Arh. ONCI OLIMPIA [625097]

2017

Arh. ONCI OLIMPIA

O
RASUL
P
ALMIRA
, S
IRIA

Lucrarea de fata consta in studiul orasului antic Palmira din Siria

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

2

Cuprins

Rezumat
2

Orasul Antic Palmir a
4

1.1 Localizare
5

1.2 Evolutia aseza rii
5

1.3 Cultura
5

1.4 Religia
6

1.5 Economia si comertul
6

1.6 Armata
7

1.7 Arhitectura s i arta
7

1.7.1 Complex ul de ruine
8

1.7.2 Templel e
9

1.8 Descoperi ri arheologice
11

2. Palmira in viziune a personala
11

2.1 Bombardam entele
12

Bibliografie
13

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

3

Rezumat

Palmira
este
un
oras
antic
al
Siriei,
localizat
strategic
intr-o
oaza
cu
doua
izvoare
pe

drumul
caravanelor
ce
facea
legatura
dintre
Damasc
si
Eufrat.
A
fost
mentionat
in
Vechiul

Testament
ca
si
o
asezar e
fortificata
de
Solomon
ce
a
inflorit
in
timpul
stapanirii
romane.
Situl

actual
cuprinde
ruinele
mai
multor
edificii
si
temple
dedicate
zeitatilor
mesopotamiene,

Babilonene
si
Aramene.
Ansamblul
ruinelor
face
parte
din
patrimoniul
UNESCO
si
a
fost
una

dintre
cele
mai
populare
destinatii
turistice
din
Siria.
Palmira
este
denumirea
greaca
a

orasului
data
numelui
original
Tadmor,
ce
inseamna
‘’palmier’’.
Astazi
mai
exista
un
mic
oras

cu
aceasta
denumire
situat
langa
ansamblul
actual
de
ruine
si
nu
insumeaza
mai
mult
de

36000
de
locuitori
ce
traiesc
din
turism.
Din
punct
de
vedere
cronologic,
orasul
a
inceput
sa

capete
influenta
in
secolul
3,
inHr,
cand
este
mentionat
drumul
ce-l
strabate
ca
fiind
una
din

principalele
rute
comercia le
est-vestice.
In
anul
41
in
Hr,
imparatul
Marc
Antoniu
a
incercat

sa
cucereasca
orasul
dar
a
esuat,
palmirienii
reusind
sa
scape
de
cealalta
parte
a
Eufratului

in
urma
unui
avertisment .
Acest
lucru
denota
faptul
ca
orasul
era
bine
pozitionat
strategic
si

putea
fi
avertizat
din
timp.
In
timpul
domniei
lui
Tiberius,
Palmira
a
facut
parte
din
provincia

romana,
crescandu-i
importanta
ca
si
ruta
comerciala
ce
lega
Persia,
India,
China
si
Imperiul

Roman.
In
anul
129,
Hadrian
a
vizitat
orasul
si
l-a
proclamat
oras
liber
sub
denumirea
de

Palmira
Hadriana.
In
anul
217,
asezarea
a
fost
denumita
colonie
avand
ca
privilegii

excluderea
de
la
plata
taxelor
catre
Imperiu.
Secolele
2
si
3,
au
reprezentat
perioada
de

inflorire
maxima
a
Palmire i
marcate
de
comertul
extensiv
si
de
statutul
favorizat.
Principalul

zeu
al
Aramenilor
a
fost
Bol
ce
in
timp
si-a
schimbat
numele
in
Bel
odata
cu
asimilarea
zeului

Bel-Marduk
al
babilonien ilor.
In
onorarea
lui
a
fost
ridicat
Templul
lui
Bel,
ruinele
caruia
inca

mai
pot
fi
vazute
si
acum.
Bel
era
templul
dedicat
zeilor
Soare
si
Luna.
Religia
a
inceput
sa

fie
monoteista
incepand
cu
secolul
2
in
Hr
cu
inchinarea
la
Zeul
fara
nume.
Limba
vorbita
in

Palmira
era
aramaica
si
aveau
doua
fonturi
de
scris:
unul
monumental
si
unul

mesopotamian,
ce
reflec ta
pozitia
comerciala
dintre
est
si
vest.
Textele
scrise
si
inscriptiile

lasate
pe
baza
statuilor
marilor
conducatori
de
caravane
ne
dau
informatii
despre
tipul
de

organizare
al
comertului
in
zona.
Ei
au
facut
schimburi
cu
India
prin
Golful
Persic,
cu
Coptos

pe
Nil
si
Roma.
Odata
cu
ocuparea
de
catre
sasanizi
a
gurii
raurilor
Tigru
si
Eufrat
in
227,

precum
si
inchiderea
drumu lui,
comertul
s-a
diminuat.
In
anul
255,
Septimius
a
fost
numit

guvernator
al
Siriei,
iar
in
5
ani
a
devenit
guvernator
al
intregului
Est.
In
anul
266,
Septimius

si
fiul
sau
cal
mare
au
fost
asasinati,
conducerea
fiind
preluata
de
sotia
lui
Zenobia
de
origine

greaca-araba.
Sub
stapa nirea
ei,
orasul
a
fost
declarat
independent
fata
de
Roma.
In
timpul

cuceririi
aureliene,
ea
a
fost
luata
prizoniera
de
catre
romani
ca
si
trofeu
si
un
an
mai
tarziu,

orasul
a
fost
distrus,
iar
locuitorii
ucisi.
In
secolul
6,
zidurile
de
aparare
ale
orasului
au
fost

reconstruite
de
catre
imparatul
Iustinian,
acesta
punand
temeliile
si
catorva
biserici,
desi

mare
parte
din
oras
era
inca
ruinat.
In
anul
634,
Palmira
a
fost
cucerita
de
arabii
musulmani.

Acestia
au
construit
un
castel
in
varful
muntelui
ca
si
punct
de
observatie
asupra
oazei.

Acesta era inconjurat de un sant, accesul fiind posibil doar printr-un pod retractabil. [1]

In
anul
1089,
orasul
ramas
a
fost
distrus
in
intregime
de
un
cutremur,
ramanand
sub

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

4

anonimat
pana
in
anul
1678
cand
a
fost
redescoperit
de
doi
comercianti
englezi
ce
locuiau
in

Aleppo.
Sapaturile
de
cercetare
au
inceput
abia
in
anul
1924,
fiind
declarat
sit
protejat
de

catre
UNESCO
in
anul
1980.
Ruinele
ramase
ale
orasului
dezvaluie
planul
orasului
antic

compus
din
monumente
de
influente
corintice,
mesopotamiene,
iraniene,
romane
si
persane.

Particularitatea
orasului
este
data
de
axa
est-vest,
denumita
si
strada
cu
colonade
de
catre

arheologi
si
alcatuita
din
1500
de
coloane
corintice,
prezenta
si
la
ora
actuala.
Arcul

monumental
de
la
capatu l
acestei
strazi
a
fost
reconstruit
partial.
De-a
lungul
colonadei
se

afla
un
portic
dublu
ornat
cu
trei
nimfe.
In
sudul
axei
se
afla
agora,
casa
senatului
si
teatrul.

Pe
langa
acestea
mai
sunt
si
ruinele
unui
complex
vast
denumit
dupa
numele
lui
Diocletian,

precum
si
un
templu
sanctuar
dedicat
lui
Bel,
Aglibol
so
Yarhibol.
Obiectele
escavate
de
pe

sit se afla in muzeul orasu lui. [2]

Cuvinte cheie

Palmira, Imperiu R oman, ruta comerciala

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

5

1
Orasul Antic Pa lmira

Figura 1 Imagine de ansamblu

1.1 Localizare

Palmira
se
afla
la
o
distanta
de
215
km

de
capitala
siriana
Damasc.
Denumirea
ii
vine

de
la
oaza
inconjurata
de
palmieri.
Orasul
este

asezat
intre
doua
formatiuni
muntoase
:
una
la

nord
ce
face
parte
din
centura
palmiriana
iar

cealalta
se
afla
la
sud
vest
fata
de
acesta.
In

sud
se
deschide
desertul
sirian.
Terenurile

inconjuratoare
sunt
abundate
cu
izvoare
ceea

ce
a
reprezentat
un
avantaj
in
pozitionarea

strategica a orasului. [1]

1.2 Evolutia asezarii

Figura 2 Evolutia in timp

Istoria
Palmirei
a
inceput
ca
si
o
asezare
in

vecinatatea
izvorului
Efqa,
in
sudul
malului

Wadi
al-
Qubur.
Asezarea
era
cunoscuta
ca

fiin
elenistica
se
se
intindea
pana
in
nordul

malului
in
timpul
secolului
1
in
Hr.
In
timpul

imparatului
Diocletian,
zidul
de
incinta
a
fost

construit
numai
in
zona
nordica
a
asezarii
unde

au
fost
construite
si
cele
mai
importante

proiecte
monumentale
precum
Templul

elenistic
al
lui
Bel,
Colonada
de
1.1
km
ce

imbratisa
axa
principala
a
orasului,
denumita
si

Decumanus,
pornind
de
la
Templul
lui
Bel
in

est
pana
la
Templul
funerar
in
vest.
La
capatul

estic
avea
un
arc
monumental
si
un
tetrapilon

situat
in
centru.
Baile
lui
Diocletian
au
fost

construite
peste
o
veche
constructie
despre

care
se
presupune
ca
ar
fi
un
palat
vechi
roial

si
se
afla
situate
in
stanga
colonadei.
In

apropiere
se
aflau
locuinte,
Templul
lui

Baalshamin
si
bisericile
bizantine:
Basilica

‘’IV’’,
cea
mai
mare
biserica
a
Palmirei
ce

dateaza
din
epoca
iustiniana.
Coloanele
au
7m

inaltime,
iar
baza
masoara
27.5
pe
47.5
m.

Templul
lui
Nabu
si
Teatrul
roman
au
fost

construite
in
sudul
colonadei.
In
spatele

teatrului
se
afla
o
cladire
a
senatului
si
o
agora

ce
pastreaza
ruinele
unei
camere
cu
bancheta

(triclinium)
si
o
curte
a
justitiei.
In
capatul
vestic

al
colonadei
se
afla
o
strada
perspendiculara

orientata
spre
tabara
lui
Diocletian
construita

de
catre
guvernatorul
roman
al
Siriei
Sosianus

Hierocles.
In
apropierea
acesteia
se
afla

Templul Al-Lat si Poarta Damascului. [1]

1.3 Cultura

Orasul
Palmira
a
avut
o
cultura
aparte
bazata

pe
traditia
locala
semitica
dar
si
pe
influentele

grecesti
si
romane.
Pentru
a
fi
considerati

parte
din
Imperiul
Roman,
palmirienii
au

adoptat
nume
greco
romane,
sau
in
aditia

numelui
initial.
Influentele
persiene
se
gasesc

in
tacticile
militare,
in
vestimentatie
si
in
cadrul

ceremoniilor.
Orasul
avea
o
agora
de

dimensiuni
mari
dar
care
era
asemuita
cu
piata

si
nu
cu
un
spatiu
public
de
adunare
precum

cele grecesti. [3]

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

6

Figura 3 Bust funerar

Palmirienii
isi
ingropau
mortii
in
mausolee
de

familie
unde
peretii
erau
segmentati
de
camere

mortuare
unde
erau
introduse
corpurile

decedatilor.
Pe
perete
era
decorata
in
relief

persoana
decedata.
Sarcofagul
a
aparut
la

sfarsitul
secolului
al
doilea
si
era
folosit
doar
in

anumite
cazuri.
Unele
mumii
descoperite
au

fost
imbalsamate
prin
aceleasi
metode
precum

cele egiptene. [1]

1.4 Religia

Figura 4 Zeii
​
Bel, Yarhibol, Aglibol si Baalshamin

Zeii
Palmirei
apartineau
pantheonului
semitic

cu
aditia
zeilor
mesopotamieni
si
arabi.

Principalul
zeu
pre-elenistic
a
fost
Bol.
Cultura

babiloniana
a
schimbat
denumirea
in
Bel

incepand
cu
anul
217
in
Hr.
In
zonele
rurale,

zeitatile
erau
vazute
ca
si
un
calaret
pe
cal
si

aveau
nume
arabe.
Paganismul
a
fost
inlocuit

cu
crestinismul
odata
cu
raspandirea
Imperiului

Roman.
Aproape
fiecare
templu
a
devenit

biserica,
in
afara
de
Templul
lui
Al-Lat
ce
a
fost

distrus
in
anul
385
din
ordinele
lui
Maternus

Cynegius.
Dupa
cucerirea
musulmana,

crestinismul
a
fost
treptat
inlocuit
de
islamism.

[1]

1.5 Economia si comertul

Figura 5. Intrarea in Agora

Economia
inainte
si
dupa
perioada
de

stapanire
romana
a
fost
bazata
pe
agricultura,

pastorit,
schimburi
si
a
servit
ca
si
loc
de

campare
pentru
caravanele
ce
traversau

desertul.
Taxele
erau
una
din
sursele

principale
economice
pentru
guvern.

Caravanele
plateau
taxe
in
Curtea
de
Tarife

conform
unei
legi
ce
data
din
anul
137.
Oaza

avea
1000
de
hectare
de
teren
irigabil
ce

inconjura
orasul.
Au
fost
construite
sisteme
de

extensive
de
irigare
ce
constau
in
rezervoare
si

canale
de
colectare
si
stocare
ocazionala
a

apei
pluviale.
Zona
rurala
era
cultivata
intensiv

cu
maslini,
smochini,
fistic
si
grane.
Cu
toate

acestea,
agricultura
locala
nu
acoperea
nevoia

de
consum
a
locuitorilor,
drept
pentru
care

mancarea a fost importata.

Dupa
distrugerea
aureliana
in
273,
orasul
a

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

7

devenit
piata
pentru
satenii
si
nomazii
din

zonele
inconjuratoare.
Palmira
a
fost
un
mic

centru
de
schimb
pana
la
distrugerea
sa
din

1400
cand
orasul
a
fost
limitat
la
dimensiunea

unei
asezari
ce
se
ocupa
cu
cultivatul

porumbului si a vegetalelor. [1]

Figura 6. Drumul matasii

Principala
ruta
comerciala
era
orientata
in
esot,

spre
Eufrat
unde
se
conecta
cu
orasul
Hit.

Ruta
orientata
in
sud
de-a
lungul
raului
spre

portul
Charax
Spasinu
al
Golfului
Persic,
facea

legatura
cu
barcile
ce
calatoreau
spre
India
si

inapoi.Bunurile
erau
importate
din
India,
China

si
Transoxiana
si
exportate
in
vest
spre
Emesa

si
apoi
spre
porturile
mediteranene,
de
unde

erau
distribuite
in
Imperiul
Roman.
O
ruta

alternativa
era
prin
Marea
Rosie
din
cauza

razboaielor
romano-
partiene.
Bunurile
erau

transportate
de
la
porturile
marii
spre
cel
pe
Nil

si
apoi
duse
la
cele
egiptene
pe
Mediterana

pentru export.

Deoarece
Palmira
nu
facea
parte
din
ruta

principala
de
comert,
locuitorii
orasului
s-au

asigurat
ca
trecerea
sa
fie
facuta
prin
oras.

Astfel
ei
au
conectat
orasul
cu
valea
Eufratului

asigurand
comerciantilor
cu
caravane
sursa
de

apa
si
adapost.
Ruta
a
conectat
Drumul

Matasii
cu
Mediterana.
Comertul
a
facut
ca

orasul
sa
fie
printre
cele
mai
bogate
din

regiune.

1.6 Armata

Datorita
caracterului
militar
si
al
eficientei
in

lupta,
Palmira
a
fost
descrisa
de
​
Irfan
Shahîd

ca
fiind
Sparta
printre
orasele
din
Orient,
unde

pana
si
zeii
purtau
uniforme
militare.
Armata

palmiriana
proteja
orasul,
ajuta
autoritatile

sa-si
extinda
influenta
si
dincolo
de
zidurile

orasului
si
proteja
rutele
comerciale.
In
secolul

al
treilea
in
Hr.
armata
insuma
10
000
de

militari,
iar
Zenobia
a
condus
o
armata
de
70

000
in
lupta
de
la
Emesa.
Palmirienii
foloseau

sabii,
lanci,
si
scuturi
mici
si
rotunde,
precum
si

sulite lungi si grele de 3.65 m lungime. [1]

1.7 Arhitectura si arta

Chiar
daca
arta
era
considerata
de
influenta

greaca,
avea
o
unicitate
distincta
fata
de

celalalte
zone
din
regiunea
Eufratului.
Arta

palmireana
este
caracterizata
prin
reliefurile

busturilor
ce
decoreaza
peretii
camerelor

mortuare.
Reliefurile
sunt
simbolizate
de

imbracaminte,
bijuterii
si
o
reprezentare

frontala
a
persoanei,
caracteristici
ce
sunt

premergatoare
stilului
bizantin.
Pictura
de
mici

dimensiuni
si
statuile
de
bronz
ale
cetatenilor

proeminenti
de
pe
coloanele
marei
colonade

nu
au
supravietuit.
Sculpturile
din
Templul
lui

Bel
si
o
friza
au
putut
fi
salvate
si
sunt

depozitate
in
cadrul
muzeurilor
din
Siria,
dar
si

in
diaspora.
Multe
din
busturile
funerare
au

ajuns
in
muzeurile
vestice
de-a
lungul
secolului

XIX.
Busturile
palmiriene
sunt
spre
deosebire

de
cele
romane,
portrete
rudimentare,
chiar

daca
reflecta
individualiate
in
reprezentare.

Arhitectura
palmiriana
a
fost
influentata
de

stilul
greco-roman,
dar
in
acelasi
timo
a
pastrat

si
elemente
locale.
Templul
lui
Bel
este
inchis

de
un
zid
masiv
cu
coloane
traditionale

romane,
dar
planul
sanctuarului
a
fost
la
origini

semitic.
Sanctuarul
avea
o
curte
mare
cu
o

zeitate
orientata
spre
intrare.
In
vestul
zidurilor

antice,
au
fost
construite
un
numar
mare
de

monumente
funerare
la
scara
mare,
ce
acum

formeaza
Valea
Mormintelor
de
1km
lungime

formand
un
necropolis.
Cele
aproximativ
50
de

monumente
au
fost
avut
primar
forma
de
turn

cu
o
inaltime
de
pana
la
4
etaje.Turnurile
au

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

8

fost
inlocuite
de
temple
funerare
in
prima

jumatate
a
secolului
I,
in
Hr.
Orasul
avea
si
alte

cimitire
in
nord,
sud
si
sudest
unde
mormintele

erau ingropate. [1]

1.7.1 Complexul de ruin e

Figura 7 Cladirea Senatului

Cladirea
Senatul ui
este
intr-o
stare

avansata
de
degradare.
Este
o
cladire
mica

ce
consta
intr-o
curte
peristil
si
o
incapere
ce

are
o
apsida
la
un
capat
si
un
sir
de
scaune

de jur imprejur.

Termele
lui
Diocl etian
sunt
ruinate

complet
si
nu
se
mai
vad
urme
desupra

fundatiei.
Accesul
in
comp lex
este
marcat
de

coloane
egiptene
de
granit,
fiecare
de
1.3
m

in
diametru,
12.5
m
inaltime
si
cu
o
greutate

de
20
de
tone.
Inauntru
linia
exterioara
a

bazinului
este
inconjurat a
de
o
colonada

corintica,
inca
vizibila,
aditionata
unei

camere
pentru
schimbat
ce
avea
un
sistem

de drenaj al apei in centru.

Figura 8 Agora

Agora
face
parte
din
complexul
ce

contine
si
curtea
tarifului
si
tricliniumul.
Ea
a

fost
construita
pe
o
amprenta
de
71
pe
84
m,

cu
11
intrari.
In
interiorul
agorei,
exista
un

sistem
de
200
de
coloane
ce
tineau
in
trecut

busturile
figurilor
importante.
Inscriptiile

aflate
la
baza
coloanelor
ne
arata
metoda

dupa
care
erau
grupate:
in
est
erau
senatorii,

in
nord
oficialii
palmirei,
la
vest
se
afau

soldatii, iar in sud sefii caravanelor.

Curtea
Tarifului
era
aditionata
in

sudul
colonadei
impartind
zidul
nordic
cu
ea.

Numele
l-a
primit
prin
faptul
ca
pe
fatada

acesteia era inscriptionata legea taxelor.

Cladirea
Triclinium
din
cadrul
Agorei

era
localizata
in
nord-vestul
cornului
acesteia

si
putea
adaposti
pana
la
40
de
persoane.

Holul
mic
de
12
pe
15
m
era
decorat
cu

motive
greceesti
ce
alcatuiau
un
brau

continuu de-a lungul acestuia.

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

9

Figura 9. Teatrul

Teatrul

Teatru
din
secolul
II
a
fost
construit
in
centrul

unei
pietre
semicirculare
inconjurata
de

coloane
ce
se
deschidea
spre
Poarta
de
Sud
a

Palmirei.
Este
localizat
in
sud
vestul
strazii

colonada
si
masura
in
dimensiuni
82
pe
104
m.

Tribunele
au
un
diametru
de
92
de
m
si
sunt

organizate
in
11
coloane
cu
cate
12
randuri

fiecare
orientate
nord-nord
est
fata
de
cardo

maximus
.
Aditus
maximi
este
poarta
principala

si
are
o
latime
de
3.5
ce
se
deschide
spre
o

zona
orchestra
cu
un
diametru
de
23.5m.

Orchestra
este
inconjurata
de
un
perete

circular
cu
un
diametru
de
20.3
m.
Peretele

proscenium
esra
decorat
cu
nise
rotunde
si

rectangulare
amplasate
alternativ.
Scena

masoara
45.5
m
pe
10.5
m.
Scena
avea
5

intrari
:
cea
principala
construita
in
nisa

rotunda,
doua
pentru
oaspeti
pe
de-o
parte
si

alta
fata
de
cea
a
reginei,
si
inca
doua

amplasate
la
cele
doa
capete
ale
scenei.

Coloanele
scenei
sunt
decorate
in
ordinul

corintic. [4]

1.7.2 Templele

Figura 10 Templul lui Bel – dupa explozii in 2015

Templul
lui
Bel
​
a
fost
ridicat
in
anul
32

in
Hr
si
este
alcatuiut
dintr-o
linie
continua
de

porticuri.
Avea
o
forma
rectangulara
fiind

orientat
pe
axa
nord-sud.
Peretele
exterior

avea
o
lungime
de
205
m
cu
o
poarta

monumentala
mare
greceasca
(
prophylaea)

iar
cella
(cladirea
interioara)
era
asezata
pe

un podium in mijlocul inchiderii exterioare.

Figura
11
Templul
lui
Baalshahim
inainte
de

explozii

Templul
lui
Baalshahim
dateaza
din

secolul
al
II-lea,
altarul
fiind
construit
in
anul

115
d
Hr.
Este
alcatuit
dintr-o
cella
centrala

si
doua
curti
inconjurate
de
colonade

asezate
pe
axa
sud-nord
fata
de
structura

centrala.
Cella
era
precedata
de
un
vestibul

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

1
0

cu
6
coloane
si
avea
peretii
laterali
decorati

cu pilastri in ordin corintea n.

Templul
lui
Nabu
este
in
mare
parte

ruinat.
Templul
era
orientat
spre
est.

Propylea
era
asezata
pe
un
podium
cu

dimensiuni
de
20
pe
9
m
printr-un
portic
ale

caror
baza
a
stalpilor
inca
mai
este
vizibila.

Cella
peristila
era
desch isa
spre
un
altar

exterior.

Figura 12 Leul zeitei Al-Hat

Templul
lui
Al-
Hat
​
este
vizibil
doar

prin
podiumul
si
coloane le
ramase,
precum

si
rama
usii
de
la
intrare .
In
interiorul
lui
a

fost
descoperit
in
urma
sapaturilor

arheologice
un
leu
in
relief.
Leul
apartinea

zeitei
Al-
Hat.
Statuia
a
fost
sculptata
din

piatra
alba
in
secolul
I
d.
Hr
si
masura
3.5m

in
inaltime,
avand
o
greutate
de
15
tone.

Leul
simboliza
iubirea
zeitei
Al-Hat.
In
27

iunie
2015,
statuia
a
fost
distrusa
de
Statul

Islamic
din
Iraq
si
Lecant
dupa
ce
au
asediat

Palmira.

Templul
lui
Baal-Hamon
era

localizat
in
varful
dealului
Jabal-Muntar
cu
o

priveliste
desupra
izvoru lui
Efqa.
A
fost

construit
in
anul
89
d
Hr
si
era
alcatuit

dintr-un
vestibul
cu
doua
coloane
si
o
cella.

Templul
acea
un
turn
de
aparare
atasat
lui.

In
urma
descoperirilor
arheologice
s-a

descoperit
un
moza ic
ce
acoperea

sanctuarul. [1] []

Figura 13 Marea colonada

Marea
Colonada
a
Palmirei
avea
1.1

Km
si
reprezenta
strada
principala
de-a

lungul
careia
erau
dispuse
coloane
ce

dateaza
din
secolul
al
II-lea
d
Hr,
masurand

fiecare 9.5 m inaltime.

Figura 14. Templul funerar Nr 86

Templul
funerar
nr.
86
era
localizat
in

capatul
vestic
al
strazii-
colonada
si
a
fost

construit
in
secolul
al
III-lea
d.
Hr
si
avea
un

portic
cu
6
coloane.
In
interiorul
camerei

mortuare
se
aflau
trepte
ce
coborau
spre

cripta
boltita
conectata
cu
familia
roiala,
fiind

singurul mormant conectat cu orasul.

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

1
1

Figura 15 Tetrapilonul

Tetrapilonul
a
fost
construit
in
timpul

renovarilor
facut
de
Diocl etian
la
sfarsitul

secolului
al
III-lea.
El
avea
o
platforma

patrata
si
la
fiecare
colt
se
afla
un
grup
de

cate
4
coloane.
Fiecare
grup
sustinea
o

cornisa
de
150
de
tone.
In
centru
se
afla
un

piedestal
pe
care
era
asezata
initial
o

statuie.
Din
cele
16
coloa ne
numai
una
este

originala,
celalalte
fiind
reconstructii
din

timpul
directoratului
sirian
al
antichitatilor
in

anul
1963,
folosind
beton.
Coloanele

originare
erau
aduse
din
Egipt
fiind
scuptate

din granit de culoare roz.

Zidul
de
incinta
actual
a
fost

construit
in
timpul
lui
Diocletian
si
inconjura
o

suprafata
de
aproximativ
80
de
hectare,
o

arie
mul
mai
mica
decat
cea
originara
de
273

ha.
Zidul
de
incinta
era
prevazut
cu
turnuri

de aparare si cu porti fort ificate.

1.8 Descoperiri arheolo gice

Palmira
a
devenit
un
centru
turistic
important

de-a
lungul
timpului
si
a
fost
vizitata
un
numar

impresionat
de
turisti
precum
si
de
arheologi
In

anul
1678
un
grup
de
comercianti
englezi
au

vizitat
orasul
si
in
urma
calatoriei
a
aparut

prima
descriere
a
descoperirilor
a
in
cartea
lui

Abegnego
in
anul
1705.
In
urmatorii
ani,
mai

multe
grupuri
de
cercetatori
au
studiat

arhitectura
orasului.
In
anul
1882,
in
cladirea

tarifului
a
fost
descoperita
piatra
pe
care
se

afla
inscriptionata
legea
taxelor
de
catre
printul

Abamelek
-Lazarev.
In
anul
1901
piatra
a
fost

donata
tarului
Rusiei
de
catre
sultanul
turc

Abdul
Hamid,
in
prezent
ea
aflandu-se
in

muzeul
de
patrimoniu
din
Sankt
Petersburg.

Primele
sapaturi
arheologice
au
fost
realizate

in
anul
1902
de
catre
Otto
Puchstein.
In
aanul

1929,
directorul
generral
al
antichitatilor
Siriei

si
Lebanonului
au
inceput
sapaturile
la
scara

mare.
Intre
anii
1929
si
1939
a
fost
descoperita

agora.
Intre
anii
1954
si
1956,
a
fost
realizata
o

expeditie
elvetiana
de
catre
UNESCO
si
a
fost

descoperit
Templul
lui
Baalshamin.
Din
anul

1958
situl
a
fost
explorat
numai
de
catre

directoratul
general
de
antichitati
din
Siria,

precum
si
de
numerosi
polonezi
arheologi

precum
Kazimierz
Michałowski
si
Michael

Gawlikowski
pana
in
anul
2011.
Expeditia

poloneza
s-a
axat
pe
tabara
lui
Diocletian,
iar

cea
siriana
au
descoperit
Templul
lui

Nabu.Templul
lui
Baal
Hamon
a
fost
descoperit

de
catre
Robert
du
Mesnil
du
Busson
in
anul

1970.
Sistemul
de
irigare
a
fost
descoperit
in

anul
2008
de
Jorgen
Meyer,
care
a
studiat

zona
inconjuratoare
si
a
facut
studii
de

cercetare
pe
teren,
precum
si
cu
ajutorul

imaginilor
din
satelit.
Cercetarile
au
incetat

odata
cu
inceperea
razboiului
civil
in
Siria
in

anul
2011.
In
anul
1980,
situl
istoric
ce

cuprindea
si
necropola
din
afara
zidului
de

incinta
a
fost
declarat
sit
protejat
de
catre

UNESCO.

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

1
2

2. Palmira in viziune a personala

Palmira
reprezinta
ruinele
unui
oras
ce
odata

era
unul
dintre
cele
mai
importante
centre

culturale
si
comerciale
ale
lumii
antice.
Arta

si
arhitectura
locala
s-au
impletit
armonios

fiind
inspirate
din
cultura
si
civilizatia

greco-romana
si
au
fost
delicat
influentata
de

catre
cultura
decorat iva
persana.
La

inceputuri,
Palmira
reprezenta
doar
o

asezare
strategica
in
largul
desert
pentru

caravanele
ce
cautau
adapost.
In
prima

jumatate
a
secolului
I
ea
a
devenit
parte
a

Imperiului
Roman
si
a
inflorit
prin
importanta

faptului
ca
a
legat
cele
mai
importante
rute

comerciale
intre
India,
Persia,
China
si

Imperiul
Roman.
Simb olul
planimetric

distinctiv
si
importanta
acestui
oras
era

strada
colonada
in
lungime
de
1100
m,
fiind

o
axa
monumentala
in
jurul
careia
erau

presarate
functional
teatrul,
Templul
lui
Baal,

Tabara
lui
Diocletian,
Agora
si
alte

monumente
semnificative.
Decoratiunile
sunt

de
inspiratie
greco-roma na
cu
influente

persiene.
In
afara
zidurilo r
de
incinta
se
aflau

sisteme
de
irigatie
riguroase,
extinse
si

necropole
bogate
in
orname nte.
Acestea
au

influentat
stilurile
arhitect urale
odata
cu

descoperirea
lor
in
secol ele
al
XVII-lea
si
al

XVIII-lea.
Templul
lui
Baal
a
fost
considerat

unul
dintre
cele
mai
importante
cladiri

religioase
ale
secolu lui
I.
Sculptura

ornamentala
a
arcului
ce
intampina
oaspetii

orasului
este
un
exemplu
remarcabil
de
arta

palmiriana.
Monumentele
funerare
intalnite

in
exteriorul
incintei
zidurilor
de
aparare,

cunoscuta
ca
si
Valea
Mormintelor
este

remarcata
artistic
si
arhitectural
prin

decoratiunea
distincta
si
metodele
de

constructie.
Palmira
repre zenta
un
centru

turistic
important
inaintea
ocuparii
ei
de
catre

ISIL.
Turismul
fiind
princ ipala
sursa
de
venit

a zonei.

2.1 Bombardamentele

Un
pericol
real
si
fizic
il
reprezinta

gruparile
islamiste
ce
au
distrus
si
continua

sa
distruga
monumentele
simbol
ale

Palmirei.
In
23
Mai
2015
islamistii
au

demolat
statui
leului
zeiteii
Al-Lat
precum
si

alte
statui
reprezentative
culturii

greco-romane,
Templul
lui
Baalshamin
in
23

August
si
Templul
lui
Bel
o
saptamana
mai

tarziu.
In
septembrie
au
fost
bormabardate
si

trei
dintre
cele
mai
bine
pastrate
turnuri

mormant.
In
data
de
5
octombrie
s-a
inceput

demolarea
si
a
altor
simboluri
care
nu
erau

neaparat
religioase
precum
Arcgul
de

Triumf.
Desi
Guvernul
Sirian
a
reusit
sa

elibereze
zona
in
Martie
2016,
in
Decembrie

ISIL
a
preluat
conducerea
profitand
de

distragerea
atentiei
cauzata
de

bombardamentele
din
Aleppo.
Atunci
au

demolat
Tetrapilonul
si
o
parte
semnificativa

din
Teatru.
In
urma
acestor
evenimente
a

fost
creat
un
proiect
nou
de
remodelare

virtuala
pe
baza
documetarilor
arheologice
si

arhitecturale
existente
a
monumentelor

distruse.
Acest
lucru
atesta
din
nou

importanta
arheologiei
deoarece
in
lipsa

acestor
date,
o
eventuala
reconstructie

virtuala
sau
fizica
nu
ar
fi
fost
posibila,
orice

marturie fiind stearsa. [2] [5]

Onci Olimpia

Orasul antic PALMIRA, SIRIA

1
3

Bibliografie

[1]
​
https://en.wikipedia.or g/wiki/Palmyra

[2] http://whc.unesco.org/e n/news/1620/

[3]
​
http://www.sacred-dest inations.com/syria/palmyra

[4] https://en.wikipedia.org /wiki/Roman_Theatre_at_Palmyra

[5] Francoise Choay, Editu ra Ozalid,
​
Patrimoniul la rascruce

Ilustratii:

Figura 1, 2, 3, 4, 5 ,6, 7, 8, 9,10,11,12 :
​
https://en.wikipedia.org/wiki/Palmyra
​
,

​
http://www.sacred-destin ations.com/syria/palmyra