Argument……………………………………………………………………………………………………………………….3… [602311]
1
2Cuprins
Argument……………………………………………………………………………………………………………………….3
CapitolulI-Articolul…………………………………………………………………………………………………….5
1.1Articolulcapartedevorbire…………………………………………………………………………………..5
1.2Articolulcamorfemalcategorieideterminării…………………………………………………………8
1.3Absențaarticolului……………………………………………………………………………………………..16
1.4Concluzii…………………………………………………………………………………………………………..18
CapitolulII-Prepoziția………………………………………………………………………………………………..20
1.1Definireșiclasificare………………………………………………………………………………………….20
1.2Valorișimodurideutilizarealeprepozițiilor…………………………………………………………24
1.3Analizaprepozițiilorpeșide……………………………………………………………………………….29
1.4Concluzii…………………………………………………………………………………………………………..33
CapitolulIII-Conjuncția…………………………………………………………………………………………….34
1.1Definireșiclasificare………………………………………………………………………………………….34
1.2Locuțiuniconjuncționale……………………………………………………………………………………..42
1.3Pronumeleșiadverbelerelative……………………………………………………………………………44
1.4Conjuncțiașiprepoziția……………………………………………………………………………………….46
1.5Concluzii…………………………………………………………………………………………………………..47
CapitolulIV-Studiudecaz:prepozițiacaunitatedotatăcusens………………………………….48
Concluzii………………………………………………………………………………………………………………………54
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………………..56
3Argument
Gramaticalimbiiromânereprezintăundomeniufoartevastdecercetarecareadusla
aparițianumeroaselorcontroverseșiinterpretări,realizatedecătrespecialiștiiîndomeniupe
parcursulmaimultordecenii.Morfologia,oramurăagramaticii,vizeazăaspecteceținde
modificărialeclaselorlexico-gramaticale,devalorileșidefuncționareaacestoraîncomunicare.
Lucrareadefațăîșipropunesăanalizezeșisăprezinte,dinpunctdevederemorfologic,
numeroaseparticularitățialeelementelorcealcătuiesccategoriainstrumentelorgramaticale
(articolul,prepozițiașiconjuncția),precumșimodullordefuncționare,consultânddiverse
studiișilucrărielaboratepeparcursulmaimultorperioadedetimp.Deasemenea,intenția
acesteilucrăriestedeaexpuneasemănărileși,maiales,deosebirilecaracteristiceacestor
elementecareaucondusladiferiteinterpretări.Putemspunecălabazadecizieidearealiza
aceastălucraresecontureazătreiîntrebări:1.Caresunttrăsăturilespecificepentrucareaufost
denumiteinstrumentegramaticale?2.Cumsemanifestăacesteinstrumenteînrealizarea
comunicării?3.Princesedeosebescarticolul,prepozițiașiconjuncția?Răspunsurilevorfi
expuseîncuprinsulacesteilucrări,analizândfiecareunitateînparte.
Lucrareaestestructuratăînpatrucapitole,dintrecareprimeletreiexpunoanalizăteoretică,
iaralpatruleareprezintăunstudiudecazbazatpeanalizavalorilorsemanticepecareunele
prepozițiilepotdobândiîndiferitecontexte.
Primulcapitolestededicatarticolului.Ampornitdelaproblemaafirmăriiacestuiacaparte
devorbire.Multăvremearticolulafostintegratîntrecelezecepărțidevorbireautonome,curol
decuvântajutător,decideinstrumentgramatical.Însă,statutulsăudepartedevorbireautonomă
afostpuslaîndoialădecătrenumeroasestudii,printrecareși„Gramaticadebazăalimbii
române”(ediția2016).Aceastălucraredemonstreazăfaptulcăarticolulnupoatefuncționadecât
cuajutorulaltorelementeșii-auatribuitacestuiaaltefuncțiiprecumdenumireadepronume
semiindependent,avândfuncțiadedeterminant.Deasemenea,clasaarticolelorafostredusă,
articoleleposesiveșidemonstrativenumaisuntconsideratearticoleșinusemaiîncadreazăîn
celezececlaselexico-gramaticale.Părerilesuntîmpărțite:într-unstudiude-alsău,Drașoveanu
respingeteoriaconformcăreiaarticolulnehotărâtestedenumitpronumesemiindependent,iar
acestlucruvafianalizatîncuprinsulcapitolului.Unaltaspectdiscutatînlucrareadefațăîl
presupunefuncționareaarticoluluicamorfemalcategorieideterminăriiși,deasemenea,ce
influențeareacestaasupracomunicării(procesdesubstantivizareaaltorpărțidevorbire,al
treceriisubstantivelorcomunelasubstantivepropriișiinvers,aladverbializăriianumitor
substantiveetc.).
4Celde-aldoileacapitolvizeazăunaltinstrumentgramatical,careintră,spredeosebirede
articol,șiîncategoriaelementelorderelație,șianumeprepoziția.Suntanalizaterolulacesteia,
capacitateadeastabilirelațiidesubordonareîntrediversepărțidepropoziții,precumșimodul
defuncționare.Oatențiedeosebităs-aîndreptatasuprafaptuluicăprepozițiilepotdobândi
valorisemantice(elepotîndeplinirolulunorsemedespațialitate,temporalitate,modalitateetc.),
desigur,cuajutorulelementelorcucaresegrupează.
Capitolultreiseconcentreazăasupraconjuncției,unaltinstrumentgramaticalși,totodată,
unelementderelație.Întreconjuncțieșiprepozițieexistăasemănări,darșifoartemulte
deosebiri,astfelcă,unsubcapitolestededicatacestuiaspect.Deșiceledouăelementeauacelași
scop,deastabilirelațiiîntrediverseunități,suntcuvinteajutătoare,invariabile,sinsemantice,
elesuntdistincteprinnumeroaseparticularități:prepozițiilestabilescdoarraporturide
subordonare,întimpceconjuncțiilestabilescatâtraporturidesubordonare,câtșidecoordonare,
conjuncțiilepotaveaostrânsălegăturăcuverbul,impunândunanumitmodverbal,ceeace
prepozițianuofaceetc.
Studiuldecaz,carereprezintăcapitolulpatru,esterealizatînlegăturădirectăcucapitolul
dedicatprepoziției,urmărindvaloareasemanticăpecareuneleprepozițiilepotdobândiîn
diversecontexte.AceststudiuareînvederepunereaînpracticăateoriilorlansatedecătreIorgu
Iordan,VladimirRobu,DumitruIrimiașidecătre„GramaticaAcademiei”(ediția1966)
referitoarelasemanticaprepozițiilor.
Chiardacăînviațadezicuzinuacordămpreamareatențieacestorelemente,nutrebuie
omisăimportanțalorîncomunicareși,maiales,într-oanalizăgramaticală.Articolul,prepoziția
șiconjuncțiajoacăunrolesențialîntransmitereacâtmaiclarășimaiprecisăainformațiilor.De
asemenea,elenutrebuieneglijateînanalizamorfo-sintacticăadiverselorpărțidevorbirecu
careacesteainteracționează,precumșiînstabilirearelațiilordintrediverseunitățișipropoziții
(încazulelementelorderelație).
5CapitolulI-Articolul
1.1Articolulcapartedevorbire
Articolul,caorigine,dateazăîncădincelemaivechitimpuri,maiprecisdinsecolulal
VI-leaî.e.n,atuncicândafostintrodusdecătreoratorulgrecIsocrate(înGreciaAntică),alături
defilozofulgrecAnaximene.Elafostconstituitcaounitategramaticalălipsitădeunînțelesde
sinestătător.Maitârziu,însecolulIe.n,gramaticulRemmiusPalaemon,deoriginelatină,a
înlocuitarticolulcuinterjecția,faptpentrucarelimbalatinănudispunedeniciunelement
gramaticalnumit„articol”.Totuși,GheorgeConstantinescu-Dobridor,în„Morfologialimbii
române”,susținefaptulcăarticolulaluatnașteredinnoțiunigramaticalelatine,maiexact,din
pronumeledemonstrativlatin(făcândreferirelaarticolulhotărâtșilaarticolulposesiv-genitival)
șidinnumeralulcardinallatin(referindu-selaarticolulnehotărât).Înceeacepriveștearticolul
demonstrativ,Dobridorspunecăacesta„esteocreațieromâneascădinpronumeledemonstrativ
moștenit”.1
Înmajoritateagramaticilorșistudiilorgramaticalemaivechi,articolulestedefinitdreptun
instrumentgramaticalflexibil,sinsemantic,dependent,făcândpartedincelezececlase
lexico-gramaticale.2Auexistat,însă,diversecontroverseînlegăturăcurecunoaștereasaca
partedevorbire(înaceeașisituațiesituându-se,deasemenea,șinumeralul).Unadintre
problemelesemnalatede„GramaticaAcademiei”estefaptulcăarticolulhotărâts-arapropia
foartemultdeunsufix,deoarecearticolulșicuvântularticulatformeazăuncorpcomun.3Însă,
învorbire,seomitedemulteoripronunțareaarticoluluihotărâtenclitic„-l”(deexemplu,
cuvântul„pomul”sepoatepronunța„pomu”,cazîncaredesinența„u”esteceacarei-arputea
preluafuncția).Suntsituațiiîncareformaunuicuvântarticulat,prinlipsaarticoluluiîn
pronunțare,devineidenticăformeisalenearticulate.4(deexemplu,„zmeu”,cuvântnearticulatși
„zmeul”,cuvântarticulatcareînpronunțarepoatefi„zmeu”,diferențafăcându-sedoarprin
accentuareaunuisunet).
1Gh.Constantinescu-Dobridor,Morfologialimbiiromâne,Edițierev,EdituraVox,București,1996,p.31
2Gramaticalimbiiromâne,vol.I,EdițiaaII-a,rev,EdituraAcademieiRepubliciiSocialisteRomânia,București,1966,p.97
3Ibidem,p.32
4Ibidem
6„GramaticaAcademiei”(1966)rămânelaconcluziacă„articolulestedeciuncuvântșiprin
aceastaopartedevorbire;întrucâtareunconținutexclusivgramatical,elfacepartedin
categoriacuvintelorajutătoare,apărțilordevorbirecuroldeinstrumentgramatical”.5
„Gramaticadebazăalimbiiromâne”(ediția2016)demonstreazăfaptulcăarticolelenusunt
părțidevorbireautonome.Articolelehotărâteșinehotărâte(definiteșinedefinite)„se
subordoneazăclasei(sintactice)mailargiadeterminanților,avândroluldeintegrareînenunța
grupuluinominaldedeterminareaacestuia”6,funcțiasintacticăaarticolelorfiind,deci,de
determinant,iararticoleleposesive(genitivale)șidemonstrative(adjectivale)auprimitalte
valori,pelângăaceleadearticole.ÎnGBLR,al,cutoateformelesale,esteconsideratounitate
dependentă,dinpunctdevederesintacticșimorfologic,carenupoatefuncționadecâtcu
ajutorulaltorelemente,„unpronumenepersonaldetipspecial,cucaracteristicisintactice,
semanticeșimorfologiceproprii”7.TotînGBLR,acestuicuvânti-aufostatribuitemaimulte
interpretări8:
•„camarcăsintacticăpentrugenitiv”,atuncicândprezențasaesteobligatorieîncazul
încarenusepoziționeazăînstângasagenitivulsauunadjectivposesiv.
Ex:(această)floareasoțieimele
biroulacestaalșefuluimeu(încomparațiecubiroulșefuluimeu)
•capronumesemiindependent,caresesubstituieelementuluideterminat.Elapareîn
structurialăturideunadjectivposesiv(ex:Ainoștrisecunoscdinliceu.)saudeungrup
nominalîngenitiv(ex:AiIoanei/AieilocuiescînGrecia).
•caelementobligatoriuînformareanumeraluluiordinal(alpatrulea),care„nuare
legăturăcudeterminarea,funcțiadebazăaarticolului,ciesteunafixlexical”
Înstudiulsăudespreal,D.D.Drașoveanuanalizeazăsituațiacontroversatăaacestuicuvânt,
ajungândlaconcluziacăesteunpronumeposesivși,fiindun„regent,fiealunuiG1,fiealunui
Adjpos,nupoatefiluatîmpreunăcuacesta”9.Unprimargumentalfaptuluicăalestepronume,
constăînfaptulcăreproducesubstantivulîntoateipostazelesale(atuncicândînsintagmănu
esteprezentsubiectulsauobiectulposedat)10.
Ex:Alloraajunsdoctor.(substantivcufuncțiedesubiect)
Așază-telângăaiIoanei.(substantivcufuncțiedecomplementdeloc)
5Ibidem
6Gramaticadebazăalimbiiromâne,EdițiaaII-a,AcademiaRomână,EdituraUniversEnciclopedicGold,București,2016,p.
86
7Ibidem,p.126
8Ibidem,p.61,87
9D.D.Drașoveanu,Tezeșiantitezeînsintaxalimbiiromâne,EdituraClusium,1997,p.106
10Ibidem,p.102
7Maimult,Drașoveanuadmitefaptulcăaleste„extragenitival”,fiindunregental
genitivuluișinuunelementcomponentalacestuia,faptpentrucarenicidenumireadearticol
genitivalnuesterelevantă.11
Unaltargumentalvaloriiluialreiesedincomparațiaadjectivuluipronominal(presupusă
valoarealuial)cupronumele.Adjectivulseacordăîngen,numărșicazcusubstantivul/
obiectulposedat,pecând„al”primeștedoargenulșinumărul.12
Ex:prietenide-aităi(cazAc)șiprieteniaităi(cazN)
Deasemenea,înexempleprecum:câineleestealtău,tăuesteunadjectiv,iaracestase
acordăcual,ceeacerezultăfaptulcăalnupoatefitotunadjectivcăreiasăisesubordoneze.
Înceeacepriveștedenominațiadepronumesemiindependentpecaremaimultestudiio
propunpentrual(printrecare:GBLR,GALR),aceastaestecontestatădecătreDrașoveanu,
afirmândcă„nuareniciunînțelessintactic:elpoatefitermenregentșiatunciestetotal
nedependent,saupoatefitermensubordonatșiatunciestetotaldependent”13.
Articoluldemonstrativ(sauadjectival)areoconotațiestrânslegatădepronumele
demonstrativcarezultatalfaptuluicădescindedinacesta.Elafostdenumitînnoileedițiiale
gramaticilordreptunpronume(saudemonstrativ)semiindependent,îndeplinindfuncția
sintacticădedeterminant.Celnupoatefuncționanicielsingur,ciarenevoiedeocompletare,
fiindunsubstitut(asemeneaunuipronume).14
Ex:Acelate-asunat.-Celdeacolote-asunat.
GBLRîiatribuiedemonstrativuluitreivalori,caredepinddeconstituențiisăi15:
1.valoarepronominală:atuncicândelementulcaresepoziționeazădupăcelnupoate
funcționafărăacesta.Astfel,celpoateformaostructurăcuajutorul:
•unuiadjectiv;
Ex:Celobraznicaplecat.(copilul)
•unuigrupprepozițional;
Ex:Ceacusucesteamea.(cana)
•unuiadverb;
Ex:Celdeacasăestealtău.(caietul)
•unuipronume;
Ex:Celdelavoimi-aplăcutfoartemult.(cadoul)
•uneipropozițiirelative.
Ex:Ceacarete-ajignitnuavenit.(fata)
11Ibidem,p.102-103
12Ibidem,p.104
13Ibidem,p.103
14Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.138
15Ibidem,p.139-140
8Astfel,celesteconsiderat„unsubstitutpur”16deoareceînlocuieșteunsubstantivdefinit,
careafostadusîndiscuțieanteriorsaucarepoatefisubînțeles.
2.valoareadjectivalăcufuncțiededeterminantemfatic(careîntăreșteelementuldefinit),
atuncicândsubstantivulseaflăînaintealuicel.
Ex:Fataceafrumoasălocuieștepeaceastăstradă.
3.celmaipoateaveavaloareadjectivalăatuncicândconstituentulaflatdupăacestapoate
funcționașifărăel.Estecazulasocieriiluicelcunumeralecardinalesauordinale,carenu
însoțescunsubstantiv.
Ex:Ceinouăauofilit.(trandafirii)
Celde-altreileaacâștigatcelmaimicpremiu.(participant,câștigător)
Numelepropriievindențiazăcelmaibinefuncțiademonstrativăaluicel(ex:Prâsleacel
voinic,AlexandrucelBunetc.),celmarcândgraduldecunoaștere.Articoluldemonstrativmai
poateintraîncomponențanumeralelorordinale(ex:ceade-acinceaconcurentă,celde-al
nouăleavisetc.).Deasemenea,articoluldemonstrativmaiesteconsideratdreptun„morfem
specificalgraduluideintensitateșidecomparațiesuperlativ,marcândcomparativulde
superioritate/superlativulrelativ”17(ex:maiinteresant/celmaiinteresant,maicopilăros/celmai
copilăros).
Înconcluzie,încădelagramaticileluiIorguIordan,VladimirRobu,„Limbaromână
contemporană”șiIonCoteanu,„Gramaticadebazăalimbiiromâne”,semergepeinterpretarea
articoluluicamorfem.Articoleleposesiv(genitival)șidemonstrativaufostinterpretatediferitși
și-aupierdutvaloareadearticol,căpătândnoivalorigramaticalecarepotfianalizate
independent,precumșinoifuncțiisintactice.Deasemenea,elenusemaiîncadreazăîncelezece
claselexico-gramaticale,cumobișnuiausăseintegrezeîntrecut.Cutoateacestea,încăsemai
poatevorbidesprearticoleposesive(genitivale)șidesprearticoledemonstrative(adjectivale)
pentrucădoarînșcolisuntstudiateastfel.
1.2Articolulcamorfemalcategorieideterminării
Înlimbaromână,existăcincitipuridearticol,șianume:articolulzero(lipsaarticolului),
articolulhotărât,nehotărât,posesiv(genitival)șidemonstrativ(adjectival).Acestesubclaseale
articoluluicontribuielaschimbareacategorieilexico-gramaticalealecuvintelor.Optica
tradiționalădeinterpretareaarticoluluis-aschimbat.Articolelehotărâtșinehotărâtaufost
16Ibidem,p.139
17IorguIordan,VladimirRobu,Limbaromânăcontemporană,EdituraDidacticășipedagogică,București,1978,p.362
9denumite,înlimbaromână,„morfemealecategorieideterminăriiabstracte”.18Această
denumireprovinedinfaptulcăceledouăarticolenufuncționeazăniciodatăsingure,nuausens
lexical(și,deasemenea,nuaducinformațiiadiționaledinpunctdevederelexical)șiaparțin
claseideterminanților.Dobridorrealizeazăunstudiualarticolelorîncalitatedemorfeme:el
afirmăcăexistă19:„morfemegramaticale,sintetice,dependente,continue,nedisociabile”,făcând
referirelaarticolelenehotărâte,și„morfemegramaticalesegmentale,analitice,dependenteși
disociabile”,referindu-selaarticolelenehotărâte.Diferențadintreceledouăestedată,pelângă
pozițialorfațădecuvânt,șidefaptulcăunelearticolepermitintercalăriîntreeleșicuvântul
însoțit:articoleleencliticenupermitintercalări,elealcătuindcusubstantivuluncorpcomun(de
exemplu:masa,pomul,prietenul),pecândarticoleleprocliticepermitintroducereaunor
adjectivesaunumeraleordinaleîntrearticolșisubstantiv(deexemplu,uncopil-unneastâmpărat
copil,unprofesor-unaldoileaprofesor).Deasemenea,celedouăunitățiauprimitdenumireade
articoledefinite(hotărâte)șiarticolenedefinite(nehotărâte),iarînfuncțiedevaloareapecareo
îndeplinesc,elesuntdeterminantedefiniteșideterminantenedefinite.
Înviziuneaunorgramaticieni,articolulesteconsideratdreptun„morfemdedeterminare
minimală”,întrucâtacestanuarîndepliniofuncțieindependentă,iarsubstantivulîmpreunăcu
articolulconstituieo„sintagmăprimară”,astfelcăsubstantivuleste„determinatminimal,adică
individualizatîndiferitegrade,fărăcaaceastădeterminaresăadaugesintagmeisemelexicaleîn
plus”.20Articolulestevăzutcă„seprezintăcaunsistemdemorfeme-grameme”21pentrufaptul
căestesinsemanticșipentrucă„participălaindividualizareanumeluiîntr-omăsurămultmai
maredecâtcelelaltedeterminante”22.Categoriadeterminării,relizatăprinarticol,îndeplinește
treivalori:substantivulnearticulat(cuarticolzero,valoaredenedeterminat),substantivînsoțit
dearticolproclitic(adicăvaloarededeterminatnedefinit)șisubstantivînsoțitdearticolenclitic
(valoarededeterminatdefinit).Întreceletreivalorisecreeazăanumiteopozițiide
determinare24:
nedeterminat-determinatnedefinit
ex:cal-uncal
nedeterminat-determinatdefinit
ex:cal-calul
determinatnedefinit-determinatdefinit
ex:uncal-calul.
18Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.32
19Ibidem,p.34
20IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.355
21Ibidem
22Ibidem
24Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.34
10Înconcluzie,determinareaestedefinită,atuncicândsintagmareprezintăunobiectcunoscut
vorbitorilorșinedefinită,atuncicândestemaipuțincunoscut.Nedeterminareafacecanoțiunea
exprimatădesubstantivsăsemanifesteindependentde„opozițiacunoscut/necunoscut”.25
Aceastapoateacționaatâtobiectiv(ceeacedesemnează,pelângăfuncțiasintactică,șiovaloare
semantică),câtșisubiectiv(undeintervinedetașareasubiectuluiînlegăturăcunoțiunea
exprimatădesubstantiv).Astfel,nedeterminareaintroducesubstantivulînenunțînformasa
originală,intactă.26Marcareanedeterminăriiserealizeazăprinintermediuluimorfemuluiø(ex:
pisică,pom,copil,câineetc.).
Determinareapermitesubstantivuluisăconturezealteformedecâtceleindependente,
proprii,astfelîncâtsegenereazășinoifuncțiisintactice.PecândDobridorvorbeștede
„determinaredefinită”și„determinarenedefinită”,DumitruIrimiaapeleazăladenumirilede
„determinareminimă”și„determinaremaximă”.Determinareaminimăesterecunoscutăprin
utilizareaarticoluluinehotărât(cutoateformeleflexibileînfuncțiedegen,număr,caz),iar
determinareamaximăesteindicatădearticolulhotărât(deasemenea,cutoateformelepecarele
preia).27
În„Morfologialimbiiromâne”,Gh.ConstantinescuDobridorrealizeazăunstudiual
articolelorîncalitatedemorfeme.Înceeacepriveștearticolelehotărâteșinehotărâte,Dobridor
leatribuieoseriedefuncții,pebazacăroraserealizeazășioclasificareamorfemelor.Astfel,
gramaticianulvorbeștedespre„funcțiisimultane”,curolulde„morfemalcategoriei
determinării”,încarenumărulopozițiilorsediminuează,și„funcțiiexclusivnon-determinative”,
încareniciunadintreceletreiopozițiinusemairealizează.28Funcțiilesimultaneclasifică
articoleleastfel29:
•„morfemalcazului”-presupunefaptulcăatâtarticolulhotărât,câtșicelnehotărâtau
formevariabileînfuncțiedegen,numărșicaz;
articolnehotărât/articolhotărât
caz N Ac G D
nrsg pl sg pl sg pl sg pl
Muninginer
/inginerulniște
ingineri
/ingineriiun
inginer
/inginerulniște
ingineri
/ingineriiunuiinginer
/ingineruluiunor
ingineri/
inginerilorunuiinginer
/ingineruluiunor
ingineri/
inginerilor
25DumitruIrimia,Gramaticalimbiiromâne,EdițiaaIII-arev,EdituraPolirom,București,2008,p.59
26Ibidem
27Ibidem,p.61-62
28Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.36
29Ibidem
11Fofloare
/floareanișteflori
/florileofloare
/floareanișteflori
/florileuneiflori/
floriiunorflori
/floriloruneiflori
/floriiunorflori
/florilor
Nunpopor/
poporulniște
popoare/
popoareleunpopor/
poporulniște
popoare/
popoareleunuipopor/
poporuluiunor
popoare/
popoarelorunuipopor/
poporuluiunor
popoare/
popoarelor
•„morfemalcazuluișialsubstantivizării”-camorfemlexical,articolulhotărâtarerolulde
asubstantivizaaltepărțidevorbire,fiinddenumit„clasificatorsubstantival”:
a.adjective:atuncicândunadjectivestearticulat,acestaîșischimbăclasa
lexico-gramaticalădevenindsubstantiv,ceeaceimplică,deasemenea,șischimbareacazuluișia
funcțieisintactice.
Ex:Băiatulrăutăciosl-asupărat.(adjectiv,funcțiasintacticădeAtribut,cazulAcuzativ)
Răutăciosull-asupărat.(substantivcomun,funcțiasintactiădeSubiect,cazNominativ)
Seobservăfaptulcă,înacestcaz,adjectivulpreiaarticoluldeținutdesubstantivulcareîl
precedă.
b.adverbe:
Ex:Timpulatrecutgreu.(adverb)
Greulatrecut.(substantivcomun)
c.pronume:
Ex:Eumergacasă.(pronumepersonal)
„Euîmicauteulmeu!”(substantivcomun)
(MarinPreda,„Moromeții”,vol.II)
d.numerale:
Ex:Astăziamluatnotașaselalimbalatină.(numeral)
Șaselepecarel-amluatlalimbalatinămi-ascăzutmedia.(substantivcomun)
e.interjecții:
Ex:Of!Iarmergemlașcoală.(interjecție)
S-aduslamamasașiși-aspustotoful.(substantivcomun)
f.verbelamodurilegerunziușiparticipiu:
Ex:Suferinddecancer,nuamaipututcontinuastudiile.(verblamodulgerunziu)
Suferindulaajunslaspitaluldeurgențe.(substantivcomun)
MirceaEliadeestecititdecătreelevi.(verblaparticipiu)
Cititull-aajutatsăuitedeprobleme.(substantivcomun).
DumitruIrimiavorbeșteșidespreosubstantivizareaunitățilorfonetice,referindu-sela
sunetesaulitere30:
30DumitruIrimia,op.cit.,p.343
12Ex:Îiestegreusăpronunțeț-ul.(litera,sunetulț)
Articolulnehotărât,camorfemalsubstantivizării,nuestefoartefolositsauestefolositmai
puținspredeosebiredecelhotărât,pecareîlîntâlnimmultmaides.
Ex:unnuștiuce,unnuștiucum,unaltul,unoarecare,undu-te-vino,unintrând,un
suferind,unbătut,unverdemaiînchisetc.
„Pentrucă-ntoatăaeifăptură
E-unnuștiucumș-unnuștiuce”.
(MihaiEminescu,„De-ortreceanii)
Amcititcartea„Unalbastruinfinit”,acăreiautoareesteLuanneRice.
Mi-așfidoritunrozmaipalpentruaceastărochie.(onuanță)
Articolelenehotărâteun,osepotconfunda,înunelecazuri,cunumeralelesaucu
adjectivelepronominale.Putemidentificavaloarealorcuajutorulunorinformațiiadiționale,
careseregăsescînsintagmadincarefacparte;altminteri,estegreudefăcutdistincțiaîntre
aceastea.Există,totuși,normecuajutorulcăroraleputemdelimitavalorile:deexemplu,uneste
numeralatuncicândînapropierealuiseregăsescaltenumerale;estearticolatuncicândpluralul
corespunzătorîiesteniște,șiadjectivpronominalatuncicândpluralulesteunii/unele(depinzând
totodatădecontextuldat).
Ex:Nuavemniciunpix,niciofoaie.(numeralcardinal)
Unelevaluatastăzinotapatru.(articolnehotărât).
Unstudentavenit,altulaplecat.(adjectivpronominal).
•„morfemalcazuluișimorfemaltreceriisubstantivelorpropriilasubstantivecomune”-
atuncicândsubstantivelepropriisuntarticulatecuunarticolprocliticsauenclitic,acesteasuferă
transformări,devenindsubstantivecomune,„procedeudenumitantonomază”31;
Ex:Dintretoțibăieții,Andreis-atransformatîntr-unadevăratDonjuan.
Donjuan-ulnuavenitastăzilașcoală.
UnBacoviasegăseștegreuînzilelenoastre.
Încazul„funcțiilorexclusivnon-determinative”,celetreiopozițiinusemairealizeazădeloc,
deaceeaelesuntdiferitedefuncțiiledemorfemalcategorieideterminării.Articoleleseclasifică
astfelîn32:
•„morfemalcazuluișielementformativ”(doarîncazularticoluluihotărât);
Încalitateadeconstituentlexico-gramatical,articolulhotărâtencliticpoatefacepartedin
structuraunorpronume(deex.îndânsul,dânsa),înviziunealuiDobridor33șiavechilor
31Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.93
32Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.36-37
33Ibidem,p.36
13gramatici34.ÎnnouagramaticăaAcademiei,grupuriledelitereceintrăîncomponențaacestor
cuvintesuntdenumite„formanțiomonimicuarticoluldefinit”,ceseregăsescînstructuramai
multorpronume,numerale,prepoziții,aunornumepropriietc.șinusuntconsideratearticole
hotărâte.35LafelseîntâmplășiîncazulunitățilordenumitedeDobridor„morfemealeopoziției
decaz”36,prezentelasubstantivelepropriifeminine.
Ex:„dânsul,unul,vreunul,altul,niciunul,prima,întâia,împotriva,contra,înfața,
înăuntrul,Maria,Ioana”37etc.
•„morfemaltreceriisubstantivelorcomunelasubstantiveproprii”-substantivelecomune
devinsubstantivepropriiatuncicândcuvântulnumaidesemneazăunlucrugeneral,ci,ca
substantivpropriu,poatereprezentanumeleuneipersoane,porecle,numeleuneireviste,
toponimeetc.,acestlucrurealizându-sedoarcuajutorularticoluluihotărât38;
Ex:Luncile,Tineretulliber,Zâna-Zorilor,Carul-Mare,ValeaOltului,Ciobanul,
Ardeleanul,Margareta,Narcisaetc.
•„morfemaladverbializăriisubstantivelorcedenumescnoțiunitemporale”(cazîncaredoar
articolulhotărâtcontribuielaacestproces)-dinaceastădenumirereiesefaptulcăsubstantivele
careauînțelestemporaldevinadverbeatuncicândelesuntînsoțitedearticolhotărât;
Ex:Varamergemînvacanță.
ÎnnoapteadeCrăciunmergemlacolindat.
Marțeasețindoarpatruoredecurs.
•„morfemalprepoziționalizăriiadverbelor”(fiindcazuldoararticoluluihotărât)-atunci
cânduneleadverbesaulocuțiuniadverbialesuntarticulateenclitic,cuarticolhotărât,elese
transformăînprepoziții,respectivlocuțiuniprepoziționale;
Ex:Eivorsămeargătotînainte.(adverb)
ÎnainteaAneimaierau2fetelarând.(prepoziție)
Și-auluatbiletecasăsteaînfață,înprimulrând.(locuțiuneadverbială)
L-auîntâlnitpeAndreiînfațaFacultățiideLitere.(locuțiuneprepozițională)
Înacestcaz,diferențadintreadverbșilocuțiune,respectivlocuțiuneadverbialăși
prepozițională,pelângăprezențaarticolului,estedatădefaptulcăadverbeleșilocuțiunile
adverbialeauofuncțiesintactică,întimpceprepozițiileșilocuțiunileprepoziționalenu
îndeplinescniciofuncțiesintactică,cisesubordoneazăcuvintelorpecareleînsoțesc.
34Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.101-102
35Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.93-94
36Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.36
37Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.93-94
38Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.37
14Înlimbaromânăveche,articolulhotărâtmaiîndeplineaofuncție,șianume:„element
formativînpronumeleinterogativ-relative”39(ex:„carele,carea,carii,carile”40).Însă,învarianta
nouăalimbii,aceastăfuncțieadispărut,articolulieșinddefinitivdinstructuraacestorpronume:
care.
Deșiarticolulhotărâtseaflădeobiceilasfârșitulunuicuvânt,existăsituațiiîncareeleste
proclitic,pozițiespecificăpentrucazuriledativșigenitiv,„undeeste,defapt,doaromarcăa
cazuluirespectiv,uneoriobligatorie”(deex:luiIonuț,luiIngrid,luiaprilie,luinenea),„iar
alteoriopțională,înconcurențăcuformadeG.D.articulatăencliticaaceluiașicuvânt(deex:
tatei/luitata)sauaunuisubstantivgenericîntr-operifrază(deex:echipeiDinamo/lui
Dinamo)”.41Astfel,articolulluipoateesteprocliticatuncicândelseaflă42:
•înainteaunornumedepersoane,degenulmasculin:luiȘerban,luiCălin,luiDanieletc;
•înainteatermenilorcedenumescgradelederudenie(degenulmasculin):tată,frate,văr,
nepotetc.:luitata,înlocdetatălui,luifrate-său,înlocdefrateluisău,corectșiliterarfiind,
însă,ceade-adouaformă;
•înainteaunornumedepersoanefeminine:luiAlice,luiSophie,luiCarmen,luiIngridetc.
Articoluluiprocliticîimaisuntatribuitedouăfuncțiișianume:funcțiadeposesie(articolul
posesiv)șiofuncțiedemonstrativă(articoluldemonstrativ).
Articolulposesivpoateintraîncompozițiapronumelorposesiveșianumeralelorordinale.
Deasemenea,poateînsoțisubstantivulîncazulgenitiv(deundemaipoartășidenumireade
genitival)șiadjectiveleposesive(deundedenumireașifuncțiadeposesie).
Ex:Jucăriapecareaistricat-oesteamea.
AlDoileaRăzboiMondialaînceputpedatade1septembrie1939.
Rochițeleceauculoareaturcoazsuntaleverișoareinoastre.
Ocartede-anoastrăs-arătăcitprintrerafturi.
Funcțiadeposesieaarticoluluicuprindevalorinon-determinativecarezultatalfaptuluică
elnuaratădacăobiectulpecareîlînsoțeșteestecunoscutsaunuvorbitorilor,iardeterminarea
nuesteafectatăînniciunfel.43Camorfemlexical,articolulposesivareroluldeaschimba
categoriamorfologicăaelementelor,maiprecis,deasubstantiviza.Aceastătrecereesteposibilă
atuncicândapareorelațiedesubstituire,făcândreferirelacontextede„înrudire,apartenență”.44
Ex:AiMarieis-audussăvizitezemuzeul.(părinții)
Aițăriiaupornitlaluptă.(luptătorii,soldații)
39Ibidem
40Ibidem
41MioaraAvram,Gramaticapentrutoți,EdițiaaIII-a,EdituraHumanitas,București,2001,p.98
42Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.104
43Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.39
44DumitruIrimia,op.cit.,p.344
15Posesiaconducelaînfăptuireafuncțieidedeterminare,fiindspecificășipronumeluiposesiv
șicazuluidativ.Morfemulal„realizeazăaceastăfuncțiedemorfemaldeterminăriicând
substantivulîngenitivprecedăsubstantivul-centrualsintagmei”.45
Ex:Almeupuloverafostcumpăratdelaunmagazincunoscut.
Alsoareluirăsăritmi-aamintitdediminețilepetrecutelamare.
Articoluldemonstrativ(adjectival)seregăsește,îngeneral,întresubstantivulhotărâtși
determinant(carepoatefiadjectivalsausubstantival,fiindînsoțitdeoprepoziție,articol
adjectivaldenumindu-sedinacestcontext).
Ex:copilulcelagitat,căsuțaceadelemn,MirceacelMare,SfântulIoancelNouetc.
(genul,numărulșicazulsuntpreluatedelasubstantivulpecareîldetermină).
Funcțiadeterminativăpecareoîndeplineștepoatevaria,depinzânddeelementeleîntrecare
sepoziționează.Atuncicândînainteasaseaflăunsubstantivșidupăelunadjectiv,„funcțiasa
determinativăesteștearsă,neconcludentă”.46
Ex:băiatulrâzgâiat-băiatulcelrâzgâiat
Diferențadintreceledouăsintagmeestedatădoardeovagănotădemonstrativă,„dublând
articolulhotărâtencliticpecareîlpresupunecunecesitate”.47
Atuncicândregăsimarticoluldemonstrativîntredouăsubstantive(aldoileafiindînsoțitde
prepoziție),funcțiadeterminativăestemultmaiaccentuată.48
Ex:scaunulcellemnos-scaunulceldelemn
Folosireaprepozițieideesteimportantăpentruevidențiereaconotațieidemonstrative,ceea
ceîiconferășiovaloareadjectiv-pronominală.Deaicirezultăfaptulcăcelseapropiefoarte
multdestructurașiînțelesuladjectivuluipronominaldemonstrativ(ex:scaunulcelde
lemn-scaunulaceladelemn).Dacădinacestcontextseeliminăsubstantivulregent,iar
articolulapareînconstrucțiedoarcuadjectivulcareîlînsoțește,celvadeveniun„morfemal
substantivizăriiadjectivuluișiunmorfemalflexiuniicazuale”.49
Ex:Îlvoialegepecellemnos.
Așdorisă-iadaugoculoareceluilemnos.
Deasemenea,elpoatedeveniunastfeldemorfemșiatuncicândînsoțeștenumeralele
(cardinalesauordinale)careauovaloaresubstantivală(ex:Ceizeceauluatonotădetrecere.).
45Ibidem,p.64
46Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.42
47Ibidem
48Ibidem
49Ibidem
16Alăturareaarticoluluicunumeraleleevidențiazășimaimultfuncțiademonstrativă,spre
deosebiredecazulasocieriicuadjectivele.ElpoatelipsidincombinațiadeN-Ac,darnuacelași
lucruseîntâmplășiîncazulG-D,undeprezențasaestenecesară.50
Ex:(Cei)doinus-auprezentatlaședință.(N-Ac)
Pe(cei)doinui-amîntâlnitlaședință.(N-Ac)
Celordoinulis-acomunicatoraîntâlnirii.(G-D)
Atuncicândalăturidenumeraleapareunsubstantivpecareacesteasă-ldetermine,
acestanusemaipoatenumimorfemalsubstantivizării,ciîșipăstreazădoarînsușireade
morfemalflexiuniicazuale.51
Ex:(Cei)doicolegiauplecatînexcursie.
(Celde)-alpatruleacandidatnus-aprezentatlaalegeri.
Articoluldemonstrativcareajutălaformareagradelorsuperlativrelativdeinferioritateșide
superioritatealeadjectivelorșiadverbelor,setransformăîn„morfemalsuperlativuluirelativ”.52
Ex:carteaceamaicitită/ceamaicitităcarte
aajunscelmaitârziu/celmaitârziuaajuns
Procesuldesubstantivizareaarticoluluidemonstrativserealizeazăprinintermediulelipsei53
(ex:Ceisilitoriauluatnotemari.-studenții;Ceidelateatruaujucatopiesăscrisăde
Shakespeare.-actorii).„Unelesintagmesubstantivizateprinarticoldemonstrativaudevenit,
prinîntrebuințare,locuțiunisubstantivale:celdepecomoară,Celdesus”.54
1.3Absențaarticolului
Dupăcumammaimenționatîntr-unsubcapitolanterior,lipsaarticoluluisenoteazăcu
ajutorulmorfemuluiø,faptceindică„nedeterminarea(saudeterminareaø)”55Astfel,
determinareasubstantiveloresteindicatăprinalteunitățilexico-gramaticale:adjective
demonstrative(aceastăpisică),adjectiveposesive(formuleconjuncte:frate-meu),pronume
personalîncazuldativ(formeconjuncte:parte-mi-parteamea).Nedeterminareaseproducela
ambeletipuridenumăr,substantivulsituându-seîncazurilenominativșiacuzativ.Atuncicând
substantivuliaformelecazurilorgenitiv,dativșivocativ,nusepoatevorbidespre
nedeterminare,primeledouăaflându-seîntr-orelațiedeincompatibilitatecuaceastăvaloare,iar
50Ibidem,p.43-44
51Ibidem,p.44
52Ibidem
53DumitruIrimia,op.cit.,p.344
54Ibidem
55Ibidem,p.61
17vocativulnuesteinclusînopozițiileacesteicategorii.56Nearticulareasubstantivuluipoatefi
evidențiatășideelementeledeterminanteceseaflăînainteasa(ex:frumosulstejar,ceamai
isteațăfată)sauprinfaptulcăsubstantivulnuareniciodeterminare.57
Referitorlafuncțiilesintactice,suntsituațiiîncarenumărulsubstantivuluinearticulatnu
esteremarcabil(poatefifolositatâtlasingular,câtșilaplural)șisituațiiîncareaceastă
distingerepoatecăpătaanumitedificultăți.Deexemplu,atuncicândsubstantivulnearticulat
îndeplineștefuncțiasintacticădenumepredicativ,elementpredicativsuplimentar,apozițiesau
complement(detimp,delocsaudemod),esteirelevantdacăformasaestedesingularsaude
plural.58
Ex:Elestemedic./Eisuntmedici.
Afostnumitdirector./Aufostnumițidirectori.
Celsupărat,băiatul,nuamaiplecatacasă./Ceisupărați,băieții,nuaumaiplecat
acasă.
Pedealtăparte,atuncicândsubstantivulnearticulatcapătăfuncțiasintacticădesubiect,
poatefifolositlanumărulsingulardoarînanumitesituații:atuncicândseaducîndiscuție
fenomenealenaturiisaustărimeteorologice(ex:ecald,efrig),stăriomenești(ex:mi-erușine,
mi-efoame),construcțiipartitive(ex:Zahărestepuțin).Substantivulnearticulatsepoateregăsi,
totuși,șilaplural,îndeplinindfuncțiasintacticădesubiect(ex:Acoloînvațăstudenți).59
Substantivulnearticulatsepoateregăsiîncontexteîncarenuestefolositcorectdinpunctde
vederegramatical,însă,fiindvorbadestructurifixe,elîșipăstreazăforma:deexempluîncazul
proverbelor(Corblacorbnuscoateochii,Dardindarsefacerai)saualsubstantivelorproprii
(Verde-Împărat,Gelu-Voievod).60
Absențasauprezențaarticoluluipoatemarca„valorileunuiinstrumentgramatical:ca
adverbdecomparațieseconstruieștenumaicusubstantivearticulate,întimpcecaprepoziție,
cusensulîncalitatede,dreptseconstruieștecusubstantivenearticulate”61.
Ex:catata/cauntată/catată
castudenții/caniștestudenți/castudenții
Astfel,„distincțiadispareînconstrucțiaîncaresubstantivulintrodusdecaesteurmatdeo
prepozițieatributivăcuce;caadmiteaiciatâtlipsaarticolului,câtșiarticolulnehotărât”62.
Existăgrupăriîncaresubstantivulpoateapăreaatâtarticulat,câtșinearticulat,ambele
situațiifiindfolositecorect.Uneori,eleauacelașiînțeles(ex:aducere-aminte/aducerea-aminte,
56Ibidem
57MioaraAvram,op.cit.,p.107
58Ibidem,p.108
59Ibidem
60Ibidem
61Ibidem,p.110
62Ibidem
18nebăgaredeseamă/nebăgareadeseamă,„subpretextcă/subpretextulcă”63etc.),alteoricu
sensuridiferite(ex:aaveamânălungă,referitorlamărimeamâiniișiaaveamânălungă,adică
afihoț).Înaltesituații,acestegrupărisefolosescdiferit(„dinpunctdevedere”sefoloseșteîn
combinațiecuunadjectiv,deexemplu:dinpunctdevederejuridic,iar„dinpunctuldevedere”
seutilizeazăîmpreunăcuungenitiv,deexemplu:dinpunctuldevederealprofesorilor).64
Lipsaarticoluluisemairemarcăatuncicândacestaesteprecedatde65:
•„adjectiveinvariabileprecum:asemenea,așa,atare”;
Ex:asemeneaobicei,așastudent,ataretipdemașină
•„adjectiveledemonstrative:acest,acel,celălalt”,însă,cândacesteasepoziționeazădupă
substantiv,elprimeștearticolhotărât;
Ex:acestbunic/buniculacesta
acelcopac/copaculacela
•numeralcardinalsauordinal;
Ex:alpatruleaceas,douăfoietc.
•„cât,câtă,câți,câtva,câtăva,câtorva,oricât,oricâtă,oricâți,oricâte,de:niciun,nicio,
niște”66;
Ex:oricâtătreabă,cătorvapersoane,niciunban,niciofloareetc.
•deprepoziție(fărădeterminant)67.
Ex:încabană,delașcoală,pepământetc.
1.4Concluzii
Articolul,consideratuninstrumentgramatical,alăturideprepozițieșideconjuncție,
prezintăuneledeosebirifațădeacestea,chiardacăsuntplasateînaceeașiclasășisunt
consideratesinsemanticeșilipsitedeconținutlexical.Înprimulrând,prepozițiașiconjuncția
suntelementederelație,unrolpecarearticolulnu-lîndeplinește.Deasemenea,articolulesteun
elementvariabil,îșischimbăformaînfuncțiedegen,numărșicaz,pecândlaprepozițieșila
conjuncțienuesteposibilăoasemeneaoperație.Însă,toateacesteunități,articolulșielementele
derelație,suntconsiderateinstrumentegramaticaledeoareceseregăsescdoarînsistemul
gramaticalallimbiiși„auroluldeaasiguratrecereaunitățilorlexicaleîntermenisintactici,a
unitățilorsintacticededezvoltareinferioarăînunitățisintacticededezvoltaresuperioarăîn
63Ibidem,p.109
64Ibidem
65Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.101
66IonCoteanu,Gramaticadebazăalimbiiromâne,EdituraAlbatros,București,1982,p.119
67Ibidem,p.120
19structuramorfo-sintacticăatextuluilingvistic”.68Dacăîmprimulcapitolamobservatcumse
manifestăarticolulcainstrumentgramatical,înurmătoarelecapitolevafidescrisă
funcționalitateaelementelorderelațiecainstrumentegramaticale.
68DumitruIrimia,op.cit.,p.342
20CapitolulII-Prepoziția
1.1Definireșiclasificare
Prepozițiareprezintăounitateintegratăîntrepărțiledevorbire,esteneflexibilăși,dinpunct
devederesintactic,eanuesteanalizatăindependent,ciîmpreunăcualtepărțidepropoziție.
Denumireaprovinedinlatinesculpraepositio,-nis,careînseamnă„punereînainte,punereîn
frunte”69,deunderezultășipozițiasafrontalăînsintagme.Rolulsăuestedeacreaolegătură
întrepărțiledepropoziție,precumșirelațiiledintreacestea(relațiedesubordonare),decieste
„uninstrumentgramaticalderelație”.70Celemaimultedintrecuvintelecuroldeprepozițiesunt
moștenitedinlimbalatină(precumde,din,în,laetc.),fiinddenumitedreptprepozițiiprimare,
alteles-auformatînlimbaromână(princompuneresauprinconversiune).71
Conversiuneapropozițiilorderivă,decelemaimulteori,dinadverbe,careși-auschimbat
clasagramaticalăprinarticularecuarticolhotărâtenclitic:
Ex:înapoi(adverb)-înapoia(prepoziție)
împrejur(adverb)-împrejurul(prepoziție)
Alteprepozițiirezultă,deasemenea,dinsubstantive(ex:grație)saudinverbelamodul
participiu.(ex:datorită).
Înfuncțiedeformă,prepozițiilesepotstructuraîntreigrupări:
•prepozițiisimple:la,spre,a,cu,dintreetc.,acesteafiindneanalizabile;
•prepozițiicompuse(carereprezintăalăturareaadouăsaumaimulteprepozițiisimple):de
peste,desub,pânăla,depelângăetc;
•locuțiuniprepoziționale-aceasteaconținunansambludecuvinte„caracterizateprin
unitatesemanticășiunitatefuncțională”72,alcătuitedintr-oprepozițieșiopartedevorbire:în
ceeaceprivește,cuprivirela,încazul,pedeasupra,îndreptuletc.
Sintagmacarecuprindeoprepozițienecesităprezențaaîncădoitermeni,fiindposibilă
realizarearelațieidesubordonare.Acestlucrupoatefidemonstratcuajutorulprobeicomutării
cuzero73,careseaplicădoarîncazulunuisingurtermen,celcarepoatefuncționaindependent
încomunicare,ceade-adouaporțiuneasintagmeicerânduntermenregent.
69Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.320
70IorguIordan,VladimirRobu,op.cit,p.510
71MioaraAvram,opcit.,p.265
72DumitruIrimia,op.cit.,p.346
73IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,Structuramorfologicăalimbiiromânecontemporane,Editura
Științifică,București,1976,p.276
21Ex:dinsintagmafațademasă,fațaesteelementulcarepoateacționaindependent,pecând
demasătrebuieînsoțitdeunelementregent.
Dinacestexperimentalomiteriitermenuluidenotășidiferențarelaționalăaprepozițieicu
fiecaretermenînparte.Astfelcă,legăturadintreprepozițieșiparteaulterioarăestemai
accentuată,deoarecefărăaceastăsintagmanuaraveasens(careeste,deasemenea,șielementul
subordonat).
Ex:dinsintagmamergemlabunici,sepoateomitelabunici,darnuesteposibilălipsa
primuluitermensaualprepoziției(mergemlasaumergembunicinuausens).
Prepozițiaîmpreunăcutermenulsubordonatmanifestăoautonomiedatoratăfaptuluică
schimbareaelementelorprininversiuneesteposibilă.74
Ex:putemspuneșimergemlabunicișilabunicimergem,darnuputemspunemergem
bunicila,deunderezultăfaptulcăprepozițiașitermenulsubordonatnufuncționeazăseparat,ci
dependent.
Aceastălegăturădintreprepozițieșitermenulsubordonatconducelaanumitenormeîn
vederearealizăriiunuigrupsintacticșimorfologic75:atuncicândavemstructurasubstantiv/
pronume+prepozițieesteobligatoriefolosireaunuicazaparte(ex:de,la,cucercazulAc,
contra,asupra,înainteacazulG,conform,datorităcazulDetc.),verblainfinitiv+prepoziție
impunefolosirealuia(ex:pentruavorbi).Încazulîncareprepozițiaesteurmatădeoaltă
prepozițiesaudeoconjuncție,sepoatevorbidespreosintagmăincompletă,fiindnecesară
completareacualtecuvintepentruaconstituiunîntregcuvaloaresemantică(fațădecazurileîn
caredupăprepozițieseplasează,deexemplu,unsubstantiv,unadverb,unverbsauunpronume,
valoareasemanticăfiindîndeplinită,fărăsănecesitealțitermenipentruconstituireaei).Astfel,
sintagmelecaresuntcompusedintr-oprepozițieurmatădealtăprepozițiesaudeoconjuncție
„suntconsiderateechivalentealeacestorașidenumiteprepoziții,respectivconjuncțiicompuse
saulocuțiuniconjuncționalesauprepoziționale”.76
Ex:s-aduspânăla(magazin),„aluptatpentruca(săobținărezultatebune)”77
Faptulcăprepozițiaseaflăîntr-orelațiemaiapropiatăcudeterminantul,poateconducela
clasificareaprepozițiilorșidupăcriteriuldistribuțiiloracestora(relațiilepecareleîntreprinde)78:
•prepoziție+substantiv/pronume/numeral:înacestecontextepotfifolositetoatetipurile
deprepozițiișilocuțiuniprepoziționale,maipuținprepozițiapânăcareaparedoarîn
construcțiileîncaresubstantivulsausubstitutulconțineoaltăprepozițiesaucândesteutilizatcu
74Ibidem
75Ibidem,p.277
76Ibidem
77Ibidem
78GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,
Limbaromânăcontemporană,Edițierev.șiad.,Edituradidacticășipedagogică,București,1985,p.272-273
22valoareadverbială.(deex:Conducemașinapânălaaeroport,dupăcaremergecuavionul./A
stattreazpânădimineațacasă-șifacătema.).Înacestecombinații,prepozițiareprezintă„marca
raportuluidesubordonare”79carezultatalfaptuluicăgrupulnominalseaflăîncazulacuzativși
poateîndeplinifuncțiilesintacticedeatributsaucomplement,creându-seastfelraportulde
subordonarefațăderegentulsău.
•prepoziție+verblainfinitiv/verblasupin(de,spre,pentru,după,la,aetc.);
Ex:Mergefărăavorbi./Deciziadeanuparticipalaconcursne-aîntristat.(prep.+inf.)
Ne-amduslaculesdeprune./I-amcumpăratnepoateimeleocartedecolorat.(prep.+
supin)
Prepozițiaaesteconsiderată„omarcăredundantăamoduluiinfinitiv”,avândînvedere
faptulcămarcadebazăesteceacareseschimbăînfuncțiedeconjugare,iarprepozițiadeeste
„marcadebazăamoduluisupin”,celedouăprepozițiifiinddenumiteprepoziții-morfem,chiar
dacăseconstatăpleonasmul.80
•prepoziție+adjectiv:esteoconstrucțieîntâlnitămairarșisealcătuieștedoarcu
prepozițiiledeșidin.Aici,funcțiapecareoprimeșteprepozițiaestede„marcăaraportuluide
subordonareînprepoziție,introducândparteadepropozițiereprezentatăprinadjectivul
respectiv”81.
Ex:Andreeaestecazăpadadealbă.
Dinpoliticosceera,s-afăcutobraznic.
•prepoziție+adverbsaulocuțiuniprepoziționalecareajutălaformareacomplementelor
circumstanțialeopoziționale,cumulativeșideexcepție.(de,pe,până,din,înloc(de),(în)afară
de,pelângăetc.).Înacestcaz,prepozițianumaiprimeștevaloareademarcădeoarece„nu
marcheazăcategoriigramaticaleșiniciraporturisintactice,cifuncțielexicală,fiindunelement
constitutivalperifrazeloradverbiale”82.
Ex:Fatadedincoloestesoramea.
Aatașatfiladeasupraînlocdesubcaiet.(seformeazăcomplementulcircumstanțial
opozițonal)
Pelângăfaptulcănui-aspusadevărulamaișisupărat-o.(seformeazăcomplementul
circumstanțialcumulativ)
Areexamenetoatăsăptămâna,înafarădemarți.(seformeazăcomplementul
circumstanțialdeexcepție).
79C.Dimitriu,Gramaticalimbiiromâneexplicată.Morfologia,EdituraJunimea,Iași,1979,p.358
80Ibidem,p.361
81Ibidem,p.360
82Ibidem
23Înurmaacesteiclasificări,seconstatăfaptulcăprepozițiilesegrupeazășiconstituie,decele
maimulteori,ungrupgrupnominal,rezultândfaptulcă„prepozițiaesteuninstrumentde
subordonareprinexcelențănominală”83.
Altecriteriideclasificaremaisuntconsiderateceleînfuncțiedecazșidearticularecare
depinddecuvântulprecedatdeprepoziție(doarîncazulgrupărilornominale,cusubstantiveși
substitutelesale).Astfel,înfuncțiedecazulpecareîlposedăcuvântul,prepozițiilecerșiele
automaturmătoarelecazuri:
•acuzativ,înacăruicategoriesefolosescmajoritateaprepozițiilorșialocuțiunilorcarese
terminăcuprepoziție;
Ex:laserviciu,lângășcoală,fărăinițiativă,dintreelevi,pentruconcurs,pelângăsubiect,
înafarădefete,etc.
•genitiv,ceconstituiefolosireaprepozițiilorșilocuțiunilorprepoziționaleprecum:contra,
dincauza,împotriva,dedesubtul,împrejurul,asupra,înfața,înafaraetc.
Ex:înfațafacultății,dedesubtulcoperții,dincauzaviolenței,împotrivaprotestelor,etc.
Înunelecircumstanțe,prepozițiilecaresefolosescînmodnormalcugenitivul,sepotaflași
încazuldativ,atuncicândprecedăformeneaccentuatealepronumeluipersonal(ex:înapoia-ți,
asupra-ți,etc.),iarcândprecedăpronumeposesive,încazulacuzativ(ex:înapoiavoastră,
asupravoastră,etc.).84
•dativ,înalcătuireacăruiaintrăcelemaipuțineprepoziții:asemenea,datorită,contrar,
mulțumită,conform,grație,aidoma.
Ex:grațiepărinților,asemeneaprofesorilor,contrarașteptăriloretc.
Articulareasubstantivelorpoatedepindeînmaremăsurășideprepoziții.Îngeneral,toate
prepozițiilesefolosesccusubstantivenearticulate,însă,suntsituațiiîncareuneleprepoziții
solicitădoarformelenearticulatesaupecelearticulatehotărât.Printreprepozițiilecarerespectă
primavariantăseenumeră:spre,(în)afarăde,relativla,carenecesităfolosireacazuluiacuzativ
(ex:sprematernitate,înafarădejucării,etc.).Excepțiile,înaceastăsituație,leconstituie
substantivelelegatedegradulderudeniepentrufaptulcăacesteareprezintăoparticularitatea
transmițătorului,(chiardacăelesuntfolositedetoatălumea,nutoatălumeasereferălaaceeași
persoană):lasoramea/fratelemeu,despremama/tatălmeuetc.Înceade-adouacategoriese
regăsescprepozițiile/locuțiunileprepoziționalefolositepentrucazuriledativsaugenitiv:
înaintea,înapoia,mulțumită,conformetc.(ex:mulțumităIoanei,conformregulamentului).85
83GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.273
84Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.324
85GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanuop.
cit.,p.275
24Prepozițiilecușide-areprezintădouăcazurispeciale.Cusefolosește,îngeneral,cu
substantivularticulatînsituațiileîncare:substantivulprecizeazăinstrumentulcuajutorulcăruia
serealizeazăoacțiune(ex:mergecumașina/cuomașină,socoteștecucalculatorul/cuun
calculator,aruncăcumingea/cuominge,etc.),substantivulspecificămăsura/cantitatea(ex:Se
uitălatelevizorcuorele./Cumpărăroșiicukilogramul.).Instrumentuldesemnatdesubstantiv
nutrebuieconfundatcusituațiileîncareacestaexprimămateria,cumarfi:clăteștehainelecu
apă,sedăcuruj,semaseazăcucremăetc.Oaltăsituațieîncareprepozițiaimpunearticularea
substantivuluiesteatuncicândseexprimăasocierea:seiubeștecufetele,seîmpacăcuideea,se
ceartăcuprofesorii,seîmbracăcupalton,etc.Sepoatecaarticolulhotărâtsălipseascădin
acestecontexte,însă,substantivultrebuiesăfiearticulatnehotărâtsausăconținăoaltă
determinarecorespondentă:s-aplimbatcuniștecopii/cucâțivacopii/cuuncopiletc.Articolul
nusemaifoloseșteatuncicândsintagmaestealcătuitădinsubstantivprecedatdecușiurmatde
cutot:aplecatculucruricutot,aiertat-ocuminciunicutot,atrasștecherulcuprizăcutot,
etc.86
De-aimpunepermanentfolosireasubstantivuluiarticulathotărât87:nejucămde-apolițiștii,
facitotulde-avalma,estede-adreptulnebun,s-adatde-adura,etc.
Prepozițiileca,decât,cât,sefolosescdoarcusubstantivearticulate88:maifrumoasădecât
trandafirul,deșteptcatatălsău,miccâtdegetul,etc.
1.2Valorișimodurideutilizarealeprepozițiilor
Deșiprepozițiilenumanifestăovaloarelexicalăproprie,ele,totuși,nusuntîntotalitate
lipsitedeaceastăvaloare.Sensullexicalsedatoreazăpărțilordevorbirepecareprepozițiilele
însoțesc,prepozițiileavând„sensurilexicaleabstracte”.89Deasemenea,seafirmăfaptulcă
prepozițiileausensurimultiple:„cuexprimăasocierea,fărăaspectulnegativalasocierii,în
interiorulunuiobiect,lângăspațiulsituatînimediataapropiereaunuiobiect”90etc.Astfel,se
considerăfaptulcăprepozițiile„denumescrelațiiontice”91,ceeaceleconferăacestoraroluldea
exprimanoțiunilegatedetimp,despațiu,decauză,demod,deasociere,decomparație,descop
etc.Însă,acestevalorinuaparținînmoddirectprepozițiilor,cisuntdeterminateșideunitățile
cucareprepozițiilesecompun.Deexemplu,atuncicândspunemînșcoală,întrimitecugândul
laspațialitate,faptconfirmatșidesubstantivulșcoală,darcândspunemîn(luna)iulie,referința
86IonCoteanu,op.cit.,p.267
87Ibidem,p.265
88GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.275
89Gramaticalimbiiromâne,1966,p.329
90Ibidem
91AlexandruToșa,Elementedemorfologie,Edituraștiințificășienciclopedică,București,1983,p.131
25estedetemporalitate.Înconcluzie,„prepozițiaesteunactualizatoralunitățiicucareformează
sintagmăprepozițională,înțelegândprinactualizatorelementuldelegăturădintreuncuvânt
consideratunitatealimbiișireferințaluiprezentăînsituațiadecomunicaredată,decitrecerea
uneiunitățideconceptasistemuluiînmesajulrealizatdepepozițiavorbitorului”92.Însă,nu
toateprepozițiilesuntplurisemantice.Existăprepozițiicaremanifestăunsingursens,precum
printre,lângă,dintre.
Ex:Profesorulseplimbaprintreelevipentruamențineliniștea.(printresereferălaspațiul
existentîntremaimulteobiecte).
Mariaavenitînclasășis-aașezatlângăAndrei.(lângăreprezintăspațiuldinapropierea
altorobiecte).
Totuși,sepoatevorbilaprepozițiișidesensuriindividualemanifestateînafaratermenilor
alăturidecareoperează.Acestlucrupresupunefaptulcă,într-osintagmă,folosireauneialte
prepozițiiînloculceleiexistenteconducelatransformăridesens.93
Ex:însintagmele:caietulesteperucsac,caietulestelângărucsac,caietulesteînrucsac,
caietulestedupărucsac,prepozițiileauroluldeaarătaloculdeexistențăacaietului,înlocuirea
lorputândgeneraimprecizieșineînțelegere.
Deasemenea,seconsiderăfaptulcăprepozițiilecares-auformatprinconversiune,care
suntîmprumutateșilocuțiunileprepoziționaleprezintăovaloarelexicalămaipronunțată,mai
clară,deoarecesuntmonosemanticeșipreiausensultermenilordincareprovin,spredeosebire
deceleprimare,careaumaimultesensuri,conotațialorfiindconfuză,abstractă.94
Majoritateaprepozițiilormanifestăovaloaresemanticăprincareseexprimăinformații
spațiale,temporale,modaleșicauzale,informațiitransmiseîntotdeaunașicuajutorul
elementuluicucareprepozițiarealizeazăungrup.Dinaceastăideerezultăfaptulcăserealizează
untransfersemanticșilexicalprovenitdelagrupulnominalsauadverbial.Încazulprepozițiilor
șialocuțiunilorprepoziționalecares-auformatdinadverbe,sensulestemultmaievidențiatdin
cauzafaptuluicăaucapacitateadeatransmitesingurereferințedespațialitate,temporalitateetc.
Deexemplu:de-alungul,de-alatul,deasupra,îndreptul,înaintea,înurma,trimitpermanentla
referințespațiale,dincauzașidinpricinalareferințecazualeetc.Printransfersepoatevorbiși
demobilitate(mișcare)atuncicândgrupulestealcătuitdinverb,prepozițieșisubstantiv:merge
pestradă,seplimbăprinparc,aleargăpeplajă,s-amutatpestedrum.95
92IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.518
93GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.269
94Ibidem
95IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.520
26Prepozițiilemanifestășielevalorisemanticeimanenteprecum„localizare,direcție,
interioritate,exterioritate,limită,asociere,aproximare”96,scopul,comparația,modul,
instrumentuletc.,care,înfuncțiedecontext,funcționeazăîndiverseversiuni.
Dinraportulprepoziție+elementprecedatșidincontextuldatsecreeazăanumiteopoziții
careinteracționează,cumarfi:„interior/exterior,vertical/orizontal,punctdeplecare/punctde
sosire”97.Astfel,laInterioritatesepoatevorbidespre:
•„asumare(punctdesosire):în,înăuntrul”98;
Ex:Copiiisecertauîncurteașcolii.
Înăuntrulcutieinumaieraniciobomboană.
•„părăsire(punctdeplecare):din,dinăuntrul”99;
Ex:Aplecatdinșcoalăcugânduldeachiuli.
Bucuriatrebuiesăvinădinăuntrultău.
•„străbatere(anulareahotaruluiinterior/exterior):prin”100;
Ex:Casăajungîncameralui,amtrecutmaiîntâiprincamerafrateluisău.
•între,printre,dintreintrătotîncategoriaInterioritate,asemănându-secuîn,prin,din,
primelereprezentândPluralitateadeoarecesecombinădoarcusubstantivecareaunumărul
pluralsaucudouăsaumaimultesubstantiveaflatelanumărulsingular,întrecareserealizeazăo
relațiedecoordonare(ex:între/printre/dintreblocuri,între/printre/dintrestudenți),iarultimele
reprezentândSingularitatea(ex:în/prin/dincurte,în/prin/dinSpania).101
•„static/dinamic:în/din”102
Ex:Serelaxeazăcitindîngrădină.
Aplecatdinclasăpentrucănusesimțeabine.
„Localizareaunuiobiectalprocesuluiexprimatdeverbulanterior(depepoziția
situaționalăavorbitorului)poatefivăzutăîninteriorulsauînexteriorulunuiobiect,deasuprași
alipitdeobiect,dedesubtulsauînapropierealui,iarDirecționareaprocesului,caoîndepărtare
deobiect,avândpunctulinițialîninterioruloriînexteriorulobiectului,caotreceprinobiect
etc.”103Prepozițiileilustreazășimodificălegăturilecaresestabilescîntreacestecontexte.
Prepozițiilecompuseilustreazăreferințelespațialeșitemporaleprinintervaleșidurată:de
lașcoalăpânăacasă,deazipânălaziuamea.104Însă,acesteprepozițiifacdelimitareavalorii
semanticemaidificilădincauzaunorposibilesinonimiișiomonimiiși,deasemenea,dincauza
96Ibidem
97DumitruIrimia,op.cit.,p350
98Ibidem
99Ibidem
100Ibidem
101IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.520
102DumitruIrimia,op.cit.,p.350
103IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521
104DumitruIrimia,op.cit.,p.351
27contextului:pânălapoateînsemna„exterioritate,direcționareșilimităfinală”,iarpânălângă,
„exterioritate,direcționare,limităfinalășiapropiere”105.Prepozițiilesimpledeșipânăsunt
considerateafi„modificatorisemanticiaiadverbelorpecareleprecedă”106,spredeosebiredeîn,
de,cu,abiacarenuaducnicioschimbarelanivelulsemnificațieiadverbelor.(ex:„curând-în
curând,îndată-deîndată,abia-de-abia,anevoie-cuanevoie”107).Prepozițiasimplăfărăa
devenitun„mijlocdeintroducereapărțilordepropozițiecuaspectnegativ”108,funcționândîn
sintagmăcunumepredicativ/atribut/complementeinstrumentale,demod,concesive,întimpce
folosireaprepozițieisimplecuexprimăaspectepozitive.109
Exemplu:Amrămasfărălapte./Amrămasdoarculapte.
Nuputemplecafărăel./Vremsăplecămșicuel.
I-aaduscoșulfărăflori/cuflori.
Dinpunctdevederesintactic,prepozițiafuncționeazăînmodobligatoriucuelementelecare
aufuncțiasintacticădeatributsaudecomplement,întrecareserealizeazăorelațiede
dependență.Pentruageneraideeadespațialitateșidetemporalitate,substantivulcufuncțiade
atributnecesităoprepozițiecompusă,„formatădinprepozițiasimplădeșiprepozițiaproprie
termenuluicircumstanțial”110:
Exemplu:Anaalăsatcumpărăturilepemasă./CumpărăturiledepemasăsuntaleAnei.
Grădinițaseaflăîntreceledouăblocuri./Lagrădinițadintreceledouăblocuri
mergeCosmin.
Atuncicândsubstantivelesauadverbelenuconținnicioprepozițieșiînfățișeazăelementul
circumstanțial,prepozițiasimplădeînsoțeșteatributul.111
Exemplu:Ionuți-afăcutMarieiovizităazi/luni/saptămânatrecută.
Vizitadeazi/luni/saptămânatrecutăafostneașteptată.
Dacăsubstantivulesteprecedatdeunelementverbal(ex:Mănâncdulciuridimineața/seara/
înpauze.)saudacăaparîncontextprepozițiilespre,către(ex:Înaceastăsearăvacălătorispre
/cătreThailanda.)sauprepozițiiledin,dintre(ex:Auplecatdinclasăceidoicolegi./Pisicaa
venitdintremașini.),nusemairealizeazădiferențiereaprezentatăanteriorînrelațiade
dependență.(Mâncatuldulciurilordimineața/seara/înpauzenuesteindicat./Călătoriaspre/
cătreThailandaaemoționat-ofoartetare./Colegiidinclasăs-ausimțitnedreptățiți./Pisica
dintremașiniafostadoptată.)112
105IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521-522
106Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.328
107Ibidem
108Ibidem
109Ibidem
110DumitruIrimia,op.cit.,p.351
111Ibidem
112Ibidem
28Înalcătuireacomplementelorcircumstanțialeșiacelorcorelative,prepozițiileși,decele
maimulteori,locuțiunileprepoziționaleîntărescvaloareasemantică,acesteadevenind„mărci
(absolutesaurelative)alefuncțiilorsintactice”113.
Exemplu:Înlocdeceaipreferlapte.(complementcorelativdeopoziție)
Dinpricinatraficului,nuampututajungelatimp.(complementcircumstanțialde
cauză)
Vommergelafilmîmpreunăcuceledouăfete.(complementcircumstanțial
sociativ)
Auacceptattoțisăparticipe,cuexcepțialuiAndrei.(complementcorelativde
excepție).
Înafaradelocuțiuni(detoatetipurile)șideprepozițiicompuse,prepozițiilesimplesemai
regăsescșiînalcătuireaunoraltorpărțidevorbire114:
•substantivecomunesaupropriicompuse(ex:floaredenu-mă-uita,CurteadeArgeș
etc.)
•adjectivecompuse(ex:atotputernic,atotștiutor,deplinetc.)
•pronumecompuse(ex:dânsulalcătuitdin„de+însul”115)
•numeralecompuse(ex:apatraoară,decinciorietc.)
Deasemenea,prepozițiilesimplede,ca,decât,din,dintreajutălaformareagradelorde
comparație116:
•gradulcomparativdeegalitate(ex:Elestelafeldeînaltcatine.,Aluatnotătotașade
slabăcaata.)
•gradulcomparativdesuperioritate/inferioritate(ex:Copiiităisuntmaicuminți/mai
puțincumințidecâtailui.)
•gradulsuperlativ-relativdesuperioritate/deinferioritate(ex:Elestecelmaiobraznic/
celmaipuținobraznicdintrestudențiimei/dinclasă.)
Existăprepozițiisimplecare,prinprocesuldeconversiune,înplanprepozițional/frasticîși
potasumauneoriroluldeconjuncțiisubordonatoareșicoordonatoare:deșipânăpentruprima
categorie(ex:Amâncatatâtdemultdeis-afăcutrău.-cusensuldeîncât,Voiscrietemapână
sevaface7.-cusensuldepânăce),cupentruadouacategorie(ex:VorvenilateatruAndreea
cuMaria.-cusensuldeși).Totprinconversiune,deșilapottrimitereferințelaadjectivul
113Ibidem,p.351-352
114Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.331
115Ibidem
116Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.331-332
29cantitativ:Cedespectatorierauînsală!(mulțispectatori),Ammâncatlabomboane,denis-a
făcutrău!(multebomboane).117
1.3Analizaprepozițiilorpeșide
Îngeneral,peestenetrimitecugândullauncuvântcaredesemneazăoprepozițiesimplă,
carepoateînsoțiunsubstantivsauunsubstitutalacestuia.Înposturadeprepoziție,pepoate
înfățișa:118
•locul:mergepetrotuar,stiloulestepebirou,s-aduspeacolo,apusantenapeacoperiș,
priveștepefereastrăetc;
•timpul:dedouăoripezi/săptămână,nuiesepefurtună/căldură/frig,lăsămdiscuțiape
altădată/pemâine/pesăptămânaviitoareetc;
•modul:nevorbeștepelaspate,esteîntotdeaunapefugă,carteaestepeplacullui,o
întâlnirepenevăzute,vorbepemăsuraluietc;
•unelementformativalnumeraluluifracționar119:cincipeșase(
65)etc;
•unelementformativalprepozițiilorcompuseșiallocuțiunilorprepoziționale:pela,depe,
pelângă,pesub,pedincolo,pedinafară,peparcurs,peseamaetc.
Însă,pelângăacestrol,înfuncțiedecontextșidemoduldeacționare,elpoateprimialte
denumirișiîntrebuințăricaracteristice120:
•„morfemdeacuzativ(alsubstantivelorșipronumelorînscriseîngenulpersonal,al
pronumelordemonstrativesaualsubstantivelor+umanînanumitecondițiisintactice”:
Exemplu:Peaceleal-amadusdelabibliotecă.
Peuncolegl-adenumitleneș.
•„marcăafuncțieisintacticedecomplementdirect(realizatășipropozițional),aparținând
genuluipersonal(șiconcomitentmorfemdeacuzativalpronumeluireflexiv)”:
Exemplu:Să-lnumeascăînconsiliupecelcareareceamaimaremedie.
•„modalizator”-prepozițiapeîndeplineșteîncontext„ofuncțiesemantic-sintactică,de
relativizare(acoordonatelortemporalesauspațiale)”,caurmareamodificăriivaloriisemantice:
Exemplu:Spectacolulîncepelaorașapte.
Spectacolulîncepepelaorașapte.
Neîntâlnimlafacultate.
Neîntâlnimpelafacultate.
117Ibidem,p.332
118IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.281
119Gramaticalimbiiromâne,vo1.I,1996,p.373
120DumitruIrimia,op.cit.,p.347
30D.D.Drașoveanusemnaleazăanumitecontroverseînlegăturăcurecunoaștereașidistincția
termenuluipeîncalitatedeflectivșiîncalitatedeprepoziție.Esteadevăratcăs-avorbitșipoate
încăsemaivorbeștedesprepeșicaflectiv.NicolaeDrăganuaadusîndiscuțiepentruprima
oarădenumireadeflectivpentrutermenulpe,înlucrarea„Morfemeleromâneștiale
complementuluiînacuzativșivechimealor”din1943,iarîntr-unaltstudiupostum,spune
despreflectivulpecăesteprepoziție.(„Elementedesintaxăalimbiiromâne”,din1945).Însă,în
ciudaacestuifapt,elnuarealizatniciodistincțieîntreelementelecarefaccapesăfiedenumit
înceledouămoduri.Desprepecaflectivaumaiscrisșialții:MirceaZdrengheaîn„Limba
românăcontemporană-morfologia”,din1970,DumitruIrimiaîn„Structuragramaticalăa
limbiiromâne.Sintaxa”,din1983,IorguIordanșialții.121
Dicționaruldeștiințealelimbiidefineștetermenuldeflectivastfel:„înlimbacuflexiune,
componentdinstructuraunuicuvântflexibilcare,adăugatradicaluluiinvariabil,variazăîn
cursulflexiunii,marcândcategoriilegramaticalespecificeclaseimorfologicecăreiaîiaparține
cuvântul.Flectivulpoateficonstituitdintr-unsingurmorfemgramatical(vezi:rom.cas-ăsau
cânt-ând)saudintr-osuccesiunedemorfemegramaticale(vezi:cas-e-isaucânt-a-se-m);poate
fiașezatlafinalulcuvântuluiflexibil(veziexempleleanterioare)sau,încazulmărcilorduble,
poatesăconstituieunmorfemdiscontinuu(deexempluacânt-a)sauosuccesiunediscontinuă
(deexemplusăhotăr-â-ți)”122.
Drașoveanurealizeazăunstudiuîncareexplicăexistențacelordouăcategoriidepeșicum
semanifestăaceștia,avândînvederefaptulcăexistășiodiferențieredinpunctdevedere
sintactic.Elvorbește,înprimulrând,despreolegăturăacuzativalăaelementuluiregent,adică
problemelegatedetranzitivitate.Atuncicândpeîmplineșteaceastăvaloare,elesteconsiderat
flectiv,iarcândnu,elsepoatenumiprepoziție.Înaceastăsituațieîntâlnimdouătipuride
acuzativ:unacuzativ„cerutdeprepoziții,inclusivdeprepozițiape;aparținefuncțiilorrealizate
prepozițional”șiunacuzativ„generatoralfuncțieiprinelînsuși;ținedefuncțiilerealizate
cazual”123.Oprimădemonstrareserealizeazăprinprocedeulsubstituiriielementelorpersonale
(substantiv,pronume)princelenepersonale:
•Profesoaral-atrecutpeAndrei.
AupariattotulpeprogresulluiAndrei.
•(Îl)credempeAndrei.
ApreciemprogresulluiAndrei.
121D.D.Drașoveanu,op.cit.,p.107
122AngelaBidu-Vrănceanu,CristinaCălărașu,LilianaIonescu-Ruxăndoiu,MihaelaMancaș,GabrielaPanăDindelegan,
Dicționardeștiințealelimbii,EdițiaaII-a,EdituraNemira,București,2005,p.216
123D.D.Drașoveanu,op.cit.,p.108
31Observămfaptulcăînprimeledouăpropozițiinuserealizeazăprocesuldesubstituire,iarîn
ultimeledouă,undeserealizează,pecareestetermenulsubstituit,dispare.Înconcluzie,în
ultimeledouăpropoziții,peesteconsideratflectivdeoarecesemanifestăintraacuzatival,și,ca
simbolalacuzativuluicareemitefuncțiileprinutilizareaproprie,sepoateasemănacudesinența
careardispăreașiea.Luipedinprimeledouăpropozițiiîirevineroluldeprepozițiepentrucăse
comportăextraacuzatival.124
Oadouadistincțiereiesedinsituațiaîncareseiaînconsiderareîntrebareapecine?,
întrebarespecificăelementelorpersonaleșiacazuluiacuzativ.Atâtînrăspunsulspecific(de
exemplu:peAndrei/peel),câtșiînîntrebareaanterioară,penuesteprepoziție,ciflectiv.Aici
intervin,însă,douăsituațiicareseabatdelaaceastăconstatare,bazatepeintranzitivitatea
(originarăsaucontextuală)averbului125:
1.primaexcepțiepresupuneintranzitivitateaoriginarăaverbului(adicăfaptulcăverbul
esteintranzitivîngeneral,șinudoarînanumitecircumstanțe):
Exemplu:TotgreulapicatpeAndrei.-înacestcaz,peîșiasumăroluldeprepoziție
2.adouaexcepțiesebazeazăpeintranzitivitateacontextualăaverbului:
Exemplu:ÎlvădpeAndrei.
Verbulestemonotranzitiv,iarcomplementuldirect,peAndrei,esteexclusdincauzaluiîl,
careestetotcomplementdirect,iaracestlucru,împreunăcuprezențaacuzativului,faccapesă
nufieflectiv.Chiarșiatuncicândcomplementuldirectnuesteprezent,acuzativultotanulează
posibilitatealuipedeafiflectiv:„ajurapecineva(credințăcuiva),acontrola/aexperimenta/
aîncerca/aproba/aurmăriș.a.(efectul)penoiînșine”.126
OaltădeosebireodemonstreazăDrașoveanuprintrecereadeladiatezaactivălacea
pasivă.127
Exemplu:NoiîladmirămpeAndrei.
Andreiesteadmiratdecătrenoi.
Înacestexempluseobservăcăînceade-adouapropoziție,încareverbulesteladiateza
pasivă,pelipsește,ceeaceindicăfaptulcăesteflectiv.Pentruafiprepoziție,penutrebuiesă
disparăatuncicândserealizeazăacestproces:
Exemplu:Amsimțitaceastădezamăgirepepieleanoastră.
Dezamăgireaafostsimțităpepieleanoastră.
Dinceletreiafirmații,argumentărișiexempledemaisus,seajungelaconcluziacăse
regăsescșiseutilizeazăatâtflectivulpe,câtșiprepozițiape,întrecareexistă,într-adevăr
124Ibidem,p.108-109
125Ibidem,p.109-110
126Ibidem,p.110
127Ibidem
32diferențeplauzibile.Întimpceprepozițiafuncționeazășiindependentfațădecazulacuzativ,
flectivulînfățișazăuncomponentînalcătuireaacestuia.Maimult,Drașoveanucontestă
trăsăturilepecaregramaticilele-oatribuiecomplementuluidirect,afirmândcăacestanu
dispunedeodefinițieverosimilășicănecesitateaflectivuluipeîndescriereaacestuiaeste
crucială.128
Pe,încalitatedeflectivsemaipoateregăsi,mairarceedrept,șiînaltesintagme129:
•înstructuraatributuluiînacuzativ;
Exemplu:UratapeMariaesteinexplicabilă.
•înstructuranumeluipredicativînacuzativ;
Exemplu:UrataerapeMaria.
•înstructuraelementuluipredicativsuplimentarînacuzativ.
Exemplu:Urata,euoconsiderampeMaria.
Lafelcașiprepozițiape,deesteoprepozițiesimplă,acăruiutilizarepoateprezenta130:
•locul:îlvedemdeaproape,colegiideacolo,cameradesus,zgomotelededincolo,îmi
legfrânghiadepicioretc.;
•timpul:de8Martieesteziuafemeii,estebolnavdedouăzile,înziuadeazi,nusemai
ducelasalădeunan,prietenidemicietc.;
•cauza:arddenerăbdare,fugedecâini,suferădecanceretc.;
•scopul:seîmbracădegală,cadoudeziuataetc.;
•agentul:completatădedirector,anunțatădeprofesori,rănitădemașină,influențată
depărințietc.;
•relația:bundepusperană,bundemuncă,prietenidedistracțieetc.;
•caracteristicireferitoarelacalitate,cantitate,distanță,dimensiune,valoareetc.:tricou
de5euro,distanțăde3km,fatade15ani,unmanualdematematicăetc.
Pelângăcalitateadeprepoziție,demaipoateîndeplinișialteroluri131:
•„elementderelațiesintagmatică,întretermenicerealizeazăprinaltemijloacerelația
sintacticădedependențădintreei”,iarlanivelulsintagmeisepotinversavalorilederegent
șidesubordonat,fiindprezentedouăîmprejurări:
1.situațieîncareelementularevaloareadepronumedecuantificare,porninddela
„douăzeci”,fiinddependentșiavândfuncțiasintacticădeatribut;
128Ibidem,p.110-112
129Ibidem,p.112
130IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.280;Gramaticalimbiiromâne,1966,p.341-348
131DumitruIrimia,op.cit.,p.348
33Exemplu:douăzecidepahare,treizecișiunadefete,încomparațiecu
cincisprezecefeteșinucincisprezecedefete(careestegreșitdinpunctdevedere
gramatical).
2.„sintagmemarcatestilistic,prindezvoltareafuncțieiexpresive”;
Exemplu:frumosuldeAndrei,încomparațiecufrumosulAndrei/Andreicelfrumos,
catrandafiruldefrumos.
•„morfemalcazuluigenitiv,înflexiuneanominală”;
Exemplu:numeledefete,„Dupăgratiidefereastrăocopilăelzări”(M.
Eminescu)132.
•„morfemconstitutivalsupinului”.
Exemplu:AmavutdecititIoanSlavici.
Aavutdemerscumașinazecekilometri.
1.4Concluzii
Prepoziția,caelementderelație,areparticularitățipropriideacțiuneîncadrulsintagmelor,
lafelcașiconjuncția.Celedouăelementeseaseamănăprinfaptulcăsuntsinsemantice,lipsite
deconținutșiautonomielexicală,aparținândsistemuluigramaticalallimbii.Totuși,chiardacă
scopulacestoraesteacelași,elesuntconsideratedouăunitățilexico-gramaticaledistincte.
Distincțiadintreceledouăserezumă,înprincipal,lanivelulsintacticalfuncțiilorșilanivelul
planuluisemanticalfuncțiilor,precumșialtemicideosebiri.Încapitolulurmătorvafi
prezentatăconjuncția,caelementederelațiecutoateparticularitățileacesteia.
132DumitruIrimia,op.cit.,p.348
34CapitolulIII-Conjuncția
1.1Definireșiclasificare
Integratăînclasapărțilordevorbire,conjuncțiaesteneflexibilă,nudispunedeuncaracter
semanticdesinestătător,îndeplininddoarunrolgramaticalșinulexical.Dinperspectivă
sintactică,conjuncția,fiindsinsemantică,nupoaterealizafuncțiisintactice.Etimologic,
denumireadeconjuncțieprovinedintermenuldeoriginefrancezăconjonction,care,larândul
său,arezultatdinlatinesculconjunctio,-onis,cuvântcesemnifică„unire,legătură”.Astfel,
conjuncției,dupăcumaratășitermenuldeproveniență,îirevineroluldeaîntemeialegăturiși
relațiidecoordonaresaudesubordonareîntre133:
•„douăpărțidepropozițieomogenesaueterogene”(relațiedecoordonare);
Exemplu:AndreișiIulias-aucalificatlaolimpiadanaționalădelaIași.(relațiede
coordonareîntresubiecte);
I-arăspunsclarșirăspicatcănuelafuratjucăria.(relațiedecoordonareîntre
complementelecircumstanțialedemod);
Mergcutineoriundeșioricând.(relațiedecoordonareîntreuncomplement
circumstanțialdelocșiunuldetimp).
•„opartedepropozițieșiopropozițiesubordonatăomogenăsaueterogenă”(relațiede
coordonare);
Exemplu:Ionuțestesincersaucummil-adescrisAndrei?(numepredicativși
propozițiepredicativăsubordonată).
•„douăpropozițiiomogenesaueterogene”(relațiedecoordonare);
Exemplu:Studențiiauterminatfacultateașimerglamaster.(propozițiiprincipale).
•„propozițiisubordonateșiregentelelor”(relațiedesubordonare);
Exemplu:Mergemlateatrudacănuvreisăneuitămlafilm.
Clasificareaconjuncțiilorsepoaterealizadupămaimultecriterii.Originileacestorane
propundouătipurideconjuncții134:
1.conjuncțiileprimarececuprindconjuncțiilemoșteniteșiîmprumutate.Majoritatea
conjuncțiilordinlimbaromânăsuntmoștenitedinlimbalatină:dar,să,că,nici,ori,și,făcând
excepțieconjuncțiileor(fiindîmprumutatădinlimbafranceză),darșiiar,acărororiginenu
133Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.339-340
134MioaraAvram,op.cit.,p.279
35estedescoperită.Dinaceastăcategoriemaifacparteșiconjuncțiile„neanalizabile”:căci,deci,
dacă,ci,carenusuntniciprovenite,niciîmprumutate,ciauluatnaștereînlimbaromână.
2.conjuncțiicares-auformatprincompunereșiprinconversiunepeteritoriullimbii
române.Procesuldecompunerepresupuneconjuncțiicares-auformatprinsudare(ex:așadar,
încât,deoarece,fiindcă,întrucât,deși,acesteafiindfolositemaidescaprepozițiișimairarpot
ficonjuncții)șiconjuncțiinesudate(ex:cumcă,desă,ca….să).Conversiuneaconjuncțiilorse
realizeazăprinproveniențaacestoradinadverberelative,cumarfi:cât,când,undeetc.
Dinpunctdevedereformal,conjuncțiileseîmpartîn135:
•simplecareconținunsingurtermenanalizabilsaumaimulțitermenineanalizabili:și,dar,
încât,deși,însă,fiindcă,deoareceetc.;
•compuse,alcătuitedindouăsaumaimulteconjuncțiisaudintr-oconjuncțieînsoțitdeun
adverb:ca…să,cumcă,precumcăetc.;
•locuțiuniconjuncționale,alcătuitedinmaimulțitermeni:dincauzăcă,înafarăcă,din
momentce,cașicândetc.;
•altecuvinte(pronumesauadverberelative)careîndeplinescrolulrelaționalde
conjuncție136:
a.adverberelative-interogative:cât,unde,cândetc.;
b.adverbesaulocuțiuniadverbiale:deci,deaceea,așadar,primurmare,înconcluzie,în
schimbetc.;
c.pronumerelative:cine,ce,care;
d.prepozițiacu;
e.locuțiuneaprepoziționalăîmpreunăcu.
Dinperspectivaraportuluisintacticpecareîlpresupun,conjuncțiilesuntdedouăfeluri:
conjuncțiicoordonatoareșiconjuncțiisubordonatoare.
Conjuncțiilecoordonatoareauprimitaceastădenumiredelarelațiiledecoordonarepecare
lestabilescîntrecuvinteșiîntrepropoziții.Acesteconjuncțiipotlega137:
•douăpărțidepropoziție:Pasiunileluisuntmuzicașidansul.
•opartedepropozițiedeopropoziție:Amerslașcoalășiundei-aimaizistu.
•douăpropoziții:Aîncercatsăajungălatimp,daraînceputploaia.
Înfuncțiederelațiiledelegătură,conjuncțiilecoordonatoareseîmpartîn:
•copulative-acesteaîntărescafirmareasaunegareaideiideasociereexprimată138:și,nici,
ciși,șinici,darși,precumșietc.
135IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.523-524
136Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.384-385
137GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.283
138Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.342
36Exemplu:Andreea,precumșiCrinaauluatonotămicălatest.
Nuamerslaserviciușinicilacumpărături.
Ciși,lafelcadarșifuncționeazăcuajutorulluinunumai,careesteungrupadverbialșicu
carerealizeazăformulecorelative:Nunumaicăs-asupărat,darașiplecatplângând.
Nicisefoloseșteînpropozițiinegativeînconstrucțiecuadverbulnu,avândrolulde
consolidareatâtaladverbului,câtșialsensuluidenegațieșiîndeplineșteroluldeconjuncție
atuncicândesteunsubstitutalluiși:Numergelamare,(și)nicilamunte.„Unitățilelegateprin
nicisunt,înasemeneacontexte,juxtapuse,fărăconectivconjuncțional,căcijoncțiuneadevine
explicitănumaicândniciesteprecedatdeși;lucrurilesuntclaremaialesîncontexteleîncare
niciesteiterativșicândsituațialuiesteasemănătoarecuaaltoradverbecareaparcorelativîn
raportuldecoordonarecopulativă.”139
Exemplu:Nuaparticipatnicilaolimpiadadematematică,nicilaceaderomână,nicilacea
deengleză.
Precumșisefoloseștenumaipentruastabililegăturiîntrepărțidepropozițiesauîntre
propozițiisubordonate.
Exemplu:Și-acumpăratpentrușcoalăcaiete,cărți,ghiozdan,precumșiunstilou.
Vreasăascultemuzicășicândstăacasă,precumșicândconduce.
Șicuexprimărelațiiatâtîntrepărțidepropoziție,întrepropozițiisubordonate,relevând
sociativitateasauinstrumentul,câtșiîntreopartedepropozițieșiopropozițiesubordonatăde
acelașifel.
Exemplu:Andrei,cuAnașicucelălaltbăiatși-aucumpăratbiletelaconcert.
Vormergelaprezentarecumaterialelepropriișicufișelepecarele-auprimitde
laprofesor.
•adversative-folosireaacestorconjuncțiicontribuielarealizareaopoziției,existând
întotdeaunaunelementcareexprimăpozitivitateașiunulcareexprimănegativitatea:dar,însă,
iar,ci.140
Exemplu:Noineuitămlafilm,iarelsejoacă.
Voivrețisădormiți,darelfacegălăgie.
Înunelecazuri,acesteconjuncțiisunturmatedeanumiteadverbesaulocuțiuniadverbiale
careexprimăonuanțăadversativă:cidimpotrivă,darînschimb.141
Exemplu:Nuauînvățattoatedefinițiile,darînschimbaufăcutmulteexerciții.
139IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.526
140GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.282
141Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.343
37S-aarătatcăgraduldeexprimareavaloriiadversativediferă.142Conjuncțiaiararecelmai
scăzutgrad,eaaflându-sechiarlagranițadintrenuanțaadversativășiceacopulativășise
manifestădoarca„elementdejoncțiuneîntrepropozițiileprincipaleșiîntresubordonate.”
Exemplu:Noipictăm,iarelcântă.
Darșiînsăreproducovaloareadversativăaproapesimilară,dar,laoanalizămaidetaliată,
însăestemaiputernicinfluențabil,pecânddarareonuanțăadversativămaislabă.
Exemplu:Ainvățatfoartemult,însănualuatonotămarelatest.
Și-acumpăratundicționarnou,darnuîlajutăfoartemult.
Conjuncțiaciesteceacareareceamaiputernicăvaloareadversativăatuncicândeste
plasatădupăosintagmănegativă.Atuncicândosintagmăpozitivăoprecedă,conjuncțiacise
apropiedeconjuncțiadar.
Exemplu:N-amcumpăratoojăneagră,ciunaroșie.
Numaicăsepoateregăsișielîntermeniiadversativi.Faptulcăadverbullimitativnumai
esteurmatdeconjuncțiasubordonatoarecăconstituierealizareaunuiraportdecoordonare,șinu
desubordonare.
Exemplu:Estefrumoasă,numaicănuestepreasociabilă.(estefrumoasă,păcatcanueste
preavorbăreață,nuseintegrează).
Gh.Constantinescu-Dobridordefineșteconjuncțiilecoordonatoareadversativedrept„cele
careajutălaexprimareaideiidedivergență”,iarroluldeexprimareaopozițieiîiesteatribuit
uneialtecategoriideconjuncțiicoordonatoare,șianumecelorpecarelenumeșteopozitive.În
aceastăcategorie,elintegreazăconjuncțiileci,și(ci)șiiar(ci).143
•disjunctive-dupăcumreieseșidindenumire,acesteconjuncțiirelevăideeadeexcludere
auneiadintresintagmelecoordonate:sau,fie,ori,fiecă,orică.144
Exemplu:Mergilateatrusaurămâisădormi?
Îțialegisăfaciproiectulfiecumine,fiecuMaria.
Folosireademaimulteoriaacestorconjuncțiiîncontextducelaorepetarecorelativă.
Conjuncțiileorișisausepotutilizarepetitivsaunu,întoatetipuriledesintagme.Conjuncțiafie
sefoloseștedeobiceirepetitivînsintagmelecoordonateșistabileșterelațiidoarîntrepărțide
propozițiisauîntrepropozițiisubordonate.Atuncicândleagăsubordonatele,fieseutilizeazăcu
conjuncțiilesubordonatoarecășisă.
Exemplu:Trebuiesăajungemlaședințăfiecăîncepesăplouă,fiecăestesoare.
•conclusive-denumireaacestoraneindicăfaptulcăsefolosescpentruaexprimao
concluzie.Înaceastăcategorieintrăatâtconjuncții,câtșilocuțiunicojuncționale.Elestabilesc
142IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.526
143Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.343-344
144IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.527
38relațiiîntrepărțidepropozițieșiîntrepropozițiiprincipaleșisubordonate,cede-adouafiind
concluziaprimeiunitățisausintagme:deci,așadar,prinurmare,înconcluzie,înconsecință.145
Exemplu:Nuși-afăcuttema,decivaprimionotămică.
Apierdutautobuzul,înconcluzienuaajunslatimplaconferință.
GBLR146exprimăposibilitatealuidecideaaveaovaloaremaiapropiatădeceaaunui
adverbconectordecâtauneiconjuncțiipropriu-zisedeoarece„arepozițieliberăînaldoilea
membrualcoordonării,poatefidespărțitprozodicprinpauzădeacestașiapareconcurentcu
și”.
Exemplu:AplecatînFranța,decinuvavenimâinelaziuata.
AplecatînFranța.Decimâinenuvavenilaziuata.
AplecatînFranțașidecinuvavenimâinelaziuata.
Totuși,deciesteconsiderataficonjuncțieșivafianalizatcaatare.
Conjuncțiilesubordonatoareîșiaudenumireadelarelațiiledesubordonarepecarele
stabilescîntrecuvinteșiîntrepropoziții.Acesteasuntmultmainumeroasedecâtcele
coordonatoaredeoarececonținatâtconjuncțiipropriu-zise,câtșilocuțiuniconjuncționaleși
adverbialederelație,pronumerelativeșiunelepronumenehotărâte.147Elementele
conjuncționalesubordonatoareseîmpartîndouăcategorii,înfuncțiedesubordonatelepecarele
introduc:148
1.necircumstanțiale-acesteaintroducpropozițiisubordonatenecircumstanțiale(subiective,
predicative,atributive,completivedirecteșiindirecte):că,să,casă,dacă,ca…să,de,cumde.
Exemplu:ProbabilcăIonuțs-asupăratpetine.(propozițiesubiectivăintrodusăprincă)
Conjuncțiilenecircumstanțialesuntdenumiteșicomplementizatoriîngramaticilemai
recente,iaracesta„esteanalizatdreptuncentrufuncționalalgrupuluicomplementizator(al
prepozițieisubordonate).”149
2.circumstanțiale-introducpropozițiisubordonatecircumstanțiale(demod,detimp,de
cauză,derelație,concesive,consecutive,condiționale,opoziționale):decât,că,cum,până,dacă,
casă,pentrucă,deoarece,fiindcă,întimpce,dincauzăcă,înlocsă,pelângăcăetc.
Exemplu:Aînceputsăvorbeascădincauzăcănusemaiputeaabține.(decauză)
IorguIordanșiVladimirRobu150clasificăaltfelelementelesubordonatoareconjuncționale
avândînvedereșivalorilegramaticalealeconjuncțiilor.Elementelecarefacpartedinambele
categoriimenționatemaisus(tipuriderelațiinecircumstanțialeșicircumstanțiale)suntelemente
145Ibidem
146Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.339
147IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.527
148Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.344-345
149Gramaticadebazăalimbiiromâne,2016,p.340
150IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.527
39conjuncționaleplurivalorice,iarcelecaresuntacționeazădoarcaelementederelație
circumstanțialăsuntdenumiteelementeconjuncționalemonovalorice.
Elementeleconjuncționaleplurivaloricecuprindconjuncțiisimple,locuțiuniconjuncționale,
adverberelative,acărordistribuțievariazășicarepotaveamaimultevalorigramaticaleîn
funcțiedecontext:ca…să,că,dacă,de,cât(e),deunde(=dacă),dupăcum,decum,odatăce,
întrucât,cât,cum,unde.
Conjuncțiacareareceamaiamplărăspândireestede,aceastaînsumândtreisprezecevalori
șiseîntâlneștecamarcădeconectivitatepentrupropozițiile:subiectivă,predicativă,atributivă,
completivădirectășiindirectă,finală,consecutivă,concesivă,condițională,instrumentală,
relativă.Acestlucruesteurmareafaptuluicădeareuncaracterabstractșipoateaveamaimulte
sensurigramaticaledistincte.Maimult,conjuncțiadeprezintăosinonimiegramaticalăcudacă,
sășică,iaracestlucruîipermitesăaparăînloculacestoraîndiversecontexte.
Exemplu:De(dacă)veipleca,mavoisupăra.
Cășidacăaufiecarecâtezecevalori,urmândsăcareareoptvalori,adverbelecâtșicumcu
zecevaloriînparteșiundecușaptevalori.
Dacăesteconsideratunelementconjuncționalplurivaloric,darînciudaacestuifapt,îieste
atribuităunsingurtipderelațiesintactică,șianumerelațiacondițională.Acestlucrueste
doveditșidefaptulcădacă„transmitevaloareacontextualădecondiționalimperfectului
indicativ”.
Exemplu:Dacăînvățai,luaionotămare.
Deasemenea,conjuncțiiledacășidemaisuntconsiderate„mărcisuplimentarealemodului
optativînpropozițiiindependentesauprincipaleemfatice”.
Exemplu:Numaiden-arvenimaidevremesăvadăsurpriza!
Elementeleconjuncționalemonovaloriceconținmaimulteelementeconjuncționaledecât
celeplurivalorice,astfel:nouăconjuncțiișimaimultde50delocuțiuniconjuncționale,alcătuite
maialesdincășisă,dince(careestepronumerelativ)șidinadverberelative.„Distribuțialor
funcționalăsegrupeazăpecontextelederelațiesubordonatoareîndependențădesensullexical
alelementuluiconjuncțional”151:
-temporale:până,pânăsă,îndatăce,imediatce,decâteori,oridecâteori,dupăceetc.;
-modale:cașicum,cașicând,așacum,fațădecum,fațădecâtetc.;
-cauzale:fiindcă,deoarece,căci,dincauzăcă,dinmomentce,odatăceetc.;
-deloc:pânăunde,deunde,oriunde,încotroetc.;
-concesive:deși,chiardacă,cutoatecă,măcardeetc.;
-derelație:câtdesprece,câtdesprecineetc.;
151IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.528-529
40-cumulative:pelângăcă,dupăcecă,pluscăetc.;
-demăsurăprogresivă:pemăsurăce,cucât…cuatât,pecât…peatâtetc.;
-descop:pentrucasă,canucumvasă,casă,casănuetc.;
-opoziționale:înlocsă,decâtsăetc.;
-deexcepție:înafarăcă;
-consecutive:încât.
Dupăcumsepoateobservadinanalizacelordouătipurideconjuncții,coordonatoareși
subordonatoare,reiesanumitedistincții.152Înprimulrând,putemdistingerolulacestora:pe
cândconjuncțiilecoordonatoareîntemeiazărelații(raporturi)întretoateunitățilesintactice(părți
depropoziții,propoziții,fraze),raportulelementelorsubordonatoaresestabileștedoarînceeace
priveștefrazelesaudoarîntredouăunități.Înciudaacestuifapt,chiardacăgraduldedistribuție
alconjuncțiilorcoordonatoareestemaimare,numărulacestoraestelimitat,pecândconjuncțiile
subordonatoareauunnumărnelimitat.Explicațiaacestuifenomenne-oexpuneC.Dimitriu:
„Explicațiaacestuilucruovedemlaelementelepecareleunescconjuncțiilecoordonatoareși
conjuncțiilesubordonatoareatuncicândajutălaexprimarearaportuluirespectivînplanulfrazei
întredouăpropoziții.Astfel,douăpropozițiistaupeacelașiplan,adicăseaflăînraportde
coordonare,atuncicândconținutulpredicateloracestoraseasociază,seexclude,seopunefărăa
seexcludesauseurmeazăînsensulconcluziei.Aceastaînseamnăcăraportuldecoordonare
întredouăpropozițiiși,implicit,conjuncțiilecoordonatoarecaredeobiceimarcheazăacest
raportdepindedeunsingurelementalpropozițieiprivitcaunitatesintactică,șianumede
predicat.”153
Înopoziție,atuncicândavemunraportdesubordonare,acestasepoatestabilinunumai
întrepredicatșipropozițiasubordonată,cișiîntreoricepartedevorbireșipropoziția
subordonată.Astfel,numărulnelimitatalconjuncțiilorsubordonatoarereiesedinfaptulcă
propozițiilesubordonatoareauonevoiecontinuădeelementeconjuncționaleprincarese
introducpentruastabiliraportuldintreparteadevorbireșipropozițiasubordonată.
Oaltădeosebiresepoateexprimalanivelulformei.154Conjuncțiilecoordonatoarecuprind
multeelementesimpleșidoarcâtevaperifrazeconjuncționale(conjuncțiicompuseșilocuțiuni
conjuncționale),pecândcelesubordonatoarecuprindmaimulteperifrazeconjuncționaleșimai
puțineconjuncțiisimple.Acestlucruseexplicăprinfaptulcăodatăcudezvoltarealimbii
româneliterare,conjuncțiilemoșteniteșiîmprumutatenuerasuficientepentruatransmiteo
comunicareprecisă.Astfelcă,limbaromânăasimțitnevoiadecreareaunornoiconjuncțiicare
152C.Dimitriu,op.cit.,p.370-373
153Ibidem,p.371
154Ibidem,p.371-372
41săseadaptezelaexprimareaprecisăaraporturilordesubordonareîntrepropoziții,dândnaștere
conjuncțiilorcompuseșilocuțiunilorconjuncționale.
Odistincțieopoatestabilișitopicaînpropozițieaconjuncțiilor155.Majoritateaconjuncțiilor
coordonatoareauotopicăliberăatuncicândstabilescrelațiiîntredouăpropoziții:dar,însă,deci,
așadar,prinurmarepotapăreaatâtîntredouăpropozițiicoordonate,câtșiînconținutulsaula
sfârșitulceleide-adouapropoziție.
Exemplu:Arâs,decinuenervos./Arâs,nue,deci,nervos./Arâs,nuenervos,deci.
Excepțieofacaiciconjuncțiieși,șicu,precumși,iar,ciacărorpozițieseregăseștemereu
întrepropoziții.
Topicafixăesteîntâlnitălaconjuncțiilesubordonatoare,acesteafolosindu-sedoarla
începutulpropozițieisubordonate.
Exemplu:Presupunecăvomveniacasă.
Potexistaexcepțiiîntâlnitedoarînliteratură,undepozițiaconjuncțiilorsubordonatoarese
poateschimbadinmotivestilistice.
Exemplu156:Șicumopriveasultanul,ease-ntunecă…dispare,
Iardininimaluisimteuncopaccumcărăsare.
(MihaiEminescu,ScrisoareaaIII-a).
C.Dimitriuincludeînaceastăclasificare(pelângăconjuncțiicoordonatoareși
subordonatoare)șioatreiacategorie,conjuncțiilemixte(sauconjuncțiileintermediare).157În
aceastăclasăelintegreazăconjuncțiilecăcișică(=căci)șispunecă,atuncicândacestease
poziționeazălaînceputulpropozițiilorexplicative,eleseaseamănășicuconjuncțiile
coordonatoareșicucelesubordonatoare.„Apropiereaconjuncțiilorcăcișică(=căci)dela
începutulpropozițiilorexplicativedeconjuncțiilecoordonatoarerezultădinaceeacăconținutul
propozițieiexplicativepoateficonsiderat-înacelașisenscalacoordonareaprincipalelor
conclusive-peacelașiplancuconținutulpropozițieicucareaceastaestepusăînlegătură.
Apropiereaconjuncțiilorcăcișică(=căci)delaînceputulexplicativelordeconjuncțiile
subordonatoareconstăînaceeacăconjuncțiilecăcișică(=căci)potfiînlăturatedinpropoziția
explicativăfărămodificareasaudesființareacomunicării”158.Astfelcă,existândșiasemănări,
darșideosebiriîntreacestea,seconsiderăcăceledouăconjuncțiinupotficlasateniciîn
categoriaconjuncțiilorcoordonatoare,niciînaceeaaconjuncțiilorsubordonatoare,ciîntr-oa
treiacategorie,ceaaconjuncțiilormixte(sauintermediare).
155Ibidem,p.372-373
156Ibidem,p.373
157Ibidem,p.366
158Ibidem,p.377
421.2Locuțiuniconjuncționale
Locuțiunileconjuncționalesuntgrupuridetermenialcătuitedintr-oconjuncțiesauun
elementcuvaloareconjuncționalășiunaltcuvânt.Existămaimultevariantedeformarea
locuțiunilorconjuncționale:159
a.grupalcătuitdintr-unadverbșioconjuncție:imediatce,măcarde,măcarsă,chiar
dacă,îndatăceetc.;
b.grupalcătuitdintr-oprepozițieșioconjuncție:pentrucă,pânăsă,pelângăcăetc.;
c.grupalcătuitdintr-oprepoziție,unsubstantivșioconjuncție:înlocsă,dincauzăcă,
dinpricinăcăetc.;
d.grupalcătuitdintr-oformăverbalășiocojuncție:fiecă,lasăcăetc.;
e.grupalcătuitdintr-oprepoziție,oconjuncțieșiunadjectivsubstantivat:cutoatecă.
f.grupalcătuitdintr-oprepozițieșiunpronumerelativ:pânăce,dupăceetc.;
g.grupalcătuitdintr-oprepoziție,unsubstantivșiunpronumerelativ:pemăsurăce,de
vremece,întimpceetc.;
h.grupalcătuitdinadverbulca,conjuncțiașișiunadverbrelativ:cașicum,cașicând.
Câtevadintrelocuțiunileconjuncționalepotficonfundateculocuțiunileprepoziționale,
avândaceeașiformășichiaracelașisens.Distincțiadintreeleofacefuncțiapecareacesteao
îndeplinesc,prinfaptulcălocuțiunileconjuncționaleauroluldeaintroducepropozițiile
subordonate,iarceleprepoziționaleauvaloareadeconectareîntrepărțiledeprepozițieși
regentelelor.Deasemenea,locuțiunileconjuncționaleprecumdincauzăcă,dinpricinăcă,se
deosebescdeceleprepoziționalecareauaceeașiformă(dincauza,dinpricina)prinprezența
ultimuluitermenalgrupului(înacestcazcă)carearevaloareconjuncțională.
Exemplu:Nuaajunsdinpricinatraficuluiaglomerat./Nuaajunsdinpricinăcăera
traficulaglomerat.
Înprimulexemplu,regăsimolocuțiuneprepoziționalăcareareroluldealega
complementulcircumstanțialdecauzădeelementulregent(verb),iarultimultermenalgrupului
esteoprepoziție.Încelde-aldoileaexemplu,dinpricinăcăesteolocuțiuneconjuncționalăprin
faptulcăintroducepropozițiasubordonată,iarultimulelementallocuțiuniiîlconstituieo
conjuncție.
Grupurileînciudafaptuluică,înipotezacă,avândînvederecăaufostrecunoscutedecătre
IorguIordanșiVladimirRobucalocuțiuniconjuncționale,folositecuformăfixă,invariabilă,cu
sensdesinestătător.AceștiasemnaleazăfaptulcăGLRnuleanalizeazădreptlocuțiuni
conjuncționaleșinicinuleatribuievaloareautonomă.
159IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.524-525
43Dupăcumamobservatșidinexplicațiileșiexempleleredatemaisus,locuțiunile
conjuncționale,lafelcașiconjuncțiileseîmpartînlocuțiuniconjuncționalecoordonatareși
locuțiuniconjuncționalesubordonatoare.160
Locuțiunileconjuncționalecoordonatoareseclasificășieleîn:
•copulative:câtși,cumși,precumșietc.,acesteaaflându-seîncorelațiecuatât(adverb);
Exemplu:AtâtMaria,câtșiceidoibăiețiaumerslaplajă.
•adversative:decâtcă,numaică,numaicâtetc.;
Exemplu:Auieșitînparc,numaicăaînceputploaia.
•conclusive:așacă,caatare,prinurmare,înconcluzie,înconsecințăetc.
Exemplu:Nuacititcartea,înconcluzienuștianimicdesprepresonajulprincipaldinoperă.
Locuțiunileconjuncționalesubordonatoareaunumărmaimaredecâtcelecoordonatoare.
Eleseîmpartîntreitipuri161:
•„tipulA:formatedinsubstantive,pronume(nehotărâtesaurelative),verbe,adverbeși
prepozițiicuconjuncțiilesubordonatoarecă,casă,dacă,de,încât”:pentrucă,pentrucasă,din
cauzăcă,dinpricinăcă,subpretextcă,datfiindcă,așacă,înlocsă,lasăcăetc.
•„tipulB:formatedinsubstantive,adverbe,șiprepozițiisaulocuțiuniprepoziționalecu
pronumelerelativcesauadjectivulrelativcâtă”:dupăce,pânăce,imediatce,devremece,din
momentce,oridecâteorietc.
•„tipulC:formatedinsubstantive,adverbeșiprepozițiisaulocuțiuniprepoziționalecu
adverberelative”:fațădecum,astfelcum,așacum,atuncicând,cașicând,chiarșicând,cu
câtetc.
Asemeneaconjuncțiilor,șilocuțiunileconjuncționalesubordonatoareseîmpartîn162:
•necircumstanțiale(introducsubiective,atributive,completivedirecteșiindirecte):cumcă,
pentrucă,pânăsăetc.;
Exemplu:S-aauzitcumcăIonuțaplecatdințară.(subiectivă)
•circumstanțiale(introduccircumstanțialeledetimp,demod,descop,decauză,concesive,
consecutive,cumulative,opoziționale,deexcepție,condiționale):îndatăce,fărăsă,încefel,
decâtsă,dincauzăcă,pentrucă,dinmomentce,chiardacă,măcarde,încazcă,înlocsă,pe
lângăcă,decâtsă,înafarăcăetc.
Exemplu:S-aauzitobătaielaușăîntimpceascultamuzică.(circumstanțialădetimp)
Elementelecorelativepotfaceșielepartedinlocuțiunileconjuncționalesubordonatoare:cu
cât…cuatât,peatât,pecât…peatât,atunci…când,totașa…dupăcum,deaceea…pentrucă,
pelângăcă…mai(și)etc.
160Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.350-354
161Ibidem,p.351
162Ibidem,p.352
44Exemplu:Cucâtciteamaimult,cuatâtseafundamaimultînpoveste.
1.3Pronumeleșiadverbelerelative
Pelângăconjuncții,pronumelerelative(unelepotfișiadjective)șiadverbelerelative
îndeplinescroluldeconectivesubordonatoare,realizateinterprepozițional,avândovaloare
conjunctivală.Acestecuvinteprezintăatâtuneleasemănări,câtșideosebiricomparativcu
conjuncțiilesubordonatoare.163
Printreasemănăripotfiamintite:
•regimulpredicativ;aiciexistăoexcepție,șianumefolosireacuinfinitivul:
Exemplu:n-amce-țispune,n-aiundeînvățaetc.
AceastăgrupareafostdenumitădeGramaticaAcademiei„construcțieinfinitivală
relativă”.164
•faptulcăseplaseazănumailaînceputulpropozițieisubordonate;existășiaicidouă
excepții:
1.atuncicândavemvb+aști+pronumesauadverbrelativ:
Exemplu:afostnuștiucum,i-adatnuștiuceetc.
2.pronumelerelativcufuncțiedeatributgenitivalînpropozițiadependentă:
Exemplu:M-amreîntorslafacultateaîninteriorulcăreiami-amfăcutmulțiprieteni.
Deosebirilesuntmainumeroase.Printreacesteasenumărăvaloareaanaforicăapronumelor
șiaadverbelorrelative.Elenuauunînțelesdesinestătător,suntsinsemantice,dartotușisunt
considerateaficuvinte„pline”,căpătândunanumitsenscareestetransmisdeunelement
antecedent.
Exemplu:Copilulcareacâștigatestefiulmeu.
„Înfelulacesta,spredeosebiredeconjuncțiilepropriu-zise,careexprimănumairaportul
abstractaldependenței,cuvintelerelativeleagăacestraportabstractdeunfaptconcret.”165
Înunelecazuri,adverbelerelativedevinconjuncții,atuncicândstabilescraporturișicând
funcționeazăcaunelementdelegătură.
Exemplu:Cum(pentrucă)numaiaveanimicdespus,aplecatacasă.
Oaltădeosebireconstăînfaptulcăîntimpceconjuncțiilesuntinvariabile,pronumele
relativesuntflexibile,genulșinumărulpreluându-sedelasubstantivulsaupronumeledin
propozițiaregentă.
163GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.288-289
164Gramaticalimbiiromâne,vol.II,EdituraAcademieiR.P.R,București,1963,p.83
165GeorgetaCiompec,ConstantinDominte,NarcisaForăscu,ValeriaGuțuRomalo,EmanuelVasiliu,coord.IonCoteanu,op.
cit.,p.288
45Exemplu:Îlștiupebăiatulcăruiai-aiîmprumutatcărțile.
Deasemenea,spredeosebiredeconjuncții,cuvintelerelativeîndeplinescofuncție
sintactică.Înacestcaz,pronumelerelativesegrupeazăcuprepozițiisaucumorfemecazuale.În
ceeacepriveșteadverbele,„prepozițiilenumarcheazăfuncția,cinuanțeazăcircumstanța”.
Exemplu:Amștersmesajulpecaremil-aitrimis.(funcțiesintacticădecomplementdirect)
Fatacăreiai-aicumpăratflorileestecolegăcuMaria.(funcțiesintacticăde
complementindirect).
Pronumeleșiadverbelerelativeintroducmaimultetipuridepropoziții,pelângăcele
atributive166:
•concesive:Oricâtsegândea,nuputeagăsiosoluțiepotrivită.
•modale:Nu-miimaginezcumapututsămintăașamult.
•temporale:Asositcândnoitocmaiplecamdeacasă.
•circumstanțialedeloc:Vremsămergemundeseținefestivalulzăpezii.
•completivedirecte/indirecte:Examenulafostgreupentrucinen-aînvățat./Nuamaflat
cândvomterminacursurile.
•predicative:Aajunsceși-apropus.
•subiective:Nusecuvine,cumspuneatatălmeu,săteînjoseștiatât.
ValeriaGuțuRomalo167spuneafaptulcăpronumeleșiadverbelerelativeaudouăvalori,
păstrându-lepeceledepronumeșiadverb,lacareseadaugășiceadeconjuncție.Pelângăcele
două,cuvintelerelativemaipotprimișioatreiavaloare,ceade„determinantplasatînregentă,
departedepropozițiedinregentă”.Înpropozițiileatributive,eleîndeplinescîntotdeaunadouă
valori,spredeosebirederestulpropozițiilorsubordonateîncarepotprimiatâtdouăcâtșitrei
valori.Atreiavaloarepoatefiatribuitădoaratuncicândcuvintelorrelativelelipseșteelementul
antecedentdinregentă.
Exemplu:Nuștiucândvineînvizită.
Cândesteunadverbrelativcutreivalori,înacestcaz168:1.esteoconjuncție
subordonatoarecareintroduceotemporală,2.esteadverbcufuncțiesintacticădecomplement
circumstanțialdetimp(cândvine),3.esteunadverbcufuncțiesintacticădecomplementdirect
(nuștiucând).
166AlexandruToșa,op.cit.,p.142-143
167Ibidem,p.142
168Ibidm,p.144
461.4Conjuncțiașiprepoziția
Analizândîndeaproapeceledouăunități,ajungemlaconcluziacăexistăoseriede
asemănăricelecaracterizează.Astfel,oprimăasemănareconstăînfaptulcăatâtconjuncția,cât
șiprepozițiasuntinvariabile,dependentedealtecuvinte,sinsemantice.Ambelesuntformatedin
elementesimple,compuseșidinlocuțiunicaresecomportăcaunitățiderelațieîntrecuvinteși
sintagme.169Număruldeunitățiesteredusșilaprepozițiișilaconjuncțiifaptpentrucareseși
repetădeseoriîndiferitecontexte.Deasemenea,origineaacestoraesteaceeași,majoritatea
proveninddinlimbalatinăsaus-auformatîncadrullimbiiromâne.Putemspunecăunele
conjuncțiis-auformatpornindchiardelaprepoziții(ex:prepozițiadincauza–conjuncțiadin
cauzăcă,prepozițiaînciuda-conjuncțiaînciudafaptuluică,prepozițiaîntimpul-cojuncțiaîn
timpceetc.)170
„Cașiîncazulprepozițiilor,folosireagreșităadiverselorconjuncțiivariazăcavechime,ca
răspândireși,deci,șidinpunctuldevederealperspectivelordeevoluțiealimbiidelaosituație
laalta.Maipersistentesedovedesc,cadeobicei,abaterilecareîntr-unfelsaualtulcontribuiela
evitareaunorambiguități,rezultatedeobiceidincumulareadecătreunsingurelementlingvistic
aunuimarenumărdefuncții.”171Astfel,deexemplu,înloculcuvântuluisăsefoloseștecasă,
careadevenitomarcăaconjunctivului,fiindnecesarăprezențaaltortermenicaresăarateo
definireclarăaraporturilordintreprepoziții,arelațiilordesubordonare.Lafelesteșiîncazul
prepozițieidecarepoatefiînlocuităcudinșidecătre.
Oaltăasemănareopresupuneșipozițiaconjuncțieișiaprepozițieiînsintagme,
regăsindu-seprintrecuvinteauxiliareșiprintreunitățigramaticale,însăuneleconjuncțiipot
aveaotopicăliberă(conjuncțiilecoordonatoareconclusivedecișiașadarsepotregăsișila
începutulpropozițiilor,șiîninteriorullor).172
Întreconjuncțieșiprepozițieexistă,deasemenea,șinumeroasedeosebiri.Înprimulrând,
spuneammaisusfaptulcăambelestabilescrelațiiîntrecuvinteșisintagme,dardiferențaestecă
întimpceprepozițiilestabilescdoarraporturidesubordonare,conjuncțiilestabilescraporturi
atâtdecoordonare,câtșidesubordonare.Maimult,conjuncția„seopuneprepozițieiprin
câmpulsintacticdedistribuțieaacestortipuriderelație:încâmpulpropozițieiundeseîntâlnește
cuprepoziția,conjuncțiaexprimăexclusivrelațiidecoordonare,conectândunitățileînsintagme
aflatepeaceeașipozițiesintactică;încâmpulfrazei,conjuncțiaexprimăatâtrelațiide
coordonare,câtșirelațiidesubordonareîntreunitățilepropoziții,darnuseîntâlneșteniciodată-
169IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.523
170C.Dimitriu,op.cit.,p.362-365
171IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.295
172Gh.Constantinescu-Dobridor,op.cit.,p.347
47înaceastădinurmăsituație-cuprepoziția,deoareceunitățilepropozițiinuseintroducniciodată
prinprepoiziții”.173Cualtecuvinte,conjuncțiapoatesastabileascăraporturiîntredouăsaumai
multepropoziții,pecândpropozițianuareacestrol.
Oaltădovadăconstăînfaptulcă,spredeosebiredepropoziții,conjuncțiilecerunanumit
modalverbului.Prepozițiilenuinterfereazăcumodurileverbului,chiardacăaducemîndiscuție
prepozițiaacaresefoloseștecumodulinfinitiv,daracestlucrunuînseamnăcăestecerutde
prepoziție.Înaceeașisituațieseaflășiprepozițiilecareprecedsupinul.174Revenindla
conjuncții,putemdaexempleconcrete175:cacereîntotdeaunamodulconjunctiv(ex:aplecatca
sănusuperepenimeni,aintratînconcurscasăcâștigepremiulcelmareetc.),deșicere
indicativulsaucondiționalul(ex:nuavenitlacursuri,deșinuaveaaltcevadefăcut,astatacasă,
deșiarfimerslafilmetc.),căesteceamaiutilizatăconjuncțieșiadmitetoatemodurile
personale,înafarădeconjunctivșiimperativ(carenuapareînpropozițiilesubordonate)etc.
Osituațieasemănătoareesteșiînceeacepriveștecazul.Prepozițiileimpunca
substantivului(sauunuisubstitutalacestuia)pecareîlprecedăsă-ifieatribuitunanumitcaz
(acuzativ,genitivsaudativ),conjuncțiileneavândacestăposibilitate.176Deexemplu177:
prepozițiilepe,de,laceracuzativul,prepozițiilecontra,împotrivacergenitivul,prepozițiile
datorită,grație,mulțumităcerdativuletc.
1.5Concluzii
Conjuncția,câtșiprepoziția,aucascopstabilireaunorrelațiiîntreunitățișisintagme.Am
observatfaptulcăceledouăpărțidevorbireprezintăatâtasemănări,câtșideosebiri.Ceamai
mareșicemaiimportantădeosebiredintreceledouăopresupunerelațiapecareostabilesc:
conjuncțiaareungradmaimarededistribuție,stabilindraporturișidecoordonare,șide
subordonare,pecândprepozițiaconstruieștedoarraporturidesubordonare.Elementederelație
potfișipronumeleșiadverbelerelative,însă,conjuncțiașiprepozițiadiferădeacesteaprin
faptulcăaparțin,dupăcumammaispus,doarsistemuluigramaticalallimbii,pecândcelelalte,
pelângăroluldeelementederelație,îndeplinescșifuncțiisintacticeproprii.
173IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.523
174IonCoteanu,op.cit.,p.271-272
175IorguIordan,VlaeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.290-291
176IonCoteanu,op.cit.,p.271
177IorguIordan,ValeriaGuțuRomalo,AlexandruNiculescu,op.cit.,p.279
48CapitolulIV-Studiudecaz:prepozițiacaunitatedotatăcusens
Acestcapitolsedoreșteafioparteaplicatășiurmăreștecapacitateaprepozițiilordea
dobândivaloarisemanticeîndiversecontexte.Aceststudiudecazsebazeazăpeteoriilepropuse
deIorguIordanșiVladimirRobuînlucrarea„Limbaromânăcontemporană”,deDumitruIrimia
în„Gramaticalimbiiromâne”șide„GramaticaAcademiei”(1966)și,porninddelaexemplele
dinacestetratate,amcreatpropriileexempleșiamanalizatimplicațiilefolosiriiuneianumite
prepozițiișisemulpecareîlmaterializează.
Dupăcumamspecificatșiîncapitoluldedicatprepoziției,majoritateaprepozițiilorșia
locuțiuniorprepoziționalemanifestăovaloaresemanticăprincareseexprimădiverseinformații:
spațiale,temporale,cauzale,modaleetc.,informațiicaresetransmitșicuajutorulunităților
lexico-gramaticalecucareprepozițiasegrupează.Astfel,transferulsematicșilexicalprovinede
lagrupulnominalsauadverbial,iarprepozițiilefuncționeazăcaseme,constantesaunu.
Exemplul1:prepozițiaînpoatetransmiteinformațiiînceeacepriveștespațiul,timpulși
modul.
a.localizare:Încasaloreraomareagitație.Copiiialergauțipând,lucuceîmicreao
starededisconfort.Amintratîngrădină,undeAndreimedita.
Încasaloreraomareagitație.-prepozițiaîndinacestcontextsemnifică,datorităfaptului
căprecedăsubstantivulcomuncasa,loculîncaresepetreceacțiunea.Casaesteobiectul
principaldeidentificareaspațiului,iarîn,înacestcaz,areroluldeîntărireșideprecizareexactă
asensului.Astfel,înmarcheazăinterioritatea,iarfaptulcăloculestefix,înareovaloarestatică,
înacestcaz.Înconcluzie,putemspunecaînacestexemplu,prepozițiaînaratăspațialitatea
(localizarea)șiinterioritatea178,avânduncaracterstatic.179
Amintratîngrădină[…]-asemeneaexempluluianterior,înaratăspațialitateași
interioritatea,însăcaracterulstaticesteînlocuitdeuncaracterdinamic180,marcând,înacestcaz,
punctuldesosireîntr-unanumitspațiu,adicăpătrundereaîninteriorulgrădinii.Acestpunctde
sosireesteechivalentulvaloriideasumareînteorialuiDumitruIrimia.181
b.temporalitate:Învaraaceluianl-amcunoscutfărăsăștiuceurmasăseîntâmple.
Îndouălunivomplecaînvacanțălamare.
178IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.519,521
179DumitruIrimia,op.cit.,p.350
180Ibidem
181Ibidem
49Învaraaceluian[…]-substantivulcomunvarareprezintăunindicealtemporalității,
sensulfiindpreluatșidecătreprepoziție,înmarcândinteriorulperioadeiîncaresedesfășoară
acțiunea.182
Îndouăluni[…]-șiaicisensulpecaregrupulîltrasmiteestedeaarătacândsepetrece
acțiunea,înînacestcazmarcândunmomentviitor.183(Pestedouălunidinmomentulprezent,
vomplecaînvacanță).
c.modalitatea:Anultrecutalucratîncondițiivitrege.Celmaigreuerafaptulcătrebuiasă
lucrezeîncomuncuomulcarel-adezamăgitcelmaimult.
încondițiivitrege-încontribuielaîntărireamoduluiîncaresedesfășoarăacțiunea,
marcândinterioritateauneistări184(faptulcăalucratîncondițiivitregei-acreatstăride
disconfort).
încomun-șiaiciînarevaloaredemodalitate,manieraîncaresubiectulfaceacțiunea.
Înconcluzie,prepozițiaînpoatedobândimaimultevalorisemantice,înfuncțiedetermenul
pecareîlprecedă.Astfel,dupăcumamdemonstrat,înintrăîncategoriasemelordelocalizare,
temporalitateșimodalitate,tuturoracestorvalorialăturându-se(încazulluiprepozițieiîn)și
trăsăturadeinterioritate.
Putemprecizașifaptulcăprepozițiasimplăînpoatefacepartedintr-oprepozițiecompusă,
alăturideoaltăprepozițiesimplă.Înacestcaz,valorilenusuntdatedefiecareprepozițiesimplă
înparte,cidesemanticapecareodobândeșteprepozițiacompusă.Deexemplu,dacăanalizăm
prepozițiacompusăpănâîn,aceastapoateprimivalorideinterioritate,delocalizare,de
temporalitateșidelimităfinală(adicăpânăînaratălimitapânăcândsaupânăundesepetrece
acțiunea).185
Exemplu:MergempânăîncamerăsăcăutămrochiaIoanei.(pânăînaratălocul,
interioritateașilimita,adicăfaptulcăsubiectulmergedoarînloculpropus,poatechiarși
direcționarea,adicădeplasareadintr-unlocspreunaltlocțintă).
Trebuiesapredămreferatelepânăîndatade15mai.(timpulșidatalimită).
Deasemenea,însepoategrupașicuadverbesaucusubstantivepentruaformalocuțiuni
prepoziționale.186Exemplu:Aspusadevărulînfațatuturor.(localizare)
Exemplul2:prepozițialângăintrăîncategoriasemelordespațialitate.
M-amașezatpeobancă,lângăcofetăriadincolțsăoașteptpemamamea.Num-am
gânditniciodatăcălângăaceastăcofetărie,careseaflalângăbloculîncarestăteam,îlvoi
întâlnipeviitorulmeusoț.
182Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.362
183Ibidem
184Ibidem
185IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521
186Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.363
50-Potsămăașezșieulângătine?,mi-aspus,șideatuncitotuls-aschimbat.
Prepozițialângăareunsensconcret,aceladeaexprimaspațialitatea.Cualtecuvinte,spre
deosebiredealteprepoziții(deexempluprepozițiaîndiscutatămaisus)careîșischimbă
valoareasemanticăînfuncțiedetermenulpecareîlprecedă,putândaveavalorișidespațialitate,
modalitate,temporalitateetc.,prepozițialângăprimeștedoarvaloaredespațialitate.187
Dinexempluldemaisusputemobservaclarfaptulcăprepozițianeindicăspațiul.Maimult
decâtatât,putemdeducecăestevorbadespreunspațiusituatînimediataapropiereaunuiobiect.
(lângăcofetăria,lângăblocul,lângătine).Astfel,lângămanifestăotrăsăturăsemanticăde
apropiere,iarfaptulcălocalizareaesteînafaraobiectelorșinuîninteriorullor(cumestecazul
prepozițieiîn,deexemplu),vorbimșidespretrăsăturasemanticădeexterioritate188.
Exemplul3:prepozițiaîntreintră,îngeneral,încategoriasemelordelocalizare.189
a.Întreceledouăparcurisesitueazăfacultatealacaremergeamzidezi.
b.Întreceledouăfetes-aiscatoceartă.
c.Întrefilelecărțiiamgăsitoscrisoareveche.
Printremultealtele,șiprepozițiaîntrereprezintăunindicespațial.Totuși,încelde-aldoilea
exemplu,elnuexprimăneapăratspațiulexistent,cumesteevidentînprimulșiînaltreilea
exemplu.Încelde-aldoileaexemplu,întreducelaideeaderelațiestabilităîntredouă
persoane.190Deasemenea,unadintretrăsăturileexprimatedeaceastăprepozițieeste
exterioritatea(cumesteîncazulexempluluia.),însă,aceastanuestedefinitorie.Dacă
interpretămfaptulcăsensulestedeaevidențiainteriorulunuispațiudelimitatdemaimulte
obiecte,atuncisemnificațiaprepozițieiestedeinterioritate191(cumesteîncazulexempluluic.,
undeîntrepoatefiînlocuitcuprintresauprin,semedeinterioritate).
Oaltăcaracteristicăspecificăprepozițieiîntreevidențiazăfaptulcăaceastasepoatefolosi
doarcusubstantivecareaunumărulplural(întrefilelecărții)saucudouăsaumaimulte
substantivecareaunumărulsingular,întreacesteastabilindu-seunraportdecoordonare(între
școalășicasă).Astfel,semnficațiaprepozițieiestedepluralitate192(cumesteșicazul
prepozițiilordintreșiprintre).
Totuși,întrepoateexprimașitemporalitatea,perioadadetimpîntrecaresepetreceo
acțiune.193
Exemplu:Așteptsămăviziteziîntreorele12și14.
187Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.370
188IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521
189Gramaticalimbiiromâne,volI,1966,p.364
190Ibidem
191IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.520
192Ibidem,p.520-521
193Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.364
51Atuncicândîntreapareînconstrucțiecunumeralele,sepoatevorbișidespreexprimarea
aproximației.194
Exemplu:Ionavândutastăziîntre10și11kilogramedecăpșuni.
Exemplul4:prepozițiadepoateprimimaimultevalori,sensurilefundamentalefiind
„direcția,separareasauapropiereadeunpunct,relația”195:
a.poatecontribuilaexprimareaposesiei,indicândatâtobiectulposedat,câtșiposesorul.196
Exemplu:Amgăsiturmedeanimaleîncabanapărăsită.(indicăposesorul)
Îngrijitoruldeleine-aavertizatcăanimalelesuntpericuloase.(obiectulposedat)
b.intrăîncomponențaagentuluicareurmeazădupăunverbladiatezapasivă.197
Exemplu:Copilulaîncercatsăfugă,darafostvăzutde(către)paznic.
c.împreunăcuoaltăunitatelexico-gramaticalăpoateindicamateria198sauspecia199.
Exemplu:CroitoreasaacumpăratdoimetridetullepentrurochiaAnei.(materia)
Cabanadelemndinmijloculpăduriiafostcuprinsăînflăcări.(materia)
Matei,colegulmeu,s-aspecializatînartadeapicta.(specia)
LaConferințadePacedelaParisaparticipatșiRomânia.(specia)
d.indicălocalizareasautemporalitatea(loculexistențeișimomentulexistenței)200
Exemplu:Mașinadeacoloafostatatăluimeu.(loculexistenței)
Copiiideierimi-aureamintitcâtdefrumoșisuntaniitinereții.(momentul
existenței)
e.exprimănaturasaucauzaunuianumitproces201
Exemplu:Lacrimiledebucurieîistrăluceaupeobraz.
Nuputeasăadoarmădedurereapecarei-oprovocaboala.
f.poatetransmiteinformațiicuprivirelacantitate,valoare,vârstă202
Exemplu:Amgăsitîntr-unpaltonvechiobacnotăde10lei.(valoarea)
Băiatuldepaisprezeceaniascăpatnevătămatdelaloculaccidentului.(vârsta)
g.poateexprima„referirea”203
Exemplu:dupăadjective-Afostangajatfiindcăerabundemuncă.
dupăanumiteinterjecții-Vaidecopiiicarenuascultădepărinți!
194Ibidem,p.365
195Ibidem,p.341
196Ibidem,p.342
197IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.522
198Ibidem,p.519;Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.343
199Gramaticalimbiiromâne,op.cit.,p.342
200Ibidem,p.343
201IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.519;Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.343
202Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.343
203Ibidem,p.344
52h.poateindicaunmomentalacțiunii204
Exemplu:S-atrezitdedimineațăcasă-șitermineproiectulpentrușcoală.
Prepozițiadesepoategrupacualteprepozițiisimpleînprepozițiicompusesaucualte
unitățilexico-gramaticaleînlocuțiuniprepoziționale,valoareasemanticăfiindexprimatăla
nivelulîntreguluigrup:decătre,dela,delângă,depela,depelângă,fațăde,înafarăde,de-a
lungul,de-alatul,alăturideetc.)
Exemplu:Avenitdelașcoalăcugândulcăîlvagăsipefratelesăuacasă.(exprimă
localizarea)
Filmultăupreferatestedifuzatlatelevizordelaora20.(exprimă
temporalitatea)
S-aplimbatde-alungulrâuluigândidu-selatoateproblemele.(exprimă
localizarea)
Exemplul5:prepozițiacuestesinguraprepozițiecarepoateprimivaloareasemanticăde
asociere.205
Vacanțadeiarnămi-ampetrecut-ocuaimeidupăcedivorțasemdeomulpecareîl
iubeam.
Pelângăsensulfundamentaldeasociere,cumaipoateajutalatransmitereaunorinformații
legatede:206
a.conținut/materie:Coșulcufloriprimitdelasoțuleiabucurat-ofoartetare.
b.oînsușire:Fetițacupărulroșcatestefiicavecinuluimeu.
c.instrument:Îșicorecteazăîntotdeaunagreșelilecuunpixcupastăroșie.
d.relație:Dacănedespărțimacum,cumrămânecutoateplanurilenoastredeviitor?
e.mod:Apovestittoatăîntâmplareaculacrimiînochi.
Prepozițiacusegrupeazăînprepozițiicompusesauînlocuțiuniprepoziționalecarepot
exprimatemporalitatea(începândcu,odatăcu),modalitatea(înconformitatecu).207
Exemplu:Începândculunaoctombrievoilucralaoagențiedeturism.
Trupeledeordinevoracționaînconformitatecunoilelegi.
Exemplul6:prepozițiafărăestesinguraprepozițiecarepoateprimivalorisemanticede
negativizare(sauexcludere,înlăturare).208
Nuputeasă-șiconstruiascăunviitorfărăsusținereamaterialășiafectivăapărinților.
204Ibidem,p.345
205IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521
206Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.338-341
207Ibidem,p.341
208IorguIordan,VladimirRobu,op.cit.,p.521
53Prepozițiafărăseregăseșteîntr-orelațiedeopozițiecuprepozițiacu,însensulcăvalorile
semanticealecelordouăprepozițiisuntopuse(cuexprimăasocierea,iarfărăexprimănegarea
asocierii).209
Asemeneacelorlalteprepoziții,șifărăsegrupeazăînprepozițiicompuse(fărăa)sauîn
locuțiuniconjuncționale(fărăsă),valoareasemanticăfiindaceeași,denegareaasocierii,de
negativizare.210
Exemplu:Aplecatfărăamaipriviînurmasa.
S-agrăbitsăsemăritefărăsăștieceoaștepta.
209Gramaticalimbiiromâne,vol.I,1966,p.359
210Ibidem,p.360
54Concluzii
Aceastălucrareaavutcascopprezentareadetaliatăaunoraspecteînceeacepriveștemodul
defuncționareainstrumentelorgramaticaleînlimbaromână.Celortreielementeceîndeplinesc
rolulunuiinstrumentgramaticalle-aufostacordatecâteuncapitolînparte,analizândcelemai
importanteparticularitățiînceeaceleprivește.Astfel,înprimulcapitol,dedicatarticolului,am
demonstratfaptulcăacestuiai-aufostatribuitediverseinterpretărireferitoarelastatutulsăuca
partedevorbire.Dacăînunelestudiiarticolulestevăzutcaopartedevorbireautonomă,curol
deinstrumentgramatical,altele,cumarfi„Gramaticadebazăaalimbiiromâne”contestă
aceastăafirmație.Clasaarticolelorafostredusă,articoleleposesiveșidemonstrativeși-au
pierdutvaloareadearticole,căpătândaltefuncțiișiîntrebuințări,putândfianalizateindependent.
Auprimitdenumireadepronumesemiindependentecufuncțiadedeterminant.Însă,chiardacă
aufostpropusealtemodurideanalizăaacestorelemente,înșcolielerămânladefinițiile
tradiționale.Încontinuare,amteoretizatșiexemplificatcumsemanifestăarticolulînposturade
morfemalcategorieideterminăriișiceschimbăripoateaduceacestaîncomunicare.Articolul
analizatcamorfempoategeneraunprocesdesubstantivizareaaltorpărțidevorbire,detrecere
asubstantivelorcomunelasubstantivepropriișiinvers,chiarșiunprocesdeadverbializare
pentrusubstantivelecedenumescnoțiunitemporale.Astfel,dintretoateceletreiinstrumente
gramaticale(articol,prepoziție,conjuncție),articolulimpunecelemaimultecontroverseși
interpretări.Deasemenea,există,dupăcumamobservat,foartemultedeosebiriîntrearticolși
celelaltedouăinstrumentegramaticale,considerateșielementederelație,articolulneavând
acestrol.
Prepoziția,căreiai-amacordatcapitoluldoi,estetotuncuvântajutătorprinfaptulcăeanu
poatefianalizatăindependent,neavândunînțelesdesinestătător,fiindtotodatășiunelement
derelație.Însă,amdemonstratfaptulcă,îndiferitecontexte,eapoatedobândianumitevalori
semanticeînfuncțiedeelementulpecareîlprecedă,valoricaresuntuneorivariabile.Astfel,cu
ajutorulprepoziției,sepottransmiteinformațiidetemporalitate,spațialitate,modalitate,
cauzalitateetc.
Unaltinstrumentgramaticalși,concomitent,unelementderelație,asemeneaprepoziției,
esteconjuncția,analizatăîncelde-altreileacapitol.Totuși,într-unsubcapitolamdemonstratcă
existănumeroasediferențeîntreceledouăelementederelație,celmaiimportantfiindfaptulcă,
deșiauacelașiroldeastabililegăturiîntrediverseelemente,prepozițiamarcheazădoarrelații
desubordonare,pecândconjuncțiapoatestabili,înplus,șirelațiidecoordonare.
55Studiuldecaz,realizatîncapitolulpatru,aavutcascoppunereaînpracticăateoriilor
conformcăroraprepozițiacapătădiversevaloriînplanulpropozițional.Punctuldeplecarel-au
constituitconcepțiileluiIorguIordan,VladimirRobu,DumitruIrimiașiaGramaticii
Academiei(ediția1966)asupramoduluiîncareprepozițiilemanifestăvalorisemantice.Astfel,
amdemonstratfaptulcăacestevaloripotvariaînfuncțiedeelementelecucareprepozițiilesunt
analizate.
Peparcursulacesteilucrări,considercăamrăspunslaîntrebărilepropuseînargument,
aceleașicareaustatșilabazadecizieideaabordaaceastătemă.Celetreielemente,articolul,
prepozițiașiconjuncțiaauprimitdenumireadeinstrumentegramaticalepentrufaptulcăele
aparțindoarsistemuluigramatical,fiindlipsitedesenslexicalșivaloaresemanticădesine
stătătoare.Totuși,prepozițiilematerializeazăcontextual,prinsemelepecareleexprimă,
anumitesensuri.Astfel,elenupotfianalizateșinupotfuncționaindependent,doarcuajutorul
altorpărțidevorbire.Amdemonstratșifaptulcăelesemanifestădiferitșicăauparticularități
distincte.
Deși,înunelecazuri,nuacordămpreamareatențieutilizăriișianalizeiinstrumentelor
gramaticale,elesuntfoarteimportanteînrealizareacomunicării.Acestecuvintefaccaceeace
transmitemsăaibăunînțelesclarșiprecis.Deasemenea,eleocupăunrolimportantșiîn
analizamorfo-sintacticăapărțilordevorbire,precumșiarelațiilordintrepropozițiișifraze(în
cazulelementelorderelație).
56Bibliografie
***Dicționardeștiințealelimbii,EdițiaaII-a,EdituraNemira,București,2005;
***Gramaticadebazăalimbiiromâne,EdițiaaII-a,EdituraAcademiei,București,2016;
***Gramaticalimbiiromâne,vol.I,EdițiaaII-a,EdituraAcademiei,București,1966;
***Gramaticalimbiiromâne,vol.II,EdituraAcademiei,București,1963;
Avram,Mioara,Gramaticapentrutoți,EdițiaaIII-a,EdituraHumanitas,București,2001;
Bejan,Dumitru,Gramaticalimbiiromâne.Compendiu,EdituraEchinox,Cluj-Napoca,1996;
Ciompec,Georgeta;Dominte,Constantin;Forăscu,Narcisa;Romalo,ValeriaGuțu;Vasiliu,
Emanuel,Limbaromânăcontemporană.Fonetica.Fonologia.Morfologia,Edițierev.și
adăugită,EdituraDidacticășipedagogică,București,1985;
Constantinescu-Dobridor,Gh.,Morfologialimbiiromâne,Edițierev.,EdituraVox,București,
1996;
Coteanu,Ion,Gramaticadebazăalimbiiromâne,EdituraAlbatros,București,1982;
Coteanu,Ion,Gramatică.Stilistică.Compoziție,EdituraȘtiințifică,București,1990;
Dimitriu,C.,Gramaticalimbiiromâneexplicată.Morfologia,EdituraJunimea,Iași,1979;
Drașoveanu,D.D.,Tezeșiantitezeînsintaxalimbiiromâne,EdituraClusium,Cluj-Napoca,
1997;
Iordan,Iorgu;Robu,Vladimir,Limbaromânăcontemporană,EdituraDidacticășipedagogică,
București,1978;
Iordan,Iorgu;Romalo,ValeriaGuțu;Niculescu,Alexandru,Structuramorfologicăalimbii
românecontemporane,EdituraȘtiințifică,București,1967;
Irimia,Dumitru,Gramaticalimbiiromâne,EdițiaaIII-arev.,EdituraPolirom,Iași,2008;
Toșa,Alexandru,Elementedemorfologie,EdituraȘtiințificășienciclopedică,București,1983.
57
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Argument……………………………………………………………………………………………………………………….3… [602311] (ID: 602311)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
