ArgumentAbstract – GOSSIP [607269]

Argument/Abstract – GOSSIP
Încă de la începuturile lumii s-a instaurat o mentalitate1 abuzivă , care prin definiția
sa ajungem la ideea că reprezintă un fel particular de a gândi negativ și în proporții
apocaliptice, supranumit „Gura lumii ”. Această mentalitate nu reprezintă doar o
gândire critică și condamnabilă, dar și o problemă socială care ajunge să fie încadrată
la nivelul unei boli psihologice, care poate avea urmări nefast e. Factori declanșatori
ai acestei mentalități sunt invidia, bârfa , judecarea constantă și răutatea dusă la un
nivel exacerbat.
Trăim într -o lume în care noi, ca indivizi, trebuie să ne conformăm aspectelor
sociale și cerințelor acestora pentru a nu fi judecați, dar cu toate acestea, indiferent
de situația în care ne aflăm și modul în care dorim să acționăm, suntem criticați în
permanență. Motivul pentru care această boală este contagioasă și afectează un
număr ridicat de oameni din întreaga lume, este datorită faptului că aceștia nu au
atins un prag de dezvoltare personală încât noțiunea de respect să primeze în
relaționarea de ori ce tip și vor încerca să aducă prejudicii de imagine prin comentarii,
bârfe, opinii, uneori distorsionând realitatea.
Bârfa2 și judecarea constantă reprezintă elemente cu risc ridicat de alterare a
imaginii sau personalității unui individ , pornit e de la o dorință exacerbată de
măsurare a calităților și avuției , având o strânsă relație de asociere. Finitatea acestei
probleme este reprezentată de Borderline Personality Disorder3, o boală mentală
caracterizată prin relațiile instbile, un simț distorsionat al sielui și reacții emoționale
puternice. Cei afectați se angajează adesea în auto -vătămare și alte comportamente
periculoase.

1 https://dexonline.ro/definitie /mentalitate
2 BÎRFĂ s. calomnie, cleveteală, defăimare, denigrare
3 https://www.mayoclinic.org/diseases -conditions/borderline -personality -disorder/symptoms -causes/sy c-
20370237

În urma unui studiu realizat de către Universitatea Standford4 privind invidia ca
fiind o emoție complexă care se regăsește și în cele șapte păcate capitale din religia
creștină (mândria, invidia, lăcomia, avariția, mânia, lenea), dar și în literatura
filosofică care apără raționalitatea și importanța evaluativă a em oțiilor, remarcăm
faptul că la nivel fizic, psihic și interuman aceasta poate avea efecte devastatoare
începând de la stima de sine scăzută și până la invidia obsesivă. Regăsim emoția
puternic înrădacinată în psihicul uman și comună tuturor timpurilor, fii nd prezentă
încă din timpul strămoșilor noștri tribali care au trăit cu frica de a stârni invidia
zeilor, pe care i -au calmat cu ritualuri și ofrande elaborate. Identificăm această
emoție și în mitologia greacă, invidia Herei pentru Afrodita care a declanș at războiul
troian, dar și în păcatul strămoșesc din Cartea Genez ei, conform căruia Cain l -a ucis
pe Abel din invidie, iar prin aceasta „moartea a intrat în lume”5.
Istoria românilor demonstrează clar prezența acestui mod de gândire nociv, George
Barițiu, istoric și publicist român transilvănean, numind invida ca fiind „vițiu l nostru
național” într-un articol din 1871. Dumitru Lăcătușu, cercetător la Centrul de
Consultanță Istorică, scoate în evidență în expunerile sale scrise existența acestei
gândiri dăunătoare „…m ult mai departe de secolul XIX, în vremurile din Letopisețul
Cantacuzinesc, pizma (invidia) este adesea menționată ca una dintre cauzele
conflictelor narate. ” Nu putem scoate din această ecuație perioada comunistă, care a
avut un impac t masiv asupra populației, datorită constrângerii materiale și
intelectuale. Indivizii din acea perioadă au fost educați în acest mod și datorită
acestui lucru putem resimți în permanență în actualitate înclinațiile comuniste.
Concluzionând, prin cercet area făcută am remarcat ca „gura lumii” este foarte
intruzivă și chiar inventivă, iar percepția respingerii de către comunitate a individului

4 https://plato.stanford.edu/entries/envy/#1

5 Gabriel Poenaru, Dionis Spătaru , „Cartea Genezei” (Doxologia junior, 2016 )

are același traseu neuronal ca durerea fizică , iar unii psihologi consideră că acest fel
particular de gândire est e de natură ereditară, întotdeauna existând impulsurile date
de către societate și familie.