Arh. Irina Popescu -Criveanu Cristescu Diana [619245]

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” – Facultatea de Arhitectura de Interior

1

PROIECT TEORIA SPAȚIULUI NECONSTRUIT

Analiză comparativă
Piața Universității versus Piața Victoriei

Profesori coordonator i: Student: [anonimizat].dr.arh. Kázmér Kovács Bucei Andreea Gabriela
Arh. Irina Popescu -Criveanu Cristescu Diana
Grupa 52 I

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” – Facultatea de Arhitectura de Interior

2

CUPRINS

Problematica studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
Metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
Analiz a evoluției și a caracteristicilor spațiului ………………………….. ………………………….. ………………. 3
Caracteristici istorice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 3
Caracteristici ale suprafețelor plantate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
Caracteristici ale cadrului arhitectural ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
Caracteristici urbanistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
Elemente de valoare și elemente ce afectează imaginea ………………………….. ………………………….. …… 7
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
Webografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” – Facultatea de Arhitectura de Interior

3
Analiză comparativă
Piața Universității versus Piața Victoriei
Problematica studiului

" În istoria arhitecturii și urbanismului, precum și în istoria teoriilor care au contribuit la
concepția și realizarea patrimoniului construit, dezbaterile privi nd societatea urbană, ORAȘUL, c a
loc și orizont al acesteia, s -au născut odată cu primele creaț ii de arhitectură și urbanism și, odată
cu acestea, s -au născut firesc și controversele." 1
Prezentul studiu comparativ are c a subiecte principale două pi ețe bucureștene, respectiv
Piața Universității și Piaț a Victoriei.
Motivele alegerii acestor două piețe drept subiectul analizei sunt subiective, întrucât am
făcut această alegere datorită faptului că cele două spații ne sunt familiare, trecând foarte des pe
lângă ele. De asemenea, am considerat că sunt două spații import ante ale capitalei, două subiecte ce
merită aprofundate. În plus, considerăm că nu se poate vorbi de o analiză a orașului fără o analiză a
unui element foarte important precum piaț a.

Metode de cercetare

Întrucât studiul celor două piețe din București este unul amplu, am folosit mai multe surse și
moduri de cercetare. După analiz a la faț a locului și fotografierea piețelor pentru a ne crea o baza de
date personală, am început cercetarea la biblioteca și pe Internet. Sursele informațiilor folosite în
prezeta lucrare se regăsesc la sfârșitul acesteia, în cadrul Bibliografiei și Webografiei.
Criteriile de analiză pe care le -am urmărit au fost, în primul rând, analiz a comparativă a
celor două piețe, urmând că apoi să le comparăm din punct de vedere al evol uției istorice (având în
vedere 3 perioade diferite pentru fiecare caz: perioada monarhiei, perioada comunismului și
perioada de după anul 1990).
De asemenea, am analizat cele două spații din punct de vedere al circulațiilor și al efectelor
de direcționare, al formei arhitectural -urbane, al axialității, al relației dintre obiecte și dintre obiecte
și spațiu, dar și al componentelor ce formează ansa mblul fiecărei piețe în parte.

Analiz a evoluției și a caracteristicilor spațiului
Caracteristici istorice

Analizând Piaț a Universității și Piaț a Victoriei de -a lungul a trei pe rioade de timp, am putut
observ a evoluția istorică a acestor două spații urbane.

În vremea monarhiei, de la Carol I la Mihai I, aspectul Pieței Universității a suferit
schimbări considerabile. Aceast a a căpătat un aspect vestic, datorită rondului, apoi prin trasarea
marilor bulevarde. Acesta a fost momentul din care spațiul a început să fie cunoscut drept "busola
orașului". Statuia lui Brătianu este monumentul ce a făcut c a imaginea pie ței să fie cunoscută și în
afara țării, peste hotare.
În aceeași perioada, putem observă în Piaț a Victoriei fațada neoclasică a Muzeului de Istorie
Naturală "Grigore Antipa", care era mult mai o rnamentată decât o putem observ a în ziua de as tăzi.
În această perioad ă nu existau încă toate clădirile pe care le găsim astăzi în piață, că Muzeul de
Geologie și Muzeul Țăranului Român.

1 Arta construirii orașelor – Urbanismul după principiile sale artistice – Camillo Sitte, Editura Tehnică, pag. V

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” – Facultatea de Arhitectura de Interior

4

Perioada comunistă a reprezentat o perioada de mari schimbări, astfel că evolu ția Pieței
Universității în ace st răstimp se împarte în două faze: mai întâi, ștergerea urmelor monarhiei din
fosta Piață Brătianu, urmată de o dezvolta re fără precedent. Astfel, piaț a a recuperat o parte din
vechiul prestigiu prin reapariția rondului. Trebuie să recunoaștem faptul că pia ța a căpătat aspectul
pe care îl cunoaștem astăzi în mare parte în această perioada.
După bomb ardamentele din război, în Piaț a Victoriei au apărut niște părculețe, situate
diametral opus față de clădirea Palatului Victoria, pe locul imobilelor afectate. Ulterior, acestea au
fost înlocuite cu blocuri. De asemenea, tot în această perioada, putem observ a Monumentul
Ostașului Sovietic.

După anul 1990, putem observ a din fotografiile vremii că Piaț a Universității nu a suferit
modificări majore din 1989 până în 2011. În 2011 s -a început modificarea aspectului Teatrului
Națio nal, demonstrând faptul că piaț a a evoluat odată cu capital a. Deși peisajul a rămas în mare
parte neschimbat, piaț a a căpătat statutul de simbol datorită evenimentelor dramatice petrecute a ici.
Tot după 1990, de dată această în Piaț a Victoriei, putem observ a lipsa câtorva construcții
precum Monumentul Ostașului Sovietic, demolat după Revoluție, și Palatul Sturdza, demolat în
1948. Noului peisaj urban i s -au adăugat clădiri precum BRD Tower (2004) și Tower Center
Internațional (2008). Deși traficul este intens, Piaț a Victoriei astăzi este spațioasă, aerisită, încadrată
de clădiri înalte de după 1985 (ce formează accente verticale), de clădiri de patrimoniu, și
completată de multă vegetație.
Caracteristici ale suprafețelor plantate

Una dintre deosebirile dintre cele două piețe este reprezentată de faptul că în Piaț a
Universității, spațiile verzi lipsesc, pe când în Piaț a Victoriei se poate observ a o penetrație a
spațiului verde ce continuă pădurile din nordul orașului.
Parcurile au fost amenajate prima dată în anul 1844, urmând să fie remodelate și apoi redesenate.
Caracteristici ale cadrului arhitectural

Elementele principale ce formează ansamblul Pieței Universității sunt clădirile c e, prin
fațadele lor, limitează piaț a, și statuile.
Clădirile principale sunt Palatul Creditului Industrial, construit între ani 1934 -1935 după
planurile arh. G. M. Cantacuzino și Palatul Societății de Asigurări, construit în anul 1906 după
planurile arh . Otto Maugsch (actualul sediu central al BCR). Deși construite în perioade diferite,
cele două clădiri impunătoare se află în oglindă, fațadele acestora fiind tratate asemănător, în 3
registre. Ele sunt asemănătoare atât prin fațade, cât și prin form a ce contribuie la crearea formei
concave a pieței și la efectul de pâlnie ce conduce către Biserica Rusă: " Printre aceste 2
construcțiuni se vede, în fund, pe strad a Bursei, Biserica Rusească, zidită în stilul țării
credincioșilor c ărora era destinată, în 1906 ." 2
Accentele principale sunt create de cele 4 turnuri de colț, acoperite de cupole.
Înșiruirea celor 4 statui (statuia lui Ion Heliade Rădulescu, statuia lui Mihai Viteazul, statuia
lui Gheorghe Lazăr și statuia lui Spiru Haret) creează un ritm și se află în relație de egalitate. Statuia
ecvestră a lui Mihai Viteazul creează o axa de simetrie cu Biserica Rusă.
Biserica Rusă, construită între 1903 -1909 după planurile arh. V . A. Preobrajenski, a fost un
dar al țarului Nicolae al ÎI -lea către credincio șii ortodocși de origine rusă din București.

2 București – Ghid istoric și artistic – Grigore Ionescu, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", pag. 92

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” – Facultatea de Arhitectura de Interior

5
Piața este mărginită pe o latura de fațada Universității, creată în 1864 de către domnitorul Al.
I. Cuza.

Printre componentele importante ale ansamblului Pieței Victoriei amintim Palatul Victoria
(sediul Guvernului României), Muzeul de Istorie Naturală "Grigore Antipa", BRD Tower, Tower
Center Interna tional, Victoria Business Center.
Clădirea Palatului Victo ria, ce oferă pieței o fațad ă orizontală, a fost proiectată de arh. Duiliu
Marcu și este alcătuită dintr -un corp monolit, încadrat de două plinuri laterale, având la parter o
ordonanță de pilaștri colosali cu un portic în arcade. Clădirea reprezintă un exe mplu foarte expresiv
pentru spiritul arhitecturii edificiilor publice de la sfârșitul anilor '40. Palatul Victoria este introdus
în spațiul urban în așteptarea unei viitoare sistematizări; având în vedere acest lucru, arhitectul a
propus, odată cu proiectu l clădirii, și un proiect urban de organizare a acestui spațiu pe axa N -S.
Clădirea Muzeului "Grigore Antipa" este o clădire în stil neoclasic construită între anii 1904 –
1906 după planurile ing. Mihai Roco, însă fațada a fost concepută de arh. Grigore Ce rchez. Muzeul
a fost numit după dr. Grigore Antipa, care i -a fost director între anii 1893 -1944, căruia i se datorează
construcția clădirii în scopul i nstalării colecțiilor în aceast a. Fațada este neoclasică, având un
fronton de templu antic sprijinit pe u n portic palladian cu număr par de coloane corintice.
Clădirile înalte precum BR D Tower și Tower Center Interna tional sunt construite după 1990
și completează ansamblul pieței, reprezentând un câmp structural al ementelor înalte de referință.
Ele au rolu l de a pune în evidență anumite spații și de a echilibra frontul clădirilor joase ce formează
o barieră vizuală. E le domină în plan vertical piaț a.
Clădirea de birouri Victoria Business Center da efectul de barieră și creează un alt câmp
structural. Cu o amplasare privilegiată, centrul are 12 etaje și este compus din 4 tronsoane.
Caracteristici urbanistice

" În faț a Universității, bd. Carol se lărgește, formând o frumoasă piață, a cărei lature dinspre
Miazăzi se curbe ază la jumătate în semicerc." 3
Piața Universității reprezintă pentru București un exemplu neobișnuit de interdependență
stilistică și urbanistică. Arterele principale de circulație sunt bd. Regina Elisabeta, bd. Carol I, bd.
Nicolae Bălcescu și bd. I. C. Brătianu.
Din punct de vedere al compoziției urbane, Piaț a Universității este considerată singur a piață
urbană din București.
Din punct de vedere al caracteristicilor spațial -volumetrice, tipul de spațialitate este deschisă
și există 2 tipuri de perspective: frontală sau directă (leg ată de caracterul impunător, monumental al
spațiului pieței, elementul de închidere al pieței constituindu -se în ax) și laterală (elementul de
închidere fiind situat lateral). Perspectiva laterală este specifică orașului medieval; aceste
perspective latera le sunt strâns legate de traseul sinuos al străzii.
Cele trei accese se realizează dinspre bd. Regina Elisabeta și dinspre Biserica Rusă.
Axialitatea este creată de plasarea în capetele axei a Bisericii Ruse, respectiv a statuii lui
Mihai Viteazul. Axa secundară de simetrie se creează de -a lungul bulevardului Regina Elisabeta,
paralel cu fațada Universității. Ierarhizarea axelor se realizează prin tratarea spațiului în profil
transversal/longitudinal.
Form a concavă dată de fațadele celor 2 clădiri imp ortante încurajează avansarea și creează
un efect de pâlnie către Biserica Rusă. Aceast a este o formă simetrică, deschisă, ce pare că se
retrage din spațiul în care se află observatorul. Form a concavă este o formă pasivă, primitoare, ce
invită observatorul să cerceteze și să descopere spațiul. La nivelul observatorului, efectul de

3 București – Ghid istoric și artistic – Grigore Ionescu, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", pag. 90

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” – Facultatea de Arhitectura de Interior

6
concavitate nu este atât de puternic, deși clădirile urmăresc această formă a ansamblului.
Deschiderea mare a spațiului este un element caracteristic al Pieței Universității. Di recția de
deschidere este dată de fațadele celor 2 clădiri aflate în oglindă, ale căror colțuri sunt rotunjite.
Efectele de direcționare sunt create de elementele arhitecturale. Deoarece form a spațiului
este amplă, aerisită, tendința observatorului este de a merge pe marginile pieței, de -a lungul
fațadelor clădirilor.
Fațadele clădirilor conturează piaț a, având rolul unor pereți, inducând ideea unei "camere
urbane". Efectul descendent induce ideea de masă compactă, de stabilitate. Repetarea volumelor la
stânga și la dreapta indică relația de egalitate dintre ele. Același lucru este sugerat și de tratarea
aproape identică a fațadelor, în ciuda diferenței de perioada în care au fost construite.
Turnurile de colț acoperite de cupole creează un efect ascen dent, dând un accent vertical
pieței.
Fațadele celor 2 clădiri sunt foarte asemănătoare, fiind împărțite în 3 registre: soclu, piano
nobile și cornișă. Raportul plin -gol este în favoarea plinului, acest lucru dând efect de stabilitate.
Astfel, efectele g ravitaționale sunt preponderente, fațadele sunt hiperstabile și au efect descendent
datorită faptului că sunt desfășurate preponderent pe axa orizontală. Fațadele definesc un spațiu
concentrat asupra aliniamentului celor 4 statui, dar și a orientării către exterior.
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, marcată în axul principal, se află în relație de simetrie
cu Biserica Rusă, dar și cu restul statuilor din ansamblul pieței.
Ierarhia dintre obiecte și spațiu este de ordin funcțional, formal și simboli c.
Spațiul pieței este centrifug, având deschidere către exterior.
Form a pieței este influențată de modelul Haussmannian de "mare intersecție", remarcându –
se influenț a pariziană prin marcarea axelor N – și E-V .
Ansamblul este împărțit în 3 zone: 2 zon e laterale de forme rectangulare și o zona centrală în
formă de pâlnie. Întreag a piață este așezată pe o zona plană, fără denivelări.

Piața Victoriei reprezintă un nod important în direcționarea circulației către nordul orașului.
Vasta piață este punctu l de întâlnire a 8 artere importante ale Bucureștiului: bd. Lascăr Catargiu,
Calea Victoriei, bd. Kiseleff, bd. Aviatorilor, bd. Ion Mihalache, str. Buzești, bd. Titulescu, str. Paris
și bd. Iancu de Hunedoara. Arterele majore leagă mari penetrații orășene ști din partea de nord a
orașului, aeroporturi, precum și artere locale de o importantă redusă din punct de vedere al
traficului, însă care au un rol bine stabilit în cadrul orașului.
Mărginită pe latura de sud de blocuri construite recent, piaț a este de limitată la est de clădirea
Palatului Victoria. Ansamblul pieței este controlat de clădiri de birouri și de fronturi masive,
"înțepat" pe alocuri de elemente ce evidențiază verticalitatea (de ex. BRD Tower).

În ceea ce privește spațiile verzi, parcurile ce delimitează șoseaua au fost amenajate în anul
1844 la inițiativa domnitorilor Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbey, cu ajutorul peisagistului Mayer
din Viena, urmând să fie remodelate de Fr. Rebhuhn.
Piața Victoriei este o piaț a asimetrică, cu efect centrifug, dinamic, spațial lipsită de echilibru.
Acest lucru conduce spre direcționarea către limitele exterioare. Spre deosebire de Piaț a
Universității, form a acesteia este asimetrică.
Clădirile masive dispuse preponderent pe orizontală creează un efect de del imitare pe latura
lor principal ă. Ca multe alte locu ri cent rale din București, piaț a prezintă fronturi "neterminate".
" Primul concurs important de urbanism după 1990 a căutat soluții pentru acest loc.
Proiectele jurizate sub președinția arhitectului Șerban Cantacuzino au fost expuse scrutinului
bucureștenilor într -un cort instalat în piață." 4

4 București – Ghid turistic, istoric, artistic – Silvia Colfescu, Editura Vremea, pag.114

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” – Facultatea de Arhitectura de Interior

7
Lipsa unui element central de interes are efectul de a direcționa observatorul către
extremitățile pieței, astfel evitând zona centrală; astfel se creează un efect centrifug.
Axialitatea pieței este dată de relația dintre arterele principale de circulație: bd. Titulescu și
Ștefan cel Mare și direcția N -S – Calea Victoriei, bd. Kiseleff, bd. Aviatorilor.
În această piață putem identifica principiul suprapunerii câmpurilor structurale. Astfel apar
două câmpuri structurale diferite, fiecare având clădiri diferite din punct de vedere arhitectural, dar
și principii diferite de organizare a teritoriului.
Câmpurile structurale ce apar sunt formate din clădirile joase, respectiv frontul înalt ce
acționează precum o barieră.
În urm a formării acestor câmpuri structurale se creează o ima gine discordantă. Rezolvarea
acestei probleme stă în realizarea unui al treilea câmp structural, un câmp al punctelor înalte de
referință, amplasate strategic în cadrul ansamblului.
Din punct de vedere al principiilor de compoziție urbană, Piaț a Victorie i nu îndeplinește
condițiile unei piețe urbane. Caracteristicile spațial -volumetrice sunt spațialitatea deschisă și
perspectiva de 2 tipuri: frontală directă și laterală.
Introducerea elementelor înalte în zona aerisită are rolul de a diminua efectul bar ierei.

Elemente de valoare și elemente ce afectează imaginea

După părerea noastră, elementele de valoare în ambele cazuri sunt reprezentate de clădirile
de patrimoniu, dar și de clădirile vechi și celelalte elemente ce fac parte din ansamblu, cum ar f i
statuile. De asemenea, elementele de valoare sunt și principiile ce stau la bazele proiectării spațiilor
urbane, care și -ar pierde din valoare dacă ar fi alterate.
Dintre elementele ce afectează imaginea ansamblurilor urbane, respectiv Piaț a Universită ții
și Piaț a Victoriei, în opinia noastră, fac parte afișele publicitare, graffiti -ul și reclamele de la parterul
clădirilor, dar și stațiile de autobuz, care ar putea fi amenajate într -o modalitate care să
complimenteze spațiile piețelor.

Concluzii și p ropuneri

Analizând comparativ Piaț a Universității și Piaț a Victoriei am ajuns la concluzia că cele
două sunt foarte diferite, dacă nu chiar la extremă opusă.

Potrivit Larousse , piaț a este un " spațiu public descoperit, într -o aglomerație ". Pe de altă
parte, Dicționarul de Urbanism definește piaț a drept " un loc public descoperit format dintr -un
spațiu liber și clădirile care îl înconjoară ". În timp ce Piaț a Universității reprezintă singurul
exemplu bucureștean de piață urbană, Piaț a Victoriei este cât se poate de departe de acest concept.
În opinia noastră, elementul "piață" este într-o strânsă legătură cu evoluția orașului și a
semnificațiilor sale, astfel că piaț a este un element principal, definitoriu, unde se reflectă în mod
direct tendințele de evoluție ale spațiului urban. Așadar, modul de organizare a piețelor reflectă
alterarea în timp a valorilor și principiilor societății, fiind elementul de specificitate.
Luând aceste lucruri în considerare, precum și analiză evoluției celor 2 piețe în istorie,
putem observ a traiectoria pe care a urmat -o dezvoltarea acestor 2 spații; a stfel, din perioada
comunistă, piețele nu și -au schimbat considerabil form a.

Întrucât niciuna din piețe nu prezintă un element central de interes, ne -am gândit să
propunem o varianta de a "anim a" cele două spații, de a le da o nouă viață. Acest lucru ar fi posibil
prin amplasarea în centrul piețelor pe timpul zilei a unui teatru în aer liber, transformabil pe timpul
serii în spații pentru concerte, diferite spectacole, performance -uri etc. Astfel, fiecare piață ar primi

Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” – Facultatea de Arhitectura de Interior

8
un "suflu" nou, cu avantajul c ă proiectul propus are caracter temporar, versatil, reversibil, ce nu
afectează în niciun fel spațiul pieț ei, ci doar o pune în valoare.

Bibliografie

1. București – Ghid istoric și artistic – Grigore Ionescu, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele
Carol ÎI"
2. București – Ghid turistic, istoric, artistic – Silvia Colfescu, Editura Vremea
3. Proiecte, studii și realizări ale Universității de Arhitectură și Urbanism " Ion Mincu" – C.C.P.E. C. –
Călin Irimescu, Editura Universitară Ion Mincu
4. București – Arhitectură și modernitate, un ghid adnotat – Mariana Celac, Octavian Carabela,
Marius Marcu -Lapadat, Editura ARCUB Simetria
5. Artă construirii orașelor – Urbanismul după principiile sal e artistice – Camillo Sitte, Editura
Tehnică

Webografie

1. http://rezistenta.net/2012/01/piata -universitatii -ieri-si-azi-1.html
2. http://rezistenta.net/2012/02/piata -universitatii -ieri-si-azi-2.html
3. http://rezistenta.n et/2012/03/piata -universitatii -ieri-si-azi-3.html
4. http://www.muzeuldefotografie.ro/2010/07/piata -victoriei -la-1910 -1912/
5. http://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=57445&d=la -pas-prin-bucuresti –bucuresti
6. http://www.bucurestiivechisinoi.ro/2009/12/piata -urbana/