Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [613019]

1
Cuprins
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 2
1. Salariul. Aspecte generale. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
1.1 Noțiunea de salariu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
1.2 Elemente componente ale salariului ………………………….. ………………………….. …………….. 4
1.3 Forme de salarizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
1.4 Locul și rolul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor în contextul
impozitelor directe ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 7
2. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice și persoanelor juridice ………………………….. ………. 7
2.1 Veniturile din salarii și asimilate salariilor ………………………….. ………………………….. ……….. 9
2.2 Determinarea impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor ……………………….. 9
3. Aspecte fiscal valabile începând cu 01.01.2018 ………………………….. ………………………….. … 11
4. Cod Fiscal 2017 vs. Cod Fiscal 2018. Aspect comparativ. ………………………….. ……………… 15

2
Argument

Impozitele… Ce sunt ele? Le iubim sau le urâm?

Impozitele reprezintă de fapt un procedeu financiar de mobilizare fondurilor bănești
necesare statului. Aceste există încă din antichitate, pu rtând și evoluând în nenumărate forme de –
a lungul istoriei, modificările fiind însoțite de teorii și doctrine care justifică necesitatea și rolul
impozitelor în economie. Toate statele moderne s -au dezvoltat economic și și -au extins puterea
prin intermediu l fiscalității , care se răsfrânge ori asupra propriilor cetățeni, ori asupra cetățenilor
altor state dependente respectivul stat.
Putem fi de acord că nici până în prezent nu s -a putut găsi un înlocuitor a acestui procedeu
de finanțare și de susținere a s tatului.
Una dintre cele mai importante funcții îndeplinită de impozite se manifestă în plan
financiar, deoarece ele constituie principalul mijloc de procurare a resurselor bănești necesare unei
bune funcționări ale statului. Aceasta este aceea de asigura re a mobilizării veniturilor necesare
unui stat pentru a stinge cheltuielile publice indispensabile. Impozitele asigură un mijloc de
procurare a acestora și nu sunt nici mobilizator, nici inhibitor al economiei.
Pe plan economic însă, impozitele sunt folo site ca mijloc de intervenție în viața economică,
aceasta fiind practicată de statele moderne, având rolul atât al alimentării cu fonduri la bugetul
statului, cât și calitatea de pârghie financiară.
În plan social, impozitele sunt folosite pentru redistri buirea unei părți importante a
produsului intern brut, astfel încât se practică un tratament fiscal diferențiat și anume, nu toți
contribuabilii plătesc aceleași valori ca impozite, ci în funcție de valoare veniturilor lor. Prin
urmare se conc retizează faptul că anumite categorii ale pop ulației beneficiază de utilități acoperite
din sume mai mar i dec ât cele plătite de ei c ătre stat.
Desigur că subiectul impozitelo r este un subiect greu de dezbătut, având atât susținători de –
a lungul timpului, cât și oponenți pe măsură. Tocmai de aceea Arhtur Laffer a introdus în 1974
conceptul de ”curba lui Laffer”, concept bazat teorii existente încă din secolul al XIV -lea în
scrierile istoriografului Ibn Khaldun, și mai apoi în secolul XIX în scrierile lui John Maynard
Keynes.
Pornind de la aceste aspecte și scurte introduceri sumare în cee a ce înseamn ă impozitul, și
știind de asemenea de existen ța numeroaselor defini ții, concepte și opinii la adresa acestora, vă
invit să studiem în continuare m ai în amănunt ce înseamnă impo zit, ce înseamn ă salariu, care este
corelația di ntre aceste două și care au fost evolu țiile și modificările contemporane ce ne vor
influen ța pe noi ca și cetățeni.

3
1. Salariul. Aspecte generale.

1.1 Noțiunea de salariu

Privind din punct de vedere fiscal, salariul este definit în Codul Muncii astf el:
”Art. 159
(1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului
individual de muncă.
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are
dreptul la un salariu exprimat în bani.
(3) La stabilirea și la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex,
orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie,
religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială,
apartenență ori activitate sindicală.”1

Termenul ”salariu” își are originile din latinescul ”salarium” care desemna în antichitate
de fapt rația de sare alocată unui soldat; în perioada ulterioară a fost folosit pentru a denum i prețul
plătit oamenilor liberi care prestau diferite servicii. Pe lângă termenul de salariu se mai folosește
și ”remunerație” sau ”retribuție”, termeni tot cu origine latină.
Atunci când își desfășoară activitatea oric e unitate patrimonial ă, o parte esen țială este
reprez entată de forța de muncă. Unitățile patrimoniale au obligații față de angajații lor pentru
munca lor. Principala cale de a recompensa munca depusă de personal este salariul.
Mari economiști consideră salariul ca fii prețul închirierii forț ei de muncă, însă Paul A.
Samuelson crede că ”omul este mai mult decât o marf ă. Cu toate acestea este adev ărat că omul își
închiriaz ă serviciile sale pentru un pre ț. Acest pre ț este nivelul salariului, care este, de departe, cel
mai important pr eț". Putem distinge că salariul are un comportament asemănător cu cel al oricărei
mărfi. Acesta nu se referă la venitul din muncă al oricărei persoane, ci numai la venitul dobândit
de o persoană angajată la o altă persoană fizică sau juridică, căreia îi închiriază c apacitatea sa de
muncă. Este forma de venit cea mai frecventa pe care o îmbracă o mare parte din venitul na țional,
aflându-se în strânsă legătură cu situa ția economic ă a unui num ăr de locuitori. În gândirea lui
Adam Smith, salariul este ”prețul muncii ” .

1 Codul Muncii 2018 – Titlul IV, Cap. II, Art.159

4
Potrivit Codului Muncii, salariul ”reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în
baza contractului individual de muncă. Pentru munca prestată în baza contractului colectiv de
muncă fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat în bani.”.
În momentul trecerii la economia de piață, alături de termenul de ”salariu”, mai apar și alte
noțiuni cum ar fi: ”costul salariilor”, ”piața muncii”, ”șomajul”. Costul salariilor este un concept
ce se află în directă legătură cu productivitatea factorilor de producție, de funcțiile de producție și
de funcția costurilor de producție, care se află la baza determinării strategiei producătorului și
organizării oricărei acțiuni de afaceri. Pentru a putea alege combinația optimă a factorilor de
producție, trebuie să se ia în vedere că totalul cheltuielilor care vizează forța de muncă este identică
cu totalul salariilor încasate de salariați, astfel costul salariilor cuprinde salariul propriu -zis și
obligațiile sociale ale unității.
Salariul reprezint ă pentru întreprindere un cost de produc ție, iar pentru lucrător un venit, o
componen tă important ă a acestuia. Firmele caut ă să-și reduc ă cheltuielile cu salariile in vederea
micșorării costurilor, astfel încât să obțină un profit maxim. În schimb, lucr ătorii caut ă să obțină
salarii tot mai mari, în vederea maximiz ării propriilor lor avantaje sau satisfa cții.

1.2 Elemente componente ale salariului

Salariul se formează din 2 elemente: salariul de bază (partea ”fixă”) și adaosuri (partea
”variabilă”).
”Art. 160
Salariul cupr inde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.”
Salariul de bază reprezintă salariul unui angajat stabilit în raport cu poziția sa, precum și
cu alte caracteristici ale acesteia, cum ar fi: nivelul calificării sau vechimea în mu ncă. Acesta mai
poartă denumirea de ”salar tarifar” deoarece pe baza acestuia este stabilit tariful de plată pe unitatea
de măsură a sarcinii de muncă.
”Art. 164
(1) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal
de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor.
În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de
bază minim brut orar se calculează prin raportarea sala riului de bază minim brut pe țară la numărul
mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. (a se vedea referințe de aplicare
din Hotărârea 23/2013 si Hotărârea 871/2013)
(2) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin con tractul individual de
muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară.

5
(3) Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu
salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care salari atul este
prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfășoare activitatea din motive
neimputabile acestuia, cu excepția grevei.
(4) Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este adus la cunoștința salariaților
prin grija an gajatorului.
Art. 165
Pentru salariații cărora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de muncă,
le asigură hrană, cazare sau alte facilități, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi
mai mică decât salariul minim brut pe ț ară prevăzut de lege.”2
Adaosul reprezintă beneficiul acordat peste salariul de bază în funcție de target -urile atinse
sau depășite individual sau colectiv. Acesta se constituie din: indemnizații, sporuri și alte adaosuri.
Indemnizații – reprezintă sume de bani acordate pentru:
– funcții de conducere (director general, director, șef compartiment, șef birou, etc.,
fiind un procent % la salariul de bază)
– membrii organismelor colective de conducere: consilii de administrație, comisii
de cenzori, consilii j udețene, locale specificare: indemnizație se numește (conform Legii
154/1998) și echivalentul salariului de bază a funcțiilor de demnitate publică (alese, numite
sau asimilate acestora)
Sporuri la salar – sumă fixă sau proporțională cu salariul de bază, c are se acordă în funcție
de condițiile de muncă (noxe, izolare, muncă grea, stres, subteran, degradare socială etc.) și după
caz vechime în muncă. Se recurge la el atunci când condițiile deosebite de muncă, respectiv
compensarea efortului depus sau a riscu lui asumat ca urmare a acestora, nu poate fi cuprinsă
nemijlocit în salariul de bază (discontinuitatea condițiilor, variabilitatea intensității lor etc.).
frecvent sporul pentru vechime în muncă se cuprinde în salariul de bază (ex. în învățământ ). Sunt
o serie de a șa-numitele sporuri, precum: spor de fidelitate (vechimea în aceea și întreprindere), spor
de confiden țialitate (cu deosebire pentru func ționarii publici și nu numai), spor de loialitate etc.
Alte adaosuri :
Premiul (primă) – sumă de bani acordată ca stimulent individual sau colectiv, ocazionat
de realizări deosebite (inven ții, proceduri noi, profituri suplimentare, economii la cheltuieli,
rezolvări ingenioase a unor probleme specifice compartimentului respectiv etc.). premiile pot fi:
în cursul anu lui, premii anuale, premii speciale
Al 13-lea salariu – sumă de bani da natura premiului anual ce se acordă salaria ților unei
organiza ții de către organismul autorizat competent: patronat – domeniu privat, guvern – domeniu
public

2 Codul Muncii 2018 – Titlul IV, Cap. II, Art.160, 164, 165

6
Participare la profit a a ngaja ților – se acordă o parte (cotă procentuală) din profitul net,
anual, în urma ob ținerii acestuia. Se practică în societ ățile comerciale, dar și în regiile autonome.
Cotele se stabilesc prin contractele colective de muncă

1.3 Forme de salarizare

Astfel î ncât este o certitudine că în economia de piață salariul nu este numai o consecință,
ci și o premisă pentru activitatea economică aducătoare de profit , politica salarială trebuie să fie
înscrisă în politica generală a întreprinderii răspunzând cerințelor ș i obiectivelor acesteia, dar fără
a omite faptul că salariul reprezintă o mare importanță pentru salariat și pentru familia sa.
• Salarizare în regie
Este forma de salarizare, în care recompensarea personalului se face în funcție de timpul
lucrat, în funcție de îndeplinirea sarcinilor de muncă încredințate într -o perioadă de timp.
Salarizarea in regie se recomanda in situații cum sunt:
– Procese de aparatură, de supraveghere a instalațiilor de lucru, executatul neputând
influența debitul de produse;
– La producț ia în flux (pe bandă), debitul de produse fiind determinat de ritmul benzii de
lucru;
– Considerente de calitate, cum ar fi C.T.C., decorațiuni, artizanat, grafică industrială,
etc.;
– Situații în care normarea nu se poate face cu precizie: lucrări de întrețin ere si reparații,
activități în magazii și depozite, transport intern, paza, etc.;
– Activități de muncă cu caracter nerepetitiv din muncă de administrație a firmei.

• Salarizare în acord
Folosind aceasta formă de salarizare, remunerarea personalului este leg ată direct de munca
rezultată, urmărită și măsurată după reguli prestabilite. Salariul în acord se calculează
folosind următoarele elemente de calcul:
– Tariful de acord pe unitate de produs exprimat în unitate monetară.
– Producția efectiv realizată de angaja t.
Acordul progresiv este caracterizat prin faptul că la un anumit nivel., tariful se poate
majora, în funcție de cantitatea vândută, astfel încât, pe măsură ce cantitatea de
suplimentară de produse obținute peste normă de producție crește, crește și tarif ul de acord
pe bucată.
Acordul colectiv se referă la munca în grup și poate fi aplicată în: lucrări de montaj, produse
complexe, producția în flux pe bandă, servirea unor agregate, etc. În cazul acestui acord,

7
repartizarea sumelor cuvenite membrilor echipe i se face in funcție de salariul de bază brut
al postului pe care își exercită serviciul fiecare membru al echipei și al timpului lucrat.

1.4 Locul și rolul impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor în
contextul impozitelor directe

Impozi tele directe sunt o categorie de impozite clasificate după criteriul trăsăturilor de fond
și de formă. Ele prezintă o serie de avantaje rezultate din trăsături ce răspund cerințelor multora
din principiile impunerii: sunt nominative, sunt legate de puterea economică și de situația
personală a contribuabilului, sunt aduse la cunoștința plătitorului anticipat plății atât în ce privește
suma de plată, cât și termenele -scadență. Impozitele directe sunt clasificate după obiectul
impunerii în impozite reale și im pozite personale.
”Impozitele reale sunt așezate pe obiectul activității și nu mai sunt caracteristice epocii
contemporane. Așezarea lor necesită introducerea unei instituții specifice care să descrie obiectul
activității și să -l înregistreze pe persoane. O astfel de instituție s -a creat în timp numai în legătură
cu pământul și activitățile legate de el; pentru alte genuri de activități nu s -a putut impune o astfel
de instituție. Cea inițiată în legătură cu pământul se numea cadastru. Această instituție ave a ca
obiect descrierea bunurilor funciare, menționarea veniturilor pe care acestea le produceau și
evidența lor pe proprietari. Această instituție, cu același obiect, dar cu funcții modificate, se
păstrează și azi.
Impozitele personale sunt așezate pe ve nit și pe avere și constituie forma de impunere cea
mai răspândită în zilele noastre. ”

2. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice și persoanelor juridice

”Impozitele pe venit sunt așezate pe diferitele tipuri de venituri, unele fiind însă exonerate:
pensii, ajutoare sociale, burse, dobânzi ș.a., cu diferențieri pe țări și în timp. Obiectul acestui
impozit îl constituie venitul realizat de orice persoană fizică sau juridică, venit care se numește
brut. Acesta este ajustat, potrivit legii, prin deducerea u nor cheltuieli pe care le -a suportat
contribuabilul, obținându -se astfel venitul impozabil care reprezintă materia impozabilă și, ca
expresie cantitativă, masa acesteia.”3
Veniturile neimpozabile sunt:
• Dividende primite de la o persoană juridică română,
• Venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s -a acordat initial deducere,
• Venituri obținute din anularea sau diminuarea oricăror cheltuieli nedeductibile,

3 http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=6

8
• Plusul de valoare obținut la titlurile de participație pe baza încorporării
rezervelor nu este impozabil la persoana juridică la care sunt deținute,
• Venituri obținute din reevaluarea activelor imobilizate nu se impozitează dacă
compensează descreșteri de valoare anterioare

Cheltuielile deductibile sunt:
• cheltuieli pentru desfă șurarea activită ții,
• dobânzile plătite pentru creditele utilizate,
• vărsămintele la fondul de amortizare și la cel de rezervă,
• cotiza țiile pentru asigurări sociale,
• primele de asigurare,
• unele cheltuieli social -culturale,
• pierderi din activitatea anilor preceden ți,
• pierderi din calamită ți naturale

După criteriul subiectului impozitului, impozitele pe venit sunt impozite pe veniturile
persoanelor fizice și impozite pe veniturile persoanelor juridice.

➢ Impozitul pe veniturile persoanelor fizice

”Subiectul acestui impozit sunt per soanele fizice care își au domiciliul sau rezidența în
statul beneficiar al respectivului impozit, precum și persoane nerezidente (cu unele excep ții) care
realizează venituri în respectivul stat. Legea scute ște, de regulă, de la plata acestui impozit unele
categorii de beneficiari de venit, cum sunt: suveranii și familiile regale, diploma ții străini acredita ți
(cu condi ția reciprocită ții), persoanele care realizează venituri sub minimul impozabil și, uneori,
militarii. A șezarea impozitului se face cu sau fă ră luarea în considerare a situa ției personale a
contribuabilului: starea civilă, numărul de persoane în între ținere, existen ța vreunui handicap etc.”4
Sistemul de impunere poate fi:
a) separat – se introduce un impozit unic pentru fiecare categorie de ve nit sau se face
impunerea pe fiecare sursă de venit;
b) global – un impozit unic pentru toate veniturile cumulate obținute de contribuabil,
indiferent de categoria acestora sau de sursa lor.

4 http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte 3.asp?id=286&idb=6

9
➢ Impozitul pe veniturile persoanelor juridice
Acest impozit se adresează persoanelor juridice care obțin venituri în statul beneficiar al
respectivului impozit, indiferent de domiciliul lor. Firmele sunt diferențiate după caracterul
participanților la asociere:
• persoane juridice – asocierea de persoane fizice ( societăți de persoane) caracterizate prin faptul
că este dificil de făcut distincție între averea asociatului și averea societă ții; de aceea, impunerea
veniturilor se face după procedurile de impunere a veniturilor persoanelor fizice;
• persoane juridice – asocierea de capitaluri (societă ți de capital), caracterizate prin faptul că se
poate distinge net între averea participan ților și averea societă ții: participan ții (ac ționarii) răspund
de actele ini țiate de societate numai în limita capitalului cu care au int rat în asocia ție.
În România se aplică impozitarea pe profit sau pe venit, astfel:
• Impozit pe profit: I mp/profit = Cotă Impozitare % x Profit impozabil
Profit impozabil = Vtotale – Ctotale – Vneimpozabile + Cnedeductibile – Pierdere
financiară anterioară

• Impozit pe venituri din salarii: Imp = Cotă Impozitare % x VBC
VBC = Vbrut – Contribuții – Deducere personală – Cotizație sindicat – Contribuții la
fonduri facultative de pensii – prime de asigurare voluntară de sănătate

2.1 Veniturile din salarii și asimil ate salariilor

Veniturile din salarii sunt acele venituri în bani și/sau natură, dobândite de o persoană fizică
ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, indiferent de perioada de timp
la care se face referire, de forma în care acestea se acordă sau de denumirea acestora.

2.2 Determinarea impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor

Impozitul lunar este determinat prin aplicarea cotelor de impunere progresive pe tranșe de
venit asupra bazei de calcul care dife ră astfel:
A. Pentru veniturile din salarii la funcția de bază , venitul impozabil reprezintă diferența
dintre venitul net din salarii aferent unei luni și deducerile personale de bază și
suplimentare acordate pentru luna respectivă
Venit net = Venit brut – Contribuții obligatorii – Cheltuieli profesionale
Venit impozabil = Venit net – Deduceri personale – Deduceri suplimentare acordate
Impozit re ținut = Venit impozabil * cota procentual ă

10
Salariu net = Venit brut – Contribu ții obligatorii – Impozit re ținut
În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin "locul unde se află funcția
de bază " se înțelege:
1. Pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca ,ultimul loc înscris în
carnetul de munca sau în documentele specifice care, potrivit reglementarilor legale,
sunt asimilate acestora;
2. În cazul cuantumului de funcții, locul declarat/ales de persoanele fizice. Funcția de bază
poate fi declarată de angajat în condițiile legii și la locul de muncă de la care aceasta
obține venitur i din salarii în baza unui contract de munca cu timp parțial, caz în care
deducerea personala de bază nu se fracționează .Cuantumul contribuțiilor obligatorii
luate în calcul la determinarea impozitului lunar pentru persoanele fizice care realizează
venitu ri din salarii sunt datorate potrivit reglementarilor în domeniu , respectiv :
– contribuția individuala de asigurări sociale;
– contribuția individuala pentru asigurări sociale de sănătate;
– contribuția individuala la bugetul asigurărilor pentru șomaj;
– alte contribuții individuale stabilite prin lege.

Contribuțiile individuale pentru asigurările private de sănătate, precum și la schemele
facultative de pensii ocupaționale nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii.
Potrivit prevederilor cont ractelor de muncă sau ale unor legi speciale, salariații pot
beneficia de prime de vacanță, acordate pe lângă indemnizația de concediu de odihnă, în limita
salariului de bază în luna anterioară plecării în concediu. Suma care reprezintă prima de vacanță
sau o parte din aceasta se cumulează cu veniturile din natura în care se plătește prima respectivă.
Totodată, indemnizațiile aferente concediilor de odihnă se defalcă pe lunile la care se referă
și se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni.

B. Pentru veniturile din salarii si asimilate salariilor , altele decât cele de la funcția de bază,
venitul impozabil se stabilește ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii, pe
fiecare loc de realizare a acestora.
Venit impozabil (Venit ba ză de calcul) = Venit brut – Contribu ții obligatorii re ținute
Această modalitate de calcul se aplică și pentru drepturile în natura salarială acordată de
angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de munca. Plătitorii de venituri din sal arii
și asimilate salariilor, altele decât cele de la funcția de bază, calculează și rețin impozitul lunar
corespunzător fiecărui tip de venit, respectiv:
• venituri din salarii realizate pe baza unui contract individual de muncă sau a
unui statut special pr evăzut de lege, în afara funcției de bază;

11
• îndemnizația lunară brută, suma din profitul net și alte drepturi cuvenite
administratorilor la companii (societăți naționale, societăți comerciale, regii
autonome în baza contractului de administrare);
• sume prim ite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin
subscripție publică;
• sume plătite reprezentanților în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de
administrație și în comisia de cenzori;
• sume primite de reprezentanți în organisme tripartite, potrivit legii;
• indemnizația lunara a asociatului unic;
• alte drepturi de natură salarială.

3. Aspecte fiscal valabile începând cu 01.01.2018

Prin OUG nr. 79/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 885/2017, se modifică drastic –
dacă nu, chiar profund – prevederile din Codul Fiscal, intrând în vigoare începând cu prima zi a
anului 2018. Astfel se aduc modificări privind următoarele categorii de impozite: asigurările
sociale obligatorii, impozitul pe profit, impozitul pe venitul persoanei fizice, impozitul pe venitul
microîntreprinderii, taxa pe valoare adăugată, impozitele și taxele locale și accizele.

• Salariul minim pe țară

Salariul minim va înregistra cea mai mare majorare de până acum, astfel încât, o dată cu 1
Ianuarie 2018 , salariul minim pe economie va crește de la valoare de 1450 lei, la 1900 lei net lunar.
Această creștere – mai exact, cu 31,03% față de anul 2017 – se datorează în principal transferării
responsabilității contribuțiilor de la angajator la angajat.

• Asigurările sociale ob ligatorii – CAS, CAM și CASS

Contribuția la asigurările sociale de pensii (CAS), cu un procent de 25%, se reține și se
datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau sunt impuse de Codul Fiscal.
Contribuția la asigurările sociale d e sănătate (CASS), cu un procent de 10%, se datorează
de către persoanele fizice asigurate, ce realizează venituri din salarii sau de către alte persoane
fizice când realizează venituri pentru care se dat orează plata contribuției. În această categorie se
regăsesc persoanele care realizează una din următoarele categorii de venituri: venituri din dobânzi,
venituri din dividende, venituri din activități independente, venituri din alte surse, etc. Deoarece

12
aceste venituri, ce în trecut nu se aflau în raza de ap licare a contribuțiilor sociale de sănătate, modul
de calcul al impozitului este diferit, baza de calcul fiind salariul minim pe economie.
Contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM), în procent de 2,25%, se datorează de către
angajatori, baza de calcul fi ind fondul brut de salarii. Folosind această contribuție la potențialul ei
maxim, se asigură în continuare fondul pentru risc și accident, fondul de șomaj, fondul pentru
concedii medicale și fondul pentru garantarea creanțelor salariale.
Privind condițiile deosebite de muncă, la contribuția pentru asigurările sociale se plătesc
suplimentar 4%, iar pentru condițiile speciale de muncă, 8%.
Cotele de contribuții la asigurările sociale, de 25%, respectiv de 10%, pentru asigurările
sociale de sănătate se rețin d e către angajator, din salariul brut, acesta având obligația efectuării
plății la buget și depunerii declarației în termenul legal.
Dacă o persoană fizică salariată realizează și venituri din dividende, atunci contribuția la
asigurările de sănătate se vor plăti atât ca salariat, cât și pentru veniturile din dividende. Baza
lunară de calcul a contribuției la sănătate pentru venitul din dividende este salariul minim brut pe
țară valabil în luna în care se achită dividendele.

• Impozitul pe venitul persoanei fi zice

Modificarea adusă de prima zi a anului 2018 este că impozitul pe venit se modifică la cota
de 10%, pentru toate categoriile de venituri impozabil, cu excepția veniturilor din dividende pentru
care se păstrează cota de 5%.
În ceea ce privește per soanele ce realizează venituri din salarii, deducerile personale se
majorează astfel:
– Pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 510 lei;
– Pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 670 lei;
– Pentru contribuabilii care au două per soane în întreținere – 830 lei;
– Pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 990 lei;
– Pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 1310
lei.
Pentru persoanele ce realizează venituri lunare brute din salarii cu prinse între 1.951 lei și
3.600 lei, deducerile sunt degresive față de cele de mai sus și sunt prezentate în ordonanță, iar
pentru venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei, nu se acordă deducere personală.
Impozitul pe venitul din salarii se re ține de către angajator, ce are obligația depunerii
declarației și efectuării plății la bugetul de stat.

13
• Impozitul pe venitul microîntreprinderii

Din 1 Ianuarie 2018, modificare majoră privind această ramură este că plafonul veniturilor
unei microîntrep rinderi este de 1.000.000 euro, calculat în lei la cursul BNR de la 31 decembrie al
anului anterior.
Cotele de impozitare rămân neschimbate, și anume, 1% pentru microîntreprinderile cu un
salariat cu normă întreagă, respectiv 3% pentru microîntreprinderil e fără salariați.
Tot din 1 Ianuarie 2018 se vor numi microîntreprinderi și societățile ce realizează venituri
din consultanță și management într -un procent mai mare de 20% din totalul veniturilor. De
asemenea se abrogă posibilitatea optării pentru plata impozitului pe profit prin majorarea
capitalului social la suma de 45.000 lei.
Din sfera microîntreprinderilor nu fac parte următoarele persoane juridice române:
– Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar;
– Fondul de garantare a pensiilor private ;
– Fondul de compensare a investițiilor;
– Fondul de garantare a asiguraților;
– Entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică.
Dacă o microîntreprindere realizează venituri mai mare de 1.000.000 euro, aceasta va
datora impozit pe profit începând cu t rimestrul în care s -a depășit limita, iar calcului și plata
impozitului pe profit se va realiza luându -se în considerare veniturile și cheltuielile realizate
începând cu trimestrul respectiv. Acest impozit va fi declarat conform ”declarația de mențiuni” –
noul formular 700.

• Impozitul pe profit

A fost abrogată fosta procedură privind deductibilitatea limitată a cheltuielii cu dobânzile
pentru împrumuturile de la alte entități și se transpun prevederile din directiva pentru limitarea
deductibilității limit ate a cheltuielilor cu dobânzile și alte costuri de îndatorare, față de întreprinderi
asociate.
Așadar, cheltuielile cu dobânzile față de împrumuturi de la întreprinderi asociate sunt
parțial deductibile, până la maxim 200.000 euro. Dacă acestea depășesc limita de 200.000 euro,
sunt deductibile limitat în procentul de 10% din diferența dintre veniturile și cheltuieli le
înregistrate în contabilitate, de unde se s cad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile cu
impozitul pe profit, costurile excedent are îndatorării și sumele deductibile reprezentând
amortizarea fiscală.

14
• Taxa pe valoare adăugată

O modificare adusă de noul cod fiscal este introducerea regulii antiabuz privind
deductibilitatea TVA. Aceasta se aplică în clipa în care o persoană impozab ilă efectuează achiziții
de bunuri sau servicii de la furnizori, ce ulterior se dovedesc a fi implicați în fraude fiscale.
Autoritățile fiscale sunt îndreptățite să anuleze deducerea de TVA la societatea ce
efectuează achiziția, doar dacă au probe ”dincol o de orice îndoială” că această societate era
conștientă de faptul că furnizorul este implicat într -o procedură de fraudare a TVA.
Curtea Europeană de Justiție, prin multe decizii luate în această direcție, introduce această
măsură prin care ”autoritățile fiscale pot anula dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile de la
furnizori cu comportament fiscal neadecvat”, doar dacă dovedesc indubitabil că persoana
impozabilă cumpărătoare fie a folosit o procedură de fraudare a TVA, fie societatea ce a dedus
TVA de la achiziții era în cunoștință sau ar fi trebuit să fie că furnizorul său este implicat într -o
procedură de fraudate a TVA.
Alt aspect important adus de noul Cod Fiscal, este modificarea privind plata defalcată a
TVA -ului, cunoscut și prin denumirea d e ”Split TVA”, reglementată în Ordonanța Guvernului nr.
23/2017 și adoptată prin Legea nr. 275/2017. Aceasta va intra în vigoare din 1 Martie 2018 și nu
din 1 Ianuarie, astfel plătitorii de TVA având timp să învețe să implementeze corect noul sistem.
Dar, există și situații în care nu se aplică sistemul de Split TVA și anume:
– Compensările și plățile în natură;
– Încasările în contul unui terț pentru a fi transferate prin plată în contul altei
persoane terțe;
– Finanțările prin contract de factoring.
Așadar, d acă în 2018, o persoană ce aplică colectarea și deducerea de TVA, care nu aplică
sistemul de plată defalcată, o să înregistreze TVA restantă de plată la buget, va trebui ca în termen
de 60 de zile calendaristice să plătească TVA datorată. În situația impo sibilității de plată a acestei
sume, va intra în sistemul de plată defalcată a TVA din data de 1 a lunii următoare termenului
încheierii perioadei de grație.
Plafoanele de datorii la data de 31 Decembrie 2017 privind TVA restantă de plată, sunt:
– 5000 de lei pentru contribuabilii mici sau PFA -uri;
– 10000 de lei pentru contribuabilii mijlocii;
– 15000 de lei pentru contribuabilii mari.

• Impozite și taxe locale
Privind taxele locale și impozitele, pentru autovehiculele de transport de marfă cu masa totală
autor izată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul datorat la bugetul local se majorează cu 7%.

15
• Accizele

Se introduce o nouă contravenție în ramura produselor supuse accizei. Este posibilă
confiscarea echipamentelor, cisternelor și recipientelor în care se r egăsesc produsele accizabile
supuse marcării, fără a fi marcate sau fiind marcate neconform, ori purtând marcaje false. De
asemenea se va acorda și o sancțiune contravențională constând în amendă de la 20.000lei la
100.000 lei.

4. Cod Fiscal 2017 vs. Cod Fis cal 2018. Aspect comparativ.

➢ Impozitul pe venit
2017 | 2018

”Sunt scuti ți de la plata impozitului pe venit
următorii contribuabili: 2. persoanele fizice,
pentru veniturile realizate din venituri din
salarii și asimilate salariilor prevăzute la art.
76 alin. (1) – (3), ca urmare a desfă șurării
activită ții de creare de programe pentru
calculator. Încadrarea în activitatea de creare
de programe pentru calculator se face prin
ordin**) comun al ministrului muncii,
familiei, protec ției sociale și persoanelor
vârstnice, al ministrului pentru societatea
informa țional ă, al ministrului educa ției și
cercetării științifice și al ministrului
finan țelor publice; ”
2. persoanele fizice, pentru veniturile
realizate din salarii și asimilate salariilor
prevăzute la art. 76 alin. (1) -(3), ca urmare a
desfășurării activită ții de creare de programe
pentru calculator, în condi țiile stabilite prin
ordin comun al ministrului comunica țiilor și
societă ții informa ționale, al ministrului
muncii și justi ției sociale, al ministrului
educa ției na ționale și al ministrului finan țelor
publice;. ”

Cotele de impozitare ”(1) Cota de impozit
este de 16% și se aplică asupra venitului
impozabil corespunzător fiecărei surse din
fiecare categorie p entru determinarea
impozitului pe venituri .”

La articolul 64, partea introductivă a
alineatului (1) se schimbă și conține :
”ART. 64 Cotele de impozitare (1) Cota
de impozit este de 10% și se aplică asupra
venitului impozabil corespunzător f iecărei
surse din fiecare categorie pentru
determinarea impozitului pe venituri .”

16
”(2) Impozitul pe venit se calculează prin
reținere la sursă la momentul plății
veniturilor de către plătitorii veniturilor,
persoane juridice sau alte entități care au
obligația de a conduce evidență contabilă,
prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului
brut din care se deduce cota forfetară de
cheltuieli, după caz, și contribuțiile sociale
obligatorii reținute la sursă potrivit
prevederilor. ” La articolul 73, alineatul (2) se modifică și
va avea următorul cuprins: "(2) Impozitul
pe venit se calculează prin reținere la sursă la
momentul plății veniturilor de către plătitorii
veniturilor, persoane juridice sau alte entități
care au obligația de a conduce evidență
contabilă, prin aplicarea cotei de 10% asupra
venitului brut diminuat cu cheltuielile
determinate prin aplicarea cotei forfetare de
40% asupra venitului brut."

➢ Contribuții sociale obligatorii

2017 | 2018
”Cotele d e contribuții de asigurări sociale sunt
următoarele: a) 26,3% pentru condiții
normale de muncă, din care 10,5% pentru
contribuția individuală și 15,8% pentru
contribuția datorată de angajator; b) 31,3%
pentru condiții deosebite de muncă, din care
10,5% pentru contribuția individuală și 20,8%
pentru contribuția datorată de angajator; c)
36,3% pentru condiții speciale de muncă și
pentru alte condiții de muncă astfel cum sunt
prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, c u
modificările și completările ulterioare, din care
10,5% pentru contribu ția individuală și 25,8%
pentru contribu ția datorată de angajator. ” ”a) 25% datorată de către persoanele fizice
care au calitatea de angajați sau pentru care
există obligația plății contribuției de asigurări
sociale, potrivit prezentei legi; b) 4%
datorată în cazul condițiilor deosebite de
muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, cu modificările și completările
ulterioare, d e către persoanele fizice și juridice
care au calitatea de angajatori sau sunt
asimilate acestora; c) 8% datorată în cazul
condițiilor speciale de muncă, astfel cum sunt
prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către
persoanele fizice și juridice care au ca litatea de
angajatori sau sunt asimilate acestora."

➢ Taxa pe valoare adăugată
2017 | 2018
În articolul 297, după alineatul (7) se adnot ă un
nou alineat, alineatul (8), cuprinzând
următoarele : "(8) Organele fiscale
competente au dreptul de a refuza deducerea
TVA dacă, după administrarea mijloacelor de

17

probă prevăzute de lege, pot demonstra
dincolo de orice îndoială că persoana
impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că
operațiunea invocată pentru a jus tifica dreptul
de deducere era implicată într -o fraudă privind
taxa pe valoarea adăugată care a intervenit în
amonte sau în aval în lanțul de livrări/prestări."