteorologice nefavorabile", a cerut amânarea zborului, a solicitat coborârea sub plafon din cauza vizibilității scăzute, a ținut legătura cu organele de trafic, jurnaliștii de la Știrile Pro TV l-au descris astfel utilizând termeni mai sugestivi, cuvinte tari, care au rolul de a stârni curiozitatea și de a atrage atenție cititorilor, prin descrieri precum: "a făcut eforturi disperate pentru a ridica avionul".
Referitor la experiența pilotului, cititorii au fost mai rezervații în comentarii și foarte puțini dintre ei au remarcat faptul că acesta era un pilot experimentat, devotat, cu peste 16.000 de ore de zbor.
Comentariile cititorilor sunt cele care au conturat însă cea de-a treia tema în care a fost încadrat Adrian Iovan și anume cea a iresponsabilității – care nu se regăsește, ori se regăsește foarte puțin în corpul articolelor selectate. În timp ce jurnaliștii înclină foarte puțin balanța către iresponsabilitatea pilotului, utilizând sintagme precum “a luat decizia traseului”, “a zburat deși nu avea vizibilitate”, utilizatorii au arătat mai mult cu degetul către acesta, găsindu-l vinovat de prăbușirea aeronavei.
În comentariile utilizatorilor de pe Evenimentul Zilei, Adrian este descris precum un om în vârsta, neatent, ceea ce a dus la producerea accidentului, este acuzat de faptul că nu știa la ce înalțime se afla, a traumatizat vieți omenești, a făcut o greseala de pilotaj acționând ca la sonicele de mare putere. Ba mai mult, cititorii consideră că pilotul și-a dorit o sinucidere colectivă, conducând aeronava într-un mod neglijent, cu atât mai mult cu cât își pregătise deja mormântul. În același timp, cititorii de pe Știrile Pro TV îl acuză pe pilot că a zburat deși nu avea vizibilitate, că a făcut o alegere fatală și a omorât un om nevinovat sau chiar că planuia o moarte în grup.
Următorul personaj analizat este și cel sacrificat, victima accidentului aviatic. Studentă în anul V la Institutul Medico-Militar, Aura Ion urma stagiul de pregătire la Spitalul Floreasca din București și se afla în aeronavă în calitate de voluntar al programului de transplant. Tânăra care și-a pierdut viața în accidentul aviatic a fost plânsă de o țară întreagă, lăsând în urmă multă durere, formându-se astfel prima temă în care a fost încadrată: tema morții nedrepte. O numim moarte nedreaptă pentru că este aproape paradoxal – tânăra se afla în avion tocmai pentru că iubea viața, iubea oamenii și iși dorea să îi salveze de la moarte, dedicându-și adolecența pentru a face bine semenilor.
Tema morții nedrepte a fetei este sugerată în mod egal de publicatiile selectate, prin următoarele sintagme: "a murit de frig", "și-a pierdut viața", "trup neînsuflețit", "a fost grav rănită". Nedreptatea este sugerată mai accentuat însă de comentariile cititorilor, care au fost mult mai expresivi si au folosit termeni precum: "chip de înger", "avea toată viața înainte", "a fost lăsată să înghețe cu lacrimile pe obraz", "înger cu aripile frânt", "suflet nevinovat", "martir al neamului românesc".
Devoțiunea este în mod evident o altă temă în care poate fi încadrată Aura Ion, care s-a dedicat până în ultimul moment al vieții programelor de voluntariat în scopuri medicale, cea mai mare dorință a ei fiind aceea de a salva vieți omenesti. Deși nu câștiga nimic mai mult decât propria satisfacție, Aura se alătura voluntar echipelor de medici în fiecare acțiune de prelevare de organe. Devoțiunea tinerei studente la medicină este evidențiată prin cuvintele-cheie din Evenimentul Zilei, astfel voluntar în numeroase activități medicale, dorea să salveze vieți, și-a pierdut viața pentru că dorea să ajute la salvarea altor vieți. În același timp, cuvintele-cheie utilizate de Știrile Pro TV pentru a sugera devoțiunea Aurei sunt s-a dedicat meseriei, visa că va face o lume mai bună, viitorul ei era legat de binele oamenilor.
Acțiunile sale de voluntariat au fost apreciate și de comentariile cititorilor. Daca utilizatorii de pe Evenimentul Zilei o caracterizeaza prin minune de om, a trecut prin multe pentru a salva vieți, merită toată stima și respectul, cititorii Știrilor Pro TV o prezintă ca pe un erou al țării, care și-a dat viața la datorie, s-a jertfit pentru țara ei, iar numele său merită reținut în istoria României.
Aura Ion a fost încadrată de asemenea în tema inteligenței, temă conturată în mod deosebit în urma articolelor publicate de Știrile Pro TV, care o descriu pe fata astfel: "studentă în anul V", "copil înzestrat, silitor", "citea multe cărți și era preocupată de viitorul său", "era pregătită să repare inimi", "dorea o specializare în cardiologie", "era deșteaptă", "silitoare", "lua premii la școala". Tema este susținută și de comentariile utilizatorilor, care arată Aura era o fată deșteaptă, altruistă și ambițioasă.
Moții reprezintă personajele simbol, cele care oferă o altă întorsătură unei situații tragice, din care părea că nu poate ieși nimic bun, dar și unui posibil deznodământ nefericit. Tema în care se încadrează, cea a eroilor salvatori, este una evidentă, de aici formându-se și arhetipul proniatorului, care îi caracterizează în mod perfect. Arhetipul proniatorului sau al purtătorului de grijă este caracterizat de Mădălina Moraru ca cel care îi protejează pe oameni de rău – moții au ajuns primii la victimele accidentului aviatic, au salvat cinci vieți și au păzit toată noaptea trupul eroului decedat, pentru a nu fi mâncat de lupi. Scopul proniatorului este să îi ajute pe ceilalți, exact cum au făcut cei trei pădurari, care au mers ore întregi prin pădure, noaptea, prin zăpadă pana la genunchi, pentru a ajunge la victime.
Riscul la care este supus proniatorul este egoismul, însă strategia sa este de a face lucruri pentru alții, exact cum salvatorii din Horea au făcut pentru victimele accidentului aviatic. Capcana în care pică proniatorul este sufocarea celor din jur, însă în această situație nu a fost cazul, ci dimpotrivă, salvatorii fiind considerați adevărații eroi, poate datorită înzestrării lor: generozitatea. (Moraru, 2009, p.59)
Cele două publicații au scos astfel în evidență trăsăturile de eroi salvatori ale moților, prin următoarele descrieri "au salvat cei cinci supraviețuitori", "au mers ore întregi prin zăpadă să caute victimele", "au improvizat tărgi din crengi și au coborât victimele pe brate", "Au lăsat totul și au pornit în căutarea celor despre care știau doar că au nevoie de ajutor", "Au păzit trupul pilotului de animale", "Uzi din cauza zăpezii și obosiți au continuat neîncetat să caute victimele".
De asemenea, tema eroilor salvatori este sugerată și de comentariile cititorilor de pe ambele site-uri. Cititorii de pe Evenimentul Zilei i-au descris pe cei trei moti ca "oameni adevărați, simpli, din popor", "moți salvatori", "adevărații eroi", în timp ce comentariile de pe Știrile Pro TV arata ca moții sunt considerați "salvatorii victimelor", "oameni mici cu suflete mari", "au dat dovadă de bunăvoință și de eroism național".
Simplitatea populară, a doua temă în care sunt încadrați cei trei moți, este conturată în mod semnificativ de comentariile cititorilor și nu se regăsește aproape deloc în articolele celor două publicații. Astfel, cititorii de pe Evenimentul Zilei îi caracterizează pe moti astfel "oameni adevărați", "oameni simpli din popor", "oameni de omenie", în timp ce cititorii Știrilor Pro TV îi descriu astfel: "oameni cu inimă", "oameni mici cu suflet mare", "români 100%".

Bibliografie

Berelson, B., 1952, apud Wimmer, R., Dominick, J., 2010

Chelcea, Septimiu (coord.) – Psihosociologie, teorii, cercetari, aplicatii – editura Polirom, Iasi, editia a II-a, 2008 (cap. 15 – Fenomenul atribuirii, cap. 18 – Stereotipuri, prejudecati, discriminare sociala)

Coman, Cristina – Comunicarea de criza, Tehnici si strategii, editura Polirom, Iasi, 2009

Coman, Mihai – Introducere în sistemul mass-media, Ed. III, editura Polirom, Iasi, 1999

Coman, Mihai (coord.) – Manual de jurnalism, editura Polirom, vol. I, Iasi, 2000

Wimmer, Roger; Dominick, Joseph (2010) Mass Media Research: An Introduction ed. Wadsworth Cengage Learning