ARGUMENT………………………………………………………………………………………………………………………………. [611413]

Cuprins
ARGUMENT……………………………………………………………………………………………………………………………. 2
INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………………………….. 3
I.REPERE TEORETICE ………………………………………………………………………………………………………… 5
I.1. TRĂSĂTURILE DE PERSONALITATE …………………………………………………………………………….. 5
I.1.1. Defini ii ale personalită ii ț ț…………………………………………………………………………………………….. 5
I.1.2. Teoriile personalită ii ț…………………………………………………………………………………………………… 8
I.2.TRĂSĂTURILE DE PERSONALITATE I COMPORTAMENTUL ÎN ORGANIZA IE Ș Ț ………….13
I.2.1 Procesul de comunicare organiza ională ț………………………………………………………………………… 17
II.METODOLOGIA CERCETĂRII …………………………………………………………………………………….. 20
II.1. Scopul cercetării …………………………………………………………………………………………………………….. 20
II.2. Obiectivele……………………………………………………………………………………………………………………. 20
II.3. Ipoteza…………………………………………………………………………………………………………………………. 20
II.4. Descrierea metodei de cercetare ……………………………………………………………………………………….. 20
II.5. Prezentarea e antionului ș………………………………………………………………………………………………….. 20
II.6. Analiza rezultatelor cercetării …………………………………………………………………………………………… 21
II.6.1. Rezultate chestionar trăsături de personalitate ZKPQ (anexa1, anexa 2) ………………………….21
II.6. 2. Rezultate grila de observare (anexa 3) ……………………………………………………………………….. 34
II.7. Concluziile cercetării ………………………………………………………………………………………………………. 37
III.BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………………………………… 39
ANEXA 1 – CHESTIONAR ZKPQ …………………………………………………………………………………………….. 41
ANEXA 2 – GRILA DE COTARE A RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONARUL ZKPQ …………………..45
ANEXA 3 – GRILA DE OBSERVARE A COMPORTAMENTELOR I RELA IA DE COMUNICARE Ș Ț
……………………………………………………………………………………………………………………………………………… 46

ARGUMENT
Ideea acestei lucrări a pornit de la faptul că în organiza ia în care lucrez, ca de altfel în ț
toate organiza iile, conlucrează i î i petrec cea mai mare parte a timpului oameni cu personalită i ț ș ș ț
diferite, cu experien e de via ă mai mult sau mai pu in bogate i variate. Uneori apar rupturi, ț ț ț ș
deficien e în comunicare, atât pe orizontală, cât i pe verticală. Evident sunt o multitudine de ț ș
factori care intervin i pun bariere în comunicare. Intrebarile pe care mi le-am pus sunt: trăsături ș
de personalitate diferite au o influen ă majoră asupra comunicării? Daca da, care sunt metodele ț
pe care am putea să le abordăm pentru a echilibra aceste diferen e i pentru a le aduce la un ț ș
numitor comun.
Unii suntem mai sociabili, al ii mai introverti i, unii preferăm să ac ionam singuri, al ii ț ț ț ț
consideră că o echipă bună înseamnă succes. Ca atare mai întâi în demersul teoretic am făcut o
scurtă prezentare a defini iilor privind personalitatea, apoi m-am oprit asupra câtorva trăsături de ț
personalitate i a teoriilor aferente. Evident trăsăturile se regăsesc în comportamentele pe care le ș
au în organiza ie, deci partea teoretică face i o scurtă incursiune în comportamentul în ț ș
organiza ie. Ultimul capitol este consacrat comunicării , privită ca un liant pentru a estompă ț
varietatea i diferen ele create de trăsăturile de personalitate. ș ț
Cercetarea pe care am întrepris-o evident porne te de la stabilirea trăsăturilor de ș
personalitate care se regăsesc la membrii din organiza ie, pentru ca apoi printr-o grilă de ț
observa ie să stabilesc care le este comportamentul în diferite situa ii, pornind de la trăsăturile ț ț
dominante, i dacă la nivelul unită ii colare comunicarea este influen ată în vreun fel de aceste ș ț ș ț
trăsături.
Evident cercetarea a avut loc la scară mică, dar este un punct de plecare pentru a diminua
pe viitor problemele i barierele în comunicare, existente în organiza ie. ș ț

INTRODUCERE
Trăim într-o perioadă în care termeni precum comunicare eficientă , organiza ii ț
mutina ionale i na ionale ț ș ț , lucrul în echipă, sunt tot mai des auzite i evident utilizate. În cadrul ș
organiza iilor colare termeni precum ț ș comunicarea i șlucrul în echipă capătă valen e profunde. ț
Pe de o parte profesorii pun în comun cuno tin e, sentimente, emo ii, trăiri cu elevii pe care îi ș ț ț
educă, pe de altă partă comunicarea nu se reduce la nivelul clasei ci se extinde i în afara ei ș
pentru că este recomandabil sa comunice eficient atât cu colegii cât i cu părin ii pentru a ș ț
asigura buna func ionare a unită ii din care fac parte. Apoi , lucrează în echipă cu colegii, cu ț ț
comunitatea locală, cu părin ii pentru atingerea obiectivelor propuse. Aceasta ar fi situa ia ideală, ț ț
în care totul func ionează perfect, iar în comunicare nu există bariere. Realitate este, însă, o cu ț
totul alta. Dialogul între profesor-elev, profesor-profesor, profesor-conducere, profesor-
comunitate locală, etc. nu este întotdeauna eficient i este influen at de o serie de factori. ș ț
În opinia mea trăsăturile de personalitate diferite ar fi unul dintre factorii care ar putea să
perturbe comunicarea, sau din contră să îi asigure eficien a. Într-o defini ie pe scurt ț ț
personalitatea este o grupare de atribute prin care un anumit individ este fie integrat unui grup cu
acelea i caracteristici, fie este diferen iat de ceilal i. Cel mai bine reiese personalitatea unui ș ț ț
individ din felul în care acesta se manifestă în diverse situa ii. Este o persoană sociabilă, am ț
putea spune despre cineva care se adaptează repede cu ceilal i, care leagă rela ii usor i care nu ț ț ș
are probleme în a comunica de i interlocutorul este un necunoscut. Sau din contră la polul opus ș
este o persoană retrasă, nu afli prea u or ce gânde te. ș ș
Problema personalității ocupă azi un loc central atât în cercetările teoretice cât și
aplicative. Cu toate acestea, în afară de „inteligență”, nici un alt concept al psihologiei nu este
atât de complex și nedeterminat ca cel de „personalitate”.
De i nu există un consens asupra defini iei personalită ii, fiecare teoretician venind cuș ț ț
propria interpretare, în func ie de orientarea colii căreia îi apar ine, există totu i câ iva factori ț ș ț ș ț
asupra cărora sunt de acord că ar permite identificarea unei structuri de personalitate. Gordon
Allport, unul dintre primii psihologi care au definit personalitatea i a clasificat trăsăturile de ș
personalitate, o define te ca fiind organizarea dinamică la nivel de individ a sistemelor ș
psihofizice care determină gândirea i comportamentul său caracteristic. ș

După ce a rezumat defini iile care au apărut până în 1937, Gordon Allport a constatat că ț
în majoritatea defini iilor existau trei elemente comune: fiecare individ este înzestrat cu o ț
personalitate unică, fiecare personalitate este formată dintr-un amestec de caracteristici care-i
oferă unicitate, caracteristicile întâlnite în profilul de personalitate sunt stabilite o perioadă lungă
de timp.
Privite la modul general, teoriile clasice definesc personalitatea din prisma factorilor
interni, fiind men ionate concepte precum: instincte, trebuin e, scopuri, motiva ii, dorin e. Totu i ț ț ț ț ș
cel mai utilizat concept este cel de trăsătură de personalitate. Trăsăturile de personalitate
reprezintă oglindirea factorilor determinan i interni în comportamentul observabil. Dezvoltarea ț
teoriilor psihologice ale personalită ii s-a făcut prin aportul adus de: coala psihanalitică a lui ț ș
Sigmund Freud, coala psihometrică reprezentată de Hans Eysenck i coala umanistă prin Carl ș ș ș
Rogers.
Dar nu putem vorbi în cazul organiza iilor doar de personalită i izolate, ci de indivizi cu ț ț
personalită i diferite, care generează anumite comportamente i care influen ează comunicarea, ț ș ț
într-o mai mică sau mai mare măsură. O defini ie formală pentru comportamentul organiza ional ț ț
ar fi următoarea: studiul indivizilor i grupurilor în organiza ii. Defini iile cele mai cunoscute ș ț ț
urmează o anumită linie: studiul i în elegerea comportamentului individual i de grup, a ș ț ș
modelelor i structurilor pentru a îmbunătă i performan a i eficien a organiza iei. De ce este ș ț ț ș ț ț
recomandabil să studiem comportamentul organiza ional? Pentru că ajută la în elegerea mai bună ț ț
a propriei persoane cât i a altor oameni într-un context legat în principal de muncă. ș

I.REPERE TEORETICE
I.1. TRĂSĂTURILE DE PERSONALITATE
I.1.1. Defini ii ale personalită ii ț ț
Studiul personalită ii umane, de i a luat amploare începând cu anul 1930 când au fost ț ș
puse bazele psihologiei personalită ii ca domeniu în cercetarea psihologică, nu este un domeniu ț
ce apar ine exclusiv secolului XX. Sunt binecunoscute demersurile filozofilor Greciei Antice în a ț
deslu i misterele fiin ei umane. De i astăzi, din punct de vedere tiin ific termenul de ș ț ș ș ț
personalitate este diferit fa ă de cel pe care îl dădeau teoriile filozofilor din Antichitate , totu i ț ș
psihiologia personalită ii umane nu ar fi fost la fel de dezvoltată fără contribu ia lor. Ulterior ț ț
acestora li se alătură oamnii de tiin ă i teologi care i-au manifestat dorin a / curiozitatea în ș ț ș ș ț
deslu i personalitatea umană. ș
Personalitatea este obiectul mai multor științe fiecare dintre acestea considerând-o
dintr-un unghi specific: antropologia biologică și culturală, sociologia, științele educației,
medicina psihosomatică, istoria.
Personalitatea este un sistem bio-psiho-socio-cultural, care se constitue, fundamental,
în condițiile existenței și activității, începând cu primele etape ale dezvoltării individului în
societate. Fiecare ne naștem cu un potențial uman care se valorifică și se dezoltă treptat, prin
socializare i prin asimilarea valorilor și comportamentelor sub forma unei învățări continue. ș
Din punct de vedere etimologic termenul de personalitate vine de la cuvântul latin
persona i face referire la o mască de teatru pe care o purtau actorii pentru a interpreta anumite ș
roluri. O defini ie clară general-valabilă a personalită ii, din puct de vedere psihologic nu există, ț ț
datorită faptului că de-a lungul timpului s-au formulat o multitudine de teorii, fiecare cu
particularită ile sale, în care fiecare specialist are o părere proprie în privin a definirii ț ț
personalită ii ț
Care dintre teorii este cea mai bună i cea mai completă? Este greu de spus deoarece ș
oamenii se schimbă pe parcurs, personalitatea lor suferă transformări datorită factorilor externi,
a a că dacă ini ial psihologii le pun o anumită etichetă în urma unor evaluări, e dificil de crezutș ț
că indivizii i-o vor păstra de-a lungul întregii vie i. Un bun exemplu pentru faptul că fiin a ș ț ț
umană i implicit personalitatea ei suferă transformări , modificări, este ceea ce se întâmplă ș

astăzi în lume i anume migra ia către ările dezvoltate . Astfel individul trebuie să facă fa ă ș ț ț ț
schimbării i să se adapteze noii culturi , obiceiurilor, comportamentelor i credin elor. Pe termen ș ș ț
lung to i ace ti factori externi influen ează personalitatea individului, care asimilează cultura ării ț ș ț ț
respective , iar la rândul ei cultura îl asimilează pe el.
Definirea personalită ii din punct de vedere psihologic , este una complexă , de- a lungul ț
a timpului existând o serie de paradigme i teorii ale personalita ii sus inute de speciali ti. ș ț ț ș
Primul , care a îmbinat filozofia cu metodele tiin ifice pentru a pune bazele teoriei personalită ii, ș ț ț
este Sigmund Freud. Modelul personalită ii dezvoltat de Freud este cel structural. Astfel în ț
concep ia lui personalitatea este compusă din trei păr i: ț ț Se- o parte reflexivă, este partea
narcisistă a personalită ii, țEu- este partea care satisface nevoile se-ului, are la bază principiul
realită ii pentru că nevoile sunt satisfăcute în concordan ă cu realitatea, iar cea de-a treia parte, ț ț
Supraeu, este aceea care se preocupă de principiiile i valorile după care trăim (S.C.Cloniger, ș
2004). „Rezumând se poate spune că personalitatea din perspectiva lui Freud este un ansamblu
de procese con tiente i incon tiente care sunt în conflict” (M.Ani ei, M.Chraif, V. Burtăverde, T. ș ș ș ț
Mihăilă, 2015, p.36. ).
La rândul lui Jung consideră că personalitatea este alcătuită din păr i con tiente i păr i ț ș ș ț
incon tiente , doar că spre deposebire de Freud, Jung acordă o mai mare importan ă ș ț
con tientului, acesta având o mai mare influen ă asupra celorlate păr i (S.C.Cloniger, 2004).ș ț ț
Din perspectiva unui alt pionier în psihologia personalită ii, Henry Murray , influen at de ț ț
Jung i Freud, identifică trei mari păr i ale personalită ii, acelea i ca i la Freud. Gândurile ș ț ț ș ș
primitive, impulsurile necontrolate , dar si sentimente precum iubirea i empatia sunt ș
reprezentate în Se. Supreul este influen at de factori externi precum părintii, coala, prietenii, ț ș
colegii, cultura din care face parte individul. Eul , considerat a fi partea determinantă a
personalită ii, este cel care ne face să ac ionăm. Ce aduce în plus Murray? Idealul Eului, ca i ț ț ș
parte integrantă a supraeului, în care sunt integrate modelele morale, ideale spre care tinde Eul
(J.M. Burger, 2007). “Henry Murray împreună cu Gordon Allport a definit personalitatea ca un
set de trăsături psihologice i mecanisme în cadrul individului care sunt organizate i relativ ș ș
durabile influen ându-l pe individ în interac iunea sa cu mediile intrapsihice, fizice i sociale i ț ț ș ș
capacitatea lui de adaptare la mediu” (M.Ani ei, M.Chraif, V. Burtăverde, T. Mihăilă, 2015, ț
p.38).

Teoria biologică tratează problema personalită ii din perspectiva originii ț
comportamentelor i a trăsăturilor de personalitate. Cei care au sus inut această teorie consideră ș ț
că există două posibilită i de dezvoltare a personalită ii i care fac diferen a între noi ca indivizi: ț ț ș ț
partea biologică (genetică, neurologie, biochimie, fiziologie, condi ionare) i partea ț ș
socială( cultură, societate, familie, înva area observabilă i socială). Unul dintre sus inătorii ț ș ț
teoriei biologice este Hans Eysenck. Din punctul lui de vedere personalitate umană are o
puternică componentă biologică, iar prin cercetările pe care le-a făcut a identificat trei
dimensiuni ale personalită ii: extraversie- introvesie, nevrotism i psihotism, care se regăsesc în ț ș
mai multe ări i culturi din lume (J.M. Burger, 2007). ț ș
O altă abordare este teoria umanistă, care porne te de la teoria lui Maslow i ș ș
ierarhia nevoilor. Din perspectiva lui Maslow la baza diferen elor individuale stă motiva ia i ț ț ș
trebuin ele. Acesta clasifică anumite comportamente care influen ează i realizările fiecărei ț ț ș
persoane cum ar fi plictiseală i interesul , distac ia, lipsa elurilor i comportamentelor ș ț ț ș
aleatorii, nivelul de frustrare, efectele sociale, fericirea, bucuria, exaltarea i extazul (J.M. ș
Burger, 2007).
O altă perspectivă asupra comportamentelor umane este cea a lui Skinner prin care
sus ine că aceste comportamente trebuie învă ate prin condi ionare operantă: organismul trebuieț ț ț
să răspundă corect iar acel răspuns să fie consolidat printr-o recompensă (M.Ani ei, M.Chraif, V. ț
Burtăverde, T. Mihăilă, 2015, p.40).
Unul dintre pu inii psihologi care au definit personalitatea este Gordon Allport. Din ț
punctul lui de vedere personalitatea este mult mai complexă decât o teorie, pentru că are în
structură componente cu o influen ă majoră cum ar fi: diferen ele inividuale , adaptare i ajustare ț ț ș
, procese cognitive , societate, influen e biologice, dezvoltarea copilului i dezvoltarea adultului. ț ș
“De altfel, Allport a fost printre pu inii psihologi care au definit personalitatea , această defini ie ț ț
fiind acceptată i la scară largă în literatura de specialitate. Allport definea personalitatea ca ș o
organizare dinamică în cadrul individului a sistemelor psihofizice care determină la rândul lor
un mod de gândire i un comportament caracteristic ș ” (M.Ani ei, M.Chraif, V. Burtăverde, T. ț
Mihăilă, 2015, p.43).
Cea mai actuală i cea mai studiată teorie a trăsăturior este teoria Big Five sau teoria ș
trăsăturilor. La baza acestei teorii stau o serie largă de studii că personalitatea influen ează ț

comportamente i atitudini la locul de muncă, performan a la locul de muncă, sănătatea fizică i ș ț ș
psihică, inteligen a. ț
Acestea sunt doar câteva defini ii ale personalită ii i câteva din teoriile care au reiesit din ț ț ț
studiul personalită ii individului. ț
Ca o primă concluzie teoria personalită ii i a trăsăturilor de personalitate a evoluat i a ț ș ș
fost influen ată de evolu ia societă ii respectiv a individului de-a lungul secolelor. ț ț ț
I.1.2. Teoriile personalită ii ț
Ca i în cazul defini iilor personalită ii i a trăsăturilor de pesonalitate, de-a lungulș ț ț ș
timpului au fost formulate diverse teorii care au în centru studiul individului i a personalită ii ș ț
umane. Diversele teorii ale personalită ii oferă premisele analizei structurilor psihosociale ale ț
persoanei, dar i mecanismele de formare i evolu ie ale rela iilor interpersonale i sociale care ș ș ț ț ș
circumscriu persoana în cadrul diferitelor tipuri de structuti sociale. Unele dintre cele mai
importante teorii ale trăsăturilor de personalitate sunt următoarele (M.Ani ei, M.Chraif, V. ț
Burtăverde, T. Mihăilă, 2015) :
1.Teoria biologică
2.Teoria genetică i environmentală. ș
3.Teoria evolu ionistă. ț
4.Teoria psihodinamică.
5.Teoria umanistă .
6.Teoria comportamentală .
7.Teoria cognitivă.
8.Teoria trăsăturilor de personalitate.
După cum am men ionat i anterior bazele teoriei trăsăturilor au fost puse de către ț ș
Gordon Allport. Fa ă de ceilal i cercetători ai vremii, Allport a avut o cu totul altă viziune asupra ț ț
personalită ii. Termenul central al teoriei sale este cel de trăsături. Ca i trăsături generale de ț ș
personalitate Allport aminte te: punctualitatea, generozitatea, dominan a, supunerea, timiditatea ș ț
i generozitatea. “Pentru Allport o trăsătură de personalitate ș reprezintă o structură neuro-psihică
ce are poten ial de a percepe o varietate de stimuli i de a ini ia i direc iona diferite tipuri de ț ș ț ș ț
comportament” (M.Ani ei, M.Chraif, V. Burtăverde, T. Mihăilă, 2015, p.174). ț
. Tot în opinia lui Allport trăsăturile pot generale (comune) i dispozi ii (trăsături) ș ț
personale. A a cum le sugerează i denumirea trăsăturile generale sunt trăsături cu ajutorul cărora ș ș

majoritatea oamenilor pot fi compara i i asemăna i, fiind esen iale atunci cand sunt utilizate ț ș ț ț
testele standardizate în masurarea tipului de personalitate. Însă cele care determină i conferă ș
unicitatea sunt dispozi iile personale/ trăsăturile comune. Astfel oamenii se deosebesc unii de ț
al ii, trăsăturile personale neputând fi fi descrise printr-un singur cuvânt ca în cazul trăsăturilorț
comune. Allport sus ine că uneori indivizii pot avea în structura personalită ii doar o singură ț ț
trăsătură care să îi diferen ieze (trăsătură cardinală), majoritatea comportamentului individului ț
fiind explicată de acea caracteristică. Totu i sunt rare aceste cazuri, un individ având între 5-10 ș
trăsături personale cărora li se subordonează numeroase trăsături personale secundare (G.
Allport, 1991).
Conform lui Allport, trăsăturile generale,trăsăturile personale, instinctele i pulsiunile ș
individului adult sunt organizate într-o formă unitară care formează personalitatea. Această
dimensiune centrală a personalită ii i care reune te elementele de mai sus a fost numită de ț ș ș
Allport proprium (echivalentul eului din alte teorii). În structura propriumului se regăsesc 8
caracteristici care se dezvoltă cronologic în diferite stadii de evolu ie ale individului. Acestea ț
sunt (G. Allport, 1991):
-Sensul pentru sinele fizic-este momentul în care copil mic con tientizează i se ș ș
percepe ca o entitate delimitată fa ă de restul mediului înconjurator. ț
-Sensul pentru continuarea identită ii de sine, este capacitatea individului de a fi ț
ancorată în timp i spa iu i de a rela iona cu trecutul , prezentul, viitorul. ș ț ș ț
-Sensul stimei de sine-reprezintă nevoia copilului de a- i exprima independen a, orice ș ț
succes i insucces influen ându-i stima de sine. ș ț
-Extinderea sinelui este capacitatea copilului de a se percepe pe sine în raport mediul
în care trăie te- părin ii, fra ii, jucăriile. ș ț ț
-Imaginea de sine-reprezintă capacitatea copilului de a se autoevalua i de a se raporta ș
la propria lui persoană.
-Sinele ra ional este capacitatea copilului de a se adapta la mediu prin temperatura ț
pulsiunilor interioare cu ajutorul ra iunii cu scopul de a satisface exigen ele mediului ț ț
-Sensul vie ii –când se formează primele scopuri i obiective ce oferă sens vie ii ț ș ț
individului.
-Sinele ca mecanism regulator – a a cum îi sugerează i denumirea rolul lui este de a ș ș
monitoriza activitatea celorlalte 7 caracteristici.

Teoria trăsăturilor propusă de Allport a fost continuată de Raymond Catell i a preluat de ș
la acesta ideea că principalul element prin care poate fi explicat comportamentul este trăsătura.
Însă spre deosebire de predecesorul său Catell a considerat că numarul de trăsături identificate de
Allport (4000) ar fi foarte mare i că o asemenea varietate de trăsături nu este tocmai potrivită ș
pentru a explica personalitatea individului. Ca atare Catell a utilizat o tehnică denumită analiza
factorială pentru a face o clasificare a trăsăturilor propuse de Allport în factori laten i, care să ț
poată explica personalitatea tuturor indivizilor. În urma acestei analize factoriale, au fost
determina i 16 factori de personalitate universal valabili pe care i-a introdus în inventarul de ț
evaluare a personalită ii denumit 16-PF. Cei 16 factori de personalitate sunt (citat în P.T. Costa, ț
R.R McCrae, 2012 ):
Afectivitate- Rezervare (Extraversie- Introversie).
Inteligen ă ț
For a euluiț
Dominan ă – Submisivitate, Timiditate ț
Afectivitate- Ra ionalitate ț
Încrezător – Suspiciune
Pragmatism- Lipsă de Pragmatism
Subtilitate –Naivitate
Vinovă ie –Lipsă de vinovă ie ț ț
Radicalism – Conservatorism
Independen ă fa ă de grup- Căutarea socialului ț ț
Autocontrol
Tensiunea energică
Astăzi cel mai studiat model al personalită ii este modelul Big Five (modelul celor cinci ț
factori), care fost constuit după metoda lexicului. Printre cercetătorii care au studiat
personalitatea, au fost i unii care au sus inut ideea că cel mai valid model al personalită ii poate ș ț ț
fi ob inut cu ajutorul lexicului. Au pornit de la faptul că patternurile comportamentale ale ț
oamenilor există în lexicul fiecărei limbi i sunt reprezentate de acele cuvinte care au scopul de a ș
descrie i eticheta persoanele (e.g social, îndrăzne , prietenos, amabil). De ce acest model este ș ț
considerat a fi unul de succes? Pentru că a reu it să se impună la nivel mondial, a avut n ș

feedback pozitiv din partea cercetătorilor, are consisten ă în timp i indiferent de situa ie. De ț ș ț
exemplu dacă spunem despre o persoană că este amabilă, atunci acest atribut o caracterizează în
general, despre persoana respectivă fiind cunoscut faptul că se comportă amabil în majoritatea
timpului i în aproape toate situa iile în care se află, această trăsătură definind-o ca personalitate ș ț
i comportament. Ca atare aceste descrieri lingvistice ale persoanelor fac referire directă laș
personalitate lor , semnalând comportamente stabile în timp. Trăsăturile derivate din lexicul unei
limbi sunt mult mai mult decât stări dispozi ie sau comportamente dependente de factorii externi ț
i de anumite situa ii (P.T. Costa, R.R McCrae, 2012).ș ț
Etapele pe care le-a parcurs modelul lexical până la concretizarea modelului Big Five
sunt următoarele. Ini ial modelul lexical al perosnalită ii a fost propus de Allport i Odbert ț ț ș
(1936) (cita i în P.T. Costa, R.R McCrae, 2012 )Ace tia au extras din dic ionarul limbii engleze ț ș ț
4000 de trăsături pe care le-au denumit trăsături de personalitate. În etapa urmărtoare Catell a
gupat cele 4000 de trăsături identificate anterior, în sinonime i astfel a ob inut 35 de clustere. În ș ț
urma analizei factoriale s-au ob inut 12 factori de personalitate. Catell a mai adaugat 4 factori pe ț
care i-a în ob inut diferite studii despre personalitate, formând astfel unul dintre cele mai ț
cunoscute instrumente de evaluare a personalită ii 16-PF (citat în P.T. Costa, R.R McCrae, 2012). ț
Mai târziu Costa i McCrae au început studiul teroriei lexicului prin analiza celor 16-F ș
identifica i anterior . După un studiu în care au fost aplicate chestionare, cei doi autori au ob inut ț ț
ini ial o solu ie finală cu 3 factori. Ulterior modelul final ob inut de Costa i McCrae are cinciț ț ț ș
factori i pentru care a fost construit NEO- Personality inventory care masoară următorii factori: ș
Nevrotism, Extraversie, Deschidere, Agreabilitate i Con tiinciozitate, fiecare factor având 6 ș ș
scale de măsurare. Persoanele caracterizate de nevrotism sunt persoane vulnerabile, îngrijorate,
autocompătimitoare, au schimbări nejustificate de dispozi ie . persoanele care se caracterizează ț
prin extraversie sunt optimiste, sociabile, îndrăzne e, active. Cei caracteriza i de deschidere spre ț ț
experien ă sunt curio i, creativi, au o imagina ie bogată, caută să experimenteze activită i noi, ț ș ț ț
sunt deschi i spre cultură i cunoa tere. Cei care se caracterizează prin agreabilitate sunt ș ș ș
persoane atente la ce sentimentele i emo iile celorla i , sunt empatice, altruiste, iertătoare i au ș ț ț ș
de obicei încredere în oameni. Persoanele pe care le caracterizează con tiinciozitatea sunt ș
persoane organizate care pun pre pe detalii, pe reguli i norme, muncesc destul de mult, respectă ț ș
termenele limită, si sunt perseveren i (P.T. Costa, R.R McCrae, 2012). ț
Structura modelului Big Five al personalită ii ț

În construirea modelului Big Five Costa i McCrae nu s-au oprit doar la studiul ș
trăsăturilor de personalitate doar din punct de vedere lexical. În opinia lor comporatmentul este
prezis de trei componente centrale i trei componenete periferice. Cele trei componente centrale ș
sunt tendin ele de bază, adaptările caracteristice i conceptul de sine. Tendin ele de bază au fost ț ș ț
definite de Costa i McCrae ca fiind materia primă a personalită ii , care este internă i ș ț ș
neobservabilă. Tendin ele de bază pot fi mo tenite genetic influen ate de experin e timpurii de ț ș ț ț
via ă i de afec iuni psihologice cât i de interven ii psihologice. În primele versiuni cei doiț ș ț ș ț
autori considerau că în categoria tendin elor de bază, pe lângă cei cinci factori de personalitate ț
men iona i anterior intră i abilită ile cognitive, abilită ile artistice , orientarea sexuală iț ț ș ț ț ș
mecanismele cognitive ce determină achizi ia limbajului. Dar în ultima lor variantă a teoriei lor ț
Costa i McCrae consideră că tendin ele de bază sunt reprezentate aproape în exclusivitate de cei ș ț
cinci factori de personalitate (nevrotism, extraversie, deschidere, agreabilitate i ș
con tiinciozitate) ( P.T. Costa, R.R McCrae, 2012)ș
Cea de-a doua componentă centrală a personalită ii este reprezentată de adaptările ț
caracteristice. Ce sunt adaptările caracteristice? Acestea reprezintă structuri de personalitate care
se formează ca urmare a adaptării la mediu a persoanei. Principala diferen ă între adaptările ț
caracteristice i tendin ele de bază este flexibilitatea. Dacă tendin ele de bază sunt stabile de-a ș ț ț
lungul timpului, adaptările caracteristice sunt influen ate de factori precum deprinderile ț
dobândite, atitudini, obiceiuri i de rela iile ce rezultă din interac iunea dintre persoană i mediu. ș ț ț ș
Un aspect central al teoriei Big Five este interac iunea dintre tendin ele de bază i adaptările ț ț ș
caracteristice. De exemplu, deprinderile unei persoane , precum învă area unei limbi sau a ț
opera iilor aritmetice, reprezintă adaptări caracteristice. Modalitatea de formare a acestor ț
deprinderi, lentă sau rapidă, reprezintă tendin e de bază. Astfel tendin ele de bază înfluen ează în ț ț ț
mod direct adaptările caracteristice. Tendin ele de bază sunt stabile i au caracter universal, în ț ș
timp ce adaptările caracteristice sunt fluctuante i diferite în func ie de cultură i societate ( P.T. ș ț ș
Costa, R.R McCrae, 2012).
Ultima componentă centrală este conceptul de sine. Cei doi autori sus in că totu i ț ș
acest concept de sine este o adaptare caracteristică, însă este componentă separată în modelul
personalită ii pentru că este cea mai importantă adaptare caracteristică. Conceptul de sine se ț
referă la convingerile, atitudinile, sentimentele i imaginea cuiva cu privire la propria persoană. ș
Aceste convingeri va determina comportamentul persoanei respective. De exemplu o persoană

care are o părere negativă despre sine va evita situa iile competitive, deoarece nu consideră ca ț
va avea rezultate pozitive ( P.T. Costa, R.R McCrae, 2012).
Pe lângă aceste componente centrale modelul personalită ii propus de Costa i McCrae ț ș
are i componente periferice. Acestea sunt: bazele biologice, biografia obiectivă i influen eleș ș ț
externe. Prima componentă reprezentată de bazele biologice are influen ă asupra tendin elor de ț ț
bază. Cei doi autori sunt de părere că factorii de personalitate sunt determina i de aspecte ț
biologice. Biografia obiectivă pune accentul pe ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în via a ț
persoanei i nu pe percep ia persoanei asupra experien elor de via ă. Ca atare oricare experien ă a ș ț ț ț ț
persoanei dintr-un anumit moment devine parte componentă a biografiei obiective. Ultima
componentă periferică este reprezentată de influen ele externe. Situa iile sociale în care se află ț ț
oamenii influen ează personalitatea. Influen ele externe se referă la modul în care o persoană ț ț
reac ionează la solicitările unui anumit context. Costa i McCrae consideră că aceste răspunsuriț ș
sunt realizate în func ie de două lucruri: adaptările caracteristice i interac iunea dintre acestea i ț ș ț ș
înfluen ele externe. În concluzie, pentru Costa i McCrae comportamentul este rezutatul dintre ț ș
adaptările caracteristice i influen ele externe ( P.T. Costa, R.R McCrae, 2012). ș ț
I.2.TRĂSĂTURILE DE PERSONALITATE I COMPORTAMENTUL ÎN Ș
ORGANIZA IE Ț
„ Organiza ia este o activitate social-umană care presupune asocierea spontană sau ț
dirijată, voluntară, a unui număr mare de indivizi, ce de in statute i roluri bine definite, ț ș
determinate sau nu, în vederea realizării unui scop, a unui el, a unui obiectiv” ț ( M.Zlate, 2008,
p.96 ).
Existen a umană presupune apartenen a succesivă i/ sau simultană la o multitudine de ț ț ș
organiza ii, ale căror caracteristici structurale i func ionale î i vor pune amprenta asupra ț ț ț ș
profilului personalită ii i comportamentului fiecăruia dintre noi. Astfel ia na tere ț ș ș omul
organiza ional ț, căruia îi este specific un tip particular de comportament colectiv:
comportamentul organiza ional ț. Omul organiza ional este rezultatul interdependen elor i ț ț ș
intercondi ionărilor dintre nevoile fundamentale ale fiin ei umane i sistemele de organizare prin ț ț ș
care acestea pot fi satisfăcute. Este o rela ie de modelare reciprocă, dar nu i simetrică. La rândul ț ș
lor organiza iile pot fi interpretate ca sisteme complexe cu autoreglare în care întregul , adică ț

organiza ia, nu rezultă din simpla însumare a membrilor, ci prin integrarea acestora într-o entitate ț
psihosocială i socioculturală nouă. ș
Comportamentul organiza ional reprezintă studiul comportamentului indivizilor în ț
organiza ii, ceea ce implică în elegerea, previziunea i controlul comportamentului uman, al ț ț ș
modelelor i structurilor, cu scopul de a îmbunătă ii mediul, performan a i eficien a organiza iei. ș ț ț ș ț ț
În demersul de a studia comportamentul în organiza ie ar fi recomandabil să se ină cont de ț ț
dimensiunile acestuia : mai întâi să se stabilească rolul individului în organiza ie, gradul de ț
influen ă a comportamentului de grup asupra celui organiza ional, impactul structurii i culturii ț ț ș
organiza ionale asupra comportamentului, asupra mediului organiza ional. O organiza ie este un ț ț ț
ansamblu de indivizi care interac ionează i care se confruntă cu o serie de factori care ț ș
influen ează organiza ia. Astfel comportamentul individului apare ca o interac ine dintre ț ț ț
persoană i diver i factori de mediu. Cu cât este mai complexă i mai diversă personalitatea ș ș ș
individului i cu cât mai multi sunt factorii cu care interac ionează, cu atât mai variate sunt i ș ț ș
comportamentele indivizilor din organiza ie. Astfel se poate vorbi de o legătură între ț
comportament i personalitate: de tipul de personalitate depinde coeren a comportamentului în ș ț
anumite situa ii, iar la rândul lui comportamentul este o combina ie unică între trăsăturile de ț ț
personalitate i cerin ele mediului. Pentru a avea o organiza ie de succes leaderul/ managerul , ș ț ț
trebuie să observe, să studieze, să în eleagă personalitatea unui individ, fapt care va înlesni ț
în elegerea întregului proces comportamental în organiza ie. ț ț În ce mod personalitate
influen ează diversitatea comportamentelor unui individ? Răspunsul este ca aceasta reiese ț
dintr-un ir de factori precum dimensiunile, caracteristicile, materiile prime. ș
A a cum am amintit în capitolul anterior, indiferent de cultura de apartenen ă aș ț
indivizilor, printre dimensiunile personalită ii se enumeră: ț
Extravesiunea, sau gradul prin care cineva are un comportament sociabil în opozi ie cu ț
altcieva care se manifestă printr-un comportament timid;
Gradul de agreare sau măsura în care o persoană are un comportament prietenos i ș
agreabil.
Con tiinciozitatea sau gradul în care o persoană se comportă responsabil,ș
orientându-se spre realizări.

Stabulitatea emo ională sau măsura în care o persoană î i men ine ț ș ț
comportamnetul la nivelul corespunzător de control emo ional. ț
Deschiderea la nou sau măsura în care o persoană are un comportament ghidat de
gândire flexibilă i de receptivitate la idei noi ș
Ca i în cazul studiului personalită ii umane, preocuparea pentru studiul ș ț
comportamentului în cadrul organiza iilor nu se întinde decât pe durata ultimului secol. Bazele ț
au fost puse de psihologie , care a pus accentul pe comportamentul individual , apoi a urmat
sociologia , focalizată pe interac iunile umane, iar în paralel , se dezvoltă managementul care ț
surprinde interac iunea dintre indivizii din organiza ie i manageri. ț ț ș
Din psihologie comportamentul organiza ional a preluat studiul învă ării, motiva iei, ț ț ț
personalită i, percep iilor, instruirii, adoptării deciziilor individuale, măsurii atitutdinilor. La ț ț
rândul ei sociologia a contribuit la întemeierea comportamnetului organiza ional cu dinamica de ț
grup, comunicării, gestionării puterii i a conflictului, dar i cu analiza comportamentului ș ș
intergrupal. Iar în cazul managementului, tiin a comportamentului organiza ional permite ș ț ț
conducerii să analizeze comportamentul indivizilor în organiza ie, conduce la o în elegere mai ț ț
bună a problemelor ce apar în cadrul rela iilor interpersonale, permite o coordonare mai eficientă ț
a eforturilor mai multor grupuri.
Scopurile i sarcinile comportamentului organiza ional. ș ț
1.Descrierea sistematizată a comportamentului oamenilor în diverse situa ii ce ț
apar în procesul muncii.
2.Explicarea cauzelor comportamentului indivizilor în situa ii concrete. ț
3.Previziunea comportamentului membrilor din organiza ia colară pe viitor. ț ș
4.Influen area i dirijarea comportamentului pentru atingerea obiectivelor. ț ș
Concep iile de bază ale comportamentelor (D.Cristea, 2015) : ț
1.Natura omului:
Deosebirile individuale
Perceperea
Integritatea personalită ii- calită ile profesionale nu există fără experien ă i cuno tin e, ț ț ț ș ș ț
via a personală nu poate fi izolată complet de procesul muncii, conditiile morale sunt indisolubileț
de cele fizice. Managementul organiza iei are nevoie nu doar de angaja i ci i de personalitî i. ț ț ș ț
Angaja ii sunt membri nu doar ai organiza iei în cadrul căreia activează, ei sunt membri ai ț ț

comunită ii. De aceea dezvoltarea personalită ii se răsfrânge nu doar asupra muncii, dar i asupra ț ț ș
activită ii acestuia în afara organiza iei. ț ț
Comportament motivat. Comportamentul omului se formează sub influen a anumitor ț
factori ce in de necesită iel individului. Ca atare motivarea individului deci satsifacerea ț ț
anumitor necesită i ca urmare a performan elor, este un atribut obligatoriu al tuturor ț ț
organiza iilor. ț
Orientare spre participare, se referă la dorin a membrilor organiza iei de a participa, de a ț ț
contribui la succesul organiza iei prin aplicarea ideilor sale, comunicarea cu colegii săi despre ț
ceea ce cunosc i au realizat. ș
Valoarea personalită ii. Fiecare angajat dore te o atitudine atentă din partea ț ș
managementului organiza iei, să fie apriciat capacită ile i calificarea profesională a individului. ț ț ș
2.Natura organiza iei: ț
Sisteme sociale. Organiza ia este un sistem social. Comportamentul omului se formează ț
atât sub influen a dorin elor individuale, cât i a celor de grup, din care face parte. ț ț ș
Interese comune. Orice organiza ie, fie ea i cea colară, îsi formulează anumite ț ș ș
obiective. Managerii au nevoie de angaja i pentru a realiza scopurile organiza iei, iar nagaja ii, la ț ț ț
rândul lor, au nevoie de organiza ie pentru a- i realiza scopurile sale personale. ț ș
Principiile etice. Organiza ia î i desfă oară activitate în baza respectării anumitor ț ș ș
principii etice. Tot mai multe organiza ii, inclusiv cea colară, con tientizează această necesitate ț ș ș
i elaborează diverse programe menite să asigure standarde eticeînalte atât la manageri, cât i laș ș
personalul nonmanagerial (eleborarea codului de etică, stimularea angaja ilor pentru un ț
comportament etic, stabilirea unor proceduri de verificare a respectării principiilor etice).
Organiza iile prin , natura lor, oferă cadrul necesar apari iei unei forme specifice de ț ț
comportament colectiv, având următoarele categorii de factori determinan i (M. Vlăsceanu, ț
2003):
Caracteristicile organiza iei i organizării: natura, scopul i obiectivele formale ale ț ș ș
organiza iei; modul de structurare a rela iilor fnc ionale, modalită ile de exercitare a controlului; ț ț ț ț
stilul de conducere, sistemul de acordare a recompenselor i sanc iunilor, modalită i de evaluare ș ț ț
a performan ei individuale, de grup i organiza ionale, sistemul de valori i norme care ț ș ț ș
fundamentează politica organiza ională i de personal; rela iile interorganiza ionale i cele cu ț ș ț ț ș
mediul natural; cultura organiza ională. ț

Caracteristicile psihoindividuale ale membrilor: profilul personalită ii, nivelul de ț
instruc ie generală i profesională, sistemul motiva ional existent pentru integrarea ț ș ț
organiza ională, experien a profesională i de via ă. ț ț ș ț
Profilul psihosocial al grupurilor de lucru: mărime, compozi ie, cultura de grup, rela ia ț ț
formal-informal, structurile psihologice de grup, coeziunea, calitatea rela iilor interpesonale, ț
rela iile intergrupale.ț
Caracteristicile sistemului sociocultural, politic, economic: valorile fundamentale, care
stau la baza culturii na ionale, gradul de dezvoltare economică,etc. ț
Comportamentul organiza ional se configurează sub inciden a acestor factori ț ț
determinan i, căpătând un profil specific fiecărui tip de organiza ie i condi ionându-i ț ț ș ț
performan ele psihosociale i profesionale. ț ș
I.2.1 Procesul de comunicare organiza ională ț
„În cadrul oricărei organiza ii, comunicarea reprezintă un proces esen ial prin carea are ț ț
loc schimbul de idei, mesaje, informa ii, în vederea atingerii obiectivelor planificate. Mesajele i ț ș
informa iile comunicate sunt supuse unui proces de interpretare i prelucrare din partea fiecarui ț ș
membru al organiza iei. Mesajele i informa iile comunicate sunt supuse unui proces de ț ș ț
interpretare i prelucrare din partea fiecărui membru al organiza iei, care urmăre te evaluarea i ș ț ș ș
selectarea datelor relevante, pentru a se ob ine o reducere a incertitudinii în ceea ce prive te ț ș
în elegerea i cunoa terea misiunii i obiectivelor promovate de organiza ie (A. Ghergu , 2007, ț ș ș ș ț ț
p.193).”
Desfă urarea tuturor activită ilor din cadrul unei organiza ii este condi ionată de calitatea ș ț ț ț
proceselor comunica ionale care au loc la nivel interdepartamental, intergrupal i interpersonal. ț ș
Comunicarea reprezintă procesul central care asigură atât buna func ionare a organiza iei, cât i ț ț ș
racordarea problematicii organiza iei cu cea a membrilor care o compun. Cele mai multe ț
disfunc ionalită i apărute în cadrul organiza ional se datorează unor procese de comunicare ț ț ț
nesatisfăcătoare, în ceea ce prive te con inutul, modul de desfă urare i modalită ile de utilizare ș ț ș ș ț
a informa iei vehiculate, corelat cu apari ia filtrelor sau blocajelor informa ionale. Factorii ț ț ț
psihoindividuali i psihosociali care intervin în cadrul acestor procese de in o pondere ș ț
considerabilă, strategiile de optimizare a comunicării fiind centrate prioritar pe această
dimensiune.

Pentru a face o analiză a proceselor comunica ionale este recomandat a se avea în vedere ț
următoarele aspecte principale: (D.Cristea, 2015, p.670)
-Structura formală, inându-se cont de următorii indicatori: forma de structurare, ț
gradul de centralitate,capacitatea informa ională, viteza de transmitere a informa iilor, fidelitatea ț ț
i capacitatea de corec ie a erorilor de mesaj. Forma de structurare a re elei depinde de structuraș ț ț
sarcinii, dar i de concep ia managerială i de stilul practicat de lideri, în timp ce ceilal i ș ț ș ț
parametri rezultă ca urmare a unor intercondi ionări între factorii de natură tehnică, tehnologică, ț
organizatorică i psihosocială. În paralel cu structura formală se poate dezvolta i o structură ș ș
informală a comunica iei. ț
-Natura informa iilor vehiculate i ponderea relativă a fiecărui tip în cadrul ț ș
mesajelor transmise pe fiecare canal, intr-un anumit timp, de regulă cele 8 ore petrecute la
muncă.
-Capacită ile comunica ionale ale membrilor implica i în respectivele re ele de ț ț ț ț
comunca ie, luându-se în considerare o serie de factori de natură psihoindividuală i ț ș
psihosocială; nivelul intelectual, inteligen a emo ională, viteza de reac ie i de luare a deciziilor, ț ș ț ș
rezisten a la stresul informa ional, gradul de compatibilitate interpersonală cu membrii din ț ț
organiza ie. ț
-Sursele poten iale de blocaj comunica ional i distorsionare a mesajelor transmise ț ț ș
la nivelul fiecărei verigi sau al lan ului re elei, datorită filtrelor i lentilelor. În timp ce blocajele ț ț ș
paralizează integral procesul comunicării, filtrele selectează informa ia transmisă, pe criterii de ț
natură psihoindividuală sau psihosocială cum sunt interesele personale sau de grup, animozită ile ț
dintre membri, atitudini considerate corecte, dar care afectează obiectivitatea procesului de
transmitere a informa iilor. Lentilele deformează informa ia transmisă, din cauza interven iei ț ț ț
con tiente sau incon tiente a unor factori cognitivi, motiva ionali, atitudinali sau rela ionali.ș ș ț ț
-Adecvarea codurilor la caracteristicile tehnologice i psihosociale ale situa iei ș ț
organiza ionale la care sunt folosite. Codurile inadecvate sunt sursa nenumăratelor erori în ț
comunicarea organiza ională. ț
Func iile comunicării organiza ionale derivă din interconexiuna celor trei mari ț ț
dimensiuni ale oricărui sistem organiza ional (D.Cristea, 2015, p.673): ț
1.Realizarea obiectivelor sociale.
2.Asigurarea coeziunii i coeren ei sistemului pe baza unui management eficient. ș ț

3.Satisfacerea trebuin elor i aspira iilor profesionale i psihosociale ale membrilor. ț ș ț ș
De aici rezultă următoarele func ii principale (D.Cristea, 2015, p.673): ț
-Transmiterea diferen iată a informa iilor tehnice i tehnologice aferente activită ii ț ț ș ț
de realizare a obiectivelor, în func ie de particularită ile structurale i func ionale ale fiecărui loc ț ț ș ț
de muncă.
-Asigurarea circula iei fluente a informa iei aferente activită ii manageriale: ț ț ț
referitoare la planificare, organizare, coordonare i control, fiecare implicând i multiple legături ș ș
de tip feedback.
-Identificarea i rezolvarea aspectelor disfunc ional-conflictuale din cadrul ș ț
sistemului; acurate ea i promptitudinea circula iei informa iei de acest gen jucând un rol esen ial ț ș ț ț ț
în deblocarea sistemului i asigurarea unor performan e superioare, în plan profesional i ș ț ș
psihosocial.
-Transmiterea în ambele sensuri a informa iilor referitoare la trebuin ele, dorin elor ț ț ț
i a teptările membrilor organiza iei, pe de o parte , i ale diferitelor paliere ale conducerii, pe deș ș ț ș
altă parte.
-Asigurarea contactului interpersonal dintre membrii organiza iei, ca element ț
psihosocial de fond, necesar realizării coeziunii grupale i organiza ionale. ș ț
Ca o concluzie procesul comunca ional este unul complex, cu o multitudine factori ț
implica i, de care depinde succesul lui. ț

II.METODOLOGIA CERCETĂRII
II.1. Scopul cercetării vizează măsura în care trăsăturile de personalitate influen ează ț
comunicarea în organiza ie. ț
II.2. Obiectivele
O. 1. Identificarea trăsăturile de personalitate existente în organiza ia din care fac parte. ț
O. 2 Identificarea exiten ei unei legaturi între trăsăturile de personalitate si comunicare. ț
II.3. Ipoteza
Dacă anumite trăsături de personalitate sunt pregnante atunci vor influen a modul de ț
comunicare al subiec ilor. ț
II.4. Descrierea metodei de cercetare
Pentru a-mi îndeplini obiectivele mai sus men ionate i pentru a verifica în ce măsură este ț ș
îndeplinită ipoteza de lucru am ales două instrumente : chestionarul ZKPQ (v. anexa 1) de
identificare a trăsăturilor de personalitate i o grilă de observare prin intermediul careia am ș
ob inut informa ii cu privire la comunicarea din organiza ia din care fac parte.ț ț ț
Chestionarul ZKPQ (v.anexa 1) a fost elaborat cu scopul de a evalua cinci factori care
constituie dimensiunile Modelului alternativ cu cinci factori i anume : căutare impulsivă de ș
senza ii, sociabilitatea, neuroticismul-anxietatea, agresivitatea- ostilitatea i activitatea. Modelul ț ș
accentuează caracteristicile temperamentale ale personalită ii i acordă importan ă aspectelor ț ș ț
psihobiologice. Forma finală a chestionarului con ine 99 de itemi grupa i pe 6 factori: căutare ț ț
impulsivă de senza ii, sociabilitatea, neupticism-anxietate, agresivitate-ostilitate, activitate i ț ș
dezirabilitate.Itemii utiliza i în cadrul chestionarului descrie un mod de a ac iona, de a sim i sau ț ț ț
de a gândi. Cei care au completat acest chestionar au trebuit să aprecieze pentru fiecare item ,
daca afirma ia i se potrive te i să răspundă cu adevarat sau fals. Cotele itemilor sunt 0 i 1. ț ș ș ș
II.5. Prezentarea e antionului ș
Chestionarele au fost aplicate tuturor cadrelor didactice din coală, 30 de persoane, dintre ș
care 24 femei i 6 bărba i cu vârsta cuprinsă între 33-54 de ani, mediul rural. Cele 30 de cadre ș ț
didactice fac parte din aceea i organiza ie colară, alcătuită din 3 coli I-VIII i 5 grădini e, toate ș ț ș ș ș ț
aflate în 5 sate.

II.6. Analiza rezultatelor cercetării
II.6.1. Rezultate chestionar trăsături de personalitate ZKPQ (anexa1, anexa 2)
Prima scală măsurată prin intermediul chestionarului ZKPQ este căutarea impulsivă de
senza ii ți con ine 19 itemi împăr i i în două grupări, care la rândul lor măsoară două constructe: ș ț ț ț
Constructul Impulsivitate (v. anexa 2) , care după cum îi sugerează denumirea se referă la
tendin a de a ac iona impulsiv, fără a planifica anterior i fără a reflecta. ț ț ș
Constructul Cautare de senza ii ț (v.anexa 2) care se referă la preferin a pentru prieteni cu ț
un comportament impredictibil, nevoia de agita ie, atrac ia fa ă de situa ii neprevăzute, ț ț ț ț
dar i nevoia de schimbare i noutate.ș ș
1.Am tendin a de a incepe o nouă activitate, fără a planifica prea mult cum voi proceda. ț
2.Obi nuiesc să mă gândesc la ceea ce am de făcut înainte de aface lucrul respectiv.ș
3.Adesea fac lucrurile din impuls.
4.Foarte rar stau să planific în detaliu ce voi face.
5.Îmi place să am experien e i senza ii noi, incitante, chiar dacă sunt pu in înfrico ătoare. ț ș ț ț ș
6.Înainte de a începe o sarcină complicată planific cu aten ie. ț
7.Mi-ar plăcea să plec într-o excursie fără să o planific dinainte , fără a avea o rută
prestabilită sau un orar precis.
8.Îmi place să mă implic în situa ii noi în care nu po i prevedea cum vor evolua lucrurile. ț ț
9.Îmi place să fac lucruri doar din plăcerea de a le face.
10.Am tendin a de a-mi schimba frecvent punctele de interes. ț
11.Uneori îmi place să fac lucruri care sunt pu in înfrico ătoare. ț ș
12.Orice trebuie încercar o dată.
13.Mi-ar plăcea o via ă tumultoasă, cu călătorii i senza ii puternice. ț ș ț
14.Uneori fac lucruri trăznite doar pentru a mă amuza.
15.Îmi place să explorez un ora străin de unul singur, chiar dacă aceasta ar însemna să mă ș
rătăcesc.
16.Prefer prietenii care sunt captivan i i plini de surprize. ț ș
17.Adesea mă las într-atât de captivat de lucrurile noi, atractive, de idei interesante, încât
nici nu mă mai gândesc la posibilele complica ii care ar putea să apară. ț
18.Sunt o persoană impulsivă.

19.Îmi plac petrecerile nonconformiste.
După aplicarea chestionarului i centralizarea datelor situa ia este următorea: ș ț
Dintre cele 24 persoane de sex feminin :
3 au ob inut 3 puncte. ț
4 cucâte 2 puncte .
8 cu câte 1 punct.
9 cu 0 puncte.
În ceea ce prive te persoanele de sex masculin punctajul a fost ceva mai mare, ob inându- ș ț
se următoarele rezultate:
3 cu câte 5 puncte.
3 cu câte 2 puncte.
Tabel I: Rezultate scala Căutare impulsivă de senza ii ț
Punctaj
ob inutț 01234567891
0111213141
516171819
Sex/ nr de
pers.M 3 3
F9843
De i persoanele de sex masculin au ob inut un punctaj mai mare nu se poate afirma căș ț
trăsăturile care reies din această sunt dominante pentru personalul organiza iei. Prin compara ie ț ț
cu celelalte trăsături care reies din acest chestionar, scala cautare impulsivă de senza ii cu toate ț
trăsăturile care reies din ea , se află la limita inferioară. Astfel nu se poate afirma că printre
trăsăturile de personalitate dominante în organiza ie se află tendin a de a ac iona impulsiv, fără a ț ț ț
reflecta sau planifica în prealabil, sau persoane care sunt atrase de prieteni cu comportament
impredictibil, de situa ii neprevăzute sau noutate. Deci sunt preferate activită ile de rutina , iar ț ț
schimbările sunt acceptate mai greu.

Grafic I
123456789101112131415161718192002468101214161820Rezultate scala
Căutare impulsivă de senza ii ț
Punctaj obținut Se x/ nr de pers. MSe x/ nr de pers. F
Următoarea scală este Neuroticism-anxietate i reune te itemi care se referă la tensiuniș ș
emo ionale, îngrijorări, dificultatea de a lua decizii, lipsa încrederii în sine i la sensibiliatea laț ș
critici. Scala cuprinde următorii 19 itemi:
1.Nu mă îngrijorează lucurile fără importan ă. ț
2.Nu sunt prea sigur de mine sau de abilită ile mele. ț
3.Adesea sunt nelini tit fără să am un motiv clar. ș
4.Uneori mă simt tensionat i iritat. ș
5.Îmi simt adeseori corpul încordat fără un motiv aparent.

6.Mă supăr frecvent.
7.Am tendin a de a fi prea sensibil i u or de rănit de remarcile i ac iunile necugetate ale ț ș ș ș ț
celorlal i. ț
8.Mă sperii foarte u or. ș
9.Uneori simt că sunt panicat.
10.Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine.
11.Uneori, când sunt supărat, simt că îmi tremură picioarele.
12.Adesea mă simt nesigur de mine.
13.Adesea mă îngrijorează lucrurile pe care al ii le consideră neimportante. ț
14.Adesea întâmpin dificultă i în a face o alegere. ț
15.Musculatura îmi este atât de încordată încât mă simt obosit o mare parte din timp.
16.Deseori îmi vine să plâng fără vreun motiv anume.
17.Nu las lucrurile mărunte să mă enerveze.
18.Adesea mă simt inconfortabil i stânjenit fără vreun motiv real. ș
19.După ce am cumpărat ceva, mă îngrijorez că am făcut o alegere gre ită ș
Rezultatele pentru această scală se prezintă în felul următor:
Pentru persoanele de sex feminin:
-8 dintre cele 24 de femei au acumulat 1 punct.
-5 câte 3 puncte.
-4 câte 4 puncte.
-6 câte 5 puncte.
-1 a acumulat 15 puncte.
În cazul bărba ilor situa ia se prezintă astfel: ț ț
-1 a acumulat 2 puncte.
-3 câte 3 puncte.
-2 câte 5 puncte.
Tabel II: Rezultate scala neuroticism-anxietate.
Punctaj
ob inutț 01234567891011121314151
617181
9
Sex/ nr de
pers.M 1 3 2
F85 4 6 1

După cum se observa pe această scală cele mai variate rezultate, dar i cel mai mare ș
punctaj se regăsesc în cadrul persoanelor de sex feminin. În cazul persoanelor de sex masculin
puntajele sunt destul de apropiate i, ca i în cazul scalei anterioare, sunt situate la limita ș ș
inferioară. Scorurile scăzute de la această scală denotă faptul că subiec ii participan i la cercetare ț ț
nu au probleme cu încrederea în sine, nu au dificultă i în a lua decizii, i stiu să î i accepte ț ș ș
gre elile i implicit să fie responsabili pentru ceea ce fac.ș ș
Grafic II
123456789101112131415161718192002468101214161820Rezultate scala
Neuroticism- anxietate
Punct aj obținut Se x/ nr de pers. MSe x/ nr de pers. F
Scala Agresivitate – ostilitate măsoară două constructe i con ine 17 itemi. ș ț
O parte din itemi sunt cei care evaluează agresivitatea i descriu predispozi ia către ș ț
exprimarea agresivită ii, mai ales cea verbală. ț

Cea de-a doua categorie de itemi măsoară ostilitatea i se referă la comportamentul ș
antisocial, răzbunare i du mănie, la temperamentul vulcanic i la nerăbdarea ș ș ș
manifestată în rela iile interpersonale. ț
1.Îmi face plăcere să văd că cineva pe care nu-l agreez este umilit în fa a altor ț
oameni.
2.De obicei când mă enervez spun lucruri urâte.
3.Este normal pentru mine să înjur când sunt furios.
4.Nu obi nuiesc să arunc gunoi pe stradă. ș
5.Aproape niciodată nu simt nevoia să lovesc pe cineva.
6.Dacă cineva ma jigne te, încerc să nu mă gândesc la aceasta. ș
7.În multe magazine nu po i fi servit dacă nu te bagi în fa a altora. ț ț
8.Dacă oamenii mă enervează nu ezit să le spun.
9.Când sunt supărat pe cineva, nu încerc să-mi ascund supărarea.
10.În general, nu folosesc cuvinte dure, nici măcar când sunt furios.
11.Pot să iert u or oamenii care m-au insultat sau care mi-au rănit sentimentele. ș
12.Când oamenii nu sunt de acord cu mine, nu pot să mă ab in să nu mă cert cu ț
ei.
13.Sunt foarte temperamental.
14.Nu pot să mă ab in să nu fiu pu in răutăcios cu cei care îmi displac. ț ț
15.Sunt întotdeauna răbdător cu al ii, chiar i cu cei iritan i. ț ș ț
16.Adesea mă cert cu ceilal i. ț
17.Când oamenii strigă la mine, strig i eu. ș
Rezultatele ob inute de cele 30 de persoane la această categorie se prezintă în felul ț
următor. În cazul persoanelor de sex feminin:
-10 persoane au acumulat punctaj 0
-5 persoane au ob inut 1 punct ț
-8 au ob inut 2 puncte. ț
-1 a acumulat 6 puncte.
În cazul persoanelor de sex masculin situa ia este următoarea: ț
-3 au acumulat 3 puncte
-3 câte 4 puncte

Tabel III: Rezultate scala Agresivitate –ostilitate .
Punctaj
ob inutț 01234567891011121314151
617
Sex/ nr de
pers.M 3 3
F1058 1
În cazul scalei Agresivitate-ostilitate, la fel ca i în cazul scalei anterioare punctajul ș
cel mai mare se regăse te în cazul persoanelor de sex feminin, însă acesta a fost ob inut doar de o ș ț
singură persoană, celelate 23 ob inând punctaje care sunt la limita inferioară. În ceea ce prive te ț ș
bărba ii intervieva i au ob inut rezultate apropiate, de 3 i respectiv 4. Ca i trăsătură pozitivă din ț ț ț ș ș
această scală este faptul că marea majoritate a subiec ilor manifestă răbdare în meseria pe care o ț
fac, agresivitatea verbală nu este un atribut predominant i nu rezultă faptul că subiec ii au un ș ț
temperament vulcanic.
Grafic III
123456789101112131415161718192002468101214161820Rezultate scala
Agresivitate-ostilitate
Punct aj obținut Se x/ nr de pers. MSe x/ nr de pers. F

Următoarea scală, activitate con ine 17 itemi i evaluează două constructe: ț ș
Primul se referă la nevoia de activitate, iar itemii care alcătuiesc constructul fac referire la nevoia
de a fi mereu în activitate , la nelini tea i nerăbdarea resim ite atunci când nu este nimic de ș ș ț
făcut.
Nevoia de a depune efort este cel de-al doilea construct i face referire la preferin a pentru o ș ț
muncă ce presupune provocare dar i un grad ridicat de dificultate care necesită consumul unei ș
mari cantită i de energie în muncă i în efectuarea unor sarcini. Cei 17 itemi care alcătuiesc scala ț ș
activitate sunt următorii.
1.Nu îmi place să pierd timpul doar stând i relaxându-mă. ș
2.Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor.
3.Îmi plac activită ile complicate care necesită mult efort i concentrare. ț ș
4.Nu dispun de suficientă energie pentru sarcini solicitante.
5.Îmi place mai mult o sarcină provocatoare decât una de rutină.
6.Îmi place să fiu activ tot timpul.
7.Pot să mă simt bine când lenevesc i nu fac nimic. ș
8.Nu simt nevoia de a face tot timpul câte ceva.
9.Mi-ar placea o slujbă care să îmi permită maximum de timp liber.
10.De obicei par a fi grăbit.
11.În vacan ă îmi place să fac mai degrabă lucruri active, decât să pierd timpul. ț
12.Îmi place să fac mult sport sau muncă fizică.
13.Îmi place să fiu activ de îndată ce m-am trezit.
14.Îmi place să am o ocupa ie tot timpul. ț
15.Mă pot bucura de activită ile de rutină care nu solicită multă concentrare sau efort. ț
16.Mă implic în tot ceea ce fac.
17.Ceilal i mă aten ionează adesea să fiu mai temperat. ț ț
În urma analizei chestionarelor, fa ă de scalele anterioare unde scorurile ob inute se situau ț ț
în jumătatea inferioară, situa ia este următoarea: ț
În cazul persoanelor de sex feminin scorurile ob inute sunt următoarele. ț
-3 au ob inut 5 puncte. ț
-2 câte 6 puncte.
-4 câte 9 puncte.

-7 câte 10 puncte.
-4 câte 12 puncte.
-2 câte 13 puncte.
-1 a acumulat 14 puncte.
-1 a ob inut 15 puncte. ț
În cazul bărba ilor situa ia este următoarea ț ț
-2 au acumulat 6 puncte
-1 a ob inut un scor de 12 puncte ț
-2 au ob inut 13 puncte. ț
-1 a acumulat 14 puncte.
Tabel IV: Rezultate scala Activitate.
Punctaj
ob inutț 012345678910111213141
5161
7
Sex/ nr de
pers.M 2 1 21
F 3 2 4 7 4 2 11
Scorurile din scala Activitate sunt mai ridicate ca în cazul celorlate scale, ceea ce denotă că
membrii organiza iei care au participat la cercetare se încadrează , ca i trăsături pregnante, în ț ș
categoria persoanelor care preferă să aibă sarcini de făcut în permanen ă, i care sunt nelini ti i ț ș ș ț
dacă nu au ceva de făcut, care preferactivită ile cu un grad ridicat de provocare, deci i schimbare ț ș
Acest lucru vine în contradi ie cu scorurile ob inute în cadrul primei scale, unde nevoia de rutină ț ț
predomina ca trăsătură principală, deci schimbările i provocările nu sunt acceptate atât de u or. ș ș
Din rezultatele ob inute, procentul femeilor cu un scor de peste 9 puncte pe această scală este ț
u or crescut fa ă de cel al bărba ilor- din 16 femei participante, 11 au scoruri de peste 9 (68,75ș ț ț
%), iar în cazul bărba ilor 4 din 6 bărba i participan i au ob inut scoruri de peste 12 puncte pe ț ț ț ț
această scala (66,66%).

Grafic IV
123456789101112131415161718192002468101214161820Rezultate scala
Activitate
Punct aj obținut Se x/ nr de pers. MSe x/ nr de pers. F
Penultima scală, Sociabilitatea, con ine 17 itemi grupa i în două constructe: ț ț
Primul , atrac ia fa ă de petreceri i prieteni, con ine itemi care fac referire la plăcerea ț ț ș ț
subiectului de a lua parte la petreceri mari, de avea cât mai mul i prieteni i de a ț ș
interac iona cu cât mai multe persoane. ț
Cel de-al doilea construct, intoleran a la izolarea socială, include itemi care, în cazul ț
persoanelor introvertite, măsoară preferin a pentru activită i solitare, iar dacă sunt ț ț
persoane extravertite, intoleran a la izolare socială. ț
Cei 17 itemi din cadrul acestei scale sunt următorii:
1.De obicei eu sunt cel care începe o conversa ie la petreceri. ț

2.Nu mă deranjează să ies singur, i de obicei, prefer lucrul acesta decât să fiu într-un ș
grup mare.
3.Nu mă deranjează să fiu singur câteva zile, fără să am contact cu oamenii.
4.Petrec cât de mult timp pot împreună cu prietenii.
5.Adesea simt că sunt sufletul petrecerii.
6.Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni.
7.De obicei, nu mă simt în largul meu la petrecerile mari.
8.La petreceri mă bucur să mă între in cu ceilal i oameni, indiferent dacă îi cunosc sau ț ț
nu.
9.Am tendin a de a începe weekend-urile sociale joia. ț
10.Prefer să fiu cu prietenii decât să fac ceva de unul singur.
11.Nu mă deranjează să fiu izolat de ceilal i, undeva, pentru o anumită perioadă de timp. ț
12.În general, îmi place să fiu singur ca să pot face lucurile pe care le doresc fără a fi
distras de ceilal i. ț
13.Sunt o persoană foarte sociabilă.
14.Simt nevoia să fiu o persoană importantă pentru grup.
15.De obicei îmi place să fac lucrurile de unul singur.
16.Probabil că petrec mai mult timp decât ar trebui cu prietenii.
17.Am mai mul i prieteni decât majoritatea oamenilor. ț
Ca i în cazul scalei anterioare scorurile sunt destul de mari. Rezultatele ob inute deș ț
câtre persoanele de sex feminin sunt următoarele:
-3 au ob inut 5 puncte. ț
-6 au ob inut 7 puncte ț
-5 au câte 10 puncte.
-6 au acumulat 11 puncte.
-2 câte 12 puncte.
-2 câte 13 puncte.
In cazul persoanelor de sex masculin scorurile sunt următoarele:
-2 persoane au ob inut 8 puncte. ț
-1 a acumulat 9 puncte.
-2 câte 10 puncte.

-1 a ob inut 11 puncte. ț
Tabel V: Rezultate scala Sociabilitate
Punctaj
ob inutț 01234567891
0111
2131
4151
617
Sex/ nr de
pers.M 2121
F 3 6 5622
După cum indică scala sociabilitate, itemii care compun cele două construte care intră în
alcătuirea scalei i care fac referire la anumite trăsături de personalitate sunt dominante în cazul ș
personalului didactic din coala din care fac parte. Ca atare subiec ii au ca trăsături predominante ș ț
extravesriunea sau din contră sunt persoane introvertite (lucru verificat i completat în cercetare ș
de grila de observare).
Grafic V
123456789101112131415161718024681012141618Rezulate scala
Sociabilitatea
Punct aj obținut Se x/ nr de pers. MSe x/ nr de pers. F

Ultima scală, Dezirabilitate socială , este alcătuită din 10 itemi i a fost adăugată ulterior. ș
Itemii care alcătuiesc această scală descriu comportamente care sunt apreciate de societate i de ș
la care ne-am abătut cel pu in o dată. Dacă persoanele ob in scoruri mari la această scală ț ț
concluzia ar fi că aceste persoane doresc să facă o impresie bună i există posibilitatea ca să nu fi ș
răspuns sincer la itemii chestionarului. Cei 10 itemi care intră în alcătuirea scalei sunt:
1.Nu am întâlnit nciodată o persoană care să nu îmi placă.
2.Întotdeauna spun adevărul.
3.Întotdeauna câ tig la jocuri. ș
4.Nu sunt niciodată plictisit.
5.Nu mă rătăcesc niciodată, nici chiar în locurile pe care nu le cunosc.
6.Nu mă deranjează niciodată când al ii mi-o iau înainte când stau la coadă. ț
7.Niciodată nu am întâmpinat dificultă i în a întelege un material chiar de la prima ț
citire.
8.Nu am pierdut niciodată nimic.
9.Întotdeauna mă simt confortabil, indiferent dacă este cald sau frig afară.
10.Nu mă deranjează dacă cineva profită de mine.
Scorurile ob inute de cele două categorii de intervieva i sunt următoarele: ț ț
Persoanele de sex feminin s-au încadrat în următoarele scoruri:
-9 au ob inut 2 puncte. ț
-7 au ob inut 3 puncte. ț
-4 au ob inut 4 puncte ț
-4 au acumulat 5 puncte.
Persoanele de sex masculin au următoarele scoruri:
-3 au ob inut 3 puncte. ț
-2 au acumulat 5 puncte.
-1 a acumulat 6 puncte.
Punctajob inu ț
t 01234567891
0111
21
31
41
51
617
Sex/ nr de
pers.M 3 21
F 9744
Tabel VI: Rezultate scala Dezirabilitate socială .

După cum se observă din datele ob inute în urma aplicării chestionarelor, o singură ț
persoană intervievată a ob inut peste 5 puncte pe această scală. Celelalte 29 de persoane au ț
ob inut scoruri sub 5 puncte. Un scor mare la această scală presupune că subiectul respectiv nuț
a fost în totalitate onest în completarea chestionarului i că dore te recunoa terea socială, ș ș ș
apreciere din partea colegilor.
Grafic VI
123456789101112131415161718024681012141618Rezultate scala
Dezirabilitate socială
Punctaj obținut Se x/ nr de pers. MSe x/ nr de pers. F
II.6. 2. Rezultate grila de observare (anexa 3)
Dar cercetarea nu este suficientă doar prin aplicarea de chestionare i descoperirea ș
trăsăturilor de personalitate ce caracterizează membrii organiza iei din care fac parte. Ca atare ț
pentru a vedea dacă aceste trăsături au influen ă asupra modului în care se comunică, dacă ț
generează anumite comportamente, dacă existen a unui număr a a de mare de persoane care au ț ș

ob inut scoruri mari pe scala sociabilitate sau activitate produc schimbări pozitive sau negative înț
rela iile interpersonale din cadrul colii a fost necesară utilizarea unei grile de observare care săț ș
vină cu informa ii suplimentare, mai ales că pe alocuri rîn rezultatele ob inute în aplicarea ț ț
chestionarului ZKPQ se contrazic.
Răspunsurile bifate pe grila de observa ie au fost de tipul da sau nu i puntajul de 1 sau 0 ț ș
în func ie de ce am bifat pe grila de observare. Grila con ine un număr de 10 itemi. ț ț
1.Acceptă să lucreze în echipă cu u urin ă. ș ț
2.În cadrul echipei î i impune punctul de vedere. ș
3.Comunică cu u urin ă cu ceilal i membrii ai organiza iei. ș ț ț ț
4.Comunică cu u urin ă cu conducerea unită ii. ș ț ț
5.Sunt timora i i rezerva i când vor să îsi exprime punctul de vedere. ț ș ț
6.Nu au încredere că le vor fi ascultate părerile de către ceilal i membrii ai organiza iei ț ț
colare.ș
7.Gestionează cu usurin ă situa iile conflictuale care apar în cadrul grupului. ț ț
8.Iau ini iativa i le comunică cu u urin ă celorla i membrii proiectele viitoare. ț ș ș ț ț
9.Preferă să se adreseze prin mesaje sau orice alt mijloc de a comunica, mai pu in cel fa ă în ț ț
fa ă.ț
10.Nu comunică deloc cu ceilal i, dar răspunde politicos dacă i se adresează cineva. ț
Grila cu cei 10 itemi a stat la baza observării comportamentelor membrilor organiza iei, în ț
diferite situa ii care presupuneau comunicarea ca singurul liant. Situa ia se prezintă astfel: ț ț
În cazul primei afirma ii: acceptă să lucreze în echipă cu u urin ă, 35% din cele 30 de ț ș ț
cadre didactice au acceptat să lucreze în echipă cu persoane cu care nu aveau o rela ie mai ț
apropiată, 54% au preferat să formeze echipele cu persoanele care le sunt mai apropiate si cu
care pot comunica intr-un mod mai pu in formal, 11 % au preferat să ducă la îndeplinire sarcinile ț
de lucru individual (în acest procent de 11% s-au regăsit persoanele care au ca trăsătură
dominantă introversia)
2. Îsi impune punctul de vedere în cadrul echipei
11% din cei care au fost observa i au încercat să îsi impună punctul de vedere în cadrul ț
echipei, fără a ine cont de ceilalti. 32.4% au a teptat ca ceilal i să vină cu idei/ puncte de vedere ț ș ț
pe care să le adopte, 56,6 % au ajuns la un punct comun prin consultarea tuturor membrilor.
3. Comunică cu u urin ă cu ceilal i membrii ai organiza iei. ș ț ț ț

Marea majoritate a membrilor comunică cu u urin ă unii cu al ii chiar dacă nu se întâlnesc ș ț ț
foarte des unii cu al ii (89%). Un avantaj ar fi că marea majoritate sunt colegi de foarte multă ț
vreme, sunt locuitori ai satelor unde se află colile, iar cei tineri s-au integrat foarte bine în ș
colectivul organiza iei. ț
4. Sunt timora i i rezerva i când vor să îsi exprime punctul de vedere. ț ș ț
Ca i în cazul itemului anterior situa ia este la fel de bună (78.45%). Marea majoritate nuș ț
au probleme în a- i exprima punctul de vedere atât în fa a colegilor cât i în fa a conducerii. Doar ș ț ș ț
11 % din totalul de 30 de cadre didactice au dificultă i în a- i spune părerea. 10,55% au ț ș
considerat că depinde de situa ia în care li se cere să î i exprime punctul de vedere. ț ș
5. Comunică cu u urin ă cu conducerea unită ii. ș ț ț
74,26% dintre cele 30 de cadre didactice comunică cu u urin ă cu conducerea colii, 25,74 ș ț ș
% comunică mai greu dar nu pentru că există bariere de comunicare, ci datorită faptului că au
fost rare situa iile în care au interac ionat cu directorul. ț ț
6. Nu au încredere că le vor fi ascultate părerile de către ceilal i membrii ai organiza iei ț ț
colare.ș
i în cazul acestei afirma ii procentajul este destul de mic, 13 %, pentru că doar o micăȘ ț
parte din personal au probleme de comunicare i de a- i spune propria părere. ș ș
7.Gestionează cu usurin ă situa iile conflictuale care apar în cadrul grupului. ț ț
Toate conflictele, de altfel pu ine la număr , din organiza ie au fost rezolvate pe cale ț ț
amiabilă, printr-o comunicare eficientă între păr ile implicate.Marea majoritate dintre cadrele ț
didactice stiu să gestioneze conflictele atât cu părin ii cât i conflictele cu ceilal i educatori. ț ș ț
8.Iau ini iativa i le comunică cu u urin ă celorla i membrii proiectele viitoare. ț ș ș ț ț
În cazul acestui item doar 31,8% iau ini iativa i comunică i celorlal i proiectele ț ș ș ț
viitoare, 68.2% preferă să li se spună ce să facă.
9.Preferă să se adreseze prin mesaje sau orice alt mijloc de a comunica, mai pu in ț
cel fa ă în fa ă. ț ț
Doar 11% comunică prin mesaje sau alte căi, mai pu in fa ă în fa ă. 89% preferă ț ț ț
comunicarea fa ă în fa ă. ț ț
10.Nu comunică deloc cu ceilal i, dar răspunde politicos dacă i se adresează cineva. ț

i în cazul acestui item procentajul este destul de mic , 11%. 89%, adică majoritateaȘ
lor, nu au probleme în a comunica cu colegii. Deci scorurile mari ob inute pe scara sociabilitate ț
se regăsesc i în procentajul ob inut la acest item. ș ț
II.7. Concluziile cercetării
În demersul de cercetare am folosit chestionare prin care să identific trăsăturile de
personalitate dominante ale cadrelor didactice din organiza ia din care fac parte. Ca o primă ț
concluzie trăsăturile dominante sunt cele care să regăsesc pe scala activitate i pe scala ș
sociabilitate. Vârfuri, cu scoruri mari există, i în cadrul celorlate scale, dar sunt cazuri izolate, ș
cam un singur individ pe categorie. Punctaje scăzute se regăsesc ca urmare a interpretării
itemilor din primelor trei categorii-căutare impulsivă de senza ii, neuroticism anxietate i ț ș
agresivitate ostilitate, atât în cazul persoanelor de sex feminin, cât i în cazul persoanelor de sex ș
masculin. Marea majoritate prezintă pe de o parte trăsături ale unor persoane sociabile sau
dimpotrivă care nu se simt comfortabil în preajma colegilor , iar pe de altă parte sunt persoane
care preferă să fie active tot timpul, care preferă să se afle într-o continuă provocare. La ultima
categorie a existat un vârf cu un scor de 6 puncte, care denotă pe de o parte dorin a de a fi plăcut ț
de ceilal i , dar pe de altă parte sinceritatea cu care a răspuns la chestionar poate fi pusă la ț
îndoială. Ipoteza de la care am pornit, dacă anumite trăsături de personalitate sunt pregnante
atunci vor influen a modul de comunicare al subiec ilor, nu a putut fi verificată decât prin ț ț
aplicarea unei grile suplimentare de observare a comportamentului în organiza ie, în diferite ț
situa ii, i felul în care membrii organiza iei comunică. Ipoteza se confirmă , prin aplicarea celor ț ș ț
două instrumente de cercetare, adică trăsăturile pregnante influen ează comunicarea în ț
organiza ia din care fac parte: persoanele introvertite (11% din totalul subiec ilor) au nevoie de o ț ț
mai mare aten ie atunci când comunică cu ceilalt i, răspund doar dacă sunt solicita i în mod ț ț ț
direct sau dacă cel/ cea cu care interac ionează este o persoană pe care o agreează, nu prea îsi ț
exprimă punctul de vedere, sau preferă să îsi îndeplinească sarcinile de lucru indidual i nu în ș
echipă. În acest caz ar fi recomandabil de luarea unor măsuri suplimentare pentru îmbunătă irea ț
dialogului (e.g implicarea în activită i în care se simte în largul ei/lui, în care poate să ia ini iativa ț ț
fără a-i fi teamă de e ec, integrarea în cadrul unui grup de persoane cu care se simte în largul lui/ ș
ei i cu care are puncte comune pe care le poate aborda într-o eventuală discu ie). ș ț

Comunicarea este eficentă în cazul celorlal i subiec i (89%), unde predomină ț ț
extraversiunea, dorin a de a lucra i a interac iona cu ceilal i. ț ș ț ț
Indiferent de trăsătura dominantă comportamentul în cadrul organiza iei este adaptat la ț
specificul ei, la regulile existente, se ine cont de ceilal i membri i de limitele care le impun. ț ț ș
Neîn elegerile, conflictele, de altfel pu ine la număr, au fost rezolvate tocmai prin dialog i ț ț ș
comunicare eficientă. Singura problemă observată ar fi că la constituirea echipelor de lucru
pentru diverse sarcini mai sunt încă unele probleme, dar nu datorita faptului că dialogul este
deficitar ci pentru că echipele au fost constituite anterior în func ie de preferin e, i nu după tipul ț ț ș
de sarcină i compete e. ș ț
Ca atare, de i există o multitudine de factori care infleun ează comunicare în organiza ie, ș ț ț
anumite trăsături de personalitate pregnante pot influen a dialogul din organiza ia din care fac ț ț
parte.

III.BIBLIOGRAFIE
1.Ani ei, Mihai. Chraif, Mihaela. Burtăverde, Vlad. Mihăilă, Teodor, 2015 , ț Tratat de
psihologie a personalită ii, țEd. Trei, Bucure ti. ș
2.Allport, Gordon, 1981, Structura i dezvoltarea personalită ii ș ț , Bucure ti,Editura ș
Didactică i Pedagogica ș
3.Dumitru Cristea, 2015, Tratat de psihologie organiza ională ț, , Editura Trei, Bucure ti. ș
4.Ghergut, Alois, 2007, Management general i strategic în educa ie. Ghid practic ș ț , Editura
Polirom, Ia i. ș
5.Eysenck, Hans, Eysenck, Michael, 1998, Descifrarea comportamentului uman , Bucure ti, ș
Editura Teora.
6.Pâni oară, Ion-Ovidiu, 2015, ș Comunicarea eficientă , Editura Polirom, Ia i. ș
7.Ognev, Ivan, Russev, Vladimir,2008, Psihologia comunicării , Editura Ideea Europeană,
Bucure ti. ș
8.Vlăsceanu, Mihaela, 2003, Organiza ii i comportament organiza ional ț ș ț , Editura Polirom,
Ia i.ș
9.Zlate, Mielu , 1997, Eul și personalitatea, București, Editura TREI.
10.Zlate, Mielu, 2007, Tratat de psihologie organiza ional-managerială ț , volumul al II lea,
Editura Polirom, Ia i. ș
11.***Manual ZKPQ.
12.Borman, Walter &Co., 2003, Handbook of Psychology-Industrial and Organizational
Psychology, Ed.John Wiley &Sons, Inc.
13.Burger, M. Jeremy, 2007, Personality, Belmont, Cengage Learning Wadsworth.
14.Cloniger, C.Susan, 2004, Theories of personality: Understanding persons , London,
Prentice Hall.
15.Costa T.Paul, Robert R. McCrae, 2012, Personality in Adulthood- A Five-Factor Theory
Perspective, New York, Guilford Press.
16.Mullins, Laurie, 2010, Management and Organizational Behaviour , Ed.Prentice Hall-
Finacial Times, Essex, Great Britain.
17.http://www.e-psiho.ro/articole/personalitatea-definitie
18.https://www.scribd.com/doc/24997116/Comportament-Organizational

19.https://www.scribd.com/doc/20468021/Fundamentele-psihologiei-Personalitatea
20.https://psihoconsultanta.wordpress.com/discipline/psihologia-personalitatii/
21.https://www.academia.edu/7034464/Comportament_organiza
%C5%A3ional_COMPORTAMENTUL_ORGANIZA%C5%A2IONAL-_Context_
%C5%9Fi
22.http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Curs-Teorii-Organizational-Master.pdf

ANEXA 1 – CHESTIONAR ZKPQ
1.Am tendin a de a incepe o nouă activitate, fără a planifica prea mult cum voi proceda. ț
2.Nu mă îngrijorează lucrurile fără importan ă. ț
3.Îmi face plăcere să văd că cineva pe care nu-l agreez este umilit în fa a altor oameni. ț
4.Nu am întâlnit nciodată o persoană care să nu îmi placă.
5.Nu îmi place să pierd timpul doar stând i relaxându-mă. ș
6.Obi nuiesc să mă gândesc la ceea ce am de făcut înainte de aface lucrul respectiv.ș
7.Nu sunt prea sigur de mine sau de abilită ile mele. ț
8.De obicei când mă enervez spun lucruri urâte.
9.De obicei eu sunt cel care începe o conversa ie la petreceri. ț
10.Întotdeauna spun adevărul.
11.Este normal pentru mine să înjur când sunt furios.
12.Nu mă deranjează să ies singur, i de obicei, prefer lucrul acesta decât să fiu într-un grup ș
mare.
13.Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor.
14.Adesea fac lucrurile din impuls.
15.Adesea sunt nelini tit fără să am un motiv clar. ș
16.Nu obi nuiesc să arunc gunoi pe stradă. ș
17.Nu mă deranjează să fiu singur câteva zile, fără să am contact cu oamenii.
18.Îmi plac activită ile complicate care necesită mult efort i concentrare. ț ș
19.Foarte rar stau să planific în detaliu ce voi face.
20.Uneori mă simt tensionat i iritat. ș
21.Aproape niciodată nu simt nevoia să lovesc pe cineva.
22. Petrec cât de mult timp pot împreună cu prietenii.
23. Nu dispun de suficientă energie pentru sarcini solicitante.
24.Îmi place să am experien e i senza ii noi, incitatante, chiar dcaă sunt pu in înfrico ătoare. ț ș ț ț ș
25.Îmi simt adeseori corpul încordat fărăr vreun motiv aparent.

26.Întotdeauna câ tig la jocuri. ș
27.Adesea simt că sunt sufletul petrecerii.
28.Îmi place mai mult o sarcină provocatoare decât una de rutină.
29.Înainte de a începe o sarcină complicată planific cu aten ie. ț
30.Mă supăr frecvent.
31.Dacă cineva ma jigne te, încerc să nu mă gândesc la aceasta. ș
32.Nu sunt niciodată plictisit.
33.Îmi place să fiu activ tot timpul.
34.Mi-ar placea să plec într-o excursie fără să o planific dinainte, fără a avea o rută
prestabilită sau un orar precis.
35.Am tendin a de a fi prea sensibil i u or de rănit de remarcile i ac iunile necugetate ale ț ș ș ș ț
celorlal i. ț
36.În multe magazine nu po i fi servit dacă nu te bagi în fa a altora. ț ț
37.Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni.
38.Pot să mă simt bine când lenevesc i nu fac nimic. ș
39.Îmi place să mă implic în situa ii noi din care nu po i prevedea cum vor evolua lucrurile. ț ț
40.Nu mă rătăcesc niciodată, nici chiar în locurile pe care nu le cunosc.
41.Mă sperii foarte u or. ș
42.Dacă oamenii mă enervează nu ezit să le spun.
43.De obicei, nu mă simt în largul meu la petrecerile mari.
44.Nu simt nevoia de a face tot timpul câte ceva.
45.Îmi place să fac lucruri doar din plăcerea de a le face.
46.Uneori simt că sunt panicat.
47.Când sunt supărat pe cineva, nu încerc să-mi ascund supărarea.
48.La petreceri mă bucur să mă între in cu ceilal i oameni, indiferent dacă îi cunosc sau nu. ț ț
49.Mi-ar placea o slujbă care să îmi permită maximum de timp liber.
50.Am tendin a de a –mi schimba frecvent punctele de interes. ț
51.Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine.
52.Nu mă deranjează niciodată când al ii mi-o iau înainte când stau la coadă. ț
53.Am tendin a de a începe weekend-urile sociale joia. ț
54.De obicei par a fi grăbit.

55.Uneori îmi place să fac lucuri care sunt pu in înfrico ătoare. ț ș
56.Uenori, când sunt supărat, simt că îmi tremură picioarele.
57.În general, nu folosesc cuvinte dure, nici măcar când sunt furios.
58.Prefer să fiu cu prietenii decât să fac ceva de unul singur.
59.În vacan ă îmi place să fac mai degrabă lucruri active, decât să pierd timpul. ț
60.Orice trebuie încercat o dată.
61.Adesea mă simt nesigur de mine.
62.Pot să iert u or oamenii care m-au insultat sau care mi-au rănit sentimentele. ș
63.Nu mă deranjează să fiu izolat de ceilal i, undeva, pentru o anumită perioadă de timp. ț
64.Îmi place să fac mult sport sau muncă fizică.
65.Mi-ar plăcea o via ă tumultoasă, cu călătorii i senza ii puternice. ț ș ț
66.Adesea mă îngrijorează lucrurile pe care al ii le consideră neimportante. ț
67.Când oamenii nu sunt de acord cu mine, nu pot să mă ab in să nu mă cert cu ei. ț
68.În general, îmi place să fiu singur ca să pot face lucurile pe care le doresc fără a fi distras
de ceilal i. ț
69.Niciodată nu am întâmpinat dificultă i în a întelege un material chiar de la prima citire. ț
70.Uneori fac lucruri traznite doar pentru a mă amuza.
71.Adesea întâmpin dificultă i în a face o alegere. ț
72.Sunt foarte temperamental.
73.Nu am pierdut niciodată nimic.
74.Îmi place să fiu activ de îndată ce m-am trezit.
75.Îmi place să explorez un ora străin de unul singur , chiar dacă aceasta ar însemna să mă ș
rătăcesc.
76.Musculatura îmi este atât de încordată încât mă simt obosit o mare parte din timp.
77.Nu pot să mă ab in să nu fiu pu in răutăcios cu cei care îmi displac. ț ț
78.Sunt o persoană foarte sociabilă.
79.Prefer prietenii care sunt captivan i i plini de surprize. ț ș
80.Deseori îmi vine să plâng fără vreun motiv anume.
81.Întotdeauna mă simt confortabil, indiferent dacă este cald sau frig afară.
82.Simt nevoia să fiu o persoană importantă pentru grup.
83.Îmi place să am o ocupa ie tot timpul. ț

84.Adesea mă las într-atât de captivat de lucruri noi, atractive, de idei interesante, încât nici
nu mă gândesc la posibilele complica ii care ar putea să apară. ț
85.Nu las lucrurile mărunte să mă enerveze.
86.Sunt întotdeauna răbdător cu al ii, chiar i cu cei iritan i. ț ș ț
87.De obicei îmi place să fac lucrurile de unul singur.
88.Mă pot bucura de activită ile de rutină care nu solicită multă concentrare sau efort. ț
89.Sunt o persoană impulsivă.
90.Adesea mă simt inconfortabil i stânjenit fără vreun motiv real. ș
91.Adesea mă cert cu ceilal i. ț
92.Probabil că petrec mai mult timp decât ar trebui cu prietenii.
93.Nu mă deranjează dacă cineva profită de mine.
94.Mă implic în tot ceea ce fac.
95.Îmi plac petrecerile nonconformiste.
96.După ce am cumpărat ceva, mă îngrijorez că am făcut o alegere gre ită. ș
97.Când oamenii strigă la mine, strig i eu. ș
98.Am mai mul i prieteni decât majoritatea oamenilor. ț
99.Ceilal i mă aten ionează adesea să fiu mai temperat. ț ț

ANEXA 2 – GRILA DE COTARE A RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONARUL ZKPQ
SCALA NR. DE ITEMI ITEMI
Căutarea impulsivă de senza ii ț19 1A, 6F, 14A, 19A, 24A, 29F, 39A, 45A,
50A, 60A,65A, 70A, 75A, 79A, 84A,
89A, 95A.
Neuroticism- anxietate 19 2F,7A, 15A, 20A, 25A, 30A, 35A, 41A,
46A, 51A, 56A, 61A, 66A, 71A, 76A,
80A, 85F, 90A, 96A.
Agresivitate- ostilitate 17 3A, 8A, 11A, 16F, 21F, 31F, 36A, 42A,
47A, 57F, 62F, 67A, 72A, 77A, 86F, 91A,
97A.
Activitate 17 5A, 13A, 18A, 23F, 28A, 33A, 38F, 44F,
49F, 54A, 59A, 64A, 74A, 83A, 88F, 94A,
99A.
Sociabilitate 17 9A, 12F, 17F, 22A, 27A, 37F, 43F, 48A,
53A, 58A, 63F, 68F, 78A, 82A, 87F, 92A,
98A.
Dezirabilitate socială 10 4A, 10A, 26A, 32A, 40A, 52A, 69A, 73A,
81A, 93A.
Obseva ii ț
1.Pentru itemii care au notată după numărul lor de ordine litera A se cotează cu un punct,
răspunsul adevarat i cu zero puncte răspunsul ș fals. Pentru itemii care au notată după
numărul lor de ordine litera F se cotează cu un punct răspunsul fals i cu 0 puncteș
răspunsul adevărat.
2.Scorul fiecarei scale se ob ine prin însumarea cotelor itemilor săi. ț

ANEXA 3 – GRILA DE OBSERVARE A COMPORTAMENTELOR I RELA IA DE Ș Ț
COMUNICARE
1.Acceptă să lucreze în echipă cu u urin ă. ș ț
2.În cadrul echipei î i impune punctul de vedere. ș
3.Comunică cu u urin ă cu ceilal i membrii ai organiza iei. ș ț ț ț
4.Comunică cu u urin ă cu conducerea unită ii. ș ț ț
5.Sunt timora i i rezerva i când vor să îsi exprime punctul de vedere. ț ș ț
6.Nu au încredere că le vor fi ascultate părerile de către ceilal i membrii ai organiza iei ț ț
colare.ș
7.Gestionează cu usurin ă situa iile conflictuale care apar în cadrul grupului. ț ț
8.Iau ini iativa i le comunică cu u urin ă celorla i membrii proiectele viitoare. ț ș ș ț ț
9.Preferă să se adreseze prin mesaje sau orice alt mijloc de a comunica, mai pu in cel fa ă în ț ț
fa ă.ț
10.Nu comunică deloc cu ceilal i, dar răspunde politicos dacă i se adresează cineva. ț