ARGUMENTAȚI CĂ UNIUNEA EUROPEAN Ă SATISFACE [604970]

1
ARGUMENTAȚI CĂ UNIUNEA EUROPEAN Ă SATISFACE
CONDIȚIILE MINIMALE ALE DEMOCRAȚIEI

Istoria libertății și a democrației este strâns legată de aspirațiile și dorința
indivizilor pentru acordarea anumitor drepturi și libertăți, respectiv pentru egalitate și
echitate. Drepturile omului sunt însă indisolubil legate de democrație, astfel că teoreticienii
preocupați de drepturile ființei umane au căutat să dezvolte ideea organizării stat ale de o
manieră în care regimul instaurat să asigure respect area drepturilor omului.
În scopul evidențierii dacă Uniun ea Europe ană satisfice condițiile minimale ale
democrației, v oi enumera întâi câteva d intre condițiile minimale ale democrației. Prima
condiției este existența unui cadru constituțional și a stat ului de drept, urmată de separarea
puterilor în stat. O altă condiție importantă este cea legată de respectarea drepturil or
omului și libertatea de alegere.
După cum deja cunoaștem, c adrul constituțional pentru Uniun ea Europe ană
este reprezentat de tratatele Uniunii Eur opene, care au devenit în timp izvoarele primare
ale dreptului european comunitar. Tratatele Uniunii Europene se împart în două mari
categorii , respectiv tratate le constitutive și tratate le modificatoare, însă acestora li-se poate
adăuga încă o categorie de Tratate , respectiv t ratatel e de aderare a statelor membre la
Uniunea Europeană .
Tratatele con stitutive ale Uniunii Europene sunt tratate le originare ale
Comunităților Europene și Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană . Acest
Tratat este concomitent tratat constitutiv și tratat modificator, deoarece m odifică Tratatul
de la Roma privind instituirea Comunității Economice Europene în Tratatul privind
instituirea Comunității Europene . Trat atul de la Lisabona, Tratatul de la Nisa și Tratatul de
la Amsterdam sunt tratate modificatoare.
Cadrul constituțional al U niunii Europene este puternic și rigid, deoarece
modalitatea de amendare , modificare sau ratificare a unui Tratat este una foarte complicată,
fiind profund marcată de logica interguver namentală și necesitând convocarea unei
Conferințe Interguvernamentale. Parlamentul European are un rol minor itar în acest
proces. Scopu rile modificării Tratatelor comunitare s -au modificat a fost adaptarea
constantă a arhitecturii instituționale a U niunii Europene la necesitățile în continuă
schimbare ale comunități lor europene.

2
Unii teoreticieni ai domeniului au asem uit arhitectur a instituțională a Uniunii
Europene cu arhitectura instituțională a unui stat, având la bază principiul separării
puterilor . Anumiți autori au perceput Uniunea Europeană ca fiind un sistem politic și au
încercat să arate că aceasta poate fi teoretizată după elementele unui sistem politic,
deținând o rețea complexă de instituții legislative, executive , dar și judecătorești . Acest e
instituții adoptă politici le publice necesare, inflenț ând alocarea va lorilor în cadrul societ ății
europen e.
Chiar dacă există o specializare funcțională la nivelul instituțiilor U niunii
Europene, separarea puterilor nu este foarte clară , existând anumit e domenii în care acestea
se suprapun . Un exemplu elocvent este cel al Consiliul ui Europe an reprezintă atât puterea
executivă, cât și cea legislativ ă a Uniunii Europene , partajând același tip de atribuții cu
Comisia Europeană , respectiv cu Parlamentul.
Preocuparea continuă pentru respectarea drepturilor și libertățile fundamentale
ale omului a fost una dintre preocup ările constant e ale Uniunii Europene . Ce a suscitat
problem e a fost identific area existenței și delimitării popor ului european, respectiv a
cetățenilor europeni, pentru a le căror drepturi Uniunea Europeană ar trebui să militeze în
mod special .
Prin Tratatul de la Maastricht s-a introdus noțiunea de cetățenie europeană ,
împreună cu toate drepturile asociate, în vreme ce Tratatul de la Lisabona a complet at
Tratatul de la Maastricht , prin ideea conform căreia cetățenia Uniunii Europene nu
înlocuiește sub nici o formă cetățenia națională, ci este de fapt adaug ată acesteia1. De
asemenea, Tra tatul de la Lisabona include Carta drepturilor fundamental e a U niunii
Europene . În plus, același Tratat prevede aderarea U niunii Europene la Convenția
Europeană a Drepurilor Omului .
Referitor la libera alegere , singura instituție comunitară aleasă direct de către
populați a statelor membre este Parlamentul European . Prin a legerea în mod direct de către
cetățeni a membrilor Parlamentului European , se realizează un pas important î n direcția
diferențierii instituț iei de către legislativele clasice ale organizațiilor internaționale. Din
păcate însă , alegerile pentru Parlamentul E urope an au suscitat mereu un interes redus față
de alegerile locale sau naționale , astfel că rata de participare la acestea este în continua
scădere.

1 Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului privind funcționare a Uniunii
Europene, 2010.

3
Cu referire la caracterul democratic al U niunii Europene , Tratatul de la
Lisabona marc hează numeroase premiere. Tratatul definește explicit U niunea Europeană
ca fiind o democrație reprezentativă, introduc ând însă și unele referiri la democrația de tip
participativ. Practic, Tratatul de la Lisabona consacră complementaritatea dintre
democrația reprezentativă și democrația participativă.
Rezultă deci că funcționarea Uniunii Europene se întemeiază în principal pe
democrația reprezentativă , astfel că s tatutul de cetățean european va implic a automat
pentru aceștia și existența și exercita rea anumitor drepturi de natură politic ă. Astfel, fiecare
cetățean adult din statele membre ale Uniunii Europene poate candida și poate vota la
aleger ile pentru Parlamentul European .
Tratatul de la Lisabona precizează faptul că cetățenii statelor membre sunt
reprezentați în mod direct, la nivelul U niunii Europene , în cadrul Parlamentul ui European,
pe de altă parte stipul ând faptul că orice cetățean al unui stat membru are dreptul de a
participa la viața democratică a Uniunii Europene2.
În ciuda afirmării tot mai evidente a caracteru lui democratic al U niunii
Europene , sintagma deficit democratic3 a fost din ce în ce mai de s utilizată de către
teoreticienii domeniului, aceștia întrebându -se când va deveni U niunea Europeană un
regim cu adevărat democratic. Prin deficit democratic se înțelege conceptul de natură
politic ă și politologic ă ce desemnează o ilegitimit ate popular ă a Uniunii Europene
compara tiv cu sistemele politice existente la nivelul statelor membre4. Creșterea constantă
a puterilor Parlamentului European susține ideea democratizării Uniunii Europene, fiind
strâns legată de necesitatea de a combate acest deficit democratic.
Democrația în țările membre ale Uniunii Europene, indifferent de micile sale
neajunsuri, este tot mai des luată ca etalon de către anumite țări cu democrații emergente.
În prezent, democrația participativă a devenit o parte bine integrantă în cadrul modelului
european de societate.

2 Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, 2009.
3 Follesdal A., Hix S., Why There is a Demo cratic Deficit in the EU, Journal of Common Market Studies,
vol. 44, nr. 3, 2006.
4 Azman L. D., The Problem of “Democratic Deficit” in the European Union, International Journal of
Humanities and Social Science, vol. 1, nr. 5, 2011.

4
BIBLIOGRAFIE

Azman L. D., The Problem of “Democratic Deficit” in the European Union,
International Journal of Humanities and Social Science, vol. 1, nr. 5, 2011.
Dahl , R., A Democratic Dilemma: System Effectiveness versus Citizen
Participation , Political Science Quarterly , vol. 109, nr. 1, 1994.
Follesdal A., Hix S., Why There is a Democratic Deficit in the EU, Journal of
Common Market Studies, vol. 44, nr. 3, 2006.
Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană,
2009.
Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană , 1992.
Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului
privind funcționarea Uniunii Europene, 2010.