ARGUMENT…………………………………………………………………..….3 INTRODUCERE……………………………………………………………….…5 CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL… [609106]

CUPRINS
ARGUMENT…………………………………………………………………..….3
INTRODUCERE……………………………………………………………….…5
CAPITOLUL 1. ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL,
TURISMUL RURAL SI AGROTURISMUL………………………………………………….7
1.1Definiții uzuale………………………………………………………………………………………..7
1.2. Aspecte generale……………………………………………………………………………………10
1.3. Fenomenul turismului cultural și Turismul gastronomic ca produs turistic ….12
1.4. Gastronomia și turismul………………………………………………….……15
1.5. Avantajele si dezavantajele practic rii turismului rural în plan economic, ǎ
social si ecologic…………………………………………………………………………………….16
1.6. Turismul gastronomic în Maramureș………………………………………………………..18
CAPITOLUL II. CARACTERIZAREA GENERALĂ A
JUDEȚULUI MARAMURE Ș………………………………………………………………………20
2.1. Maramureșul între nou și vechi……………………………………………………………….21
2.2. Motivațiile ce stau la baza practic rii agroturismului…………………………………..23 ǎ
CAPITOLUL 3. MĂIESTRIA CULINAR Ă A MARAMUREȘENILOR……..….26
3.1 Conținutul potențialului turistic…………………………………………………………………26
3.2. Măiestria culinară a maramureșenilor – pașaportul nostru în lume
Bucătăria tradițională maramureșană…………………………………………….…28
3.3. Preparatele tradiționale din Maramureș, deliciul turiștilor români și străini……30
3.3. Festivaluri gastronomice din Maramureș ………………………………..……..40
3.4. Câteva din pensiunile din zona Maramureș…………………………………….41
CAPITOLUL 4. CALCULUL ȘI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR
INDICATORI CE CARACTERIZEAZĂ CIRCULAȚIA TURISTICĂ
A JUDEȚULUI MARAMUREȘ ÎN PERIOADA 2001-2005……………………………..46
5.1 Numărul mediu zilnic de turiști…………………………………………………………………46
5.2 Num rul de înnopt ri………………………………………………………………………………..48 ǎ ǎ
5.3 Durata medie a sejurului…………………………………………………………………………….48
5.4 Densitatea circulației turistice…………………………………………………………………….50
5.5 Coeficientul de utilizare a capacit ții de cazare (Cuc)……………………………………51 ǎ
5.6. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureșului…………………….52
1

STUDIU DE CAZ……………………………………………………………….54
Concluzii………………………………………………………………………..…….60
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………62
2

ARGUMENT
Turismul gastronomic a început pe vremea când europenii călătoreau ani de
zile în căutarea mirodeniilor asiatice. Astăzi face parte din agroturism și pune accent pe
degustarea de preparate alimentare și băuturi locale. „El promovează experiențele
gastronomice unice și impresionante, nu doar pe cele care au câstigat patru stele"1, subliniază
Erik Wolf, președintele Asociației Internaționale de Turism Culinar. „ Deși neglijat în trecut,
turismul gastronomic este o piață importantă care susține dezvoltarea economica și a
comunității, oferind totodată turistului o imagine mai amănunțită asupra diverselor culturi".
Acest tip de turism, continuă el, este practicat atât în zonele rurale, cât și in orașe, și ar trebui
să fie o activitate constantă, accesibilă pe tot parcursul anului.
Rich Harrill2, directorul Institutului Internațional de Cercetare în Turism,
adaugă el, devine o ramură importantă a turismului cultural. „ Oamenii care practică turismul
gastronomic sunt pensionari cu bani și timp, precum și cu un anumit nivel de sofisticare",
explică el. „În principiu, sunt oameni educați, interesați de mâncare și vin".
Wolf consideră că viitorul stă în produsele traditionale: „Oamenii caută lucruri proaspete,
pline de savoare și sănătoase. Din ce în ce mai mulți oameni sunt preocupați de proveniența
produselor. Se simte o tendință de creștere pentru mâncărurile tradiționale ".
Iată câteva din motivele pentru care am ales tema acestei lucrări, și anume
Turismul gastronomic maramureșan.
Lucrarea cuprinde patru capitole, și anume
-după Introducere, primul capitol este Aspecte teoretice generale privind turismul,
turismul rural și agroturismul, capitol în care am detaliat noțiunea de turism în general, de
turism rural, agroturismul și, bineânțeles, turismul gastronomic cu toate avantajele și
evoluția acestuia în regiunea Maramure șului.
– în capitolul doi am descris regiunea Maramure șului, ca așezare geografică, istoric și
ofertă turistică și gastronomică
1Interview with Erik Wolf, President & CEO of International Culinary Tourism Association
AUGUST 4, 2011 BY JUDY
2Harrill, R. Guide to Best Practices in Tourism and Destination Management: V olume II. Lansing,
MI: Educational Institute of the American Hotel and Lodging Association. 2005.
3

– în capitolul trei am prezentat concret tenta ția turismului gastronomic și măiestria culinară
a maramureșenilor, care reprezint ă pașaportul nostru în lume
– în capitolul patru am prezentat principalii indicatori ce caracterizeaz ă circulația turistică
a județului Maramureș
– capitolul cinci cuprinde un studiu de caz pe care l-am intocmit cu ajutorul unui foarte bun
cunoscător al bucătăriei tradiționale maramureșene, și anume, domnul Bujor Marchiș, acum
director comercial într-un mare lanț hotelier cu baza în municipiul Baia Mare, care și-a
început ucenicia ca bucătar, ospătar, șef de sală și și-a păstrat foarte bine reflexele de bucătar.

4

INTRODUCERE
Oamenii doresc pentru a-și satisface nevoia de mișcare fizică, să-și petreacă mai
mult timp liber în mijlocul naturii, în zone cu un cadru natural cât mai pitoresc și cât mai
puțin poluate, iar aceste zone se găsesc cu precadere în spațiul rural, agroturismul afirmându-
se ca o soluție de evadare a orășenilor din mediul urban deosebit de stresant.
În România din 1990, a început sa se dezvolte turismul
rural (agroturismul). Zona Moeciu – Bran este nucleul care l-a constituit. Încetul cu
încetul, mai apoi, fenomenul s-a extins în toată țara. Turiștii au început să prefere liniștea și
aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor, iar pe de altă parte, țăranii sunt din ce în
ce mai interesați de această nouă îndeletnicire – turismul rural. Așadar, turismul rural oferă
turiștilor străini posibilitatea de a cunoaște direct tradițiile poporului român, ospitalitatea
acestuia și bucătăria autentică din fiecare zonă, iar frumusețea cadrului natural și
monumentele istorice de valoare națională și internațională, creează premisele obținerii unui
important aport economic din sfera turismului rural.
Promovarea și dezvoltarea turismului rural românesc este realizată de Asociația
Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC), organizație non-
guvernamentală înființată în 1994, membră a Federației Europene de Turism Rural –
EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale județene, un număr de 2500 de membrii și pensiuni
turistice și agroturistice în 770 de sate românești3.
.Prin specificul etnocultural și etnografic, satul românesc – prin originalitate
și bogăția resurselor proprii spațiului geografic aferent – reprezintă un produs turistic inedit
pentru piața națională, dar mai ales pentru cea mondială. Satul turistic românesc poate
contribui la descoperirea țării noastre, că posibilă destinație turistică, creând interesul față de
România că loc ce oferă o gama largă de experiențe, de vacanțe de calitate și chiar
oportunități de afaceri.
În România, această formulă de vacanță cu sejur în gospodăriile țăranilor se
practică de puțin timp într-un cadru organizat, deși în țări că Franța, Germania sau Austria,
turismul rural are deja o vechime de câteva decenii.Un sejour la țară poate fi o
adevărată terapie anti-stress în mijlocul naturii, nu poate fi decât benefic pentru sănătate ăi ǎ
chiar pentru prosperitatea afacerilor.
3 Negru, R., 2005. Evaluarea resurselor turistice din perspectiva dezvoltării durabile. Cluj-
Napoca: Risoprint.
5

Întotdeauna, turismul rural se desfășoar în ariile extraurbane, utilizează ǎ
pensiunile și fermele agroturistice pentru cazare și servirea mesei, beneficiază de un mediu
nepoluat și de atracțiile turistice naturale sau create de om. El se practic sub formă de ǎ
„loisir” pentru odihnă și recreere, cură de aer, sporturi, instrucție și educație, tratament
balnear și răsfăț gastronomic .
Diversitatea și dispersia în teritoriu, date fiind varietatea și valoarea peisagistică
a cadrului natural, și, cu precădere în spațiul rural a patrimoniului cultural-istoric, această
formă de turism cuprinde peste 60% din teritoriul țării, conducând la deconcentrarea marilor
aglomerări turistice și la evitarea degradării mediului înconjurator și a resurselor turistice,
ceea ce, contribuie la introducerea în circuitul turistic intern și internațional a unor variate
condiții naturale și la valorificarea tezaurului de cultură tradițională sau contemporană, a
întregului potențial cultural-istoric din spațiul rural.
Prin practicarea turismului, acesta poate aduce unei comunități atât avantaje, cât
și dezavantaje, care furnizează oportunitați pentru întreprinzătorii locali de a înființa firme de
turism și care vor contribui la îmbunătățirea standardelor de viață ale localnicilor. O trecere în
revistă a atuurilor Turismului în relația sa cu mediul înconjurător și comunitățile locale
determină următoarele atuuri :
• veniturile obținute din taxele generate de turism pot fi folosite pentru îmbunătățirea
serviciilor și facilităților comunitare4 ;
• stimulează dezvoltarea unor activități economice, cum ar fi agricultura, pescuitul și
meșteșugurile5 ;
• stimulează dezvoltarea unor facilitați culturale și comerciale noi și îmbunătățite, ce pot fi
folosite atât de localnici, cât și de turiști;
• permite colectarea fondurilor necesare în vederea conservării monumentelor naturale,
arheologice și istorice, artei și tradițiilor culturale și, mai presus de orice, contribuie la
îmbunătățirea calității mediului6 ;
• stimulează schimbările sociale care se produc ca urmare a evoluției economice și a lărgirii
cadrului de comunicare 7.
4 Manda, C., 2007. Dreptul colectivităților locale . București: Lumina Lex.
5 Negru, R., 2005. Evaluarea resurselor turistice din perspectiva dezvoltării durabile. Cluj-
Napoca: Risoprint.
6Giaoutzi, M.P.N., 2006. Tourism and regional development: new pathways. London: Ashgate.
7 Gillespie, C. and Cousins, J., 2006. European gastronomy into 21st century, First ed.
Glasgow: Elsevier, Ltd., T aylor and Francis.
6

CAPITOLUL 1
ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL
SI AGROTURISMUL
1.2Definiții uzuale
Cuvântul „TURISM” , din punct de vedere etimologic, își are originea în
englezescul „TO TOUR”, care înseamnă a călători, termen ce apare pentru prima dată în
secolul XVIII în Anglia.
Specialiștii îi atribuie sensuri diferite termenului de turism deoarece are un
conținut cât se poate de complex . Plecând de la originea sa (de la cuvintele latinești turnare –
a se întoarce și turnus – mișcare circular ), termenul desemneaz o c l torie (deplasare ǎ ǎ ǎ ǎ
circular a oamenilor) cu întoarcere în punctul de plecare (de rezidenț ), acesta reg sindu-se ǎ ǎ ǎ
(cu același sens) în majoritatea limbilor de larg circulație (în francez – tourisme, în ǎ ǎ
englez – tourism, în italian – tourismo, în german – tourismus, în rus – turizm etc.) ǎ ǎ ǎ ǎ
Conform Organizației Mondiale de Turism (OMT), turismul cuprinde activitățile
persoanelor care călătoresc înafara mediului lor obișnuit, pentru cel mult un an în scop de
relaxare, afaceri sau alte motive.
Specialistul în domeniul touristic, Page (2003), definește turismul ca fiind
utilizarea timpului liber pentru a vizita diferite locuri, destinații și localități, care apar adesea
sub formă de excursii și vacanțe la care oamenii participă.
Turismul este considerat ca fiind totalitatea relațiilor și fenomenelor care
rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor de reședință (Dicționar
explicativ al limbii române, 2009)8. sau propune următoarea definiție: „Turismul este o
activitate cu carecter recreativ sau sportiv, constând în parcurgerea pe jos sau cu diferite
mijloace de transport a unor regiuni pitorești sau interesante dintr-un anumit punct
de vedere.”
Turismul, totodată este văzut ca un fenomen social și economic cu o importanță
tot mai mare pentru societate. Pe lângă satisfacerea nevoilor umane de recreere, refacere ,
cunoaștere, se constituie o ramură importantă a economiei, prin faptul că înglobează o serie
de servicii din sfera sectorului terțiar.
8 „Dicționarul Explicativ al Limbii Române” , Ed. Științifică, București, 1989, pag.981
7

„Turismul este un fenomen social-economic în continuă expansiune, generat de
nevoia umană de cunoaștere, recreere și recuperare fizico-psihică în condițiile unei civilizații
solicitante, dar cu posibilități material superioare pentru majoritatea populației” .
În literatura de specialitate au fost identificate trei tipuri majore de turism, respectiv:
– turism intern (domestic tourism): rezidenții unei țări date care călătoresc numai în
interiorul acesteia;
– turism receptor (inbound tourism): non-rezidenții care călătoresc în țara dată;
– turism emițător (outbound tourism): rezidenții țării date care călătoresc în alte țări .
Deci, turismul este o activitate complexă, care presupune deplasarea turiștilor în
afara domiciliului lor pe o perioadă de cel puțin o noapte și maxim 365 zile, cu scopul
principal de odihnă, relaxare, descoperire, cunoaștere, efectuarea de tratamente terapeutice,
dar fără a desfășura activități cu scop remunerativ în locul de destinație. Mai putem spune că
turismul este o activitate complexă la desfășurarea căreia trebuie să participe elemente din
diverse domenii, acesta având o pondere destul de însemnată în ceea ce privește economia
unei țări.
Fiecare ramur economic reprezint locul unei producții de bunuri sau servicii ǎ ǎ ǎ
care sunt consumate într-un mod specific. Pornind de la aceasta premisa, putem spune că
turismul are ca obiect „o producție și un consum de bunuri eterogene care concur la ǎ
satisfacerea nevoilor turiștilor, a nonrezidenților”9.
O prim încercare de definire a turismului ca fenomen social și economic ǎ
apartine lui E. Guy Freuler și dateaz din 1880. Potrivit p rerii lui turismul este ǎ ǎ „un fenomen
al timpurilor moderne, bazat pe creșterea necesit ții de refacere a s n t ții și schimbare a ǎ ǎ ǎ ǎ
mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate faț de frumusețile naturii… rezultat al ǎ
dezvolt rii comerțului, industriei și perfection rii mijloacelor de transport” ǎ ǎ10.
În 1938, de Leville-Nizerolle emite o definiție mai expresiv potrivit ǎ
c ruiaǎ „turismul este ansamblul activit ților nonlucrative ale omului, în afara ariei de ǎ
reședinț ” ǎ11
În anul 1975, Kaspar definește turismul ca „ansamblul raporturilor și
fenomenelor rezultate din c l toria și sejurul persoanelor, pentru care locul sejurului nu este ǎ ǎ
nici rezidența principal și durabil , nici locul obișnuit de munc ” ǎ ǎ ǎ12.
9 Negut Silviu, Suditu Bogdan, op. cit., p. 204.
10 www.fonduriue.mfinante.ro
11www.wikipedia.org
8

În anul 1983, șeful Consiliului Superior al Turismului Francez , Michaud, arat ǎ
că„ turismul grupeaz ansamblul activ de producție și consum, generate de deplas rile de o ǎ ǎ
noapte sau mai multe, de la domiciliul obișnuit, motivul c l toriei fiind pl cerea, afacerile, ǎ ǎ ǎ
s n tatea sau participarea la o reuniune profesional , sportiv sau religioas . ”ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ13
În 1991 Organizația Mondială a Turismului (O.M.T.), organism major care crează
cadrul general de desfășurare a activității turistice în lume, a adoptat un set de rezoluții si
recomandări cu privire la conceptele utilizate în turism, printre care și definiții ale turismului,
călătorului și turistului14.
Călătorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplasează între două
sau mai multe locații în orice scop.
Turismul reprezintă activitatea persoanelor care călătoresc către și ramân în
locurile aflate în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă de timp de cel mult un an pentru
relaxare, afaceri sau alte scopuri.
Vizitatorul reprezintă orice persoană care călătorește într-un loc, altul decât cel
obișnuit, pentru mai puțin de 12 luni consecutive și al cărei scop principal nu este acela de
prestare a unei activități lucrative la locul vizitat.
Turistul este vizitatorul care ramâne cel puțin o noapte în mijloacele de cazare
colective sau private la locul vizitat.
Excursionistul este vizitatorul care nu-și petrece noaptea în mijloace de cazare
colective sau private la locul vizitat .
Schimb rilor din viața economic și social , noțiunea de turism trebuie adaptat ǎ ǎ ǎ ǎ
permanent, confruntat și corelat cu activitatea practic , cu celelalte domenii ale ǎ ǎ ǎ
economiei.
Astfel, turismul rural și agroturismul sunt noțiuni ce pentru mulți înseamnă același
lucru, însă turismul rural are o sferă de cuprindere mai largă astfel: „turismul rural este un
concept care acoperă activitatea turistică desfășurată și condusă de populația locală și
12Cândea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, simon Tamara – Potentialul turistic al
României si amenajarea turistic a spatiului ǎ, Editura Universitar , Bucuresti, 2003, p. 13 ǎ
13Cândea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, simon Tamara, op. cit., p. 14
14B lt retu Andreea –ǎ ǎ Turism international. De la teorie la practic ǎ, Editura Sylvi, Bucuresti, 2004,
p.13
9

bazată pe potențialul natural și antropic local, în timp ce agroturismul este o formă
particulară a turismului rural, cuprinzând activitatea turistică propriu-zisă: cazare,
pensiune, circulație turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de baza
suplimentare, cât și activitatea economică, de regulă agricolă, practicată de gazdele
turiștilor (activități productive de obținere și prelucrare a produselor agricole în gospodărie
și comercializarea acestora către turiști, sau prin rețele comerciale, precum și modul de
petrecere a timpului liber) ”.15 Ambele forme de turism se încadreaz în noțiunea mai ǎ
general de turism „moale”, cel ce se practic f r a deranja echilibrul natural dintr-un areal. ǎ ǎ ǎ ǎ
În cazul turismului rural componenta de baz a desf șur rii acestuia o ǎ ǎ ǎ
constituie satele turistice ce „sunt așezări rurale situate într-un cadru pitoresc și nepoluat,
care prezintă următoarele avantaje: tradiții etnofolclorice nealterate și case cu arhitectură
specifică unei zone etnografice; gospodării țărănești (cu un anumit grad de confort) ce se
închiriaza turiștilor; monumente cultural-istorice, muzee și atracții naturale și culturale, ce
pot fi utilizate în dezvoltarea agrementului; dotări de infrastructură generală (alimentare cu
energie electrică în întreaga localitate) apă și canalizare; dotări comerciale, sanitare și de
telecomunicatie; accesibilitate ușoară la drumurile naționale și căile ferate; rețea rutieră,
parțial modernizată. ”16
Toate aceste concepte, noțiuni și definiții elaborate de OMT sau de mari profesori în
domeniu, au drept scop stabilizarea turismului ca activitate și evidențierea particularit ților ǎ
acestuia.
1.2. Aspecte generale
Printre cele câteva fenomene ce s-au impus în epoca contemporană, se
numără activitatea turistică. Dezvoltarea sa spectaculoasă constituie o trăsătură caracteristică
a secolului nostru și, în special, a celei de-a doua jumătăți a acestuia. După cel de-aldoilea
război mondial în noianul de transformări produse în viața social economică, și anume:
introducerea automatizării, folosirea ciberneticii și tehnicii de calcul cu diverse sectoare
economice, industrializarea agriculturii, modernizarea mijloacelor de transport, etc. –
societatea omenească, indiferent de formarea relațiilor de producție, de sistemul social politic
existent s-a industrializat la scară planetară. Societățile industrializate, mai mult sau mai puțin
dezvoltate, au ca trăsătură definitorie o importantă concentrare a populației în centre
15Cândea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, simon Tamara, op. cit., p. 17-19
16Bran Florina, Marin Dinu, simon Tamara, op. cît., p. 130
10

urbane, în cadrul cărora, pe suprafețe restrânse, se înregistrează aglomerările locurilor de
școlarizare și de muncă ale căilor și mijloacelor de transport, ale familiilor în blocurile de
locuințe, ale punctelor de distracție; de asemenea societatea industrializată
oferă prin organizarea științifică a producției și a muncii, prin tehnologia modernă și
concentrarea întreprinderilor producătoare – posibilități nelimitate de creștere a
productivității muncii cu multiple efecte pozitive a supramembrilor societății,
între care creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare, sporirea duratei timpului liber prin
reducerea zilei și săptămânii de lucru, prin mărirea concediilor, creșterea
speranței medii de viață, dezvoltarea și modernizareamijloacelor de informare.
În același timp, însă, societatea industrializată are și efecte negative a
supramembrilor ei, acestea manifestându-se sub forma agresivității biologice (poluare, lipsa
de mișcare, maladii frecvente, etc.) precum și a celor de ordin nervos (stresul psihic,
constrângerile din viața socială și profesională). Așa se pare că a apărut, dorința și tendința
oamenilor societății contemporane de a-și petrece timpul liber călătorind, căutând sau visând
la colțuri liniștite din natură,vizitând orașe și sate din țara de baștină sau din alte țări pentru a
cunoaște oameni și locuri, sau pentru a-și îngriji sănătatea.
În mod sigur turismul este o activitate multilaterală cu legături în componente
economice, sociale și de mediu sustenabile.
În primul rând, acest studiu analizează percepția localnicilor asupra dezvoltării
turismului și examinează factorii care influențează sprijinul pentru dezvoltarea turismului
sustenabil.
În al doilea rând, studiul se referă la Turismul Bazat pe Comunitate (Community
Based Tourism CBT) și la impactul său pozitiv asupra dezvoltării turismului; CBT este
conectat la capacitatea comunității de a se proteja de amenințări și de a negocia calitatea
dezvoltării turismului.
În al treilea rând, dezvoltarea turismului gastronomic este văzută ca o interacțiune
între dezvoltatorii din afară și populația locală care realizează, în ultimă instanță, un dialog
sustenabil pentru dezvoltarea turismului.
Parteneriatele stabilite între localnici și dezvoltatorii de turism din afară au început
cu rezistența inițială din partea localnicilor care au condus la o serie de secvențe de atitudini:
întruniri la primărie, organizații formale de localnici, reclamații, demonstrații publice și
acțiuni în justiție. Prin examinarea istoricului acțiunilor colective în comunitățile cuprinse în
studiu se creează un cadru al dezvoltării sustenabile a turismului rural pentru a se înțelege
relația dintre impactul turismului, dezvoltarea sustenabilă și identitatea populației. Dar,
11

documentarea arată că localnicii consideră turismul ca factor de dezvoltare. Mediul natural,
economic și social cultural, ca și infrastructura, vârsta, sexul și educația sunt factori care
influențează dezvoltarea sustenabilă a turismului și a turismului gastronomic.
1.3. Fenomenul turismului cultural și Turismul gastronomic ca produs turistic
Turismului cultural ca fenomen se cunoaște de mai multe secole, de când negustorii
călătoreau în străinătate pentru a cumpăra diverse condimente, vinuri și alte băuturi.
Termenul de „turism culinar”a fost introdus de Lucie Long, profesor la Universitatea de Stat
din Ohio, SUA și, de atunci, a fost folosit pe scară largă la crearea produsului turistic din
multe țări. In timp, creșterea popularității acestui tip de turism astăzi permite ideea că
turismul culinar va fi unul dintre cele mai promițătoare și de succes forme în câțiva ani.
Cum, ce face ca turismul culinar să fie atractiv și popular pentru turiști? Ce anume
îl diferențiază de alte forme de călătorie?
Turismul culinary, mai întâi, dă oportunitatea de a prezenta turiștilor bogăția
tradițiilor folclorice17. Turiștii, prin cunoașterea bucătăriei locale, vor avea cunoștințe despre
cultura materială a țării și despre elementele de folclor, iar in timpul degustării, turiștilor li se
propune a participa la diverse activități, să se bucure de muzica și dansul local, să încerce
costume populare locale și să viziteze case tradiționale.
Turismul culinar asigură in al doilea rând, oportunitatea turiștilor de a prepara
mâncare. Turiștilor în timpul călătoriei le sunt oferite lor diferite modalități de cursuri locale,
de bucătărie națională, precum și clase profesionale cu participarea celor mai buni specialiști
gastronomi.
Deoarece turismul culinar nu depinde de sezonalitate, constituie un avantaj enorm.
Cei care preferă acest tip de călătorie, conform datelor Asociației Internaționale a Turismului
Culinar, apreciază diferite evenimente culturale, cum ar fi vizite la diferite festivaluri, la
muzee și teatre. Astfel, firmele de turism oferă adesea călătorii speciale în care iau în seamă
ambii factori, de cultură și gastronomie. Combinația de hrană și distracție atrage mii de turiști
la festivaluri gatronomice și workshopuri în fiecare an.
17Chase, Manning și Valliere, 2014
12

Turismul culinar se dezvoltă ca un mod de recreere, el are nevoie de noi tactici și
metode de management pentru a se extinde pe plan internațional. Există mai multe metode de
promovare a turismului culinar conform prof. dr. Craig Schmantowsky18,:
• stabilirea unei destinații speciale, unice și memorabile;
• crearea unei versiuni speciale pentru preparatul local de renume;
• încrederea turiștilor că ei nu pot cunoaște acest produs în nici o altă parte;
• participarea la demonstrațiile specialistului culinar;
• înregistrarea localnicilor ca ambasadori culinari.19
Mai mult decât atât, Robson (2010) a indicat 10 factori care pot asigura succesul
unei industrii de turism culinar nu numai în zona rurală, ci și în comunități și orașe mari,
astfel:
• management puternic;
• produse culinare pe piață gata preparate sau semipreparate;
• strategie integrată;
• parteneriat și colaborare bazată pe comunitate;
• sprijin financiar și măsuri de competență;
• destinații cu acces la piețele principale;
• marketing inteligent;
• resurse culinare specifice zonei pentru turism;
• destinații cu experiențe turistice culinare multiple;
• organizarea unei destinații efective de marketing.
Și turismul gastronomic se bazează pe o promovare corespunzătoare prin agențiile
de turism prin broșurile atractive și pliantele frumoase sunt cele mai bune modalități pentru a
atrage vizitatorii potențiali.
Activitatea de relații externe ale executivului local, aceasta se desfășoară ca o
funcție paralelă a autonomiei locale, si poate fi dezvoltată numai în folosul comunității locale
și în limitele competențelor stabilite de lege. Legea administrației publice locale, ca și
referință pentru reglementarea activităților de relații externe ale primăriilor, la art. 38, lit. x,
„hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau
străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și
realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
18Craig Schmantowsky (2014
19 Ibidem
13

hotărăște înfrățirea comunei sau orașului cu unități administrativ-teritoriale similare din alte
țări”. Deci, colectivitățile locale dispun de modalități, de strategii aplicabile pentru a dezvolta
turismul la nivel local. Sunt necesare doar inițiativa, informațiile și resursele necesare pentru
ca astfel de strategii să fie puse în aplicare.
Un mod de activitate turistică creat în special pentru degustarea felurilor de
mâncare tipice pentru bucătăria locală este, clar, motivatia unui circuitul gastronomic.Astfel,
în cazul unei călătorii, se stabilesc obiective bine definite.
Turistul nu urmărește neaparat de a cunoaște mâncăruri rare, exotice sau foarte
numeroase, ci bucuria de cunoaște caracteristicile bucătăriei dintr-o anumită țară. Este
important să te bucuri de rețetele locale care absorb, de secole, tradițiile și obiceiurile
localnicilor, ale culturii acestora privind pregătirea hranei. Călătoria gastronomică este o
paletă cu care turistul poate desena viziunea sa despre o țară sau alta, și de a cunoaște
caracteristicile bucătăriei dintr-o anumită țară, ceea ce scoate la iveală misterul spiritual al
oamenilor este scos la iveală prin mâncarea tradiționala sau specifică, și ajută la înțelegerea
mentalității acestora. Astfel, turismul gastronomic este o călătorie prin țări și continente
pentru a explora caracteristicile bucătăriei locale, tradițiile culinare, în scopul de a te bucura
de un produs sau preparat unic. Un circuit gastronomic, totuși, ca serviciu, este mai mult
decât doar o călătorie, deoarece este format dintr- un set de măsuri bine gândite pentru
degustarea unor preparate tradiționale dintr-o anumită zonă, precum și a unor ingrediente
specifice, ce au un gust deosebit, pe care turistul nu le poate găsi în alte locuri din lume.
Acest interes în circuitele gastronomice nu se datorează doar faptului că oamenii sunt
plictisiți de circuitele obișnuite, ci ei preferă acest tip de vacanță deoarece sunt sătui de
produsele semipreparate, deoarece ei doresc să se bucure de un fel de mâncare favorit,
original. Este același lucru cu ascultarea unui disc de jazz toată viața și cu mersul la un
concert live o singură zi.
În primul și în cel mai important rând, este clar că turismul gastronomic a sporit
interesul pofticioșilor, pentru care mâncarea bună este ceva mai mult decât doar o hrană. Eu
cred ca dupa vizionarea unor pliante sau reclame, oricine isi doreste o degustare a produselor
alimentare prezentate,
În al doilea rând, turismul gastronomic îi atrage pe cei care sunt într-o afacere în
domeniul preparației și consumului de mâncare: cei din restaurante, somelieri, degustători de
vinuri, evaluatori de restaurante. Acești oameni merg în circuite gastronomice pentru a-și
ridica nivelul de cunoștințe profesionale, pentru a învăța ceva nou și pentru a câștiga
experiență. Mai mult chiar, există multe programe care asigură pentru turiști multe lecții de
14

gastronomie ținute de cei mai buni maeștrii bucătari care sunt fericiți să împartă secretele
bucătăriei pentru anumite feluri de mâncare.
Tot în scop profesional, reprezentanții firmelor de turism merg în aceste excursii culinare
deoarece doresc să-și extindă afacerea și să înceapă să vândă circuite gastronomice.
1.4. Gastronomia și turismul
În fiecare țară sau regiune a unei țări oarecare, pe lângă monumentele turistice, se
mai menționează și obiceiurile gastronomice.
Deci, gastronomia este studiul relațiilor dintre cultura și alimentația unei țări,
regiuni, zone, popor etc, si de multe ori se consideră greșit că termenul de gastronomie se
referă numai la arta de a găti, de a face mâncare, dar această activitate este doar o fracțiune
din știința gastronomică.
Cuvântul de „gastronomie", din punct de vedere etimologic, se derivează din
greaca antică, γαστήρ ( gastér ) care semnifică „stomac" sau cuvântul νόμος (nómos) care
semnificăv„ cunoaștere" sau „ lege".
Deci, gastronomia, este o știință a creării și a prezentării alimentelor care sunt
destinate consumului în afara casei (gospodăriei) oamenilor și reprezintă astfel una din
laturile primordiale ale deservirii turistice, încadrându-se obligatoriu în grupa serviciilor de
bază.
Activitatea de alimentație publică, mai ales în unitățile de turism, care este realizată
ca o activitate de sine stătătoare sau care se coroborează cu serviciile turistice, drept urmare,
are multiple implicații economice și sociale, atrăgând și răspunderi cu privire la satisfacerea
nevoilor de hrană, corelând astfel satisfacția subiectivă a turistului cu necesarul fiziologic de
substanțe nutritive, dar mai ales asigurarea consumării tuturor alimentelor existente la
comercializare, chiar dacă sunt produse proprii în locația turistică sau preluate din alte
sectoare, zone sau tări. Astfel, în acest context, sectorului gastronomic îi revine sarcina prin
care asigură ansamblul de condiții necesare pentru ca turiștii să-și poată procura necesarul de
alimente utilizate ca și hrană zilnică necesară de-a lungul călătoriei dar și a sejurului. Sectorul
gastronomic touristic practicat de o pensiune, de exemplu, are sarcina de a organiza producția
proprie de preparate culinare și în același timp să asigure servirea turiștilor /consumatori, în
condiții din cele mai bune.
Între alimentația publică și sectorul touristic există interconectări importante și
deosebite, astfel sistemul de alimentație publică funcționează mai mult decât profitabil în
15

toate punctele turistice existente, iar unele din rețete specifice (zonale, regionale sau locale)
se constituie intr-un factor foarte important în luarea unei decizii de vizitare sau numai de
tranzit a unor anumite zone turistice. Prin oferirea acestor servicii, s-a ajuns astfel, ca o
unitate de alimentație să se tranforme ea însăși într-un punct de atracție turistică, încurajând
vizitarea acelei locații, sau zone turistice sau țări, deci putând să influențeze fluxul turistic
(restaurante faimoase, braserii, pensiuni etc). Calitatea ca și Produsele specifice unui anumit
punct turistic și calitatea acestora, împreună cu serviciile care sunt oferite de o adevărată
rețea catering devin esențiale în succesul multor afaceri de turism.
1.5. Avantajele si dezavantajele practic rii turismului rural în plan economic, ǎ
social si ecologic
Prin practicarea turismului, acesta poate aduce unei comunități atât avantaje, cât și
dezavantaje, care furnizează oportunitați pentru întreprinzătorii locali de a înființa firme de
turism și care vor contribui la îmbunătățirea standardelor de viață ale localnicilor. O trecere în
revistă a atuurilor Turismului în relația sa cu mediul înconjurător și comunitățile locale
determină următoarele atuuri :
• veniturile obținute din taxele generate de turism pot fi folosite pentru îmbunătățirea
serviciilor și facilităților comunitare20 ;
• stimulează dezvoltarea unor activități economice, cum ar fi agricultura, pescuitul și
meșteșugurile21 ;
• stimulează dezvoltarea unor facilitați culturale și comerciale noi și îmbunătățite, ce pot fi
folosite atât de localnici, cât și de turiști;
• permite colectarea fondurilor necesare în vederea conservării monumentelor naturale,
arheologice și istorice, artei și tradițiilor culturale și, mai presus de orice, contribuie la
îmbunătățirea calității mediului22 ;
• stimulează schimbările sociale care se produc ca urmare a evoluției economice și a lărgirii
cadrului de comunicare 23.
Circuitele gastronomice se împart în două tipuri: cel rural (așa-numitul „circuit
verde”) și cel urban. Diferența principală constă în faptul că un turist care merge la țară
20 Manda, C., 2007. Dreptul colectivităților locale . București: Lumina Lex.
21 Negru, R., 2005. Evaluarea resurselor turistice din perspectiva dezvoltării durabile.
Cluj-Napoca: Risoprint.
22Giaoutzi, M.P.N., 2006. Tourism and regional development: new pathways. London: Ashgate.
23 Gillespie, C. and Cousins, J., 2006. European gastronomy into 21st century, First ed.
Glasgow: Elsevier, Ltd., T aylor and Francis.
16

dorește să guste produse curate din punct de vedere ecologic, produse fără aditivi. De
exemplu, un circuit „verde” promovează culegerea fructelor din pădure, a fructelor și
legumelor de la fermă, a ciupercilor, dar și drumul vinului. Circuitul gastronomic urban
include vizite la fabrici de dulciuri sau la carmangerii, care au și un restaurant alăturat, unde
turiștii au ocazia să guste un produs realizat în fabrică.
În plus, există circuite care nu introduc diverse feluri într-un loc, ci un singur fel în
diverse zone. Acestea sunt renumitele circuite ale vinului din Franța și Bulgaria care oferă o
plimbare prin vii, culegerea strugurilor, degustări de vinuri. Sunt circuitele pentru brânzeturi
din Olanda, Elveția, Italia, unde se pot gusta cele mai bune varietăți de brânzeturi și se pot
vizita târgurile de brânzeturi. Amatorii de bere nu vor uita niciodată circuitele pentru bere din
Germania, Austria, Republica Cehă, Belgia și nu doar pentru marea diversitatea a acestei
băuturi, ci și pentru vizitarea fabricilor de bere, a pub-urilor și participarea la festivaluri.
Aproape fiecare țară are un potențial de dezvoltare a turismului gastronomic,
întrucât fiecare țară are propria sa bucătărie unică și tradiții de ospitalitate.
Așadar, un program pentru dezvoltarea turismului la nivel local poate fi realizat
și implementat cu succes, atât timp cât acțiunile de implementare ale acestuia se desfășoară
planificat și organizat De asemenea, în susținerea dezvoltării unui turism durabil,
colectivitățile locale pot apela și pot efectua, așa cum este menționat și în legea administrației
publice locale, relații externe cu alte colectivități. Acest tip de relații se pot dovedi extrem de
prolifice în anumite circumstanțe. Astfel, dinamica relațiilor externe ale administrației publice
locale se înscrie într-un sistem intern și internațional complex, având două direcții principale
asupra cărora își concentrează eforturile, în plan extern.
Ca prim efect economic pozitiv al turismului se referă la cererea sporită de
produse alimentare, cee ace ar duce la dezvoltarea producției locale, învățarea noilor tehnici
în domeniu și la intensificarea aprovizionării cu aceste produse și deci la autonomia zonelor
în acest sens.Bucătăria locală, de asemenea, poate fi valorificată pentru turism, completând
oferta turistică, dar, în același timp, ea contribuie și la îmbunătățirea regimului alimentar al
locuitorilor autohtoni. Ca efect secundar, turismul atrage dupa sine apariția unei noi industrii
de conservare a alimentelor (întrucât programarea sosirilor de turiști are loc cu câteva luni
înainte).
Termenul Community Based Tourism (CBT) a apărut la mijlocul anilor 1990. CBT
este răspândit în general, la scară mică și implică interacțiuni între vizitator și comunitatea
gazdă, potrivit și aplicat în special în zonele rurale și regionale. CBT este de obicei gestionat
și deținut de către comunitate, pentru comunitate. Este o formă de turism „local”, favorizând
17

furnizorii locali de servicii și axându-se pe interpretarea și comunicarea culturii locale și a
mediului. Acesta a fost urmărit și sprijinit de comunități, administrația locală, agenții și
organizații non-guvernamentale (ONG-uri).
Pentru călători este o experiență reală și bogată. Ei ajung să cunoască tradițiile
locale, să se implice în activități culturale și au posibilitatea de a vedea natura virgină și
ecosistemele. Aceste comunități locale nu devin antreprenori turistici. Fermierii încă mai
doresc să cultive legume și să crească animale, popoarele indigene încă mai doresc să-și
conserve tradițiile, și pescarii vor doar să pescuiască. CBT este o sursă de venit
complementar (în medie, doar 15%), care le folosește pentru a îmbunătăți nivelul de trai și
pentru a-și păstra cultura și ecosistemele. Din acestmotiv, ele sunt ghidate de un set de
principii, printre care găsim redistribuirea veniturilor, transparența și consolidarea
capacităților. Cu alte cuvinte, ei fac exact opusul turismului de masă.
De fapt, în multe cazuri, CBT este cel mai bun și cel mai eficient mod de apărare
împotriva turismului de masă. Comunitățile puternice au influență politică și vizibilitate
pentru a-i sensibiliza pe oameni cu privire la drepturile lor de a-și apăra teritoriile. Adoptarea
de bune practici în CBT contribuie la fiecare dintre cei „trei piloni ai durabilității”: furnizarea
de beneficii sociale, economice și de mediu. Cei trei piloni ai durabilității indică faptul că
durabilitatea este cel mai bine realizată atunci când obiectivele de mediu, economice și
sociale sunt toate îndeplinite prin aceleasi inițiative.
1.6. Turismul gastronomic în Maramureș
Începând cu ospitalitatea renumită a maramureșenilor, de la bisericile din lemn
din Maramureș, mănăstirile din Moldova, artizanatul și horele satelor și pâna la ospitalitatea
specifică românilor, toate acestea sunt valori universale și argumente pentru atracția turiștilor.
Un adev rat tezaur etnografic al României ǎ , îl constituie Maramureșul, una din
zonele cu un bogat potențial turistic rural oglindit în arhitectură popular original , datinile ǎ ǎ
autentice, coloritul portului popular și frumusețea graiului locuitorilor s i. Județul ǎ
Maramureș p streaz nesecate comori de frumusețe, într-un univers cu totul aparte: ǎ ǎ pajiști
alpine întinse , peisaje de un neasemuit pitoresc, zeci de izvoare minerale, ape n valnice, ǎ
p duri compacte cu o faun ce i-a adus faim printre vân toriǎ ǎ ǎ ǎ24.
Maramureșul este o arie cultural cu caracteristici specifice bine conturate care, ǎ
în structur , se reg sesc în ceea ce înseamn „spiritualitate româneasc ”, conținând îns și ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ
24*** Revista Vacanțe și c l torii, nr. 35/noiembrie 2002, p. 16 ǎ ǎ
18

multe elemente de originalitate, de identitate zonal foarte precise. Îndeosebi în preajma ǎ
s rb torilor, în Ajunul Cr ciunului sau de Boboteaz , în Maramuresul istoric, pe locurile deǎ ǎ ǎ ǎ
leag n ale neamului românesc, basmele devin relitate, ț ranii devin haiduci sau cavaleri șiǎ ǎ
poveștile auzite la gura sobei devin reale. Aici, ca și în tot nordul ț rii, respectiv Bucovina și ǎ
Oaș, costumele tradiționale, datinile și ritualurile s rb torilor se afl la mare preț, multe ǎ ǎ ǎ
dintre acestea r mânând neschimbate de sute de ani. ǎ
Ca un ritual str vechi este ǎ într-un cadru natural de o frumusețe copleșitoare,
aceast noblețe a tradiției care izbucnește cu bucurie la fiecare s rb toare, fiecare gest, ǎ ǎ ǎ
fiecare întâmplare avându-și rostul ei. Arhitectura tradițional , au fost create de-a lungul ǎ
sutelor de ani, poate chiar a mileniilor, și constituie azi o emanație unic de frumusețe care ǎ
dezvăluie spiritul oamenilor de aici și al românilor de pretutindeni25. Copleșit de frumusețea
și valoarea acestor meleaguri, marele scriitor român Geo Bogza spunea despre
Maramureș: „Prin potentialul s u monumental și folcloric, Maramureșul reprezint în ǎ ǎ
istoria noastr ceea ce Egiptul reprezint în istoria lumii.” ǎ ǎ
În acest context, lucrarea își propune să evidențieze patrimoniul turistic f r ǎ ǎ
pereche al județului Maramureș, s analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate ǎ
în acest județ, cu accent pe cele specifice zonelor rurale, să studieze stadiul actual de
valorificare a potențialului turistic, inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizează
circulația turistică, și să propună câteva strategii de promovare a acestui areal la nivel
național.
CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI MARAMURE Ș
În nord-vestul patriei noastre în cadrul Munților Carpații Orientali în nord-vestul
patriei noastre se deschide o depresiune de mare frumusețe, cunoscută sub denumirea de Țara
25*** Revista Vacanțe și c l torii, nr. 25/ianuarie 2002, p. 20 ǎ ǎ
19

Maramureșului, care este considerată ca o str veche vatr româneasc , cu o natur ǎ ǎ ǎ ǎ
încânt toare, de o rar frumusețe. ǎ ǎ
Județul Maramureș este situat în nordul României și are ca vecini Ucraina, județele
Suceava, Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj și Satu Mare. De o frumusețe aparte sunt depresiunile
Maramureșului, Lăpușului și Băîi Mari, cu dealuri, terase și lunci, care au favorizat, prin
bogățiile naturale și geo-climatice, prezența și permanentă omului din cele mai vechi timpuri
în aceast zonă. Fără îndoială că ǎ Maramureșul este o oază de viață arhaică plină de farmec,
în mijlocul unei civilizații egalizatoare. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic în
aer liber din Europa și valorile pe care le deține îl recomandă să ocupe un loc pe lista
UNESCO a valorilor culturale ale umanității. Prin valorile și frumusețile sale spirituale,
morale și peisagistice, județul Maramureș constituie un punct de atracție pentru mii de
turiști din tar si str in tate ǎ ǎ ǎ26.
Județul Maramureș este situat în extremitatea de N-NV a României, la granița cu
Ucraina, între 47020’00” și 48000’15” latitudine N și 22052’30” și 25007’30” longitudine E.
Maramureșul are o suprafață de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafață țării și o populație deǎ
535 000 locuitori (2005) și se întinde în partea de nord a Carpaților Orientali, acolo unde
aceștia se desfac în două ramuri: Rodna și Munții Maramureșului, închizând depresiunea cu
același nume.
Maramureșul – situat în cursul superior al râului Tisa – formează în privința
topohidrografica un teritoriu închis din toate laturile, de dealuri mari și munți înalți, ca o
cetate, având ca poartă locul îngust lângă Hust, unde Tisa părăsește locul său natal. Râuri
curg din toate marginile până la mijlocul ținutului, unde Tisa le adună, primind din stânga
râurile Mara, Iza și Viseul iar din dreapta Apșa, Tarașul, Talaborul si râul Neagova. Toate
aceste râuri se ramifică în văi și vâlcele de o rară frumusețe naturală.
26 www.wikipedia.org
20

.
Descrierea cuprinde întreg spațiul Maramureșului istoric, adic a Ț rii ǎ ǎ
Maramureșului, din care ast zi mai mult de dou treimi se afl în dreapta Tisei, în țara ǎ ǎ ǎ
vecin , Ucraina. ǎ
2.1 Maramureșul între nou și vechi
Prin poziția sa geografic specific , în extremitatea de nord-vest a României, ǎ ǎ
Maramureșul a avut o istorie mai agitat decât alte zone aflate înspre interiorul Transilvaniei, ǎ
provincie de care ești legat în mod natural prin unitatea de limb și cultur a populației sale, ǎ ǎ
în majoritate româneasc . La acest destin aparte a contribuit și poziția sa strategic de prim ǎ ǎ ǎ
importanț . De aceea, în decursul timpului apartenența Maramureșului la un stat sau altul a ǎ
suferit dese schimb ri. ǎ
Județul actual Maramureș cuprinde Țara Maramureșului, L pușului, Chioarului, ǎ
Bazinul Baia Mare și o parte a Zonei Codrului.
O incursiune succint în preistoria locului ne arat c Maramureșul este un pamânt ǎ ǎ ǎ
str vechi care a fost locuit înc din timpuri imemorabile.ǎ ǎ
21

În sec. al X-lea si al XI-lea, condițiile specifice de dezvoltare ale Maramureșului au
făcut ca în aceast zon s se organizeze mici entit ți teritoriale numite voievodate. Acestea ǎ ǎ ǎ ǎ
erau formate din mai multe așez ri românești stabile, cu vetre de sat, p șuni și munți cu ǎ ǎ
p duri, cu hotare între ele, constituite în cnezate și conduse de câte un cneaz. Ele se găseauǎ
înșirate pe V ile Marei, Cos ului, pe Taras și Tisa, pe Talabor sș Viseu precum și pe cursul ǎ ǎ
superior și inferior al Izei.
Secolul al XIV-lea și începutul secolului urm tor se caracterizeaz în toat ǎ ǎ ǎ
Transilvania prin în sprirea relațiilor dintre iobagi și nobili. În urma unor r scoale de ǎ ǎ
proporții (Bobâlna-1437), dețin torii puterii – nobilii maghiari în majoritate, dar și nobilii ǎ
români care se maghiarizeaz – semneaz o convenție cu sașii și secuii, o uniune fr țeasc ǎ ǎ ǎ ǎ
de întrajutorare, în cazul când una din p rți este atacat . Pentru c erau trei p rți de trei ǎ ǎ ǎ ǎ
neamuri diferite, înțelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub raport politic, actul a avut
o deosebit importanț : el a servit tezei de mai târziu care prezenta ca națiuni politice ale ǎ ǎ
Transilvaniei numai pe unguri, sași și secui; românii erau doar tolerați.
Dup cel de-al doilea r zboi mondial, situația s-a schimbat radical. Teritoriulǎ ǎ
maramureșean din nordul Tisei a trecut la Ucraina, respectiv la Uniunea Sovietic , ǎ
leg turile dintre românii de pe cele dou maluri au fost puternic întrerupte și a urmat oǎ ǎ
intens politic de deznaționalizare a populației românești de c tre puterea sovietic . Pân ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ
și denumirea româneasc a satelor a devenit slav : Slatina s-a schimbatîn Solotvina, Teceu în ǎ ǎ
Tiacev, Biserica Alb – Belaia Terkov, iar Apșa de Jos – Dabrova. ǎ
Dup evenimentele din Decembrie 1989 și dup dislocarea Imperiului Sovietic,ǎ ǎ
leg turile s-au reluat; spre surprinderea celor din stânga Tisei, ei au constatat c frații lor dinǎ ǎ
dreapta apei, atâti câți sunt, nu și-au uitat limba, portul și nici tradițiile. Ei s rb toresc înc ǎ ǎ ǎ
evenimentele arhaice r mase de la romani, cum ar fi ,,serbarea m rtișorului" și exist o ǎ ǎ ǎ
asociație cultural numit ǎ ǎ„George Coșbuc", care caut s țin aprins flacăra culturii ǎ ǎ ǎ ǎ
românești printre conaționali27.
Este impresionant tenacitatea cu care românii maramureșeni din dreapta Tisei au ǎ
luptat pentru a se p stra ca atare: ǎ „ Suntem neam de piatr !" sau ǎ „ Deși nu am f cut ǎ
niciodat parte din România, nu am încetat niciodat s ne simtim români!"- spun ei. ǎ ǎ ǎ
D inuirea româneasc la nord de Tisa este îns fragil și depinde de sprijinul celorǎ ǎ ǎ ǎ
din țar . În privința împ rțirii administrativ teritoriale a ț rii, s-a procedat la desființarea ǎ ǎ ǎ
județelor și s-a preluat modelul sovietic, al regiunilor și raioanelor. În acest context, în 1948
s-a desființat și judetul Maramureș cu reședința la Sighet și s-a creat regiunea Baia Mare, care
27www.wikipedia.org
22

încorpora teritoriul Maramureșului, Sătmar, Oaș, L puș, Chioaru, Zona Codrului – deci șiǎ
actualul județ, și se înființeaz raioanele ca unit ți teritoriale restrânse, subordonate regiunii. ǎ ǎ
În anul 1964 are loc o nou împ rțire administrativ-teritorial a ț rii, revenindu-se la ǎ ǎ ǎ ǎ
forma și denumirea de județ ca unitate specific , dar Maramureșul r mâne în continuare ǎ ǎ
afiliat la Baia Mare, care va deveni reședința judetului. Pierzându-și – dup mai bine de 600 ǎ
de ani – locul privilegiat de reședinț de județ, Sighetul Marmației s-a dezvoltat și s-a ǎ
modernizat într-un ritm mai lent decât alte centre urbane similare. C derea dictaturii ǎ
ceaușiste în Decembrie 1989 a adus speranța unui reviriment rapid pentru întreaga zon și ǎ
repararea unor greșeli f cute de regimul trecut. ǎ
În Maramureș unde meșterii populari au cultivat de veacuri cu deosebit art și pe ǎ ǎ
scar întinsǎ ǎ arhitectura de lemn, obiceiurile și tradițiile, noul, prin modernitatea sa, nu
agreseaz ǎ„vechiul”ci încearc s -l completeze, s îl duc mai departe, s -l pun în ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ
valoare.Natura, de-a lungul timpului, a fost privit ca aliat în realizarea operelor cu caracterul ǎ
lor specific – original și pitoresc. Prin adaptarea la materialul din care este construit, opera
meșterilor maramureșeni a dus la închegarea unor forme de mare prospețime și ușurinț . ǎ
Frumoas , pitoreasc , elegant – arta, tradiția maramureșean se distinge de-a lungul ǎ ǎ ǎ ǎ
timpului nu atât prin forma discret și odihnitoare apropiat de scara și ochiul omului, cât ǎ ǎ
prin înf țișarea mândr și formele meșteșugite monumentalizate. ǎ ǎ
Vizitatorii Ț rii Maramureșului sunt atrași, în primul rând, de creația popular din ǎ ǎ
Oaș, p strat și azi în formele sale originale. În ritualul s rb torilor oșenilor, transmise din ǎ ǎ ǎ ǎ
generație în generație, se r sfrâng obiceiuri legate de preocup rile milenare (p storitul). Se ǎ ǎ ǎ
remarc porțile sculptate (Halmeu), originalitatea gospod riilor, cioplitul lemnului ǎ ǎ
(Camarzana, Certeze), pictura pe sticl și ol ritul (Tur), toate de o inegalabil frumusețe. De ǎ ǎ ǎ
asemenea, Vama este o cunoscut localitate prin produsele sale ceramice, care perpetueaz ǎ ǎ
vechiul obicei dacic al ol ritului. Culorile cu care se orneaz vasele sunt naturale, aidoma ǎ ǎ
celor de acum 2000 de ani.
2.2.Motivațiile ce stau la baza practic rii agroturismului ǎ
Chiar la începutul lucr ării am specificat că din 1990, în România a început să se
dezvolte turismul rural (agroturismul) și că nucleul l-a constituit zona Moeciu – Bran, după
care, încetul cu încetul, fenomenul s-a extins în toata țara. Pentru că o mare parte din turiști
au început să prefere liniștea și aerul nepoluat din mediul rural în locul hotelurilor, turismul
rurala început să prindă viață. Țăranii sunt din ce în ce mai interesați de
23

această nouă îndeletnicire – turismul rural, care oferă turiștilor străini posibilitatea de a
cunoaște direct tradițiile poporului român, ospitalitatea acestuia și bucătăria autentică din
fiecare zonă, iar toate acestea se desfășoară în frumusețea cadrului natural și monumentele
istorice de valoare națională și internațională, creând premisele obținerii unui important aport
economic din sfera turismului rural.
Astfel, satul românesc – prin specificul etnocultural și etnografic, prin originalitate
și bogăția resurselor proprii spațiului geografic aferent – reprezintă un produs turistic inedit
pentru piață națională, dar mai ales pentru cea mondială. De amintit și că, pe de altă parte,
satul turistic românesc poate contribui la descoperirea țării noastre, ca posibilă destinație
turistică, creând interesul față de România ca loc ce oferă o gama largă de experiențe, de
vacanțe de calitate și chiar oportunități de afaceri.
În țări că Franța, Germania, Spania sau Austria, turismul rural are deja o vechime
de câteva decenii, în România, această formulă de vacanță cu sejur în gospodăriile țăranilor
se practică de puțin timp într-un cadru organizat, sejur considerat o adevărată terapie anti-
stress în mijlocul naturii ceea ce nu poate fi decât benefic pentru sănătate și chiar pentru ǎ
prosperitatea afacerilor.
Sunt atâtea avantaje prin practicarea turismului rural cum ar fi- se desfășoar în ǎ
ariile extraurbane, utilizează pensiunile și fermele agroturistice pentru cazare și servirea
mesei, beneficiază de un mediu nepoluat și de atracțiile turistice naturale sau create de om,
momente de recreere, , cură de aer, sporturi, instrucție și educație, tratament balnear etc.
Această formă de turism cuprinde peste 60% din teritoriul țării, conducând la
deconcentrarea marilor aglomerări turistice și la evitarea degradării mediului înconjurator și a
resurselor turistice, având în vedere varietatea și valoarea peisagistică a cadrului natural,
diversitatea și dispersia în teritoriu și cu precădere în spațiul rural a patrimoniului cultural-
istoric, contribuie la introducerea în circuitul turistic intern și internațional a unor variate
condiții naturale și la valorificarea tezaurului de cultură tradițională sau contemporană, a
întregului potențial cultural-istoric din spațiul rural.
Drept urmare, după 1990, s-au inițiat acțiuni de promovare a turismului rural, la
nivel organizatoric, legislativ, formativ, de cercetare și cooperare internațională, și astfel, s-a
înființat Comisia Zonei Montane, care avea și sarcini de organizare și promovare a turismului
în mediul rural, apoi au apărut agenți economici specializați. Constituirea ANTREC, a dat un
nou impuls acestei forme de turism.
Prin practicarea turismului rural, România are mari posibilități de dezvoltare a
acestuia, practicarea acestuia fiind nu numai posibilă, dar și necesară în etapă actuală. Astfel,
24

veniturile bănești realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizație a satului românesc, iar
locuitorii săi, prin ospitalitatea deosebită, ar putea schimba radical imaginea României în
lume.
Pornind de la caracteristicile mediului citadin, al turate convențiilor sociale specifice, ǎ
poate fi depistat o serie de necesit ți pe care or seanul le emite din ce în ce mai constant și ǎ ǎ ǎ
tinde s le transforme în acțiuni ǎ28:
Reântoarcerea la natur ǎ, motivație valabil pentru toate categoriile de vârst , sex, ǎ ǎ
profesie, statut social. Este rezultatul necesit ții de relaxare, s n tate, confort fizic și ǎ ǎ ǎ
spiritual;
Cunoașterea și adeziunea temporar la grupurile de apartenenț specific zonelor ǎ ǎ ǎ
rurale, dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal, comunitatea locativ , ǎ
grupul de munc , grupul folcloric etc.; ǎ
Cunoașterea, întelegerea și creativitatea sunt, de asemenea, motivații care se pot
realiza cu succes în ambianța satului turistic. Contactul nemijlocit cu piese
aletezaurului istoriei naționale, ale folclorului, ocupațiilor tradiționale și obiceiurilor
populare, transform vacanțele rustice într-un veritabil proces de asimilare a unor noi ǎ
și numeroase cunoștințe;
Motivațiile estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, armonie, naturalețe,
determin majoritatea turiștilor, care viziteaz satele respective, s se considere ǎ ǎ ǎ
privilegiați pentru posibilitatea de a cunoaște locuri atât de frumoase și de pitorești;
Curiozitatea ce decurge din informații asupra ospitalit ții populare, obiceiurilor ǎ
gastronomice, artizanatului și ritualurilor s testi, determin dorința multor turiști de a ǎ ǎ
cunoaște la față locului toate acestea;
Odihnă, cură de aer și fructe, consumul de alimente proaspete de care doresc s ǎ
beneficieze cei care își îngrijesc s n tatea în vacanț ; ǎ ǎ ǎ
Sportul, vân toarea, pescuitul sportiv, ascensiunile și drumețiile ǎ sunt motivații care
cap t o not autentic , l sând loc suficient inițiativei, imaginației și înclinațiilorǎ ǎ ǎ ǎ ǎ
individuale.
Teritoriul României prezint o mare bog ție de valori cultural-istorice și naturale, care ǎ ǎ
r spund unor variate motivații ale c l toriilor turistice, între care comorile de art popular ,ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ
etnografie și folclor reprezint o imagine de marc a poporului nostru. ǎ ǎ
28Turcu, Daniela, Weisz, Janeta, (2008), Economia turismului, Edit.Eurostampa, Timișoara
25

CAPITOLUL 3
MĂAIESTRIA CULINAR Ă A MARAMUREȘENILOR
De pe cuprinsul țării noastre, una din zonele cu un bogat potențial turistic
rural o reprezint Maramureșul, ǎ adev rat tezaur etnografic al României ǎ , oglindit în
arhitectura popular original , datinile autentice, coloritul portului popular și frumusețea ǎ ǎ
graiului locuitorilor s i. În judetul Maramureș se p streaz nesecate comori de frumusețe, ǎ ǎ ǎ
într-un univers cu totul aparte: peisaje de un neasemuit pitoresc, zeci de izvoare minerale,
pajiști alpine întinse, ape n valnice, p duri compacte cu o faun ce i-a adus faim printre ǎ ǎ ǎ ǎ
vân toriǎ29.
Zona Maramureșului este o arie cultural cu caracteristici specifice bine ǎ
conturate care, în structur , se reg sesc în ceea ce înseamn „spiritualitate româneasc ”, ǎ ǎ ǎ ǎ
continând îns și multe elemente de originalitate, de identitate zonal foarte precise. Cu ǎ ǎ
precădere, în preajma s rb torilor, în Ajunul Cr ciunului sau de Boboteaz , în Maramureșul ǎ ǎ ǎ ǎ
istoric, pe locurile de leag n ale neamului românesc, basmele devin realitate, ț rănii devin ǎ ǎ
haiduci sau cavaleri și poveștile auzite la gură sobei devin reale. Tot aici, ca și în tot nordul
t rii, respectiv Bucovina și Oaș, costumele tradiționale, datinile și ritualurile s rb torilor seǎ ǎ ǎ
afl la mare preț, multe dintre acestea r mânând neschimbate de sute de ani.ǎ ǎ
Aceast noblețe a tradiției, ǎ într-un cadru natural de o frumusețe copleșitoare,
care izbucnește cu bucurie la fiecare s rb toare este că un ritual str vechi, fiecare gest, ǎ ǎ ǎ
fiecare întâmplare avându-și rostul ei. Al turi de arhitectură tradițional , toate acestea au fost ǎ ǎ
create de-a lungul sutelor de ani, poate chiar a mileniilor, și constituie azi o emanație unic ǎ
de frumusețe care dezvăluie spiritul oamenilor de aici și al românilor de pretutindeni30.
Marele scriitor român Geo Bogza copleșit de frumusețea și valoarea acestor
meleaguri spunea despre Maramureș: „Prin potențialul s u monumental și folcloric, ǎ
Maramureșul reprezint în istoria noastr ceea ce Egiptul reprezint în istoria lumii.” ǎ ǎ ǎ
3.1 Conținutul potențialului turistic
De la Baia Mare se poate realiza o interesant c l torie în depresiunea numit ǎ ǎ ǎ ǎ
„Țara Maramureșului" de care ne despart culmile teșite ale munților vulcanici Gutâi și Țibleș.
29http://www.cultura-tradi ționala.ro, data accesării 9.02.2011;
30http://www.discover-maramures.com/ro/cazare-rurala, data accesării 24.01.2011
26

Pornim, mai întâi, spre Sighetu Marmației pe drumul prin Baia Sprie, vechi centru minier, pe
la Poiana Șuiorului, loc pitoresc de popas cu o caban , teren de camping și parching, prin ǎ
sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desești, Giulești ți Vad. Mai apoi ajungem la Sighetu
Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic . De la Sighet putem coborî spre
complexul turistic de la Borșa fie pe Valea Vișeului, fie pe Valea Izei. Este de preferat acest
din urm drum care ofer un num r mai mare de atracții turistice cum ar fi: Oncești, ǎ ǎ ǎ
N nești, Bârsana, Strâmtura, Rozavlea, Șieu. Dup Șieu se afl satul Ieud cuǎ ǎ ǎ cea mai veche
biserică maramureșean ǎ. În continuare se trece prin Bogdan V od , fosta reședint ǎ ǎ
voievodal în sec. al XIV-lea, Dragomirești, Moisei, unde se înalț impresionantul ǎ ǎ
monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 ț rani uciși aici în 1944. Se trece mai ǎ
apoi prin Borsa, peste pasul Prislop și se intr în depresiunea Țara Dornelor, din nordul ǎ
Moldovei. În drum sunt întâlnite localit țile Cârlibaba, Cioc nești și Iacobeni, vechi centru ǎ ǎ
minier.
Revenind la Sighetu Marmației trebuie s ar t m c de aici se poate vizita și ǎ ǎ ǎ ǎ
o alt zon etnografic foarte interesantǎ ǎ ǎ ǎ „ Țara Oașului". V om porni pe șoseaua ce duce la
Seini, trecând prin inima Oașului, pe la Negrești. Traseul este pitoresc și dinamic în obiective
turistice: S pânǎța, sat cu un cimitir original, adevărat muzeu de art popular , pasul Huta ǎ ǎ
dincolo de satul Teceu unde se afl hanul turistic ǎ„Sâmbra Oilor", Certeze, cu un interesant
port popular, Negrești, principala localitate din Țara Oașului; Varna, important centru de
ceramic . ǎ
Seini este o comun mare unde întâlnim podgorii, o ferm horticol unde s-au ǎ ǎ ǎ
aclimatizat migdali și l mâi, o carier de piatr pentru pavaj și chiar dou mici fabrici, una ǎ ǎ ǎ ǎ
de drojdie de bere și una de abrazive. În apropierea comunei, pe dealul Bradului, localnicii au
folosit un întins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui
poet Mihail Eminescu.
Mergând spre vest, vom întâlni marea comun Medieșul Aurit, unde se înalț ǎ ǎ
o cetate din sec. al XII-lea. Între zidurile ei, iobagii r sculați în 1848 au închis mai mulți ǎ
latifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit s intervin armata, care a trecut apoi ǎ ǎ
la sângeroase represalii.
Maramureșul înseamn un univers în care se îngem neaz , cu atâta firesc, ǎ ǎ ǎ
arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca într-un nesfârșit și magic ceremonial.
Un ținut al misterelor, cu legende despre femei de pe cel lalt t râm, care se arat ziua prin ǎ ǎ ǎ
luminișuri de p dure, cu colinde care urc p mântul pân la cer, cu oameni în costume viu ǎ ǎ ǎ ǎ
colorate, care exerseaz de mult vreme arta ospeției și a mitologiei. ǎ ǎ
27

Țara Maramureșului reprezint una dintre regiunile cele mai bogate în ǎ
elemente de interes turistic în care obiectivele naturale se îmbin armonios cu cele social- ǎ
istorice.
3.2. Măiestria culinară a maramureșenilor – pașaportul nostru în lume
Bucătăria tradițională maramureșană

Din totdeauna maramureșenii au fost niște agricultori desăvârșiți, câmpiile și râurile
din zonă fiind un aliat al crescătorilor de animale, al lucrătorilor pământului și pomicultorilor
locului. Astfel, tradiția agricolă de aici a inspirit și multe delicatese culinare, iar influențele
austro-ungare au dat și mai multă savoare preparatelor maramureșene. Avem astfel acum în
Maramureș o vastă paletă de bucate care îți lasă gura apă.
Mâncărurile maramureșene poate că nu sunt dintre cele mai dietetice, dar cu
siguranță sunt oferite mereu cu dragoste și sunt naturale, tocmai pentru că gospodarii de aici
au grijă ca în grădina lor să cultive de toate.
Câteva din minunațiile culinare le voi enumera: ciurigăii, supa de spanac cu
ochiuri, plăcinta cu verdețuri , balmoșul, chiftelele de cartof , tochitura, sarmalele cu
păsat, gomboții, toba și caltaboșii, gulașul, supele de salată sau de vișine – sunt doar câteva
dintre preparatele cu care maramureșenii se mândresc și care le-au dus faima în întreaga
lume.
28

Cultura creșterii de animale a dezvoltat o variată bucătărie bazată pe lactate, din
care se poate aminti brânza dulce de vacă (care merge de minune alături de ceapă verde și
roșii sau în plăcintele crețe), urda, cașul, telemeaua și laptele de pasăre la desert (de inspirație
ungurească).
Carnea de porc, care este favorita maramureșenilor, a inspirat și ea o mulțime de
preparate culinare, pornind de la șunca afumată sau slănina afumată cu condimente, până
la răcituri sau pulpa de porc umplută (specifică de Crăciun), cârnații de toate tipurile și
fripturile la ceaun, șnițelele și chiftelele sau ciorba de perișoare .
Iată câteva din mărturiile celor care s-au înfruptat din aceste minunății culinare:
Gabi: „Am beneficiat de tot am așteptat de la un Crăciun în Maramureș: am avut colindători
mici și mari, am fost la colindat și noi cu copiii noștri la casele din apropiere, am avut ocazia
să vedem și chiar să ne îmbrăcăm în costume populare și am avut chiar și zăpadă:). Mâncarea
a fost într-adevăr din resurse proprii (pâinea de casă a fost senzațională, ca și untul, ca și…
toate celelalte). Mă bucur că am făcut această alegere! P.S. Să cereți prajitură cu caramel, e
mult-mult prea bună!”
Graclari: „Mâncarea: nu degeaba Radu Anton Roman, răposatul, a trecut pe aici. Locuri
unde se mănâncă ca aici sunt puține în țară, doar în secuime am mai găsit așa. În prețul
camerei (160 lei/2 pers/noapte, 3 margarete) este inclus micul dejun pentru 2 persoane.
Singurul lucru în neregulă din mic dejun este adjectivul «mic». Pentru că veți primi la
discreție, după cum urmează, pe un fund de lemn: două feluri de cârnaț tradițional, o bucată
de ceafă afumată de casă, o bucată de slană, o bucată urdă, una de caș, (bucată = vreo jumate
de kg), o ceapă, un castron cu salată de sfeclă roșie, altul cu zacuscă, pâine, unt de casă,
magiun, lapte, ceai, miere, cafea. Te întreabă cum să-ți gătească ouăle, dacă vrei și ouă. Totul
la discreție, mănânci cât poți.”
Nica Bianca: „Gazdele de la această pensiune ne-au oferit tot confortul de care avem nevoie
și mâncare bună ca la mamă acasă, de fapt nici la mama n-am mâncat așa bucate alese: pâine
proaspătă de casă, unt de casă, lapte proaspăt muls și fiert, miere de te lingeai pe degete și…
un langoș uriaș cu brânză și smântâna… Și toate astea la micul dejun :P, bineînțeles că așa de
bine ne-am simțit că am «halit»tot. Priveliștea este superbă și, încă o dată, gazde foarte
primitoare. Iar faptul că acest weekend ni l-au făcut gazdele cadou, în urma unui concurs, mă
face să am numai cuvinte de lăudă la adreasa lor:), mai ziceți-mi în România o pensiune care-
ți oferă tot confortul și mâncare gustoasă totul GRATIS!!! Vă mulțumesc, sunteți niște
oameni minunați!!!”
29

3.3. Preparatele tradiționale din Maramureș, deliciul turiștilor români și străini
Turiștii români și străini care ajung în Maramureș pentru a petrece scurte vacanțe au
devenit dependenți de bucătăria tradițională axată pe preparate specifice gospodăriei
țărănești.
Din cele peste 400 de pensiuni răspândite în satele și comunele așezate de-a lungul
Văii Vișeului și Marei, în zona etnografică „ bătrână” a Maramureșului, dar și în pensiunile
din satele situate la șes, platourile bine garnisite cu preparate din carne, brânzeturi, ceapă, dar
și gulașul, supa de pui, gătite după influențele bucătăriei ungurești, fac deliciul oricăror mese
de la care nu se dau înlături nici românii, dar nici turiștii străini încântați de aroma îmbietoare
a preparatelor. Bujor Marchiș, acum director comercial într-un mare lanț hotelier cu baza în
municipiul Baia Mare, a început ucenicia ca bucătar, ospătar, șef de sală și și-a păstrat foarte
bun reflexele de bucătr, el fiind și un bun cunoscător al bucătăriei tradiționale.
Fostul bucătar ce a lucrat în complexe hoteliere recunoscute din Maramureș
consideră că preparatele tradiționale reprezintă cheia unui turism plin de succes, la care se
adaugă serviciile de înaltă clasă . Orice abdicare în favoarea unor amănunte aparent irelevante
poate scoate orice hotel, pensiune, motel sau restaurant din cursa unei concurențe încinse în
care primează calitatea.
30

Cine ajunge in Maramureș nu se poate sa nu fi băut un pahar de horincă de prune
sau să nu mânânce măcar o dată colesa cu brânză. Din punct de vedere culinar, Maramureșul
este special. Nu există casă aici în care să nu fii invitat și pus la loc de cinste să deguști
bucatele alese.
31

Maramureșenii au știut cum să combine bucătăria maramureșeană într- un savuros
colaj de mâncăruri tradiționale românești, ungurești și săsești. O diversitate atât de mare, doar
aici poți găsi începând de la zămuri (ciorbe și supe), până la papricaș, tocăniță, gomboți și
balmoș. Se spune că invitatul trebuie să consume toate băuturile și alimentele care îi sunt
service, altfel este considerat că dorește rău gazdei, atât de mult cât a lăsat în farfurie sau în
pahare.
Orice turist care vizitează o pensiune din Maramureș, trebuie să știe că musafirii
sunt întotdeauna așezați la masă în loc de cinste. Platourile tradiționale cu care sunteți
întâmpinați vor avea tobă, cârnatul de casă, brânză telemea, caltabosul, și lângă toate astea
ceapă. Ceapa nu lipsește de la orice platou rece.
32

Întotdeauna mesele de prânz sunt îmbietoare și apetisante. În orice pensiune rurală
care se respectă se va include gulaș, ciorbă de legume, supă de pui sau alte preparate. Carnea
de găina folosita la ciorbe provine de la păsări, în general, crescute de casă, nu cumpărate de
la magazin. Tochitură cu mămăligă este ceva special și nelipsit. Ea este un amestec de carne
de porc, pui și vită, cu cârnăciori delicioși picanți, sos brun, și desigur tradiționala
mămăliguță. Tochitură cu mămăligă este unul din cele mai apreciate și dorite preparate
culinare de către turiști.
Multe din mâncăruri se prepară la ceaun, pregătite la foc cu lemn de brad în aer
liber. Câteva exemple tocănița la ceaun, gulașul la ceaun și miel la ceaun de sărbători pascale.
Un astfel de mod de prepare dă mâncării o savoare aparte. După ce încerci prima oară
mâncarea pregătită la ceaun, vei reveni în Maramureș cu drag să o savurezi încă odată.
În general, bucătăria tradițională din Maramureș este compusă din preparate simple
dar foarte gustoase. Majoritatea ingredientelor sunt provenite din gospodăria propietarului, de
aceea pensiunile rurale din Maramureș sunt foarte populare în rândul turiștilor străini sau
autohtoni. Sigur orice persoană poate fi de acord că nu se compară gustul unei ciorbe cu
găină de casă în comparație cu una cumpărată de la supermarket. Savoarea alimentelor
prepate în Maramureș consta în faptul că sunt făcute natural, cu drag și multă pasiune,
respectând aceleași tradiții străvechi care au consacrat acest loc superb.
Toți turiștii care vin în Maramureș vor să încerce bucătăria țărănească locală, și pe
bună dreptate. Cand alimentele sunt făcute la ceaun cu ingrediente naturale, nimic nu se
compară cu aroma preparatelor sau savoarea care crește apetitul a unei țuici de prune. Spre
norocul și deliciul turistilor, acest loc și-a păstrat gustul și frumusețea care există încă din
timpuri străvechi. Într-o eră în care ne modernizăm pe zi ce trece, o astfel de excursie în timp,
cu ajutorul ochilor dar și a papilelor gustative, face ca o plimbare în zona Maramureșului să
fie de neuitat. Dacă ai pășit o dată prin aceste meleaguri, își va fi dor să revii. Totul este
îmbietor. Sunt frumuseți naturale care te readuc la viață cu priveliștile superbe și aerul curat.
Maramureșenii sunt oamenii primitori care te întâmpină de parcă te cunosc de-o viață și te
pun în capul mesei lor. Sunt bucatele alese care te fac să te întorci în timp într-o eră a gustului
și tradiției, dar și să revii cu drag, iar și iar, în Maramureș.
Autoritățile județene au început căutările pentru produsele din județ care vor fi
promovate sub eticheta „Bun de Maramureș“. Vicepreședintele Consiliului Județean
Maramureș, Ioan Doru Dăncuș, a prezentat recent pe larg inițiativa instituției județene de a
33

identifica produsele gastronomice locale reprezentative pentru Maramureș, realizată cu
sprijinul primăriilor și a GAL-urilor din județ, urmată de o selecție a celor mai de impact
produse, care vor primi eticheta „ Bun de Maramureș”.
Prezentarea stadiului proiectului derulat de administrația județeană a fost făcută
zilele trecute în cadrul celei de-a treia întâlniri a factorilor interesați de proiectul Food Chains
4 Europe (Lanțuri alimentare pentru Europa), implementat de Consiliul Județean Maramureș,
împreună cu parteneri din Olanda, Bulgaria, Italia și Marea Britanie și finanțat în cadrul
programului INTERREG EUROPE.
Doru Dăncuș a precizat că eticheta „ Bun de Maramureș“ „nu este un certificat
recunoscut la nivel național, dar reprezintă o garanție oferită de Consiliul Județean
Maramureș privind potențialul unui produs local de a deveni reprezentativ pentru județul
nostru, urmând a fi inclus în harta gastronomică a județului și în viitoare trasee turistice
gastronomic”.

Ciulama de roșii Clătite cu carnați

Găluște cu mămăligă Iahnie de Fasole cu Cârnați
34

Vestitele gogoși
Vatră a istoriei romånilor și enclava istorică, Maramureșul vine la ospățul bucătăriei
romånești cu bucate arhaice, caracteristice civilizației păstorești, iar bucătăria maramureșeană
nu este nici ardelenească, nici bucovineană, ci maramureșeană, un amestec bizar de tradiții și
influențe păstrate pånă astăzi.
Ca și în Ardeal, în Maramureș se gătește cu multă untură de porc, uneori untura
fiind înlocuită cu slănină afumată sau costiță tăiată mărunt și topită. Nelipsită e brånza,
consumată simplu sau în diverse combinații, pe cåt de simple, pe atåt de ingenioase, și țuica
fiartă cu miere de albine sau horinca de prune.
35

Cånd se formează turmele de oi care vor pleca la pășunatul alpin, adică
primăvara, se serbează ståna maramureșeană, eveniment ce se petrece pe dealurile din jurul
satelor. Intotdeauna, atunci se întind la iarba verde mese cu måncăruri și băuturi tradiționale,
în acordurile unei muzici folclorice cu ecouri ancestrale, iar voia-bună și dansul continuă
pånă noaptea tårziu la casa baciului unde se mănåncă sarmale cu småntånă, coleșe
(mămăligă) cu brånză, ciorbe, supe, fripturi, iar ca desert, clătite cu brånză de vacă și
småntånă.
Specific țării Maramureșului, foarte gustos și ușor de preparat, un alt fel de
måncare este mămăliga cu brånză și jumări, pregătită în straturi și care se servește fierbinte,
de preferat cu ceapă verde și, bineânțeles, udată cu horincă. Ciorbele, borșurile și majoritatea
supelor sunt pregătite cu råntaș și drese cu småntånă.
Tånjaua este o altă sărbătoare la care maramureșenii petrec și se ospătează Acest
obicei se practică și în zilele noastre în satele de pe Valea Marei, îl serbează pe cel mai harnic
gospodar al satului care a ieșit la arat cu plugul. Acesta este purtat în mod sărbătoresc,
simbolic, de „tånjaua plugului“ și este udat cu apă „dătătoare de viață“, după care urmează
ospătatul la casa sărbătoritului, unde toți participanții sunt serviți cu måncăruri și băuturi din
belșug.
O altă delicatesă maramureșeană este bulzul maramureșean, care, astăzi, e de
găsit în multe restaurante romånești, la fel ca și clătitele cu brånză de vaci și småntånă, care
se pun la cuptor. Ca desert, în zonă se mănåncă și piure de castane cu frișcă, desert orășenesc,
preluat de la Viena. Mai nou, un deliciu în Maramureș este găina unsă cu untură de porc și
pusă pe jar, dar umplută cu ficat și legume.
Este posibil, e drept că mai rar, veți găsi, pe Valea Izei, doar în casele
gospodarilor vechi, o måncare care seamănă cu paella spaniol`: mămăligă subțire în care
gospodina azvårle bucăți de brånză sfăråmată, de cårnăciori de casă uscați, două-trei ouă,
lapte și småntånă: iese ceva de te lingi pe degete, care e la fel de bună și rece, dar udată cu
ceva horincă.
În continuare am prezentat c åteva rețete specific zonei pentru a sublinia deliciul
gastronomic practicat deja, cu mult professionalism, în pensiunile din Maramureș
Plăcințele de cartofi
600 g cartofi
200 ml lapte
un ou, 2 linguri de pesmet, 100 g unt
36

100 g småntånă (sau iaurt)
o legătură de mărar
sare, piper
Cartofii se spală și se fierb, în coajă,într-o oală cu apă clocotită și puțină sare. Cånd sunt
gata, se scot, se lasă pånă se răcesc, apoi se curăță decoajă și se pisează, ca pentru piure. Se
amestecă acest piure cu laptele,un ou, o linguriță de sare, un praf de piper și mărar tocat
mărunt, se omogenizează bine, apoi se împarte compoziția în 16 bucăți (cåte patru pentru
fiecare porție), care se turtesc, dåndu-le forma unor plăcinte, se dau prin pesmet și se
rumenesc într-o tigaie cu unt topit și înfierbåntat. Se servesc calde, cu cåte o linguriță de
småntånă sau iaurt deasupra.
Găluște de ciuperci
1 kg ciuperci proaspete
2 cepe, 100 g slănină
2 linguri de făină, 200 g påine albă
200 ml lapte, un ou
50 g unt, o legătură de pătrunjel, sare
Ciupercile se curăță, se spală și se toacă mărunt, la fel și ceapa. Slănina se taie în feliuțe
subțiri. Pătrunjelul se spală și se toacă fin. Påinea se taie în felii și se lasă la înmuiat, o oră, în
lapte, apoi se stoarce și se mărunțește. Într-o tigaie, se pun feliuțele de slănină, se lasă pånă se
topesc puțin, apoi se adaugă ceapa, ciupercile și pătrunjelul. Se călesc cåteva minute, apoi se
scot, se amestecă într un castron cu ciupercile, oul, făina și puțină sare. Din această
compoziție, se modelează găluște, care se pun la fiert un sfert de oră în apă cu sare și se
opăresc cu unt încins.
Chifteluțe din măruntaie de porc
200 g ficat de porc
600 g plămåni de porc
200 g limbă de porc
100 ml ulei
2 linguri de făină
o ceapă, 3 ouă
2 legături de mărar
2 legături de pătrunjel
37

sare, piper
Se curăță ficatul, plămånii și limba și se spală, apoi se pun la fiert în apî rece și puțină sare.
Se lasă aproape o oră și se adună spuma cånd e cazul, apoi se scot, se lasă la răcit, după care
se dau prin mașina de tocat. Ceapa se curăță, se spală, se toacă mărunt și se înăbușă într-o
cratiță cu două linguri de ulei și una de apă, apoi se adaugă măruntaiele și se mai lasă un sfert
de oră. Se ia cratișa de pe foc, se lasă pånă se răcește, apoi se adaugă 2 ouă, sare, piper și
verdeață tocată mărunt. Se modelează biluțe, care se dau prin făină și ou bătut, apoi se
rumenesc în ulei încins.
Clătite cu cårnați
12 foi de clătite
200 g cårnați de casă sau cabanos
200 g șuncă presată
200 g cașcaval
200 g småntånă
o legătură de mărar
sare, piper
Cårnații se taie feliuțe, șunca se taie în cubulețe mici, mărarul se spală și se toacă mărunt, iar
cașcavalul, curățat de coajă, se dă pe răzătoare. Se amestecă bine toate aceste ingrediente,
presărånd puțin cașcaval ras, se sărează și se piperează după gust, apoi se umplu clătitele și se
rulează, după care se pun într-un vas, se toarnă småntåna deasupra lor, se presară restul de
cașcaval ras și se introduc la cuptor, unde se lasă cam un sfert de oră, la foc potrivit. Se
servesc calde, ca aperitiv.
38

39

3.3. Festivaluri gastronomice din Maramureș
Asuajul de Sus
Târgul cepelor – septembrie
Târgul cire[elor – iunie
Baia Mare
Festivalul castanelor – toamna
Bogdan Vod`
Ruptul sterpelor – mai
Bor[a
Sânzienele – 19-20 iulie
Hoteni
Tânjaua, festival folcloric – prima duminică din mai
40

Moisei
Târg de Sântămșrie – 15 august
Ocna Șugatag
Tânjaua – aprilie
Prislop-Bor[a
Hora de la Prislop – 13 august
Satulung
Festivalul obiceiurilor din țara Chioarului – iulie
Sighetu Marma]iei
Festivalul Obiceiurilor laice de iarnă – decembrie
Stoiceni
Festivalul obiceiurilor din țara Lăpușului – iulie
Șomcuta Mare
Stejarul – festivalul verii – prima duminică din iulie
Vadu Izei
Nunta – 23-25 iulie
Sărbători desfășurate în mai multe localități
Paștele Blajinilor – a IV-a zi după Paști
Sâmbra oilor – prima duminică din mai
Satu Mare
Călinești-Oaș
Serbarea căpșunelor – iunie
Chilia
Festival codrenesc – august
Huta Certeze
Sâmbra oilor – mai
Pasul Hu]a
Sâmbra oilor – prima duminică din iunie
3.4. Câteva din pensiunile din zona Maramureș
41

Pensiunea Maramureș Hoteni
42

Căsuța bunicilor Breb
43

Cazare Săpânța | Pensiunea Plai cu Peri
44

Pensiunea Doina, se află la 9 km de Sighetu Marmației, într-o zonă numită –
nu de puține ori – „de vis” compusă din două imobile distincte ce poartă
(pre)numele proprietarei locației: Doina I și Doina II.
45

Pensiunea Măriuca din Barsana 2 margarete este situată în localitatea Valeni , pe malul Izei,
într-un peisaj tradițional, care te va face sa te sim ți special, într-un loc unde încă se păstrează
tradițiile, pe drumul ce leagă B ârsana de Ocna Sugatag sau Valea Izei de Valea Co șăului.
CAPITOLUL 4
46

CALCULUL ȘI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE
CARACTERIZEAZĂ CIRCULAȚIA TURISTICĂ A JUDEȚULUI MARAMUREȘ ÎN
PERIOADA 2001-2005
Pentru a calcula indicatorii cei mai reprezentativi și frecvent utilizați pentru
exprimarea circulației turistice și a principalelor ei caracteristici luăm în considerare :
numărul turiștilor, numărul mediu zilnic de turiști, număr zile/turist, durata medie a sejurului,
încasările din turism, densitatea circulației turistice și preferința relativă a turiștilor.
Analiza circulației turistice a județului Maramureș se va realiza în urma calculării
următorilor indicatori:
5.1 Numărul mediu zilnic de turiști
Arată intensitatea circulației turistice într-un anumit interval.
NT mediu = Σ T / n, unde: ΣT – suma turiștilor înregistrați într-o perioadă
n – numărul zilelor din perioada respectivă
Numărul de turiști sosiți în județul Maramureș, între anii 2001-2005
Tabel nr. 5.1
20012002200320042005
Total93 80689 38986 19478 83780 072
Români80 82470 87970 40461 52262 384
Str iniǎ12 08215 51015 79017 31517 688
Sursa: Anuarul Statistic al României 2001-2005, INSSE, București
Numărul turiștilor sosiți între anii 2001-2005 în județul Maramureș este oscilant. Atât
numărul turiștilor străini cât și al celor din țară este în descreștere din anul 2001 până
în 2004; în anul 2005 se poate observa o usoară creștere de la 61 522 în anul 2004 la 62 384
în 2005 (români), și de la 17 315 în 2004 la 17 688 în 2005 (străini).
47

Calculul numărului mediu zilnic de turiști sosiți în județul Maramureș între anii 2001-
2005
Tabel 5.2
(turiști/zi)
20012002200320042005
Total 257245236216219
Români 221194193169171
Str iniǎ3342434748
Sursa: date rezultate din prelucrare
Din câte se observă, în primii 4 ani, este obscădere a intensității circulației turistice, iar
apoi, o ușoară creștere în anul 2005. Cauza acestei scăderi dintre anii 2001-2004 este lipsa
investițiilor din unitățile de cazare și slaba promovare a zonei.
Figura nr. 5.1 Numărul mediu zilnic
de turiști sosiți în județul Maramureș
între anii
2001-2005
E posibil ca turiștii au căutat zone
cu bogate resurse turistice atât naturale
cât și antropice, zone care pe lângă liniște, odihnă și recreere, le oferă și programe turistice de
agrement și tratament, cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modernă.
Ritmurile de evoluție privind numărul turiștilor sosiți în unitățile de cazare turistică în
județul Maramureș

Tabel nr. 5.3
48

2002/20012003/20022004/20032005/2004
Total 0,950,960,911,01
Români 0,910,950,871,01
Str iniǎ 1,191,011,091,02
Sursa: date rezultate din prelucrare
În acest tabel putem observa ritmul evoluției privind numărul turiștilor sosiți în
unitățile de cazare în județul Maramures pe perioada anilor 2001-2005, iar ritmul evoluției
privind numărul turiștilor români este oscilant, acesta crește și scade de la un an la altul;
aceeași situație o prezintă și numărul turiștilor străini, care negăsind ceva nou în această zonă
au început să caute alte destinații.
5.2 Num rul de înnopt ri ǎ ǎ
Num r zile/turist sau num rul de înnopt ri reprezint fluxul de turiști ce au c l torit ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ
și s-au cazat în diferite unități turistice dintr-o anumit zon într-o perioad de timp. Cel din ǎ ǎ ǎ
județul Maramureș se prezint astfel: ǎ
Num rul de înnopt ri înregistrate în unitățile de cazare turistic din județul ǎ ǎ ǎ
Maramureș între anii 2001-2005

Tabel nr. 5.4
20012002200320042005
Total216 283192 820190 700186 185168 264
Români189 723161 087159 341155 372137 432
Str iniǎ26 56031 73331 35930 81330 832
49

Sursa: Anuarul statistic al județului Maramureș, anul 2005, INSSE, București

Deci, num rul ǎ înnopt rilor înregistrate în unitățile de cazare turistic ale județului în ǎ ǎ
perioada 2001 – 2005 se prezint astfel: ǎ
– num rul de înnopt ri în județ scade treptat de la 216 283 în anul 2001 la 168 264 în anul ǎ ǎ
2005
– num rul înnopt rilor efectuate de români este în sc dere continu de la 189 723 în 2001 la ǎ ǎ ǎ ǎ
137 432 în 2005.
Figura nr. 5.2 Num rul de înnopt ri înregistrate în unitățile de cazare turistic din ǎ ǎ ǎ
județul Maramureș între anii 2001-2005
– num rul înnopt rilor efectuate de str ini este oscilant; în 2001 situația era de 26 560, iar în ǎ ǎ ǎ
2002 de 31 733, dar din 2003 se observ o ușoar sc dere pân în 2004 când num rul ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ
turiștilor crește cu câteva unități.
Ritmul de evoluție privind num rul de înnopt ri înregistrate de unit țile de cazare ǎ ǎ ǎ
turistic din județul Maramureș ǎ
Tabel 5.6
2002/20012003/20022004/20032005/2004
Total 0,890,100,970,90
Români 0,840,980,970,88
50

Str iniǎ1,190,980,981,00
Sursa: date rezultate din prelucrare

Astfel, ritmul evoluției privind num rul de înnopt ri din unit țile de cazare turistic ǎ ǎ ǎ ǎ
este urm torul: – în cazul turiștilor români ritmul este oscilant; acesta crește în anii ǎ
2003/2002 și 2004/2003 la 0,98 respectiv 0,97 de la 0,84 în anii 2002/2001, iar apoi scade în
anii 2005/2004 la 0,88.
– turiștii str ini au un ritm descresc tor de la 1,19 în anii 2002/2001 la 0,98 în anii ǎ ǎ
2003/2002 si 2004/2003, crescând apoi la 1,00 în anii 2005/2004.

5.3 Durata medie a sejurului
Reflect posibilitatea ofertei turistice de a reține turistul într-o anumit zon . ǎ ǎ ǎ
Dsmediu = Σ nzt / T, unde: nzt – num r zile/turist (înnopt ri) ǎ ǎ
T – num r turiști ǎ
Calcului duratei medii a sejurului în judetul Maramureș între anii 2001-2005
Tabel nr. 5.5
(zile)
20012002200320042005
Total 2,32,22,22,42,1
Români 2,32,22,32,52,2
Str iniǎ2,22,02,01,81,7
Sursa: date rezultate din prelucrare
O prim cauz a sc derii duratei medii a sejurului pe total în perioada 2001 – 2005, ǎ ǎ ǎ
poate fi cauzata de lipsa investitiilor moderne din unit țile de cazare și a personalului ǎ
51

preg tit și specializat în domeniul turismului. În cazul turiștilor str ini durata medie aǎ ǎ
sejurului se afl în continu sc dere, iar în privința turiștilor români oscileaz de la an la an, ǎ ǎ ǎ ǎ
printre cauze num rându-se și lipsa promovării adecvate a potentialului turistic al zonei. ǎ
Din păcate, aceasta era în perioada 2001- 2005. Din câte am observat, în prezent,
turismul gastronomic în Maramureș este la mare căutare, după o vizionare pe site-urile de
specialitate, pline cu oferte de pensiuni nu demult construie.
5.4 Densitatea circulației turistice
 În raport cu populația
Pune în leg tur direct circulația turistic cu populația rezident a zonei receptoare. ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ
D = Σ T / P, unde: T – num rul turiștilor ǎ
P – num rul populației ǎ
Calculul densit ții circulației turistice în raport cu populația în judetul Maramureș ǎ
Tabel nr. 5.7
(turiști/locuitor)
20012002200320042005
Populația530 605520 635519 057520 637535 000
Turiști
sositi93 80689 38986 19478 83780 072
Total 0,180,170,170,150,15
Români 0,150,140,140,120,12
Str iniǎ0,020,030,030.030,03
Sursa: date rezultate din prelucrare
Se observ o sc dere a populației pe parcursul anilor 2002 – 2004 iar apoi o creștere a ǎ ǎ
acesteia în anul 2005 la 535 000 persoane, o prim cauz fiind creșterea ratei natalit ții în ǎ ǎ ǎ
aceast perioad . ǎ ǎ
52

Densitatea circulației turistice scade de la 0,18 în anul 2001 la 0,17 în anii 2002 și
2003 și la 0,15 în anii 2004 si 2005 fapt ce diminueaz riscul producerii unor conflicte ǎ
sociale între populația gazd și turiști, reduce aglomerarea și poluarea fonic precum și ǎ ǎ
posibilitatea furturilor și a imit rii comportamentului turistului. ǎ
 În raport cu suprafața

Suprafața județului Maramureș este de 6 304 km2.
D = Σ T / S, unde: T – num rul turiștilor ǎ
S – suprafața
Calculul densit ții circulației turistice în raport cu suprafața în județul Maramureș ǎ
Tabel nr. 5.9
(turisti/km2)
20012002200320042005
Total 14,8914,1813,6712,5012,70
Români 12,8211,2411,179,769,90
Str iniǎ1,922,462,502,752,81
Sursa: date rezultate din prelucrare

În cazul densit ții turistice în raport cu suprafața situația este bun , se afl într-o ǎ ǎ ǎ
ușoar sc dere, neproducându-se supraaglomer ri sau degradarea suprafeței de teren. ǎ ǎ ǎ

5.5 Coeficientul de utilizare a capacit ții de cazare (Cuc) ǎ

Un alt indicator important este indicatorul de apreciere a eficienței caz rii, calculat ca ǎ
raport între capacitatea de cazare efectiv utilizat la un moment dat sau într-o perioad de ǎ ǎ
timp și capacitatea de cazare maxim posibil ǎ.
Cuc = nr. înnopt ri (nr. zile turist) / nr. locuri de cazare * nr. zile funcționare * 100 ǎ
53

Calculul coeficientului de utilizare a capacit ții de cazare în județul Maramureș ǎ
Tabel nr. 5.11
(%)
20012002200320042005
Cuc 1917171614
Sursa: date rezultate din prelucrare
Anul cu cel mai bun coeficient este 2001 cu 19%, iar coeficientul de utilizare a capacit ții de ǎ
cazare este în continu sc dere. E posibil ca aceast sc dere se datoreaz activit ții reduse ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ ǎ
de promovare a județului, lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-material a județului, ǎ
slaba preg tire a angajaților din domeniul turismului și calitatea redus a serviciilor oferite. ǎ ǎ
Analiza acestor indicatori ofer o viziune global asupra activit ții turistice în județul ǎ ǎ ǎ
Maramureș.
5.6. Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureșului
În scopul amenajarii turistice Indicele de atractivitate al unei zone se folosește pentru
a arăta gradul în care această zonă beneficiază de resurse turistice naturale sau antropice
capabile să atragă un flux mare de turiști în cazul amenajării unor structuri materiale în
această zonă.
Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramureșului vom utiliza un tabel
după cum urmează:
 În prima coloană sunt evidențiate principalele elemente de atracție a zonei;
 La baza următoarelor trei coloane stă coeficientul (indicele) de atractivitate
(I) care are următoarea formulă de calcul:
I = Σ qi * ci unde: q – ponderea fiecărui element (resursa) în total
c – nivelul calitativ al acestor elemente (nota)
i = 1,2, ……. ,n – numărul elementelor
Σ qi = 1
Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsă în intervalul [1-
4], fiecare dintre ele având următoarea semnificație privind atractivitatea lor:
1 – insuficient 3 – bine
2 – suficient 4 – foarte bine
Nota se acordă doar elementelor componente ale capitolelor I, II, III, IV , V , VI. În
consecință, indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins în intervalul [1-4].
Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramureșului
54

Tabel nr. 6.1
Componentele ofertei turistice Pondere
(qi)Nivel
calitativ (ci)Indice de
atractivitate
(I)
I. Resurse naturale 0,25
– peisaj 0.0540,2
– clima 0,0230,06
– retea hidrografica 0,0230,06
– lacuri 0,0120,02
– iazuri 0,0120,02
– ape minerale terapeutice 0,0330,09
– fauna de interes cinegetic 0,0230,06
– paduri 0,0230,06
– vegetatie de interes turistic 0,0120,02
– rezervatii 0,0240,08
– monumente ale naturii 0,0230,06
– domeniu schiabil 0,0230,06
II. Resurse antropice 0,30
55

– cetati 0,0120,02
– ansambluri, curti, domenii
ruinate0,0120,02
– castele, conace, palate 0,0120,02
– cladiri civile urbane
(primarii, teatre)0,0230,06
– ansambluri urbane (centre
istorice ale oraselor)0,0230,06
– biserici din lemn 0,0640,24
– biserici si ansambluri
manastiresti0,0440,16
– monumente de arhitectura
populara (locuinte satesti)0,0340,12
– ansambluri traditionale
rurale0,0340,12
– monumente si situri
arheologice0,0320,06
– etnografie 0,0230,06
– folclor 0,0230,06
III. Poluarea mediului 0,1030,3
IV . Accesul 0,10
56

– rutier 0,0530,15
– feroviar 0,0330,09
– aerian 0,0210,02
V . Forme de turism
practicate 0,25
– montan 0,0540,2
– balnear 0,0430,12
– rural 0,0640,24
– agroturism 0,0640,24
– cultural 0,0430,12
TOTAL 1 3,25
Sursa: prelucrare după Băltărețu Andreea, op. cit. p. 51
În urma calcului, indicele de atractivitate de 3,25 este cuprins între intervalul [1-4] și
depășește jumătatea intervalului de unde rezultă că în zona aleasă se poate realiza o
amenajare turistică în condiții optime, ceea ce demonstrează că resursele antropice dețin o
pondere puțin mai mare decât cea a resurselor naturale ceea ce indică faptul că turiștii se vor
deplasa în zonă atât pentru unele cât și pentru celelalte.
Pentru a demonstra faptul că se pot face amenajări turistice în județ datorită
potențialului turistic bogat pe care îl prezintă zona și capacității acesteia de a atrage turiști din
toate colțurile țării cât și din străinătate, trebuie luat în vedere calculul mai sus demonstrat.
STUDIU DE CAZ
57

Deja există turiști români și străini care doresc să- și petreacă scurte vacanțe în
Maramureș și care au devenit dependenți de bucătăria tradițională axată pe preparate
specifice gospodăriei țărănești.
Cine ar fi crezut că de-a lungul Văii Vișeului și Marei, în zona etnografică
„bătrână" a Maramureșului, sunt răspândite peste 400 de pensiuni. Pensiunile se află și în
satele situate la șes, unde se servesc platourile bine garnisite cu preparate din carne,
brânzeturi, ceapă, dar și gulașul, supa de pui, gătite după influențele bucătăriei ungurești, fac
deliciul oricăror mese de la care nu se dau înlături nici românii, dar nici turiștii străini
încântați de aroma îmbietoare a preparatelor.
Fiind curioasă și motivată de tema aleasă pentru licență, am hotărat ca studiul de
caz să-l întocmesc cu ajutorul unui foarte bun cunoscător al bucătăriei tradiționale
maramureșene, și anume, domnul Bujor Marchiș, acum director comercial într-un mare lanț
hotelier cu baza în municipiul Baia Mare, care și-a început ucenicia ca bucătar, ospătar, șef de
sală și și-a păstrat foarte bine reflexele de bucătar.Dânsul, a lucrat ca bucătar în complexe
hoteliere recunoscute din Maramureș, consideră că preparatele tradiționale reprezintă cheia
unui turism plin de succes, la care se adaugă serviciile de înaltă clasă. Nu admite, ca
atitudine, orice abdicare în favoarea unor amănunte aparent irelevante, care poate scoate orice
hotel, pensiune, motel sau restaurant din cursa unei concurențe încinse în care primează
calitatea.
„Platourile tradiționale compuse din cârnațul de casă, toba, slănina de casă, caltaboșul,
completate cu brânza telemea care provine de la stână, lângă care se pune ceapă, compun
unul dintre cele mai apreciate meniuri ce dau startul unei mese. Ceapa nu va lipsi de pe
platoul rece, iar turiștii care au venit de Paști anul acesta în Maramureș, la Borșa, au fost
foarte încântați de platourile tradiționale. Deși mai sunt cazuri în care platoul rece se mai
completează și cu alte bunătăți, indiferent de conținutul platoului, cârnațul nu are voie să
lipsească; cârnațul de casă care e uscat (….),în nici un caz nu se pune cârnaț crud, cârnațul
de casă odată uscat e mult mai bun și are un gust plăcut când e însoțit de telemea (…), nu
lipsește slănina afumată. Eu zic că imaginația e totul în realizarea și diversificarea unui
platou rece în care turistul trebuie să găsească tot ce ține de bucatele locului ", a spus Bujor
Marchiș.
Fiind provocat să-și spună părerea în privința turismului gastronomic practicat în zona
Maramureșului, am spicuit dintr-un interviu părerile lui Bujor Marchiș, care mi s-au părut
foarte evocatoare în susținerea și promovarea turismului gastronomic. Astfel, a descris un
meniu de-a dreptul apetisant la întrebarea
58

Ex—bucătarii spun că toate pensiunile rurale din Maramureș care se respectă însoțesc masa
de prânz de un gulaș, supă de pui, ciorbă de legume sau alte preparate, lângă care tochitura cu
mămăligă ocupă un loc distinct
„Pe lângă platoul tradițional, din majoritatea pensiunilor nu lipsește supa, ciorba, supa de
găină (…), găină crescută în curtea gospodarului și nu cumpărată din magazin. Ciorba de
legume, legume tot din grădină, apoi tochitura maramureșeană, unul dintre cele mai
solicitate și căutate mâncăruri de turiști. Tochitura e un amestec de carne porc, pui și vită,
cârnăciori picanți, sos brun și se servește cu mămăligă. Pentru a fi mai îmbietoare,
mămăliga se așază în mijlocul unei farfurii plate, iar în jurul mămăligii se pune tochitura,
urmată de un ou peste care apoi se răzuește un pic de cașcaval pentru a garnisi preparatul,
a-i da un aspect vizual dar și un gust deosebit. Tochitura cu mămăliguță e unul dintre
mâncărurile cele mai căutate și apreciate de turiștii români și străini. E unul dintre cele mai
solicitate preparate", a mărturisit Bujor Marchiș.Gulașul la ceaun dar și alte preparate din
carne pregătite la foc cu lemn de brad, în aer liber, dau mâncării un gust aparte, iar cei
odată pătrunși de gustul sacru al unor astfel de bunătăți culinare vor reveni în Maramureș.
„În unele pensiuni, spre deliciul călătorilor, se prepară gulașul la ceaun, tocăniță la ceaun,
iar de Paști au fost pensiuni sătești care au avut special în meniu miel la ceaun, iar turiștii
sunt extrem de încântați că pot să servească o gamă atât de diversificată de preparate la
ceaun, inclusiv tochitura poate fi astfel pregătită, iar când turiștii au suficientă răbdare și
asistă la pregătirea mâncării sunt și mai încântați, unii curioși întreabă și de rețeta de
preparare pentru a încerca și ei acasă ", a mai precizat fostul bucătar.
Bucătăria țărănească e foarte simplă după părerea d-lui Marchiș, și se bazează pe
îndemânarea gazdei în a pregăti mâncarea, iar micul dejun acompaniat de mămăliga cu
brânză e „regalul" unei zile aflate la început, când satul abia se trezește din somn, iar
dimineața se arată veselă peste munți.
„De fapt, o mare parte din rețetele bucătăriei tradiționale țin de imaginația și
perspicacitatea bucătarului, gospodinei sau proprietarului care nu se dă în lături în a pregăti
mâncarea. Și pare surprinzător, dar mereu bucătăria tradițională, în simplitatea ei, e foarte
apreciată atât de români cât și de străini, pe lângă cele mai sofisticate rețete. Faima
pensiunilor rurale din Maramureș vine din micul dejun unde mămăliga cu brânză, smântână
și eventual slănină e principalul meniu. și repet: toate ingredientele de preparare provin din
gospodăria proprietarului, ceea ce schimbă mult lucrurile. Apoi, un alt meniu e omleta
59

țărănească din care nu lipsesc șunca, ciupercile, slănina. Cred că mămăliga cu brânză și
smântână urmată de omleta țărănească e principalul meniu prin toatepensiunile sătești".
Gustul deosebit al preparatelor din pensiunile rurale, precizează mai departe experimentatul
bucătar, rezultă din produsele și ingredientele care provin din gospodărie.
„Nu există termen de comparație între preparatele din gospodăria șărănească și cele din
restaurante. Nu există comparație între oul de casă și cel de magazin, între carnea din
gospodărie și cea din magazine. Și mai concret: e o mare diferență între supa din găină de
casă și cea din carnea luată din magazine (…), gulașul e un alt exemplu teribil din bucătăria
tradițională; gulașul făcut acasă după gust e un deliciu culinar, iar cei care ajung în Ardeal
trebuie neapărat să încerce un gulaș. Noi în restaurant pregătim gulașul după rețetă, însă
proprietarul unei pensiuni sătești face gulașul după propriul gust și mereu e un gust foarte
reușit. O mâncare apetisantă, extrem de hrănitoare și mereu tentantă. Gătitul la ceaun
înseamnă un alt gust al mâncării fără îndoială și asta spun toți turiștii care ajung în
Maramureș de primăvara până toamna ".
În continuare, n-a uitat să specifice focul din lemn de brad ori altă esență, pe care se gătește o
masă gustoasă cu mâncarea pregătită la ceaun. Aceasta îl face pe orice turist să se gândească
să revină în nord-vestul țării.
„Dacă eu aș fi turist în Maramureș, negreșit aș opta pentru mâncarea la ceaun; în primul
rând, urmată de nelipsitul platou tradițional, însoțit de țuică, nelipsita țuică de pe masa
musafirului, vinul de casă, vișinată, astea nu lipsesc niciodată de pe masă. Păi, mâncarea de
pe platoul tradițional nici nu poate fi digerată, mestecată, îmbucată dacă țuica ar lipsi din
meniu. Nu cred că bucătăria tradițională va pierde în favoarea unor rețete de import pentru
că românul, dar și călătorul străin va fi mereu tentat să încerce bucatele tradiționale,
băuturile locului, pâinea coaptă pe vatră, vânatul, peștele acolo unde e specific, însă oricât
de mare ar fi tentația de a face impresie, bucătăria tradițională va fi mereu căutată,
apreciată, încercată și … povestită! ".
Actualii proprietari care au încercat să asimileze rețete din toate zonele țării, au înțeles destul
de repede că turiștii au refuzat să încerce aceleași preparate pe care deja le aveau și acasă de
mulți ani, așa că s-a revenit în scurt timp la bucătăria locului, care s-a dovedit a fi de bază în
aducerea de noi clienți. Astfel, debutul agroturismului din anii `90 a fost încurajator
„În primii ani de agroturism, proprietarii din Maramureș au încercat să asimileze
preparatele culinare din sudul țării, zona Moldovei, Banatului, dar turiștii au dorit cu orice
preț să mănânce numai din preparatele locului și cred ca așa se explică și apariția în unele
60

orășele de mici restaurante ce au în meniu preparate din bucătăria țărănească. Până la
urmă, bucătăria tradițională a fost mult mai aducătoare de turiști decât rețetele aduse cu
greu din altă parte a țării ", a concluzinat Bujor Marchiș.
Din aceeași branș ă am spicuit și părerea d-lui președinte fondator al Asociației
Producătorilor de Produse Tradiționale Maramureș, Ioan Tătăran, care a explicat pe larg
care este procesul și cine vor fi beneficiarii acestui unui program prin care vor fi
valorificate printr-un târg de specialitate, organizat în fiecare săptămână, produsele
tradiționale ale fermierilor autorizați
„E singura noastră șansă de-a ajunge la un număr cât mai mare de consumatori care
preferă produsele agroalimentare autohtone (…) așa că am decis ca toate aceste
produse să fie comercializate săptămânal, în zilele de vineri și sâmbătă, printr-un târg
specializat care să atragă atenția cumpărătorilor că produsele provin din ferme și n-au
fost cumpărate din altă parte pentru comercializare. Pe piața liberă din municipiul Baia
Mare vin un număr apreciabil de mici producători individuali, dar și comercianți în cea
mai mare parte, comercianți care cumpără produse din țară sau din străinătate pentru a
le comercializa. E foarte mare diferență între producătorul individual, fermierul
autorizat și comerciantul clasic de produse agroalimentare” , a spus Ioan Tătăran, pentru

61

Sursă Foto: ziarmm.ro
Conform acestui program, peste 70 de fermieri autorizați produc în cantități
mai mici și „sunt foarte atenți la ce produc”. Majoritatea produselor pe care le aduc în
fața clienților sunt naturale și făurite chiar în casele comercianților, cee ace le face atât
de bine primite și cerute de turiștii care ajung de fiecare dată în zona Maramureșului.
„Fermierii autorizați sunt foarte atenți la tot ce produc (…) aceștia nu au producții
masive, ci mici, în funcție de cererea pieței dar și de comenzile lansate de unele pensiuni
turistice sau restaurante. Produsele de grădină, ca să dau un singur exemplu, sunt
culturi care nu beneficiază de tratamente chimice, ci se bazează pe un sol curat, ajutat
cu gunoi de grajd, iar acest lucru se poate simți în calitatea și gustul legumelor. Aceste
produse sunt foarte apreciate și căutate de toate categoriile de cumpărători, indiferent
de anotimp sau sezon. Avem peste 70 de mici fermieri autorizați care produc și
comercializează legume, fructe, produse de panificație, dulcețuri, produse apicole,
prăjituri, sucuri naturale, produse din carne, lactate, dar și un grup restrâns de meșteri
populari”, a declarat Ioan Tătăran, pentru Agerpres.
La acest program, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Maramureș,
Virgil Țânțaș, a precizat că fermierii autorizați au devenit promotorii principalelor
produse tradiționale, iar localnicii, dar și turiștii cunosc majoritatea bunurilor produse.
Granițele județului vor fi ocazional depășite, fermieri din cadrul Asociației
Producătorilor de Produse Tradiționale Maramureș participând la unele târguri de profil
organizate în județele limitrofe, Satu Mare și Sălaj.
62

Concluzii
Hrana și turismul, în primul rând, joacă un rol major în economia contemporană.
Dacă hrana este esența tuturor culturilor și elementul major de moștenire intangibilă globală,
precum și o atracție importantă și mereu în creștere pentru turiști, atunci legătura dintre hrană
și turism este o platformă pentru dezvoltarea locală, economică și culturală, iar experiența
privind hrana ajută la crearea și vânzarea destinațiilor, ca și la susținerea tradițiilor locale și
meșteșugurilor, fiind extrem de atractivă pentru turiști. O bază pentru experiențele turistice
63

este asigurată de hrană, prin legătura dintre cultură și turism, iar dezvoltarea experienței
privind asigurarea mesei, prepararea unor mâncăruri deosebite, duc la dezvoltarea
infrastructurii esențiale pentru producția de hrană și consum, precum și a culturii locale.
Obiectivul principal de activitate al colectivităților locale este dezvoltarea
economică, turismul este o modalitate pentru realizarea acestui obiectiv. În acest context,
Legislația românească, în acest context, furnizează administrațiilor publice teritoriale
resursele juridice prin care acestea se pot implica în dezvoltarea locală durabilă a turismului,
prin formularea unor strategii corespunzătoare pentru creșterea fenomenului turistic, iar
colectivitățile locale se pot implica în dezvoltarea economică locală într-un mod organizat și
eficient.
Un loc în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia, o încântare pentru
turistul dornic de cunoașterea valorilor morale și spirituale ale locurilor, conferindu-le acea
noblețe plină de har, specifice poporului român dar uitate în alte zone, este Maramureșul. De
aceea, o excursie în Maramureșul care este izvorul cel mai bine păstrat al tradițiilor
strămoșești este o încântare prin excelență. Toți excursioniștii prin Maramureș cu siguranță
vor avea revelația împlinirii personale, pentru că aici sufletul se regăsește, trupul se
împrospătează, iar vizitarea Maramureșului este ca o lecție de istorie, cultura și geografie fără
profesor. De jur împrejur, natura se desfășoară maiestoasă iar viața localnicilor , atât de
liniștită dar atât de bogată, îi va face pe turiști încânta ți..
Specificul etnografic al unei localități rurale abordată din perspectiva turistică și
adaptată acestui scop, considerăm că poate și trebuie să fie conservat și perpetuat, pentru ca
interesul actual al turiștilor pentru satul românesc, pentru mediul rustic, în general, să rămână
mereu viu. Cu puțin interes din partea organelor administrative și de specialitate și cu mai
multă receptivitate se poate perpetua, chiar și în condițiile civilizației contemporane,
specificul etnografic și spiritual al unor sate românești. Numeroși săteni din unele localități
manifestă vădit interes pentru menținerea stilului de viață, aceste localități având șanse să
devină baze turistice permanente, de popularitate internațională, deosebit de rentabile.
Se poate afirma, în concluzie, faptul că agroturismul contribuie la recreere,
refacere și reconfortare, îmbogățind cunoștințele și înflorind personalitatea umană. Numai că,
agroturismul de calitate, nu poate fi realizat fără ca pensiunile și fermele agroturistice, să
dispună de echipare sanitară modernă. Spre deosebire de structurile de primire din alte țări,
trebuie ținut seama că, cele din România sunt oferite de turismul internațional prin
intermediul unor agenții de turism, specializate, fapt ce obligă la o exigență maximă. În etapa
64

actuală, gospodăriile țăranești trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilități pentru aceste
activități.
BIBLIOGRAFIE
1.BĂLTĂREȚU ANDREEA – Amenajarea durabil ă a teritoriului, Editura Sylvi,
București, 2003
2.BĂLTĂREȚU ANDREEA – Turism interna țional. De la teorie la practic ă, Editura
Sylvi, București, 2004
65

3.BRAN FLORINA, MARIN DINU, SIMON TAMARA – Turismul rural. Modelul
european, Editura Economic ă, București, 1997
4.CÂNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, SIMON
TAMARA – Potentialul turistic al României si amenajarea turistic ă a spațiului,
Editura Universitar ă, București, 2003
5.CÂNDEA MELINDA, BRAN FLORINA – Spatiul geografic Românesc, Editura
Economică, București, 2001
6.CIOCULESCU SERBOV , BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA –
România. Ghid turistic, Editura Meridiane, Bucure ști, 1969
7.COCEAN P., VLĂSCEANU GH., NEGOESCU B. – Geografia generala a turismului,
Editura Meteor Press, Bucure ști, 2003
8.CRISTEA A. –Gestiunea activitatilor de turism, Editura Universit ătii Crestine
Dimitrie Cantemir, Bucure ști, 2003
9.DĂNCUs MIHAI –Zona etnografica Maramures, Editura Sport-Turism, Bucuresti,
1986
10.FIRUȚĂ CORINA, CORI SIMIONA ION –România. Obiective turistice, Editura
Alcor, București, 2002
11.GHINEA DAN – Enciclopedia geografic ă a României, Editura Enciclopedic ă,
București, 2002
12.GLĂV AN V ASILE – Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Editura
Economică, București, 2003
13.MIHALACHE ST., STOIAN M., ISTRATE I., MANOLE V ., BRAN FLORINA –
Agroturism, turism rural, Editura Fax Press, Bucure ști, 1996
14.MINCIU RODICA – Economia turismului, Editura Uranus, Bucure ști, 2000
15.MINCIU RODICA, BARON PETRE, NEACsU NICOLAE – Economia turismului,
Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir, Bucure ști, 1993
16.MIRCEA BOGDAN – Prestari servicii agroturistice. Marketingul serviciilor turistice,
Editura Bioterra, Bucure ști, 2003
17.MITRACHE S., MANOLE V ., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I. – Agroturism si
turism rural, Editura Fax Press, Bucure ști, 2003
18.NEACSU NICOLAE, CERNESCU ANDREEA, Economia turismului. Studii de caz.
Reglementari, Editura Uranus, Bucure ști, 2003
19.NEGUȚ SILVIU, SUDITU BOGDAN –Geografie economic ă mondială, Editura
Sylvi, București, 2001
66

20.NISTOREANU PUIU – Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucure ști, 2003
21.POP MIHAI – Arta lemnului în Maramure ș, Editura Meridiane, Bucure ști, 1968
22.POSEA GR., MOLDOV AN C., POSEA A. – Judetele patriei. Judetul Maramure ș,
Editura Institutului de Geografie, Bucure ști, 1980
23.SIMION CRISTIAN OVIDIU, TĂNĂSESCU RODICA, BUIANU VERGINA –
Management agricol si agroturistic, Editura Bioterra, Bucure ști, 2003
24.SNAK OSCAR, BARON P., NEACsU N. – Economia turismului”, Editura Expert,
București, 2003
25.sTEFĂNESCU I. D. – Arta veche a Maramure șului, Editura Meridiane, Bucure ști,
1968
26.TUFESCU VICTOR – România: natura, om, economie, Editura stiintific ă, București,
1974
27.Anuarul statistic al judetului Maramure ș, INSSE, București
28.Revista Vacante si Calatorii, nr. 25/ian. 2002
29.Revista Vacante si Calatorii, nr. 35/nov.2002
30.www.agroturism.com
31.www.alpinet.org
32.www.antrec.ro
33.www.apmbm.ro
34.www.borsa.ro
35.www.carpati.org
36.www.emaramures.ro
37.www.fonduriue.mfinante.ro
38.www.hoinari.ro
39.www.incdt.ro
40.www.infotravelromania.ro
41.www.infoturism.ro
42.www.maramures.insse.ro
43.www.mturism.ro
44.www.romanianmuseum.com
45.www.romaniatravel.ro
46.www.romaniatourism.ro
47.www.ropedia.ro
48.www.turism-catalog.ro
67

49.www.vacantesicalatorii.ro
50.www.wikipedia.org
68