Argument ………………………………………………………………………………5 Cap. I Calea spre cunoașterea lui Dumnezeu prin educație………………………. 7 I.1. Educa ția religioasă. Scopuri ș i… [605012]

1

2

3
CUPRINS
Argument ………………………………………………………………………………5
Cap. I Calea spre cunoașterea lui Dumnezeu prin educație………………………. 7
I.1. Educa ția religioasă. Scopuri ș i finalități. ……………………. …………………. ………… 7
I.2. R ealizarea educației religios -morale în școală …………………… ……………9
I.2.1. Educația morală ………………………………………… …… ………………9
I.2.2. Educația morală creștină …………………………… ………………………11
I.3. Rugăciunea -întâlnirea dintre umanitate și divinitate …………. ………………………. 13
I.4. Familia – factor determinant în creșterea și educarea religios -morală a elevilor ..15
Cap. II Educația religios -morală realizată prin inițierea elevilor în practica rugăciunii
personale și comunitare…………….. ……………………………………………………… ……………………. 18
II.1. Educație religioasă și educator………………………………………………………….. ………….. 18
II.2. ,,Tatăl nostru ”-model desăvârșit de rugăciune………………………………. ………………. 18
II.3. Participarea activă la rugăciunea Bisericii …………………………………………… 20
II.4. Evaluarea didactică din perspectiva rugăciunii ……………………………………….22
II.5. Tehnici și metode interactive utilizate în lecțiile de religie …………………………22
Cap. III Coordonatele metodolodice ale cercetării …………………………………… 25
III.1. Obiectivele și ipoteza lucrării ……………………………………. ………………………………… 25
III.2. Descrierea eșantionului de copii …………………………………………………………………… 26
III.3. Metode folosite în cercetare……………………. …………………………… ……………………….. 30
III.3.1. Metoda observației …………………….………………………………………… 30
III.3.2. Metoda probelor orale și scrise ……………………………………………………33
III.3.3. Metoda c hestionarului …… ………………………………………………………. 34
III.3.4. M etoda experimentului psiho -pedagogic …………………………………………34
III.3.5 . Analiza , prelucrarea și interpretarea rezultatelor la chestionarul
administrat…………………………………… ………………………….. …………………….. …………….47

4
Concluzii …………………………………………………………………………………… ………………………..48
Bibliografie ……….. ……………………………………………………………………… ………………………..50

5
INTRODUCERE

Lucrarea ,, Rugăciunea și importanța ei în formarea religios -morală a elevilor” s -a
născut din dorința unei cât mai bune conștientizări asupra importanței deosebite de a -i învăța
pe copii, incă de la o vârstă fragedă, despre Dumnezeu, de a -i obișnui cu rugăciunea, cu
participarea, atât cât se poate, la slujbele Bisericii, la Sfânta Liturghie, în special. Astfel își
vor forma un caracter frumos, își vor însuși principii morale v aloroase și sănătoase în același
timp și vor porn i în viață cu o bază solidă, neputând fi înșelați cu ușurință de frumusețile
trecătoare ale existenței.
Alături de familie și de preot, profesorul de religie are misiunea de a -i învăța pe elevi
cum să se roage și să le formeze această deprindere.
Activitățile religioase desfășurate în orele de religie – rugăciunea, audierea și
interpretarea muzicii religioase – îmbinate cu activități e xtracurriculare – participare la slujbe,
împărtășirea cu Sfintele Taine, vizitare de biserici și mănăstiri, participarea la concursuri
muzicale religioase, elaborarea de eseuri – pot reprezenta un important domeniu de cercetare.
Scopul acestei cercetări a fost :
– Optimizarea actului predări i-învățării din perspectiva exig ențelor unui învățământ
formativ ;
– Formarea , cultivarea și consolidarea unei trăiri interoare a vieții religioase și
morale;
– Exteriorizarea credinței prin practicarea virtuților în viața personal ă a fiecărui elev.
Analizând cerințele temei lucrării, am considerat necesară , în primul capitol, realizarea
ideii de cunoaștere a lui Dumnezeu prin educație.
Al doilea capitol prezintă o sinteză teoretică a multiplelor valențe formative ale
inițierii elevilor în practica rugăciunii personale și comunitare . Au fost aduse în centrul
atenției te hnici și metode de învățare prin cooperare, a căror utilizare urma să reprezinte un
real succes în demersul didactic.
În capitolul al treilea, cel practic -aplicativ, am detaliat activitățile de cercetare
implementate la Școala Generală Șinca Nouă, prin fol osirea unor metode activ -participative,
în vederea valorificări i participării active la viața B isericii . Activitățile s -au derulat pe
parcursul a doi ani școlari: 2 014/2015 și 2015 /2016.
Pe baza bibliografiei de specialitate, precum și a experienței didactice îmi propun să
demonstrez că utilizarea eficientă a metodelor moderne și nu numai contribuie la o învățare

6
activă și eficientă, la formarea unei personalități creatoare a copilului, cu orizonturi largi
asupra vieții.

7
CAPITOLUL I
CALEA SPRE CUNOA ȘTEREA LUI DUMNEZEU PRIN EDUCAȚIE
I.1. Educația religioasă. Scopuri și finalități
„Ținta educației nu este o idee pl ămădită de mintea omului, nici o imagine
psihologică evocată pentru a întâmpina nevoile superstițioase ale societății, ci Dumnezeu cel
veșnic și mesajul către lumea Sa”1
Educația religioasă are o importanță deosebită în viața noastră, întrucât îl conduce p e
om spre scopul ultim al existenței sale: trăirea comuniunii cu Dumnezeu. Prin aceasta, viața
omului credincios se înalță și se statornicește pe temelia de nezdruncinat, care este
Învățătorul prin excelență, Iisus Hristos. Importanța educației religioase poate fi dedusă din
simplul fapt că ea contribuie din plin la formarea individului, la implicarea responsabilă a
acestuia în viața activă și în societate, asigurându -se o direcție, un sens vieții, un mod de
existență.
Exprimând o funcție exclusiv umană, av ând o nuanță pur spiritual ă, educația
,,pornește de la o persoană, se îndreaptă către alta, sau mai exact spre formarea altei
persoane. Puterea ei se întemeiază numai pe latura spirituală din om, pe această realitate
distinctă ce stă în proprietatea exclus ivă a omului.”2 Cunoscut fiind faptul că omul se naște
cu predispoziție spre religiozitate, educatorul creștin constituie un factor determinant în
educația religioasă, fiind ,,cel care dă curs propriei vocații de a continua activitatea
educativă desfășurat ă de Domnul Iisus Hristos și de Apostoli. ..învestirea de către însuși
Mântuitorul cu puterea de a învăța constituie o responsabilitate care se amplifică pe măsură
ce educatorul creștin devine conștient de faptul că lucrarea sa în cadrul Bisericii nu este
oarecare… ”3
Un factor de importanță majoră al educației creștine îl constituie școala. Educația
religioasă ajunge la acest nivel într -un stadiu de dezvoltare maximă printr -un caracter
programat, planificat și metodic al activităților instructiv -educative desfășurate. Se transmit
anumite conținuturi religioase ce sunt selectate cu o grijă deosebită după criterii
psihopedagogice, toate activitățile educative fiind structurate respectând principiile

1 Necula, C., Pr., (2004), Ascultă, Israel…Activitatea învătorească a Profeților în Vechiul Testament, Ed.
Tehnopress, Timișoara, pag.29
2 Călugăr , D., Pr. Prof.,(2005), Catehetica. Manual pentru Facultățile de Teologie , Ed. Renașterea, Cluj -Napoca,
pag.92
3 Opriș, M., (2011), Religie, Morală, Educație. Perspective teologice și pedagogice , Ed.Basilica, București,
pag.21

8
didactice. La toate acestea se adaugă cele mai adecvate meto de de predare -învățare, urmând
a fi apreciate și evaluate cunoștințele specifice, valorile și conduitele religioase.
,,Educația religioasă, ca activitate de formare, se caracterizează prin următoarele
trăsături:
– doar omul poate fi educat în perspectivă religioasă; această latură formativă,
ca și educația în general, nu poate fi apanajul lumii subumane;
– educația religioasă presupune, în afară de om, prezența unei forțe sau
dimensiuni transcendente, a unui factor informant mai presus de om și de lume;
– în formarea religioasă a omului, libertatea este premisă și rezultat al actului
paideutic; este exclusă orice formă de constrângere sau sumisiune;
– educația religioasă presupune o serie de tactici procedurale și metodologice
deliberate și conștiente, d imensionate de factorii care înfăptuiesc o atare educație;
– intenționalitatea acestei laturi a educației este imprimată și de prezența unui
scop, a unui proiect al devenirii personalității umane în perspectiva unor valori ce merită
să fie incorporate de individul copil sau adult. ”4
Educația religioasă îl pregătește pe om încă din copilărie pentru o percepere a
realității mult mai cuprinzătoare, mult mai adâncă, având menirea de a stimula conștiința
în vederea dezvoltării unei viziuni proprii asupra existe nței. Tocmai de aceea, ea vizează
în egală măsură scopuri sau sarcini informative, cât și formative.
Scopul informativ cuprinde transmiterea adevărurilor de credință și morale, pe
care elevii trebuie să și le însușească și pe care punându -le în practică, a tât în interes
personal, cât și în interesul semenilor și al Bisericii, să dobândească mântuirea.
,,Transmiterea sau mijlocirea adevărurilor divine trebuie facută cu multă claritate, fără
însă a neglija raportarea acestora la lucrurile materiale. Profesoru l va accentua mai ales
ceea ce e spiritual și divin, îndemnând pe elevi să țină seama de cuvântul Evangheliei,
fiindcă numai această căutare duce la cunoașterea cea adevărată.”5
Scopul formativ al educației religioase urmărește implicarea tuturor capacităț ilor
intelectuale ale elevilor în pregătirea lor morală și spirituală pentru dezvoltarea
armonioasă a rațiunii, voinței și sentimentului. ,,Deaceia instrucția religioasă trebue să dea
o atențiune deosebită activării facultăților sufletești ale elevilor, în procesul psihologic

4http:// www.constantincucos.ro/wp -content/uploads/2011/03/PROG.MIC_.doc , accesat la 20.03.2016
5 Șebu, S., Opriș, M., Opriș, D., (2000), Metodica predării religiei , Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, p ag.42

9
religios pe care l -am urmărit”6 Formarea religios -morală stă în strînsă legătură cu
conlucrarea dintre familie, Biserică și școală, pentru o cunoaștere cât mai bună a
învățăturii de credință și a moralei creștine, prin ridicarea la un nivel spiritual cerut de
învățătura creștină.
Un rol deosebit îl deține profesorul de religie, care prin modul de prezentare al
adevărurilor revelate, în cadrul lecției de religie, ,,trebuie să vizeze în egală măsură
aspectele intelectuale, afective și vol itive ale dezvotării personalității elevilor”7
Urmărindu -se formarea caracterului religios -moral prin educația religioasă, este
necesar realizarea unui echilibru între cele două scopuri, informativ și formativ, fără
diminuarea rolului vreunuia, pentru împl inirea scopului educativ, care nu urmărește
altceva decât dezvoltarea convingerii că viața creștină autentică este aceea de căutare
permanentă a lui Dumnezeu, de a ajunge la cunoașterea Lui și implicit, la desăvârșire.
,,Atingerea scopului educativ reclamă și conducerea elevilor, mai ales în anii
trecerii de la heterotomia morală la autonomia morală, spre clarificarea sensului vieții și a
destinului etern, la care este chemată fiecare ființă umană, în virtutea faptului că Hristos
Domnul a murit pentru ca to ți oamenii să poată ajunge în împărăția slavei.”8
Scopurile educației ,,presupun existența unei idei clare despre ceea ce urmează să
fie înfăptuit, desemnând astfel finalitatea acțiunii educative .”9
Finalitatea, ca și concept, constituie o componentă a pro cesului educațional ce
asigură orientarea, sensul și direcțiile acțiunii instructiv -educative. Finalitățile educației
religioase se exprimă prin idealul educațional care este acela ,,să Te cunoască pe Tine,
singurul Dumnezeu adevărat, și pe Iisus Hristos p e Care L -ai trimis”10

I.2. Realizarea educației religios -morale în școală
I.2.1 Educația morală
Educația morală se include în domeniile educaționale, stând alături de cea
religioasă, intelectuală, estetică, tehnologică, fizică, profesională și sexual ă. Toate acestea
reprezintă ,,ansamblul valorilor pedagogice fundamentale: bine, adevăr, frumos, util,
sacru etc. care conferă activității de formare -dezvoltare a personalității umane un cadru
dimensional stabil realizat/realizabil la nivelul sistemului și al procesului de

6 Bulacu, M., (2009), Pedagogia creștin -ortodoxă (ediție facsimilată dupa tipăritura din anul 1935) , Școala
Brâncovenească, Constanța, pag.318
7 Șebu, S., Opriș, M., Opriș, D., (2000), Metodica predării religiei , Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, pag.43
8 Opriș, D., (2010), Dimensiuni creștine ale pedagogiei moderne, Ed. Sf. Mina, Iași, pag.130
9 Opriș, M., (2011), Educația morală și educația religioasă în școală , Ed. Eikon, Cluj -Napoca, pag.80
10 Ioan 17, 3

10
învățământ.”11 Fiind o componentă a educației, ea urmărește realizarea unor obiective
fundamentale:
 Formarea conștiinței morale;
 Formarea conduitei morale.
În formarea personalității din punct de vedere moral, un rol deosebit îl deține
unitatea dintre con știința și conduita școlarului.
Conștiința morală poate fi realizată pe trei niveluri – cognitiv, afectiv și volitiv -, în
timp ce formarea conduitei morale, ca rezultat al convingerilor morale, conduce la
deprinderi, obișnuințe de comportare morală și trăsături pozitive de caracter.
La nivel cognitiv, formarea conștiinței morale implică informarea elevilor cu
privire la valori, norme și reguli morale cu ajutorul reprezentărilor, noțiunilor și
judecăților morale. Acceptarea sau respingerea val orilor, normelor și regulilor morale de
către elev, exprimă formarea conștiinței morale din punct de vedere afectiv. Nivelul
volitiv sau de acțiune, presupune din partea elevilor prezența unui efort voluntar,
depășirea unor obstacole ce pot apărea, fie ele interne sau externe, cât și luarea unor
decizii pe aceeași direcție cu cerințele morale. Conlucrarea dintre cele trei niveluri duce la
convingerile morale.
Deoarece personalitatea unui individ se manifestă mai ales prin comporta ment,
conduita morală apare ,,abia în momentul în care acțiune a morală se realizează din
convingerea fundamentată pe cunoașterea noțiunilor morale, impregnată de sentimentul
moral și dinamizată de voință”12
Deprinderile, ca și automatisme ale conduitei, trebuie să fie un răspuns la a numite
cerințe ivite în diferite situații, o atribuție importantă în formarea lor având modelele de
urmat, pe un prim loc putându -se situa modelele din familie, care devin fundamentale
pentru evoluția ulterioară a elevilor.
Obișnințele vin să continue dezv oltarea automatismelor conduitei morale,
transformându -se în trebuințe sau necesități interne ale personalității. Deprinderea de a fi
politicos , de exemplu, implica o sumă de gesturi, manifestări și atitudini care se arată în
diferite situații în care elev ul trebuie să demonstreze acest lucru. În momentul în care
actul de politețe apare ca o necesitate internă, deprinderea se transformă în obișnuință.

11 Crețu, D., Nicu, A., (2009), Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II , Ed. Univesității ,,Lucian
Blaga”, pag.37
12 Opriș, M., (2011), Educația morală și educația religioasă în școală , Ed. Eikon, Cluj -Napoca, pag.29

11
Trăsăturile pozitive de caracter apar ca o stabilitate în comportamentul moral,
acoperind o multitudine de situații și se manifestă într -un mod constant în conduită, în
relațiile cu cei din jur, cu sine, indiferent de împrejurările în care copilul se află.
Structura personalității rezultă din legătura strânsă care există între conștiința
morală și conduita mora lă. Astfel, componentele conștiinței morale impulsionează și
dirijează conduita morală, în timp ce conduita pune în valoare acele componente sub
forma deprinderilor, obișnuințelor morale și trăsăturilor de caracter.
I.2.2 Educația morală creștină
Educația religioasă trebuie să fie continu ată cu educația morală creștină deoarece
,,educația religioasă alimentează cu înalte surse pedagogice sufletul, pentru care în
educația morală să se verifice existența și aplicarea practică a acestor principii.”13
Mântuitoru l nostru Iisus Hristos spune despre Sine că este ,,Calea, Adevărul și
Viața”14, arătând prin aceste cuvinte ce cale să urmeze fiecare credincios în parte, ce
trebuie rostit de fiecare dintre noi pentru a ajunge la împlinirea idealului suprem,
dobândirea vi eții celei veșnice în Împărăția lui Dumnezeu. Prin aceasta, atât omul cât și
întreaga creație stau în legătură cu Creatorul și Binefăcătorul printr -o relație veșnic vie,
legătură ce se transpune în toate domeniile vieții morale, iubirea nemăsurată a lui
Dumnezeu coborând la noi, înnoind și sprijinind lupta omului pentru desăvârșirea morală.
Dumnezeu a creat sufletul omului într -un mod special, dăruindu -i însușiri înrudite cu ale
Lui, adică rațiune, conștiință, libertate. ,,Sufletul uman e chemat la un dialo g liber cu
Dumnezeu prin cunoaștere și fapte, la o folosire a lumii în mod liber, ca un dar al lui
Dumnezeu, pentru a răspunde prin ea iubirii lui Dumnezeu care i -a dat -o și a prelungi prin
ea dialogul iubirii cu semenii săi. De aceea Dumnezeu suscită cont inuu libertatea
oamenilor în atitudinea lor față de El prin rămânerea Sa intr -un raport liber cu ei .”15
În virtutea acestei libertăți, Domnul nostru Iisus Hristos le spune ucenicilor:
,,Oricine voiește să vină după Mine…”16 sau ,,De voiești să fii desăvârș it…”17 adresându –
se prin aceste cuvinte în chip dumnezeiesc libertății sufletului, liberului arbitru, element
fundamental al moralei creștine. ,,Idealul moral creștin, desigur că nu ar fi fost atins, dacă

13 Bulacu, M., (2009), Pedagogia creștin -ortodoxă (ediție facsimilată dupa tipă ritura din anul 1935) , Școala
Brâncovenească, Constanța, pag.494
14 Ioan 14,6
15 Stăniloae, D. (1996), Teologia Dogmatică Ortodoxă. Vol. I ,Ediția a doua , Ed. Institutului Biblic și de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Române, București, pag.265
16 Marcu 8,34
17 Matei 19,21

12
drumul dela credință la virtute, nu ar fi trecut p rin însăși libera voință a creștinului.”18
Libertatea dăruită de Dumnezeu omului se poate defini într -o strânsă legătură cu morala,
o libertate a moralei, a puterii de a alege, iar în funcție de ceea ce omul alege, de deciziile
sale, putând să îl conducă, s ă îl dirijeze, sau nu, spre libertatea absolută.
Prin educația religios -morală se urmărește îndrumarea elevilor spre a deveni mai
înțelepți, mai buni, mai toleranți, mai drepți, având ca temei respectarea Legii morale
divine, mai precis a Decalogului, în s trânsă legătură cu Fericirile și Legea iubirii,
propovăduite de însuși Fiul lui Dumnezeu, modelul desăvârșit al moralei creștine. Omul
credincios Îl iubește pe Dumnezeu, respectându -I poruncile, acestea nefiind pentru el o
corvoadă, ci păstrându -le în sufl et ca un îndreptar pentru desăvârșire, le pune în aplicare
în relațiile cu cei din jurul său.
În școala românească, prin intermediul disciplinei Religie, se realizează atât
educația religioasă, cât și educația morală a elevilor , această disciplină de învăț ământ
având ,,un rol deosebit de important în formarea personalității elevilor, în formarea unor
deprinderi și abilități necesare pentru a le asigura accesul la învățarea pe toată durata
vieții și integrarea activă într -o societate bazată pe cunoaștere. ”19, scopul ei fiind ,,de a
forma personalități în concordanță cu valorile creștine, prin integrarea cunoștințelor
religioase în structurarea de atitudini moral -creștine și prin aplicarea învățăturii de
credință în viața proprie și a comunității.”20
Competențel e generale ale disciplinei Religie, cultul ortodox, din care se desprind
competențele specifice și în care apare aspectul religios -moral sunt:
,,1. Cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu ca fundament al desăvârșirii și mântuirii
omului.
2. Utilizarea adecvată a limbajului din sfera valorilor religioase în diferite contexte
de comunicare.
3. Manifestarea valorilor și a cunoștințelor religioase în propriile atitudini și
comportamente .
4. Cooperarea cu ceilalți în rezolverea unor probleme teoretice și practice, î n
cadrul diferitelor grupuri.

18 Bulacu, M., (2009), Pedagogia creștin -ortodoxă (ediție facsimilată dupa tipăritura din anul 1935) , Școala
Brâncovenească, Constanța, pag.119
19 http://patriarhia.ro/images/pdf/Invatamant pdf/Programa_V -VIII_aprobata_prin Om_5097
09.09.2009.pdf ,pag.3, accesat la 18.02.2016
20 Idem 19

13
5. Aplicarea învățăturii de credință în viața personală și a comunității.”21
Vorbind despre aspectul religios -moral sau moral -religios la disciplina Religie,
trebuie menționat faptul că prin acțiunile didactice care se desfășoa ră în mod implicit, cât
și explicit, se realizează și educația morală a elevilor, acest fapt nepresupunând
,,contopirea celor două dimensiuni, ci specificarea faptului că avem în vedere educația
morală realizată în cadrul activităților didactice la religie și că în abordarea unor teme de
educație morală, ne putem sprijini consistent pe elemente ale educației religioase.
Metodele utilizate în educația morală pot fi adaptate la specificul religiei, ca disciplină de
învățământ, ele fiind chiar favorizate de m ultiplele exemplificări și ilustrări oferite de
religie .”22
I.3. Rugăciunea -întâlnirea dintre umanitate și divinitate
,,Să nu neglijăm rugăciunea în acești ani grei, căci ea este o asigurare, este
comuniunea cu Dumnezeu.”23
Despre rugăciune s -a vor bit și s -a scris enorm de -a lungul timpului în cel mai frumos
mod cu putință, dândui -se numeroase definiții, dintre care , probabil cea mai simplă și
cuprinzătoare este cea de «convorbire a omului cu Dumnezeu». Modalitățile prin care
Dumnezeu se descoperă ș i vorbește oamenilor sunt numeroase: ,,După ce Dumnezeu
odinioară, în multe rânduri și în multe chipuri, a vorbit părinților noștri prin prooroci, în zilele
acestea mai de pe urmă ne -a grăit nouă prin Fiul…”24 Mântuitorul nostru Iisus Hristos,
Cuvântul lu i Dumnezeu, este Cel care ne -a învățat cum să ne rugăm, cum să ne adresăm
Tatălui ceresc, iar prin aceasta ,,împărtășindu -se din Cuvântul -Hristos, cuvântul omului capătă
prin dialogul cu Creatorul, forță creatoare. De aceea, una dintre învățăturile fundame ntale ale
Evangheliei este încrederea în puterea infailibilă a rugăciunii facută în condițiile cuvenite.”25
Dacă prin rugăciune sufletul se înalță la Dumnezeu, stând înaintea Lui, această
convorbire cu El presupune, cu siguranță, credință, nădejde și dragos te, cele trei virtuți fără de
care omul nu ar avea cu cine să vorbească, nu ar avea pentru ce să se roage, iar fără dragoste
față de Dumnezeu și față de semeni, cererile sale ar deveni egoiste.
Rugăciunea reprezintă primul mij loc al educației religioase cu care copiii trebuiesc
obișnuiți încă din sânul familiei, în casa părintească, trecând mai apoi în Biserică și școală.

21 Idem 19, pag.4
22 Opriș, M., (2011), Educația morală și educația religioasă în școală , Ed. Eikon, Cluj -Napoca, pag.140
23 Cuviosul Paisie Aghioritul, (2011), Cuvinte duhovnicești. Volumul II. Trezvie duhovnicească, ediția a II -a, Ed.
Evanghelismos, București, p. 352
24 Evrei 1,1 -2
25 Spidlik, T., Rupnik, M. I., (20 07), Teologia pastoral ă. Pornind de la frumusețe, traducere de Ioan Milea , Ed.
Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, pag.240

14
Încă de mici, setea de cunoaștere a copiilor este foarte mare, în această perioadă a vieții având
o sensibilitate sufletească mult mai de zvoltată decât alte funcții sufletești, amprenta
învățăturilor bune vădindu -se în toate momentele existenței lor. Începând de la cea mai
fragedă vârstă, educația religioasă ,,se face în primul rând prin exemplul personal al părinților
și al celor din jur, prin întreținerea în casă a unei atmosfere de dragoste și rugăciune. Inima
copilului este atinsă; fără multe explicații, el ajunge să -și facă rugăciunea ca pe un lucru firesc
și, fără să aibă aibă nevoie de argumente logice, începe să cunoască prezența lui
Dumnezeu.”26 Cuvintele de învăț ătură sădite cu grijă în ,, pământul cel bun”27 își au temelia în
dragostea, rugăciunea și exemplul personal pe care părinții și educatorii trebuie să le
manifeste în educarea copiilor. Cu siguranță, mulți dintre creștini au în minte imaginea
bunicilor rugându -se în diferite momente ale zilei sau situații, povățuindu -i să facă la fel sau
dragostea cu care erau înconjurați în copilărie, toate acestea transmițându -le pe mai departe
copiilor lor ca puncte de plecare în înțelegerea iubirii lui Dumnezeu, a încrederii în El și în
împlinirea poruncilor Lui.
În această perioadă deosebit de importantă in viața copiilor ,,se lărgește paleta
motivației acțiunilor, a memorării unor scurte poezii, a învățării unor reguli referitoare la viața
religioasă: îngenuncherea, închinarea, rostirea de rugăciuni la masă, dimineața, seara,
păstrarea liniștii în biserică etc.”28 De asemenea , o mare însemnătate o au rugăciunile
părinților pentru copii, precum și împărtășirea frecventă a acestora în timpul Sf intei Liturghii ,
care îi pregătește pentru ,,viața în comunitate, în colectivitate, trezindu -le simțul solidarității
umane, prin faptul că toți credincioșii se roagă unii pentru alții, pentru cei prezenți, pentru cei
din călătorie, pentru cei bolnavi, dar și pentru cei adormiți.”29 Rugăciunea particulară pe care
copilul o înalță către Dumnezeu se completează cu rugăciunea liturgică -cultul divin public –
datorită faptului că mântuirea este posibilă doar în comunitate. Pentru noi, creștinii,
participarea la cu ltul divin public semnifică mai mult decât o simplă prezență fizică în locașul
de rugăciune sau săvârșirea actelor de cult. Legătura dintre rugăciune și Împărtășanie
depășeșt e sfera înțelegerii noastre, este indisolubilă, aceasta datorită faptului că fără Trupul și
Sângele lui Hristos noi nu Îl putem cunoaște pe Dumnezeu, iar fără rugăciune nici nu vom
putea primi Euharistia, nici nu vom înțelege ce înseamnă aceasta: ,,Pentru că rugăciunea nu
este ceea ce facem noi. Rugăciunea este ceea ce suntem noi. Ceea ce suntem atunci când

26 Maica Magdalena, (2006), Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi, cu un Cuvânt despre educația
copiilor a l Sfântului Ioan Gură de Aur , ediția a II -a, Ed. Deisis, Sibiu, pag.54
27 Luca 8, 8
28 Opriș, M., (2011), Religie, Morală, Educație. Perspective teologice și pedagogice , Ed.Basilica, București,
pag.38
29 Șebu, S., Opriș, M., Opriș, D., (2000), Metodica predării religiei , Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, pag.138

15
trăim, conștientizând că ne aflăm în prezența lui Dumnezeu, că datorită Împărtășaniei suntem
una cu Dumnezeu. Noi niciodată nu ieșim din comuniunea cu Dumnezeu, pentru că avem
rugăciunea , ea este un fel de punte care, de la o Împărtăș anie la alta, ne susține și ne
întărește”30 Rugăciunea și Împărtășania nu pot exista una fără cealaltă, rugăciunea zidindu -se
pe Împărtășanie, iar aceasta din urmă înfăptuindu -se datorită rugăciunii.

I.4. Familia -factor determinant în creșterea și educarea religios -morală a elevilor
Familia este punctul de plecare în educația elevilor, reprezentând o «mică școală»
unde se pun bazele personalității și caracterului omului, formând un cadru natural al vieții, cât
și un spațiu al educației creștine de zi cu zi.
Pentru a putea deveni un factor esențial al educației religioase, familia trebuie să
îndeplinească anumite condiții, cum ar fi dragostea dintre soț și soție, având ca model iubirea
dumnezeiască dintre persoanele Sfintei Treimi sau dragostea lui Hristos p entru Biserica Sa: ,,
Supuneți -vă unul altuia, întru frica lui Hristos . Femeile să se supună bărbaților lor ca
Domnului, Pentru că bărbatul este cap femeii, precum și Hristos este cap Bisericii, trupul Său,
al cărui mântuitor și este. Ci precum Biserica s e supune lui Hristos, așa și femeile bărbaților
lor, întru totul. Bărbaților, iubiți pe femeile voastre , după cum și Hristos a iubit Biserica…”31
Dragostea pe care trebuie să o aibă bărbatul pentru femeie este necesar să fie identică cu
dragostea pe care o are pentru el însuși, cei doi devenind un trup, al cărui cap este bărbatul,
având model pe Hristos. Acest lucru nu devine un favor făcut femeii, ci o responsabilitate a
bărbatului ce trebuie pusă în practică prin fapte și cuvinte, iar cinstea și respectu l femeii față
de bărbat au ca temelie legătura trupului cu capul, devenind o «iubire -răspuns».
Comuniunea dintre bărbat și femeie, trece mai departe în conștientizarea unui orizont
aflat dincolo de ei, dar având legătură cu amândoi: ,,Numai al treilea sub iect îi scoate din
neîntrerupta lor singurătate în doi, numai un al treilea subiect poate fi și el partener de
comuniune și nu stă pasiv în fața lor, ca obiectul …”32 Aceasta se transpune în stabilirea ca
scop prioritar nașterea și educarea copiilor, dând întâietate valorilor religioase. Mediul liniștit
din cadrul familiei are o importanță hotărâtoare pentru calitatea educației religios -morale a
copiilor, influențând în mare măsură personalitatea lor, cât și dezvoltarea spirituală din viitor.

30 Parr, Schiarhim. Ioachim, (2015), Să nu preferi nimic iubirii lui Hristos , Vol.2 , trad. Diana Guțu, Ed.
Egumenița, Galați, pag.151
31 Efeseni 5,21 -25
32 Stăniloae, D., (1996), Teologia Dogmatică Ortodoxă. Vol. I ,Ediția a d oua, Ed. Institutului Biblic și de Misiune
al Bisericii Ortodoxe Române, București, pag.307

16
Ducând o viață armonioasă și liniștită, părinții creează un cadru natural ce nu poate fi înlocuit,
atitudinea lor creștină de viață este transferată asupra copiilor în mod firesc și ușor.
Contribuția la buna creștere a copiilor din toate punctele de vedere trebuie să o aibă
ambii părinți. Responsabilitatea tatălui pentru familia sa este echivalentă cu răspunderea pe
care un preot o are pentru păstoriții săi: ,,Tata toată săptămâna aleargă să aducă în casă pita.
Dar duminica trebuie să o frângă. În gestul lui de a da pâin e la masă este gestul preotului care
frânge pâine și satură. Că dacă -i tata la masă, lumea e sătulă.”33
Probabil cea mai importantă activitate a mamei creștine în cadrul unei familii este
educația copiilor ei, ajutată fiind de virtutea dragostei pentru copi ii ei, care de multe ori
ajunge să se transforme în jertfă de sine. Pentru un copil nimic nu poate fi mai sigur decât
ceea ce simte atunci când se află în brațele mamei sale, legătura de dragoste dintre mamă și
copii fiind reversibilă, aceștia dorindu -și prezența mamei mai mult decât pe a celorlalte
persoane din cadrul sau din afara familiei.
Din învățătura religios -morală dată copiilor nu trebuie să lipsească practicarea
virtuților prin exemplul personal , prin rugăciune, învățându -i pe copii ce înseamnă iu birea față
de Dumnezeu și față de aproapele. Toate acestea, începute în familie, stau într -o cooperare
strânsă cu Biserica și școala , deoarece ,,Biserica poate completa opera educativă începută de
părinți devenind o modalitate complementară școlii în privi nța formării spirituale, educației
morale, estetice etc.”34
Rolul deosebit pe care îl au cele trei izvoare ale educației -Familie, Biserică, Școală – a
fost prezentat de către Preafericitul Patriarh Daniel prin mesajul transmis la începerea anului
școlar 201 5-2016: ,, Dacă bazele educației se pun în familie, școala are rolul de a continua
actul educativ, atât prin oferirea unui bagaj informațional riguros, cât mai ales prin formarea
personalității depline a elevului, dornic să participe la viața comunității pr in calități reale și
spirit creator, deoarece informarea, fără o formare spirituală a omului, nu dezvoltă persoana
ca ființă comunională și relațională. Așadar, educația integrală în adevăratul sens al
cuvântului presupune și o formare în spiritul comuniun ii, inclusiv conștientizarea apartenenței
la o comunitate de oameni meniți să se dezvolte, să lucreze și să progreseze împreună în
demnitate și creativitate.
Respectul de sine și respectul față de ceilalți reprezintă valori fără de care o societate
nu se p oate dezvolta în mod armonios . Părinții și profesorii trebuie să valorifice talanții
fiecărui copil, să îl învețe că este capabil și valoros ca persoană unică și irepetabilă creată

33 Necula, C., (2011), Provocările străzii, mic catechism vorbit, ediția a II -a, Ed. Agnos, Sibiu, pag.51
34 Muntean, C., (2016), Ortodoxia romantică , Ed. Andreiană, Sibiu, pag132

17
după chipul lui Dumnezeu. Fiecare elev trebuie încurajat să își pună în val oare darul său unic
primit de la Dumnezeu, dar să și respecte darurile sau talentele celor din jurul său. De
asemenea, buna cuviință și respectul față de părinții care l -au crescut și față de educatori,
învățători și profesori trebuie cultivate, nu ca o ob ligație, ci ca pe o lumină a sufletului
frumos, ca o recunoștință față de cei care își dedică întreaga viață creșterii, educării și formării
copiilor și tinerilor.
Biserica, prin rolul ei educațional și călăuzitor de veacuri, dorește să vină în
întâmpinare a nevoilor societății, constituindu -se într -un reper spiritual și un sprijin moral atât
în vremuri bune, cât și în situații de criză. Amalgamul de stimuli, de evenimente, de false
valori promovate adesea ca modă a zilei pot dezorienta familiile, dar și șco ala. De aceea, rolul
Bisericii este acela de a promova valorile permanente și reperele autentice verificate în timp
îndelungat.
Astăzi, Familia, Biserica și Școala, ca factori educaționali decisivi, au
responsabilitatea de -a spori cooperarea în vederea edu cării și formării copiilor și a tinerilor
pentru o viață armonioasă în familie și în societate, dar și pentru a deveni cetățeni ai patriei
cerești, adică ai Împărăției cerurilor, deoarece scopul ultim al vieții omului pe pământ este
pregătirea sa pentru vi ața și fericirea eternă în Împărăția iubirii Preasfintei Treimi. ”35

35 http://patriarhia.ro/cooperarea -dintre -familie -Scoala -si-biserica -in-educaie -8191.html

18
CAPITOLUL II
EDUCAȚIA RELIGIOS -MORALĂ REALIZATĂ PRIN INIȚIEREA
ELEVILOR ÎN PRACTICA RUGĂCIUNII PERSONALE ȘI COMU NITARE
II.1. Educație religioasă și educator
,,A fi profesor înseamnă un risc asumat. A -i învăța pe alții cum să învețe este o operă
care implică răbdare, incertitunine, multe ore de studiu, emoție, descurajare, surâs…”36 El nu
doar transmite informații, solicită sarcini, propune conținuturi, ci stimulează și stârnește
curiozitatea elevilor către lucruri noi, le modelează comportamentele, întărește încrederea în
propriile forțe, îi ajută în desăvârșirea identității.
Personalitatea educatorului are o însemnătate deosebită pentru creșterea și educarea
religioasă a elevilor, în formarea caracterelor și a personalităților. Acesta trebuie să înțeleagă
faptul că în misiunea pe care o are ,,a fost chemat de Dumnezeu printr -o chemare lăuntrică și
a fost trimis să învețe pe alții cuvântul lui Dumnezeu. În această slujire, el nu este singur:
Dumnezeu i -a promis că -l însoțește și -l ajută în toate zilele, așa cum a promis și Sfinților
Apostoli”37
Pentru o bună reușită a educației religioase, profesorul de rel igie trebuie să corespundă
anumitor cerințe și să aibă anumite calități spirituale, cum sunt: vocația, dragostea pentru
copii, smerenie, răbdare, blândețe, bunătate, sinceritate, evlavie, umor și nu în ultimul rând,
profesionalism. El trebuie să devină un model pentru elevii săi, cu o putere de exemplu foarte
mare, care acționează direct asupra vieții copiilor, având ca model pe Mântuitorul, Cel care nu
Și-a rezumat învățătura doar la teorii, ci a realizat mântuirea omului prin fapt.
Urmând exempului lui Hr istos, profesorul de religie vine să continue educația
religioasă făcută copiilor în familie, având misiunea de a -i învăța pe aceștia să se roage , de a
le forma acestă deprindere, de a -i îndruma pe calea virtuților, croindu -le prin împărtășirea cu
Sfintele Taine drumul spre desăvârșire.
II.2. ,,Tatăl nostru” – model desăvârșit de rugăciune
Dintre toate modelele de rug ăciune întâlnite în lecțiile de religie, probabil cea mai
importantă și mai cuprinzătoare este rugăciunea «Tatăl nostru», care mai este numită în cel
mai corect mod «Rugăciunea Domnească», fiind ros tită de Însuși Fiul lui Dumnezeu , Domnul

36 Crețu, D., Nicu, A., (2009), Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II , Ed. Univesității ,,Lucian
Blaga”, pag.335
37 Șebu, S., Opriș, M., Opriș, D., (2000), Metodica predării religiei , Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, pag.23

19
nostru Iisus Hristos. În cadrul programei școlare la religie, cultul ortodox, «Rugăciunea
Domnească» este studiată la clasa a VI -a.
Se cunosc trei variante ale rugăciunii, în Sfintele Evanghelii după Matei și Luca, iar a
treia în Didahia. Varianta cea mai folosită, și datorită contextului în care a fost rostită de către
Mântuitorul Hristos, legând -o de post și milostenie, este cea din Evanghe lia după Matei, în
cadrul «Predicii de pe munte» . După conținutul ei, rugăciunea «Tatăl nostru» este o rugăciune
de cerere către Dumnezeu, Mântuitorul învățându -i pe cei care Îl ascultau și felul în care să se
roage.38
Rugăciunea este împărțită în trei părți, având o introducer e, o invocare a numelui lui
Dumnezeu, apoi șapte cereri și o încheiere, printr -un cuvânt de slavă adus lui Dumnezeu.
În introducerea «Tatăl nostru, Care ești în ceruri» , o invocare a numelui lui
Dumnezeu, prin care Îl recunoaștem ca «Tată» al nostru, al tu turor, ,,adică al acelora care
cred, care prin El au început să fie fiii lui Dumnezeu, renăscuți și sfințiți prin har
duhovnicesc.”39 Cuvintele «Care ești în ceruri» ne arată o localizare a casei «Tatălui» , dar noi
suntem conștienți că Dumnezeu este atotpre zent, este necuprins, nematerial, arătându -se
transcendența și modul Său de a fi.
Prima cerere «Sfințească -se numele Tău». Nu cerem ca prin rugăciunile noastre să se
sfințească numele lui Dumnezeu, ci mai mult, prin tot ceea ce facem în această viață, prin
manifestările noastre să demonstrăm că suntem fiii Tatălui , pentru ca oamenii ,,să vadă faptele
voastre cele bune ți să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.”40 Viața noastră ca fii ai lui
Dumnezeu începe prin sfințirea în apa Botezului și trebuie cont inuată printr -o viață curată,
împodobindu -ne sufletele cu virtuți, preamărind pe Dumnezeu, Izvorul virtuților.
A doua cerere «Vie Împărăția Ta». Ne dorim ca Împărăția Lui Dumnezeu să se
vădească încă de pe acum, în sufletele noastre prin dreptate, bucurie, pace, ea fiind inaugurată
prin prezența lui Hristos Domnul în mijlocul oamenilor, dorindu -ne ca la sfârșitul veacurilor
să fim locuitori ai Împărăției Sale.
Cererea a treia «Facă -se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ». Voia Tatălui ceresc
este mântu irea oamenilor, dar noi cu puterile noastre și fară ajutorul Său nu o putem împlini.
Imitându -i pe Îngeri și pe Sfinți, ne supunem cu nădejde voii lui Dumnezeu.

38 Matei 6,5 -8
39 Sfântul Ciprian, Despre Rugăciunea Domnească , în Apolog eți de limbă latină , (1981), trad. Chițescu N.,
Constantinescu E., Papadopol P., Popescu D., Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, pag.460
40 Matei 5,16

20
A patra cerere «Pâinea noastră cea spre ființă, dă -ne-o nouă astăzi». Fiind ființe
trupești, av em nevoie zi de zi de hrana materială, pâinea fiind în acest sens un simbol al
acestei hrane. Dar ,,nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui
Dumnezeu .”41 Ca ființe dihotomice, bineînțeles că pâinea pe care o cerem este și un a
spirituală, de nevoie zilnică, transpunându -se în cuvântul lui Dumnezeu, în rugăciune, în
Sfânta Euharistie fără de care nu poate fi pe pământ ca și în cer.
Cererea a cincea «Și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților
noștri» . Domnul nostru Iisus Hristos ne arată că iertarea pe care o primim pentru ceea ce am
greșit înaintea lui Dumnezeu este condiționată de măsura în care noi îi iertăm pe cei care au
greșit față de noi.
«Și nu ne duce pe noi în ispită» reprezintă cererea a șasea, prin care noi Îl rugăm pe
Dumnezeu să nu ne pună la încercări deoarece nu știm dacă putem rezista. Ispitele ne pot fi
folositoare în încercarea credinței sau întărirea ei, pentru că smerindu -ne, ajungem să fim
întăriți de către Dumnezeu, ispășindu -ne păcatele încă din viața aceasta.
A șaptea cerere «Ci ne izbăvește de cel rău», adică de diavol, potrivnicul mântuirii
noastre, întărindu -ne în fața uneltirilor lui.
Încheierea «Că a Ta est e împărăția și puterea și slava în veci. Amin.» Ne exprimăm
prin aceast a convingerea că Dumnezeu este Împăratul căruia îi este supusă întreaga creație.
Ceea ce este de asemenea de remarcat, este faptul că această împărțire a rugăciunii în
șapte cereri ne duce cu gândul la împărțirea Decalogului în porunci care reflectă datori a
creștinului față de Dumnezeu și porunci care ne arată datoriile pe care le avem față de
aproapele nostru. Astfel primele trei cereri ale «Rugăciunii Domnești» se referă la Dumnezeu,
iar următoarele patru la viața credincioșilor. Partea cea mai interesant ă este situarea cererii
pâinii in centrul celor șapte cereri , ceea ce ne demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie,
că Hristos, Dumnezeu și Omul, este în centrul învățăturii și educației noastre .
II.3. Participarea activă la rugăciunea Bisericii
Rugăci unea fiind convorbirea omului cu Dumnezeu, ea cere un efort maxim de
concentrare a minții și stăruință. Orice act moral are nevoie de efort, concentrare, dorința de a
înfăptui ce este bine și necesar mântuirii , perseverență, toate acestea fiind valabile at ât în
realizarea rugăciunii, cât și în punerea ei în practică. Prin practică se înțelege atât practicarea
rugăciunii individuale, cât și practicarea rugăciunii publice, care are loc în cadrul cultului
public, în duminici și în sărbători.

41 Matei 4,4

21
Desigur că partici parea la cultul divin public a elevilor trebuie să înceapă încă din
frageda copilărie , ,,chiar dacă un copil nu poate înțelege tot ce se întâmplă, el poate vedea,
auzi, mirosi, gusta, atinge, poate simți prezența Duhului Sfânt. Nu trebuie să -i lipsim pe co pii
de această experiență; mai degrabă trebuie să -i pregătim ca s -o aprecieze, să tânjască după ea
cu nerăbdare și să participe la ea prin rugăciune .”42
Nu se poate stabili un număr de slujbe ca regulă de participare pentru copii, deoarece
nu este de dorit ca ei să cadă pradă leneviei de a frecventa slujbele, sau a vedea mersul la
biserică fiind o datorie plictisitoare. Peste acestea se poate trece cu multă înțelepciune și cu
tact, atât din partea părinților, preoților, cât și din partea profesorului de reli gie, prin
implicarea treptată a tinerei generații în viața și rugăciunea Bisericii. ,,Serviciul divin al
Sfintei Liturghii, care are ca punct central jertfa Mântuitorului Hristos pe cruce, nu poate
rămâne străin sufletelor tinere care cunosc istoria vieții lui Iisus și motivele morții Sale pe
cruce”43
În cadrul cultului divin public sunt expuse cu claritate și profunzime adevărurile de
credință, iar prin simbolistica slujbelor, prin modelele înfățișate, toate acestea devin o metodă
de cunoaștere a realități i religioase pentru elevii din toate ciclurile. Participarea regulată și
activă la rugăciunea Bisericii conduce la înțelegerea duhovnicească, cunoștințele dobândite
luminând mintea și mobilizând voința elevilor.
Venind să susțină cele afirmate mai sus, uni tățile de conținut ale programei la religie,
cultul ortodox, au în componență anumite lecții de o importanță deosebită în educația religios –
morală a elevilor, mai cu seamă a celor din ciclul gimnazial, clasele V -VIII, asupra cărora s -a
aplecat cercetatrea de față. Astfel, la clasa aVI -a, pe lângă «Rugăciunea Domnească», avem și
«Stăruința în rugăciune – Femeia canaaneancă», la clasa a VII -a, la unitatea de învățare
«Exprimarea învățăturii creștine» , ca și conținut avem «Rugăciunea în viața creștinului» și
«Sfânta Liturghie -întâlnire cu Hristos», iar de la clasa a VIII -a, datorită experienței dobândite
în decursul anilor, s -a ales «Cântarea religioasă -formă de rugăciune».44 De consemnat este
faptul că cercetatrea de față s -a desfășurat asupra unui eșantion de elevi în decursul a doi ani
de studii, respectiv clasa a VI -a și a VII -a, majoritatea covârșitoare făcând parte și din corul
școlii, putând astfel să vorbim despre participarea lor la cântarea religioasă ca formă de
rugăciune.

42 Maica Magdalena, (2006), Sfaturi pentru o educați e ortodoxă a copiilor de azi, cu un Cuvânt despre educația
copiilor a l Sfântului Ioan Gură de Aur , ediția a II -a, Ed. Deisis, Sibiu, pag.76 -77
43 Bulacu, M., (2009), Pedagogia creștin -ortodoxă (ediție facsimilată dupa tipăritura din anul 1935) , Școala
Brânc ovenească, Constanța, pag.437
44 http://patriarhia.ro/images/pdf/Invatamant_pdf/Programa_V -VIII_aprobata_prin_Om_5097_09.09.2009.pdf
Pag.12 ș i 16, accesat la 18.02.2016

22
II.4. Evaluarea didactică di n perspectiva rugăciunii
,,Evaluarea face parte din procesul de învățământ și are ca scop cunoașterea și
aprecierea nivelului de cunoștințe, a dezvoltării capacității și deprinderilor elevilor, oferind o
imagine și asupra competențelor și aptitudinilor pr ofesorului”45 Importanța ei rezultă din
faptul că pe baza rezultatelor ce se obțin, profesorul poate regla și ameliora activitatea
desfășurată la clasă și nu numai, în așa fel încât aprecierea elevilor să devină un proces
continuu.
Pentru elevi, importanța evaluării constă în faptul că în urma ei aceștia vor ști cum au
executat sarcinile primite, ce au de făcut pe mai departe pentru îmbunătățirea rezultatelor la
învățătură.
Evaluarea reprezintă o activitate centrală a procesului de învățământ ce nu se despar te
de predare și de învățare, iar printr -o evaluare eficientă, profesorul va cunoaște măsura
atingerii obiectivelor propuse.
În ceea ce privește evaluarea , din perspectiva rugăciunii în formarea religio s-morală a
elevilor, au fost folosite atât metode tra diționale de evaluare , cât și metode moderne.

II.5. Tehnic i și metode interactive utilizat e în lecțiile de religie .
La vârsta școlară , contactul nemijl ocit cu rugăciunea duce la formarea și co nsolidarea
deprinderilor religios -morale , la înțel egerea unor evenimente din istoria mântuirii , activizarea
și nuanțarea fondului lexical religios al copilului, formarea și dezvolta rea personalității ,
cultivarea gustului estetic.
Elevii împărtășesc celorlalți ceea ce experimentează, iar aceasta conduce l a noi
conexiuni în sprijinul înțelegerii. Sunt dispuși să rezolve mult mai ușor sarcinile de lucru dacă
acestea sunt dispuse sub formă de joc. Sunt solicitate eforturile personale de gândire,
imaginație, memorie și voință, valorificând potențialul de cunoa ștere, acțiune și trăire a
copiilor.
Dintre tehni cile și metodele interactiv e utiliza te în explorarea lecțiilor la religie se pot
aminti:
1.BRAINSTORMING -ul (Asaltul de idei) reprezintă formularea a cât mai multor idei –
oricât de fanteziste ar putea părea a cestea ca răspuns la o situație enunțată, după principiul
cantitatea generează calitatea.
Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape:
 alegerea temei și a sarcinii de lucru;

45 Șebu, S., Opriș, M., Opriș, D., (2000), Metodica predării religiei , Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, pag.177

23
 solicitarea exprimării într -un mod cât mai r apid, printr -un cuvânt, în enunțuri
scurte și concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor;
 nimeni nu are voie să facă observații negative;
 afișarea ideilor rezultate în forme cât mai variate și originale: cuvinte,
propoziții, colaje, imagini, desene, cântece , joc de rol etc. Brainstorming -ul („furtuna
creierului” sau „afluxul de idei”) este metoda care dezgheață mintea elevilor și poate fi
folosită la începutul activității, în momentele de evocare;
Avantajele utilizării acestei metode sunt multiple. Dintre ac estea enumerăm:
 obținerea rapidă și ușoară a ideilor noi și a soluțiilor de rezolvare;
 stimularea participării active;
 dezvoltarea creativității, spontaneității, încrederea în sine prin procesul
evaluării amânate;
 eliberarea de prejudecăți;
2.METODA CIORCH INELUI este o metodă de predare – învățare care -i încurajează
pe elevi să gândească liber și deschis. Prin această metodă se stimulează evidențierea
conexiunilor dintre ideile unei teme luate în discuție. Este și o tehnică de căutare a căilor de
acces spre propriile cunoștințe, evidențiind modul propriu de a înțelege o anumită temă, un
anumit conținut. Ajută profesorul să -nțeleagă maniera de înțelegere și îi oferă posibilitatea de
a interveni diferențiat.
Pașii de urmat sunt următorii:
1. Se scrie un cuvânt s au o propoziție -nucleu în mijlocul tablei.
2. Se scriu cât mai multe cuvinte, sintagme legate de tema propusă.
3. Se trasează o linie între cuvintele scrise anterior în vederea evidențierii unor
conexiuni dintre aceste idei.
Nu se limitează numărul ideilor, dar trebuie oferit un timp de lucru pentru această activitate.
Ciorchinele este o tehnică ce se poate realiza atât individual cât și ca activitate în grup.
Atunci când se aplică individual, tema propusă trebuie să fie familiară elevilor, pentru că
aceștia nu p ot culege informații de la colegii de grup.
Folosită în grup, oferă posibilitatea fiecărui elev să ia cunoștință de ideile colegilor, de
legăturile și asociațiile pe care fiecare participant le face la un moment dat.
3.EXPLOZIA STELARĂ (Starbusting) este o metodă de stimulare a creativității, o
modalitate de relaxare a copiilor și se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de
probleme și noi descoperiri.

24
4.ȘTIU/ VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT este metoda utilizată cu precădere în faza de
evocare, d ar și în cea de realizare a sensului, fiind o modalitate de conștientizare, de către
elevi, a ceea ce știu sau cred că știu referitor la un subiect, o problemă și totdeauna a ceea ce
nu știu (sau nu sunt sigur că știu) și ar dori să știe.
În faza de evocar e se urmează două etape:
 Elevilor li se cere să inventarieze – procedând individual, prin discuții în
perechi sau în grup – ideile pe care consideră că le dețin cu privire la tema investigației ce va
urma. Aceste idei sunt notate în rubrica „Știu”.
 Elevii notează și ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori să știe în
legătură cu tema respectivă. Aceste idei sunt grupate în rubrica „Vreau să știu”.
Urmează, apoi, studierea unui text, realizarea unei investigații. În faza de realizare a
sensului, ei inventariază noile idei asimilate pe care le notează în rubrica „Am învățat”.
5.CVINTETUL este o tehnică de reflecție, o poezie formată din cinci versuri, cu
următoarea structuă:
 I vers este format dintr -un singur cuvânt ce denumește subiectul (tema);
 al II-lea vers – este format din două cuvinte care definesc caracteristicile
subiective (două adjective);
 al III -lea vers – este format din trei cuvinte care exprimă acțiuni (verbe la
gerunziu).
 al IV -lea vers – este format din patru cuvinte care exprimă star ea noastră față
de subiect;
 al V-lea vers – este format dintr -un cuvânt care arată însușirea esențială a
subiectului.
6.METODA CADRANELOR este o modalitate de rezumare și sintetizare a unui
conținut informațional prin particiaprea și implicarea elevilor în înțelegerea lui adecvată.
Această metodă poate fi folosită în etapa de reflecție. Metoda cadranelor presupune trasarea a
două axe perpendiculare, operațiune în urma căreia rezultă patru cadrane. Elevii audiază o
prele gere , o povestire sau citesc un text , apoi sunt solicitați să noteze anumite aspect e.
Acestea sunt doar o parte din tehnicile și metodele care vin în ajutorul profesorului și
al elevilor în timpul orelor de istorie. Enumerarea poate continua cu multe altele: metoda RAI,
cubul, rebusul, turul galeriei, eseul de 5/10 minute etc.

25
CAPITOLUL III
COORDONATELE METODOLOGICE ALE CERCETĂRII

III.1. O biectivele și ipoteza lucrării
Ca și componentă a educației, educația religioasă se realizează pe b aza curriculumul –
ui formal, legat și de activitățile extracurriculare, acestea din urmă având un rol
complementar.
Activitățile religioase desfășurate în orele de religie – rugăciunea, audierea și
interpretarea muzicii religioase – îmbinate cu activități e xtracurriculare – participare la slujbe,
împărtășirea cu Sfintele Taine, vizitare de biserici și mănăstiri, participarea la concursuri
muzicale religioase, elaborarea de eseuri – pot reprezenta un important domeniu de cercetare.
Obiectivele pe care și le -a propus această cercetare sunt:
O1 – să evidențieze rolul rugăciunii în viața elevilor și cultivarea interesului pentru
aceasta;
O2 – să identifice modalități de formare și dezvoltare a deprinderilor de comportament
religios -mora l exemplar al elevilor;
O3 – să afle opiniile elevilor referitoare la activitățile religioase curriculare și
extracurriculare, în vederea formării religios -morale, fiind un punct de plecare pentru
activitățile realizate ulterior;
O4 – să experimenteze modu l în care activitățile religioase influențează creativitatea,
formare de noi deprinderi, îmbunătățirea ințelegerii și trăirii adevărurilor de credință,
stimularea interesului pentru ora de religie și modificarea comportamentului raligios -moral.
,,Ipoteza este, în esență, anticiparea unui răspuns posibil la o întrebare pe care și -o
pune cercetătorul; ea reprezintă o afirmație ipotetică, o idee provizorie, o supoziție sau o
presupunere referitoare la două sau mai multe variabile, o posibilă explicație a unei
probleme.”46
Ipoteza care a stat la baza cercetării s -a formulat astfel: activitățile religioase
curriculare fiind îmbinate cu activități extracurriculare contribuie la apropierea elevilor de
Dumnezeu, care se manifestă printr -un progres semnificativ în acumularea cunoștințelor
religioase, prin îmbunătățirea modului de înțelegere și de trăire a adevărurilor religioase și
prin modificarea comportamentului religios -moral.

46Bocoș, M. (2003), Teoria și practica cercetării în pedagogie , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca,
pag.39

26

III.2. Descrierea eșantionului de copii
Cercetarea experimentală s -a desfă șurat în perioada noiembrie 2014 – mai 2016 , la
Școala Gimnazială Șinca Nouă, comuna Șinca Nouă, județul Brașov. S -a debutat cu clasa a
VI-a în anul școlar 2014/ 2015 , continuându -se cu aceasta și în anul ș colar 2015/2016 .
Clasa este alcătuită din 23 elevi, din care 12 băieți și 11 fete. Împă rțirea lor pe sexe arată
că 52% sunt băieți, iar 48 % sunt fete.

Fig.1 Diagrama privind raportul pe sexe în cadrul grupului experimental.
1st Qtr
52%2nd Qtr
48%Raport pe sexe în cadrul grupului experimental

Pentru o mai bună prezen tare a c olectivului de elevi, a fost întocmit un tabel cu
inițialele fiecărui elev, studiile părinților, numărul de frați, dacă au sau nu condiții de studiu
acasă, precum și preocuparea părinților pentru pregătirea elevilor.

Tabelul nr.1: Descrierea colectivului de elevi.
Nr.
crt. Inițiala
numelui și
prenumelui Studiile
părinților Numărul
total de
copii ai
familiei Preocuparea părinților pentru pregătirea
copiilor și condițiile de studiu de acasă

27
1 B.A.
Mama -studii
generale
Tata-studii
generale
2 copii Mama es te cea care se procupă de pregătirea
copiilor.
Condiții optime pentru învățătură
2 P.A. Mama -studii
medii
Tata-studii
medii 1 copil Bunica și mama sunt cele care se preocupă
de educație , tatăl fiind pleca t din țară .
Condiții foarte bune pentru învățătură, ceea
ce se reflectă și în rezultatele la învățătură.
3 F.A. Mama -studii
generale
Tata-studii
generale 2 copii Copilul nu beneficiază de ajutor din partea
părinților, condițiile de studiu sunt bune, dar
copilul întâmpină dificultăți în a -și pregăti
lecții le.
4 I.A. Mama -studii
medii
Tata-studii
medii 2 copii Copilul primește ajutor din partea mamei,
tatăl fiind ocupat cu munca . Condițiile de
studiu sunt bune, elevul fiind activ la ore.
5 U.D. Mama -studii
superioare
Tata-studii
superioare 2 copii Copilul beneficiază de ajutor din part ea
părinților, având rezultate excelente la
învățătură. Condițiile de studiu acasă sunt
foarte bune .
6 F.G. Mama -studii
generale
Tata-studii
generale 2 copii Copilul beneficiază de ajutor mai ales din
partea surorii mai mari, părinții
neimplicându -se foarte mult. Deși dispune
de condiții bune de studiu acasă, copilul are
rezultate modeste.
7 S.I. Mama -studii
generale
Tata-studii
generale
2 copii Mama este cea care se ocupă de creșter ea
copiilor. Din punct de vedere al școlii ,
copilul nu primește nici un ajutor din partea
unui membru al familiei, rezultatele la
învățătură fiind foarte slabe.
8 M.A. Mam a-studii
profesionale
Tata-studii 3 copii Cu toate că beneficiază de condiții optime
acasă, părinții nu se implic ă în pregătirea
școlară, acest lucru reflectându -se în

28
profesionale rezultatele școlare ale elevului.
9 L.A. Mama -studii
generale
Tata-studii
generale 2 copii Părinții nu se preocupă de pregătirea școlară
a elevului, acesta avâ nd rezultate slabe la
învățătură . Condiți ile de studiu acasă sunt
decente.
10 D.R Mama -studii
superioare
Tama -studii
superioare 1 copil Copilul beneficiază de implicarea ambilor
părinți în educație. Condițiile de studiu sunt
foarte bune, rezultatele fiind excelente.
11 D.A. Mama -studii
superioa re
Tata-studii
medii 3 copii Ambii părinți se ocupă de educarea copiilor.
Condițiile de acasă sunt foarte bune , iar
rezultat ele elevului sunt bune .
12 L.I. Mama -studii
medii
Tata-studii
profesionale 2 copii Părinții se ocupă de prergătirea copilului.
Cond ițiile de studiu acasă sunt foarte bune ,
rezultatele la învățătură fiind Foarte bune .
13 I.M. Mama -studii
medii
Tata-studii
medii 2 copii Părinții nu se preocupă foarte mult de
pregătirea copiilor, lucrul acesta reflectându –
se în notele elevului. Condiții le de studiu
acasă sunt bune.
14 L.I. Mama -studii
generale
Tata-studii
generale 3 copii Deși îi oferă copilului condiții satisfăcătoare
de studiu acasă, părinții nu se preocupă de
pregătirea acestuia pentru școală.
15 S.C. Mama -studii
generale
Tata –studii
generale 3 copii Copilul nu beneficiază de mult ajutor din
partea părinților la pregătirea pentru școală,
dar i-au creat acestuia condiții optime pentru
studiu acasă. Elevul se descurcă relativ bine.
16 S.D. Mama -studii
generale
Tata-studii
generale 3 copii Deși nu primește ajutor acasă, rezultatele la
învățătură sunt foarte bune. Condițiile de
studiu acasă sunt decente.

29
17 S.A. Mama -studii
medii
Tata-studii
medii 4 copii Părinții se implică în pregătirea copilului
pentru școală, oferindu -i și condiți i foarte
bune pentru studiul individual. Aceste
lucruri se observă în evoluția elevului, el
având rezultate foarte bune.
18 M.G. Tata-studii
medii
Mama -studii
medii 2 copii Părinții se implică în pregătirea copilului.
Condițiile de acasă pentru studiu sun t foarte
bune. Elevul are rezultate satisfăcătoare.
19 F.G. Mama -studii
profesionale
Tata- studii
profesionale 3 copii Părinții se preocupă de pregătirea copilului,
condițiile de studiu fiind bune. Elevul are
rezultate satisfăcătoare
20 G.B. Mama – studii
medii
Tata- studii
medii 2 copii Părinții sunt preocupați de pregătirea
copilului, condițiile de studiu fiind foarte
bune. Elevul are rezultate bune.
21 G.P. Mama – studii
medii
Tata- studii
profesionale 2 copii Părinții sunt preocupați de pregătirea
copilului, condițiile de studiu fiind foarte
bune. Elevul are rez ultate satisfăcătoare .
22 C.C. Mama – studii
generale
Tata- studii
generale 4 copii Mama este cea care se ocupă de copil, tatăl
fiind la muncă, condițiile de studiu fiind
satisfăcătoare. Rezultat ela la învățătură sunt
slabe.
23 I.A. Mama – studii
profesionale
Tata- studii
profesionale 2 copii Părinții se preocupă de pregătirea copilului,
oferindu -i condiții bune. Rezultatele la
învățătură sunt satisfăcătoare

După cum se observă în tabelul de mai sus, în general interesul pentru învățătură este
destul de ridicat, nivelul clasei fiind bun.

30
III.3. Metode folosite în cercetare
III.3.1. Metoda observației este ,,considerată de cele mai multe ori, ca fiind și
înregistrarea exactă, sitematic ă a diferitelor manifestări comportamentale ale individului (sau
ale grupului), fără nici o intervenție din afară. ”47
Pentru a fi relevantă, observația trebuie să îndeplinesacă următoarele condiții:
● să se realizeze pe baza unui plan;
● să fie specificate condițiile în care se realizează observația;
● observațiile să fie notate imediat pentru a nu fi omise aspecte importante;
● să fie discretă;
● să fie sistematică;
● să fie reală, cercetătorul să nu deformeze fapt ele în funcție de așteptările sale;
● datele observației să poată fi cuantificate;
● să fie realizate observații în situații cât mai variate;
Activitatea elevilor a fost cu atenție urmărită și în timpul activităților de grup, de
învățare prin cooperare. S -au urmărit felul în care elevul lucrează în echipă, aportul lui
personal la rezolvarea sarcinilor, modul de a accepta puncte de vedere diferite de ale lui, , de
ducere la bun sfârșit a sarcinilor.
S-a încercat realizarea observației asupra cop iilor, fără ca aceștia să fie conștienț i de
monitorizarea lor. Observațiile au fost realizate pe parcursul lunilor noiembrie și decembrie.
Astfel, am întocmit o fișă de observație în care s -a urmărit comportamentul elevilor în timpul
activităților independ ente și în timpul activităților de grup. Pentru fișa de observație a
activității independente am vizat comportamente ca:
– se apucă imediat de lucru;
– renunță ușor la efort la primul eșec;
– are nevoie de sprijin pentru terminarea sarcin ii;
– duce la bun sfârșit sarcina;

Tabel nr.2: Fișa de observație a activității independente a elevului.
Elev Se apucă imediat
de lucru Renunță ușor la
efort la primul
eșec Are nevoie de
sprijin pentru
terminarea
sarcinii Duce la bun
sfârșit sarcina

47 Nicola, I . (2003 ), Tratat de pedagogie , Ed. Aramis Print, București , pag.122

31
B.A. * *
P.A. * *
F.A. * * *
I.A. * *
U.D. * *
F.G. * *
S.I. * *
M.A. * * *
L.A. * *
D.R. * *
D.A. * *
L.I. * *
I.M. * * *
L.I. * *
S.C. * *
S.D. * *
S.A. * *
M.G. * *
F.G. * *
G.B. * *
G.P. * *
C.C. * *
I.A. * *
Pentru fișa de observație a activității de grup am monitorizat:
– gradul de implicare în re zolvarea sarcinilor de grup
– dezvoltarea încrederii în forțele proprii
– progresele obținute în urma interacțiunii și cooperării cu grupul. La această fișă de
observație am folosit ca instrumente de măsurare numerele de la 5 la 1, unde 5
reprezintă maxim, i ar 1 minim.
Tabel nr.3: Fișa de observație a activității în grup a elevului.
Elev Gradul de implicare în
rezolvarea sarcinilor Dezvoltarea
încrederii în forțele Progrese obținute în
urma cooperării cu

32
grupului proprii grupul
B.A. 5 5 5
P.A. 5 5 5
F.A. 3 3 4
I.A. 4 4 5
U.D. 5 5 5
F.G. 3 3 4
S.I. 2 3 3
M.A. 3 4 4
L.A. 2 2 3
D.R. 5 5 5
D.A. 5 5 5
L.I. 5 5 5
I.M. 3 4 4
L.I. 3 4 4
S.C. 3 4 5
S.D. 5 5 5
S.A. 5 5 5
M.G. 4 4 5
F.G. 4 4 5
G.B. 4 4 5
G.P. 3 4 4
C.C. 3 3 4
I.A. 4 4 5

33
În timp ul realizării observației privind munca independentă, elevii au primit ca sarcini
să precizeze câteva delalii referitoare la contextul rostirii Rugăciunii Domnești de către
Mântuitorul, să explice d ouă dintre cererile rugăciunii și să argumenteze importanț a
rugăciunii ăn viața lor. În urma înregistrărilor efectuate am constatat că unii elevi întâmpină
dificultăți în ducerea unei sarcini la bun sfârșit, din cauza lacunelor, neatenției la cerința
exercițiului, cititului deficitar.
Observațiile asupra activită ții în grup au arătat că elevii și -au sporit încrederea în
propriile forțe, fiind mai motivați în implicarea îndeplinirii sarcinilor.
III.3.2. Metoda probelor orale și scrise
Probabil cea mai des utilizată metodă de evaluare la clasă este evaluarea prin pr obe
orale, mai ales datorită avantajelor pe care le prezintă:
-,,permite adecvarea/individualizarea modului de evaluare, prin posibilitatea de a
alterna tipurile de întrebări și gradul acestora de dificultate, în funcșie de răspunsurile oferite
de elevi;
– oferă un feed -back rapid;
– are caracter concret -contextual, în baza căruia pot fi evidențiate anumite aspecte
particulare, specifice unei anumite situații eveluative;
– oferă posibilitatea de a clarifica și corecta imediat eventuale erori sau neclarități ,
nelămuriri ale elevilor în raport cu conținutul supus evaluării;
– este influențată pozitiv (dar, din păcate, și negativ) de capacitatea profesorului de a
formula și adresa întrebări clare, fără echivoc, stimulative pentru elev și ordonate logic;
– oferă posibilitatea de a demonstra capacitatea de argumentare a unui răspuns;
– sunt influențate major de tipul de interacțiune directă dintre profesor și elev, care
poate deveni un factor puternic stimulativ în formularea și structurarea răspunsurilor de către
elevi.”48
În ceea ce privește modul de organizare a activității, se utilizează două tipuri de
evaluare orală: individuală și frontală.
O modalitate importantă în verificarea cunoștințelor prin lucrări scrise este testul de
cunoștințe. Acesta permite verifi carea cunoștințelor întregii clase , dar nu poate oferi o
imagine de ansamblu asupra cunoștințelor elevilor. Favorizeată elevii emotivi și pe cei cu o
greutate în exprimare.

48 Opriș, M.,(2010), Metodologia evaluării. Abordări teoretice și investigative în educația religioasă , Ed. Sf.
Mina, Iași, pag.56 -57

34
III.3.3. Metoda chestionarului
Ancheta pe bază de chestionar este una dintre cele m ai des utilizate în culegerea de
date a domeniului educațional. Frecvența utilizării acesteia rezidă în primul rând din
avantajele pe care le prezintă, cel mai important este acela că, fiind vorba de o metodă
extensivă, permite culegerea datelor de la un număr mare de subiecți.
,,Datele culese iau forma opiniilor, faptelor, nevoilor educaționale, intereselor,
motivațiilor, comportamentelor, dorințelor subiecților investigați în legătură cu un anumit
aspect educational și, mai rar, a cunoștințelor acestora î n domeniul de interes .”49
III.3.4. Metoda experimentului psihopedagogic
Experimentul psihopedagogic este o acțiune de observare și investigare, pe baza căreia
cunoaștem,ameliorăm sau inovăm fenomenul educațional. Este o observație provocată și
constă în pro ducerea sau modificarea intenționată a fenomenelor cu scopul de a le urmări în
condiții favorabile.
Rolul experimentului psihopedagogic constă în explicarea, interpreatarea,
generalizarea și inovarea fenomenului educațional prin schimbări de structură sau prin
introducerea de noi metodologii mai eficiente. A fost utilizat deoarece este o metodă de
cunoaștere a realității. S -a ținut cont de faptul că efectuarea unor cercetări se realizează pentru
a controla sau verifica valoarea unei idei experimentale.
Se desfășoară, de regulă în trei etape: o primă etapă cu caracter de constatare, urmează
o fază fundamentală care cuprinde experimentul propriu -zis și apoi o etapă finală de control.
I.Etapa inițială:
Elevii clasei a VI -a au fost supuși unei probe de evalua re inițială, pentru a cunoaște
nivelul de cunoștințe dobândite în clasa a V -a. Această testare s -a realizat la începutul lunii
octombrie 2014.

Nota:__________
Numele: ____________
Data:________
Evaluare inițială, clasa a VI -a
1. Menționeaz ă următoarele aspecte referitoare la Întemeierea Bisericii Creștine.
a) Momentul întemeierii Bisericii Creștine_____________________________________

49 Opriș, M., Opriș D., (2013), Cercetare și rel igie. Repere și demersuri commune , Ed. Eikon, Cluj -Napoca,
pag.84

35
b) Locul________________________________________________________________
c) Numele Apostolului care i -a botezat pe p rimii creștini__________________________

2. Ce sunt Sfintele Taine?
…………………………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

3. Realizează corespondența dintre sărbători și data lor de cinsti re.
Nașterea Domnului
Botezul Domnului
Întâmpinarea Domnului
Schimbarea Domnului la față
Intrarea Domnului în Ierusalim
Învierea Domnului
Înălțarea Domnului la cer
Pogorârea Duhului Sfânt 6 ianuarie
6 august
2 februarie
25 decembrie
la 40 de zile după În vierea Domnului
cu o săptămână înainte de Sfintele Paști
la 50 de zile după Învierea Domnului
la o săptămână după Florii.

36
4. Apreciază enunțurile cu „Adevărat” sau „Fals”.
a) ……. În urma botezului devenim creștini.
b) ……. Mirungerea se realizează o singură dată în viață.
c) ……. Păcatele nemărturisite sunt iertate.
d) ……. Spovedania și Împărtășania sunt identice.
e) ……. Sfânta Împărtășanie se administrează imediat după Spovedanie.

5. Definiți rugăciunea vameșului din Pilda vameșului și a fariseului
_____________________ ______________________________________________________
___________________________________________________________________________
Punctaj:
Se acordă 10 puncte din oficiu. Pentru exercițiul 1 se acordă 30 puncte: 10 puncte pentru
fiecare cerință. Pentru exe rcițiul 2 se acordă 10 de puncte. Pentru exercițiul 3 se acordă 16
puncte, câte 2 pentru fiecare cerință. Pentru exercițiul 4 se acordă 20 de puncte, 4 puncte
pentru fiecare cerință rezolvată. Pentru exercițiul 5 se acordă 14 puncte. Total: 100 puncte =
nota 10. Timp efectiv de lucru 30 min.

MATRICEA DE SPECIFICAȚIE
CLASA a V -a, RELIGIE
COMPETENȚE
(Obiective de
Referință)

1.2
Identificarea,
în pildele
studiate, a
modalit ăților
de
relaționar e
cu
Dumnezeu

2.1
Integrarea
corectă a
termenilor
religioși,
specifici
temelor
studiate în
diferite
contexte de
comunicare

3.3.
Explicarea
semnificației
și a
importan ței
sărbătorilor
creștine
pentru
credincioși 3.1
Cunoașterea
învățăturilor
de credinț ă
referitoare
la Sfintele
Taine 4. Integrarea în
comportamentul
cotidian a
învățăturilor
morale cuprinse
în pildele
Mântuitorului

Conținuturi

37
Întemeierea
Bisericii
Creștine.
Răspândirea
creștinismului X
Sfintele Taine X X
Sărbătorile
Împărătești X
Pildele
Mântuitorului X X

Rezultatele obținute de elevi la textul inițial sunt următoarele:.
Tabel nr.4: Rezultate elevi testul inițial.
Nr.
crt Numele elevului Rezultat testare
inițială
1 B.A. 8.8
2 P.A. 10
3 F.A. 4.2
4 I.A. 7.6
5 U.D. 10
6 F.G. 3.6
7 S.I. 2.0
8 M.A. 7.4
9 L.A. 3.4
10 D.R. 10
11 D.A. 9.4
12 L.I. 9.8
13 I.M. 8.0
14 L.I. 2.8
15 S.C. 8.4

38
16 S.D. 9.2
17 S.A. 9.8
18 M.G. 8.8
19 F.G. 8.2
20 G.B. 9.0
21 G.P. 7.6
22 C.C. 5.6
23 I.A. 7.8

Rezultatele p e medii:
Sub 5: 5 elevi
Între 5,00 -7,99: 5 elevi
Între 8,00 -10: 13 elevi
Fig.1 Statistica rezultatelor proba inițială.

Concluzii :
– 22% dintre elevi au obținut note sub 5, 22% dintre elevi au obținut note între 5 și
7,99 și 56% dintre elei au obținut note între 8 și 10
– deși nivelul testului a fost mediu spre ușor , combinând diferiți itemi, media cl asei
a fost destul de mică: 7,45

39
– unii elevi sunt neatenți la cerințele diferiților itemi
– cele mai multe probleme le -au întâm pinat elevii la subiectele 2, 3 și 5, nereușind să
realizeze corespondența dintre sărbătorile Împărătești cu dată schimbătoare,
confundând mesajul pildelor, iar la subiectul 2 apărând lipsa răspunsului.

II:Etapa experimentală
A cuprins proiectarea, organi zarea și desfășurarea demersului didactic prin folosirea
metodelor activ -participative și de co operare în organizarea și desfășurarea diferitelor
activități religioase curriculare sau extracurriculare , urmărindu -se antrenarea tutur or elevilor
în progresul școlar și duhovnicesc.
În această perioadă s -a acordat o importanță sporită atât exersării comunicării orale și
scrise cât și dezvoltării capacității de receptare a mesajului religios -moral. S-a încercat astfel
crearea unor situații de învățare care să cup rindă o varietate de experienț e de comunicare orală
și scrisă, datorită faptului că elevii nu trebuie să stie doar să răspundă la întrebările
profesorului, ci să învețe să -și exprime ideile, părerile, să pornească o conversație intersantă,
să-și argumentez e ideile și atitudinile.
Metode activ -participative de învățare prin cooperare aplicate pe parcursul etapei de
intervenție formativă
A.BRAISTORMING
În urma parcurgerii capitolului «Credința creștină» , cu ajutorul cuvintelor (ideilor) din
braistorming, fie care grupă va formula enunțuri cu caracter religios , referitoare la acest
capitol.
Avantajul acestei metode este aceea că elevii își pot exprima liber ideile. Totodată ei
se obișnuiesc să accepte și ideile celorlalți din grup. Cooperarea dintre elevi este foarte
importantă, deoarece cele mai bune idei ale grupului sunt prezentate celorlalte grupuri.

40

Sfânt
Milostiv Iubitor

Creator Iertător

Proniator Tămăduitor Izvorul harului

B.METODA CADRANELOR
Clasa a fost împărțită apoi în 4 grupe: Sfintele Taine, timpul săvârșirii, materii
folosite, binefaceri primite de la Dumnezeu
Enunțurile vor fi înlănțuit e într -un text despre Sfintele Taine . Fiecare grupă va
propune un titlu. Nu vor exista titluri greșite.
Elevii din fiecare grupă au apreciat propozițiile alcătuite de ceilalți colegi. Lucrând pe
grupe elevii au conștientizat că celalți pot avea o altă opinie, dar sunt valoric egali cu
ei.

C.METODA R.A.I. (RĂSPUNDE, ARUNCĂ, INTEROGHEAZĂ)
Elevul numit cu declanșarea jocului aruncă mingea și formulează o întrebare pentru
elevul care o prinde. Elevul răspunde la întrebare, aruncând apoi mingea altui coleg. Cel care
nu știe răspunsul ori să p ună întrebarea iese din joc. Sfintele Taine: Cununia, Preoția, Maslul Locul și timpul: biserica, S fântul Altar, casa
omului, Sfânta Liturghie
Obiecte de cult și materii folosite: Cununiile,
Sf. Evanghelie, Sf. Cruce, veșminte, untdelemn,
lumânări, bețișoare de busuioc Binefacerile primite de la Dumnezeu:
binecuvântare, har, vindecare de boli Tatăl nostru

41
La sfârși tul capitolului «Sfințirea timpului» , copii au fost așezați în cerc, iar un copil
primește o minge. Acesta aruncă mingea și formulează o întrebare pentru elevul care o prinde.
Elevul răspunde la întrebare, aruncând mi ngea altui coleg. Cel care nu știe răspunsul ori să
pună o întrebare iese din joc.
Exemple de în trebări: Cum se postește ?
Cine a instituit postul ?
Ce este postul aspru ?
Unde a avut loc Bunavestire ?
Ce fel de cinstire aducem Maicii D omnului ?
Ce promisiune au făcut Sfinții Ioachim și Ana ?
Când sărbătorim Nașterea Maicii Domnului ?
Cine a fost Sfântul Ilie ?
Ce Sfinți români cunoașteți ?
Ce Sfânt avem la Tismana?
Ce Sfinți au fost soldați ?
Această metodă a asigurat fiecărui elev condiții optime de a se afirma individual.
Elevii au fost învățați să accepte diversitatea de idei și să nu -i ridiculizeze pe cei care au ieșit
din joc.
D.CIORCHINELE
În urma studierii lecției « Sărbătorile în cinstea Sfinților » copiii găsesc diferite cuvinte
ce ca racterizează modul de cinstire pe care noi îl aducem lor.

Cinstirea Sfinților
Alegerea
numelor Ocrotitori ai
familiei
Hramul
bisericilor
Icoane
Cinstirea
moaștelor
Acatiste

42
E.ESEUL DE 5 MINUTE – oral
Este o metodă mult folosită deoarece are următoarele avantaje:
 Oferă feed -back -ul lecției;
 Încurajează exprimarea personalității elevilor;
 Stim ulează învățarea activă și conștie ntă.
Astfel, la sf ârșitul lecției «Hrististos binecuvintează familia -Minune a din Cana
Galileii» elevii au trebuit să realizeze Eseul de 5 minute oral, răspunzând următoarelor
întrebări:
– De ce se afla Mântuitorul în Cana Galileii ?
– Cine a intervenit pentru ca Hristos să -i ajute pe miri ?
– Cum se poate menține sănătatea morală a familiei ?
– V-ar fi plăcut să fiți prezenți la nunta din Cana ? De ce?

F. CVINTETUL – este o poezie cu cinci versuri, cu ajutorul căreia se sintetizeaz ă și
condensează informațiile, incluzându -se și reflecții ale elevilor, care pot lucra individual, în
perechi sau în grup. Alcătuirea unui „cvintet” favorizează reflecția personală și colectivă
rapidă, esențializarea cunoștințelor, înțelegerea lor profundă , manifestarea creativității etc. El
are următoarea structură: substantiv , două adjective , trei verbe la gerunziu, o sintagmă din 4
cuvinte , un cuvânt ce exprimă esența primului substantiv
La lecția : Maica Domnului
1. Maica Domnului
2. Credincioasă, iubit oare
3. Născând, aducând, iubind
4. Îi ocrote ște pe copii;
5. Născătoarea de Dumnezeu
Utilizarea metodelor mai sus menționate a facilitat atitudinea activă a elevului.
Lucrul în echipă a avut efecte benefice, atât pe planul învățării, cât și pe plan ul climatului
psiho -social. Elevii au fost încurajați să gândească independent, să reflecteze. Spre sfârșitul
semestrului al II -lea, am dat elevilor o probă de evaluare finală.

43
Numele ș i prenumele…………………………………………….
Clasa a VI -a

TESTARE FINALĂ

1. Rugăciunea Tată l nostru se mai numește și Rugăciunea Domnească deoarece :

a) a fost rostită pe munte
b) a fost rosti tă de Mântuitorul
c) are șapte cereri
0,5p

2. Explică cererea:”Și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților
noștri ”
…………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………
……………………………………

2p
3. Alege seria Sfintelor Taine care n u se repeată:

a) Spovedania, Botezul, Preoția
b) Cununia, Botezul, Preoția
c) Mirungerea, Maslul, Împărtășania

0,5p
4. Încercuiește motivația pe care o consideri potrivită pentru afirmația de mai jos:

Mama lui Iisus a zis slugilor:” Faceți orice vă va spune”, știind că:
a) orice va face Mântuitorul este bine;
b) va face o minune dumnezeiască;
c) omul trebuie să asculte de Fiul lui Dumnezeu;

0,5p
5. Minunea vindecării celor zece leproși face referire la:

a) binefacere și recunoștință
b) răsplata credinței și a ascultării
c) stăruința în rugăciune

0.5p
6. Completează spațiile punctate:

Postul est e renunțarea de bunăvoie la anumite……………………………….., gânduri și
fapte…………………, pentru curățirea de …………………………………, înnoirea vieții și
trăirea după voia lui…………………………
( păcate, rele, mâncări, Dumnezeu)

1p

44
7. Completează spatiul punctat cu numele corect al postului descris:

Postul…………….. ……………………………………ține șapte săptămâni, fiind cel mai lung și
mai aspru post.
Postul…………………………………………..ține patruzeci de zile, de la 15 noiembrie până la
24 decembrie.
Postul Sfinților…………….. ………………………………….are dată schimbătoare, putând fi de
la câteva zile până la doua săptămâni înainte de 29 iunie.
Postul ……………………………………………………………………………..care durează două
săptămâ ni, de la 1 august până la 14 august.

4p
Se acorda 1p din oficiu
Timp de lucru 50 min.
TOTAL PUNCTE……

MATRICEA DE SPECIFICAȚIE
CLASA A VI -a Religie
COMPETENȚE

1.1
Explicarea
importanței
Tainelor
Preoția,
Cununia și
Maslulîn
viața
creștină 2.1
Comentarea
prin cuvinte
proprii a
unor texte
din Sfânta
Scriptură

3.1
Analizarea
mesajului
moral –
religios din
minunile
Mântuitorului 3.3
Prezentarea
modului de
pregătire a
credincioșilor
pentru trăirea
sărbătorilor
creștine 4.2
Identificarea
mesajului
unor texte
din Sfânta
Scriptură

Conținuturi
Rugă ciunea
Domnească.
Cele șapte cereri

X
–

X
Sfintele Taine
X
–

–

45
Minunea din
Cana Galileii

–
–

X

X
Vindecarea
celor zece
leproși

–
–
X

X
Postul în viața
noastră
X

Rezultatele obținute de elevi la testul fin al (clasa a VI -a) sunt următoarele:
Tabel nr.6: Rezultate elevi testul final (clasa a V I-a)
Nr.
crt Numele elevului Rezultat testare
finală
1 B.A. 9,0
2 P.A. 10
3 F.A. 5,4
4 I.A. 7,6
5 U.D. 10
6 F,G. 4,5
7 S.I. 4,0
8 M.A. 7,6
9 L.A. 4,4
10 D.R. 10
11 D.A. 9,2
12 L.I. 10
13 I.M. 8,0
14 L.I. 4,0
15 S.C. 8,0
16 S.D. 9,0
17 S.A. 10
18 M.G. 8,4

46
19 F.G. 8,00
20 G.B. 9,4
21 G.P. 7,8
22 C.C. 5.8
23 I.A. 7,8

Rezultate pe medii :
Sub 5: 4 elevi
Între 5 – 7,99: 6 elevi
Între 8 – 10: 13 elev i

Fig.1 Statistica rezultatelor testul final (clasa a V I-a)

Concluzii :
-testul a fost de nivel medi u
-media clasei a fost 7,64 sensibil mai mare decât cea de la testul inițial
-unii elevi sunt neatenți la cerințele diferițil or itemi.
-cele mai multe probleme le -au înt âmpinat elevii la subiectul 7
-17% din tre elevi au luat note sub 5, 26 % din tre elevi au luat note între 5 -7,99 și 57 %
dintre elevi au luat note între 8 -10.
-au fost și note de 10, ceea ce demonstr ează că acești elevi s -au pregătit temeinic.
-majoritatea elevilor au luat note mai mari, ceea ce demonstrează că utilizarea unor
metode moderne a avut efectul scontat.

47
Experimentul a continuat în anul școlar următor, respectiv 2015 -2016. A m observat că
elevii au început să înțeleagă tot mai bine mesajul religios -moral și implicit să îndrăgească
religia. Trebuie subliniat faptul că în afara orelor, elevii au participat la diverse activități
religioase extracurriculare. Este remarcabil intere sul pentru cântarea religioasă, fiind foarte
atrași de pregătirea și participarea la diverse activități muzicale în jurul Crăciunului, fiind
implicați în parteneriate cu alte școli . Tradiția face ca în a doua zi după Nașterea Domnului,
26 decembrie, în fie care an, elevii corului Școlii Gimnaziale Șinca Nouă, și nu numai,
participă la Sfânta Liturghie din sat, unde și colindă, apoi merg să vestească Nașterea
Domnului și monahilor de la Mănăstirea Șinca Nouă. În preajma Învierii Domnului elevii
participă la concursul «Tradiții și obiceiuri de Paști», în orașul Făgăraș, la invitația
organizatorilor, interpretând pricesne și recitând poezii creștine, afișând cu mândrie portul
popular. De asemenea participă la acest concurs cu icoanele pictate pe sticlă, cu care au
câștigat numeroase premii.
III.3.5 Analiza , prelucrarea și interpretarea rezultatelor la chestionarul
administrat
Am ales la sfârșitul experimentului aplicarea unui chestionar care conține întrebări
referitoare la viața religios -morală a elevilor. Impor tanța implicării lor în activități religiose
curriculare și extracurriculare a reieșit din răspunsurile date.
Primele două întrebări s -au referit la importanța și gradul de preferință ale elevilor
pentru religie. Analiza răspunsurilor a arătat că peste 60% consideră religia pe primele două
locuri în preferințe, iar 90% cred că religia îi apropie mai mult de Dumnezeu, le aduce mai
multe cunoștințe, îi face mai buni.
Următoarele nouă întrebări s -au referit la frecvența și importanța rugăciunii, a
Bisericii, a Spovedaniei și Împărtășaniei . Un procent de 95% au înțeles rugăciunea ca un mod
de a comunica cu Dumnezeu, datorită faptului că la școală și la biserică s -au rugat mai mult.
De asemenea, în urma activităților desfășurate prin prezența la biserică (Spoveda nie și
Împărtășanie) peste 90% dintre elevi consideră că prin cele două Sfinte Taine se iartă păcatele
și Îl primesc pe Hristos .
În cursul clasei a VII -a, în urma realizării de către elevi a unor eseuri pe tema
Rugăciunea în viața mea , s-a const atat faptu l că elevilor care s-au rugat la biserică, s -au
spovedit regulat, le -a fost mult mai ușor să -și descrie relația cu Dumnezeu și modul în care
doresc să se apropie mai mult de El.

48
CONCLUZII

Acțiunea oricărui demers pedagogic îl constituie copiii. Lumina din ochii lor este ca o
oglindă în care putem vedea realitatea atât de vie a existenței și prezenței lui Dumnezeu,
esența vieții noastre. Lumea din sufletul copiilor se aseamănă Împărăției lui Dumnezeu,
pregătită oam enilor de Însuși Fiul lui Dumnezeu ,,căci a unora ca aceștia este împărăția lui
Dumnezeu”50
Elevul nu -și dezvoltă priceperi dacă nu este antrenat sistemic în activitatea de învățare.
Aplicând tehnici și strategii activizante de predare și învățare, am înțel es eficiența sau limitele
acestora și am dobândit curajul de a aplica cu credință că într -adevăr ne oferă un real sprijin,
determinându -ne să descoperim lumea, frumusețea și diversitatea interacțiunii, relaționării și
cooperării, să ne promovăm ideile, să ne implicăm profund și activ în construirea propriei
personalități.
În urma realizării acestei cercetări, am desprins următoarele concluzii:
 Confirmarea ipotezei la clasa experimentală prin înregistrarea progresului în
achiziții de cunoștințe, crescând int eresul față de disciplina religie, observându –
se inclusiv modificări în planul comportamentului religios -moral.
 Metodele aplicate au oferit posibilitatea ca, pe de o parte, elevii să poată lucra
independent, iar pe de altă parte să aprecieze valoarea învăț ării cu și de la alții.
 Elevii au conștientizat faptul că rugăciunea este benefică în orice moment și
loc, dar mai ales puterea rugăciunii făcute în biserică.
 Ceea ce a impresionat a fost participarea voluntară a elevilor la Taina
Marturisirii , tot mai des , care schimbă cel mai mult viața lor. Cu toate că aveau
acest obicei format încă de mici, au conștientizat faptul că o spovedanie mai
deasă este benefică în plan sufletesc și este folositor să meargă împreună să se
spovedească, acest fapt dâ ndu-le încrede re, curaj, putere, culminând cu
împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos.
 Utilitatea desfășurării de vizite la biserici și mănăstiri s -a remarcat prin faptul
că elevii au avut ocazia de a se ruga împreună, descoperind biserica drept un
loc aparte pent ru suflet, conștientizând întâlnirea cu Hristos în Sfânta
Liturghie , prin tot ceea ce au simțit.

50 Marcu 10,14

49
 Un alt subiect de interes pentru elevi a fost muzica bisericească, mângâiere și
liniște pentru sufletele lor, participând cu pasiune și interes la orice activi tăți au
vizat aceasta, reperând -o ca pe o formă de rugăciune cântată, atât în
concursurile la care au participat, obținând premii importante , cât și prin
participare activă la Sfânta Liturghie.
Educația religioasă va putea să își atingă scopul doa r atunci când elevii vor
conștientiza existența și prezența lui Dumnezeu în viața lor, atât teoretic, cât mai ales prin
experiența personală , prin raportarea în permanență la Hristos ca centru al învățăturilor
sănătoase, devoltându -și o relație personală c u El. Responsabilitatea câștigării copiilor pentru
viața veșnică revine tuturor celor implicați în educație: părinți, profesori, preoții și întreaga
societate.

50
BIBLIOGRAFIE

 Biblia, tip ărită sub îndrumarea P.F. Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod,
București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, 1993
 Bocoș, M. (2003), Teoria și practica cercetării în pedagogie , Editura Casa
Cărții de Știință, Cluj -Napoca
 Bulacu, M., (2009), Pedagogia creștin -ortodoxă (ediție facsimilată dupa
tipăritura din anul 1935) , Școala Br âncovenească, Constanța
 Călugăr, D., Pr. Prof.,(2005), Catehetica. Manual pentru Facultățile de
Teologie , Ed. Renașterea, Cluj -Napoca
 Crețu, D ., Nicu, A., (2009), Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II ,
Ed. Univesității ,,Lucian Blaga”, Sibiu
 Cuviosul Paisie Aghioritul, (2011), Cuvinte duhovnicești. Volumul II. Trezvie
duhovnicească, ediția a II -a, Ed. Evanghelismos, București
 Maica Magdalena, (2006), Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi,
cu un Cuvânt despre educația copiilor al Sfântului Ioan Gură de Aur , ediția a
II-a, Ed. Deisis, Sibiu
 Muntean, C., (2016), Ortodoxia romantică , Ed. Andreiană, Sibiu
 Necula, C., (2004) , Ascultă, Israel…Activitatea învătorească a P rofeților în
Vechiul Testament, Ed. Tehnopress, Timi șoara
 Necula, C., (2011), Provocările străzii, mic catechism vorbit, ediția a II -a, Ed.
Agnos, Sibiu
 Nicola, I. (2003), Tratat de pedagogie , Ed. Aramis Pri nt, București
 Opriș, D., (2010), Dimensiuni creștine ale pedagogiei moderne, Ed. Sf. Mina,
Iași
 Opriș, M., (2011), Educația morală și educația religioasă în școală , Ed.
Eikon, Cluj -Napoca
 Opriș, M., (2010), Metodologia evaluării. Abordări teoretice și inve stigative în
educația religioasă , Ed. Sf. Mina, Iași

51
 Opriș, M., (2011), Religie, Morală, Educație. Perspective teologice și
pedagogice , Ed.Basilica, București, pag.21
 Parr, Schiarhim. Ioachim, (2015), Să nu preferi nimic iubirii lui Hristos, Vol.2 ,
trad. D iana Guțu, Ed. Egumenița, Galați
 Sfântul Ciprian, Despre Rugăciunea Domnească , în Apologeți de limbă latină ,
(1981), trad. Chițescu N., Constantinescu E., Papadopol P., Popescu D., Ed.
Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureș ti
 Spidlik, T., Rupnik, M. I., (2007), Teologia pastorală. Pornind de la
frumusețe, traducere de Ioan Milea , Ed. Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș
 Stăniloae, D. (1996), Teologia Dogmatică Ortodoxă. Vol. I ,Ediția a doua , Ed.
Institutului Biblic și de Misiune a l Bisericii Ortodoxe Române, București
 Șebu, S., Opriș, M., Opriș, D., (2000), Metodica predării religiei , Ed.
Reîntregir ea, Alba Iulia
 http:// www.constantincucos.ro/wp -content/uploads/2011/03/PROG.MIC_.doc ,
 http://patriarhia.ro/cooperarea -dintre -familie -Scoala -si-biserica -in-educaie –
8191.html
 http://patriarhia.ro/ima ges/pdf/Invatamant_pdf/Programa_VVIII_aprobata_prin
_Om_5097_09.09.2009.pd

52