ARGUMENT…………………………………………………………………………………………………….5 PARTEA I CAP. I – SCURTĂ… [304015]

CUPRINS

ARGUMENT…………………………………………………………………………………………………….5

PARTEA I

CAP. I – [anonimizat] A JUDEȚULUI SATU MARE………………………………………………………………………………………………………………..7

CAP. II – [anonimizat]…………………………….16

CAP. III – MODIFICĂRI GEODEMOGRAFICE ÎN JUDETUL SATU MARE ÎN PERIOADA 1992-2012……………………………………………………………………………………21

3.1. Evoluția numerică a populației………………………………………………………………………21

3.2. Densitatea populației……………………………………………………………………………………31

3.3. Dinamica populației…………………………………………………………………………………….35

3.3.1. Mișcarea naturală …………………………………………………………………36

3.3.2. Mișcarea migratorie……………………………………………………………….43

3.3.3. Bilanțul total al populației………………………………………………………48

3.4. Structuri demografice…………………………………………………………………………………..49

3.4.1. Structura populației pe grupe de varstă……………………………………..49

3.4.2. Structura populației pe sexe……………………………………………………..52

3.4.3. Structura etnică ……………………………………………………………………..55

3.4.4. Structura confesională…………………………………………………………….59

3.4.5. Structura pe medii………………………………………………………………….61

3.4.6. [anonimizat]……………………………………………………..63

PARTEA A II-A

CAP. IV – VALORIFICAREA CUNOAȘTERII GEOGRAFIEI LOCALE ÎN REDACTAREA UNUI OPȚIONAL…………………………………………………………………66

4.1. Geografia populației în procesul de învățământ…………………………………………….66

4.2.Programa opționalului ,,Geografia județului Satu Mare”…………………………………68

4.1.1. Argument…………………………………………………………………………….68

4.1.2. Competențe generale……………………………………………………………..69

4.1.3. Valori și atitudini ………………………………………………………………69

4.1.4. Competențe specifice și activități de învățare………………………..70

4.1.5. Conținuturile învățării…………………………………………………………72

4.1.6. Resurse materiale și modalități de evaluare…………………………..73

4.1.7. Bibliografie opțional…………………………………………………………..74

4. 3. Mijloace de învățământ utilizate în studiul geografiei populației locale……….74

4.4. Proiecte de lecție……………………………………………………………………………………85

4.5. Formele de evaluare utilizate în cadrul opționalului…………………………………..115

CAP. V – CONCLUZII ȘI PERSPECTIVE GEODEMOGRAFICE………………133

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………135

ANEXA…………………………………………………………………………………………………..137

DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE……………………………………………139

ARGUMENT

Freinet spune “… un copil se naște și crește precum grăuntele de grâu. Dacă mediul în care trăiește asigură principiile esențiale pentru alimentația sa, într-o atmosferă favorabilă, apoi luminată de o lumină puternică și de o afecțiune puternică, tânăra generație crește și ea cu maximă putere de care este capabilă” (Aldo Pettini,1992 pag. 37).

Lev Nicolaevici Tolstoi afirma: ,,Pentru ca educarea copiilor să fie încununată de succes, trebuie ca educatorii să se educe neîncetat pe ei înșiși, să se ajute reciproc întru realizarea din ce în ce mai desăvârșită a aspirațiilor lor."

În școala tradiționalã dascălul avea datoria de a dirija învãțarea într-un mod strict, cunoașterea fiind condusă de către acesta într-un singur sens prin supunere necondiționată. Astăzi învătământul constă în „dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative” (Idealul educațional al școlii românești, Legea Învățământului, 84/1995)

Geografia, prin lecțiile sale, poate, și are datoria de a stimula setea de informație și creativitatea unui copil, astfel încât acesta să se poată integra într-un mediu geografic familiar și ușor de înțeles.

Adaptarea conținuturilor la nivelul de înțelegere al copiilor pentru a stimula și satisface curiozitatea acestora, depinde de personaliatea cadrului didactic, de creativitatea și spontaneitatea acestuia. Dascălul are obligația de a face elevul să gândească, să observe corelații între realitați, să-l determine să descopere singur adevăruri într-un mod plăcut și inovativ.

Lecția de geografie este o întâlnire cu mediul înconjurător, uneori printr-un contact direct cu un element, proces sau fenomen prezentat, fapt care nu lasă loc de interpretări, ci doar de fixare a acestuia în memoria unui copil. Crearea unei baze solide de cunoaștere a realitații geografice într-un copil poate forma un adult responsabil față de enviromentul în care își desfașoară activitatea cotidiană.

Geografia umană este un domeniu aflat mereu în schimbare, dar și în actualitate. Având în vedere globalizarea și interconectările dintre populație – natură – resurse, dinamica populației este un câmp deschis explorării. Geodemografia reliefează deosebirile spațiale, temporale și cauzale ale fenomenelor demografice dintr-un teritoriu.

Lucrarea prezentă tratează probleme de Geografie Umană din județul Satu Mare. Realizarea ei se bazează pe conlucrarea cu demografia și statistica. În elaborarea lucrării am consultat o bibliografie diversă pe care am îmbinat-o cu datele statistice de populație din județ din anii 1992-2012. Datele utilizate au ca surse Institutul Național de Statistică prin recensămintele naționale, internetul, documente economice, dar și cu cercetări în teren.

Motivele care au stat la baza alegerii temei au fost :

identificarea modificărilor care au avut loc din punct de vedere demografic în județul Satu Mare în perioada 1992-2012 în ceea ce privește numărul populației, mișcarea naturală și mișcarea migratorie, structura populației pe grupe de vârstă și sexe, structura etnică, structura confesională, structura pe medii și structura socio-economică;

studiul factorilor care au determinat modificări în componenta populație;

identificarea consecințelor sociale și economice cauzate de modificările demografice din perioada 1992-2012;

surprinderea unor modificări în comportamentul demografic, piața muncii și mobilitatea teritorială;

studiul relativ redus al județului Satu Mare din punct de vedere geografic;

realizarea unui opțional la clasa a X-a în care să fie valorificate elementele de geografie locală ale județului Satu Mare astfel încât elevii să-și însușească trăsăturile specifice și să evidențieze relațiile existente în orizontul local.

În realizarea lucrării prezente am urmărit utilizarea unor tehnici și mijloace cât mai variate, tradiționale și moderne, care să surprindă fenomenelor geodemografice în complexitatea lor, precum și dinamica lor în timp. Un element important în realizarea lucrării l-a constituit realizarea unor reprezentări grafice, ca elemente de analiză și sinteză.

Mulțumesc tuturor celor care mi-au acordat sprijin științific și moral pentru redactarea în bune condiții a lucrării de față, dar mai ales domnului profesor șef lucrări doctor Boțan Cristian Nicolae.

CAPITOLUL I

SCURTĂ PREZENTARE FIZICO-GEOGRAFICĂ A

JUDEȚULUI SATU MARE

Așezarea

Județul Satu Mare (în maghiară Szatmár megye, în germană Kreis Sathmar) este situat în nord-vestul României, în zona transfrontalieră cu Ungaria și Ucraina. Județul Satu Mare înființat în anul 1968, face parte din Regiunea Istorică Maramureș, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și din Euroregiunea Carpatică.

Având o suprafață de 4418 km² (1,9% din teritoriul național, al 36-lea județ ca întindere), județul Satu Mare se află la contactul dintre Câmpia de Vest, Carpații Orientali și Podișul Someșan.

Coordonatele geografice între care se desfășoară județul Satu Mare sunt 47ș 23´- 48ș 06´ latitudine nordică și 22 ș18´- 23ș 37´ longitudine estică. Limitat la nord de granița cu Ucraina, la est de judeșul Maramureș, la sud – est de județul Sălaj, la sud de județul Bihor, iar la vest de Ungaria, județul Satu Mare este un județ în care predomină peisajele joase de câmpie.

Punctele extreme ale județului sunt:

Puncte extreme Comuna Longitudine estică Latitudine nordică

Nord Tarna Mare Tarna Mare 23ș 11’ 48ș 06´

Sud Lelei Hodod 23ș04’ 47ș23´

Est Huta Certeze 23ș29’ 47ș 56´

Vest Scărișoara Nouă Pișcolt 22ș 14’ 47ș37´

Puncte de trecere a frontierei (vamă) :

Petea (rutier),

Halmeu (rutier și feroviar),

Urziceni (rutier),

Berveni (feroviar),

Satu Mare (aerian).

Fig. 1.1. Poziția geografică a județului Satu Mare

sursa: cjsm.ro

Relieful

Relieful județului Satu Mare este variat, cuprinzând principalele forme de relief (câmpie, deal, munte), sub forma unor serii de unități geomorfologice. Acestea se grupează în următoarele categorii: regiunile de câmpie situate în partea centrală și de vest a județului; piemonturile din partea sudică și sud-vestică a teritoriului, la care se atașează și Culmea Codrului; zona Munților Oaș-Gutâi, respectiv Depresiunea Oașului, ce se întind în partea de est și nord-est a regiunii.

Altitudinea medie a județului este de 124 m.

Forma predominantă de relief a județului Satu Mare o constituie câmpia (63%), Câmpia Someșului, care face parte din unitatea structurală a Depresiunii Panonice. Această câmpie este o unitate relativ tânără, formată din materialele aduse din regiunile de dealuri și munți care o flanchează în est și sud-est în urma retragerii Mării Panonice. Alcătuirea petrografică a câmpiei este constituită dintr-un fundament cristalin peste care sunt depozite de gresii cenușii cu diaclaze de calcit, argile negricioase, depozite aluvionare de pietrișuri și nisipuri alternate cu argile, iar în interfluvii apar depozitele loessoide. Structura geologică se cunoaște datorită cercetărilor efectuate în anii 60-́70 pentru evidențierea de zăcăminte de ape geotermale și a eventualelor zăcăminte de hidrocarburi.

Câmpia Someșului este o câmpie joasă, de circa 100 de metri altitudine, înclinată ușor de la sud-est spre nord-vest, care, fiind străbătută de râul Someș, era afectată de inundații. Acest lucru s-a redresat odată cu înălțarea digurilor Someșului, refăcute după inundațiile din anul 1970. Câmpia joasă a Someșului este intregită de Câmpia Ecedului (formată pe fosta mlaștină Ecedea) și de Câmpia Crasnei. Câmpiile înalte au înălțimi de 140-160 de metri, cea mai întinsă fiind Câmpia Nirului aflată în sud – vestul județului.

În partea sud – estică, zona Sanislău și Resighea, apar dunele de nisip, fixate de către populație, prin culturi de viță de vie și pomi fructiferi.

Fig.1.2. Harta fizică a Județului Satu Mare, sursa: www.pe-harta.ro

Relieful montan al județului Satu Mare este prezent în partea de nord – est prin crestele montane ale Munților Oașului și o parte din Munții Gutâi. Sunt formați prin erupții vulcanice la contactul dintre cristalinul Carpaților Orientali și marginea estică a Depresiunii Panonice, iar substratul este alcătuit din andezite, riolite, dacite și tufuri, altitudinile sunt relativ mici, între 600 și 1202 metri (Vârful Pietroasa din Munții Gutâi).

Fig.1.3. Vf. Pietroasa, Munții Gutâi, sursa:adevarul.ro/locale/satu mare

Cele două unități montane menționate mai sus, Munții Oașului și Munții Gutâi, închid Depresiunea Oașului, care comunică prin Văile Turului și Talnei cu Câmpia Someșului. Depresiunea este formată din dealuri de origine vulcanică de 400-600 metri, de câmpii piemontane de 200-400 metri, precum și de luncile râurilor Tur, Talna, Valea Rea și Lechincioara. La ieșirea Turului din zona piemontană s-a construit lacul de acumulare Călinești-Oaș cu rolul de a regla scurgerea anuală a râului.

Fig.1.4. Depresiunea Oaș Fig.1.5. Lacul Călinești -Oaș, Satu Mare

sursa: turism.bzi.ro sursa: www.dgaspcsm.ro

Culmea Codrului, situată în partea de est a județului, face parte din măgurile cristaline ale foștilor munți scufundați în formațiunile terțiare, având altitudini între 420 și 575 metri (Tarnița, Lespezi, Țicău). Culmea Codrului face parte din al doilea șir de măguri cristaline ale ,,Jugului Intracarpatic,” fiind mult mai fragmentat. Principalele cursuri de apă din zonă sunt însoțite atât de grinduri cât și de brațe părăsite și belciuge.

Această culme se continuă spre vest și sud cu Piemontul Codrului format din dealuri piemontane acoperite cu păduri si pășuni. La sud de Valea Ierului se întrezărește Piemontul Tășnadului cu dealuri domoale, aproape netede care coboară lent spre Valea Barcăului, iar spre Valea Ierului și Câmpia Crasnei se termină mai accentuat prin diferențe de nivel semnificative, de 70-90 metri.

Clima

Satu Mare are un climat temperat-continental, cu veri din ce în ce mai călduroase și ierni mai blânde. Clima județului se află sub influența circulației generale a maselor de aer, cu evidente nuanțe oceanice ce se resimt către est până la barajul arcuit al Carpaților Orientali și Meridionali. În mod similar, Munții Apuseni, deși nu costituie o barieră compactă, datorită porților Someșului și Mureșului, influențează local climatul prin pantele de vest ce forțează masele de aer să se ridice brusc, și prin condensare să producă precipitații însemnate cantitativ.

Suprafața județului se încadrează în proporție de 90% climatului temperat-continental moderat (40% ținutului cu climă de câmpie și 50 % ținutului cu climă de dealuri), iar restul de 10 % climatului montan cu altitudini medii.

Regimul termic prezintă diferențe relativ mici pe suprafața județului: temperatura medie anuală este de 9,7șC în Municipiul Satu Mare, 8șC la poalele Munților Oaș-Gutâi. Cea mai ridicată temperatură + 40 șC, a fost înregistrată în 1952 la Carei (maximă absolută), iar cea mai scăzută, de – 40 șC a fost înregistrată la Satu Mare în decembrie 1961 (minima absolută). Regimul precipitațiilor este variat în funcție de altitudinea reliefului: precipitațiile cresc de la 600 mm/an în regiunile de câmpie la 1200 mm/an în Munții Gutâiului. S-a observat, în ultimii ani, o creștere a perioadelor secetoase.

Vânturile predominante bat dinspre nord-vest cu o frecvență de 75-80%, vânturile vestice se manifestă în special primăvara și vara, iar toamna și iarna cele estice și nord-estice. În Depresiunea Oaș, aproape total închisă, au loc inversiuni de temperaturi, mai ales vara, ce afectează deseori livezile de pruni și meri.

Hidrografia

Hidrografia județului Satu Mare este complexă având un rol important în aspectul peisajelor, mai ales în cele de câmpie și cele deluroase.

Dintre apele subterane se remarcă cele de adâncime utilizate pentru alimentarea cu apă, dar și cele termale cu temperaturi peste 50ș C. În localitatea Ady Endre apele termale ajung la temperaturi de peste 70°C. Acestea sunt exploatate în scop terapeutic în Municipiul Satu Mare (Ștrandul Termal, Aquapark), orașul Tășnad, Municipiul Carei, localitățile Mihăeni și Acâș. Apele subterane – ascensionale sunt acumulate în straturile de nisipuri și pietrișuri panoniene la o adâncime de 250-400 m.

O importanță mai mare încep să o aibă apele minerale din zona montană exploatate industrial în localitatea Certeze (apa minerală Oaș). Pe teritoriul județului Satu Mare, așezat pe un imens rezervor subteran, apele se ivesc la suprafață ca izvoare, sau prin foraje, sub formă de ape minerale carbogazoase, cloruro-sodice cu proprietăți alcaline, slab sulfuroase, bicarbonate.

Apele de zăcământ, care se găsesc la 800-2000 m, sunt: carbogazoase: Bixad, Turț; sulfuroase: Băile Puturoasa, Luna, Ghenci; bicarbonatate: Tarna Mare, Vama, Valea Măriei, Noroieni.

Apele curgătoare se grupează în trei mari bazine hidrografice: Tisa, Someș-Crasna și Ier. Pe teritoriul jud. Satu Mare cursurile de apa din bazinul hidrografic Tisa au o lungime totală de 429 km și o suprafață de 1303 km², iar cursul principal este râul Tur. Bazinul hidrografic Someș – Crasna are o lungime de 654,5 km și o suprafață de 2 350 km², cursurile principale sunt râul Someș și râul Crasna.

Cursurile de apă principale din județ sunt:

Someșul – cu o lungime de 61 km în județul Satu Mare, un debit mediu de 119 m³/s și îndiguit din dreptul localităților Lipău și Someșeni;

Crasna – cu un curs de 57 km în județ și un debit mediu de 5,9 m³/s;

Turul – cu o lungime de 70 km pe al cărui curs inferior se află o rezervație naturală.

La acestea se adaugă Homorodul, Valea Ierului (Eriu) cu lungimi de aproximativ 30 km și Talna cu o lungime de 35 km. Rețeaua hidrografică este completată de numeroase canale și pârâuri cu debite variabile în funcție de sezon.

Lacurile existente pe teritoriul județului sunt în număr de peste 30, lacuri artificiale de mărime mică și mijlocie care totalizează circa 800 ha. Dintre acestea, lacul de baraj Călinești-Oaș de pe râul Tur este cel mai mare cu o suprafață de 357 ha. Alte lacuri artificiale mai mari cu diverse destinații – pescuit, rezervă de apă pentru agricultură, regularizarea debitelor etc. sunt: Mujdeni (Orașu Nou); Dabolț (Halmeu); Balastiera Apa (Apa); Adrian (Livada); Bercu și Micula (Micula); Oțeloaia (Homorodu de Sus); Hodișa (Socond); pescăria de la Moftin, Andrid, Chereușa, precum și unele heleștee din partea de nord a Câmpiei Someșului.

Fig. 1.6. Harta județului Satu Mare – Hidrografia sursa: https://mapsgisblog.files.wordpress.com/2016

Vegetația. Fauna. Solurile.

Din punct de vedere al florei, județul Satu Mare se încadrează zonei de silvostepă cu diferite graminee și păduri de stejar (Quercus robur). Alte specii întâlnite sunt frasinul, alunul, carpenul, castanul comestibil a cărui arie de răspândire ajunge până la Halmeu, Bixad, Huta-Certeze.

Pădurilor predominante de stejar li se alătură gorunetele cu cer, stejar pufos și gârniță în arealele deluroase, făgetele, pădurile de molid cu intruziuni de pini, molizi și larice pe versanții montani ai Munților Oaș și Gutâi.

Vegetația bălților și a mlaștinilor este reprezentată de trestii, rogozuri, sălcii, plopi, anini.

Fig. 1.7. Păduri ripariene mixte în rezervația naturală Pădurea Urziceni

sursa: http://apmsm.anpm.ro

Datorită cultivării terenurilor vegetația a suferit modificări, reducându-se numărul de specii mai ales în arealele de câmpie. În prezent, neutilizarea unor suprafețe arabile a determinat mărirea arealelor ocupate de pășuni și fânețe, fapt care a permis vegetației sălbatice să își revină.

Fauna de stepă existentă în județ este alcătuită din rozătoare (șoareci de câmp, popândăi, hârciogi), iepuri, fazani, vulpi, viezuri, prepelițe, grauri, ulii, șopârle șerpi, insecte. Județul dispune de un fond cinegetic variat (cerbi, căprioare, lupi, vulpi, mistreți, iepuri, fazani, potârnichi, etc.) și importante resurse piscicole.

În pădurile din zonele mai înalte ale județului se întâlnesc căprioare, cerbi, lupi, mistreți, jderi, privighetori, ciocănitori, pupeze, sturzi, mierle etc.

Din punct de vedere pedogeografic teritoriul județului se încadrează în regiunea de câmpii și dealuri joase, subregiunea nordică a provinciei panonice. Dintre solurile zonale sunt răspândite argiluvisolurile, solurile brune, solurile argiloiluviale podzolite (regiunea piemonturilor), solurile brune acide și andosolurile (regiunea Oaș), cernoziomurile și cernoziomuri levigate gleice (zona Carei). Dintre solurile azonale sunt răspândite cele hidromorfe (regiunile mlăștinoase), solurile sărăturoase (zona Căuaș).

Rezervațiile naturale din județ sunt: Cursul inferior al Râului Tur, Mlaștina Vermuș, Heleșteele de la Moftinu Mic, Dunele de nisip Foieni, Pădurea de frasini Urziceni, Pădurea cu pini Comja, Pădurea Runc și Tinoavele din Munții Oaș.

Fig. 1.8. Harta rezervațiilor naturale din județul Satu Mare, sursa sursa: www.dgaspcsm.ro

Din datele furnizate de O.S.P.A. Satu Mare, cele 317.515 ha teren agricol reprezintă 71,87% din totalul suprafeței județului, iar terenurile arabile 50,17%. Pădurea ocupă doar 15% din totalul suprafeței județului.

Capitolul II

Premise social – istorice ale populării

Poziția geografică și condițiile naturale ale județului Satu Mare au oferit, de-a lungul timpului, condiții favorabile locuirii și activităților umane. Astfel, urme ale locuirii apar din paleolitic, fapt demonstrat de descoperirile arheologice. Arealele cele mai locuite au fost Câmpia Someșului, Valea Ierului și marginile mlaștinii Ecedea.

Urme ale culturii Otomani din perioada bronzului s-au descoperit în apropierea comunelor Pir, Domănești, Apa, Medieșu Aurit, Vetiș etc. Descoperirile atestă prezența unor așezări stabile, cu o populație care practica agricultura și creșterea vitelor.

Arheologii din Satu Mare au descoperit împreună cu cei de la Universitatea Koln din Germania un centru tribal din mileniul I î.Hr. pe raza comunei sătmărene Căuaș. Descoperirea s-a făcut prin scanare geomagnetică. ,,Prin scanare geomagnetică s-a constatat că aici a existat un centru tribal, ce se întindea pe o suprafață de 56 ha, într-o zonă fortificată natural prin revărsarea a două pâraie în valea Ierului. Întreaga suprafață a fost fortificată printr-un efort ce dovedește posibilități impresionante ale comunității care a trăit în așezare", se precizează în comunicat.

Fig. 2.1. Sit arheologic

sursa:http://www.descopera.ro/cultura/14115894-descoperire-de-exceptie-in-satu-mare

Din epoca fierului, perioadă în care s-au închegat triburile tracice, iar apoi statul sclavagist dac, așezări dacice s-au descoperit în jurul orașelor Satu Mare și Carei. O mare așezare a dacilor liberi a fost descoperită la Șuculeu, lângă Medieșu Aurit.

FFig. 2.2. Situl arheologic Șuculeu, Medieșu Aurit Fig.2.3. Cuptor dacic Șuculeu, Medieșu Aurit

sursa:www.gazetanord-vest.ro sursa:www.descopera.ro

În perioada formării primelor voievodate este menționată cetatea Sătmarului, ca sistem de apărarea voievodatului lui Menumorut. Acest lucru este menționat în cronica lui Anonymus din secolul X, cetatea purtând numele de Castrum Zotmar. Organizarea socială a perioadei era în obști sau uniuni de obști care, uneori, purtau denumirea de ,,țară” (,,Țara Oașului”). Cercetările făcute la o cetate de pământ de la Crucișor (încadrată în secolele XII-XIII) dovedește că aceasta formă de organizare era specifică comunităților românești.

Fig. 2.4. Cetatea Zatmar ( Satu Mare), sursa:cjsm.ro

Districtele românești de la Ardud, Medieș, Oaș (menționate în secolul XIII) și-au păstrat instituțiile chiar dacă au fost preluate de către nobilimea maghiară, cum a fost cazul Medieșului ,,de manibus valachorum”.

Fig. 2.5. Cetatea de la Medieșu Aurit Fig.2.6. Desen Cetatea Medieș

sursa: ww.agerpres.ro sursa: www.satmareanul.net

Continuitatea populației românești este confirmată și de existența unor voievozi și cneji români din Sătmar, cum ar fi: Nicolae de Romad (1296), Stephan Băieșul (Bixad,1578), Michael Popp ( Ardud, 1769) etc. În secolul al XVI-lea, conform unor statistici ale prozelitismului calvin, din 158 de sate ale comitatului Satu Mare 101 erau sate românești (65%), iar 57 erau sate maghiare (35%).

Fig.2.7. Cetatea Ardud Fig.2.8. Cetatea Ardud restaurată

sursa: www.satmareanul.net sursa: www.ghidvideoturistic.ro

De-a lungul secolelor, pe teritoriul județului Satu Mare s-au stabilit și populații de alte naționalitați ca: maghiarii în secolele XI-XII, germanii în secolele XI-XIII, șvabi și slovaci în secolele XVIII-XIX.

Fiind așezat intr-o zonă de intersecție a căilor de comerț, Comitatul Satu Mare care a fost atestat în anul 1181, a avut parte de un istoric cu multe evenimente zbuciumate. Ca martori ale acestei istorii au rămas ruinele cetăților de la Satu Mare, Ardud, Medieșu Aurit, Carei, dar și bisericile din perioada romanică, cum ar fi cea din comuna Acâș. Martori ai bogației și a muncii locuitorilor de pe aceste meleaguri au rămas și bisericile în stil gotic din Ardud, Eriu-Sâncrai, Beltiug.

In secolul al XVI-lea, comitatul Satu Mare se dezvoltă foarte mult, astfel încât a devenit motiv de dispută între principii transilvăneni și austrieci. Însuși Mihai Viteazul, a poposit în anul 1601 pentru o perioadă de 20 de zile cu armata sa la Moftin (înaintea luptei de la Guruslău), pentru ca după o perioadă de 110 ani tot la Moftin să aibă loc disputa dintre Rakoczi al II-lea și armata austriacă.

Perioada secolului XVII a însemnat pentru comitat un timp de cuceriri, distrugeri cauzate de polonezi si turci. Din această perioadă descrierea comitatului Sătmarului aparține cronicarului Evlyia Celebi.

Din secolul al XVIII-lea urmează o perioadă de prosperitate, fapt care a facilitat colonizarea comitatului cu populații germanice în regiunile localităților Petrești, Beltiug etc.

Datorita privilegiilor economice și comerciale primite începând cu secolul al XIII-lea, comitatul Satu Mare devine un însemnat centru al breslelor meșteșugărești. Secolul al XVIII-lea marcheaza debutul unui intens proces de urbanizare în care un rol important l-au avut cei peste 1075 de meșteșugari atestați documentar prezenți în Satu Mare la finalul secolului al XVIII-lea.

Din epoca modernă, evenimentele au oferit personalități marcante din județ, dintre care pot fi amintiți episcopul Grigore Maior din Sărăuad, Kőlcsey Ferenc, doctor Vasile Lucaciu, poetul maghiar Ady Endre, pictorul Aurel Popp și mulți alții.

Secolul al XX-lea nu a rămas fără evenimente importante, ci dimpotrivă, războaiele mondiale, unirea României din 1918 au lăsat urme adânci în sufletele sătmărenilor. După primul război mondial, pe terenurile expropriate, s-au stabilit populații din alte regiuni, cum ar fi Munții Apuseni sau Maramureș. Astfel de localități sunt Gelu, Baba Novac, Păulian, Lucăceni etc. Migrarea a fost și în sens invers, dar în mod forțat, după Dictatul de la Viena, când au părăsit județul peste 16000 de români (1943) din cei 200 000 din nordul Transilvaniei.

Pentru a simboliza istoricul primei jumătăți a secolului XX, Vida Gheza a ridicat un monument la Carei în anul 1964. Progresul și speranța s-au reîntipărit în sătmăreni, cu precădere după revoluția din 1989.

Odată cu perioada socialistă, populația județului Satu Mare începe să crească, dar au loc și modificări de structură profesională datorită începerii procesului de industrializare. Creșterea populației a fost rapidă datorită mișcării naturale încurajată de regimul politic existent, cu natalității mari din perioada anilor 1960-1970 (25‰ în anul 1969) și un sporul natural ce a depășit 10‰ între anii 1971-1973. Astfel populația județului Satu Mare a crescut de la 267 000 de locuitori în anul 1910 la peste 400 000 de locuitori în anul 1992.

După revoluția din 1989, în care au fost în jur de 1 200 de victime, comportamentul demografic al populației s-a schimbat, astfel nataliatatea a scăzut drastic, iar sporul natural a scăzut și el. Un rol important în modificarea numărului populației l-a avut și sporul migratoriu care a devenit negativ. În ultimii douăzeci și cinci de ani emigranții români au fost numeroși, orientându-se mai ales spre statele Europei Vestice (Spania, Italia, Franța, Regatul Unit al Marii Britanii). În consecință, populația județului a ajuns la 329 079 locuitori în anul 2012. Analiza detaliată a demografiei județului Satu Mare se va prezenta mai jos, în paginile lucrării.

Capitolul III

Modificări geodemografice

în judetul Satu Mare în perioada 1992-2012

3.1. Evoluția numerică a populației

Pentru a putea analiza demografia județului Satu Mare este necesară cunoașterea componenței administrative a acestuia.

Conform Institutului Național de Statistică, județul Satu Mare are următoarea structură administrativă:

două municipii: 1. Satu Mare ( cu Sătmărel și Curtuiuș)

2. Carei (cu Ianculești)

patru orașe: 1. Negrești Oaș (cu Luna, Luna Șesuri, Tur)

2. Tășnad (cu Blaja, Cig, Rațiu, Sărăuad, Valea Morii)

3. Livada (cu Adrian, Dumbrava, Livada Mică)

4.Ardud (cu Ardud Vii, Baba Novac, Gerăușa, Mădăras, Sărătura)

59 de comune (având 220 de sate) – vezi Anexa

Fig.3.1. Satu Mare – Palatul administrativ

sursa: www.voceatransilvaniei.ro

Fig.3.2. Harta administrativă a județului Satu Mare

Populația ocupă un rol important în cercetarea geografică, și nu numai, deoarece este o componentă dinamică care influențează componentele mediului. In același timp studiile asupra populației sunt foarte importante din punct de vedere social, economic și politic. Modificările cantitalive și calitative ale populației unei regiuni influentează și modul de evoluție al regiunii respective din punct de vedere al dezvoltării. Populația reprezintă o comunitate situată pe o anumită suprafață bine delimitată, care trăiește intr-o anumită perioadă de timp, fiind caracterizată prin anumite aspecte cum ar fi: numărul, structura, repartiția, dinamica.

Studiul dinamicii unei populații de pe un anumit teritoriu poate fi realizat în mai multe moduri. O primă abordare ar fi considerarea acestei populații ca un sistem închis în care intrările sunt reprezentate doar de numărul de nașteri, iar ieșirile doar de numărul de decese. Această abordare nu este potrivită decât unui studiu la nivel global, populația Terrei, deoarece doar la acest nivel putem considera ca nu mai influențeză și alti factori dinamica populației. Fluxurile de populație între Terra și spațiul cosmic sunt momentan reduse și temporare.

O a doua abordare ia în considerare populația ca un sistem deschis în care dinamica ei este în legătura cu alte sisteme de populație a unor alte teritorii. Astfel, populația unui județ nu este decât un subsistem al populației țării, care, la rândul ei, este un subsitem al populației globale. În cazul acestui studiu este vorba de populația județului Satu Mare pe care o vom aborda ca un sistem deschis în care bilanțul total este dat de sporul natural și de sporul migratoriu. In acest caz intrările sunt date de numărul de nașteri și de numărul de imigranți din populația județului, iar ieșirile sunt date de numărul deceselor și de emigranții din cadrul populației județului.

Bilanțul total al populației județului Satu Mare, la un moment dat, poate fi exprimat prin formula dată de V. Trebici în 1979:

Pt = Po+Sn+Sm, în care:

Pt – populația totală;

Po – populația inițială;

Sn – sporul natural dat de diferența dintre numărul de nașteri (N) și numărul de decese (M);

Sm – sporul migratoriu dat de diferența dintre numărul de imigranți (I) și numărul de emigranți (E).

Populația județului Satu Mare a avut o evoluție asemănătoare cu cea a populației României. Tendința de creștere a numărului de locuitori a fost crescătoare până în anul 1992, considerat prag, iar ulterior a fost descrescătoare, Această tendință de diminuare a numărului de locuitori se păstrează în România, dar și în județ, chiar și după recensământul din 2011, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică.

Perioada anterioară anului prag, 1992, se caracterizează printr-o creștere a populației județului de la 267 532 locuitori în anul 1910 la 400 789 în anul 2012. Diferența este de 133 257 locuitori ceea ce reprezintă o creștere de 33,2%. Ritmul mediu anual de creștere al perioadei 1910 – 1992 a fost de 1625 persoane. Această valoare de 400 789 locuitori este valoarea maximă inregistrată de județul Satu Mare ca număr de populație, iar în raport cu populația României reprezenta 1,72%.

Tabelul 1. Evoluția populației județului Satu Mare la principalele recensăminte

Sursa: Direcția Județeană de Statistică – Satu Mare

Cauzele creșterii populației în perioada 1910 – 1992 le constituie creșterea natalității și scăderea mortalității. Acești indici la rândul lor se află sub permanenta influență a unor factori demografici, sociali, economici, culturali și chiar politici, astfel că valorile au fluctuat în diferite perioade: natalitatea între valori de la 14.7‰ în anul 1992 la 28‰ în anul 1956, iar mortalitatea de la 9.4‰ în anul 1960 la 16,1‰ în anul 1992. Sporul natural rezultat a fost în mare parte pozitiv, cu o valoare maximă de 16,4‰ în anul 1956. Valoarea acestui indicator a devenit aproape 0 în anul 1991 (0,7‰), iar în anul 1992 are valoare negativă.

Un rol important în creșterea populației l-a avut creșterea nivelului de trai, în special după cele două războaie mondiale, îmbunătățirea asistenței medicale care a determinat creșterea speranței la viață și a situației materiale a familiilor datorită dezvoltării economice a orașelor din județ. O consecință a schimbării condițiilor de viață a fost scăderea mortalității infantile (de la valori de peste 50‰ la 23.7‰ în anul 1992) ceea ce a determinat creșterea efectivului populației județului.

Mărirea efectivului populației a avut un ritm diferit în ceea ce privește orașele și comunele județului. Astfel, municipiile și orașele județului au cunoscut cea mai semnificativă creștere, de la 67 537 locuitori în anul 1930 la 199 041 la recensământul din 1992. In schimb comunele județului au inregistrat o descreștere a numărului de locuitori, de la 233 568 în anul 1930 la 201 748 în anul 1992.

Creșterea puternică a populației urbane se datorează procesului de industrializare forțată din regimul comunist care necesita forță de muncă calificată. Cele mai importante centre polarizatoare de populație au fost orașele Satu Mare și Carei. Migrarea din mediul rural în mediul urban a fost masivă, fenomenul fiind cunoscut sub denumirea de ,,exod rural". Condițiile de viață superioare mediului rural și locurile de muncă sigure au stimulat deopotrivă migrația spre orașele județului.

Exodul rural a modificat vizibil și gradul de urbanizare al județului, care a crescut de la 22.4% în anul 1930 spre 46,3% la data de 7 ianuarie 1992, cu toate că numărul de orașe a rămas același (Satu Mare, Carei și Negrești-Oaș).

Sporul migratoriu a avut un aport mult mai redus în ceea ce privește modificarea numărului de locuitori al județului deoarece migrația externă teritoriului României era interzisă. Migrația populației se realiza între mediul rural și cel urban, dar și intre județul Satu Mare și celelalte județe. Valorile acestui indicator au fost negative la nivel de județ în perioada 1956 – 1992 (valori de la -510 persoane în anul 1956 la -1978 persoane în anul 1990).

Având în vedere informațiile prezentate, se poate concluziona faptul că modificarea pozitivă a numărului de locuitori din județul Satu Mare se datorează în totalitate mișcării naturale a populației.

Odată cu dobândirea libertăților democratice după anul 1989, populația județului Satu Mare a cunoscut o evoluție descendentă. Această evoluție a populației județului poate fi urmărită în graficul de mai jos.

Comportamentul demografic s-a modificat în mod cert după revoluția determinând o scădere rapidă a populației județului. Acest lucru se încadrează fenomenului general de reducere demografică întâlnit în România după anul 1990.

Fig.3.3. Mărimea demografică a județului Satu Mare la principalele recensăminte

Dinamica demografică negativă a fost de 71 710 locuitori (21,7%) într-o perioadă de 20 de ani (1992-2012). Ritmul anual mediu de scădere al populației a fost de 3 585,5 de locuitori.

Modificarea evoluției populației a fost determinată de schimbările de ordin social, cultural, economic și politic. Un rol crucial l-a avut anularea decretului interzicerii avortului, fapt care a determinat o scădere bruscă a natalității în județ. Efectul imediat l-a constituit creșterea continuă a numărului de avorturi care anual depășeau aproape constant numărul nașterilor. Acest lucru s-a datorat educației precare și informării reduse a populației în domeniul planningului familial. Necunoașterea și neacceptarea de multe ori a metodelor contraceptive au creat numeroase probleme în acest sens.

Conform unei statistici realizate de wikispaces, în anul 2002, județul Satu Mare a înregistrat 1500 de avorturi. Această valoare este un procent cuprins între 20% și 29.9% din totalul nașterilor din acel an. Cea mai mare parte a acestora au avut loc în mediul rural. Valoarea de mai sus situează județul Satu Mare între județele cu o rată relativ mică a avorturilor.

Prin scăderea vertiginoasă a natalității și a sporului natural, județul Satu Mare s-a aliniat tendinței României și a Europei. Valorile natalității au scăzut până la 8,2‰ în anul 2001, iar sporul natural a devenit negativ în mod constant cu o valoare minimă de -3,4‰ în anul 2002.

Fig. 3.4. Harta procentelor avorturilor înregistrate în România pe județe (2002)

sursa:https://avort.wikispaces.com/4.2+Statistici+avort+Romania

Un alt factor important în modificarea populației a fost dechiderea granițelor și libera circulație a persoanelor. Sporul migratoriu a continuat să fie negativ, însă cu valori mult mai mari, datorită migrației externe a unui număr mare de locuitori. Un aspect al emigrației spre statele Europei Vestice a fost legat de remigrarea masivă a populației șvabe în Germania.

Procesul migratoriu s-a intensificat datorită situației economice moștenite, a lipsei locurilor de muncă rezultate în urma restructurărilor și dorinței de a asigura familiei de acasă un trai mai bun.

Un fenomen asociat modificărilor structurale din domeniul sanitar a fost scăderea speranței de viață cu doi-trei ani în perioada imediat următoare revoluției. In anii următori a avut loc o redresare a situației, speranța la viață înregistrând o ușoară creștere.

Declinul demografic a fost prezent atât în mediul urban, cât și în cel rural din județul Satu Mare. Astfel, cea mai mare scădere a avut loc la nivel de municipii și orașe cu un număr total de 53 092 locuitori, cu un ritm mediu anual de 2655 de persoane. Valorile populației au scăzut de la 199 041 locuitori în anul 1992 la 175 213 locuitori în anul 2002, pentru ca în anul 2012 valorile să ajungă la 145 949 locuitori, adică cu un procent de 16,13%.

Dintre orașe se remarcă reședința de județ, Satu Mare, cu o reducere totală a populației de peste 37 000 de locuitori. Ritmul mediu anual de scădere a fost de 1851 persoane, ceea ce a determinat ca procentul populației să se reducă cu un total de 28,06%.

Fig. 3.5. Mărimea demografică a municipiului Satu Mare între anii 1992 și 2012

Municipiul Carei a înregistrat o scădere cu 6 191 persoane, adică un procent de 23,47% din populația anului 1992 cu un ritm mediu anual de 309,5 locuitori. Orașele mai mici au avut un ritm diferit de evoluție din punct de vedere numeric, dar tot în sens negativ, astfel:

orașul Ardud a avut o reducere de 683 persoane (10,3% din populația anului 1992; ritm mediu de scădere 34,1 locuitori);

orașul Livada a avut o reducere de 424 persoane (6% din populația anului 1992; ritm mediu de scădere 21,2 locuitori);

orașul Negrești – Oaș a avut o reducere de 6767 persoane (40% din populația anului 1992; ritm mediu de scădere 338,3 locuitori); acest fenomen este cauzat de emigrația masivă a populației regiunii spre statele Europei Vestice și de Sud în anii 1992-2002;

orașul Tășnad a avut o reducere de 1988 persoane (19,1% din populația anului 1992; ritm mediu de scădere 99,4 locuitori).

În comune scăderea populației a fost mai redusă, de 18 610 locuitori, de la 201748 locuitori la 192 068 locuitori între anii 1992 și 2002 și până la 183 130 locuitori în anul 2012. Ritmul mediu anual a fost de 930,5 persoane ceea ce a condus la o reducere a numărului de locuitori cu 5,65%. Cele mai mari valori le-au înregistrat comunele Bixad și Supur cu scăderi de peste 1000 de persoane. Scăderea populației a fost diminuată de fenomenul de reîntoarcere al unei părți din populația urbană la locul natal în urma proceselor de dezindustrializare, privatizare a unităților industriale din orașe și reducerea numărului locurilor de muncă. Exemple concrete de astfel de unități sunt UNIO, ITA Ardeleana, IPL.

Totuși, o parte a mobilității urban-rural este condiționată din punct de vedere economic. Așadar avem de-a face cu un proces hibrid în care suburbanizarea clasică, având ca purtătoare clasică clasa socială mijlocie, se amestecă din punct de vedere statistic cu remigrarea urban-rural, determinată de pierderea locurilor de muncă și de scumpirea condițiilor de viață din orașe pentru un grup social important, format din foști muncitori, sărăciți treptat după 1989.

La nivel de comune s-au observat următoarele modificări: stagnări ale populațiilor din comunele Berveni, Hodod, Pișcolt și Terebești, creșteri ale populațiilor din comunele din apropierea Municipiului Satu Mare (Vetiș, Dorolț, Botiz, Păulești, Agrij, Viile Satu Mare), dar și în cazul comunelor Racșa și Gherța Mică.

Stagnarea sau creșterea numărului de locuitori din unele comune se datorează fenomenului de reîntoarcere a populației de la oraș la sat (venituri mai mici, dorința unor locuințe mai spațioase și a unui trai liniștit, taxe mai mici), al existenței populației rrome care se caracterizează prin natalitate mai mare sau reîntoarcerii emigranților din statele Europei (Portugalia, Italia, Spania, Franța).

Efectele tendințelor prezentate mai sus sunt: scăderea numerică a populației; intensificarea emigrației; creșterea mobilității generale a populației la nivel continental sau chiar intercontinental; atenuarea mișcării migratorii interne, îmbătrânirea populației și scăderea ponderii populației active cu consecințe economice negative asupra județului etc.

Din aceste motive și tendințele demografice la nivelul județului Satu-Mare sunt total diferite de cele din perioada pre-revoluționară, determinând modificări demografice importante la nivel cantitativ și structural.

Fig. 3.6. Harta evoluției populației în județul Satu Mare între anii 1992-2012

3.2. Densitatea populației

Densitatea populației este un indicator de maximă generalizare ce pune în evidență gradul de concentrare al populației în teritoriu. Densitatea generală (Dg) este dată de numărul de locuitori (P) ce revin pe unitatea de suprafață (S) (km²):

Dg = P / S

Analiza factorilor care influentează repartiția populației sunt strâns legați de aspectul și dimensiunea teritoriului luat în calcul, fiind astfel un indicator relativ. Nivelul de precizie crește odată cu reducerea suprafeței analizate. Din acest motiv, pe lângă densitatea generală la nivel de județ, s-a analizat raportul populație – suprafață pentru fiecare localitate în parte. Rezultatul, redat în Harta densității populației județului Satu Mare (după valorile anului 2012) de mai jos, prezintă variațiile spațiale și numerice ale repartiției populației, putând astfel identifica mai ușor factorii generatori de diferențe.

Factorii repartiției variate a populației pe teritoriul județului în perioada 1992-2012 sunt legați de condițiile naturale (fragmentarea reliefului, altitudinea reliefului, climatul local, accesul la apă, resursele de subsol, poluare etc), de cele social-economice (apropierea de locul de muncă, venituri, accesul la cultură, nivelul dezvoltării economice etc.), dar și de cele individuale ale locuitorilor (nevoia de spațiu, de liniște, de intimitate etc.).

La nivel de județ densitatea populației a avut o evoluție ascendentă până în anul 1992 pe fondul creșterii continue a populației județului. Populația s-a raportat la o suprafață totală de 4418 km². Astfel, variația a fost de la valoarea de 60,5 loc/km² (anul 1910) la 90,7 loc/km² (anul 1992). Ritmul mediu de creștere a fost de 0,36 loc/km²/an.

După pragul anului 1992 densitatea are valori descrescătoare datorate reducerii populației în județ. Valorile s-au redus treptat de la 90,7 loc/km² (anul 1992, populație 400 789 locuitori), la 83,1 loc/km² (anul 2002, populație 367281 locuitori), pentru ca în 2012 să nu depășească 74,4 loc/km² (populație 329 079 locuitori). Ritmul mediu de scădere a densității populației a fost de 0,8 loc/km²/an. Conform Institutului Național de Statistică, județul Satu Mare se află pe locul 29 în România. În raport cu densitatea medie a populației țării din anul 2012 (79,8 loc/km²), județul Satu Mare are o valoare mai mică cu 5,4 unități.

Tabel nr. 2 – Evoluția densității populației între 1992 – 2012 – Județul Satu Mare

În ceea ce privește densitatea populației din mediul urban, aceasta a avut tot o traiectorie descendentă, însă cu valori diferite în fiecare centru urban. Astfel, municipiul Satu Mare a înregistrat o scădere puternică a densității populației de la 878 loc/km² (anul 1992, populație 131 789 locuitori) la 731 loc/km² (anul 2012). Municipiul Carei se integrează fenomenului de reducere a concentrării populației de la valori de 232 loc/km² în anul 1992 la 177 loc/km² în anul 2012.

Orașele mai mici s-au menținut în aceeași tendință de reducere a densității populației, și anume:

orașul Ardud de la 46 loc/km² ( anul 1992) la 41 loc/km² (anul 2012);

orașul Livada de la 60 loc/km² ( anul 1992) la 56 loc/km² (anul 2012);

orașul Negrești – Oaș de la 128 loc/km² ( anul 1992) la 75 loc/km² (anul 2012);

orașul Tășnad de la 107 loc/km² ( anul 1992) la 87 loc/km² (anul 2012);

La nivel de comune, tendința generală de scădere a densității populației se păstrează în cea mai mare parte a comunelor (47 de comune). Valorile concentrării populației în cazul acestor comune sunt medii deoarece diferențele de număr de locuitori sunt modeste. Două cazuri mai aparte sunt comunele Bixad și Supur cu o scădere a populației de 1470 locuitori, respectiv 900 de locuitori. În consecință, densitatea populației acestor comune a scăzut de la 124 loc/km² (anul 1992) la valoarea de 100 loc/km² (anul 2012) în Bixad, respectiv de la 41 loc/km² (1992) la 34 loc/km² (2012) în Supur.

Câteva comune fac excepție de la traseul descendent al densității populației. Acestea sunt cele patru comune în care numărul populației a suferit modificări minore (Berveni, Hodod, Pișcolt și Terebești), dar și cele opt în care s-a înregistrat o creștere a populației (Vetiș, Dorolț, Botiz, Păulești, Agrij, Viile Satu Mare, Racșa și Gherța Mică). Cea mai mare diferență este în cazul comunei Păulești a cărei densitate a crescut de la 100 loc/km² (1992) la 113 loc/km² (2002).

Deși aspectul de scădere a densității populației la nivel de județ este vizibil, concentrările de populație variază mult de la o comună la alta. Astfel, conform Hărții densității populației de la nivelul anului 2012, valorile variază de la sub 25 loc/km² în majoritatea comunelor din partea sudică a județului la peste 100 loc/km² în comunele periurbane. Cea mai mică densitate se înregistrează în comuna Săcășeni cu o valoare de 12 loc/km², iar cea mai mare în cazul comunei Dorolț de 123 loc/km².

Densitatea redusă din comuna Săcășeni se poate explica prin poziția geografică la marginea județului, relieful deluros, lipsa locurilor de muncă, teren arabil mai redus. Comuna Dorolț are o concentrare mare de populație datorită poziției pe artera rutieră de legătură a municipiului Satu Mare de Ungaria, apropierea de oraș, taxele mai reduse, relief de câmpie, teren arabil extins.

Coeficientul sau indicele de arealitate precizează cota parte din teritoriu, exprimată în km2 ce revine la un locuitor. Acesta este de fapt indicatorul invers al densității generale și se calculează cu formula:

A = S / P

S – suprafața teritoriului;

P – populație;

Acest indicator a avut valori diferite pentru județul Satu Mare pentru perioada 1992-2012 astfel: 0.011 în anul 1992, 0.012 în anul 2002 și 0.013 în anul 2012.

Fig. 3.7. Harta densității populației județului Satu Mare – Anul 2012

3.3. Dinamica populatiei

Dinamica populației semnifică totalitatea modificărilor care intervin în numărul, structura și distribuția populației, raportate la anumite intervale, ca urmare a nașterilor, a deceselor, ori ca efecte al imigrărilor și a emigrărilor.

Numărul și structura populației județului Satu Mare se află într-un proces continuu de variație datorită intrărilor (natalitate, imigrări) și ieșirilor (mortalitate, emigrări) din acest sistem. Populația județului Satu Mare se integrează sistemului național al populației, fapt pentru care va avea anumite caracteristici asemănătoare cu acesta, dar și numeroase trăsături specifice.

Fig. 3.8. Interferențele dintre sistemul populației și componentele acesteia – după modelul lui Nicolae Ilinca (2009)

Dinamica populației implică numărul de nașteri, decesele, imigrările și emigrarile modificate zilnic, lunar, anual. Acest fenomen se poate analiza la nivel de localitate, județ, regiune, stat, continent, planetă. În cazul acestei lucrări analiza se va realiza la nivel de județ, dar și punctual, la nivel de localități, pentru a oferi o imagine mai exactă asupra dinamicii populației din județul Satu Mare.

3.3.1. Mișcarea naturală (sporul natural)

Este o componentă de bază a dinamicii populației implicând analiza natalității și a mortalității populației județului.

Natalitatea este un fenomen demografic ce exprimă intensitatea nașterilor în cadrul unei populații; se măsoară ca un indice care arată raportul dintre numărul născuților vii într-un an și populația medie a anului respectiv. Indicele natalității se calculează după relația:

Fluctuațiile natalității din județul Satu Mare se datorează numeroșilor factori implicați. Unul dintre aceștia este nivelul de trai al populației județului care a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani. Odată cu creșterea nivelului de trai se remarcă un recul al natalității, astfel cu cât crește numărul bunurilor materiale unei familii scade numărul de nașteri în acea familie. Este o tendință generală, nu un fapt permanent întâlnit. Urmărind evoluția în timp a nivelurilor de salarizare se observă că acestea au înregistrat creșteri pe toată perioada de analiză, mai mici cu 2 puncte procentuale. Astfel pentru perioada 2008 – 2012, câștigurile populației au crescut cu 12% în județul Satu Mare.

Un alt factor care a redus puternic numărul nașterilor a fost anularea decretului privind interzicerea avorturilor după anul 1989. Urmarea a venit imediat, astfel că în unele regiuni avorturile au depășit numărul nașterilor. Opțiunea privind avortul depinde și de nivelul de educație al populației, dar și de informarea privind mijloacele de contracepție. S-a observat o creștere a numărului de locuitori care au studii medii și superioare cu urmări directe asupra nivelul natalității. Schimbarea mentalității privind locul femeii în societate, implicarea acestora în mai multe domenii de activitate modifică valorile natalității în județul Satu Mare.

Religia este un factor implicat în cu rol în general pronatalist în comportamentul demografic. Tabloul este completat și de starea de sănătate a populației, gradul de urbanizare și emanciparea familiilor (dorința de a oferi copiilor spații mai mari de locuire, mai multe bunuri materiale, studii, activități de recreere etc.).

În acestă componentă a dinamicii populației, un rol important îl are fertilitatea populației. Fertilitatea se poate defini ca frecvența născuților vii în sânul populației feminine de vârstă fertilă (15-49 ani).

Rata natalității la nivelul județului a avut o tendință generală de reducere, cu mici perioade de stagnare sau ușoare creșteri. Conform analizei datelor statistice evoluția natalității a avut un caracter descendent, de la valori ridicate în perioada 1956-1989, pentru ca ulterior acestea să continue să se reducă la valori de 9,6‰ în anul 2012. La nivel județean, natalitatea maximă s-a înregistrat în anul 1956 cu o valoare de 26,5‰. A urmat o scădere a numărului de nașteri în perioada următoare, însă în urma decretului privind interzicerea avorturilor acesta a ajuns din nou la valori mari de 25‰ (anul 1967).

Fig.3.9. Evoluția natalității județului Satu Mare conform datelor DJS

Ulterior natalitatea scade treptat până în anul 1992, ajungând la valori de 12,6‰. Perioada 1992-2012 se caracterizeză printr-o natalitate cu variații mici, dar regresive, ajungându-se va valori minime de 9,6‰ pe parcursul anului 2012. În această perioada natalitatea a prezentat perioade cu stagnări sau ușoare creșteri. Astfel de exemple ar fi anii: 2005 cu o rată a natalității de 11,2‰ față de 10,9‰ în anul 2004; anul 2008 cu o rată de 11,3‰ față de 10,7‰ în anul anterior. Comportamentul demografic de creștere a natalității s-a datorat și stimulării de către stat prin creșterea indemnizației de creștere a copilului.

În perioada anului 1992 cele mai mari valori ale natalității din județul Satu Mare s-au observat în comunele din zona Oașului: Târșolț (27,9‰), Gherța Mică (26,9‰), Cămărzana (23,6‰) Călinești-Oaș și Turț (2,5‰). Acest lucru se datorează unui comportament demografic moștenit în zona respectivă și vârstei de căsătorie mai reduse față de alte regiuni ale județului.

La nivelul anului 2012 în mediul urban rata natalității este semnificativ mai redusă față de mediul rural, 8,4‰ față de 10,8‰. Comunele care au înregistrat cele mai multe nașteri în anul 2012 au fost: Turț (94 nașteri, n= 12.5‰), Păulești (78 nașteri, n=16.4‰), Halmeu (75 nașteri, n= 15.4‰). La polul opus se află comunele Cămărzana, (8 nașteri, n= 3,5‰), Cehal (9 nașteri, n= 5,8‰ ), Certeze (12 nașteri, n=2,1‰). Reducerea drastică a natalității din comunele oșenesti se datorează emigrării populației tinere în statele europene.

Fertilitatea are un rol esențial în mișcarea naturală a populației unei regiuni. În județul Satu Mare, în perioada 1992-2012, acest indicator a înregistrat o scădere de la valori medii de 50,7 la nivelul anului 1992, la 38,7 în anul 2002, pentru ca în anul 2012 să ajungă la 38,1. Influența factorilor prezentați mai sus a dus la o reducere fertilității care are ca și consecință scăderea numărului populației.

Tabel nr. 3 – Rata fertilității pe grupe de vârstă în perioada 1992 – 2012 – Județul Satu Mare ( conform datelor DJS Satu Mare)

Diminuarea ratei natalității este o consecință a degradării situației social-economice a populației prin nesiguranța locului de muncă, venituri mici sau instabile, emigrația intensă, răspândirea largă a fenomenului de „planificare” a familiei, schimbarea mentalității și a intensificării procesului de îmbătrânire a populației. Cea mai scăzută rată a natalității a fost înregistrată în anul 2011, de 9,4 ‰.

Mortalitatea este un fenomen demografic ce descrie numărul deceselor produse în cadrul unei populații într-o perioadă de un an. Rata mortalității exprimă raportul numeric dintre decedații tuturor vârstelor și populația totală a unui teritoriu redată în promile.

Factorii care influențează mortalitatea sunt legați mai ales de nivelul de trai, de eficiența sistemului sanitar, de starea de sănătate a populației, structura pe grupe de vârstă a populației (mortalitatea fiind în relație directă cu indicele de îmbătrânire al populației), structura pe sexe (populația feminină având o speranță de viață mai mare decât cea masculină), nivel de urbanizare, stil de viață etc.. În sistemul de sănătate, județul Satu Mare se confruntă cu probleme de tipul lipsei resursei umane calificate, dar mai ales mediu calificate și emigrarea acesteia în țările din Europa de Vest, de calitatea scăzută a actului medical, dar și de o subfinanțare a sistemului.

Conform analizei datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică, rata mortalității a avut o evoluție fluctuantă în perioada 1956-2012.

Valorile reduse din perioada anterevoluționară se datorează îmbunătățirii condițiilor de trai, progresului medicinii și a asistenței sanitare, procentul ridicat al populației tinere.

Fig.3.10. Evoluția mortalității județului Satu Mare conform datelor DJS

Din analiza valorilor în perioada 1989-1992 are loc o creștere bruscă a ratei mortalității de la valori de 10,7‰ la 13,5‰, cauzată fiind de criza sanitară și de problemele de ordin economic ale României și implicit ale județului Satu Mare. După această perioadă, intervalul 1992-2002 se caracterizează printr-o relativă stagnare a ratei mortalității la nivel județean între valori de 13,5‰ – 13,7‰ datorită menținerii condițiilor de viață.

O reducere lentă a acestui indicator se .observă în perioada 2002-2012 când valorile ajung la 12,3‰ în anul 2007 și continuă să scadă până la valoarea minimă înregistrată de 9,6‰. Acest lucru se datorează imbunătățirii condițiilor din sistemul sanitar, dar și celorlalți factori prezentați mai sus.

Rata mortalității este mai redusă în mediul urban față de mediul rural, însă a prezentat valori oscilante. În centrele urbane unde valorile mortalității erau de 10,4‰ față de 16,1‰ în mediul rural în anul 1992, 11,8‰, respectiv 15,0‰ în anul 2002 și 10,8‰ față de 12,4‰ în anul 2012.

În anul 1992 cele mai multe decese au avut loc în comunele: Craidorolț (m=32,3‰), Valea Vinului (m=27,1‰) și Pișcolt (m=24,4‰). Cele mai reduse valori au fost localitățile din regiunea Oaș: Negrești-Oaș (8,6‰), Târșolț (9,6‰), Călinești – Oaș (9,7‰) etc. Aceste valori mici se datorează stocului anterior de populație tânără și adultă din regiune.

La nivelul anului 2012, din totalul deceselor pe județ (4221), cele mai multe s-au înregistrat în cazul populației masculine (2338), iar pe categorii de vârstă în intervalul 75-79 de ani (699). In ceea ce privește comunele, valorile maxime ale mortalității au fost în Lazuri (86, m=16‰) și Apa (66, m=25,6‰). Valorile calculate depind în mod direct de populația comunei.

Mortalitatea infantilă este un indicator social extrem de important care se definește prin numărul de decese în primul an de viață la 1000 de născuți vii. Mortalitatea infantilă depinde mult de sistemul sanitar prin rețeaua de pediatrie, de condițiile social economice, de nutriție, nivelul de instruire al mamei.

Mortalitatea infantilă a județului Satu Mare a avut o descreștere destul de mare în intervalul anilor 1965 – 1992, și anume de la valori de 50,9‰ la 23,4‰. În perioada 1992-2002, rata mortalității infantile a continuat să scadă până la 17,2‰. Dacă în anul 1992 diferența dintre acești indicatori separați pe medii (urban/rural) nu era mare (0,2‰), în anul 2002 aceasta crește la 2‰ (16‰ – mediul urban, 18‰ – mediul rural).

Anul 2012 aduce o reducere a mortalității infantile la valori de 10,2‰, cu o rată de 6,6‰ în mediul urban și 13,8‰ in mediul rural. Diferența se mărește între valorile indicatorilor din cele două medii, ajungând la 7,2‰. Acest fapt se poate explica prin nivelul de educație mai redus al populației feminine din mediul rural, condițiile de viață, dar mai ales prin penuriei din cadrul sistemului sanitar rural.

Bilanțul natural (sporul natural) se realizează prin calcularea diferenței dintre rata natalității și rata mortalității.

Bilanțul natural al județului Satu Mare a suferit o schimbare de sens in anul considerat prag 1992. Înainte de această perioadă sporul natural a avut valori pozitive care au fluctuat periodic. Perioada de bilanț natural maxim au fost anul 1 956 cauzat de o valoare a natalității de 26,5‰. Creșterea în valori absolute a fost de 4 271 de persoane. O valoare apropiată a fost în anul 1967, 15‰, datorată decretului de interzicere a întreruperilor de sarcină. Ulterior, sporul natural a scăzut până la valoarea de 5,3‰ din anul 1989, dar s-a păstrat pozitiv. Consecința directă a fost creșterea numărului de locuitori.

Tabel nr. 4 – Bilanțul natural – Județul Satu Mare (conform datelor DJS Satu Mare)

Începând cu anul 1992 are loc o schimbare majoră de situație. Sporul natural devine negativ, valorile mărindu-se de la -0,9‰ la -3,4‰ în anul 2002. Consecințele acestor valori s-au observat în scăderea numărului populației, mai ales în centrele urbane. Următorul deceniu este caracterizat prin fluctuații ale sporului natural între valori ce scad de la -3,2‰ în anul 2003 la -0,9‰ în anul 2008. Urmează o nouă perioadă de creștere până la -2,7‰ (anul 2011), pentru ca în 2012 valoare să fie de -2‰.

Mediul urban se diferențiază de cel rural în ceea ce privește bilanțul natural. Valorile mai mici sunt întâlnite în mediul urban, însă spre finalul intervalului 1992-2002 diferențele se reduc, înregistrându-se valori apropiate. Astfel, în mediul urban sporul natural în anul 1992 era de -0,1‰, iar în cel rural -1,4‰; în anul 2002 valorile sunt -3,2‰, respectiv -3,5‰, iar în 2012 valorile sunt de -1,9‰ în mediul urban și -2,2‰ în mediul rural.

Fig.3.11. Evoluția bilanțului natural al județului Satu Mare conform datelor DJS

Prin valorile bilanțului natural, județul Satu Mare se încadrează tendinței de regres demografic în care se află și România. Acest proces este confirmat și de datele statistice ale anilor 2002 (Bn România -2‰) și 2012 (Bn România -3,6‰).

Cauzele acestori fluctuații sunt determinate de interacțiunea complexă a factorilor care influențează natalitatea și mortalitatea populației județului Satu Mare.

Speranța la viață reprezintă numărul de ani pe care-l poate trăi o persoană exprimat la naștere. În județul Satu Mare acest indicator a crescut în ultimii ani, fapt vizibil și pentru perioada studiată, intervalul de timp 1992-2002.

Graficul de mai jos prezintă această creștere cu valori de la 67 de ani în anul 1992 la peste 71 de ani în 2012, sub cele de la nivel național care au fost de 69,6 ani în 1992, respectiv de 74,4 ani în 2012. Scăderi s-au înregistrat în anii 1992-1995 și 2003-2004 datorate problemelor din sistemul medical, accesului la asistență medicală specializată, nivel de trai, morbiditate.

In ceea ce privește structura pe sexe, populația feminină are valori mai mari ale speranței la viață față de populația masculină în toată perioada prezentată. Diferențele sunt de 7 ani în 1992 (70,5 ani la femei, 63,5 ani la bărbați), de 8,4 ani în 2002 (72,0 ani la femei, 63,6 ani la bărbați) și de 8,3 în 2012 (75,9 la femei, 67,6 la bărbați).

Fig.3.12. Evoluția speranței la viață în județul Satu Mare conform Baza de date TEMPO

În funcție de durata medie a vieții se observă un decalaj al populației din mediul urban de circa doi ani față de populația mediului rural. O diferență se observă și în rândul femeilor din mediul rural, care trăiesc mai mult cu circa 1,5 ani față de media pe țară care este de doar un an.

3.3.2. Mișcarea migratorie (Sporul migratoriu)

Migrația sau mobilitatea teritorială este o deplasare de la locul de reședință, individuală sau în grup, a unor persoane, temporară sau definitivă, în țară sau în afara țării. Migrația poate fi temporară (cu durata până la un an) sau definitive. În funcție de locul deplasării migrațiile pot fi interne (în țară) sau externe (în afara granițelor țării).

Bilanțul migratoriu (sporul migratoriu) reprezintă diferența dintre numărul de persoane imigrate și emigrate după calculul: Bm = I – E, unde Bm este bilanțul sau sporul migratoriu, I numărul de imigranți, iar E numărul de emigranți.

Rata bilanțului migrației se poate calcula după formula:

, unde P este populația.

Factorii care motivează migrația populației sunt multipli. Dintre aceștia pentru județul Satu Mare se remarcă factorii economici cu rol esențial în motivarea populației județului Satu Mare spre emigrație, în special cea externă. Veniturile salariale relativ mici, dorința unui nivel de trai ridicat, farmecul statelor Europei Vestice și Europei Sudice, dorința achiziționării unor bunuri materiale, au mobilizat populația județului spre migrarea externă.

Un alt factor a fost lipsa locurilor de muncă bine plătite, dar și lipsa corelației dintre studiile populației tinere și cererea pieței de muncă. Un aport l-au avut și pretențiile familiei în privința nivelului de trai, tradiția, dorința de reușită, dorința unor studii superioare de calitate, dar și activitățile de recreere și cultură. Acestea din urmă au motivat populația spre deplasări către centrele universitare din România (Cluj Napoca, Oradea, Timișoara, București), care, în numeroase cazuri s-au transformat în migrație definitivă.

Migrația populației din județul Satu Mare are mai multe laturi. Una dintre acestea ar fi migrația din interiorul județului, iar a doua migrația din afara lui. Acestea au loc în mod permanent în perioada studiată, însă are două sensuri. Migrarea populației din mediul rural spre cel urban care a fost semnificativă la începutul perioadei studiate, iar ulterior a populației din mediul urban spre cel rural. Motivația pentru prima situație o constituie dorința populației tinere de a locui la oraș pentru o ameliorare a condițiilor de viață. Procesul are loc și în sens invers, adică un proces de reîntoarcere (remigrare) la locurile de reședință. Un aport l-a avut procesul de dezindustrializare prin pierderea locurilor de muncă a unui număr mare de locuitori, legea fondului funciar din 1991, taxele mai mici. Totodată, o parte a populației cu venituri mai mari migrează spre zonele rurale periurbane în vederea unui trai mai liniștit, mai intim, cu suprafețe mai mari de locuire, lipsit de aglomerația din centrul urban.

O altă latură a migrației o constituie migrația externă, intensificată după deschiderea circulației persoanelor peste granițele țării, în urma revoluției din 1989. Numărul populației din județul Satu Mare este modificat de migrația internațională, fenomen general în anii 2000, care nu poate fi urmărit exact deoarece nu toate emigrările au putut fi consemnate în statistici și datorită muncii la negru a unui număr mare de persoane. Statistici unice colectate de Institutul Național de Statistică referitoare la migrația externă sunt cele pentru persoanele care și-au schimbat domiciliul din țară în străinătate sau invers (migrația definitivă). O problemă importantă o constituie decalajul dintre mutarea efectivă a persoanelor și declarația acestei mutări de către persoanele respective în acte.

Fig. 3.13. Harta principalelor destinații ale emigranților din județul Satu Mare

În anul 1992 valorile sporului migratoriu indică un aport de 2105 persoane în mediul urban al județului față de 1432 persoane în mediul rural din totalul de 3537 persoane. Pe de altă parte emigrările determină un bilanț migratoriu general pe județ negativ de -327 persoane datorită numărului mare al persoanelor plecate. Această mișcare are loc mai puternic în mediul rural care are un sold migratoriu de -1574 de persoane.

Conform analizei datelor, în anul 2002 bilanțul migratoriu negativ crește. Valorile înregistrate sunt de -729 persoane la nivel de județ, cu un aport mai ridicat din partea mediului rural (-602 persoane). Recensământul general al populației cel din 2002 aproape măsoară exact numărul de persoane plecate temporar în țară sau străinătate. Conform acestui recensământul peste 11.000 de locuitori ai județului erau plecați temporar în străinătate. Această cifră reprezenta aproximativ 6% din populația activă a județului și îl plasa în primele trei zone de emigrație din țară. Deplasările au avut loc spre state europene dezvoltate, între preferințele populației sătmărene remarcându-se Italia, Franța, Spania, Germania, Portugalia, Austria, dar și în SUA și Canada. În aceste state comunitățile de români sunt numeroase, la nivel de stat fiind plecați peste trei milioane de români.

Ulterior valorile sporului migratoriu ajung la valori maxime de -1699 de persoane în anul 2007. De această dată emigrările mari au loc din mediul urban (-1251 persoane). Datele furnizate se referă doar la persoanele care și-au schimbat domiciliul legal și nu includ persoanele fără acte care lucrează la negru, dar nici cele care lucrează în mod sezonier (agricultură, îngrijire bătrâni, transport etc.).

Fig.3.14. Evoluția sporului migratoriu în județul Satu Mare conform Baza de date TEMPO

Analizând cifrele stabilirilor și plecărilor cu domiciliul pe localitățile județului în anul 2012, în cele mai multe localități putem observa o scădere a populației din cauza migrației. Acest fenomen este mai vizibil în regiunea Oaș unde scăderea numărului populației este mare în orașul Negrești – Oaș, în comunele Certeze, Bixad, Gherța Mică, Turț etc.

În municipiul Satu Mare, de exemplu, cu toate că soldul migratoriu a fost pozitiv în prima jumătate a anilor 1990, după anul 2004 se poate constata o scădere masivă anuală ajungându-se la 630 de persoane în anul 2009. Acest fenomen se constată în toate orașele județului, cu excepția Ardudului, unde se înregistrează un sold migratoriu pozitiv de 113 în anul 2009, pe fondul migrației populației din împrejurimi în cadrul procesului de suburbanizare. La nivel de comune realitatea este destul de variată, majoritatea comunelor având un sold migratoriu negativ în anii 2000, dar există câteva comune cu un spor migratoriu pozitiv precum: Agriș, Beltiug, Botiz, Culciu, Lazuri, Odoreu, Terebești, Vama, Vetiș, Viile Satu Mare.

Pe parcursul anului 2012 sporul migratoriu a rămas negativ, cu o valoare de -1199 persoane din care cea mai mare parte proveneau din mediul urban (709). În această perioadă numărul emigranților în străinătate a fost de 126 persoane din Municipiul Satu Mare. Plecările cele mai numeroase au fost din comunele Bixad și Turulung.

Motivat de aceiași factori economici, este și așa numitul navetism transfrontalier practicat de numeroși cetățeni, destinația fiind țara vecină Ungaria. Numărul celor care practicau această activitate a fost foarte ridicat în primii ani ai intervalului, când mii de persoane din orașul Satu Mare treceau în Ungaria pentru a munci.

Consecințele bilanțului migratoriu negativ sunt multiple:

venituri mai mari pe membrii de familie rămași în țară;

redistribuirea populației și modificarea structurilor acesteia;

pierderea forței de muncă, mai ales din cadrul populației tinere;

pierderea veniturilor la finanțele locale datorită sustragerii de la taxele din localitatea de reședință;

îmbătrânirea populației rămase care duce la creșterea sarcinii economice a regiunii;

creșterea ratei de divorțialitate;

separarea familiilor cu consecințe pe plan afectiv asupra membrilor lăsați în țară, în special copiii minori;

risc de abandon școlar înaintea finalizării studiilor obligatorii.

Un fenomen aparte are loc în regiunea Oaș, în care populația plecată la muncă în alte state a investit masiv în locuințele din țară. Acestea se caracterizează prin opulență, masivitate și creativitate. Totodată, locuitorii păstrează tradiția privind costumul popular și obiceiurile de la evenimentele importante din viața familială. Regiunea Oaș, din regiune defavorizată a devenit o regiune dezvoltată în care se remarcă localitatea orasul Negrești-Oaș. Localitatea Certeze este un simbol al bogăției regiunii prin casele impozante, mașinile luxoase și ținutele locuitorilor. Toate aceste schimbări se datorează populației emigrante care susține financiar dezvoltarea regiunii alături de autoritățile locale.

Fig. 3.15. Imagini din comuna Certeze – județul Satu Mare, sursa :www.google.com

Un fenomen de mică amploare care apare începând cu anul 2010 este reîntoarcerea unor persoane din străinătate și restabilirea în județ. Cauza acestuia o constituie pierderea locurilor de muncă în străinătate, pensionarea unor persoane plecate de mulți ani, imposibilitatea integrării în comunitățile străine, cheltuieli mari față de veniturile familiei în statul respectiv.

3.3.3. Bilanțul total al populației (Sporul total)

Bilațul total al populației se obține prin însumarea sporului natural cu cel migratoriu conform formulei:

Bt = Po + Bn + Bm sau

Bt =Po+ (N – M) + (I – E), unde Po -populația inițială

Având în vedere datele prezentate anterior, în care ambele sporuri erau negative, bilațul total al populației județului Satu Mare este negativ. Deși în prima parte a perioadei studiate centrele urbane, în special Municipiul Satu Mare, au înregistrat un bilanț total pozitiv, situația a suferit modificări și în acestea devenind negativ. Scăderea s-a accentuat în perioada anilor 2000-2010.

Conform datelor obținute de la DJS Satu Mare, la nivelul recensământului din anul 2011, erau plecate în străinătate peste 12 700 persoane.

Tabel nr. 5 – Migrația externă pe grupe de vârstă – Județul Satu Mare în 2011 (conform datelor DJS Satu Mare)

Bilanțul total al populației al populației județului din anul 1992 este diferit față de cel din anul 2011. În 1992 sporul total a fost negativ, dar cu o valoare de doar -1 ‰, comparativ cu anul 2011 când acesta a avut valori de -5‰.

În anii începutului de secol XXI, bilanțul total al populației județului Satu Mare se păstrează negativ, tendința de scădere a numărului populației păstrându-se și în prezent.

3.4. Structuri demografice

Structurile unei populații se referă la prezentarea anumitor caracteristici specifice ale acesteia legate de sex, vârstă, confesiune, etnie, mediu de locuire etc.

3.4.1. Structura populației pe grupe de varstă

Structura populației are implicații directe în stabilirea potențialului uman al județului. Ea este caracterizată prin variații temporale și spațiale.

Structura demografică pe grupe de vârstă implică divizarea acesteia în trei subdiviziuni (conform statelor europene occidentale): populația tânără cu vârste cuprinse între 0-14 ani, populația adultă sau productivă cu vârste între 15-65 ani și populația vârstnică peste 65 de ani.

Cunoașterea structurii pe vârste a populației ne permite stabililirea populației aptă pentru muncă, capacitatea de înlocuire a generațiilor, necesitatea eforturilor pentru susținerea populației vârstnice, planificarea socio-economică viitoare. Manifestările indicatorilor demografici în timp, valorile acestora la un moment dat, sunt în interdepenedență cu structura populației pe grupe de vârstă.

Factorii care influențează repartiția populației pe grupe de vârstă sunt: bilanțul natural și bilanțul migratoriu. O populație tânără favorizează natalitatea, iar o populație îmbătrânită generează mortalitate ridicată și fluxuri migratorii reduse.

Din analiza datelor de la recensăminte se observă o dinamică variată a populațiilor pe grupe de vârstă. Inainte de anul 1992, populația tânără avea un procent de 27 % din totalul populației județului Satu Mare, ceea ce însemna o întinerire a populației pe viitor. Populația adultă, care asigura potențialul forței de muncă avea un procent considerabil de peste 60%. Această valoare susținea planurile de dezvoltare economică a județului. A treia grupă, populația vârstnică cu un procent de 13%, denotă creșterea speranței la viață din acea perioadă care se apropia de 70 de ani.

Fig. 3.16. Repartiția populației pe grupe de vârstă între 1992-2012 în județul Satu Mare

Recensămintele din 1992, 2002 și 2012 reflectă o schimbare a ponderii categoriilor de vârstă în cadrul populației județului Satu Mare, Dacă în anul 1992 populația tânără (sub 15 ani) avea un procent de 24,4%, acesta scade la 19,4% în 2002, pentru ca în 2012 să fie de doar 17,3%. Scăderea ponderii populației tinere cu un procent de 7,1% în 20 de ani, este cauzată de scăderea puternică a natalitații, dar și de emigrația internațională a unei părți din populației adultă a județului. Procentul actual denotă o îmbătrânire a populației județului, proces care se va accentua pe viitor determinând creșterea raportului de dependență demografică.

Ponderea populației adulte crește în acest interval cu un procent de 3,6%, de la 65,6% la 69,2%. Momentan acest procent asigură ocuparea necesarului de forță de muncă în județ, însă, pe viitor, va contribui la creșterea populației vârstnice, generând dificultăți de ordin socio-economic.

Populația vârstnică a județului a înregistrat o creștere progresivă a valorii de la 10,0% în 1992 la 11,8% în 2002, până la 13,5% în 2012. Această creștere imprimă o accentuare a declinului demografic cauzat de scăderea natalității și menținerea acesteia la valori reduse (imposibilitatea înlocuirii generațiilor), dar și de emigrarea populației tinere. Astfel, mortalitatea are o influență mai mică asupra creșterii acestei categorii de populație.

O consecință socio-economică importantă a modificării structurii pe vârste a populației județului o constituie creșterea raportul de dependență demografică pentru adulți concomitent cu indicele de îmbătrânire demografică. În ambele cazuri valorile au crescut semnificativ conform recensămintelor din perioada 1992-2011.

Tabel nr. 6 Indicatori de dependență demografică, la ultimele trei recensăminte

Conform datelor raportul dintre populația vârstnică și cea aptă pentru muncă s-a adâncit vizibil în 20 de ani. Dacă în 1992 acesta era de 14 persoane vârstnice la 100 de persoane în vârstă de muncă, în 2011 acest raport a ajuns la 19 persoane vârstnice per 100 persoane în vârstă de muncă. Și pe viitor se preconizează o creștere a acestui raport pe fondul unei rezerve mai mici de populație tânără născută după 1989. Se estimează că acest dezechilibru se va mări, astfel încât raportul va deveni de 50 persoane inactive la 100 de persoane active în muncă. Susținerea populației vârstnice va deveni o problemă importantă în activitatea și dezvoltarea economică a județului Satu Mare.

Fenomenul de îmbătrânire demografică din județ se asociază aceleiași tendințe la nivel de țară. La începutul anului 2012, s-a ajuns la egalizarea populației tinere (0-14 ani) cu populația vârstnică (peste 65 ani) în România. Județul Satu Mare, cu ponderea de 13,5% a populației vârstnice se află în categoria județelor cu cele mai mici valori, cele mai mari fiind în județele Buzău, Giurgiu și Teleorman (peste 18%). Deși indicatorii demografici diferă de la o regiune la alta, s-a observat o creștere puternică a indicelui de îmbătrânire demografică la nivel de stat. Valoarea acestuia a crescut de la 43,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (în 1990), la 99,8 per 100 persoane tinere (în 2012).

3.4.2. Structura populației pe sexe

Structura populației pe sexe reprezintă valoarea raportului dintre populația feminină și cea masculină a județului. Factorii care determină inegalitățile acestui raport pot fi: rata natalității, mortalitatea populației de un anumit tip (masculin sau feminin), emigrarea, diferențele privind speranța la viață, structura economică a regiunii, frecvența bolilor etc.

La fel ca la nivel de țară, în cazul județului Satu Mare populația feminină este superioară populației masculine. Modificările raportului dintre cele două populații de-a lungul timpului în județ nu au fost mari. În perioada anterioară anului 1992 raportul dintre cele două populații era ușor în favoarea populației feminine cu un procent de 50,7% față de 49,3. Diferența dintre cele două categorii era mai redusă în mediul rural unde diferența procentuală este de 0,9%.

Perioada 1992 – 2012 se caracterizează prin sensibile modificări procentuale între efectivul celor două populații. Astfel valorile populației feminine au crescut de la un procent de 50,6% în 1992, la 51,6% în 2002 și 51,7% în 2012. În consecință populația masculină s-a redus cu 1,1% în 20 de ani, ajungând de la 49,4% în 1992 la 48,3% din totalul populației județului în 2012. Modificările au fost determinate de structura economică a județului în mediile urbane axată mai ales pe industria ușoară, dar și de procesul emigrării internaționale, care în atras în general populația masculină.

Fig.3.17. Structura populației pe sexe – județul Satu Mare (conform datelor INS)

Populația masculină este în general inferioară ca număr celei feminine în aproape toate localitățile județului, inclusiv în municipii și orașe. Excepție de la tendința generală fac câteva comune concentrate în partea de nord a județului. În aceste localități, populația masculină s-a păstrat predominantă în perioada studiată. Aceste localități sunt: Bixad, Cămărzana, Călinești-Oaș, Certeze, Târșolț, Gherța Mică, Turț, dar și în Cehal, Dorolț și Socond.

Tabel nr. 7 Structura populației pe sexe și medii din județul Satu Mare (date conform INS)

Structura populației pe sexe și medii denotă faptul că populația feminină are un procent mai mare în mediul urban. Raportul procentual dintre cele sexe este mai apropiat în mediul rural, fapt valabil pentru perioada de 20 de ani studiată. Una dintre explicații ar fi concentrarea populației de gen feminin în mediul urban datorită specificului economic al județului axat pe industrie ușoară, care necesită o forță de muncă feminină mai numeroasă.

Structura populației pe sexe determină, prin consecințele sale, anumite aspecte specifice ale vieții cotidiene, comportamentul cultural, economic, mentalități, dar și comportamente demografice legate de natalitate, mortalitate, migrații.

Pentru o viziune de ansamblu asupra structurii populației pe vârste și sexe, se vor compara două piramide ale vârstelor pentru populația județului Satu Mare conform datelor recensămintelor. Scopul a fost sublinierea modificărilor apărute în decurs de 20 de ani (1992-2011) în cadrul populației județului.

În anul 1992 piramida vârstelor prin forma ei exprimă o structură a populației relativ echilibrată, cu o pondere destul de mare a copiilor și a populației tinere. Populația matură are un procent majoritar, asigurînd susținerea populației inactive. Populația vârstnică are un procent de 10%, dar cu o pondere mică a grupei de vârstă peste 80 de ani. În ceea ce privește structura pe sexe, se observă o ușoară superioritate numerică a populației masculine față de cea feminină la grupele de sub 5 ani și 5-9 ani.

Fig. 3.18. Piramida vârstelor din anul 1992 – județul Satu Mare

La grupele următoare ponderea sexelor se modifică, astfel încât în cazul grupelor de peste 60 de ani, populația feminină are valori mai ridicate permanent față de populația masculină. Procentul ridicat al populației feminine din cadrul populației vârstnice se explică prin speranța mai mare la naștere a acestora, frecvența mai mică a bolilor cardiace și cronice.

Piramida vârstelor realizată pe structurile populației de la recensământul din 2011 relevă următoarele aspecte esențiale:

scăderea ponderii populației din grupele de vârstă până la 25-29 de ani. Această scădere se datorează ratei mici a natalității, emigrației internaționale, dar și emigrației spre centrele urbane puternice din apropiere, Cluj Napoca si Oradea, cu multiple oportunități profesionale și educaționale. Structura pe sexe indică superioritatea populației de gen masculin față de cea de gen feminin la populația tânără.

ponderea ridicată a populației adulte a județului, 69,2%, poate compensa momentan ponderea redusă a populației tinere prin potențialul productiv. Raportul dintre sexe exprimă predominarea femeilor, mai ales de la vârste de peste 50 de ani. Cea mai vizibilă diferență este în cadrul grupelor de vârstă de 80-84 de ani și 85 sau peste 85 de ani. Diferențele sunt date de stocurile anterioare de populație, de condițiile social-economice și migrație.

creșterea ponderii populației vârstnice cu un procent de 3,5% față de anul 1992. Factorii favorizanți au fost reducerea ratei mortalității și creșterea speranței la viață. Această creștere a determinat depășirea raportului favorabil dintre populația activă și cea inactivă. Indicele de bătrânețe a crescut și el la valori de 7,67 %, preconizând o îmbătrânire accentuată a populației și pe viitor.

Consecințele sunt legate de dezechilibre între numărul persoanelor care intră pe piața muncii și cel al persoanelor beneficiare de pensii sau de ajutoare sociale.

Fig. 3.19. Piramida vârstelor din anul 2011 – județul Satu Mare (conform datelor INS)

Din analiza dinamicii grupelor de vârstă principale, putem concluziona faptul că asistăm la o piramidă a vârstelor de tip regresiv.

3.4.3. Structura etnică

Județul Satu Mare, prin poziția sa geografică, se află, cu o lungime destul de mare la granițele României cu Ungaria și Ucraina. Această vecinătate a favorizat schimbul de populație dintre locuitorii județului și celelalte popoare. O importanță majoră au avut-o și colonizările din perioadele istorice populații de origine maghiară ( din secolul XI), germană (din secolul XVIII) sau evreiască (secolul XV). La acestea s-au adăugat alte grupuri etnice, dar cu o pondere mai redusă: rromi (veniți din secolul al XIV-lea ), ruși, slovaci, polonezi, chinezi.

În decursul istoriei ponderile populațiilor grupurilor etnice au variat din motive de migrație (emigrarea persoanelor de origine germană, evreiască sau maghiară), sau datorită procesului de asimilare prin căsătorii mixte.

În județul Satu Mare, datorită respectării drepturilor, obiceiurilor, tradițiilor culturale și a libertăților de ordin lingvistic sau religios, populația română majoritară a trăit alături de celelalte etnii, cu precădere grupurile maghiare și germane.

Populația județului și-a păstrat structura etnică, valorile populațiilor majoritare nevariind foarte mult în ultimii 40 de ani. Conform recensământului din 1977, populația română deținea un procent de 58,2%. Alături de aceasta trăiau maghiari cu un procent de 38,3%, germani cu 1,6%, rromi cu 1,33%, ucrainieni cu 0,17% și alte naționalități cu un procent de 0,4%.

Recensământul anului 1992 prezintă o structură etnică similară perioadei anterioare, cu diferențe procentuale mai mari în cazul populației maghiare, care a scăzut cu peste 3% din totalul populației județului, a populației de origine germană care a crescut cu 2% față de valoarea anterioară și populației de etnie rromă care a crescut cu peste 1% din populația totală a județului. Aceste modificări nu au fost influențate mult de mișcarea naturală, ci mai ales de declarațiile persoanelor de etnie maghiară care, în urma revoluției și-au modificat apartenența etnică, dar și de începerea procesului de emigrare a populației de etnie germană.

Datele recensământului din 2002 indică o creștere ușoară a populației române (cu 0,3%), a celei maghiare (cu 0,2%) și a celei ucrainiene 9 (cu 0,1%). Cele mai mari modificări constă în scăderea procentului de populație germană la 1,7% de la 3,6%, dar și creșterea puternică a populației de origine rromă de la 2,5% la 3,7%.

Tabelul nr. 8 Structura populației pe naționalități în municipiul Satu Mare la recensăminte

Analizând datele recensământului din 2011, structura etnică a populației județului s- a modificat vizibil pe segmentele grupurilor etnice germane și rrome.

Fig. 3.20. Structura etnică a județului Satu Mare din 2011 (conform datelor INS)

Conform datelor statistice populația română scade cu 0,9%, populația maghiară cu 0,5%, iar populația ucrainiană se păstrează la valoarea de 0,4% din totalul populației județului. La nivel de județ populația de naționalitate română este predominantă în majoritatea localităților, însă regional sunt și localități în care grupul etnic maghiar deține procentul majoritar. Astfel de cazuri sunt orașul Carei (54,3% populație maghiară), comunele din apropierea graniței cu Ungaria (Dorolț, Micula, Porumbești, Berveni, Urziceni, Foieni etc), dar și localități din alte puncte ale județului (Acâș, Hodod, Turulung, Orașu Nou, Păulești, Culciu Mare, orașul Livada).

Populația de naționalitate germană scade la un procent de 1,5%, adică cu 2,1% (aproape două treimi din total) față de anul 1992. Această scădere se datorează emigrației populației germane în regiunile de origine, stimulată fiind de problemele de ordin economic din județ, dar și de libertatea obținută în urma căderii blocului comunist în Europa. Populația germană rămasă în județ este concentrată în localitățile: Satu Mare, Carei, Ardud, Beltiug, Cămin, Foieni, Petrești, Urziceni, Tiream, Sanislău, Turulung, Căpleni.

Populația rromă a cunoscut cea mai mare creștere efectivului populației în județul Satu Mare în perioada 1992-2011. Creșterile valorice se datorează în principal comportamentului social al populației rrome caracterizat prin căsătorii la vârste fragede, natalitate mare, adaptare la mediu, educație precară a copiilor. Cele mai numeroase concentrări de populație de etnie rromă sunt în Municipiul Satu Mare (1272 persoane), comuna Socond (1014 persoane, 38,4%), orașul Ardud (956 persoane), orașul Tășnad (952persoane), dar și în comunele Acâs (26,8%), Beltiug, Căuaș, Păulești, Medieșu Aurit, Moftin, Supur, Pișcolt, Porumbești, Viile Satu Mare, Turulung, Doba.

Fig. 3.21. Harta populațiilor etnice majoritare din județul Satu Mare în 2012 (conform datelor de la INS)

Creșterea puternică a populației rrome ridică probleme legate de integrarea acestora în societate, educarea copiilor rromi, includerea pe piața forței de muncă. Sunt necesare aceste redresări deoarece numărul mare al persoanelor rrome inactive pun o presiune mai mare asupra populației active a județului.

3.4.4. Structura confesională

Structura confesională a județului Satu Mare se caracterizează prin diversitate, ponderi variate din efectivul populației și distribuția inegală a acestora. Repartizarea inegală a grupurilor de confesiuni diferite se corelează cu structura etnică a populației, cu evenimentele istorice de pe acest teritoriu, dar și cu modul de viață al locuitorilor.

Istoria a determinat modificări importante asupra grupurilor confesionale de pe teritoriul județului Satu Mare. Dacă până în anul 1054 era un singur tip de creștinism, ulterior, separarea bisericii creștine a determinat apariția ortodoxismului și a catolicismului. În secolul al XVI-lea a apărut cultul reformat, iar în secolul XVIII culltul greco-catolic prin recatolicizarea unor protestanți. În secolul XIX, structura confesională a județului se îmbogățește cu religia mozaică adusă de populația evreiască.

După cel de-al doilea război mondial apar răsturnari de situații privind structura religioasă a populației sătmărene. Dispare aproape total cultul mozaic, iar populația de confesiune greco-catolică este forțată să treacă la cultul ortodox (anul 1948). Perioada comunistă se descrie printr-o doctrină ateistă, din acest motiv nu se găsesc datele referitoare la structurile confesionale.

Pentru păstrarea identității naționale, religia a avut un rol aparte. Modelele și comportamentele demografice ale populației erau și sunt influențate de opțiunea religioasă. Cele mai multe culte au un rol important în privința planificării familiei, rolul lor fiind în general pronatalist și contrar divorțurilor.

Dobândirea libertății și a posibilității de exprimare liberă în anul 1989 a avut ca și efect diversificarea structurii confesionale în România, dar și în județul Satu Mare. La recensământul din anul 1992 structura confesională a județului se prezenta astfel: cultul ortodox majoritar cu 49,8%, urmat de cel reformat cu 19,1%, apoi de cel romano-catolic (18,7%), cel greco-catolic (8,8%), cel penticostal (1,5%), și de alte religii cu ponderi mici din efectivul populației județene.

Anul 2002 relevă mici fluctuații ale ponderii grupurilor etnice principale din județ. Se observă o ușoară creștere a cultului ortodox (0,8%) și a celui penticostal (0,8%), reducerea ponderii cultelor romano-catolică (0,7%), reformată (0,4%) și greco catolică (0,9%). Cauzele acestor modificări pot fi datorate procesului de asimilare (căsătorii mixte), dar mai ales pe fondul apariției și dezvoltării a numeroase culte relativ noi, cum ar fi: adventist, baptist, martorii lui Iehova, evanghelst de ziua a șaptea etc.

Tabelul nr. 9 Structura populației pe religii în municipiul Satu Mare la ultimele recensăminte

La recensământul populației din 2011, structura confesională a devenit mai variată. Schimbarea majoră vine din partea ponderii grupurilor confesionale mai mici care câștigă un număr mai mare de adepți. Această modificare determină scăderea ponderii principalelor culte religioase asfel: cultul ortodox cu 3,9%, cel romano-catolic cu 0,7%, cel reformat cu 1,1%, cel greco-catolic cu 0,8%.

Creșterile se observă la cultul penticostal și la cel baptist de 0,7%, respectiv 0,1%. Cea mai spectaculoasă creștere a avut-o cultul martorii lui Iehova cu peste 3800 de adepți (1,1% din populație). Cel mai edificator exemplu de creștere a acestui cult este orașul Negrești-Oaș, unde martorii lui Iehova reprezintă 10,2% din populația totală. Această creștere s-a făcut în detrimentul cultului ortodox care a scăzut de un procent de 77% în 1992 la 58,6%. Trecerea unei părți a populației la alte culte se datorează dorinței de a-și schimba modul de viață familial.

Fig. 3.22. Structura confesională a județului Satu Mare în 2012 (date conform INS)

Având în vedere faptul că structura etnică a județului Satu Mare se remarcă căteva localități în care religia cu ponderea majoritară nu este cea ortodoxă. Astfel, pentru confesiunea romano-catolică, sunt municipiul Carei cu 35,5%, comunele Căpleni (87,8%), Foieni (93%), Petrești (82,8%), Urziceni (82,3%). Prin cultul greco-catolic se remarcă comunele Porumbești (54,7%) și Târșolț (59,6%).

Cultul reformat este predominant în localitățile Acâș (46%), Bogdand (54,8%), Hodod (58,2%), Orașu Nou (56,8%), Dorolț (50,7%). Un procent ridicat al cultului penticostal se întâlnește în Gherța Mică (27,5%), Micula (20,4%), Halmeu (15,4%).

În Municipiul Satu Mare structura confesională a anului 2011 este relativ conformă cu cea etnică. Grupurile religioase principale nu și-au modificat ordinea importanței privind numărul de enoriași în perioada 1992-2011. Cultele majoritare au cunoscut o ușoară scădere a ponderii față de cultele mai puțin reprezentative în perioada studiată.

3.4.5. Structura pe medii

Așezările umane au numeroase diferențe între ele de ordin calitativ (access la diferite tipuri de servicii, spații verzi, utilități) și cantitativ (număr de locuitori, număr spitale, infrastructură etc.) care le separă în așezări urbane și așezări rurale. În funcție de locul de reședință populație se imparte în populație urbană (care trăiește în municipii și orașe) și populație rurală (care locuiește în sate sau comune).

Raportul dintre cele două populații poate fi modificat de mai mulți factori dintre care amintim sporul natural, migrațiile rural-urbane sau urban rurale, precum și emigrațiile internaționale.

În perioada anterevoluționară, în județul Satu Mare a avut loc o migrație intensă dinspre mediul rural spre cel urban. Procesul a fost declanșat în perioada comunistă sub denumirea de ,,exod rural". Procentul populației urbane a crescut de la 22,9% în anul 1956, la un maxim de 50,7% în 1977. Migrația a fost stimulată de procesul intens de industrializare prin centrele de industrie constructoare de mașini (UNIO), de industrie ușoară (Mondiala, Tricotex), de industrie a mobilei (IPL) sau de industrie alimentară (la Carei) care necesita forță de muncă numeroasă. Condițiile mai bune de trai, locuri de muncă asigurate și posibilitatea achiziționării unei locuințe în rate acceptabile erau oferte de nerefuzat pentru tânăra populație rurală.

După revoluția din 1989, procesul de migrație a devenit invers, dinspre mediul urban spre cel rural. Migrația de reîntoarcere s-a continuat în ultimul deceniu al secolului XX. Această migrație a fost o consecință directă a procesului de privatizare a fabricilor, a desființării mai multor unități de producție, și deci a unui șomaj destul de ridicat. Cheltuielile mari, pierderea locului de muncă sau nesiguranța acestuia, posibilitatea realizării unor producții de alimente în grădina proprie au determinat un număr mare de locuitori să se mute în mediul rural. Astfel populația urbană s-a redus la 46,3 % în anul 1992, pentru ca în 2002 să fie de doar 44,1%.

Alți factori care au contribuit la scăderea populației din centrele urbane au fost scăderea puternică a natalității, schimbarea mentalității populației tinere privind familia și modul de viață. Un număr de locuitori destul de semnificativ din populația urbană, cu o stare materială bună și foarte bună, a preferat schimbarea domiciliului în areale apropiate orașelor datorită posibilitații de construcție mai ieftine, a taxelor mai mici, dar și datorită calității vieții de la țară (evitarea poluării, aglomerației, zgomotului, nevoia unor spații personale mai mari, etc.). În numeroase cazuri schimbarea domiciliului s-a realizat în așezările rurale limitrofe orașelor Satu Mare și Carei, contribuind astfel la procesul de suburbanizare.

Fig. 3.23. Structura pe medii a Județului Satu Mare (conform datelor INS)

La nivelul recensământului din anul 2011, situația s-a ameliorat puțin deoarece procentul populației urbane a crecut cu 1,5%, ajungând la valoarea de 45,6%. Această creștere se datorează în parte și declarării a două noi orașe în județ (Livada și Ardud în 2006), dar și alipirii unui sat limitrof (Sătmărel) în spațiul intravilan al orașului Satu Mare. O contribuție mai mică au avut-o și noile centre industriale deschise în arealele urbane care au avut un rol important în atragerea populației mai ales spre municipii. În perioada de după anul 2000, dar și în prezent, migrația populației tinere spre marile centre economice, culturale și de învățământ apropiate (Oradea, Cluj Napoca) contribuie la reducerea efectivului populației urbane a județului.

Comparând structura pe medii a județului (45,6%) cu cea națională (52,8%) la nivelul anului 2011, observăm că județul Satu Mare se află sub nivelul general cu 7,2%, ceea ce denotă un proces de urbanizare destul de redus impus de slaba dezvoltare economică a regiunii.

3.4.6. Structura socio- economică

Populația unui județ se poate caracteriza și prin gradul său de participare la activitatea economico-socială. De obicei se utilizează termenii de populație activă (care dețin un loc de muncă și au venituri proprii), populație neocupată (șomerii) și populație inactivă (fără venituri proprii: elevi studenți, pensionari etc.)

Trecerea la o economie de piață de la o economie centralizată a modificat volumul, calitatea și structura populației active. Evoluția acestei populații și a economiei județului a fost determinată de dinamica schimbărilor și efectele lor socio-economice.

Volumul forței de muncă a fost influențat puternic de către declinul demografic al populației județene. Ponderea populației active este în relație directă și cu structura pe grupe de vârstă a populației. Astfel, în condițiile actuale de îmbătrânire a populației județului Satu Mare, raportul dintre populația ocupată și cea inactivă se va modifica generând dezechilibre.

În perioada 1992-2012, structura socio-profesională din județul Satu Mare se modifică la nivelul tuturor ramurilor economice. Procentul populației ocupate a scăzut de la 45,6% în 1992 la 43,7% în 2012, evidențiind creșterea procentului de populație inactivă de la 54,4% la 56,3% din totalul populației județului. Această creștere determină presiuni mai mari asupra populației ocupate.

Cele mai mari contribuții la activitatea economică a județului le au primele sectoare, agricultura și industria. Procentul populației ocupate în agricultură a crescut de la 41,5% în 1992 la 45,5% în 2002, după care a înregistrat o scădere de până la 38% din efectivul populației.

Tabel nr.10 Structura socio-economică a județului Satu Mare

Factori determinanți ai fluctuațiilor au fost deținerea de proprietăți mici, familiale care implicau munca tuturor membrilor datorită lipsei de utilaje agricole. Totodată, imbătrânirea populației, scăderea natalității și emigrarea populației a determinat scăderea populației ocupate în acest domeniu. Scăderea procentului populației după anul 2000 a fost și sprijinul dat inițiatorilor de ferme agricole în județ, care au obținut eficiență mai mare în cultivarea terenurilor sau în creșterea animalelor.

Industria a avut o scădere continuă de până la 5,4% în perioada studiată, scădere determinată de privatizarea ineficientă sau chiar desființarea marilor unități industriale din județ. În prezent, centrele industriale principale din județ aparțin industriei constructoare de mașini (Draxlmaier, Schlemmer, Zollner, Anvis), industriei electrice și electronice (Electrolux), industriei ușoare (Mondiale, Adalin, Inedit), alimentară (Ave Impex, Primalact), materialelor de construcție, industria mobilei (Ardudana) etc.

Ramurile construcțiilor și ale comerțului au avut o creștere deosebită de la valori de 2,8% în 1992 la 6,5% în 2012, respectiv de la 8,6% la 10,6%. Creșterea se datorează dezvoltării pieței imobiliare și a centrelor comerciale mari de tip supermarket, cu precădere în municipii.

Populația concentrată în învățământ a scăzut ușor de la 4,9% la 4,2% datorită scăderii populației scolare, dar și datorită salariilor relativ mici care nu atrag membrii categoriilor de vârstă tinere. În schimb, populația concentrată în domeniul sănătății și al asistenței sociale a avut o creștere de 1% (de la 2,6% în 1992 la 3,6% în 2012), determinând efecte favorabile asupra populației județului.

Fig. 3.24. Structura socio-economică din județul Satu Mare în anul 2012 ( conform datelor INS)

Creșterea din domeniul transporturilor și al telecomuncațiilor se datorează în special celor din urmă, care s-au dezvoltat puternic în ultimii ani, absorbind un procent din ce în ce mai mare din efectivul populației.

Ramura serviciilor a înregistrat și ea o creștere vizibilă, de la 5,8% la 7,8%, datorită dezvoltării ramurilor financiar-bancare, asigurărilor, turismului, administrației publice, tranzacțiilor imobiliare etc.

O categorie care descrie dezvoltarea socio-economică a județului o constituie rata somajului. Aceasta a fluctuat destul de semnificativ, astfel că a avut o valoare de 3,5% din cadrul populației, pentru ca în 2009 să ajungă la 6,5%, iar ulterior să scadă treptat până la 4,8% în 2012. Aceste variații se datorează neconcordanței dintre specializarea forței de muncă și cerințele pieței. Pe de altă parte, apariția întreprinderilor cu capital mixt și a întreprinzătorilor străini a dus la diminuarea treptată a numărului de șomeri.

Capitolul IV

Valorificarea cunoașterii geografiei locale în redactarea unui opțional

4.1.Geografia populației în procesul de învățământ

Geografia populației este ramura geografiei care studiază populația ca un element dinamic al mediului geografic, ca un factor de producție cu rol în dezvoltarea economică a teritoriului. Populația a fost studiată din cele mai vechi timpuri prin sublinierea aspectelor de ordin numeric, ocupațional, organizatoric etc. Începând de la Strabon și continând cu mulți alții, geografia a reușit în secolul al XIX-lea să treacă de la nivelul descriptiv la cel explicativ. În prezent studiul populației a devenit mai accentuat datorită comportamentelor demografice care necesită analize științifice.

Explozia demografică, procesul de urbanizare, dezvoltarea economică au consecințe complexe asupra populației globului. Modalitatea de abordare a studiului presupune o strategie integrată care să includă elementele naturale, populația și activitățile economice. Omul nu este doar o componentă a mediului, ci este un factor modelator al acesteia, care prin rolul său de producător și consumator modifică puternic dinamica economiei.

Dinamica demografică este o problemă fundamentală deoarece toate schimbările apărute în domeniile economice, sociale, politice și culturale își au rădăcinile în populație. Numărul populației și implicit densitatea acesteia influențează dezvoltarea economică. Fenomenele și procesele demografice, structurile populației de orice tip au modelat permanent spațiul de locuire determinând modificări în tipurile de habitat.

Studiul populației implică analiza efectivului populației, densității acesteia, structurilor acesteia, dar și aspecte legate de nivelul de instruire, șomaj, forța de muncă. Aspectele legate de populație sunt studiate și de alte științe, fapt care duce la interferența geografiei cu alte domenii cum ar fi: economia, sociologia, istoria, politologia și statistica.

Fig 4.1. Principalele arii de cercetare în studiul populației (G. Erdeli, L. Dumitrache. 2006)

Aspecte ale acestei discipline se studiază în învățământul românesc începând cu clasa a IV-a. În clasa a V-a se formează astfel o percepție asupra populației globale, asupra statelor și popoarelor, precum și la raportarea individului față de aceasta. Studiul geografiei populației se continuă în ciclul gimnazial cu studiul populației Europei (clasa a VI-a) și a populației continentelor extraeuropene (clasa a VII-a), iar în ultimul an gimnazial se studiază aspecte legate de populația României.

La nivel liceal, studiul geografiei populației este mai detaliat în clasa a X-a prin studiul unității de învățare numită ,,Geografia populației” care include următoarele conținuturi: dinamica populației, bilanțul natural al populației, mobilitatea teritorială a populației, bilanțul total al populației, evoluția numerică a populației, tipuri de medii de viață, răspândirea geografică a populației, structuri demografice (rasială, confesională, etno-linvistică, pe grupe de vârstă și sexe, socio-economică, pe medii), populația, protecția mediului și dezvoltarea durabilă.

În clasa a XI-a aspecte legate de populația globului se studiază în cadrul unității de învățare: Populația, resursele naturale și dezvoltarea durabilă. Conținuturile acestui capitol permit analiza evoluțiilor demografice contemporane, realizarea unor comparații între regiuni, analiza raportului dintre resurse și dezvoltarea economică. La nivelul clasei a XII-a se reia studiul populației Europei și al populației României, subliniind procesele demografice specifice acestora.

Procesul de instruire axat pe studiul geografiei populației contribuie la orientarea corectă a elevilor în societate, la formarea unui limbaj adecvat facilitând capacitățile de comunicare, la formarea unei atitudini pozitive față de comunitate și societate, dar și la formarea unei mentalități deschise față de inovație.

4.2. Programa opționalului ,, Geografia județului Satu Mare”

4.2.1. Argument

“Carpații intră în România, pe la nord, ca niște munți sălbatici și întunecați. Vin stranși în lanțuri înalte… fără o știrbitura prin care s-ar putea strecura vreo trecatoare… Dar curând după intrarea în țară crestele se domolesc și ținutul capătă un aspect mai senin …” (George Vâlsan, Descrieri geografice, 1964). În acest ținut cu creste mai domoale se ivește peisajul județului Satu Mare, cu un relief variat ce îmbină peisajul montan cu cel deluros al codrului și întinsa câmpie a Someșului.

Leagăn străvechi locuire al românilor, judetul Satu Mare îmbină tradiții și obiceiuri străvechi păstrate, pe alocuri, cu sfințenie și regăsite în cântece, jocuri, activități sau evenimentele de bucurie sau tristețe. Noblețea gândirii și sentimentele înălțătoare au fost transmise cu dăruire din generație în generație prin izvorul doinelor și al baladelor, prin țesături măestre și încrustări în lemn.

Cunoașterea orizontului local și al regiunii județului Satu Mare implică utilizarea operațiilor gândirii, stimularea creativității, însușirea unor noi cunoștințe, asimilarea unor priceperi și deprinderi, dar și formarea unor noi competențe prin studierea localității de domiciliu, sporirea spiritului de observație, colaborarea în echipă.

Curriculum-ul opțional „Geografia județului Satu Mare” este adresat elevilor de clasa a X-a din învățământul preuniversitar. Scopul acestui opțional presupune completarea cunoștințelor elevilor despre județul Satu Mare, înțelegerea proceselor și fenomenelor geografice întâlnite în acest spațiu, dar și dezvoltarea unor capacități de a realiza proiecte de cercetare sau lucrări științifice.

Acest opțional are ca scop analiza fenomenelor naturale și evoluția lor, caracteristicile sociale și economice ale județului, privite din punct de vedere sistemic. Astfel, se explică și se exemplifică elemente de geografie fizică, geografie regională, geografie umană și economică în orizontul local pentru a fi integrat în aria curriculară ,, Om și societate”.

Programa opționalului cuprinde:

competențe generale și specifice;

valori și atitudini;

competențe specifice și activități de învățare;

conținuturile învățării;

resurse materiale și procedurale;

aplicații și modalități de evaluare;

bibliografie orientativă.

4.2.2. Competențe generale

Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea mediului geografic utilizând limbaje diferite

Raportarea elementelor semnificative din societate, știință și tehnologie la mediul înconjurător ca întreg și sistemele sale componente.

Integrarea aspectelor din natură și societate într-o structură obiectivă (mediul înconjurător) și o disciplină de sinteză (geografia).

Relaționarea elementelor și fenomenelor din realitate (natură și societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice, pe imagini satelitare sau modele.

Dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode și tehnici generale de învățare (inclusiv TIC) care să faciliteze o pregătire permanentă asumată.

Dobândirea unor competențe sociale, interpersonale, interculturale, civice și antreprenoriale pe baza studierii geografiei.

4.2.3. Valori și atitudini

Competențele generale și specifice care sunt formate în urma parcurgerii acestui opțional prin procesul educațional centrat pe geografie au la bază și promovează următoarele valori și atitudini:

Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură, civilizație;

Curiozitatea pentru explorarea mediului geografic;

Respectul pentru diversitatea naturală și umană;

Conservarea și ocrotirea mediului de viață.

4.2.4. Competențe specifice și activități de învățare

4.2.5. Conținuturile învățării

Capitolul I – Caracterizarea fizico-geografică a județului Satu Mare

1.1. Așezarea și vecinii……………………………………………………..1 oră

1.2. Județul Satu Mare – premise istorice ale locuirii……………..1 oră

1.3. Relief – geneză și subdiviziuni ……………………………………1 oră

1.4. Clima și microclimatele din județ ……………………………….1 oră

1.5. Hidrografia ………………………………………………………………1 oră

1.6. Elemente biopedogeografice……………………………………….1 oră

1.7. Resurse și rezervații naturale……………………………………… 1 oră

Capitolul II – Populația

2.1. Evoluția numerică a populației……………………………………..1 ore

2.2. Densitatea populației…………………………………………………..1 ore

2.3. Mișcarea naturală a populației………………………………………1 ore

2.4. Mișcarea migratorie…………………………………………………….1 oră

2.5. Bilanțul total al populației…………………………………………….1 oră

2.6. Structura pe grupe de vârstă și sexe……………………………… 1 oră

2.7. Structura etnică și structura confesională………………………..1 oră

2.8. Structura pe medii și structura socio-economică………………1 oră

În semestrul I: 15 ore predare-învățare; 3 ore evaluare = 18 ore

Capitolul III – Așezările umane

3.1. Organizarea administrativă…………………………………………..1 oră

3.2. Așezările urbane……………………………………………………….. 2 ore

3.3. Așezările rurale…………………………………………………………. 2 ore

3.4. Aspecte specifice mediului urban/rural………………………… 2 ore

3.5. Amenajarea teritoriului în municipiile Satu Mare și Carei..1 oră

Capitolul IV – Activitățile economice

4.1. Agricultura……………………………………………………………….1 oră

4.2. Activități industriale…………………………………………………..1 oră

4.3. Comerțul…………………………………………………………………..1 oră

4.4. Căile de transport și telecomunicațiile…………………………..1 oră

4.5. Turismul……………………………………………………………………1 oră

4.6. Probleme economice actuale……………………………………… 1 oră

4.7. Scenarii de dezvoltare economică a județului………………. 1 oră

În semestrul II: 15 ore predare-învățare; 3 ore evaluare = 18 ore

4.2.6. Resurse materiale

Albume, postere, referate, reviste, cd-uri, planșe;

Harta fizică a județului Satu Mare, atlasul geografic, hărți tematice realizate în GIS, Harta României;

Fișe cu grafice, tabele date statistice, planuri de dezvoltare județeană;

Întocmirea de fișe cu valoare de clasificare, piramida vârstelor, diagrame, histograme;

Softuri educaționale, calculatoare;

Aplicații în programul Google Earth;

Fișe de lucru individuale;

Modalități de evaluare

Observarea sistematică a comportamentului și a răspunsurilor elevilor

Fișele de observații

Evaluare orală

Analiza produselor activității: hărți, fișe de lucru

Portofoliul

Interpretarea graficelor și a imaginilor

Referate

Studiu de caz – Populația orașului Satu Mare/Negrești – Oaș după 1990

Testele de cunoștințe

Aplicații în județul Satu Mare

4.1.7. Bibliografie orientativă – opțional

1. ***Anuarele statistice ale județului Satu Mare Direcția Județeană de Statistică

2. *** Geografia României, vol. IV, Ed. Academiei României, București, 1992

3.***Strategia de dezvoltare a județului Satu Mare 2014-2020, (2013), Consiliul Județean Satu Mare

4. Bogdan A., Călinescu M. ( 1976), Județul Satu Mare, Editura Academiei R.S. România, București.

5.Cucu V., (1974), Geografia populației și așezărilor omenești, Edit. Didactică și Pedagogică, București.

6. Erdeli, G. si colab., (1999), Dicționar de geografie umană, Edit. Corint, București.

7. Ilinca N., (2009), Geografia Umană – Populația și așezările, Editura CD Press, București

8. Ilinca N., (2012), Geografie Umană – România – Populație. Așezări. Economie., Editura CD Press, București

9. Radosav D.,(1984), Satu Mare-ghid de oraș, Editura Sport-Turism,

10. Savinescu V., Radosav D. ( 1980), Satu Mare, Editura Sport-Turism, Oradea.

11. Șandru I., Aur N., 2009, Geografia așezărilor rurale, Editura CD Press, București

12. Tufescu, V. (1974), România, Editura Științifică, București.

4.3. Mijloace de învățământ utilizate în studiul geografiei populației locale

Mijloacele de învățământ reprezintă un ansamblu de resurse sau instrumente materiale și tehnice produse, adaptate ori selectate în vederea îndeplinirii sarcinilor instructiv-educative ale școlii. Fiind investite cu un potențial pedagogic, mijloacele de învățământ au funcții diferite prin care evidențiază anumite caracteristici și date, elemente legate de structura, aspect sau redau funcționalitatea proceselor și fenomenelor studiate. Totodată acestea pot substitui realitatea prin reprezentări simbolice, obiecte elaborate sau materiale bidimensionale.

Prin utilizarea corectă a mijloacelor de învățământ se facilitează procesul de învățare și întelegerea conținuturilor studiate. Motivația pentru învățare poate fi întărită prin utilizarea unor mijloace atractive stimulând creativitatea și interesul elevilor pentru studiu.

Datorită importanței sale pedagogice, se vor prezenta câteva mijloace de învățământ utilizate în predarea geografiei populației. Dintre acestea amintim: harta, tabelele, diagramele, calculatorul, mijloacele audio-vizuale.

Harta, după părerea geografului Simion Bărnuțiu, ,,a fost și va rămâne totdeauna temelia adevărată a tuturor descrierilor geografice”. Harta se corelează direct cu studiul geografic, constituind instrumentul specific și principal de lucru al profesorului de geografie. Fără hartă geografia ar rămâne în stare teoretică deoarece aceasta constituie suportul teritoriului inaccesibil cunoașterii directe a unui singur om. Harta, prin teritoriul redat, devine un peisaj cu anumite caracteristici specifice care pot deveni surse de contemplare.

Harta este o reprezentare grafică în plan, micșorată, convențională și generalizată a suprafeței terestre sau a unei porțiuni din aceasta. Poate reda elemente fizice sau politice dintr-un teritoriu reprezentat, dar precise doar la un moment dat. Un element de bază al hărții este scara de proporție care arată relația matematică dintre realitate și reprezentarea plană.

Harta facilitează înțelegerea de către elevi a conținuturilor studiate, uneori mai ușor decât textul, deoarece poate reda spațial fenomene geografice, relațiile dintre ele sau distribuția lor. Astfel, în geografia populației hărțile se pot utiliza pentru reprezentarea densității populației, pentru redarea structurii lingvistice sau etnice a unei populații, prin relația lor cu mediul înconjurător.

Prin citirea corectă a informațiilor unei hărți și analiza ei detaliată se solicită utilizarea operațiilor gândirii și a creativității în vederea realizării unor conexiuni logice care permit fixarea informațiilor în memoria de lungă durată. Analiza tuturor elementelor hărții permit identificarea componentelor geodemografice, dar și dinamica și modul de evoluție al acestora.

Pentru înțelegerea corectă a interacțiunilor dintre realitatea naturală și fenomenele demografice se utilizează suprapunerea hărților tematice. Viziunea integrală a fenomenului studiat reiese din confruntarea și compararea mai multor hărți tematice. Acest procedeu se poate utiliza în înțelegerea densității diferite a populației în teritoriu prin suprapunerea hărții fizice a județului Satu Mare cu cea a densității populației. Un alt exemplu ar fi suprapunerea hărții ratei natalității cu cea a mortalității populației din județul Satu Mare în vederea observării comportamentelor demografice diferite și a variației bilanțului natural al populației.

Harta, fiind o sinteză cartografică, presupune cunoașterea semnificației semnelor convenționale, a scării de proporție, a rețelei cartografice și a unor metode clare de analiză a hărții, determinând achiziții importante în viitorul elevilor. Utilizarea hărții trebuie făcută la momentele potrivite din procesul instructiv-educativ. Exagerarea utilizării hărții duce la banalizarea acesteia, iar informațiile devin copleșitoare și confuze. Implicarea elevilor prin exerciții la harta murală este esențială în a observa modul lor de lucru, modul de orientare pe hartă și de înțelegere a conținuturilor studiate. Harta trebuie să fie un sprijin cartografic procesului de predare-învățare, nu un impediment al acestuia.

Utilizarea eficientă a hărților presupune și alegerea corectă a lor în conformitate cu cerințele conținuturilor ce urmează a fi studiate sau evaluate. În activitatea frontală se impune folosirea planiglobului, a hărților murale sau a celor proiectate, iar în activitățile individuale se poate lucra cu hărțile din atlase, manuale sau realizate de profesor pe fișe de lucru.

Un aspect important al utilizării hărții îl constituie modul de citire al acestora de către elevi. Pentru un mod de lucru mai eficient se va începe cu analiza hărților generale, iar apoi se va trece la sinteza pe baza hărților detaliate. Pentru a simplifica conținutul unei hărți se pot utiliza schițe elaborate de cadrul didactic sau chiar de către elevi. În consecință, se vor utiliza hărți la scară mică pentru observarea unor informații generale și hărți la scară mare pentru informații specifice, detaliate. Corelația dintre tipul de hartă ales și conținutul lecției este esențial pentru a nu crea confuzii.

În timpul lecției, de fiecare dată când utilizăm un nou tip de hartă se parcurg anumiți pași: citirea și înțelegerea semnificației titlului hărții; identificarea tipului hărții după diferite criterii; analiza legendei; analiza scării; citirea elementelor hărții care interesează în situația respectivă de învățare; interpretarea relațiilor dintre elementele identificate pe hartă.

Pentru a familiariza elevii cu munca la hartă, un rol aparte îl are utilizarea atlasului. Această metodă are avantajul de a permite studierea individuală a hărților de către elevi, de a lucra concomitent cu elevii, de a utiliza suprapunerea hărților, de a fixa anumite repere orientative în memoria elevului. Un dezavantaj îl constituie faptul că profesorul nu poate verifica concomitent realizarea sarcinii de către toți elevii. Din acest motiv se solicită frecvent și munca cu harta murală, însă nu doar pentru a localiza elemente, ci și pentru a interpreta fenomene, a urmări răspândirea sau evoluția lor, a observa consecințele acestora. De exemplu, se poate solicita analiza hărții mișcării migratorii a populației sătmărene corelând informațiile cu densitatea populației în anumite regiuni ale județului pe o anumită perioadă.

Profesorul poate utiliza hărți mute, hărți schematice, hărți model realizate chiar de el cu scopul îmbunătățirii procesului instructiv-educativ. Aceste hărți realizate în diferite programe pe calculator pot ajuta profesorul în predarea conținuturilor, dar și în evaluarea cunoștințelor elevilor. Nivelul lor de asimilare și înțelegere a materialelor studiate poate fi evaluat prin numeroase tipuri de teste cu hărți mute. De exemplu, recunoașteți și hașurați pe harta mută a județului comunele cu o populație majoritară de etnie maghiară.

Având numeroase valențe intuitive, harta este un instrument important utilizat în orele de geografie. Ea constituie o necesitate într-un proces de calitate instructiv-educativ, contribuind la dezvoltarea gândirii și a creativității elevilor.

Tabelele reprezintă o foaie formată din rubrici cu valori obținute din calcule, observații sau experiențe așezate în rânduri și coloane. Datele unui tabel sunt destinate unui anumit scop, fiind așezate într-o anumită ordine pentru obținerea unei clasificări.

Tabelul de cifre poate fi utilizat ca element de referință pentru identificarea importanței unei variabile sau ca document de bază pentru înțelegerea ansamblului de informații adunate în tabel.

Tabelul este un material statistic adesea utilizat la disciplina geografia populației. Importanța lui este dată de modul de concentrare a datelor pentru a clasifica, caracteriza sau evidenția anumite aspecte ale elementelor și fenomenelor geografice. Eficiența lui crește în momentul utilizării modeste, cu un scop bine definit în procesul învățării.

Pentru a memora mai ușor semnificația cifrelor din tabel, este utilă realizarea corelațiilor numerice cu elemente familiare. De exemplu, populația județului Satu Mare este mai mică decât a orașului Cluj Napoca. Totodată este important ca elevul să identifice în tabel informații esențiale, nu cifrele propriu-zise. Spre exemplu, poate identifica anii cu populație maximă și minimă a județului Satu Mare sau valorile numerice extreme ale populației județului pe o perioadă de 100 de ani.

Interpretarea datelor unui tabel devine mai facilă în ciclul liceal datorită familiarizării elevilor cu acestea din clasele mai mici. Tabelele sunt utilizate la geografia populației Europei (clasa a VI-a), la Geografia României (clasa a VIII-a), sau chiar la alte discipline, cum ar fi matematica, fizica, chimia, biologia etc. Calculele simple, rotunjirea cifrelor, calculele procentajelor sunt cunoscute elevilor, astfel încât la nivelul clasei a X-a constituie o deprindere formată.

La geografia populației orizontului local tabelele se pot utiliza pentru a prezenta natalitatea, mortalitatea, densitatea populației, structura pe vârste a populației, structura socio-economică sau etnică, precum și date comparative ale județului cu cele naționale.

Citirea și interpretarea corectă a datelor unui tabel începe cu citirea titlului și a detaliilor de realizare. Atenția elevului trebuie concentrată pe modul de citire al tabelului care se poate face în două moduri: primul mod presupune citirea datelor pe abscisă, iar al doilea citirea pe coordonată. Ulterior are loc analiza datelor, identificarea valorilor de referință, a datelor extreme, a semnificației acestora. Prin citirea corectă a informațiilor și realizarea corelațiilor se pot trage anumite concluzii. De exemplu, din citirea tabelului cu evoluția populației județului Satu Mare în perioada 1910 – 2012 se poate concluziona că numărul de locuitori al județului în prezent se apropie de valoarea din anul 1930.

Tabelele pot ușura asimilarea unor informații sau deducerea unor concluzii prin funcția de raționalizare a timpului. Astfel, o privire de ansamblu asupra unui tabel de date poate fi mai eficientă decât citirea unui text în care datele sunt prezentate succesiv. În acest mod poate crește randamentul procesului de învățare.

Ca mijloc de învățământ, tabelele pot fi destinate atât procesului de predare, cât și celui de evaluare. Tabelele diversifică lecția având rolul de a atrage atenția elevilor, de a stimula utilizarea operațiilor gândirii, dar și de a evalua capacitatea lor de analiză, sinteză sau pregătire la un moment dat. În întrebuințarea tabelelor trebuie avută în vedere frecvența lor. O aplicare prea frecventă a lor poate duce la uzaj și la dezinteres din partea elevilor. Sarcina realizării lecțiilor variate cu materiale și mijloace variate de învățare îi revine cadrului didactic.

Diagramele sunt reprezentări grafice ale indicilor cantitativi și/sau calitativi ai elementelor, fenomenelor și proceselor, realizate după reguli matematice, conform principiului proporționalității între dimensiunile figurii și cantitatea elementelor reprezentate.

Fiind un mijloc de învățământ grafic, diagrama nu conține mult text, ci doar anumite elemente principale. Pentru a putea fi citite și interpretate mai ușor de către elevi, diagramele, ca reprezentări figurale, sunt însoțite de titlu și legendă. Conținutul lor trebuie să fie din linii simple, vizibile de la distanță pentru a crea o imagine care să le faciliteze elevilor asimilarea și înțelegerea informațiilor redate. Un aspect important pentru elevi este faptul că diagramele elimină dificultatea de a memora cifre dintr-un tabel, subliniind aspectele caracteristice ale materialului prezentat.

Diagramele permit observarea evoluției unui obiect sau fenomen geografic în timp și spațiu, dar pot evidenția legăturile dintre elemente și tendința lor de evoluție. De exemplu, se poate reda tendința de creștere a speranței la viață a populației județului Satu Mare.

Profesorului îi revine sarcina de a învăța elevii să analizeze o diagrama cu toate componentele sale. Citirea corectă a informației pe abscisă sau coordonată, semnificația legendei și a intervalelor redate sunt elemente importante de analiză a diagramei pentru a extrage si utiliza informația corectă. Variabilele pot fi redate sub mai multe forme de diagrame, de la cele cu aspect liniar, la cele circulare sau chiar radar, în format bidimensional sau chiar tridimensional. Totodată se pot reda mai multe aspecte ale unui obiect sau fenomen pe o diagramă sau același aspect în perioade diferite. De exemplu, se poate reprezenta structura socio-economică a populației județului Satu Mare la diferite recensăminte pe o diagramă formată din bare. Prea multe elemente pe o singură diagramă pot dăuna procesului de învățare.

Diagramele constituie un mijloc de învățare eficient în procesul de învățare datorită imaginilor concrete pe care le prezintă. Antrenarea memoriei vizuale este un plus important în activitatea de asimilare temeinică a informațiilor. Diagrama solicită elevului concentrare, stimulând operațiile gândirii favorizînd dezvoltarea intelectuală a acestora.

Ca și orice alt mijloc de învățământ, diagramele trebuie utilizate cu grijă de către cadrul didactic deoarece nu orice informație se poate reprezenta grafic. Informațiile privind evoluția, structura, distribuția și dinamica materialelor studiate sunt relevante.

Tipurile de diagrame care pot fi utilizate sunt numeroase. Dintre acestea amintim cîteva exemple utilizate în conținutul opționalului propus.

Histogramele sau diagramele în coloane este ușor de citit și analizat în cadrul orelor de geografie a populației. Acestea se utilizează mai ales pentru prezentarea comparativă a datelor. Prin acest tip de diagramă se poate reda efectivul populației județului Satu Mare la principalele recensăminte, valorile elementelor de bilanț total al populației, dar permit și comparații între valorile unui element în diferite localități.

Diagramele în bare sunt foarte utile pentru afișarea unor procente din cadrul unei populații, cum ar fi structura socio-economică sau valorile procentuale ale diferitelor etnii din cadrul unei populații la momente diferite.

Diagramele sub formă de linii sunt potrivite pentru reprezentarea evoluției în timp în mod continuu a unui fenomen geografic. De exemplu, aceste diagrame se pot utiliza pentru reprezentarea evoluției ratei natalității sau a mortalității populației din județul Satu Mare într-o perioadă dată. Utilitatea diagramelor sub formă de limii crește în momentul combinării lor cu diagrame pe coloane sau linii multiple cu unul sau mai multe tipuri de date. Modul de reprezentare al coordonatelor poate fi rectangular sau cartezian. În redarea evoluției unui fenomen se pot utiliza diagrame cu spațiile dintre ele hașurate pentru a evidenția diferențele, cum ar fi cazul mișcării naturale a populației.

Diagramele areolare sau diagrame-suprafață pot măsura două variabile oferind imagini tridimensionale. Aceste diagrame pot avea forme pătrate, circulare sau dreptunghilare. Posibilitatea de a le integra în orele de geografie a populației se datorează posibilității raportării proporționalității unui element la întreg. De exemplu, cele mai mari 5 localități se pot reprezenta pe o astfel de diagramă.

Diagrama sub formă de cercuri structurale sunt foarte eficiente în reprezentarea unor procente dintr-un întreg. Se pot utiliza în cazul unor structuri ale populației, cum ar fi structura etnică sau confesională. Pentru a reda ambele structuri se poate utiliza o altă formă a acestei diagrame, cea de tip inelar. Diagramele inelare pot reda mai multe seturi de date simultan. Analiza acestor diagrame relevă aspecte cantitative și calitative ale elementelor reprezentate, dar ee pot face și analize comparative a părților cu întregul. Aceste diagrame sunt prezente în cadrul lecțiilor de geografie deoarece sunt modele expresive, care redau informații clare pentru elevi.

Diagrama de distribuție cantitativă prezintă o gamă largă de variante. Una dintre acestea este piramida vârstelor care este frecvent utilizată în reprezentarea structurii inei populații pe grupe de vârstă și sexe. Acest tip de diagramă permite analize mai complexe asupra fenomelului demografic, evidențiind trăsături specifice.

Cartodiagrama este o fomă de localizare spațială a unui fenomen reprezentat pe o diagramă. Această localizare este specifică geografiei, adăugându-i o semnificație suplimentară importantă la orele de geografie a populației.

Diagramele se utilizează la mai multe discipline, elevii fiind familiarizați cu analiza acestora. La disciplina geografie se începe cu analiza unor diagrame simple, pentru ca apoi, odată cu parcurgerea unor elemente noi (geometrie), să se treacă la cele cu un nivel de dificultate mai ridicat. Eficiența diagramelor crește odată cu utilizarea acestora în contexte potrivite pentru a evidenția anumite aspecte ale fenomenului studiat. În primele etape ale utilizării diagramelor în cadrul orelor de geografie se fac activități frontale pentru a familiariza elevii cu analiza unei diagrame. Ulterior se por realiza activități pe grupe pentru a dezvolta competența citirii și analizei unei diagrame. Activitatea individuală a elevilor bazată pe citirea, analiza sau construirea unei diagrame poate fi folosită în momentul în care elevii au competența de a realiza singuri sarcinile solicitate.

Exercițiul realizării unei diagrame de către elevi poate fi utilizat în cadrul geografiei populației prin solicitarea elaborării unei diagrame pe baza unui tabel cu date referitoare la diferite caracteristici ale populației. De exemplu, elaborarea unei diagrame în linie pe baza datelor privind densitatea populației județului la principalele recensăminte din ultimii 50 de ani.

Utilizarea corectă a diagramelor în cadrul orelor de geografie mijlocește asimilarea cunoștințelor, înțelegerea acestora, observarea unor tipare sau tendințe de evoluție, dar și elaborarea unor concluzii.

Calculatorul este indiscutabil un mijloc de învățământ foarte eficicient prin utilizarea lui în cadrul orelor de geografie. Experiența ultimilor ani a demonstrat multitudinea aplicațiilor care pot fi utilizate în procesul de predare-învățare prin instruirea asisitată pe calculator.

Cunoștințele predate nu sunt doar expuse, ci pot fi reorganizate, structurate, prelucrate atfel încât rezultatul să fie o lecție atractivă, cu rezultate incontestabile. Motivația pentru învățare crește odată cu utilizarea calculatorului datorită autonomiei de gândire pe care acesta o oferă elevului. Pentru a utiliza calculatorul elevii trebuie instruiți utilizând calculatoare individuale de același nivel de performanță și stare perfectă de funcționare pentru fiecare elev în parte.

Materialele informatice care se pot utiliza în cadrul orelor de geografia populației sunt programe educaționale (soft-uri), ca de exemplu Geografika. Acestea sunt variate, iar cadrul didactic poate alege în funcție de nevoile sale și de strategia vizată în predarea conținuturilor. O altă resursă informatică o constituie internetul. Acesta este foarte util în obținerea datelor necesare în studiul geografiei populației. Pentru date sigure se accesează site-uri oficiale, ca de exemplu cel al Institutului Național de Statistică al României. Utilizările internetului sunt numeroase, însă elevii trebuie canalizați spre paginile necesare și relevente pentru conținutul studiat.

Platformele integrate de instruire pe calculator (Ael – Advanced eLearning, în cadrul programului SEI – Sistem Educațional Informatizat) au apărut cu scopul de a realiza lecții atractive și a avea un proces instructiv-educativ eficient cu un feedback imediat. Produsele realizate de profesori și de elevi (de exemplu soft-uri sau alte produse) constituie o altă componentă a resurselor informatice.

Utilizarea acestor resurse poate avea loc în orice moment al lecției. Scopul lor trebuie să fie stimularea gândirii, a creativității, găsirea de noi soluții, formarea sau aprofundarea unor competențe. Calculatorul nu este un înlocuitor al cadrului didactic, ci este un sprijin real într-un proces instructiv de calitate.

În cadrul orelor de geografie, resursele informatice pot fi utilizate în mai multe moduri, cum ar fi:

ca tablă electronică pentru derularea unor filme didactice, a unor compilații de imagini, diagrame, desene, texte etc.

ca suport pentru vizualizarea informațiilor de tipul schemelor, prezentărilor PowerPoint sau Prezi, a modelelor și a imaginilor interactive;

pentru prelucrarea datelor de diferite tipuri în vederea obținerii unor variante diferite de diagrame. De exemplu prelucrarea datelor statistice demografice pentru a realiza structura pe medii a populației județului Satu Mare;

pentru realizarea unor hărți tematice, a unor hărți schematice sau chiar a celor tridimensionale cu ajutorul unor softuri adecvate, cu modalități diferite de prelucrare a datelor, semne convenționale și fonduri variate. Sunt utile pentru inițierea elevilor în realizarea unei hărți. Un exemplu utilizat frecvent este softul QuantumGIS;

pentru caracterizarea complexă și obiectivă a unor unități de relief, areale cu aspecte specifice se pot utiliza hărțile electronice din sistemul informatic GIS (Geographic Information System, în română SIG – Sistem Internațional Geografic). Importanța lor este mare deoarece au posibilitatea de a analiza straturile succesive care au dus la imaginea finală, dar și a analizei întregului;

pentru observarea, analiza sau prelucrarea imaginilor transmise de sateliții artificiali ai Terrei, cu posibilitatea de a vizualiza anumite caracteristici (rețeaua de căi de transport, densitatea locuințelor, utilizarea terenurilor etc) sau imaginea de ansamblu;

pentru editarea unor documente de către profesor sau elevi, dar și posibilitatea de a le modifica ulterior. Se pot realiza schițe de lecții, teste, hărți grafice, referate, proiecte, studii de caz etc.

pentru transmiterea informațiilor prin diferite modalități care facilitează și reduc timpul de comunicare dintre profesor și elev;

pentru evaluări prin păstrarea rezultatelor, interpretarea lor, stocarea itemilor și corectarea automată a răspunsurilor în mod obiectiv. Un aspect al acetui tip de corectare este faptul că se poate utiliza doar în cazul itemilor tip grilă, a solicitării unor date exacte cum ar fi denumiri, altitudini, localizări etc.

pentru documentare prin accesarea informațiilor din diferite surse (biblioteci online).

Utilizarea calculatorului în lecțiile de geografie presupune un alt tip de abordare a procesului de predare -învățare, consecința acesteia fiind calitatea învățării.

Mijloacele audio-vizuale presupun stocarea și redarea ulterioară a sunetului sau a imaginilor. Ele au un impact educațional mult mai mare asupra elevilor față de alte mijloace de învățământ. Varietatea și complexitatea acestor a crescut începând cu a doua jumătate a secolului XX. Dintre mijloacele de învățământ audio-vizuale, în prezent se utilizează CD playerul, televizorul, aparatul foto, camera video, videoproiectorul, filmele didactice și telefoanele inteligente.

Alături de mijloacele didactice tradiționale, cele audio-vizuale completează tabloul desfășurării activității didactice. Mijloacele dinamice sunt mai sugestive deoarece antrenează senzorii auditivi, dar pe cei vizuali. Avantajele mijloacelor didactice audio-vizuale sunt multiple. Dintre acestea se remarcă posibilitatea analizei detaliilor, repetarea acestora, oprirea prezentării în funcție de feedback-ul primit de la clasa de elevi. Totodată orientează atenția elevilor spre elementele esențiale ale materialelor de studiu, dar și spre ordinea corectă a etapelor de evoluție a unui proces sau fenomen geografic.

Un aspect important îl constituie posibilitatea de a crește sau de a reduce scara spațială sau temporală a producerii unui eveniment. Astfel, se pot observa procese și fenomene mult prea lente sau prea rapide, cu elemente prea mici sau prea mari pentru a fi vizionate la scara naturală. Spre exemplu se pot urmări în acest mod mișcarea plăcilor tectonice, formarea unui lanț montan, migrația populației etc.

Fiind foarte atractive pentru elevi, mijloacele audio-vizuale pot determina orientarea nepotrivită a atenției de la subiectul vizat. Din acest motiv elevii trebuie ,,învățați” ce să vadă, ce să audă și ce caracteristici să urmărească. Cadrul didactic trebuie să cunoască foarte bine conținutul prezentat pentru a orienta elevii spre elementele vizate. Pe baza acestora se vor pune întrebări scurte și clare cu răspunsuri care solicită gândirea elevilor, evitând banalizarea acestora.

Proiecțiile asociate cu explicațiile adaptate nivelului de înțelegere al elevilor crește calitatea învățării. Discutarea imaginilor, rediscutarea acestora, oprirea la elementele cu dificultăți de înțelegere sporesc eficiența utilizării acetui tip de mijloace de învățământ. Elevul nu trebuie să ramână pasiv în fața prezentării, el poate să-și însușească tehnica citirii, interpretării și analizei proiecțiilor, astfel încât să devină un instrument de auto-instruire.

Filmele utilizate în orele de geografie sunt o variantă atractivă pentru elevi. Acestea permit elevilor realizarea de comparații intre două sau mai multe fenomene studiate. Acestea sunt prezentate în mod veridic, iar învățarea devine conștientă și de lungă durată. Filmele pot fi didactice cu o durată de 15-20 de minute în care se pot prezenta experimente ce nu pot fi realizate în mod direct. Filmele documentare pot fi utilizate pentru o anumită temă, însă se preiau frangmente din acestea utile la clasă. Filmele trebuie asociate cu întrebări care să reflecte nivelul de înțelegere și analiză a temei, care să urmărească ,,aspectul ascuns” al materialului prezentat.

Resursele audio-vizuale pot prezinta elementele, procesele și fenomenele geografice sub toate aspectele lor, de la întreg la componente, de la detalii la caracteristici generale, din mediul apropiat sau din cel îndepărtat, din prezent, trecut sau viitor, de la apariția până la finalizarea lor. Se pot urmări relațiile de interdependență dintre factori, relațiile spațiale ți temporale, astfel încât procesul de predare-învățare să fie eficient.

Mijloacele de tipul aparatelor foto, camerelor de luat vederi, telefoanelor inteligente pot fi utilizate la scară largă în activitățile extracurriculare. Excursiile, vizitele geografice, drumețiile pot fi imortalizate cu ajutorul acestor aparate. Ulterior pozele și imaginile pot fi revăzute, pot fi utilizate pentru realizarea unor colaje, a unor albume de amintiri, pentru proiecte științifice sau studii de caz.

5.4. Proiecte de lecție

,,Lecția este o unitate didactică fundamentală, o formă a procesului instructiv prin intermediul căreia o cantitate de informații este percepută și asimilată activ de elevi, intr-un timp determinat, pe calea unei activități intenționate, sistematice, cu autoreglare, provocând în sfera biopsihică a acestora o modificare în sensul formării dorite” (Miron Ionescu, 1998).

Procesul de învățământ este organizat în lecții, activități didactice fundamentale, desfășurate sub îndrumarea unui profesor, în care elevii sunt integrați în procesul de instruire. Dezvoltarea intelectuală a elevilor depinde de implicarea lor în cunoașterea științifică, centrată pe activitatea conștientă a elevului în etapele procesului de învățare.

Conținuturile de învățare sunt separate pe discipline, apoi pe unități mai mici care pot fi integrate într-o lecție. Acestea sunt structurate și ordonate logic permitând înțelegerea lor, realizarea conexiunilor dintre informații, aplicarea lor, formarea unor priceperi și deprinderi. Calitatea și cantitatea învățării este revizuită prin evaluări și notare.

Tipul de lecție presupune un mod de organizare bazat pe obiectivele propuse și care poate fi modificat în funcție de tipul obiectivelor. Resursele materiale și cele procedurale prin interacțiunile cu resursele umane vin în sprijinul realizării lecțiilor determinând asimilarea unor cunoștințe, formarea unor competențe, a unor comportamente sau valori.

În cadrul disciplinei geografie, tipurile de lecții utilizate sunt numeroase. Tipul lecției este în conformitate cu obiectivele lecției, dar depind și de alți factori cum ar fi: nivelul de dificultate al cunoștințelor ce urmează a fi asimilate, de nivelul de pregătire al elevilor, de mijloace de învățământ disponibile, de metodele utilizate de către cadrul didactic, de strategia de predare aleasă etc.

Fiecare tip de lecție are mai multe variante. Dintre tipurile de lecții, cele mai frecvent utilizate la disciplina geografie sunt: lecțiile de transmitere și dobândire a cunoștințelor noi, lecțiile de formare a priceperilor, deprinderilor și competențelor (intelectuale sau practice), lecțiile de consolidare a cunoștințelor și competențelor, lecțiile de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, lecțiile de evaluare a cunoștințelor și competențelor, lecția de creație și lecția mixtă.

Lecțiile de transmitere și dobândire a cunoștințelor noi presupune concentrarea pe activitatea elevului de asimilare a noilor informații. Rolul acestui tip de lecție este activarea proceselor gândirii și a capacității de operare a elevului cu noile cunoștințe. Comunicarea noilor informații este partea predominantă a lecției, acest moment fiind integrat lecției. Variante ale acestui tip de lecție pot fi lecțiile introductive, lecții expunere, lecții organizate pe grupe de nivel, lecția bazată pe instruirea asistată de calculator, lecții bazate pe un material demonstrativ etc.

Lecțiile de formare a priceperilor, deprinderilor și competențelor (intelectuale sau practice) au ca scop formarea unor priceperi și deprinderi de muncă intelectuală (munca individuală, tehnici de învățare, rezolvare de probleme etc.) sau practică (abilități de muncă pe calculator, de documentare etc.). Ele pot fi realizate prin variante ce includ exerciții și probleme, activități de laborator, proiecte practice, munca cu ajutorul calculatorului (întocmirea unor hărți sau a unor diagrame), munca independentă.

Lecțiile de consolidare a cunoștințelor și competențelor au rolul de a corecta erorile și de a completa lacunele elevilor. Corelarea relațiilor dintre cunoștințe, operarea cu acestea în vederea unei asimilări eficiente și de lungă durată a acestora constituie obiectivul fundamental al acestor lecții. Lecțiile de consolidare pot avea variante bazate pe exerciții sau probleme, fișe de lucru, studii de caz, concursuri, vizite, excursii, materiale electronice etc. Modalitățile de lucru cu efectivul clasei pot fi frontale, individuale, în perechi sau pe grupe.

Lecțiile de evaluare a cunoștințelor și competențelor presupun măsurarea concretă a cantității de informații asimilate, dar și alte aspecte ca înțelegerea lor și modul de operare cu acestea. Lecțiile de acest tip relevă modificările produse asupra personalității elevului într-un anumit interval de timp și conformitatea lor cu obiectivele propuse. Variante ale acestor lecții sunt cele bazate pe teste, evaluări orale, activități practice, fișe de lucru, exerciții și probleme etc.

Lecția de creație are rolul de a stimula creativitatea elevilor, de a încuraja originalitate în realizare unor produse de învățare. Lecțiile bazate pe proiecte, pe modele, pe conceperea unor texte pot fi variante ale acestor lecții de creație.

Lecțiile mixte, o combinație a lecțiilor prezentate mai sus, au rolul de a realiza mai multe obiective propuse în cadrul unei lecții.

Momentele unei lecții variază în funcție de tipul de lecție ales. O variantă a succesiunii momentelor unei lecții cuprinde: momentul organizatoric, verificarea cunoștințelor dobândite anterior, captarea atenției, anunțarea noului conținut și a obiectivelor, dirijarea învățării, realizarea conexiunii inverse (feed-back-ul), și evaluarea.

PROIECT DE LECȚIE

Data:

Clasa: a X-a

Obiectul: Geografie

Subiectul: Răspândirea teritorială a populației

Tipul lecției: mixtă

Competențe generale:

Utilizarea corectă a terminologiei specifice pentru explicarea mediului geografic utilizând limbaje diferite

Integrarea aspectelor din natură și societate într-o structură obiectivă (mediul înconjurător) și o disciplină de sinteză (geografia).

Dobândirea unor priceperi, deprinderi, metode și tehnici generale de învățare (inclusiv TIC) care să faciliteze o pregătire permanentă asumată.

Relaționarea elementelor și fenomenelor din realitate (natură și societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice, pe imagini satelitare sau modele.

Obiective operaționale:

a) Informaționale:

O1- să definească tipurile de spații de pe glob ,,oicumenă, suboicumenă, anoicumenă” cel puțin 90% din colectivul clasei;

O2 – să analizeze cele patru categorii de factori care determină răspândirea populației pe glob utilizând informațiile din text și cunoștințele dobândite anterior;

O3 – să explice variația răspândirii populației pe altitudine și pe latitudine pe baza unor reprezentări cartografice;

O4 – să compare repartiția populației în statele India și China cu ajutorul unei diagrame Venn;

b) Formativ – atitudinal – comportamentale:

O1: să-și dezvolte deprinderile de lucru cu resursele specifice studiului geografiei;

O2: să exerseze deprinderile de comunicare și colaborare cu profesorul și colegii;

O3: să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de studiul geografiei.

Materiale și mijloace didactice: Harta marilor concentrări de populație pe glob, Harta politică a lumii, fișe de lucru, texte, tabel, fișe de evaluare.

Metode didactice: conversația, observația, joc didactic Robingo, metoda Phillips 6*6, analiza hărții, explicația, expunerea, problematizarea, diagrama Venn.

Resurse de timp: 50 minute

Desfășurarea activității

PROIECT DE LECȚIE

Data:

Clasa: a X-a

Obiectul: Geografie

Subiectul : Dinamica naturalã a populației

Tipul lecției: formare de competențe;

Competențe generale:

1.1. Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru prezentarea unei informații referitoare la populație

1.2. Argumentarea unui demers explicativ

2.2. Formalizarea informațiilor

3.2. Analiza interacțiunilor dintre mediul natural și populație

4.1. Citirea și interpretarea informației cartografice și grafice referitoare la populație

4.2. Operarea cu simboluri, semne și convenții

Obiective operaționale

a) Informaționale:

O1: să defineascã termenii de natalitate, rata natalității, mortalitatea, rata mortalității, rata mortalității infantile, sporul natural cel puțin 95% din colectivul clasei

O2: să explice influența factorilor asupra evoluției natalitãții și asupra mortalitãții;

O3: să calculeze rata natalitãții, rata mortalitãții, sporul natural, rata sporului natural;

O4: să analizeze Harta natalitãții pe glob din 2010, Harta mortalitãții pe glob din 2010, Harta mortalitãții infantile din 2008, Harta sporului natural pe glob din 2010 ;

O5: sã rezolve cele douã probleme din fișa de lucru în aproximativ 10 minute.

b) Formativ – atitudinal – comportamentale:

O1: să-și dezvolte deprinderile de lucru cu resursele specifice studiului geografiei;

O2: să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de studiul geografiei.

Materiale și mijloace didactice: Harta politicã a lumii, Harta natalitãții pe glob din 2010, Harta mortalitãții pe glob din 2010, Harta mortalitãții infantile din 2008, Harta sporului natural pe glob din 2010, atlase, fișe de lucru, videoproiector, laptop;

Metode didactice: conversația, explicația, expunerea, lucrul cu harta, analiza datelor, brainstormingul, rezolvarea de probleme;

Resurse de timp: 50 minute

DESFÃȘURAREA LECȚIEI

Dinamica naturalã a populației – schita lecției

1. Natalitatea – numãrul de nașteri raportat la numãrul populației unui teritoriu, pe o perioadã de un an.

Rata natalitãții – indicele care desemneazã natalitatea raportatã la 1000 de locuitori.

n = Nv * 1000, unde n – rata natalitãții, Nv- numãrul nãscuților vii, Pt – populația totalã

Pt

Problemã: Statul X are 25.000.000 locuitori. In anul 2004 s-au nãscut 300.000 de copii.

Care este rata natalitãții?

Rezolvare (300.000*1000): 25.000.000 = 12‰

Rata natalitãții – medii pe glob este de – 25‰ în statele în curs de dezvoltare

– 10‰în statele dezvoltate

– maximã . Niger 55‰,

– minimã Ucraina 8‰.

– România 9.8‰ în 2002

Factorii care influențeazã natalitatea sunt:

II. Mortalitatea – numãrul deceselor dincadrul unei populații, raportat la populația totalã, pe o perioadã de un an.

Rata mortalitãții – indicele care raporteazã mortalitatea la 1000 de locuitori.

m = M * 1000, unde m – rata mortalitãții, M – numãrul deceselor, Pt- populația totalã

Pt

Problemã: Localitatea X are 10.000.000 de locuitori. In anul 2004 au decedat 25.000 de persoane. Care este rata mortalitãții?

m = (25.000*1000): 10.000.000 m = 2.5‰

Rata mortalitãții – medii pe glob este de 9.5‰, – minimã: 2.3‰ Kuwait

– maximã: 28‰ Mozambic, 15‰ – România: 12.7 ‰ în 2002

Factorii care influențeazã mortalitatea sunt:

a) vârsta populației c) asistența sanitarã

b) morbiditatea ( gradul de îmbolnãvire al populației) d) modul și mediul de viațã

e) igiena individualã și colectivã

III. Rata mortalitãții infantile – numãrul de decese al nãscuților vii în primul în de viațã, raportate la 1000 de nãscuți vii din acel an.

Factori determinanți: malnutriția, sãrãcia, nivel scãzut al asistenței medicale

Rata mortalitãții infantile : – medie: 60‰ – minimã: 4‰ Japonia

– maximã : 162‰ Afganistan – România 25‰

IV. Sporul natural al populației (bilanțul natural) – reprezintã diferența dintre natalitate și mortalitate. Formula de calcul:

Sn = n-m = (Nv-M) *1000

Pt

Problemã: Numãrul de nașteri la nivel mondial în 1999 a fost de 144.633.379, iar al deceselor 52.068.016 la o populație de 6 miliarde locuitori. Care este sporul natural? Care este rata sporului natural?

Rezolvare:

Sn = 144.633.379-52.068.016

Sn = 92.565.350

Sn =( 92.565.350*1000): 6.000.000.000

Sn = 15.4‰

Valori ale ratei sporului natural pe glob:

1. pe continente: – Africa ( 27‰), America de Sud (18‰), Asia (16‰)

– America de Nord si Australia 5‰

– Europa 0‰ =>îmbãtrânirea demograficã

2.pe tãri: – pozitiv: Albania16‰, India 13‰, China 5‰, Mali, Niger peste 30‰

– negativ: România – 2‰, Ucraina – 6‰, Germania – 2.8‰

Tipuri de creștere demograficã:

1. redusã: Sn < 6‰ – Olanda, Elveția, Franța

2. moderatã: Sn 6-10‰: Uruguay, Lituania

3. rapidã: Sn 10-20‰- Nepal, Haiti

4. explozivã: Sn >20‰ – Angola Etiopia

Fișã de lucru

Rezolvati urmãtoarele probleme:

1. Calculați rata natalitãții Romaniei conform tabelului de mai jos:

2.Calculați bilanțul natural al populației mondiale (1995) din urmãtorul tabel, completând spațiile libere cu valorile corespunzãtoare:

PROIECT DE LECȚIE

Data:

Clasa: a X-a

Obiectul: Geografia județului Satu Mare – opțional

Subiectul: Mișcarea naturală a populației

Tipul lecției: mixtă

Competențe specifice:

1.1. Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru prezentarea unei informații

1.2. Argumentarea unui demers explicativ

2.5. Sesizarea unor legături observabile între elemente economice și politice

3.2. Analiza interacțiunilor dintre mediul natural și populație

4.6. Descrierea și explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe modele

4.1. Citirea și interpretarea informației cartografice și grafice referitoare la populație

6.1. Dezvoltarea interesului pentru cercetarea științifică a comunității

Obiective operaționale:

a) Informaționale:

O1 – să definească termenii de natalitate, rata natalității, mortalitate, rata mortalității, mortalitate infantilă, rata mortalității infantile, spor natural, rata sporului natural;

O2 – să calculeze rata natalității, rata mortalității, rata mortalității infantile, rata sporului natural pentru județul Satu Mare;

O3 – să explice influența factorilor asupra evoluției natalității, mortalității, mortalității infantile și a sporului natural specifici județului Satu Mare;

O4 – să analizeze date statistice redate sub forma unui tabel;

O5 – să localizeze pe Harta administrativă a județului Satu Mare localitățile cu valori extreme ale indicilor demografici studiați (natalitate, mortalitate, spor natural);

b) Formativ – atitudinal – comportamentale:

O7: să-și dezvolte deprinderile de lucru cu resursele specifice studiului geografiei;

O8: să exerseze deprinderile de comunicare și colaborare cu profesorul și colegii;

O9: să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de studiul geografiei.

Materiale și mijloace didactice: Harta fizică a județului Satu Mare, diagrama evoluției natalității, diagrama evoluției mortalității, diagrama mortalității infantile, diagrama speranței la viață, Harta administrativă a județului Satu Mare, Harta procentelor avorturilor pe județe, fișe de lucru, fișe temă pentru studiul demografic;

Metode didactice: conversația, observația, lucrul cu harta, explicația, expunerea, exercițiul, munca individualã, ciorchinele, problematizarea.

Strategia: inductivă, dirijată, cognitivă.

Locul desfășurării lecției: Cabinetul de geografie

Resurse de timp: 50 minute

Desfășurarea activității

Schița lecției este prezentată mai jos sub formă de ciorchine.

PROIECT DE LECȚIE

Data:

Clasa: a X-a

Obiectul: Geografia județului Satu Mare – opțional

Unitatea de învățare: Populația

Subiectul: Structurile demografice ale județului Satu Mare

Tipul lecției: formare și consolidare de competențe;

Competențe specifice:

1.1. Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru prezentarea unei informații

1.2. Argumentarea unui demers explicativ

2.5. Sesizarea unor legături observabile între elemente economice și politice

3.2. Analiza interacțiunilor dintre mediul natural și populație

4.6. Descrierea și explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe modele

4.1. Citirea și interpretarea informației cartografice și grafice referitoare la populație

6.1. Dezvoltarea interesului pentru cercetarea științifică a comunității

Obiective operaționale:

a) Informaționale:

O1- să analizeze datele din tabele statistice preluate de la DJS Satu Mare;

O2- să construiască diagramele structurilor populației și piramida vârstelor județului Satu Mare utilizând tabele de date cu ajutorul calculatorului;

O3- să identifice cauzele și consecințele structurilor populației (pe vârste, pe sexe, confesională, pe medii, socio-economică) județului Satu Mare;

O4 – să interpreteze piramida vârstelor populației din județul Satu Mare;

O5 – să compare piramide ale vârstelor populației;

b) Formativ – atitudinal – comportamentale:

O7: să-și dezvolte deprinderile de lucru cu resursele specifice studiului geografiei;

O8: să exerseze deprinderile de comunicare și colaborare cu profesorul și colegii;

O9: să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de studiul geografiei.

Materiale și mijloace didactice: imagine cu piramida vârstelor, fișe de lucru cu tabele de date, calculatoare, soft educațional;

Metode didactice: conversația, observația, explicația, analiza datelor, exercițiul, munca independentă, analiza piramidei vârstelor, problematizarea;

Strategia: inductivă, dirijată, cognitivă.

Resurse de timp: 50 minute

Desfășurarea activității

PROIECT DE LECȚIE

Data:

Clasa: a X-a

Obiectul: Geografie

Subiectul: Geografia populației

Tipul lecției: evaluare a cunoștințelor anterioare

Competențe specifice:

1.1. Utilizarea terminologiei științifice și disciplinare specifice (concepte, noțiuni) pentru prezentarea unei informații

1.2. Argumentarea unui demers explicativ

2.5. Sesizarea unor legături observabile între elemente economice și politice

3.2. Analiza interacțiunilor dintre mediul natural și populație

4.6. Descrierea și explicarea faptelor observate pe teren sau identificate pe modele

4.1. Citirea și interpretarea informației cartografice și grafice referitoare la populație

6.1. Dezvoltarea interesului pentru cercetarea științifică a comunității

Obiective operaționale:

a) Informaționale:

O1 – să definească indicatorii demografici: natalitate, mortalitate, mortalitate infantilă, spor natural, spor migratoriu;

O2 – să prezinte cel puțin cinci factori care influențează variația indicatorilor demografici pe glob;

O3 – să precizeze cel puțin cinci caracteristici ale densității populației pe glob;

O4 – să analizeze o piramidă a vârstelor specificând tipul și cel puțin trei caracteristici ale acesteia;

O5 – să calculeze diferiți indicatori demografici cunoscând formulele acestora;

O6 – să numească statele cu valori extreme ale indicatorilor demografici indicându-le la Harta politică a lumii;

b) Formativ – atitudinal – comportamentale:

O7: să-și dezvolte deprinderile de lucru cu resursele specifice studiului geografiei;

O8: să exerseze deprinderile de comunicare și colaborare cu profesorul și colegii;

O9: să-și dezvolte o atitudine pozitivă față de studiul geografiei.

Materiale și mijloace didactice: Harta politică a lumii, 6 fișe de flipchart, fișe de evaluare;

Metode didactice: conversația, exercițiul, lucrul cu harta, analiza, expunerea explicația, recapitularea prin rotație;

Desfășurarea activității

Test secvențial – Geografia populației

I. Citiți cu atenție afirmațiile de mai jos. Încercuiti litera corespunzatoare răspunsului corect: 5*2p = 10p

1. Densitate foarte mare a populației se înregistrează la :

a) munte b) deal c) câmpie d) poli

2. Malta are o densitate de:

a) > 1400 loc/km2 b) > 16 000 loc/km2 c) >4000 loc/km2

3. Face deplasare zilnică între localitatea de domiciliu și localitatea unde se afla locul de muncă:

a) populația migratoare b) populația sezonieră c) populația navetistă d) populația stabilă

4. Populația baștinașă a Africii este de rasă :

a) negroidă b) mongoloidă c) europeană d) asiatică

5. Populația ocupată în sectorul secundar are activitați în :

a) turism b) agricultură c) industrie d) comerț

II. Citiți afirmațiile de mai jos și încercuiți A pentru adevarat si F pentru fals: 5*2p =10p

Anoicumenele sunt regiuni populate ale globului. A F

Țările dezvoltate au o populație cu tendințe de îmbătrânire. A F

Emigranții reprezintă o forță de muncă ieftină. A F

Emisfera nordică este mai slab populata decat cea sudică. A F

Mongolia are o densitate a populației de 2 loc/km2. A F

III. În anul 2014 în dinamica naturală a statului Germania s-au inregistrat urmatoarele date : natalitatea 8,4 ‰, mortalitatea 11,3 ‰, populația totală de 81,198,000 locuitori. 2*5p=10p

Calculati: 1. natalitatea și mortalitatea în valori absolute

2. sporul natural în valori absolute și în promile

IV. Explicați termenii: imigrant, metis, mulatru, zambos. 2,5p*4=10p

V. Din lista următoare, selectați statele cu populație majoritar creștină, respectiv cu populație majoritar islamică: Italia, Irak, Pakistan, Brazilia, Iran, Algeria, Spania, Franța, Olanda, Maroc, India, Japonia, China, Thailanda, Coreea de Sud. 5p*2=15p

VI. Pentru piramida comparativă a vârstelor populației României din anii1992, respectiv 2012 precizați: 3p*5=15p

a) definiția piramidei vârstelor;

b) tipul de piramidǎ din anul 2012;

c) ponderea populației tinere din anul 1992;

d) tendința de evoluție a populației conform anului 2012;

e) douǎ cauze care determinǎ această modificare a piramidei;

sursa piramidei vârstelor :http://economie.hotnews.ro

VII. Utilizând harta de mai jos rezolvați următoarele cerințe: 5p*4= 20p

1. colorați prin culori diferite 3 state în care natalitatea este < 12‰ si 3 state în care natalitatea este >22‰

2. Precizați patru cauze ale natalității din statul marcat pe hartă cu cifra 1.

3. Explicați procesul demografic din statul marcat pe hartă cu cifra 2.

4. Identificați statul notat pe harta de mai jos cu cifra 3 și precizați cel patru cauze ale numărului mare de imigranți.

sursa hărții: http://stepcoloring.com

Barem de corectare

I. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1. c 2. a 3. c 4.a 5.c 2p*5=10p

II. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect.

1. F 2. A 3.A 4. A 5.F 2p*5=10p

III. Se acordă 10 de puncte astfel:

1. – 2.5 puncte pentru calculul natalității în valori absolute

– 2.5 puncte pentru calculul mortalității în valori absolute

2. – 2.5 puncte pentru calculul sporului natural în valori absolute

– 2.5 puncte pentru calculul sporului natural în promile

IV. Se acordă câte 2.5 puncte pentru fiecare termen explicat corect.

V. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare stat atribuit corect religiei predominante.

1p*15=15puncte

VI. Se acordă câte 15 puncte astfel;

a) 3 puncte b) 3 puncte c) 3 puncte d) 3 puncte e) 3 puncte

VII. Se acordă 20 de puncte astfel:

1. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare stat colorat corect 1p*6= 6p

2. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare stat colorat corect 1p*4=4p

3. Se acordă 1 punct pentru denumirea procesului demografic (îmbătrânirea populației). Se acordă 4 puncte pentru explicația corectă a procesului. 1p+4p=5p

4. Se acordă1 punct pentru denumirea statului notat cu cifra 3. 1p+4p=5p

Se acordă câte 1 punct pentru fiecare cauză precizată corect.

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Total 100 de puncte.

4.5. Formele de evaluare utilizate în cadrul opționalului

Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învățământ prin care se colectează, organizează și interpretează date directe, cu scopul de eficientiza procesul de instruire. Rolul primordial al evaluării este de feedback pentru profesori, copii, părinți și organele de decizie.

Performanța se definește prin comportamentul elevului și este expresia nivelului de realizare a unei sarcini de învățare, care se evaluează prin probe secvențiale. Aceasta reprezintă un rezultat complex care nu poate fi determinat decât într-o perioadă lungă de timp. Descriptorii de performanță sunt cei care oferă informații privind nivelul de performață al unui elev și pe baza cărora se pot elabora evaluări mai obiective.

Procesul de evaluare se realizează în mod etapizat de la conceperea unei evaluări, aplicarea acesteia, la verificarea rezultatelor până la estimarea calității evaluării și măsurarea prin cuantificare sub forma unei note. Aceste sunt comparate cu criteriile de evaluare pentru a lua o decizie optimă asupra procesului de instruire. În acest mod se descoperă achizițiile elevilor (cunoștințe, priceperi și deprindere, conduite, trăsături de personalitate), dar și lacunele acestora care determină disfuncționalități în procesul de predare-învățare. Ulterior, se vor opera corecții în vederea eficientizării procesului de instruire.

În cadrul procesului de învățământ evaluarea are funcții multiple: de constatare a conoștințelor asimilate de elevi, de diagnoză a cauzelor care au dus la aceste rezultate, de prognoză pentru a evidenția performanțele viitoare ale elevilor, de validare socială, de orientare școlară, sau motivațională.

Adoptarea deciziilor, bazate pe judecăți de valoare asupra produselor măsurate și apreciate ale elevilor, sunt rezultatul tipurilor de evaluare utilizate în cadrul disciplinei. În funcție de momentul integrării în activitatea didactică, evaluarea poate fi inițială, continuă (formativă) sau finală (sumativă). Rolul acestora este de a verifica cunoștințele, priceperile și deprinderile elevilor, pentru ca apoi să urmeze elaborarea unei strategii de completare a lacunelor și de corectare a confuziilor.

Evaluarea presupune unui număr mare și variat de instrumente de evaluare pentru a emite judecăți de valoare privind activitatea de învățare a unui elev la disciplina geografie. Confruntarea unui elev cu mai multe instrumente de evaluare oferă posibilitatea de a realiza o evaluare cât mai obiectivă și o imagine mai detaliată asupra achizițiilor acestuia (cunoștințe, priceperi, deprinderi, atitudini). Evaluarea formativă este modalitatea de a reduce intervalul dintre evaluare și corectările aduse procesului de instruire.

În ceea ce privește geografia populației, profesorul de geografie poate utiliza forme de evaluare orală, forme de evaluare scrisă (teste, hărți mute, diagrame, rebusuri geografice), evaluări cu ajutorul calculatorului, evaluări ale unor lucrări practice etc.

Evaluarea orală este o formă a evaluării frecvent utilizată în cadrul orelor de geografie deoarece îmbină verificarea cunoștințelor cu orientarea pe hartă. Această evaluare solicită perioade mai mari de timp, dar poate furniza un feed-back imediat astfel încât eventualele erori pot fi corectate imediat. Evaluarea orală permite comunicarea directă dezvoltând capacitatea de exprimare a elevilor simțul orientării pe hartă, dar și posibilitatea adaptării gradului de dificultate în funcție de răspunsurile elevului. Dezavantajele pot fi date de factorii externi care pot influența evaluarea, timpul alocat și limitarea conținuturilor de evaluat.

În cadrul orelor de geografie a populației, evaluarea orală îmbină examinarea prin dialog cu cea a discuției. Întrebările ajutătoare adresate de cadrul didactic pot ajuta elevul în formularea răspunsurilor corecte, dar și în identificarea corectă a unor elemente pe hartă sau în utilizarea corectă a argumentelor. Acest tip de evaluare se poate utiliza în momentul verificării oricărui conținut din opționalul ,,Geografia județului Satu Mare” deoarece elevul poate să redea informații, să explice procese sau fenomene, să argumenteze anumite teorii, dar și să rezolve anumite probleme.

Testul, formă frecventă a evaluării la disciplina geografie, permite prezentarea cunoștințelor asimilate chiar și în lipsa cadrului didactic de specialitate. Ele conțin seturi de itemi care redau nivelul asimilării unor informații, dar și acapacitatea elevilor de a opera cu acestea. Cerințele unui astfel de instrument de evaluare sunt: validitatea, fidelitatea, obiectivitatea și aplicabilitatea.

Avantajele aplicării unui test constă în posibilitatea de a evalua un număr mare de elevi într-o perioadă scurtă, de a avantaja elevii timizi, de a evalua o mare parte din conținuturi, de a raporta rezultatele la un criteriu unic de validare, de a identifica gradul de realizare al obiectivelor etc. Un aspect negativ îl constituie imposibilitatea cadrului didactice de a elimina unele erori apărute în timpul evaluării, dar și comunicarea redusă dintre aceștia.

Testele au rolul de a măsura cunoștințele și capacitățile fundamentale din cadrul programelor școlare. Acest demers presupune aprecierea gradului de înțelegere, analiză, sinteză și aplicare a cunoștințelor dobândite într-o anumită perioadă de timp, fiid o bază obiectivă a aprecierii. Evaluarea este însoțită de o decizie care reglează întregul proces de instruire.

Itemul reprezintă cel mai mic element independent, identificabil al lucrării scrise sau o unitate de conținut exprimată sub forma unei întrebări, unei probleme sau sarcini de efectuat. Itemul unui test poate fi readt printr-o întrebare, un exercițiu sau o problemă, o sarcină practică. Testele includ un număr variat de itemi ca mod de formulare și tipuri cu scopul de a solicita cât mai multe operații ale gândirii în vederea obținerii unei evaluări complexe.

Tipurile de itemi se împart în trei categorii: itemi obiectivi, itemi semiobiectivi și itemi subiectivi.

Itemii obiectivi solicită capacități cognitive de nivel inferior, însă permit măsurarea exactă a cunoștințelor. Se pot utiliza în număr mare într-un test și pot cuprinde o paletă largă de conținuturi deoarece solicită răspunsuri scurte sau alegerea unui răspuns din mai multe variante date. Itemii obiectivi au mai multe variante de formulare:

Itemii cu alegere multiplă solicită alegerea râspunsului corect dintr-o serie de răspunsuri date;

Clasa: a X-a

Unitatea de învățare: Geografia populației

Exemplu: Citiți cu atenție și încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:.

1. Face deplasare zilnică între localitatea de domiciliu și localitatea unde se află locul de muncă:

a) populația migratoare b) populația sezonieră c) populația navetistă

2.Limba cu ce mai mare răspândire pe glob este :

a) engleză b) spaniolă c) hindi d) chineză

Itemi cu alegere duală îi oferă elevului posibilitatea de a alege răspunsul corect din două variante redate sub forma de adevărat-fals, corect-greșit, da-nu, acord-dezacord etc.

Clasa: a X-a

Unitatea de învățare: Geografia populației

Exemplu: Citește cu atenție afirmațiile de mai jos. Încercuiește litera A dacă consideri că afirmația este adevărată sau litera F dacă consideri afirmația falsă.

1. Suboicumenele sunt regiuni populate ale globului. A F

2. Țările în curs de dezvoltare au o populație cu tendințe de îmbătrânire. A F

Itemi de asociere (tip pereche) sunt sub forma a două coloane (premise și răspunsuri) solicitând elevului să realizeze corespondența dintre diferite elemente (enunțuri, denumiri, mărimi etc.)

Clasa: a XII-a

Unitatea de învățare: Populația Europei

Exemplu: În coloana A sunt numerotate state din Uniunea Europeană, iar în coloana B sunt enumerate valori ale ratei natalității în promile (‰). Realizați, prin săgeți, pe baza hărții alăturate, corespondența dintre fiecare număr din coloana A și litera corespunzătoare din coloana B.

A B

1. Germania a. 12

2. Finlanda b. 8

3. Grecia c.13

4. Marea Britanie d. 11

5. Irlanda e. 9

f. 16

sursa: http://www.gandul.info/stiri

Itemii semiobiectivi pot testa o paletă largă de capacități intelectuale și de conținuturi, permitând elevului elaborarea unui răspuns scurt. Itemii semiobiectivi oferă evaluatorului formularea unei aprecieri pertinente privind corectitudinea răspunsului elevului. Acest tip de itemi necesită capacități cognitive cu un nivel de complexitate mai ridicat stimulând aprofundarea cunoștințelor, modul de operare cu acestea, calitatea exprimării etc.

Itemii cu răspuns scurt au formulări clare și concise. Permit evaluarea cunoștințelor, capacitatea elevului de sinteză, calitatea exprimării.

Clasa: a VIII-a

Unitatea de învățare: Populația

Exemplu: Răspundeți corect la fiecare din cerințele de mai jos:

1. Enumerați cinci etnii existente în România.

2. Precizați patru județe cu densitate mică a populației.

Itemii de completare solicită completarea afirmației cu un cuvânt sau o sintagmă

conform sensului acesteia. Afirmațiile pot avea răspunsurile date sau nu. Un aspect important este recomandarea de a poziționa elementul lipsă la finalul afirmației pentru a nu crea confuzii.

Clasa: a X-a

Unitatea de învățare: Geografia populației

Exemplu: Completați afirmațiile de mai jos cu răspunsurile corecte:

1. Mortalitatea infantilă reprezintă……………………………………………………………………

2. Rata bilanțului natural se exprimă prin diferența dintre ……………..….și……………

Itemi structurați sunt cerințe care cuprind mai multe întrebări pe o temă comună.

Oferă elevului modalitatea de orientare în vederea producerii unui răspuns corect.

Clasa: a XII-a

Unitatea de învățare: Populația Europei

Exemplu: Pentru România precizați:

a) două caracteristici ale bilanțului total al populației;

b) două regiuni cu mortalitate infantilă ridicată;

c) două regiuni cu densitate redusă:

d) o caracteristică a mișcării migratorii.

e) un aspect al evoluției viitoare a populației;

Itemii subiectivi solicită un răspuns complex din partea elevului, neorientat sau orientat puțin sub forma unui eseu nestructurat, respectiv structurat. Conținutul, structura și lungimea răspunsului depinde de subiectul solicitat. Necesită operații complexe ale gândirii, dar implică și un anumit grad de subiectivism din partea corectorului.

Rezolvarea de probleme constituie situații în care elevii trebuie să rezolve o situație problemă, nefamiliară.

Clasa: a X-a

Unitatea de învățare: Geografia populației

Exemplu: Analizați piramidele vârstelor statelor Norvegia și Nigeria. Precizați două deosebiri și două consecințe ale comportamentului demografic reprezentat de aceste piramide.

sursa: http://geostoria.weebly.com/norvegia.html sursa: http://geostoria.weebly.com/nigeria.html

su

Eseul structurat presupune elaborarea răspunsului în corelație cu cerințele date.

Clasa: a VIII-a

Unitatea de învățare: Populația

Exemplu: Analizați harta densității populației României precizând:

– două județe cu densitate mare a populației (peste 140 loc/km²);

– două județe cu densitate mică a populației ( sub 50 loc/km²):

– patru cauze care au determinat aceste diferențe; sursa: http://www.ebacalaureat.ro/c/harti-geografie/166

Eseul nestructurat presupun un răspuns complex, cu elemente și un mod de organizare stabilite de elev.

Clasa: a X-a

Unitatea de învățare: Geografia populației

Exemplu: Explicați evoluția populației Chinei pe parcursul secolelor XX și XXI.

Pentru a realiza o corelație între obiective, conținuturi și evaluare se poate elabora un test cu matrice de specificații. Itemii trebuie să fie elaborați după o pregătire a testului. Ele stabilesc legătura dintre cunoștințele evaluate și tema supusă evaluării. Unele forme sunt utilizate pentru corelațiile dintre anumite finalități (înțelegere, analiză, sinteză) și temele majore ale disciplinei.

Matricele de specificație pot fi generale și detaliate în funcție de scopul și tipul testului. Coloanele matricilor conțin nivelurile cognitive, iar pe rânduri sunt prezentate conținuturile ce urmează a fi evaluate.

Un exemplu de test cu matricea de specificații îl constituie testul de mai jos. Testul de evaluare a fost conceput pentru clasa a XII-a, la disciplina Geografia României și a Europei, cu două ore pe săptămână. Prin acesta mi-am propus evaluarea cunostințelor referitoare la populația României și a Europei.

Matricea de specificație a instrumentului de evaluare

Se acordă 10 puncte din oficiu

Competențe specifice:

1.1. prezentarea în scris a aspectelor definitorii ale spațiului european și național, utilizând corect și coerent terminologia specifică domeniului;

2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul înconjurător (geografic), la nivelul continentului, prin conexiuni sugerate de analiza modelelor grafice, cartografice si a imaginilor

2.4. Explicarea relațiilor observabile dintre sistemele naturale si umane ale mediului geografic european, utilizând date statistice, modele geografice si reprezentări cartografice adecvate

3.1. Interpretarea reprezentărilor grafice si cartografice, pentru prezentarea unei realități investigate

Obiective de evaluare:

O1 – să precizeze statul cu cel mai mic număr de locuitori din Europa cel putin 95% din colectivul clasei ;

O2 – să numească județul cu cea mai mică densitate din România cel putin 90% din colectivul clasei;

O3 – să compare din punct de vedere al populației Franța cu Germania precizând două asemănări și o deosebire;

O4 – să compare din punct de vedere al populației județele Botoșani și Harghita, precizând două asemănări și două deosebiri;

O5 – să noteze pe harta Europei numele statelor notate cu litere de la A la J cel putin 80% din colectivul clasei;

O6 – să identifice, notând pe harta muta a Europei, patru state cu densitate mare a populației, trei state cu populație de origine latină cel putin 80% din colectivul clasei;

O 7 – să asocieze, prin sageti, familiilor de limbi date, statele în care se vorbesc aceste limbi;

O 8 – să caracterizeze cinci structuri ale populației României precizând câte două aspecte specifice pentru fiecare dintre acestea;

O 9 – să numească statele cu cea mai mare, respectiv cea mai mică densitate a populației din Europa ;

O 10 – să precizeze religia predominantă din Regatul Unit cel putin 90% din colectivul clasei;

O 11 – să numească statul peninsular în care se vorbește o limbă din familia uralică.

Test – Populația Europei. Populația României

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordǎ 10 puncte din oficiu. Timp de lucru 45 minute.

Incercuiți litera corespunzatoare răspunsului corect: 10p

1. Statul cu cel mai mic număr de locuitori din Europa este :

a) Islanda b) Monaco c) Vatican d) Liechtenstein

2. Densitate mică de locuitori se înregistrează în județul :

a) Prahova b) Suceava c)Iași d) Tulcea

Comparati caracteristicile populației Franței cu caracteristicile populației Germaniei precizand două asemanări și o deosebire. Asemănările și deosebirile se pot referi la: mișcarea naturală, mișcarea migratorie, densitate, procese demografice, număr, structuri demografice. 10p

Comparati populația județului Botoșani cu populația județului Harghita precizând două asemănări și două deosebiri. Asemănările și deosebirile se pot referi la: mișcarea naturală, mișcarea migratorie, densitate, procese demografice, număr, structuri demografice. 10p

Utilizand harta mută a Europei rezolvați urmatoarele cerințe: 20p

Identificați și scrieți numele statelor notate cu litere de la A la J;

Notați pe harta de mai jos numele a patru state cu densitate a populației mare;

Identificați pe harta de mai jos numele a trei state primitoare de imigranți;

Notați pe harta de mai jos numele a trei state cu populație latină.

V. Asociati, prin sageti, elementelor (limba vorbită) din coloana A elementul corespunzător (statul) din coloana B. 10p

A B

Limbi romanice Rusia

Limbi slave Austria

Limbi germanice Spania

Slovacia

Olanda

VI. Caracterizați structurile populației României (pe grupe de vârstă și sexe, etnică, confesională, pe medii) precizând cel puțin două aspecte specifice pentru fiecare structură prezentată. 20p

VII. Completați spațiile libere cu informația corectă: 10p

Cea mai mare densitate din Europa se înregistrează în statul …………………………..

În Regatul Unit este predominantă religia ……………………………………………………..

Din familia uralică face parte populația statului peninsular ……………………………..

Cea mai mică densitate a populației se înregistrează în statul …………………………..

Barem de corectare

1. c) 5p

2. d) 5p

Se acordă câte 3.33 puncte pentru fiecare asemănare sau deosebire formulată corect între caracteristicile populației Franței cu caracteristicile populației Germaniei.

Ex/ O deosebire între caracteristicile populației celor două state o constituie sporul natural, în Franța sporul natural are valori pozitive, iar în Germaniaare valori negative.

Se iau în considerare oricare alte asemănări sau deosebiri formulate corect.

Total 3*3.33 = 10puncte

Se acordă câte 2.5 puncte pentru fiecare asemănare sau deosebire formulată corect între populația județului Botoșani cu populația județului Harghita.

Ex/ În structura etnică a populației județului Botoșani predomină românii, iar în județul Harghita predomină populația maghiară.

Se iau în considerare oricare alte asemănări sau deosebiri formulate corect.

Total 4*2.5 = 10 puncte

1. Se acordă căte 1 punct pentru fiecare stat identificat corect.

2. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare stat cu densitate mare a populației notat corect.

3. Se acordă câte 1 punct pentru fiecare stat primitor de imigranți identificat.

4. Se acordă câte 1punct pentru fiecare stat cu populație latină notat corect.

Total 20*1p = 20 puncte

Se acordă 2 puncte pentru fiecare asociere corectă:

Limbi romanice – Spania

Limbi germanice – Austria, Olanda

Limbi slave – Rusia, Slovacia

Total 5*2p = 10 puncte

Se acordă 20 puncte astfel :

– câte 2 p pentru fiecare aspect specific al structurii pe vârste

– câte 2 p pentru fiecare aspect specific al structurii pe sexe

– câte 2 p pentru fiecare aspect specific al structurii etnice

– câte 2 p pentru fiecare aspect specific al structurii confesionale

– câte 2 p pentru fiecare aspect specific al structurii pe medii Total 2*2*5p = 20 puncte

Se acordă 2.5 puncte pentru completarea spațiilor cu informația corectă:

1. Monaco 3. Finlanda

2. creștină 4. Islanda

Total 4*2.5p = 10 puncte

Din oficiu, se acordă 10 puncte. Total punctaj test – 100 puncte

Rezultatele testului

Număr total elevi: 27 Număr elevi prezenți: 23

Fig. Diagrama rezultatelor de la test

Interpretarea rezultatelor

Având în vedere rezultatele testului, acestea sunt multumitoare tinând seama de faptul cǎ a fost primul test din capitolul ,,Populație”din clasa a XII-a. În ansamblu, am observat o realizare totală a itemilor 1,7 și 14. Cel mai dificil item a fost itemul care elevilor li s-a solicitat caracterizarea structurilor populației României.

În ceea ce privește harta mută, pot spune că elevii s-au descurcat bine, astfel că itemii 5,6,7 si 8 au fost realizati de către 88% din elevii.

Itemii de tip grilă, itemii de tip completare și cei de identificare pe hartă au fost cel mai bine rezolvați. La aceștia se pot adauga și itemii de analiză prin compararea diferitelor populații. Majoritatea elevilor au abordat toate subiectele, 8 elevi neabordând unul sau doi itemi.

Media la nivel de clasa este bună, 8.22, în conformitate cu activitatea anterioară a elevilor din clasă. Cel mai relevant aspect îl constituie faptul că promovabilitatea clasei la test este 100%.

Masuri ameliorative:

evaluarea elevilor să se faca în fiecare oră pentru a menține constanța în învățare;

antrenarea elevilor în lecție trebuie menținută și intensificatǎ;

utilizarea frecventă a hărților mute cu aplicații pe diferitele conținuturi a avut și acum rezultate bune;

păstrarea activitații de lucru cu harta;

evaluare mai frecventă sub forma orală pentru a dezvolta utilizarea limbajului de specialitate;

utilizarea, în instrumentele de evaluare scrise, a itemilor de tip eseu structurat sau nestructurat pentru a dezvolta deprinderea de exprimare corectă, coerentă și cu termeni geografici adecvați;

compararea rezultatelor evaluărilor anterioare și viitoare cu cele actuale pentru o mai bună analiza a evoluției elevilor de-a lungul anului școlar.

Alături de metodele clasice de evaluare, în prezent se pune accentul pe metodele alternative de evaluare la nivelul tuturor disciplinelor de învățământ. Acestea necesită un timp de elaborare și evaluare mai îndelungat, dar oferă o imagine mai clară asupra achizițiilor elevului. Metodele alternative au rolul de a prezenta evaluarea într-un mod mai atractiv atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice. Aceste metode sunt: chestionarul, referatul, investigația, proiectul, studiul de caz, portofoliul.

Chestionarul este metodă de evaluare sub forma unui instrument scris prin care se consemnează opinii, atitudini, fapte, interese. Se prezintă sub forma unui ansamblu de întrebări la care subiectul chestionat trebuie să răspundă în scris. În urma aplicării chestionarului se pot identifica fenomene educaționale, dar nu se oferă modalități de rezolvare.

Referatul redă sintetic, în ordine logică, esența unor probleme sau a unor idei din una sau mai multe lucrări apropiate ca temă, evidențiind contribuția autorilor, incluzând elemente critice și păreri personale cu privire la subiectul tratat.

Referatul evaluează capacitatea unui elev de a elabora texte scrise pe o temă dată conform unui plan, pe baza unei bibliografii. Elevul are posibilitatea de a-l prezenta și de a evalua produsul propriu. În elaborarea unui referat elevul este nevoit să se domenteze și să ordoneze bibliografia, să interpreteze și să prelucreze informații, să folosească cuvinte-cheie, să-și susțină opiniile proprii prin argumente pertinente.

Referatul are trei elemente de conținut: introducerea în care subiectul este încadrat în temă, se argumentează alegerea temei și se precizează stadiul cercetărilor asupra subiectului ales etc.; în cuprins sunt prezentate ideile de bază ale lucrării; în încheiere se prezintă concluziile și prognoze posibile.

În evaluarea referatului se va lua în considerare atât conținutul, cât și modul de prezentare. Pentru o evaluare mai obiectivă se poate elabora o fisă de evaluare a referatului care să conțină punctajele oferite pentru diferite aspecte ale conținutului și ale prezentării.

La opționalul ,, Geografia județului Satu Mare” se poate solicita elevilor următoarea sarcină de lucru: Veți avea de realizat un referat despre o comună a județului Satu Mare. Referatul va avea trei pagini A4. Bibliografia să conțină cel puțin patru surse. Prezentarea referatului va avea loc peste o săptămână.

Investigația este o metodă de învățare și evaluare care presupune stimularea deprinderii elevilor de a gândi și a acționa individual sau în grup. Cadrul didactic va expune una sau mai multe teme de investigație, modul de lucru, timpul alocat, modul de prezentare și de valorificare a produselor.

Investigația se poate realiza în mod individual sau în grup. Cunoștințele anterioare ale elevilor pot fi prezentate în mod creativ, iar evaluarea se va face sub formă holistică. Acest tip de metodă permite elevilor planificarea activității, luarea unor decizii, integrarea în grup, împărtășirea și argumentarea unor idei, resposabilizarea față de învățarea în grup.

În cadrul predării opționalului ,,Geografia județului Satu Mare” o temă de investigație poate fi ,, dezvoltarea economică a județului Satu Mare”. Etapele investigației (după Dulamă M. E., 2008, Metodologii didactice activizante, p.278) sunt:

Sarcina de lucru cuprinde formarea grupelor de câte 5 elevi, extragerea temelor fiecărei grupe, împărțirea materialelor bibliografice (texte, manuale, articole, date statistice, rezumate ale unor proiecte economice județene etc.).

Temele grupelor de lucru vor fi:

1. Ce resurse naturale deține și ce resurse se importă în județ pentru dezvoltarea economiei?

2. Cum se asigură alimentele necesare populației?

3. Care a fost strategia de dezvoltare înainte de anul 1989?

4. Care este strategia de dezvoltare de după anul 1989?

5. Ce caracteristici ale populației pot înfluența dezvoltarea economică?

Activitatea pe grupuri se va realiza pe parcursul unei săptămâni. Elevii fiecărui grup vor citi materialele, vor analiza informațiile, studiază hărțile, materialele grafice, vor corela logic relațiile dintre elementele implicate în activitatea economică a județului. Pentru a evita confuziile, se dau sarcini de lucru precise fiecărui elev. La final se va realiza un produs de prezentare sub formă de text, prezentare power-point însoțită de hărți, explicații etc.

Activitatea frontală va cuprinde prezentările fiecărui grup într-un interval de 4 minute.

Proiectul este un plan sau o lucrare cu caracter aplicativ, întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde analiza – cauzală, cronologică, spațială – a unei probleme și un demers explicit de evoluție și soluționare a ei. Realizarea unui proiect pune elevii față în față cu o activitate de cercetare care implică o problemă complexă, reală pe care o analizează și căreia trebuie să îi ofere soluții. Proiectul este o variantă de evaluare care motivează elevii, dar care presupune activitate amplă și un efort intelectual pe o perioadă mai lungă.

Proiectele, prin caracterul lor aplicativ, completează partea de învățare teoretică a elevului. Astfel, elevul învață să opereze cu informații, să anticipeze soluții, să observe relațiile dintre cauze și efecte, să-și exerseze comportamente etc.

Un exemplu de proiect privind geografia populației poate fi următorul:

Sarcina de lucru: Veți avea de întocmit un proiect sub forma unui afiș despre diversitatea etnică a județului Satu Mare. Veți lucra în perechi timp de o săptămână pentru realizarea sarcinii de lucru.

Evaluarea proiectului se poate face cu ajutorul unei fișe de evaluare care să conțină punctajul acordat pentru conținut, pentru aspectul estetic, dar și pentru prezentare.

Studiul de caz este o metodă euristică și aplicativă bazată pe cunoașterea inductivă care facilitează trecerea de la particular la general. Utilizarea acestui studiu în activitatea didactică se datorează implicării elevilor în studiul complex al unui caz, după o structură dată, pentru analiza unei probleme, determinarea cauzelor și a efectelor, dar și a soluțiilor eficiente pentru rezolvarea cazului.

Cazul reprezintă o situație-problemă particulară, autentică sau ipotetică, modelată sau simulată, care există sau poate exista într-un sistem natural, social sau economic și care necesită un diagnostic și o decizie. Cazul solicitat este autentic, necesită o decizie și poate constitui un precedent pentru alte situații similare. Cazul este prezentat elevilor sub forma unei sarcini concrete de lucru pe baza unui articol de pe site-ul portalsm.ro.

Avantajele utilizării studiului de caz sunt multiple. Dintre acestea amintim implicarea elevilor în găsirea soluțiilor pentru cazuri reale, stimulează elevii în elaborarea unor demersuri inductive și deductive, presupune documentare, argumentare, gândire critică, analiză, valorificarea informațiilor, dezbatere, dar și abilități de muncă în echipă și relații sociale. Elevii sunt integrați intr-o învățare activă care solicită nivele complexe de gândire.

Cazul se adresează elevilor de clasa a X-a și presupune parcurgerea următoarelor etape (după Dulamă M.E., 2008, Metode didactice activizante) :

Alegerea cazului – s-a extras un articol din presa locală despre înființarea unui centru de imigranți în localitatea Mădăras, Județul Satu Mare. Alegerea lui s-a bazat pe apropierea localității de orașul Ardud și Municipiul Satu Mare, dar și datorită conflictelor pe care le generează.

Prezentarea cazului – se va face de către cadrul didactic sub forma unei sarcini de lucru. Materialele suport vor fi articole de ziar, fotografii și reportaje video.

Sarcina de lucru: ,,Un nou scandal care îi are în centrul atenției pe imigranți a izbucnit în localitatea.ădăras, județul Satu Mare, unde marți seara localnicii au aflat depre faptul că un .preot iezuit din localitate va înființa un centru pentru primirea acestora. Atât primarul Ardudului, Ovidiu Duma, cât și localnicii sunt de-a dreptul revoltați pentru că au aflat de acest proiect de abia când a fost declarat “câștigător”, deci urmează să fie pus în aplicare.

Prefectul i-a rugat să se calmeze deocamdată, dând asigurări că problema se află în atenția sa și a instituțiilor avizate. El a cerut preotului iezuit din localitate care vrea să înființeze un astfel de centru, să se oprească până când va avea toate răspunsurile de la instituții, cerând în același timp și șefilor instituțiilor să facă verificări cu privire la modul în care s-ar fi aprobat un astfel de proiect.

Din câte se știe deocamdată, asociația Freres are două case în Mădăras, unde ar urma să fie cazate 10 persoane care au fost refugiate în România, dar după ce au trecut prin centrele de rezidență au primit statutul de “tolerați”. De acest nou centru s-a aflat de abia marți după amiaza, când s-au făcut interviuri pentru angajare la viitorul centru.

Prefectul a cerut să vadă proiectul, dacă are toate avizele necesare, urmând ca instituțiile să se pronunțe. “Vom verifica legalitatea proiectului, vom vedea dacă trebuiau să aibă avizul autorității locale. Cetățenii erau foarte revoltați, vreau să îi liniștesc, am preluat-o ca pe o problemă prioritară pentru Instituția Prefectului și pentru instituțiile publice din acest domeniu. Verificăm legalitatea acestui proiect, ce înseamnă el, cum se poate aplica“, a spus Eugeniu Avram. ”

(Articolul din data de 27.01.2016: Centru pentru imigranți la Mădăras. Localnicii amenință cu proteste violente; sursa: http://portalsm.ro)

Cum se poate gestiona conflictul?

Care sunt soluțiile pentru mulțumirea populației?

Analiza cazului de către elevi și formularea diagnosticului – presupune analiza detaliată a cazului prin identificarea elementelor implicate de la nivel local și județean și a argumentelor pro și contra ale părților, cauzele concrete ale conflictului, desfășurarea evenimentelor, coonsecințele producerii lui, stabilirea diagnosticului. Elevii se pot baza pe un chestionar cu întrebări clare pentru populația localității, pot realiza o analiză SWOT a problemei și au posibilitatea de a cere feed-backul cadrului didactic în cazul întâmpinării unor dificultăți.

Stabilirea alternativelor de rezolvare – se va realiza prin activițăti de muncă în echipă, brainstorming, deducții logice, etc.

Compararea soluțiilor prezentate – va avea loc prin expunerea tuturor soluțiilor găsite de fiecare grup prezentând argumentele pro și contra la fiecare soluție propusă.

Deciderea asupra soluției optime – se va realiza prin decizia majorității în urma organizării unui vot.

Generalizarea soluției – se va analiza posibilitatea aplicării soluției găsite și în alte cazuri asemănătoare, luând în considerare aspectele specifice fiecărei situații în parte.

Portofoliul este definit ca o colecție de lucrări ale elevilor cu scopul de a indica eforturile, progresele, și rezultatele acestora la una sau mai multe discipline (Randall D., 1998, Discursurile Asociației de Evaluare din Nordwet, p.51).

Portofoliul este o metodă de evaluare complexă care include rezultatele elevilor din alte forme de evaluare, experiența lor, care are valențe formative, ajutând la o evaluare ,,autentică”, la o judecată de valoare asupra sarcinilor de muncă complexe.

Prin evaluarea unui portofoliu se pot observa evoluții (progrese) pe o perioadă mai lungă (un semestru sau un an școlar), formarea unor competențe, modul de organizare, analiză și sinteză a conținuturilor, creativitatea și gradul de responsabilitate față de cerințele cadrului didactic.

Avantajele portofoliului constă în creșterea capacității de autoevaluare a elevilor prin rezolvarea sarcinilor în ritm propriu, încurajarea muncii individuale și valorizarea efortului personal. Un dezavantaj al portofoliului îl constituie posibilitatea apariției îndrumării sau realizării unor sarcini de către alte persoane apropiate elevilor. Din acest motiv portofoliul va fi evaluat printr-un interviu, astfel încât elevul să aibă posibilitatea de a prezenta produsele realizate. Un sprijin în procesul de evaluare al portofoliului este realizarea unor fișe de evaluare și de autoevaluare pentru a obține un rezultat cât mai obiectiv, materializat într-o notă. Totodată elevul își poate autoevalua produsele proprii, de a interioriza motivația de a învăța.

Portofoliul elevilor de clasa a X-a la disciplina opțională ,, Geografia județului Satu Mare” va cuprinde :

pagina de titlu;

cuprinsul;

probe de evaluare: test inițial, teste sumative, extemporale;

hărți ale județului Satu Mare: harta fizică, harta climatică, harta hidrografică, harta administrativă, harta densității populației, harta căilor de comunicație, harta turistică;

postere ale unităților de relief, ale elementelor biopedogeografice, așezărilor urbane, ale obiectivelor turistice din județul Satu Mare;

studiu de caz

eseuri structurate despre istoricul localității de domiciliu si despre modificările economice din perioada 1985-2015;

eseuri nestructurate Ex/Curiozități geografice din județul Satu Mare, Rezervațiile naturale ale județului Satu Mare;

fișe de lucru individuale;

fotografii;

impresii ale profesorului, dar și ale elevului cu privire la modul de realizare al sarcinilor, activităților extracurriculare;

bibliografia.

Capitolul V

Concluzii și perspective geodemografice

Analiza sub aspect geografic asupra populației județului Satu Mare a fost abordată din punct de vedere cantitativ și calitativ. Caracteristicile prezentate sunt se regăsesc parțial și în tendința generală de evoluție a populației de la nivel național.

Cantitativ, creșterea populației județului Satu Mare din perioada anterevoluționară și începutul anilor '90 a fost stopată de procesul evident de descreștere demografică. Acest lucru are implicații directe asupra altor aspecte, dintre care îl amintim pe cel socio-economic. Declinul demografic este însoțit de îmbătrânirea demografică a populației care însumate determină reducerea gradului de evoluție generală a regiunii. Toate acestea au fost consecința complexă a modificărilor sociale generale din țară, a evoluției economiei, a schimbării comportamentului, mentalității și a educației.

Declinul demografic se va perpetua și în perioada următoare, populația județului situându-se în jurul valorii de 320 000 locuitori în anul 2020, datorită natalității scăzute și a fenomenului emigrațional. Tranziția demografică demonstrează că odată cu scăderea ratei natalității și a mortalițății, piramida vârstelor variază mai mult la nivelul vârstelor medii. Structura pe grupe de vârstă subliniază apariția unor modoficări importante, cum ar fi creșterea posibilă a populației vârstnice de la 12% din populația anului 2011 la peste 14,3% la nivelul anului 2025. Valorile mai accentuate se vor regăsi în mediul rural. Totodată structura pe sexe a populației se modifică în județ, prin creșterea populației feminine, cu deosebire în cadrul populației vârstnice datorită mortalității mai scăzute a acestora.

În corelație directă cu efectivul populației județului este densitatea populației. Aceasta nu este stabilă datorită dinamicii populației, însă, cele mai mari concentrări de populație se află în municipii (peste 700 loc/km²- Satu Mare, 206 loc/km²- Carei), orașe, arealele suburbane și în cateva comune concentrate cu precădere în partea nordică a județului. Datorită declinului demografic, densitatea populației la nivel de județ se va reduce până la valori de aproximativ 72 loc/km².

Un fenomen asociat acestui declin este scăderea populației școlare care determină închiderea unor unități și reducerea forței de muncă necesare în acest domeniu. Datorită declinului demografic se impune gestionarea eficientă a resurselor umane la nivel de județ pentru a împiedica, pe viitor, lipsa forței de muncă tinere și calificate.

Echilibrul socio-economic va fi modificat pe viitor datorită reducerii populației active. Se impune gestionarea corectă a resurselor umane prin programe de formare continuă cu precădere la nivelul populației cu vârste între 35 și 55 de ani. Corelarea programelor și specializărilor din sistemul de învâțământ cu piața forței de muncă ar putea reduce efectele scăderii populației active, dar mai ales implicarea șomerilor în activitatea economică.

Rata șomajului afectează nivelul de trai al populației, dar și puterea de cumpărare a acesteia. În perioada următoare se preconizează o reducere a numărului de șomeri datorită investițiilor facute în programe de formare ori în urma deschiderii sau extinderii unor unități de producție din județ. Accentul se va pune pe reconversia populației feminine care deține un procent mai ridicat din totalul șomerilor la nivel de județ. Reducerea ratei șomajului se va realiza, conform prognozei făcute de Consiliul Județean Satu Mare, prin creșterea forței de muncă necesare în domeniul comerțului, al industriei textile, a construcțiilor si al mecanicii.

Emigrația este un fenomen care se va perpetua în perioada următoare atât prin emigrație definitivă externă, cât și prin cea intrajudețeană. Polii de atracție interni pentru populația tânără vor fi orașele mari: Cluj Napoca, Oradea, Timișoara, București. Consecințele acestor migrații se vor simți în cadrul efectivului populației, al structurii pe grupe de vârstă și sexe a populației, dar și asupra dezvoltării economice a județului.

BIBLIOGRAFIE

***Anuarele statistice ale județului Satu Mare 1993, 2003, 2013, Direcția Județeană de Statistică

*** Geografia României, vol. IV, Ed. Academiei României, București, 1992

***Strategia de dezvoltare a județului Satu Mare 2014-2020, (2013), Consiliul Județean Satu Mare

Bogdan A., Călinescu M. ( 1976), Județul Satu Mare, Editura Academiei R.S. România, București

Cocean P., (2002), Geografie regională, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Cerghit I., Radu I. T., Popescu E., Vlăsceanu L., (1995), Didactica- Manual pentru clasa a X-a, Editura Științifică și pedogogică, București

Dulamă M. E., (2001), Elemente din didactica geografiei, Casa de editură ,,ATLAS-CLUSIUM”, Cluj Napoca

Dulamă M. E., (2005), Practica pedagogică, Casa de editură ,,ATLAS-CLUSIUM”, Cluj Napoca

Dulamă M. E., (2008), Metodologii didactice activizante, Casa de editură ,,ATLAS-CLUSIUM”, Cluj Napoca

Dulamă M. E., (2010), Fundamente despre competențe, Presa Universitară Clujană, Cluj Napoca

Dulamă M. E., (2010), Formarea competențelor elevilor prin studierea localității de domiciliu, Presa Universitară Clujană, Cluj Napoca

Ilinca N., Geografie – Manual pentru clasa a X-a, Editura Petrion, București

Ilinca N., (2009), Geografia Umană – Populația și așezările, Editura CD Press, București

Ilinca N., (2012), Geografie Umană – România – Populație. Așezări. Economie., Editura CD Press, București

Ilinca N., Mândruț O., (2006), Didactică aplicată a geografiei, Editura CD Press, București Mihăescu Constanța, (2004), Demografie. Concepte și metode de analiză, Editura Oscar Print, București

Mândruț O., 1999, Ghid de evaluare la geografie, Tritemius Media, București

Mihăilescu V., (1966), Dealurile și câmpiile României, Studiu de geografia reliefului, Ed. Științifică, București

Radosav D.,(1984), Satu Mare-ghid de oraș, Editura Sport-Turism

Savinescu V., Radosav D. ( 1980), Satu Mare, Editura Sport-Turism, Oradea

Surd V., (2001), Geodemografie, Edit. Presa UniversitarăClujană, Cluj-Napoca

Surd, V., Zotic, V., Popa-Bota, H., Erchedi, Nicoleta (2005), Geografie, Manual pentru clasa a X-a, Edit. Dacia, Cluj-Napoca

Tufescu, V. (1974), România, Editura Științifică, București

Trebici V., (1977), – Demografia teritorială a României, Ed. Științifică și Enciclopedică, București

Vert C., (2001), Geografia populației-Teorie și metodologie, Editura Mirton, Timișoara

Adrese de site: www.rowater.ro/dasomes/sgasatumare/default.aspx

*https:/ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Satu_Mare

*www.cjsm.ro

https://constantinluca.files.wordpress.com/2013/11/cap6-mijloace-de-invatamant.pdf

*www.didactic.ro

*www.edu.ro

*www.portalsm.ro

Anexa

Tabel cuprinzând comunele județului Satu Mare cu satele aparținătoare

DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

Subsemnata Vanea Corina Alina (căsătorită Gombos), înscrisă la examenul pentru obținerea Gradului didactic I, seria 2015-2017, specializarea Geografie, prin prezenta, certific faptul că lucrarea metodico-științifică cu titlul: Modificări geodemografice în județul Satu Mare în perioada 1992-2012, coordonată științific de dl. șef de lucrări dr. Boțan Cristian Nicolae, este rezultatul propriilor mele activități de investigare teoretică și aplicativă și prezintă rezultatele personale obținute în activitatea mea didactică.

În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista bibliografică, iar preluările din diferitele surse, inclusiv din alte lucrări personale, au fost citate în lucrare.

Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative – examene sau concursuri.

Data: Semnătura: