ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4 CAPITOLUL I:… [621673]

3
CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 4
CAPITOLUL I: DELIMITĂRI CONCEPTUALE ………………………….. ………………………….. ..6
I.1. FUNCȚIILE MASS -MEDIA………………………….. ………………………….. ………………………. 6
I.2. FAKE NEWS VS. FALSE NEWS ………………………….. ………………………….. ………………. 7
I.3. CONCEPTUL DE SECURITATE NAȚIONALĂ ………………………….. …………………….. 14
I.4. INFORMAȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 21
I.5. DEZINFORMAREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 22
I.6. MANIPULAREA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 23
CAPITOLUL II: MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE ȘI EVOLUȚIILE FAKE NEWS . 27
II.1. MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE ………………………….. ………………………….. ……. 27
II.2. REALITĂȚI CONTEMPORANE, EVOLUȚII ………………………….. ……………………….. 34
II.3. MANIFESTĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 38
CAPITOLUL III: MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR DIN SURSE DESCHISE ȘI
CONTRACARAREA FAKE NEWS ………………………….. ………………………….. ……………….. 48
III.1. NEVOIA DE CONTRACARARE ȘI AMENINȚĂRILE CARE POT DECURGE …… 48
III.2. EFORTURI DE CONTRACARARE ȘI GESTIONARE A FAKE NEWS ………………. 63
CONCLUZII: O NOUĂ FORMĂ DE RĂZBOI HIBRID? ………………………….. ………………. 74
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 83
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 89

4
ARGUMENT

Motivul alege rii temei de licență p e subiectul fake news și manipulare este faptul că
acestea reprezintă subiecte actuale și metode care sunt implementate atât de entitățile statale,
cât și de cele non -statale precum companiile private, pentru ca acestea să -și atingă s copurile și
să-și apere interesele.
Deși nu reprezintă o descoperire nouă, la fel cum și metodele folosite pentru manipulare
nu sunt noi, acestea reușesc ușor să -și atingă scopul datorită infrastructurii informaționale
moderne pe care rețelele de socializa re le oferă.
Pe parcursul lucrării metoda de cercetare cea mai des folosită este cea analitico –
descriptivă. De asemenea s -a folosit și metodologia Analizei SWOT(Strenghts, Weaknesses,
Oportunities, Threats – Puncte tari, Puncte Slabe, Oportunități și Amen ințări), pentru a analiza
impactul fenomenului de fake news asupra diferitelor dimensiuni ale securității naționale.
Ipoteza de lucru de la care s -a pornit la elaborarea lucrării este Campaniile de fake news
influențează poli ticile și securitatea națională ?
Structura lucrării este împărțită în patru părți, respectiv în trei capitole și un studiu de
caz alături de concluzii. În primul capitol sunt prezentate conceptele folosite pe parcursul
lucrării, care sunt dezbătute fiecare din punctele de vedere a difer iților autori care le -au abordat.
În partea finală a primului capitol sunt apoi prezentate definițiile finale ale fiecărui concept
folosit, acestea fiind definițiile la care mă voi raporta pe parcursul lucrării.
În al doilea capitol este analizat actualul mediu de securitate, pornind de la istoria
recentă pentru a putea fi identificate direcțiile de orientare ale fiecărui stat, este analizată
evoluția tehnologică, factor care a permis o bună și ușoară desfășurare a fenomenului analizat
pe parcursul lucrări i. Exemplele vin alături de cele mai relevante studii de caz, fiindu -le
prezentate aspectele fenomenului de fake news care se regăsesc în fiecare caz în parte.
În al treilea capitol sunt analizate și delimitate pe categorii amenințările care pot decurge
din fenomenul de fake news, precum și impactul lor pe care -l au și îl pot avea. În cel de -al
doilea subcapitol a capitolului al treilea sunt prezentate eforturile de contracarare ale acestui
fenomen, pornindu -se de la anumite măsuri legislative care au viza t mai mult în mod indirect
fenomenul, și până la prezentarea activității celor mai relevante institute și site -uri care se ocupă
cu contracararea fenomenului de fake news.

5
Bibliografia folosită cuprinde aproape toate categoriile care au cuprins fenomenul
analizat: legi, lucrări generale, lucrări specifice, studii și articole în reviste de specialitate, și nu
în ultimul rând sursele de internet, internetul fiind câmpul de desfășurare a acestui fenomen.
Principalele lucrări utilizate sunt Marian Voicu, Matri oșka mincinoșilor. Fake news,
manipulare și populism , aceasta fiind o carte recentă care abordează fenomenul de fake news
la modul general, Alina Bârgăoanu, #Fakenews. Noua cursă a înarmărilor, cartea fiind o
lucrare specifică pe evoluția tehnologică și pe automatizare, având în același timp și o abordare
relevantă pentru a înțelege adevărata desfășurare a fenomenului(„Fake news nu sunt
întotdeauna știri, și nu sunt întotdeauna false”), Vladimir Volkoff, Tratat de dezinformare ,
autorul fiind considerat pări ntele dezinformării și care trasează în același timp unele direcții
valabile în ciuda vechimii lucrării, Daniel J. Levitin, Ghid practic de detectare a minciunilor ,
lucrarea fiind una de actualitate pe tema dezinformării jucate prin anumite reclame sau alt e
activități de genul, dar care în același timp trasează frumos una din direcțiile stabilite de
Vladimir Volkoff(„Să practicăm spiritul de contradicție, fără de care nu e posibilă nici o
virtute”), precum și Dicționar de securitate internațională , care vin e cu definițiile necesare
delimitărilor conceptuale cu trimiteri spre bibliografia relevantă pentru fiecare concept.
Principalele legi la care s -a făcut referire sunt Constituția României, și legile 295/2004 și
17/1996 privind regimul armelor și munițiilor . Statisticile analizate sunt ale Inscop și a
Institutului Național de Statistică.
Cercetarea în domeniu este în continuă desfășurare. Pentru ca mijloacele hibride de
război să aibe efect ele trebuiesc continuu adaptate la măsurile care privesc contracarar ea lor,
la fel cum și măsurile de contracarare trebuiesc continuu adaptate. Numeroase lucrări, cărți sau
articole de presă tratează acest subiect, precum și efectele pe care le are. Acestea, de le cele mai
vechi, până la cele mai noi au permis dezvoltarea unor mecanisme și mai apoi a unor institute
care studiază fenomenul și lucrează pentru contracararea lui.
Pentru buna elaborare a lucrării se aduc mii de mulțumiri coordonatorilor, domnului
Asistent Universitar Dr. Marius -Liviu Șpechea și domnului Profesor Universitar Dr. Cristian
Troncotă, fără de care prezenta lucrare nu ar fi fost elaborată cu succes.
Prezenta lucrare se dorește a fi o sinteză care să cuprindă cele mai relevante exemple ale
fenomenului de fake news, și în același timp să vină cu unele sf aturi cu care se poate contracara
cu succes.

6
CAPITOLUL I: DELIMITĂRI CONCEPTUALE

În acest capitol sunt prezenta te conceptele folosi te în elaborarea lucrării. Fiecărui
concept important îi este acordat câte un subcapitol , în care este dezbatătut , iar la final este
preze ntată definiția finală, la care mă voi raporta când le voi folosi în lucrare.
I.1. FUNCȚIILE MASS -MEDIA
În acest subcapitol sunt prezenta te funcțiile mass -media și elementele comunicării ,
necesar e pentru a înțelege cum funcționează comunicarea , dar și unde intervin anumiți factori
în declanșarea fenomenului de fake news.
Conform D icționarului Explicativ al Limbii Române, termenul de mass media
reprezintă totalitatea mijloacelor și modalităților tehnice de informare și de influențare a opiniei
publice1. Acestea cuprind mijloace vizuale, auditive sau scrise, considerate ca fiind mijloace de
comunicare în masă, deoarece se adresează unui public larg și nu unei singure persoane, cum e
cazul mijloacelor de comunicare clasice.
Din definițiile din DE X se înțelege că principalul rol al mass -media este acela de a
transmite informații publicului sau publicului țintă după caz. De aici se distinge și prima funcție
a mass -media, anume aceea de informare. Principala sarcină a presei este aceea de a transmite
evenimente către consumatorii de media. Din păcate însă în căutarea de senzațional, multe din
trusturile de presă transmit doar informații, nu și știri în multe cazuri, riscând astfel ca publicul
să-și piardă interesul.
A doua funcție este cea modelatoar e. În linii mari aceasta presupune modelarea de
opinii, comportamente și mentalități care sunt transmise publicului.
A treia funcție este cea comercială. Ea presupune transmiterea unor informații în mod
gratuit către publicul consumator. În funcție de pre ferințele trustului sau conducerii acestuia,
informațiile sunt filtrate înainte de a ajunge la public.
A patra funcție a mass -media este cea de recreere sau de divertisment. Ea răspunde
perfect unei nevoi a societății, care aflându -se în continuă mișcare are nevoie de recreere. Aici

1 Dicționarul E xplicativ al L imbii R omâne , ediția 2009 .

7
mass -media vine cu diferite soluții, cum ar fi showuri sau emisiuni de divertisment, de satiră,
talk-showuri, reportaje și altele2.
În comunicarea de masă elementele structurale sunt mai numeroase si au functii
specifice:
-sursa: transforma o informatie in mesaj;
-emitatorul: transforma mesajul in semnale;
-canalul: asigura transportul informatiei prin aer ,cablu,fir;
-receptorul: transforma informatia in mesaj;
-destinatarul: preia mesajul si il decodifica ;
-bruiajul: diminuea ză transmiterea și decodificarea3.
I.2. FAKE NEWS VS. FALSE NEWS
Deși termenul de fake news pare a fi un termen nou, vom vedea pe parcursul lucrării că
în spatele acestuia se ascund de fapt practici vechi. O problemă pe care multă lume nu o
cunoaște este fap tul că acesta este transpus greșit în limba română, fiind tradus cuvânt cu cuvânt .
Astfel atât termenul de fake news, cât și cel de false news sunt traduse în limba română ca și
„știri false”. Distincția o face poate că cel mai bine Marian Voicu, în cartea sa intitulată
„Matrioșka mincinoșilor, fake news, manipulare, populism”. Când vorbim de o informație
lipsită de acurateț e, care nu corespunde faptelor, generată cu sau fără intenție, în scopuri precum
creșterea vânzărilor, audienței sau a traficului web v orbim de false news. Fake news sunt acele
campanii de propagare de informații sau știri care implică în spatele lor o strategie, un buget, o
ideologie și este îndreptat împotriva unui individ sau a unei comunități în scopul de a crea
panică, confuzie sau d e a destabiliza , folosindu -se de tensiunile existente4, iar expunerea la
acestea conduc la luarea de decizii în consecință . Practic distincția este relativ simplă, false
news -urile fiind create mai mult pentru scopuri comerciale, iar fake news -urile au ca scop
destabilizarea, crearea de confuzie sau de a am plifica tensiuni, uneori prin distragerea atenției
publice de la alte probleme de interes național.

2 Vezi pe larg, Cristian Troncotă, Nicoleta Munteanu, Mass -media și securitatea, Note de curs, Editura
Universității „Lucian Blaga” Sibiu, pp. 10 -12.
3 Ibidem , pp. 9-10
4 Marian Voicu, Matrioșka mincinoșilor – Fake News, manipulare și populism , Editura Humanitas, București,
2018, p. 16 -18.

8
Totuși există diferite abordări în ceea ce privește termenul de fake news din partea
autorilor unor luc rări. Alina Bârgoanu consideră că sub termenul de fake news se întrunesc
diferite acțiuni, cum ar fi cele de dezinformare, dezordine informațională, creare de confuzie
sau panică, dependente de tehnologiile digitale actuale . De asemenea afirmă că „ fake new s nu
sunt întotdeauna ști ri și nu sunt întotdeauna false”5. Daniel J. Levitin spune că termenul de știri
false nici măcar nu există , și le numește pur și simplu minciuni , problema la nivel individual
fiind lipsa gândirii critice6.
Pentru a putea fi înțele s mai ușor, voi folosi termenul de știri false, unde este vorba de
acele informații care sunt lipsite de acuratețe și care are ca scop creșterea audienței sau a
traficului web. Termenul de fake news îl voi folosi pentru acele știri sau informații care
întrunesc următoarele condiții: nu corespund faptelor, prezintă informații lipsite de acuratețe
și/sau parțial sau total false , ascund în spate o ideologie sau un interes, altul decât cel al știrilor
false explicate anterior, prezintă faptele dintr -o anumită p erspectivă sau doar parțial, cu scopul
de a fi înțelese de receptor din aceeași perspectivă și urmăresc chiar crearea unor curente de
gândire . Ambele sunt exemplificate în cele ce urmează .
Pe rețelele de socializare apar tot mai des distribuite știri, une ori chiar de la surse
renumite, titluri de genul „Este oficial, ce se va întâmpla cu mașinile diesel începând cu anul
2019”, „Adio! Toți românii care au mașini DIESEL trebuie să afle! Se întâmplă după zece ani”
sau alte asemenea7. Astfel ca și utilizator al unei rețele de socializare, individul este tentat să
deschidă știrea. Se poate observa cum aceasta este construită aproape exclusiv pentru atragerea
de clickuri.
În primul rând ea apare în contextul în care majoritatea românilor dețin mașini cu
motoare diesel . Chiar și la începutul anului 2018, după ce în anul anterior autoritățile europene
anunțaseră că vor interzice treptat motoarele diesel pe motiv că acestea sunt dăunătoare pentru
mediul înconjurător , primele vizate fiind cele cu normele de poluare EURO 1, 2, 3 și NON –
EURO , iar zvonurile că România va adopta și ea astfel de măsuri începuseră să circule8,

5 Alina Bârgăoanu, FAKENEWS. Noua cursă a înarmărilor, Editura Evrika Publishing , București, 2018, p. 33 –
39.
6 Daniel J. Levitin, Ghid practic de detectare a minciunilor, gândirea critică în era post -adevăr , Editura Publica,
2017, p. 16 -17.
7 https://a1.ro/news/auto/adio -toti-romanii -care-au-masini -diesel -trebuie -sa-afle-se-intampla -dupa -zece-ani-
id744011.html , accesat la data de 05.03.2019 .
8 https://adevarul.ro/news/eveniment/masinile -norme -poluare -euro-1-euro-2-interzise -centrul -bucurestiului –
martie -2019 -anul-2022 -capitala -e-soarta -celor -euro-3-4-1_5bec2dc5df52022f75769949/index.html, accesat la
data de 06.03.2019.

9
autoturismele diesel au reprezentat alegerea preferată a românilor9. În al doilea rând, această
știre apare în contextul în care țările occidentale, Germania regăsindu -se printre ele, au făcut
deja primii pași în diminuarea numărului de autoturisme cu motoare diesel, prin interzicerea lor
în anumite locuri10. Chiar și unii producători au ales renunțarea la aceste motoare, primul fiind
producătorul germ an Porsche11, urmat de unii producători japonezi. În al treilea rând, această
știre nu aduce nimic nou pentru cei care dețin astfel de autoturisme, nici o informație, nici nu
vorbește de vreo schimbare cu care românii nu erau la curent. Din contră chiar, in formațiile
prezentate au cel puțin un an vechime. În acest caz vorbim de false news, pe ntru că această
știre, care apa rține chiar unui trust mare de media din România, cum este Antena 1, este
construită aproape exclusiv cu scopul de a atrage atenția utiliz atorilor de Facebook și implicit a
o deschide.
După cum am punctat anterior, știrile fake reprezintă o campanie de propagare și de
generare de informații fabricate. Prin urmare exemplul dat anterior nu poate fi considerat fake
news. Încă de la începutul c ărții sale, Marian Voicu prezintă ultimele mari impacturi pe care
campaniile de fake news le -au avut, respectiv Brexitul și alegerile prezidențiale din SUA,
acestea din urmă având impact la nivel global asupra politicii.
În strategia sa de securitate, Fed erația Rusă consideră NATO și Uniunea Europeană ca
fiind doi actori periculoși pentru securitatea ei12, drept urmare a considerat luarea unor măsuri
ca fiind necesare. Astfel putem deduce că Federația Rusă ar putea avea interese în influențarea
de politici a unor state importante de pe scena internațională.
O manifestare relativ recentă de fake news, dar care va avea un impact semnificativ
asupra Uniunii Europene, a fost legat ă de Brexit .
Punctele de plecare în demersul privind B rexitul au fost preocupările poporului britanic
cu privire la apartenența la Uniunea Europeană și problema migrației și a refugiaților. Prin
Tratatul privind instituirea Uniunii Europene este facilitată libertatea de circulație a persoanelor

9 https://stiintasitehnica.com/intre -timp-romania -devine -o-bomba -ecologica -pe-roti/, accesat la data de
05.03.2019.
10 https://www.auto -bild.ro/stiri/germanii -nu-cumpara -diesel -145353.html, accesat la data de 05.03.2019.
11 https://www.auto -bild.ro/stiri/pors che-renunta -diesel -148583.html, accesat la data de 05.03.2019.
12http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2017/578016 /EXPO_IDA%282017%29578016_EN.pdf
, abstract, p.2, accesat la data de 11.03.2019

10
și bunurilor, prevăzute la articolul 3, al ineatele 2 și 313. Astfel este posibilă migrația și circulația
liberă a persoanelor și bunurilor în interiorul Uniunii Europene, inclusiv în Marea Britanie.
Începând cu anul 2015, Marea Britanie a început să -și exprime dorința de a părăsi
Uniunea Europeană. În perioada iunie 2015 – iunie 2016 au avut loc negocieri intense ale
liderilor britanici și europeni privind această chestiune. Aceasta a fost supusă apoi unui
referendum în Marea Britanie. Acesta a avut loc în data de 23 iunie 2016, când britanicii au f ost
chemați să se exprime cu privire la rămânerea sau plecarea Marii Britanii din Uniunea
Europeană14. Rezultatul a fost pentru ieșire, cu un procentaj de 51,9% . Prezența la vot a fost de
72,2%, adică peste 46 de milioane de alegători15.
Totuși pentru ca cet ățenii unui stat -membru vechi al Uniunii Europene și al cărui prim –
ministru din anul 1946, Winston Churchill, a susținut construcția unei Europe unite16 să adopte
o astfel de poziție, motivele trebuie să fie serioase. Printre problemele majore cu care se
confruntă întreaga Uniune se numără atacurile teroriste, fluxul de migranți, atât din interior, cât
și din exterior și problemele legate de mediul înconjurător sau de economie17.
Tocmai acestea au fost informațiile propagate de presa britanică eurosceptică. Curentul
eurosceptic, unul relativ vechi iar atitudinea eurosceptică se regăsește în Marea Britanie, și care
are ca principală caracteristică ideea de dezacord cu privire la proiectul european, aducând în
același timp și unele argumente care pot prinde la d iferite categorii de public18, a fost puternic
alimentat prin presă. Începând de la articole de presă ale unor trusturi suspecte, până la articole
publicate de trusturi renumite , videoclipuri informative distribuite pe rețelele de socializare, și
emisiuni p e tematica beneficiilor aduse de Brexit , toate acestea au influențat pas cu pas
rezultatul referendumului , într -o țară cu beneficii imense de pe urma Uniunii Europene .
Un articol al Daily Mail din 17 august 2011 scris de Simon Heffer, numește Germania
ca fiind al patrulea Reich, iar criza financiară este ascensiunea acestuia și este comparată cu
Germania lui Hitler și atacul acesteia asupra Europei19. În realitate, Germania reprezintă

13 https://eur -lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar :2bf140bf -a3f8-4ab2 -b506 –
fd71826e6da6.0001.02/DOC_1&format=PDF, accesat la data de 11.03.2019.
14 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu -uk-after-referendum/, accesat la data de 11.03.2019.
15 https://www.electoralcommission.org.uk/find -information -by-subject/elections -and-referendums/past –
elections -and-referendums/eu -referendum/electorate -and-count -information, accesat la data de 11.03.2019.
16 https://europa.eu/european -union/about -eu/history_ro, accesat la data de 11.03.2019
17 Ibidem
18 Vezi pe larg, Eugen Străuțiu, Introducere în Studii Europene , Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu,
2005, Euroscepticismul, pp. 268 -272
19 https://www.dailymail.co.uk/news/article -2026840/European -debt-summit -Germany -using -financial -crisis –
conquer -Europe.html, accesat la data de 11.03.2019

11
motorul economiei europene20, fapt care susține ideea că aceasta a ajuns pe locul întâi
falimentând alte economii. Același trust de presă avertiza în 2009 că neo -naziștii plănuiesc
construcția celui de -al patrulea Reich21, folosindu -se de criza financiară.
Se poate vedea că informațiile au ca scop schimbarea sau formarea unei per cepții
negative de către cititor cu privire la Germania. În primul rând o numește ca fiind al patrulea
Reich. Totuși, dacă ne uităm pe spectrul politic, ideologia nazistă din perioada Germaniei lui
Hitler era o ideologie de extremă dreapta22. Iar ideologia nazistă știm bine că este interzisă în
Germania de mai bine de șapte decenii. Este greu de crezut că în aceste condiții ar putea exista
mișcări neo -naziste și cu atât mai puțin că acestea ar putea chiar deveni un factor politic capabil
să decidă o asemenea orientare a statului și chiar să acapareze alte state. În al doilea rând se
poate observa exagerarea cu care este comparată cu Germania din 1939, care a atacat alte state
europene23. Ori astăzi vorbim de un sistem internațional, bazat pe organisme internaț ionale,
precum ONU, OSCE, cu scop de a preveni conflictele interstatale și războaiele. Prin urmare nu
poate fi vorba de un atac în contextul actual. În al treilea rînd prezintă o i nformație lipsită de
acuratețe, și anume faptul că Germania se folosește de criza financiară pentru propria
ascensiune. Totuși nu prezintă cum funcționează acest mecanism pe care ei îl invocă sau altceva
relevant pentru a susține această afirmație, însă prezintă unele exemple exagerate, pe care le –
am prezentat.
Un alt exemplu de f ake news vine tot din partea presei britanice, din partea trustului Sky
News. Aceștia prezentau în anul 2016 un reportaj intitulat „The Eastern European Gun
Runners”. În reportaj ne este prezentat că după luni de negocieri, reporterii Sky News au stabilit
o întâlnire cu traficanții de arme în vestul României, undeva în păduri, aceștia apărând într -o
mașină de teren fără plăcuțe de înmatriculare sau alte mijloace de identificare. Persoanele
traficante nu au dorit să -și arate fețele și au stabilit un loc retr as de întâlnire. Sunt arătate în
spatele mașinii ce fel de arme au disponibile pentru vânzare: câteva puști , un pistol Walther PP
și un AK -47, aceasta din urmă fiind arma preferată de teroriști. Armele sunt luate din Ucraina
și traficate prin România cu de stinația vestul Europei. Armele sunt apoi prezentate camerei,
AK-ul cu un încărcător de 10 cartușe iar o pușca cu lunetă marca Steyr Mannlicher cu care se

20 https://www.timpul.md/articol/germania –locomotiva -economiei -europene -36276.html, accesat la data de
11.03.2019
21 https://www.dailymail.co.uk/news/article -1156135/German -neo-Nazis -plan-build -Fourth -Reich -new-
economic -crisis-claims -far-right -defector.html, accesat la data de 11.03.2019.
22 https://www.setthings.com/ro/spectrul -politic/, accesat la data de 18.03.2019.
23 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o -crima -odioasa -masacrul -de-la-
katyn?fb_comment_id=18406914 22614182_1970010606348929, accesat la data de 18.03.2019.

12
poate nimeri ținta de la 300 de metri , aceasta având bătaia maximă de 500 de metri . La
întrebarea rep orterului dacă aceste arme pot ajunge în mâinile criminalilor, presupusul traficant
spune că atâta vreme cât plătește, el nu e interesat cine cumpără. Ne este prezentat prețul AK –
ului, de 1.700 de Euro, iar oricine plătește se poate înarma. La final report erul ne prezintă că
destinația acestor arme este atât în vestul Europei, cât și în Orientul Mijlociu, către organizații
precum Statul Islamic. Iar ceea ce ne este prezentat este doar un mic bazar, traficanții susținând
că pot vinde atât cât dorește oricine să cumpere. Armele nu sunt folosite deloc în România, ea
reprezintă doar o țară de tranzit , iar autoritățile locale nu reprezintă o problemă . Reportajul se
încheie susținând că data următoare, traficanții îi așteaptă pe reporteri ca și cumpărători24.
Ei bi ne totul s -a dorit a părea real, însă au fost omise unele detalii care pot scăpa la o
primă vedere. În primul râ nd observăm că camioneta cu care traficanții au venit are doar două
locuri. Ori la minutul 1:30 se observă că sunt trei persoane mascate. Se nas c două întrebări:
Cine este a treia persoană? Și cu ce a venit la locul de întâlnire? O ipoteză ar fi că acea persoană
este cea care a stabilit legătura reporte ri și traficanți și a venit cu mașina reporterilor. Totuși
atunci ea de ce nu este arătată de la început cum sunt majoritatea reportajelor de genul acesta?
Apoi cu privire la arme un prim detaliu care sare în ochi legat de arme este prima armă
prezentată, care este una de vânătoare, care poate fi deținută legal în România în conformitate
cu legile 29 5/2004 și 17/199625. Ori atât majoritatea armelor cu care lucrează organizațiile de
crimă organizată sau cele teroriste sunt arme militare sau cu altă destinație decât cele de
vânătoare .
Un al doilea detaliu care sare în ochi este legat de pistolul Walther PP. Acesta are
siguranța pusă, fapt care se poate observa la minutul 0:42. Totuși cocoșul este dat în spate.
Mecanismul de siguranță la acest pistol este în felul următor: la acționarea pârghiei de siguranță,
cocoșul merge în față, însă nu percutează, iar trăgaciul stă mai în spate decât atunci când pistolul
este dezasigurat, însă atât trăgaciul, cât și manșonul închizător sunt blocate26. În imagine se
observă că pârgia de siguranță este acționată și trăgaciul este dat mai înapoi, însă cocoșul, după
cum am zis este dat înapoi ceea ce nu poate fi valabil în cazul acesta. Aici se nasc două ip oteze:
fie pistolul este defect , iar mecanismul de siguranță nu funcționează corespunzător, fie arma
este o replică de airsoft, caz în care cocoșul este doar de decor.

24 https://www.youtube.com/watch?v=vjueUbCmwn4, reportajul Sky News, intituat „The Eastern European
Gun Runners” .
25 Legile 17/1996 și 295/2004 privind regimul armelor de foc disponibile în Monitorul Oficial.
26 Owner Manual – Walther PPK/PPKS , vezi pe larg:
http://pdf.textfiles.com/manuals/FIREARMS/walther_ppk_ppks.pdf, accesat la data de 18.03.2019.

13
Un al treilea detaliu este legat de AK -47, arma -„vedetă” a reportajului și arma preferată
de teroriști. Când traficantul o prezintă, se poate observa că nu este tocmai sigur de ceea ce
spune și chiar are nevoie de asistență. Este prezentat doar încărcătorul mic de 10 cartușe, ori
acesta este folosit de obicei cu încărcătorul de 30 de cartușe. Presupusul traficant susține că are
și încărcătorul de 30 de cartușe, însă acesta nu ne este prezentat camerei . Iar faptul că susține
că poate fi folosită cu o mână amin tește de celebrele filme cu Rambo sau Chuck Norris, unde
acești eroi folosesc armele automate cu o singură mână, ceea ce este relativ dificil în realitate.
Traficantul spune că arma este discretă și că poate fi ascunsă, ori o armă de dimensiunile AK –
ului n u poate fi ascunsă prea ușor, decât pe bucăți. De asemenea se poate observa că pe armă
scrie „Made in Romania”. Ori încă de la început ne este prezentat că armele provin din Ucraina.
Un al patrulea detaliu este legat de arme cu lunetă marca Steyr Mannlich er. Aceasta este
o armă de vânătoare. După cum am prezentat anterior, acestea sunt neobișnuite pentru atacurile
teroriste, armele preferate de aceștia fiind cele militare.
O altă informație care este prezentată este legată de autoritățile locale, care nu a r
„reprezenta o problemă” pentru traficanți. Aceasta este prezentată în contextul în care România
este des acuzată ca fiind un stat corupt cu autorități ineficiente.
Au urmat după difuzarea reportajului anchete din partea autorităților române , iar
informaț iile rezultate din anchetele lor nu corespund deloc cu ceea ce au prezentat reporterii
britanici. Costin Georgescu, fost director SRI declara: „În orice caz nu erau niște specialiști. Se
vedea clar că nu erau niște traficanți de anvergură ca cei pe care îi vedem prin filme”. De
asemenea un armurier intervievat de Digi 24 este de părere că armele par mai degrabă de
vânătoare, decât de asalt, precum cele dorite de teroriști. Chiar și AK -ul este unul modificat,
care nu trege decât foc semiautomat, nu și automa t și este de proveniență românească, însă nu
se mai fabrică. Toate armele prezentate în reportaj pot fi deținute legal în România de către
vânători, colecționari sau se află în dotarea personalului silvic. Postul român a solicitat
informații oficiale din p artea postului britanic, însă aceștia au declarat că autorul reportajului
nu poate fi găsit, deoarece se află în concediu . Experții români au declarat că nu este un motiv
de îngrijorare, întrucât, după cum am dovedit, informațiile prezentate nu stau în pic ioare27.
O poziție oficială din partea postului britanic cu privire la reportaj nu a fost declarată
niciodată. Ulterior autorul reportajului , Stuart Ramsey, a fost intervievat de jurnaliștii români,

27 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/evenimente/armele -prezentate -de-sky-news -nu-sunt-de-asalt-reactia-
postului -britanic -547714, accesat la data de 20.03.2019.

14
unde acesta a negat faptul că reportajul ar fi unul însce nat. Acesta susține că s -a întâlnit cu un
român care era membru al unui grup infracțional, aceasta după ce tentativele anterioare din alte
țări au eșuat. Iar persoana care -l însoțea este fost militar care a confirmat că armele sunt militare.
La întrebarea dacă este o făcătură, autorul a relatat că este rezultatul unei intense negocieri de
nouă luni28. Ba chiar a afirmat că dacă ar fi o înscenare, atunci ar fi una demnă de OSCAR29.
Totuși și din declarațiile ulterioare ale lui Ramsay sunt omise unele detalii: De ce nu este dat
nici un nume al fostului militar care -l însoțea? Și de ce nu este prezentat faptul că este însoțit
de acesta în timpul filmării reportajului?
Reportajul totuși poate prinde credibilitate în rândul publicului. În primul rând, auto rul
repor tajului, Stuart Ramsey , este cel mai vechi corespondent extern britanic. Iar faptul că
această știre a fost transmisă de un trust renumit precum Sky News conduce la ideea că orice
persoană care vede tinde să creadă informațiile prezentate.
I.3. CONCEPTUL DE SE CURITATE NAȚIONALĂ
Etimologic cuvântul „securitate” provine din latinescul securitas, și semnifică, conform
definiției din DEX „protecția, apărarea, faptul de a fi la adăpost de orice pericol; sentiment de
încredere și de liniște pe care îl dă cuiva absen ța oricărui pericol”30. Desigur au existat diferite
abordări, percepții și definiții sunt prezenta te în acest subcapitol.
De-a lungul timpului au fost date mai multe definiții conceptului de securitate. Ian
Bellany considera că „securitatea este o relativă absență a războiului”, dar și faptul că „un război
solidă convingere că nici un război care ar putea avea loc nu s -ar termina cu o înfrângere”.
Pentru alți autori, cum ar fi Martin Lawrence, securitatea reprezintă „asigurarea bunăstării
viitoare .”31
Pentru persoanele care au trăit în era comunistă în România, Securitatea Statului
reprezenta instituția care se ocupa de informații, dar mai ales era organul de represiune a
populației.

28 https://evz.ro/interviu -exclusiv -cu-autorul -reportajului -despre -traficul -de-arme -stuart -ramsey -nu-am-vrut-sa-
fac-rau-romaniei -daca-ar-fi-o-facatura -meritam -un-oscar.html, accesat la data de 20 .03.2019.
29 https://evz.ro/interviu -exclusiv -cu-autorul -reportajului -despre -traficul -de-arme -stuart -ramsey -nu-am-vrut-sa-
fac-rau-romaniei -daca-ar-fi-o-facatura -meritam -un-oscar.html, accesat la data de 20.03.2019.
30 Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția 2009
31 Alexandra Sarcinschi, Elemente noi în studiul securității naționale și internaționale , Editura Universității
Naționale de Apărare București, 2005, p8.

15
În prim plan trebuie luat în considerare faptul că există mai multe viziuni sau școli de
gândire diferite, respectiv școala liberală, școala realistă și școala constructivistă.
Prin ideiile sale, abordarea liberală a conceptului de securitate desconsideră echilibrul
de forță ca și garant al securității.
Poate cea mai importantă ca racteristică a școlii liberale este că consideră pacea ca și
adevărata stare naturală a lumii, nu războiul sau conflictele de orice fel. Prin urmare liberaliștii
nu sunt adepții conflictelor.
În interpretarea școlii liberale pacea eternă este idealul omeni rii. Războiul este
considerat de către liberali ca fiind neprofitabil din punct de vedere economic.
O altă caracteristică a abordării liberale este că aceasta consideră individul mai presus
de orice organizare. Liberali i sunt poate cei mai mari adepți ai drepturilor omului.
În viziunea liberală sistemul de state este organizat sub forma unei societăți
internaționale, a cărei principală misiune este organizarea și promovarea păcii. Pacea se
instalează ca urmare a lipsei războiului.
Liber alii sunt adepții te oriei păcii democratice, conform căreia nici o democrație nu
luptă împotriva altei democrații. O democrație bună este pacifistă, sau cel puțin reduce riscul
de confruntare cu o altă democrație.
Liberalii pun accent pe moralitate, dreptul internațional și organizații internaționale. O
primă încercare a liberalilor de a -și pune în aplicare viziunile a fost crearea Ligii Națiunilor, o
instituție interguvernamentală de asigurare a păcii creată în urma Conferinței de Pace de la Paris
de după Primul Război Mondi al, încercare care a eșuat însă, deoarece s -a dovedit incapabilă în
a gestiona agresiunea puterilor axei în anii 1930.
În declarația celor 14 puncte prezentată de președintele american Woodrow Wilson în
fața Congresului SUA sunt prezentate obiectivele ce a r trebui atinse de toate statele în relațiile
dintre ele. Printre acestea regăsim diplomația deschisă, nu cea secretă, liberul acces la mare,
dezarmarea generală, înlăturarea barierelor comerciale, rezolvarea imparțială a disputelor
coloniale, restabilirea Belgiei, evacuarea teritoriilor rusești și, ca o încununare a efortului,
înființarea unei Ligi a Națiunilor.
Viziunea liberală încearcă să găsească o perspectivă viabilă de îmbunătățire a relațiilor
dintre state prin prisma cooperării comerciale, politice și culturale .

16
Viziunea realistă a securității consideră că securitatea este un derivat al puterii . Prin
urmare statele cele mai puternice sunt cele care pot asigura securitatea.
Realiștii consideră că statul este principalul actor pe scena internațională și se identifică
cu puterea statală. Statele folosesc forța pentru a -și proteja interesele, motiv pentru care
interesul primar este de a obține cât mai multă putere și influență. Aici un bun exemplu sunt
intervențiile altor state în problemele interne ale unui stat, sau intervențiile în zone unde
interesul național în mediul extern este amenințat.
Realiștii consideră că starea naturală a sistemului internațional de state este cea de
competiție și conflict . În viziunea lor sistemul internațional este domina t de anarhie și nu există
nici o autoritate deasupra statelor . Prin urmare statele care adoptă o strategie de securitate cu
viziune realistă sunt tentate să le depășească pe altele în orice fel de competiție, fie că vorbim
de una economică, militară sau de oricare alt fel.
Managementul puterii este principala problemă a relațiilor internaționale, întrucât,
pentru a avea securitate, este nevoie de un echilibru de putere (balance of power). De exemplu
în cazul Războiului Rece dintre Statele Unite ale Americii și URSS, când acestea au fost într -o
cursă a înarmărilor, dar și într -o competiție în domeniul științei. După ce au urmat valuri
continue de înarmare, ambele părți au trecut la acorduri de neproliferare nucleară, deoarece un
posibil război nuclear ar fi p utut însemna un dezastru pentru omenire.
În viziunea unor autori, cea mai discutată viziune privind securitatea este cea
constructivistă, sau bazată pe amenințări.
Constructiviștii cred că statele se pot conceptualiza astfel încât să nu mai existe pericol
între ele. Ei susțin că sistemul internațional trebuie analizat din perspectivă socială, iar factorul
material nu ar avea relevanță fără a lua în calcul procesele sociale.
Barry Buzan abordează securitatea ca fiind o sumă de amenințări și pericole de orice
natură ce pot duce la dispariție fizică sau la anularea identității. În plan de acțiune, securitatea
este un tip de relație cu ceilalți actori.
Astăzi când abordăm termenul de securitate în sens clasic, tindem să îi acordăm o
conotație militară. Mediul ac ademic însă îi acordă și alte dimensiuni: securitatea socială,
securitatea mediului, securitatea economică, securitatea culturală, securitatea colectivă32 etc.

32 Paul Robinson, Dicționar de Securitate Internațională, Traducere de Monica Neamț, Editur a CA Publishing,
Cluj-Napoca, 2010, pp. 194 -196.

17
Practic îi poate fi acordată orice dimensiune, întrucât în ziua de astăzi vorbim de un termen lar g,
care vizează orice domeniu .
Termenul de securitate națională se referă la securitatea statului, la „protejarea acestuia
împotriva amenințărilor interne și externe la adresa propriilor interese”33. După cum se poate
observa, definiția împarte amenințările în două categorii. Conform definiției amenințării, dată
de Dicționarul Explicativ al Limbii Române, aceasta este intenția de a face rău cuiva, de a
constitui o primejdie pentru cineva sau ceva sau de a prevesti ceva34. Un instrument care
determină ameninț ările este analiza SWOT(Strength, Weaknesses, Oportunities, Threats –
puncte tari sau capabilități, puncte slabe sau vulnerabilități, oportunități și amenințări).
Conform regulilor de utilizare a analizei, amenințările provin din mediul extern al obiectiv ului
vizat35.
Folosindu -ne de instrumentul prezentat mai sus, găsim mai multe amenințări la adresa
securității naționale: încălzire globală, terorism, agresiuni militare, tendințe separatiste,
criminalitate etc.
Securitatea Națională implică o serie de dome nii vitale pentru statul național:
 Securitatea energetică. Securitatea energetică presupune asigurarea accesului la resurse
energetice, la un preț accesibil36. Datorită tehnologizării, acest domeniu al securității
naționale reprezintă unul dintre cele mai i mportante, rețelele de transport a resurselor
energetice căpătând noțiunea de infrastructuri critice37(de exemplu rețelele de transport,
rutier, feroviar, aerian, de distribuție a energiei electrice, de producere și distribuție a hranei,
de telecomunicații etc.). Toate statele Uniunii Europene sunt obligate să adopte strategii de
protecție a infrastructurilor critice, în cazul României avem Strategia Națională de Protecție
a Infrastructurilor Critice. Securitatea energetică se referă și la problema obținerii resurselor
necesare pentru consum. Aceasta este o problemă pentru statele care sunt sărace în ceea ce
privește resursele naturale. Pentru a contracara această problemă, statele au la dispoziție
două metode: obținerea controlului fizic al resurselor, care implică costuri militare și

33 Ibidem, p.202.
34 Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ed. 2009.
35 Silviu Nate, Intelligence și securitate societală. Provocările unei tranziții comune, Editura Academiei
Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, București, 2014, pp. 76 -78.
36 Paul Robinson, op. cit , p. 201 .
37 Elemente sau sisteme esențiale pentru menținerea funcțiilor sociale vitale, a sănătății, siguranței, securității și
bunăstării sociale sau economice a persoanelor( Programul European de Protecție a Infrastructurilor Critice –
2009 ). Parte din infrastructura națională atât de vitală, încât punerea în nefuncționalitate sau distrugerea ei
afectază grav apărarea și economia națională( Ordinul Executiv de Protecție a Infrastructurilor Criti ce).

18
economice uriașe pentru stat, sau alierea cu un stat bogat în resurse. Aceasta din urmă este
metoda cea mai utilizată în prezent, problema care se ivește este însă aceea că statele care
nu dețin resurse, devin dependente de cele care dețin resurse prin care pot face diferite jocuri
de putere.
 Securitatea economică. Nu există o definiție clară a acestei dimensiuni ale securității
economice, ea putând fi aplicată la nivel colectiv sau individual. Ea implică pe deoparte
absența sără ciei, manifestată prin diferite aspecte, precum lipsa șomajului, securitatea
muncii sau nivelul de trai. Pe de altă parte se poate referi și la protecția împotriva
criminalității economice, dar și protecția împotriva sancțiunilor economice la nivel naționa l.
Securitatea economică este strâns legată de securitatea energetică38.
 Securitatea mediului. Această dimensiune se referă la protecția individului față de daunele
produse de mediu. Pe deoparte ea implică amenințările produse de om(cum ar fi defrișările
sau încălzirea globală), iar pe de altă parte implică protecția împortiva dezastrelor naturale39,
pentru acestea din urmă neexistând prea multe metode de prevenire, dar se fac eforturi și se
adoptă numeroase metode pentru a le putea diminua efectele, cum ar f i pregătirea
mijloacelor de intervenție sau dezvoltarea sistemelor de alarmare.
 Securitate informațională. În contextul în care internetul a devenit în prezent cel mai utilizat
mijloc de comunicare, toate domeniile au devenit dependente de acesta. Astfel p rotecția
sistemelor informaționale a devenit o prioritate pentru guvernele naționale, în cazul, toate
statele dezvoltând metode, strategii, cadre juridice și instituții pentru a gestiona problemele
de care se lovesc sistemele infomaționale40. În Strategia Națională de Apărare a Țării,
atacurile cibernetice sunt clasficate drept amenințări la adresa securității naționale41.
Securitatea informațională se referă la protecția informațiilor secrete și la protecția
sistemelor informaționale. Fenomenul de hacking a căpătat amploare în ultimii ani, tocmai
datorită dezvoltării internetului. Amenințările cu care se lovesc sistemele informaționale
sunt atacurile cibernetice, viruși sau alte forme.
 Securitat ea soci etală. Această dimensiune a securității naționale se refer ă la riscurile la care
sunt expuși cetățenii statului național, cum ar fi crima organizată, migrația sau contestarea
valorilor sau identității naționale. La nivel național aceste riscuri sunt gestionate de
instituțiile naționale abilitate în funcție de dom eniu și competențe. În cazul României ne

38 Paul Robinson, op. cit , p. 200 .
39 Ibidem , p. 208
40 Ibidem, p. 207
41 Strategia Națională de Apărare a Țării pentru Perioada 2015 -2019, București, 2015.

19
lovim de problema abandonului monumentelor istorice, deși nu stăm rău la numărul de
monumente istorice deținute(de exemplu avem 31 de monumente incluse pe lista
patrimoniului Mondial42) avem numeroase monumente lăsat e moștenire de la populațiile
înaintașe, spre exemplu în județul Sibiu avem peste 1.000 de monumente istorice43, dar nu
avem o economie bazată pe turism; ascensiunea lumii infracționale, unde după cum am
precizat și anterior, filmele despre cu lumea interlo pă din România tind să prindă un
sâmbure de adevăr; migrația , România având cea mai mare diaspora din Europa , respectiv
undeva la trei milioane și jumătate de emigranți în anul 201744.
 Securitatea militară. Aceasta este noțiunea clasică a termenului de secu ritate45.
După cum am precizat există diferite percepții privind securitatea. Întrebați fiind de sursele
din care au auzit de termenul de „securitate”, mijloacele mass -media au condus clasamentul cu
aproximativ 35 de procente. Nu la fel de multe persoane au răspuns că au auzit de el din mediul
educațional, ceea ce denotă un interes scăzut al manifestării securității în mediul educațional.
La acordarea unei note de la 1 la 10 a nevoii de a se simți în siguranță peste jumătate i -au
atribuit valoarea maximă la ambele categorii de vârste. De asemenea majoritatea populației
chestioate a atribuit acestei nevoi note peste medie, notele sub medie fiind acordate doar de
niște procente nesemificative. Nevoia de a se simți în siguranță este una naturală a omului.
În cee a ce privește acordarea unei note de la 1 la 10 stării actuale de securitate a României
ambele categorii de vârstă au acordat note medii. Temerile populației sunt justificate de
corupție, lipsa siguranței publice, lipsa de profesionalism a clasei politice, situația economică
precară sau de ineficiența celor care realizează securitatea. Atât notele mari cât și cele mici au
fost acordate de procente relativ mici de populație.
La capitolul nevoii de informare a cetățenilor despre securitatea națională, ambele categorii
de vârstă au acordat note între opt și zece, de unde rezultă nevoia sau dorința populației de a fi
conștientă de nivelul securității naționale. Notele medii au fost acordate mai mult de a doua
categorie de vârstă.

42 Partea noastră de tezaur, disponibil în revista de cultură și gândire strategică „Sinteza”, ediț ia octombrie –
noiembrie 2017, p. 260 -263
43 Lista monumentelor istorice – anul 2015 , Ministerul Culturii
44 Studiu exploratoriu privind stocurile de migrație – INS, 2018, vezi pe larg:
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/Statistici –
Experimentale/studi u_exploratoriu_metode_estimare_stoc_migratie.pdf, accesat la data de 28.03.2019.
45 Sliviu Nate , op. cit , p. 13.

20
Cu privire la afirmația că „Ins tituțiile de securitate națională acționează pentru realizarea
siguranței cetățeanului, majoritatea procentajului de populație de ambele categorii de vârstă
sunt parțial de acord. Acordul și dezacordul total au o aceași pondere la ambele categorii de
vârst ă.
Populația chestionată a fost pusă să câte un loc fiecărei dimensiuni a securității: Securitatea
militară, securitatea mediului, securitatea sănătății, securitatea indivizilor, securitatea
economică, securitatea alimentară și securitatea culturală. Dimen siunii militare a securității i -a
fost acordată o prioritate maximă de către a doua categorie de vârstă. În ceea ce privește
securitatea indivizilor, aceata este prioritizată doar de prima categorie de vârstă, în timp ce a
doua categorie de vârstă o situea ză pe penultimul loc. O asemănare între ambele categorii de
vârstă este aceea că ambele au situat sănătatea pe un loc prioritar, primul loc la prima categorie
de vârstă, și al doilea loc la a doua categorie de vârstă. Ultimul loc îi este atribuit securităț ii
culturale de către ambele categorii de vârstă.
O altă întrebare adresată este cea de identificare a principalului responsabil pentru realizarea
securității naționale: societatea civilă, serviciile de informații, clasa politică, armata sau
altcineva. Pe primul loc la ambele categorii de vârstă se situează clasa politică, aceasta fiind
factorul de decizie. Procentele nesemnificative sunt îi atribuite doar societății civile. Ambele
categorii de vârstă au atribuit ca principali resonsabili pentru realizarea securității naționale
clasa politică, armata și serviciile de informații. O pondere de populație peste medie la ambele
categorii de vârstă consideră că este necesar ca și societatea civilă să fie implicată în dezbateri
privind securitatea națională.
Din ac elași studiu reiese că interesul național reprezintă pentru tineri asigurarea bunăstării
populației civile, siguranța cetățeanului și a statului, respectarea drepturilor cetățenilor,
interesul economic, protejarea bunurilor, valorilor și resurselor unei na țiuni. Pentru cetățenii de
peste 45 de ani, interesul național reprezintă setul de valori/interese/priorități comune tuturor
cetățenilor, siguranța cetățeanului și a statului. Vedem așadar că aspectul siguranței cetățeanului
și a statului se regăsește la a mbele categorii de vârstă.
Cu privire la prioritățile de interes național identificate, printre primele regăsim la ambele
categorii de vârstă siguranța cetățenilor, sistemul sanitar și sistemul educațional. Aproape
jumătate din persoanele chestionate consi deră că societatea civilă ar trebui să îndeplinească un
rol mult mai important în realizarea siguranței naționale.

21
Din perspectiva generației tinere cele mai mari amenințări la adresa siguranței naționale
sunt terorismul, corupția, criza economică, incompe tența clasei politice, scurgeri în domeniul
păstrării informațiilor, traficul de droguri. Din perspectiva celei de a doua categorii de vârstă,
cele mai mari amenințări la adresa securității naționale sunt criza economică, terorismul, clasa
politică, corupț ia, crima organizată, alte state mai puternice46.
I.4. INFORMAȚIA
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, definiția relevantă pentru lucrarea
aceasta dată informației este că aceasta este „o comunicare, veste, știre care pune pe cineva la
curent cu o situație”47. De aici reiese și semnificația acțiunii de a informa.
Autorii care au scris lucrări despre informații și manipulări au însă și alte raportări. Spre
exemplu, Vladimir Volkoff susține că un fapt devine o informație doar atunci când este relatat ă
de un informator unui informat, iar acesta din urmă percepe informația48. Prin urmare, o
informație are efect doar dacă informatul suferă această acțiune.
Aproape întreaga lucrare a lui Sun Tzu pare că se învârte în jurul acestui concept. În
ultimul său c apitol punctează că informația trebuie obținută de la „persoanele care cunosc
situația inamicului” și împarte sursele din care se pot obține aceste informații în cinci tipuri:
„indigeni, interiori, dubli, lichidabili și volanți.” La finalul lucrării sale p unctează că o „armată
fără agenți este ca un om fără urechi și ochi.”49
Călin Hentea definește conceptul de comunicare ca fiind „informații, idei și atitudini
transmise”50. Prin urmare acest autor este de acord cu poziția lui Volkoff cu privire la faptul că
o inform ație este nulă dacă nu este transmisă și percepută de către un informat .
Conceptul de informare cuprinde și o acțiune renumită, anume aceea de propagandă.
Aceasta este definită de către același autor ca fiind „propagare de principii, formă de războ i
psihologic, influențare de opinii, emoții, atitudini în beneficiul sponsorului propagandei; o
informare incorectă cu un anumit scop.”51 Acestă acțiune se va regăsi într -unul din capitolele
următoare.

46 Silviu Nate, op. cit , pp. 82 -114.
47 Dicționarul explicativ al limbii române , ediția 2009 .
48 Vladimir Volkoff, Tratat de Dezinformare , Editura Antet Revolution, București p. 13.
49 Sun Tzu, Arta Războiului, Editura Antet Revolution, București, p p. 89-94.
50 Călin Hentea, Noile Haine ale Propagandei , Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p. 383.
51 Ibidem , pp. 386 -391

22
I.5. DEZINFORMAREA
Analizând din punct de vedere etimologi c termenul de „dezinformare”, înțelegem
transmiterea sau perceperea de informații eronate. Acest concept este strâns legat de conceptul
de informație, deoarece nu poate funcționa fără acesta.
Sun Tzu pune accent pe dezinformare, deoarece prin dezinformarea inamicului,
susținând că „toată arta războiului se bazează pe înșelătorie”52 sau tot el spune: „arată -e puternic
când ești slab, și slab când ești puternic”.
Alina Bârgăoanu consideră că dezinformarea poate fi generată doar cu intenție53.
Vladimir Volkoff s pune că dezinformarea e „o manipulare a opiniei publice în scopuri
politice, folosind informații tratate cu mijloace deturnate”, care include trei elemente:
manipularea opiniei publice,altfel ar fi intoxicare, mijloace deturnate, altfel ar fi doar
propagan dă, scopuri politice interne sau externe, altfel ar fi publicitate.”54
Călin Hentea precizează că dezinformarea este o „influențare psihologică în masă,
acțiune subversivă”, activitate deformatoare a serviciilor secrete asupra informațiilor, ce are ca
scop a fectarea liderilor de decizie.”55
Putem vedea că există dispute conceptuale privind acest termen. O acțiune de
dezinformare este exemplificată în acest subcapitol.
Un videoclip informativ, numit „Vote Leave, take control” vorbește de dezavantajele
apartenen ței la Uniunea Europeană ale Marii Britanii . Acesta prezintă cum sume imense de bani
sunt trimise statelor Uniunii Europene ca și „donație”. Mai exact 350 de milioane de lire sterline
pe săptămână sau 20 de miliarde anual, care reprezintă contravaloarea un ui spital nou. Anual
sunt trimise 20 de miliarde de lire, echivalentul a jumătate din bugetul învățământului englez,
de patru ori bugetul destinat cercetării științifice, de 60 de ori banii cheltuiți pe medicamente
pentru cancer, bani cu care s -ar putea co nstrui drumuri noi, îmbunătăți căile ferate, aeroporturi.
Votând ieșirea, câștigăm control, economisim bani, investim în spitale, știință, votăm
schimbarea, și calea sigură56. Acestea sunt ideile prezentate în acel videoclip informativ, care a

52 Sun Tzu, op. cit. p. 10.
53 Alina Bârgăoanu, op. cit. p. 133.
54 Vladimir Volkoff, op. cit. p. 25.
55 Călin Hentea, op. cit. pp. 384 -385.
56 https://www.youtube.com/watch?v=0tItgGcWVHw, Vote Leave, Youtube.

23
fost distribu it pe rețelele de socializare în perioada apropierii referendumului. Acesta aparține
mișcării Vote Leave, una dintre cele mai mari susținătoare a Brexitului.
Putem observa că informațiile nu se corelează. Anul calendaristic are 52 de săptămâni.
Dacă înmulț im 350 de milioane cu 52, observăm că dă ca și rezultat puțin peste 18 milioane, și
nu 20 cum ne este prezentat în videoclip. Astfel contribuția Marii Britanii la bugetul UE ar fi
doar de 18 milioane de lire, nu de 20. Apoi analizând informația, dar din su rse oficiale, respectiv
din informațiile publicate de Biroul Național de Statistică din Marea Britanie. Deși suma
oficială transferată la bugetul UE de Marea Britanie se apropie de cea prezentată în videoclip,
respectiv de 19 miliarde de lire, analizând da tele date de ONS, vedem că o bună parte din sumă
nici nu a plecat de fapt din Marea Britanie. Din cele 19 miliarde, Marea Britanie a primit un
rabat de 5 miliarde începând cu anul 1983. Ar rămâne astfel 14 miliarde. Din acestea 4,4 s -au
reîntors în Marea B ritanie, în sectorul privat57. Rezultă o contribuție de sub 10 miliarde la
bugetul UE, practic sub jumătate din suma prezentată în videoclip. La acestea se pot adăuga și
beneficiile economice pe care Marea Britanie le obține de pe urma apartenenței la UE, c um ar
fi găzduirea unor instituții precum Agenția Europeană a Medicamentului sau a unor companii
multinaționale, care contribuie de asemenea la bugetul de stat al Marii Britanii și care sunt
condiționate de apartenența la UE. Despre Brexit voi scrie mai pe larg într -un capitol următor,
dar la această parte l -am prezentat pentru a putea exemplifica dezinformarea.
I.6. MANIPULARE A
În majoritatea definițiilor a manipula înseamnă a „mânui, a manevra”58, fără ca cei
manipulați să cunoască aceasta , folosind propaganda , prin acțiunea asupra subconștientului,
pentru a obține rezultatele dorite59.
Exemplele se regăsesc în actualul mediu informațional în care trăim, manipulările fiind
făcute cu un anumit scop sau interes. Avem de a face cu manipulări de voturi, de idei sau opinii
etc.
Un exemplu de manipulare este renumit în România de la începutul anilor `90. Mai
exact pe data de 19 -20 martie 1990 la Târgu Mureș au avut loc confruntări violente de stradă
între etnicii maghiari și români. Bilanțul a fost de cinci morți, apro ape 300 de persoane rănite

57https://www.ons.gov.uk/economy/governmentpublicsectorandtaxes/publicsectorfinance/ar ticles/theukcontributi
ontotheeubudget/2017 -10-31, accesat la data de 11.03.2019.
58 Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ed. 2009.
59 Călin Hentea, op.cit. p. 384

24
și diverse obiective vandalizate60. Ce s -a întâmplat mai exact? Firul evenimentelor este descris
de presă în felul următor: 15 martie s -a sărbătorit Ziua Națională a Ungariei și a Maghiarilor de
Pretutindeni în localitățile în car e aceștia erau majoritari, fiind arborat drapelul Ungariei, în
unele localități fiind vandalizate statui ale un or personalități românești. Pe data de 19 martie
1990 a avut loc atacarea sediilor unor partide românești și a UDMR -ului, partidului et nicilor
maghiari din România, timp în care apare drapelul Ungariei pe sediul P rimăriei din Târgu
Mureș. O zi mai târziu a avut loc un marș la Târgu Mureș, unde au participat etnici români și
maghiari veniți din localitățile apropiate, iar totul a escaladat la demons trații violente pe străzile
din Târgu Mureș61.
Nu au existat însă informații valide, concrete, acurate transmise celor prezenți la marșul
care pe data de 20 martie 1990 a escaladat la conflictul stradal. Confruntările violente au
survenit ca urmare a unor i nformații mai mult false decât adevărate transmise celor care ulterior
au participat la demonstrații. Românilor le -a fost transmis că etnicii maghiari au atacat români.
Însă din nici o anchetă nu a reieșit că punctul de plecare a acestui conflict interetni c a fost o
confruntare între români și maghiari. Chiar și despre monumentele ș i obiectivele vandalizate
nu a reieșit că cele reprezentând personalități românești au fost vandalizate de etnici maghiari.
Mergând mai departe acest conflict a fost dat ca exemp lu deseori de unii oameni politici
pentru a -și susține ideile uneori chiar duse la extrem. Spre exemplu Vadim Tudor, fostul
președinte PRM renumit pentru izbucnirile sale cu caracter necivilizat, violent și xenofob, s a
folosit acest conflict în mai multe campanii electorale și nu numai. Într -o postare a sa de pe
Facebook din data de 14 martie 2013 acesta susține că guvernele postdecembriste până la cel
de la acea vreme(Ponta II) au acordat privilegii maghiarilor din România, fapt care va duce la
destrămare a României, că șansele de a obține autonomia teritorială a Ardealului și anexarea la
Ungaria ar fi de 95%, că maghiarii acordă problemei acesteia caracter internațional și chiar duce
la un număr de mai bine de trei ori mai mare(18 mai exact) a numărului pe rsoanelor decedate
ca urmare a demonstrațiilor stradale din 1990 de la Târgu Mureș. La final postarea este semnată
de Gheorghe Funar, fost primar al municipiului Cluj -Napoca și membru PRM62.
Pe de altă parte acest conflict interetnic pornește și de la probl eme de ordin istoric în
ceea ce privește apartenența Transilvaniei, dar și de la un sâmbure de adevăr, întrucât

60 https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/proteste -violente -in-romania -anilor -90-conflictul -interetnic –
de-la-targu -mures -piata -universitatii -si-mineriadele -video, accesat la data de 31.03.2019.
61 Ibidem
62 https://www.facebook.com/corneliu.vadim.tudor/posts/ungaria -internaționalizează -problema -ardealului -și-a-
tratatului -de-la-trianon în-/547892525231498/, accesat la data de 31.03.2019.

25
formațiunile politice maghiare chiar au susținut și și -au exprimat dorința pentru autonomia
ținutului secuiesc, după cum se arată într -o declara ție publică a lui Markó Béla, președintele
UDMR63, dar și un interviu al lui László Tőkés, pastor și om politic de etnie maghiară, acesta
din urmă afirmând că nu dorește decât „autonomie culturală”, dar și „autoguvernare
maghiară”64.
Toate bune și frumoase, însă ambele părți au omis mai multe detalii importante. În
primul rând, din punct de vedere legal, autonomia Ținutului Secuiesc nu este posibilă, deoarece
Articolul 1 din Constituția României precizează clar că „România este stat național, suveran și
indep endent, unitar și indivizibil.”65 De aici se poate distinge faptul că ambele părți folosesc
acest conflict doar pentru a -și consolida susținerea populației în procesele electorale, întrucât
nici o parte nu a făcut trimitere în nici o declarație publică la a cest aspect. Din punct de vedere
legal, atât autonomia Ținutului Secuiesc, cât și lupta patriotică sunt doar utopii. În al doilea
rând, modificarea granițelor nu este posibilă din două m otive simple: pe de -o parte , actualele
granițe au fost delimitate ca u rmare a încheierii Tratatelor de Pace de la Paris, iar modificarea
lor ar însemna revizuirea tratatelor, iar pe de altă parte este greu de crezut că Guvernul Maghiar
ar accepta să primească în țara sa o minoritate națională numerică de etnici români, care nu
neapărat că nu ar fi primiți sau nu s -ar integra, dar această acțiune va pune la grea încercare
capabilitățile guvernului maghiar.
Conflictul interetnic dintre români și maghiari ilustrează foarte bine manipularea pe mai
multe planuri: mobilizarea masel or(20 martie 1990), manipularea politică(obținerea de voturi
din parte a unor categorii de populații) s au faptul că nici o parte nu face referire la aspectul că și
alte minorități sau alți emigranți a mplasează drapelul țării din care provin când sărbătoresc ziua
națională și nu numai .
Fake newsurile reprezintă o amenințare la adresa securității naționale, din mai multe
motive. În exemplele date observăm că au dus la șifonarea imaginii unei țări, România având
în urma reportajului transmis de Sky News imagin ea serios afectată, filmele făcute în România,
cu precădere despre lumea infracțională prinzând parcă după lovitura dată de Sky News un
sâmbure de adevăr. De asemenea în celălalt exemplu dat, în cazul Brexitului, amplificarea unor
speculații , specifice ade pților teoriei cospirației, au condus atât la șifonarea imaginii unui stat

63 https://www.hotnews.ro/stiri -arhiva -1154221 -marko -bela-nu-renunta -ideea –
autonomie.htm?p_64025__action=arhiva&p_64025__paramYears=2009&p_64025__paramMonths=9, accesat
la data de 31.03.2019
64 https://www .youtube.com/watch?v=EhdJqGP5LZQ, accesat la data de 31.03.2019.
65 Articolul 1, Constituția României.

26
important al UE cât și la luarea deciziei, de către populația Marii Britanii, de a părăsi Uniunea.
Impactul părăsirii acesteia se va regăsi în plan economic și politic în ceea ce pr ivește bunăstarea
populației sale.
După cum am exemplificat fake newsurile pot fi de mai multe feluri, putând varia de la
o falsă informație prezentată sau care prezintă un fapt care nu a avut loc, până la cele care
prezintă informații subiective, astfel î ncât consumatorii să înțeleagă faptul după cum este
prezentat.
Termenul de Fake News reprezintă informații sau c ampanii de informații fabricate , nu
neapărat știri în sensul clasic , care pot conține însă și informații adevărate, și care au ca scop
crearea d e haos informațional, crearea de confuzie sau de a amplifica tensiuni, uneori prin
distragerea atenției publice de la alte probleme de interes național , având o țintă și un scop clar
stabilit e.
Datorită sensului larg care poate fi atribuit termenului de se curitate, definiția la care se
va face raportare pe parcursul lucrării este aceea a faptul ui de a fi în siguranță în fața unui
pericol sau a unei amenințări. Securitatea națională se referă la securitatea statului și a tot ceea
ce acesta deține, problemele de securitate națională vizând cel puțin unul din domeniile expus e
anterior .
Informația reprezintă o veste transmisă care este și percepută și care aduce la curent cu
un fapt sau cu o situație, și care în majoritatea domeniilor este o chestiune esențială.
Dezinformarea reprezintă informații sau campanii de informații eronate, care pornesc
de la un sâmbure de adevăr, care nu se corelează și care are ca scop luarea de decizii greșite.
Manipularea reprezintă mânuirea sau manevrarea unuia sau mai multor indivi zi, cu un
anumit scop, pentru a obține un anumit rezultat, fără ca cei manipulați să conștientizeze aceasta,
pe baza unor informații și strategii special construite. Manipularea implică cel puțin unul din
factorii necesari pentru a putea avea loc: dezinfor mare, propagandă, promisiuni sau informații
total false.
Tot ceea ce cuprinde conceptele prezentate aici nu este posibil fără mass -media. Mass –
media este practic câmpul de luptă în ceea ce privește informațiile și controlul lor de către un
factor.

27
CAPITOLUL II: MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE ȘI EVOLUȚIILE FAKE NEWS

În acest capitol este prezentată evoluția relațiilor internaționale de după cel de -al Doilea
Război Mondial și de după Războiul Rece, care definesc actualele poziții ale actorilor de pe
scena internațională. De asemenea este prezentată și evoluția tehnologică, a rețelelor sociale, a
proceselor de propagandă și manipulare. Nu în ultimul rând sunt date exemple relevante pentru
a înțelege cum s -a ajuns la îndeplinirea scopului planificat , dar este dat și un exemplu relevant
de fake news, care a fost contracarat la timp.
II.1. MEDIUL ACTUAL DE SECURITATE
Securitatea este un termen larg, care cuprinde mai multe subdomenii. Mediul de
securitate se referă la evoluțiile de pe scena internațională .
Dacă ne gândim la sursele de informații sau la mass -media în sensul clasic, vechi, ne –
am gândi la presa scrisă. Ziarele scrise au și fost primul instrument de informare a masei. Prima
revoluție industrială a avut loc în Europa și în SUA în secolele XVII I-XIX, și a constat în
transformarea societății dintr -una agrară într -una bazată pe industrializare și pe urbanizare66.
Din ce în ce mai puțin apreciate astăzi, ziarele tipărite au apărut în Europ a odată cu începutul
secolului al XVI -lea, însă , datorită ind ustrializării, abia în secolul XIX au început să se
manifest e în masă , iar conceptul de opinie publică a început să se contureze67.
Cea de -a doua revoluție industrială s -a desfășurat începând cu sfârșitul secolului XIX și
până la Primul Război Mondial. Ea s-a conturat în jurul dezvoltării industriei oțelului, utilizării
petrolului și a energiei electrice68. Secolul XX aduce cu el un nou instrument de informare în
masă, respectiv radioul69. La finalul Primului Război Mondial, în Europa, pe lângă faptul că era
o imensă criză economică, se ivește o nouă problemă, anume faptul că Rusia Sovietică nu ocupa
nici un loc la masa negocierilor. Astfel, asemenea Germaniei, Austriei, Bulgariei sau Turciei,
interesele ei nu au fost promovate, fapt care în perioada interbeli că a stârnit nemulțumiri și a
dus la conflicte între statele care au semnat și cele care nu au semnat tratativele de pace70.

66 Sergiu Medar, Anul 2019, o provocare pentru securitatea globală, în condițiile unui climat general
defavorabil , „Monitorul Apărării și Securității”, Nr. 2/2019, p. 11.
67 Călin Hentea , op. cit , p. 66.
68 Sergiu Medar, op. cit, p. 11 .
69 https://istoriaintimp.blogspot.com/2015/01/mass -media.html, accesat la data de 15.04.2019.
70 Vezi pe larg, Corvin Lupu, Grațian Lupu, Istoria Relațiilor Internaționale – Euro pa în perioada anilor 1919 –
1947, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2013, pp. 15 -68.

28
După Primul Război Mondial apar și primele companii de radiodifuziune, și totodată
primele emisiuni radio transmise. Succesul noulu i aparat a fost aproape instantaneu, ajungând
în posesia masei și devenind principalul mijloc de informare71. Radioul ajunge însă și un
principal mijloc de propagandă, ducând la urechile publicului ideile conducerii și fiind un
principal factor care a contr ibuit la ascensiunea național -socialismului72. Analfabetismul și
nivelul de educație scăzut al populației din statele sovietice a ușurat munca structurilor de
propagandă, rezumându -se la imagine și sunet în defavoarea cuvântului73. Astfel manipularea
masei n u a constituit un obiectiv dificil de realizat pentru structurile de propagandă.
Al Doilea Război Mondial îi surprinde într -un context nefavorabil pe britanici, neavând
un aparat de propagandă propriu, spre deosebire de rivalii lor, în statele Axei funcți onând
puternice structuri de propagandă. Astfel britanicii au înfințat un Minister al Informațiilor, cu
sloganul „Adevărul, nimic altceva decât adevărul și , atât cât este posibil , întregul adevăr”, cu
scopul de a -și asigura loialitatea propriilor cetățeni și de a contracara propaganda rivală .
Americanii au adoptat apoi aceeași strategie, mergând chiar mai de parte. Asemenea britanicilor
au diseminat fluturași, filme și emisiuni radio. Americanii au fost primii care au inventat bomba
cu fluturași și totodată primii care au înființat o structură de război psihologic, în anul 1942,
având drept scop sprijinul operațiunilor militare74.
Perioada postbelică a adus cu ea și renumitul „Război Rece” dintre zonele de influență
sovietice și americane , care a constat într -o continuă cursă a înarmărilor între cei doi, dar și în
curse invoative. În timp ce occidentul se dezvolta continuu, partea socialistă încearcă să rămână
în cursă. Avem multiple exemple, în mai multe planuri care dovedesc că occidentul a deținut
conducere a în această competiție: aselenizarea(1969), avionul supersonic de
pasageri(Concorde, 1976 -2003, cu o remarcă totuși. Și sovieticii au dezvoltat un avion similar,
chiar înaintea occidentului, Tupolev TU – 144, dar acesta a fost plin de probleme și nu a put ut
concura cu inovația occidentului) sau diferența de nivel de trai(mai puțin de 25% din americani
nu dețineau un autoturism propriu în 196075) sunt doar câteva dintre exemple. Totodată pe

71 http://www.ziare.com/cultura/istoria -culturii -si-civilizatiei/ziua -cand-s-a-nascut -radioul -acum -mai-bine-de-un-
secol -documentar -1206732, ac cesat la data de 15.04.2019.
72 Vladimir Volkoff, op.cit , pp. 64 -69.
73 Călin Hentea, op. cit , p. 64.
74 Călin Hentea, op. cit, pp.89-90.
75 https://www.quora.com/What -percentage -of-U-S-households -owned -a-car-in-the-1960′s -1970′s -and-1980′s,
accesat la data de 15.04.2019.

29
parcursul Războiulu i Rece are loc și cea de -a treia revoluție indust rială, care constă în
digitalizare , în tranziția de la mijloace analogice și electronice către cele digitale76.
Totodată propaganda primește noi dimensiuni prin noul aparat care apare în casele
oamenilor. A doua jumătate a secolului XX aduce cu ea televizi unea în casele oamenilor de pe
mapamond, iar televizorul devine un mijloc principal de informare a masei. Ambele părți
încearcă reciproc să -și distrugă imaginea sau să atragă populația puterii rivale de partea ei .
Americanii produc tot felul de filme prin care inamicul rus este pus în postura de amenințător
la adresa celor din afara sferei sovietice de influență, cum ar fi Invazia Roșie , 1984, Platoon ,
1986, sau celebrele serii cu James Bond, 007 sau Radioul Europa Liberă . Pe de altă parte cele
două blocuri aflate în competiție se întrec și în acțiuni de spionaj, cum ar fi celebra misiune cu
un avion american U2 deasupra URSS din 1960, care a fost doborât de sovietici, și a cărui pilot
a fost capturat de KGB, dat apoi la schimb cu un alt spion capturat de am ericani77. De cealaltă
parte sovieticii reușesc în perioada anilor 50 – 60, prin intermediul rețelei Caraman, să penetreze
sediul NATO și să obțină documente importante78. Chiar și în plan industrial regăsim acțiuni
de spionaj, cum ar fi cazul menționat mai devreme al avionului Tupolev TU -144. Acesta a fost
conceput după anunțarea intenției de către francezi de a dezvolta avionul supersonic de
pasageri, dorindu -se să fie pus în zbor înaintea proiectului occidental, însă nu s -a bucurat de
succesul pe care riva lul occidental Concorde l -a avut. Tot în perioada Războiului Rece,
serviciile de informații aparținând blocului sovietic devin principalele instrumente de poliție
politică ce avea drept scop represiunea populației79, și care erau privite cu spaimă de popula ție.
Finalul Războiului Rece aduce cu el colapsul și dezintegrarea URSS în anul 1991 . Totuși
relațiile internaționale dintre fostele state comuniste sau sovietice și occident nu au fost cele
mai bune de la început, iar unele continuă să stagneze chiar și astăzi. De remarcat este cazul
Conflictului izbucnit în fosta Iugoslavie, care a dus la răsturnarea regimului lui Slobodan
Miloșevici, dar și la dezintegrarea fostului stat Iugoslav și la relații stagnante cu occidentul.
Propaganda a fost uriașă în de ambe le părți. Autoritățile Sârbe au cenzurat întreaga media și a
transmis exclusiv propaganda Belgradului, prezentând NATO drept un agresor. În același timp
NATO numea Iugoslavia drept un stat totalitar și un ultim bastion al comunismului în Europa.
Ambele păr ți se demonizau reciproc. Consecințele războiului au fost schimbarea regimului,

76 Sergiu Medar, op. cit, p. 11 .
77 Vezi pe larg, Enzo Catania , Mâna lungă a spionajului american , Editura Diana, București, 1991, pp. 5 -17.
78 Vezi pe larg, Cristian Troncotă, Duplicitarii . Din istoria serviciilor de informații și securitate ale regimului
comunist din România( 1965 -1989) , Editura Elion, 2003, pp. 78 -83.
79 Ibidem , pp. 10 -35.

30
crearea statului Kosovo, nerecunoscut de majoritatea statelor, iar NATO nu este privit de către
sârbi drept un erou salvator, ci mai degrabă drept ceva ce le -a distrus ce era m ai bun . Astfel
actuala Serbie a rămas fidelă Federației Ruse80.
Anii 90 aduc cu ei și un nou actor în ceea ce privește t ehnologia. Deși nu a apărut sub
forma cunoscută în prezent, începând cu 1990 apare Wor ld Wide Web. Acesta a ajutat la
popularizarea inte rnetului și a mărit imens cantitatea de informaț ii furnizate consumatorului81.
Acesta a devenit în prezent principalul mijloc de informare a masei, fiind pre zent atât pe vechile
computere, pe laptopuri, cât și pe smartphone -uri sa u mai nou chiar și pe smart TV sau
smartwatch . De asemenea multe dintre aplicațiile folosite pe device -uri sunt dependente de
internet, cum ar fi Facebook sau WhatsApp. Consumatorii se bucură de faptul că internetul a
devenit ceva foarte practic, la îndemână, iar furnizorii vin cu o ferte din ce î n ce mai atractive,
din dorința de a câștiga clientelă. Toate acestea îl favorizează pe utilizato r și acesta devine
dependent de internet în viața de zi cu zi.
Ce-a de-a patra revoluție industrială are loc începând cu anul 2016 și continuă în prezent.
A patra revoluție industrială a adus cu ea inovațiile în domeniul roboticii, inteligenței artificiale,
nanotehnologii, biotehnologii, vehicule și roboți autonomi82.
Rețelele sociale reprezintă în prezent cel mai utilizat mod de comunicare. Nevo ia
individuală de a fi la curent cu informațiile și evenimentele contemporane constrâng persoanele
la crearea de conturi și profile și ulterior la abonarea la diferite surse de informare , care citite
vor forma opinia la nivel individual .
Yahoo a fost crea t în anul 1994 de către Jerry Yang și David Filo, doi doctoranzi în
inginerie și electronică ai Universității din Stanford, California. Motorul de căutare Yahoo a
început dintr -un hobby și a prins rapid popularitate, schimbând modul de counicare a
persoane lor, dar și accesul la informații. Acronimul Yahoo este Yet Another Hierarchical
Officious Oracle(încă un oracol ierarhic oficial). Cei doi creatori au pornit de la ideea de a avea
un loc pe internet, prin care să poată căuta informații, website -uri sau al tele utile. Curând după
creare și -au dat seama că nu sunt singurii doritori ai unui asemenea instrument, astfel că acesta
a evoluat într -un site și a devenit în scurt timp folosit de toată lumea. Domeniul său web a fost
creat un an mai târziu, iar astfel Y ahoo a devenit accesibil tuturor83. Yahoo Messenger a fost

80 Călin Hentea, op. cit , pp. 150 -190.
81 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/o -mica -istorie -a-internetului , accesat la data de 15.04.2019.
82 Sergiu Medar, op. cit, p. 12.
83 https://history -computer.com/Internet/Conquering/Yahoo.html, accesat la data de 19.04.2019.

31
printre cele mai populare instrumente de comunicare online din perioada anilor 2000.
Messenger a fost creat în 1998, și a prins rapid popularitate datorită noului concept pe care în
promova. Ulterio r acest nou concept a fost adoptat și de alte companii. Ulterior Messenger nu
a mai ținut pasul cu evoluția rețelelor sociale și cu concurența generată de aceasta. Problema
cea mai mare a fost că nu mai era rentabil pentru utilizatori, în contextul în care au apărut noi
produse, mai simplu de utilizat, dar și noi rețele de socializare a căror aplicații veneau cu acest
serviciu la pachet. În era smartphone -urilor Yahoo Messenger a devenit astfel ceva
necompetitiv, îmbătrânit și demodat. Pe parcursul existenț ei sale, timp de 10 de ani, Yahoo
estimează că au fost create sute de milioane de conturi de Messenger84. Începând cu data de 18
iulie 2018 a fost închis85. Veniturile sale au atins apogeul în anul 2008, fiind de peste 7 miliarde
de dolari. Începând cu anul 2011 veniturile sale s -au învârtit în jurul ciferi de 5 miliarde de
dolari86. Astăzi Yahoo continuă să existe ca și operator de e -mail, rămânând printre cele mai
importante în acest segment și furnizând servicii de comunicare, căutare web, conținuturi media
și știri. Deține un important număr de filiale în mai multe țări din lume și estimează că are peste
350 de milioane de utilizatori.
Google LLC , compania mamă care deține mot orul de căutare cu același nume, a fost
înființată în anul 1998. Fondatorii ei, S ergey Brin și Larry Page, au fost cei care s -au implicat
mergând după propriile vorbe `să sc himbăm lumea` și au adus succesul noii lor afaceri,
depășind practic orice concurență87. Google a devenit cea mai răspândită sursă de cunoaștere,
fiind prezentă pe t oate device -urile pe care le folosește toată lumea, respectiv pe smartphone,
tabletă, laptop, smartwatch, smart -TV sau alte dispzitive care beneficiază de conexiune la
internet. Google aduce beneficiarului mai multe servicii de care se poate folosi, făcând u-și ziua
mai ușoară, cum ar fi Google Maps – care poate fi folosit pe post de GPS, Google Drive – care
pune la dispoziția utilizatorului gratuit 15 GB de stocare, dar și alte servicii și platforme, cum
ar fi Youtube , o platformă care pune la dispoziția ut ilizatorului posibilitatea de a viziona
materiale video . De asemenea pe google utilizatorul caută anumite chestiuni pe care nu le spune
altor persoane, făcând astfel din el ceea ce ne dă un răspuns la orice căutare. Deși există și alte
motoare de căutare, cum ar fi Bing – oferit de Microsoft, Google a rămas cel care deține
supremația. Google practic știe aproape tot despre utilizatorii săi, fapt pentru care a fost implicat

84 https://playtech.ro/2018/yahoo -messenger -inchis/, accesat la data de 19.04.2019.
85 https://help.yahoo.com/kb/SLN28776.html, accesat la d ata de 19.04.2019.
86 https://www.statista.com/statistics/266253/yahoos -annual -gaap -revenue/, accesat la data de 19.04.2019.
87 David A. Vise , Mark Malseed , The Google Story , editura Pan Books, Londra, 2005, pp. 6 -10.

32
în mai multe scandaluri în care a fost acuzat că ar încălca drepturile omului88. Pe mo tivele că ar
încălca mai multe regulamente, Google a fost amendată în repetate rânduri de către organismele
internaționale89. În prezent deține sedii și filiale pe șase continente, fiind prezentă în majoritatea
țărilor90.
Facebook este platforma de sociali zare cea mai intens utilizată, având peste două
miliarde de utilizatori , care au mers după logica `dacă nu ai Facebook, nu exiști` . De asemenea
deține alte două platforme de socializare: Instagram, care este cea mai folosită platformă de
postare a fotograf iilor, și care este relativ similară Facebook, și Whatsapp. Timpul petrecut de
fiecare pe Facebook și pe Instagram se ridică la cel puțin 55 minute în fiecare zi. Acestea au
ajuns să influențeze și să dicteze modul în care relaționăm cu prietenii virtuali și în viața reală.
Prin intermediul inteligenței artificiale, Facebook poate să tragă cu urec hea și să afle tot ceea
ce facem în viața noastră , iar prin intermediul cookie -urilor ne trimite reclame și informații
relevante . Facebook reușește datorită profil urilor psihometrice pe care le analizează să
influențeze utilizatorul în viața de zi cu zi91. Conform paginii oficiale a companiei Facebook,
aceasta a fost înființată în anul 2004, de către cel care avea să devină celebru și apoi să fie
chestionat în fața C ongresului American și a Parlamentului European, Mark Zuckerberg . În
anul 2012 avea să depășească 1 miliard de utilizatori92. De-a lungul timpului a lansat mai multe
servicii, cum ar fi Marketplace, Messenger, sau altele, Messenger devenind ceea ce avea să
înlocuiască produsul lansat de Yahoo cu același nume.
Whatsapp a fost înființat ca și companie în anul 200 9 de către ucraineanul Jan Koum și
americanul Brian Acton. Fondatorii s -au gândit la dorința posesorilor de smartphone de a
comunica gratuit în într eaga lume, avându -se în vedere faptul că în multe situații SMS -urile
trimise între țări sunt scumpe93. Deși inițial nu a avut succes, aceas tă aplicație este una dintre
cele mai utilizate în prezent și o regăsim atât pe smartphonuri, cât și pe calculatoare d esktop
sau laptop, aplicația având versiuni pentru orice soft . Whatsapp este una din rețelele care a
detronat Yahoo Messenger . În anul 2014 compania americană Facebook Inc cumpărând -o cu

88 Vezi pe larg, Scott Galloway, The Four , ADN -ul ascuns al Amazon, Apple, Facebook și Google, Editura
Publica, București, 2018, pp. 149 -181.
89 https://ec.europa.eu/romania/news/20190320_antitrust_amenda_google_ro, accesat la data de 27.04.2019.
90 https://about.google/intl/ro/locations/?region=af rica-middle -east, accesat la data de 28.04.2019.
91 Vezi pe larg, Scott Galloway, The Four, ADN -ul ascuns al Amazon, Apple, Facebook și Google, Editura
Publica, București, 2018, pp. 115 -149.
92 https://www.facebook.com/pg/facebook/about/?ref=page_internal, a ccesat la data de 27.04.2019.
93 https://www.zf.ro/business -hi-tech/viata -de-film-a-fondatorului -whatsapp -de-la-adolescenta -in-ucraina –
comunista -la-statutul -de-asistat -social -si-acum -de-miliardar -in-sua-12121996, accesat la data de 04.01 .2019.

33
19 miliarde de dolari94. Profilul utilizatorului este mai nou gata rea lizat, smartphonurile și
browserele de internet, în cazul computerelor, ve nind cu aplicația preinstalată. Profilul este
numărul de telefon. În cazul calculatoarelor se scanează un cod QR de pe telefon pentru a se
utiliza Whatsapp Web95. Whatsapp asigură securitatea mesajelo r transmise criptare integrală.
Astfel mesajele, fotogrfiile, clipurile video, mesajele vocale, documentele, actualizările de sta re
și apelurile vor fi criptate integral, acestea vor fi securizate și nu vor putea fi accesate de terți.
Criptarea integrală este întotdeauna activată, neexistând posibilitatea dezactivării e i, iar fiecare
conversație este criptată în parte96.
Twitter a pornit de la ideea unuia dintre fondatorii ei, Evan Williams, de a crea o
platformă de socializare pe care util izatorul să poată posta actualizări de stare de maxim 140 de
caractere. Ideea inițială de la care s -a pornit a fost aceea de a crea o platformă de podcasting,
însă după lansarea unui astfel de produs de către cei de la Apple, respectiv a Itunes, ideea a fo st
abandonată, iar fondatorii Twitter au trecut la ideea platformei de socializare . Deși investitorii
în vechiul proiect, acea platformă de podcasting denumită Odeo, nu au dorit să investească în
noua idee, fondatorii ei au reușit să o pună pe picioare, pr imind mai multe donații prin SMS. În
august 2006 Twitter avea deja câteva mii de utilizatori, iar puțin timp mai târziu investitorii
Odeo care nu doreau să investească în Twitter au acceptat să primească înapoi investițiile pentru
a nu ieși în pierdere. Wi lliams a câștigat mai târziu o reputație proastă datorită faptului că nu a
fost privit drept o persoană onestă de către apropiații săi, ba chiar mai mult și -a concediat unul
dintre co -fondatori, pe Noah Glass97. Twitter are în prezent peste 47 milioane de u tilizatori
activi în SUA, și peste 320 milioane de utilizatori activi pe glob98.
Rețelele sociale au ajuns să domine comunicarea interumană datorită aspectelor
prezentate. V edem că Facebook are cu mult peste 2 miliarde de utilizatori, aceștia reprezentând
un sfert din populația planetei. De asemenea Youtube, aparținând celor de la Google deține un
număr de aproape 2 miliarde de utilizatori activi. Whatsapp și Facebook Messenger, ambele
aparținând aceleiași corporații dețin în jur de un miliard și jumătate d e utilizatori. La capătul
celălalt se află rețelele sociale care dețin doar câteva sute de milioane de utilizatori, precum

94 https://ww w.zf.ro/zf -24/facebook -cumpara -19-mld-s-whatsapp -aplicatie -inlocuieste -sms-urile-ironia –
momentului -cel-inventat -whatsapp -ul-origine -ucraineana -aplicatia -inspirata -metodele -evitare -serviciilor –
secrete -comuniste -12119589, accesat la data de 04.01.2019.
95 https://web.whatsapp.com/, accesat la data de 04.01.2019.
96 https://faq.whatsapp.com/general/28030015/?lang=ro, accesat la data de 04.01.2019.
97 https://www.businessinsider.com/how -twitter -was-founded -2011 -4, accesat la data de 30.04.2019.
98 https://www.sta tista.com/statistics/242606/number -of-active -twitter -users -in-selected -countries/, accesat la
data de 30.04.2019.

34
Twitter, dar și alte rețele nu chiar așa de renumite, precum Discord, Pinterest sau Douban,
acestea fiind alegerea doar a unor anumit e zone de pe mapamond99.
II.2. REALITĂȚI CONTEMPORANE, EVOLUȚII
Informația reprezintă o caracteristică a lumii contemporane, fiind omniprezentă,
facilitată de factorii prezentați în subcapitolul anterior. La nivel individual este factorul care ne
determină să ne formăm o opinie, să adoptăm o poziție. La fel și dezinformarea, care în prezent
se găsește sub noi forme, datorită factorilor care o facilitează.
În trecut dezinformarea se realiza prin practici clasice, precum maskirovka sovieticilor,
care în liberă t raducere înseamnă camuflaj și presupune inducerea în eroare a inamicului prin
„distorsionarea percepției față de propriile capacități și obiective”100. Maskirovka a fost
dezvoltată imediat după Primul Război Mondial și avea scopul de a distorsiona percepția
inamicului printr -o gamă largă de variante, precum dezinformare, disimulare sau chiar ținte
false. Dezinformarea s -a născut în Rusia Țaristă. Grigori Potemkin, consilierul politic și militar
al Împărătesei Ecaterina ce Mare din secolul al XVIII -lea, a fost autorul celebrelor sate
Potemkin. Acestea reprezentau sate false construite de acesta pentru a o impresiona pe
împărăteasă în drumul ei prin Peninsula Crimeea, proaspăt obținută de la turci. Dezinformarea
a fost apoi preluată și în strategiile Rusiei Post țariste. Strategia satelor Potemkin a prins
amploare mai ales în timpul Războiului Rece, când mai multe instituții cu caracter intern ațional
create de ruși au primit misiunea de a șifona imaginea Statelor Unite ale Americii, prin
inducerea ideii că acestea erau sioniste și adepte ale războiului. Cei mai mulți membrii ai acestor
organizații internaționale erau de fapt ofițeri de informații deplin conspirați care erau însărcinați
cu prelucrarea de informații. Satele Potemkin ale Moscovei au fost împrăștiate î n toate zonele
de interes ale Rusiei. Acestea continuă să existe și astăzi, lucrând în continuare pentru interesele
Kremlinului101.
Dezinformarea a devenit parte a maskirovkăi rusești, deoarece camuflarea unor
informații este necesară pentru ca ținta să nu observe. Dezinformarea se învârte astfel în jurul
unui grăunte de adevăr, iar prin utilizarea camuflajului se ascunde adevăratul scop al campaniei
de dezinformare .

99 https://www.statista.com/statistics/272014/global -social -networks -ranked -by-number -of-users/, accesat la data
de 30.04.2019.
100 Marian Voicu, op.cit., p. 12.
101 Ion Mihai Pacepa , Ronald J. Rychlak , Dezinformarea , editura Humanitas, București, 2015, pp. 57 -65.

35
În secolul XX, mai ales pe parcursul Primului și al celui de -al Doilea Război Mondial,
propaganda a devenit o practică unanim acceptată, manifestată prin diferite instrumente de
ambele tabere. Dacă aliații occidentali au preferat să practice propaganda bazându -se pe fapte
concrete, interpretate după propriile viziuni și având ca scop punerea in amicului într -o anumită
lumină, comuniștii bolșevici și urmașii lor au fost adepții minciunilor, dezinformărilor și
manipulărilor de masă. Finalul Războiului Rece avea să aducă cu el și schimbarea strategiei în
ceea ce privește războiul informațional. Fie că vorbim despre Războiul din Gloful Persic din
anul 1991 sau din cel din fosta Iugoslavie(1991 – 1995) găsim începând cu această perioadă
primele cenzurări și atentate la libertatea presei, aceasta fiind aprobată să prezinte doar anumite
fapte sau doar di n anumite perspective102. Până în perioada anilor 2000, mass -media rămâne
principalul mijloc de informare a masei, ascensiunea rețelelor sociale urma să aibe loc abia pe
parcursul anilor 2000.
Dacă în trecut informarea și dezinformarea se realizau prin fact ori clasici, astăzi în fluxul
uriaș de informaț ii, această situație se schimbă, iar dezinformarea capătă noi caracteristici.
Alina Bârgăoanu definește acest nou concept Dezinformarea 2.0, deoarece aceasta se manifestă
prin intermediul rețelelor sociale, un de campaniile de propagandă reușesc să creeze distorsiuni
și confuzii mult mai intens decât vechile mijloace de informare. Noua formă a fenomen ului
presupune combinarea dezinformării, propagandei, mi nciunii cu noua infrastructură
tehnologică disponibilă în viața noastră prin intermediul platformelor digitale, tehnologiilor
bazate pe internet, algoritmii, meta -datele, motoarele de căutare, tehnologiile sub denumirea de
inteligență artificială. Platformele de socializare sunt terenul ideal pentru a distribui informații
încontinuu, indiferent cât de vechi sau cât de actuale sunt aces tea, în timp ce mass -media clasică
este limitată la timp și spațiu. Comportamentul digital presupune distribuirea și reacționarea la
postările de pe rețelele sociale, dar și influen țează masiv modul în care privim o persoană. Pe
rețelele de socializare individul se poate manifesta cum dorește față de oricare persoană, având
posibilitatea de a o adăuga ca și prieten, de a o bloca, de a o șterge, de a opri otificările etc.
Acestea ajun g să devină noul model de comunicare și de percepție, comportamentul pe rețelele
de socializare numărându -se printre noile căi. Distribuirea reprezintă unul dintre cele mai
frecvente comportamente online103.
Pentru a putea influența decizii la nivel înalt e ste nevoie de campanii de propagare de
fake news. Iar pentru a putea face acest lucru pe noul teren de luptă, anume pe rețelele sociale,

102 Călin Hentea, op. cit , pp. 6 -11.
103 Alina Bârgăoanu, op. cit., pp. 130 -160.

36
este nevoie de multe profile care să poată propaga, distribui informațiile. După cum se spune
că primul care inventează un domeniu este cel mai bun în domeniul respectiv, așa este și cazul
măsurilor întreprinse de Federația Rusă. Teoretic fiecare cont este administrat de către o
persoană. Astfel o persoană nu poate avea un număr mare de profiluri pe rețelele de socializare .
Măsura întreprinsă de Federația Rusă a fos t crearea unei armate virtuale, a căror principală
sarcină este cea a postatului și a distribuitului pe rețelele de socializare. Ulterior s -a ajuns la
crearea unei prese alternative, neoficiale în care se răspând eau zvonuri și teorii ale
conspirației104.
Ferma de troli, așa cum mai este denumită Agenția de Cercetare a Internetului din Sankt
Petersburg, este locul de muncă a aproximativ 300 de persoane, care lucrează sub egida unui
apropiat al Kremlinului. Aceștia s unt împărțiți în funcție de ținte, iar principalul lor scop este
acela de a posta și distribui pe rețelele de socializare. Prin crearea de curente de gândire, aceștia
reușesc să -i determine pe indivizi spre a lua decizii într -o stare de confuzie. Deciziile la nivel
individual influențează decizia la nivel colectiv, ajungându -se astfel la decizii la nivel statal
după placul Moscovei. Prin crearea unor conturi false, uneori chiar asociate unor trusturi de
presă sau altor organisme importante, aceștia reușesc să distribuie informații pe care cititorul le
poate lua ca fiind informații bune. Nu doar Federația Rusă folosește astfel de organisme, diverse
companii de PR din întreaga lume oferă astfel de servicii oricărei persoane care le dorește105.
Pentru a amplific a mesajele este însă nevoie de mai mult de câteva sute de conturi. Un
număr mare de conturi de pe rețelele de socializare nu poate fi gestionat doar de câteva sute de
persoane, câte poate avea o companie ca și angajați. Astfel au fost create armatele de bo ți, care
sunt administrați de troli. Boții sunt fie „conturi automate programate să desfășoare o anumită
activitate” fie „agenți software autonomi cu proprietăți de inteligență artificială”106. Scopul
primar al creării acestor boți a fost cel comercial, comp aniile de servicii clienți, comerț
electronic sau altele au fost cele care i-au folosit pentru a putea răspunde prompt unor nevoi ale
clienților, fără a fi nevoie de un angajat uman. Aceștia pot fi însă folosiți și în scopuri mai puțin
morale, cum ar fi in fluențarea. În funcție de scop, fiecare bot este programat de trolul care -l
administrează. Un trol poate administra mai mulți boți, astfel se ajunge la o armată de boți și
troli. Ierarhia este simplă: Întâi corpul managerial al companiei sau al organizație i, apoi
programatorii sau trolii, și la final boții, aceștia din urmă nemaifiind persoane umane. Aceștia

104 Marian Voicu, op. cit, p. 337.
105 Ibidem, pp. 343 -347.
106 Ibidem, pp. 347 -348.

37
pot fi programați, grație inteligenței artificiale, să se comporte pe rețelele de socializare asemeni
unor persoane umane, să reacționeze la postări, s ă comenteze și să distribuie. Boții pot fi asociați
unor adrese false de e -mail și unui număr de telefon anonim, pentru a putea fi adminitrate
conturile false . Prin beneficierea de urmăritori, aceștia devin cititorii mesajelor distribuite de
boți. Prin fol osirea haștagurilor la care sunt abonați indivizii umani, mesajele distribuite de boți
iau amploare107. Cheltuielile pentru beneficiul unor astfel de servicii nu sunt mari, înregistrarea
pe rețelele de socializare fiind gratuită. Singurele cheltuieli ar fi c ele de achiziționare a
dispozitivelor asociate cu conturile de pe rețelele de socializare și a cartelelor SIM.
Bazele de date joacă un rol important în procesul de cunoaștere a cetățenilor. Așa-zișii
„hackeri patrioți” sunt de fapt persoane cercetate de c riminalitate informatică recrutate de
serviciile de informații pentru un anumit interes. Este documentat faptul că FSB (serviciul de
informații al Federației Ruse) a recrutat mai mulți hackeri ruși cărora le -a oferit șansa de a lucra
pentru ei și de a nu fi condamnați, care ulterior au spart diverse baze de date și au furnizat
informații prețioase108. Cambridge Analytica a folosit datele a aproape 90 de milioane de
utilizatori Facebook fără a le cere vreo permisiune, construindu -le profiluri psihometrice.
Softurile automate de propagandă au folosit profiluri psihometrice, iar precizia calibrării acestor
softuri este în funcție de mărimea bazelor de date. În funcție de comportamentul unei persoane
reale pe rețelele de socializare s -a putut determina personalitat ea acesteia, mai exact în funcție
de like -urile date pe Facebook. Aceasta se poate determina mai nou mult mai ușor, datorită
faptului că există mai multe reacții la postările de pe Facebook. Cu foarte multe reacții la postări
se poate afla aproape tot ce s e poate ști despre o persoană, chiar mai mult decât poate fi acea
persoană dispusă să spună despre ea109. The Guardian a investigat problema bazelor de date și
a dovedit că una dintre persoanele care a fost implicată în scandalul bazelor de date ale
Cambridg e Analytica, Aleksandr Kogan, a fost finanțat din Rusia, deși acesta a negat aceste
acuzații110.
Știrile fake au devenit datorită acestor mecanisme mai răspândite pe rețelele de
socializare decât știrile adevărate. În condițiile în care timpul petrecut pe r ețelele de socializare
este, în mod normal, de aproximativ o oră zilnic, fiecare individ este asediat cu informații. Astfel

107 Ibidem, pp. 347 -354.
108 https://finance.yahoo.com/news/russian -hacker -confessed -hacking -dnc-174307352.html, accesat la data de
30.04.2019.
109 https://www.tagesanzeiger.ch/ausland/europa/diese -firma -weiss -was-sie-denken/story/17474918 , accesat la
data de 30.04.2019 .
110 Marian Voicu, op. cit , pp. 354 -369.

38
nu este difi cil ca un individ să ajungă într-o stare de confuzie și să nu țină cont de ceea ce simte
în mod normal și să nu mai fie sigur și stăpân pe ceea ce știe111.
II.3. MANIFESTĂRI
Fenomenul de manipulare a masei presupune manevrarea sau mânuirea acesteia spre un
anumit rezultat cu un anumit scop fără conștientizarea celor manipulați. Pe baza celor relatate
anterior putem constata că f enomenul de manipulare are trei faze.
Prima fază este cea de zvon sau de fake news, în care cele relatate nu reprezintă
informații oficiale , lipsite de acuratețe, care nu prezintă faptele în modul în care s -au întâmplat.
Faza aceasta presupune propagarea de informații sau de campanii de informații fabricate, dar
care pot porni de la informații reale sau pot conține și informații reale, nefiind neapărat știri în
sensul clasic al cuvântului. Acestea au ca scop crearea de confuzii, haos informațional,
distrag erea atenției și au un scop și o țintă clar stabilite. Campaniile de fake news prind amploare
preponderent prin intermediul rețelelor sociale, al influencerilor sau al mass -mediei. Datorită
mecanismelor dezvoltate pentru propagarea fake news pe rețelele de socializare, utilizatorul
este asaltat cu informații, iar datorită numărului mare de site -uri și bloguri care le publică și
care le preiau unele de la altele, persoanele care se informează cu precădere prin intermediul
rețelelor soc iale preiau aproape exc lusiv aceste informații.
A doua fază este cea de dezinformare . Aceasta se construiește cel mai bine în jurul unui
grăunte de adevăr. Spre exemplu în cazul Cardinalului Mindszenty al Ungariei, care s -a aflat
într-o acțiune de caritate în SUA în anul 1947, și a intrat ulterior în atenția serviciilor de
informații. Aceștia au construit un proces bazat pe probe false și l -au condamnat pe Cardinal la
închisoare112. Acțiunea de dezinformare este planificată în jurul acelui grăunte de adevăr, care
este pus ulterior prin fake news într -o anumită lumină cu scopul ca cei care percep această
informație să adopte aceeași poziție.
A trei fază este manipularea propriu -zisă, când acțiunile anterioare, respectiv zvonul și
dezinformarea și -au atins scopul pentru care au fost planificate și țintele iau ulterior decizii în
stare de confuzie , pe baza unor idei lipsite de obiectivitate, asaltați fiind de haosul informațional
creat. Astfel deciziile luate sunt de cele mai multe ori cele greșite pentru cel care decide și după
placu l celor care au dispus și au dorit îndreptarea țintei spre o anumită direcție. Acțiunile acestea

111 Ibidem
112 Vezi pe larg, Ion Mihai Pacepa, op. cit ., pp. 108 -109.

39
sunt cele care au ca țintă mediul politic cu precădere, dar și alte domenii în care factorul inițiator
al acțiunii de manipulare are interes.
În cazul Brexitu lui am avut din primele faze ale acestui proces un grup eurosceptic.
Curentul eurosceptic a fost amplificat de presa eurosceptică și a prins amploare în rândul
populației civile. În Marea Britanie avem de a fac e cu un euroscepticism popular și cu unul
publicistic, acesta din urmă fiind cel care a constituit terenul pe care a fost câștigată decizia
Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Euroscepticismul popular are mai multe
argumente anti -uniune, care aduc ideea cum că fără ea Marea Britanie ar duce -o mai bine.
Printre semnele euroscepticismului popular se numără: refuzul Norvegiei de a face parte din
Uniune, respingerea Monedei Unice Europene de către Danemarca, respingerea invitației de
către elvețieni de a fi parte la proiectele economice ale UE, l ipsa vreunui interes din partea
Islandei de a adera și multe altele113. Practic aceasta este faza de zvon, unde pe baza unor
argumente care pot fi analizate și de persoane care nu au cunoștințe în domeniul politic sau al
relațiilor internaționale pot remarca aceste chestiuni. Acestea sunt privite de către persoanele
fără interes sau cunoștințe pe subiect în aceeași lumină în care le -a și fost transmisă. Știrile fake
au amplificat aceste idei și au condus spre crearea unei stări de confuzie a populației britan ice
și a accentuării lipsei lor de interes față de acest subiect, creând dorința de a aștepta cu nerăbdare
un moment în care să poată fi decisă părăsirea Uniunii.
Euroscepticismul publicistic este reprezentat de presa eurosceptică, precum Daily Mail ,
Daily Express, Daily Telegraph sau The Sun, dar și altele, multe dintre ele numărându -se printre
publicațiile cu cel mai mare tiraj de exemplare . Ele au fost și sunt adeptele ideilor care
condamnă Uniunea și au o atitudine critică la adresa ei. Fluctuații în f avoarea ambelor opțiuni
ale referendumului privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, respectiv leave și
remain, au fost arătate în sondajele organizate începând cu anul 2010. După referendumul din
23 iunie 2016 ultimul update al Financial Times arată un procentaj de 48% pentru remain și
46% pentru leave114.
Publicațiile care pot fi considerate ca puncte de plecare pentru rezultatul referendumului
din 2016 din Marea Britanie sunt însă mult mai vechi. În anul 2003 Daily Mail reacționează la
institu irea Constituției Europene ca fiind un plan de reinstaurare a tiraniei și făcea din UE un

113 Vezi pe larg, Eugen Străuțiu, op. cit , pp. 268 -272.
114 https://ig.ft.com/sites/brexit -polling/, accesat la data de 02.05.20 19.

40
proiect eșuat115. În anul 2009, pe fondul Crizei Financiare Mondiale din 2008, aceeași publicație
avertiza că neo -naziștii plănuiesc construirea celui de -al patrulea Re ich, folosindu -se de criza
financiară. Mai exact în articol este comparată situația din 2009 cu cea din anii 1920 -1930, când
pe fondul Crizei Economice de după Primul Război Mondial, regimul nazist a ajuns la putere.
Este atrasă atenția asupra șomajului în creștere și economiei în scădere, acestea fiind doar
presupuneri pe baza unor previziuni, fără însă a fi citată vreo sursă116. Aceeași publicație venea
tot în 2009 cu o dezvăluire incendiară: Naziștii plănuiseră al patrulea Reich încă din anul 1944
la o înt ânire ce a avut loc într -un hotel din Strasbourg. Industria germană urma să se refacă după
război și să contribuie la formarea unui imperiu german mult mai puternic117. În 2011 articolul
privind instituirea celui de-al patrulea Reich pe fondul crizei economi ce este republicat118. În
tot acest timp ideile eurosceptice iau amploare pe rețelele de socializare.
Tot în presa eurosceptică apar titluri, unele chiar absurde, precum: „UE spală creierele
copiilor noștri”(Daily Express, 2012)119, „UE vrea să ne interzică f ierbătoarele” , „UE vrea să
limiteze alcoolul”, „UE le spune fermierilor britanici ce animale să crească”, „UE vrea să
interzică bananele curbate”, „UE spune cât de puternice pot fi aspiratorarele” și multe alte
asemenea titluri120. Nu se știe câți cititori a u avut aceste articole, însă titlul a fost ceea ce a
propagat ideile eurosceptice. Oricât de absurde și de ridicole ar părea aceste titluri, multe din
ele au captat atenția publică și au alimentat atitudinea eurosceptică.
Deja vorbim de partea de dezinform are în cazul Brexitului. Presa scrisă pare că și -a făcut
de cap propagând aceste informații. Totuși lucrurile nu au încetat aici. Un material des
împrăștiat pe rețelele de socializare a fost videoclipul „Vote Leave, take control” , care vorbește
de dezavant ajele apartenenței Marii Britanii la Uniunea Europeană. Acesta prezintă cum sume
imense de bani sunt trimise statelor Uniunii Europene ca și „donație”. Mai exact 350 de
milioane de lire sterline pe săptămână sau 20 de miliarde anual, care reprezintă contra valoarea
unui spital nou. Anual sunt trimise 20 de miliarde de lire, echivalentul a jumătate din bugetul
învățământului englez, de patru ori bugetul destinat cercetării științifice, de 60 de ori banii

115 https://www.dailymail.co.uk/columnists/article -229985/Going -going -GONE.html, accesat la data de
02.05.2019.
116 https://www.dailymail.co.uk/news/article -1156135/German -neo-Nazis -plan-build -Fourth -Reich -new-
economic -crisis -claims -far-right -defector.html , accesat la data de 02.05.2019.
117 https://www.dailymail.co.uk/news/article -1179902/Revealed -The-secret -report -shows -Nazis -planned -Fourth –
Reich –EU.html, accesat la data de 02.05.2019.
118 https://www.dailymail.co.uk/news/article -2026840/European -debt-summit -Germany -using -financial -crisis –
conquer -Europe.html, accesat la data de 02.05.2019.
119 https://www.express.co.uk/news/uk/296361/EU -brainwash -our-children, accesat la data de 02.05.2019.
120 Vezi pe larg, Euromyths A -Z, https://blogs.ec.europa.eu/ECintheUK/eur omyths -a-z-index/.

41
cheltuiți pe medicamente pentru cancer, bani cu care s -ar putea construi drumuri noi, îmbunătăți
căile ferate, aeroporturi. Votând ieșirea, câștigăm control, economisim bani, investim în spitale,
știință, votăm schimbarea, și calea sigură . Analizând din punct de vedere critic se poate observa
că informațiile n u se corelează. Anul calendaristic are 52 de săptămâni. Dacă înmulțim 350 de
milioane cu 52, observăm că dă ca ș i rezultat puțin peste 18 miliarde , și nu 20 cum ne este
prezentat în videoclip. Astfel contribuția Marii Britanii la buge tul UE ar fi doar de 1 8 miliarde
de lire, nu de 20. Apoi analizând informația, dar din surse oficiale, respectiv din informațiile
publicate de Biroul Național de Statistică din Marea Britanie ajungem la alte sume, mult mai
mici. Deși suma oficială transferată la bugetul UE de M area Britanie se apropie de cea
prezentată în videoclip, respectiv de 19 miliarde de lire, analizând datele date de ONS, vedem
că o bună parte din sumă nici nu a plecat de fapt din Marea Britanie. Din cele 19 miliarde,
Marea Britanie a primit un rabat de 5 miliarde începând cu anul 1983. Ar rămâne astfel 14
miliarde. Din acestea 4,4 s -au reîntors în Marea Britanie, în sectorul privat121. Rezultă o
contribuție de sub 10 miliarde la bugetul UE, practic sub jumătate din suma prezentată în
videoclip. La acestea s e pot adăuga și beneficiile economice pe care Marea Britanie le obține
de pe urma apartenenței la UE, cum ar fi găzduirea unor instituții precum Agenția Europeană a
Medicamentului sau a unor companii multinaționale, care contribuie de asemenea la bugetul d e
stat al Marii Britanii și care sunt condiționate de apartenența la UE . Aceste detalii scapă cu
ușurință atenției, deoarece calculele sunt date ca fiind gata făcute, iar o persoană care nu acordă
atenție unor mici detalii le va lua drept informații bune.
Data de 23 iunie 2016 a reprezentat pentru britanici ziua deciziei în ceea ce privește
viitorul Marii Britanii. Rezultatul a fost unul surprinzător în ciuda tuturor previziunilor și
sondajelor care au privit brexitul. Imediat după referendum premierul Jame s Cameroon și -a
anunțat demisia. Votul britanicilor a reprezentat practic cea de -a treia fază a procesului de
manipulare, adică manipularea propriu -zisă. Ulterior au avut loc ieșiri similare ale populiștilor
europeni, precum Geest Wilders, politician oland ez, care a solicitat un referendum similar în
țara sa, sau a lui Marin Le Pen, din Franța, care a solicitat organizarea de referendumuri similare
în toate țările UE122. Din fericire în cazul acestor două țări populiștii nu au reușit să inițieze un
demers sim ilar celui al Marii Britanii. Chiar și așa previziunile în ceea ce privește viitorul Marii
Britanii după Brexit nu sunt deloc roz. Britanicii se tem de consecințele economice pe care le

121https://www.ons.gov.uk/economy/governmentpublicsectorandtaxes/publicsectorfinance/articles/theukcontribut
iontotheeubudget/2017 -10-31, accesat la data de 11.03.2019.
122 https://www.dw.com/ro/brexit -marea -britanie -va-părăsi -ue-cameron -demi sionează/a -19351834, accesat la
data de 07.05.2019.

42
va aduce Brexitul și tensiunile sociale din Marea Britanie au luat amp loare după referendum
plecarea . Brexitul va conduce la mutarea companiilor multinaționale de acolo, astfel milioane
de britanici riscă pierderea locurilor de muncă. Mai multe proteste au fost organizate pentru
inițierea unui nou referendum ulterior, fapt c are însă nu s -a mai întâmplat123.
Scorul final al referendumului a fost de 51,9% pentru leave și 48,1% pentru remain,
diferența fiind infimă. Mai multe fapte au arătat ulterior că britanicii nu au fost conștienți de
ceea ce aleg. În primul rând cele mai popu lare căutări pe google după referendum au fost de
fapt întrebări legate de Uniunea Europeană: „Ce este UE?”, „Câți membri are UE?”, „Ce
înseamnă ieșirea din UE?”, „Ce se întâmplă acum că am părăsit UE?”. Au fost căutări similare
și legate de „cum va afecta Brexitul moneda Euro, Lira Sterlină, piața, imigrația”, de diferite
impacturi ale Brexitului asupra diferite domenii, precum sistemul național de sănătate, a
economiei sau a migrației. Alte căutări au fost legate de motivele pro – și contra deciziei de a
părăsi UE124. De asemenea și în alte țări populația a dorit să afle de ce vor britanicii să
părăsească UE. Spre exemplu în Germania, Polonia și Spania întrebarea „Ce este Brexit?” a
ocupat primul loc în topul căutărilor pe Google, iar în Franța al doilea. Cău tarea „De ce vor
britanicii să părăsească UE” a ocupat primul loc în Franța și al doilea în Germania. Căutarea
legată de afectarea Lirei Sterline a ocupat al doilea loc în Polonia. Au fost și alte căutări legate
de viitorul Marii Britanii după Brexit125.
Diferența infimă de voturi dintre cele două opținui, de nici 4%, arată că știrile fake și
dezinformarea au contat în rezultatul final al deciziei britanicilor. Parcursul Marii Britanii
pentru următorii doi ani avea să creeze temeri în rândul cetățenilor și a clasei politice britanice,
privind ceea ce se va întâmpla în viitor. Campania de dezinformare din Marea Britanie a fost
intens planificată, iar legăturile rezultate din investigațiile jurnaliștilor au arătat acest fapt. Unul
din marii susținători ai Brexit ului a fost Nigel Farage, un politician britanic des vehiculat în
Russia Today. În 2011 avertiza asupra faptului că mulți basarabeni vor invada UE , susținând
că „dacă 1 milion de cetățeni ai Republicii Moldova primesc pașaport românesc, aceștia vor
avea pa șaport UE și vor putea circula unde vor”. Cifra de un milion a fost intens vehiculată în

123 https://www.digi24.ro/stiri/externe/ue/mars -urias -la-londra -pentru -un-nou-referendum -legat -de-brexit –
952208?fbclid=IwAR3LF3gCO9PWUf3yu7fyz8ygqJye64VZ2JfsBv78hm2t0TK5Tuf9lKCZAGg, accesat la
data de 07.05 .2019.
124 https://trends.google.com/trends/story/GB_cu_EoBj9FIBAAAj9M_en, accesat la data de 14.05.2019.
125 Ibidem

43
toată presa din Europa126. Cifrele reale au fos însă mult mai mici , doar de câteva zeci de mii127.
În anul 2016, același Farage primește oferta de a avea propriul talk sho w la RT. La RT Farage
acuza că George Soroș, un filantrop american de origine evreiască și deținător al Central Europe
University din Budapesta128, are o influență uriașă la Bruxelles și controlează UE , subminând
statul național129.
Pe site -ul oficial al trust ului Russia Today, acesta se declară ca fiind o „organizație non –
profit, autonomă care este finanțată de bugetul de stat al Federației Ruse”130. Trustul emite
informări în șase limbi de circulație internațională și este disponibil în peste 100 de țări de pe
șase continente. Mai multe personaje controversate, precum Julian Assange, fondatorul
Wikileaks, sunt implicate în informările emise de Russia Today131. La categoria contacte,
Russia Today are numere de telefon cu prefixul „+7”, adică prefixul Federației Rus e, și mai
multe birouri împărțite pe diferite zone132.
Un alt personaj al Brexitului este miliardarul Aaron Banks, care a fost căsătorit cu
Ekaterina Paderina, o rusoaică venită în Marea Britanie cu viză de student și care a fost
căsătorită cu un pensionar, atunci când viza ei expirase. Banks, director al unei societăți de
asigurări, se căsătorise cu Paderina în 2001. Mike Hancock, un parlamentar britanic care o
ajutase pe Paderina în problema cu viza, a fost convocat de MI5 să dea explicații în legătură cu
o altă rusoaică prinsă și acuzată de acitivăți de spionaj. Investigația făcută de jurnaliștii de la
The Guardian a arătat că Aaron Banks a făcu t taberei Leave o donație de 12 milioane de lire
sterline din propria avere și din veniturile companiilor pe care le deține133.
Un al treilea personaj care a avut o influență masivă în campania de Brexit a fost Robert
Mercer, un multimiliardar american, care a finanțat o parte din campania electorală a lui

126Marian Voicu, op.cit , p. 176.
127 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?query=BOOKMARK_DS -075898_QID_ -8678637_UID_ –
3F171EB0&layout=GEO ,L,X,0;CITIZEN,L,Y,0;TIME,C,Z,0;AGEDEF,L,Z,1;AGE,L,Z,2;UNIT,L,Z,3;SEX,L,Z
,4;INDICATORS,C,Z,5;&zSelection=DS -075898UNIT,NR;DS -075898TIME,2017;DS –
075898INDICATORS,OBS_FLAG;DS -075898AGE,TOTAL;DS -075898AGEDEF,REACH;DS –
075898SEX,T;&rankName1=TIME_1_0_ -1_2&rankN ame2=UNIT_1_2_ -1_2&rankName3=AGE_1_2_ –
1_2&rankName4=INDICATORS_1_2_ -1_2&rankName5=SEX_1_2_ -1_2&rankName6=AGEDEF_1_2_ –
1_2&rankName7=GEO_1_2_0_0&rankName8=CITIZEN_1_2_0_1&rStp=&cStp=&rDCh=&cDCh=&rDM=tru
e&cDM=true&footnes=false&empty=false&wai=false&time_mode =ROLLING&time_most_recent=false&lang
=EN&cfo=%23%23%23%2C%23%23%23.%23%23%23, accesat la data de 14.05.2019.
128 https://www.georgesoros.com/the -life-of-george -soros/, accesat la data de 15.04.2019.
129 https://www.rt.com/uk/409818 -farage -soros -funding -europe/, accesat la data de 15.04.2019.
130 https://www.rt.com/about -us/, accesat la data de 15.05.2019.
131 Ibidem
132 https://www.rt.com/about -us/contact -info/, accesat la data de 15.05 .2019.
133 https://www.theguardian.com/politics/2018/may/09/arron -banks -company -provi ded-12m-of-services -to-
leaveeu , accesat la data de 15.05.2019.

44
Trump134. Mercer este expert în computere și automatizări, și a fo st specialist al IBM135. Firmele
sale au primit de la echipa de campanie a lui Trump șase milioane de dolari pentru a direcționa
mesaje personalizate alegătorilor indeciși identificați pe baza profilelor psihometrice136. Tabăra
Leave a investit masiv într -un site numit AggregateIQ137, un site administrat de o companie
canadiană138. Acest site a lucrat cu Cambridge Analytica, care -l are ca și acționar pe Robert
Mercer139.
Campania de Brexit a fost un succes privind manipularea populației prin fake news. În
primul rân d astfel dispare un stat important din Uniunea Europeană, un actor considerat
periculos de Federația Rusă, iar astfel UE este slăbită considerabil din anumite puncte de
vedere . Legăturile personajelor relevante în procesul de Brexit, respectiv Mercer, Bank s și
Farage, acesta din urmă având legături directe cu Federația Rusă dovedește faptul că aceștia au
avut un rol în a determina Marea Britanie să părăsească UE . Cetățenii nu au fost conștienți de
ce votează. Ei au fost induși în eroare și în stări de confu zie de către știrile din presa
eurosceptică, euroscepticismul fiind un curent care a prins vechime în Marea Britanie.
Dezinformarea și știrile fake au făcut posibil acest lucru, videoclipul Vote Leave. Take Control
al taberei Leave fiind una dintre cele ma i mari și mai cuprinzătoare acțiuni de dezinformare,
prezentând argumente pertinente, dar false cu pprivire la faptul pentru care cetățeanul britanic
ar trebui să voteze Leave. Faptul că în Marea Britanie căutările cele mai dese pe google au fost
legate de ceea ce înseamnă Brexit și impactul său întărește ipoteza că britanicii nu au știut ce
votează.
Campania de Brexit întrunește toate argumentele și fazele procesulului de manipulare,
prezentat în partea de delimitări conceptuale. În primul rând avem faza d e zvon, care avea deja
vechime în Marea Britanie. Prin fake news, precum cele date de Daily Mail, în care acuza
Germania, unul dintre cei mai importanți membrii ai UE, că plănuiește ca prin UE și criza
financiară să instaureze al patrulea Reich, conștiința cetățeanului britanic a fost indusă în eroare
și confuzie și au condus spre o percepție negativă a sa vis -a-vis de Germania. Avem apoi faza
de dezinformare, care planificată și finanțată, și -a atins scopul său final, acela de a conduce spre

134 https://www.cbc.ca/news2/interactives/sh/wex94ODaUs/trump -robert -mercer -billionaire/ , accesat la data de
15.05.2019.
135 https://www.forbes.com/profile/robert -mercer/#519564597f9b, accesat la d ata de 15.05.2019.
136 Marian Voicu, op. cit, p. 182.
137 https://www.theguardian.com/technology/2017/may/07/the -great -british -brexit -robbery -hijacked -democracy,
accesat la data de 15.05.2019.
138 https://aggregateiq.com, accesat la data de 15.05.2019.
139 https:/ /www.theguardian.com/technology/2017/may/07/the -great -british -brexit -robbery -hijacked -democracy,
accesat la data de 15.05.2019.

45
manipularea ma sei. În final avem faza de manipulare, în care masa manipulată fiind a votat în
stare de confuzie și de necunoștință de cauză, alegând un drum nefavorabil pentru viitorul țării
lor. În ciuda numeroaselor mișcări sociale organizate împotriva Brexitului, Mar ea Britanie își
continuă drumul. Deși Marea Britane nu a respectat de două ori termenul de ieșire din UE, 29
martie și 12 aprilie 2019, al treilea termen fiind amânat pentru 31 octombrie140, Secretarul de
stat pentru Brexit, Stephen Barcalay, a declarat la s ummitul academic organizat la Sibiu în
perioada 8 -10 mai 2019, că Marea Britanie va părăsi UE, dar va fi nevoită să mențină relații
stabile și de lungă durată cu vecinii europeni141.
Un alt caz de fake news relevant vine din România, acesta însă a fost contr acarat cu
succes din faza sa incipientă. PROTV, una dintre cele mai mari televiziuni din România
prezenta în 17 aprilie 2019 știrea cum că 500.000 de pakistanezi se pregătesc să vină în
România142, fără însă să citeze vreo sursă oficială. Ne este prezentat f aptul că România trece
printr -o gravă criză de forță de muncă, iar aceștia vor veni pentru a lucra în domenii precum
construcțiile, transportul, IT sau mecanica. Decizia de -ai aduce a fost luată de către primul –
ministru al Pakistanului după ce a avut o dis cuție cu ambasadorul român din Pakistan, Nicolae
Goia. Informațiile au fost prezentate ca și cum acei pakistanezi vor veni la modul sigur în
România, iar știrea a fost preluată și de alte agenții de presă. Au urmat mai multe distribuiri a
acestei informați i pe rețelele de socializare, însoțite și de revolte.
Curentul Eurosceptic a prins teren și în România, mai multe persoane fiind adepte ale
părăsirii UE de către România și mai multe pagini de internet și de rețele de socializare susțin
acest lucru. Una di ntre ele este pagina de facebook Rezistența Ro Exit, o pagină care distribuie
des materiale ale Russia Today, dar și materiale anti -imigranți arabi sau de discreditare a UE,
precum că protejează homosexualii143. Aceștia au fost printre primii care au distribu it această
postare pe rețelele de socializare. Apoi au început să distribuie materiale legate de impactul

140 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu -uk-after-referendum/, accesat la data de 15.05.2019.
141 Conferința Internațional ă “The Future of Europe. Perspectives of Contemporary Developments” din marja
Summitului UE de la Sibiu
142 https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/pakistanezii -cautati -pe-piata -muncii -din-romania -domeniile -care-duc-
lipsa -de-personal.html, accesat la data de 15.05.2019.
143 https://www.agerpres.ro/politica -externa/2019/02/14/parlamentul -european -cere-protectie -pentru –
homosexuali -transsexuali -si-intersexuali –258297?fbclid=IwAR2rUzPho -HnjROmPDIwb44_ –
5p8p_NKogDJ36j9IhGl4HqAv1rwyxXVJBg, accesat la data de 15.05. 2019.

46
acestor pakistanezi în România144, deși aceste informații nu au nici o legătură cu Uniunea
Europeană. Pagina are peste 65.000 de urmăritori145.
Imigranții arabi nu sunt deloc bine văzuți de majoritatea europenilor. Criza migranților
a pornit după Primăvara Arabă din 2011, o serie de revoluții în statele africane și din Orientul
Mijlociu, care a dus la răsturnări de regimuri în Egipt, Tunisia, Libia, Siria. Migrația arabă a
atins cote alarmante în anul 2015, când s-a ajuns la 2 milioane de imigranți din afara țărilor
UE146. Concomitent cu asta avem de a face și cu creșterea numărului de atentate teroriste,
revendicate de Statul Islamic, dar și de alte grupări j ihadiste. În perioada 2014 -2017 am avut de
a face cu nu mai puțin de 65 de atentate teroriste, soldate cu sute de decese147. Prin urmare
percepția negativă a arabilor în Europa este firească. În ceea ce privește migrația arabă, cu
precădere din Siria, aproap e patru milioane de sirieni sunt reținuți în Turcia, cu ajutoare din
partea UE, pentru ca aceștia, fugind de războiul civil de acolo, să nu -și continue drumul spre
Europa.
Revenin d la informația conform căreia Ambasada R omână din Republica Islamică
Pakista n împreună cu primul ministru al acestei țări au bătut palma pentru a aduce jumătate de
milion de pakistanezi în România pentru a completa forța de muncă, în România fiind o acută
criză de forță de muncă, în aceeași zi a fost emis și comunicatul de presă d e către guvernul
pakistanez. Acesta preciza că a avut loc o întâlnire între ambasadorul României din Pakistan cu
asistentul special al prim -ministrului Imran Khan pentru diaspora pakistaneză și dezvoltarea
resurselor umane, cu rang de ministru , în care s -au discutat diverse probleme comune, printre
care și problema forței de muncă din ambele state . Au fost vizate domeniile precizate de muncă,
însă singura cifră vehiculată în comunicat este că România „ar putea primi un total de 1 milion
de muncitori proveni ți din alte state”148. Următoarea zi ambasada română și -a prezentat un
comunicat oficial pe pagina ei de Facebook , vis-a-vis de informațiile care au circulat prin presa
din România. În comunicat se precizează că întâlnirea dintre cei doi demnitari a avut loc , în
care s -au discutat probleme comune, printre care și problema forței de muncă, însă nu a fost

144 https://razboiulinformational.ro/site/2019/05/muncitori -din-
pakistan/?fbclid=IwAR0UPbT0snixpVT8ld_a068JjcndUH1e2OStskH8AK9eIEKkE1ip0S9tGcc, accesat la data
de 15.05.2019.
145 https://www.facebook.com/RoExit1/?epa=SEARCH_BOX, accesat la data de 15.05. 2019.
146 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php?title=Migration_and_migrant_population_statistics/ro, accesat la data de 16.05.2019.
147 http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/security/20180703STO07125/terorismul -in-ue-atacuri –
decese -arestari, accesat la data de 16.05.2019.
148 http://pid.gov.pk/site/press_detail/10794?fbclid=IwAR24mdElUAh_Fb7isdUczr3n6Sei53spBUi_Ty_wb –
ItXp1LMGtNPoAPDY, accesat la data de 16.05.2019.

47
stabilită nici o cifră și nici nu s -a încheiat vreun acord privind plasarea de muncitori pakistanezi
în România. De asemenea s -a precizat și faptul că „contin gentul maxim alocat pentru lucrătorii
extra -comunitari pentru anul 2019 la nivel național este de 20.000 ”149.
Deși comunicatele oficiale au fost transmise, efectul lor a fost unul mino r, ele nefiind
preluate de acel ași număr de entități de presă care au prez entat informațiile, astfel a cele știri au
rămas necorectate, iar percepția majorității cetățenilor a rămas aceeași vis -a-vis de această
chestiune.
În trecut propaganda, informarea și manipularea se făceau prin alte căi, mai dure uneori,
precum prin interme diul instituțiilor de forță ale statului. Astăzi aceste procese se realizează
prin mijloace moderne. În ultimii zece ani, fiecare persoană a ajuns să dețină un smartphone și
să aibe profiluri pe rețelele de socializare. Astăzi avem de a face cu conceptul d e dezinformare
2.0, dezinformarea de nouă generație, mult mai rapidă, ieftină și eficientă decât vechile metode.
Dezinformarea de nouă generație este realizată prin intermediul rețelelor sociale și a
dispozitivelor electronice inteligente, cu ajutorul desi gur al automatizării și inteligenței
artificiale.
Fake News nu sunt neapărat știri și nu sunt neapărat fal se, termenul fiind unul ambiguu
și putând varia de la simple informații, la minciuni totale sau informații construite în jurul unui
sâmbure de adevăr, și ajungând chiar la campanii planificate de dezinformare, precum a fost
cea de Brexit, planificată, finanțată și care și -a atins scopul final. În contextul evoluției
tehnologice și a dezvoltării rețelelor sociale, mediul online și informațional a devenit un nou
teren de luptă.
Atunci când avem însă de a face cu un teren pregătit, procesul de manipulare este mult
ușurat. Spre exemplu în Marea Britanie curentul eurosceptic avea deja vechime, asemenea celui
din alte țări, precum Olanda sau Franța. În cazul M arii Britanii, percepțiile negative ale
populației cu privire la Uniunea Europeană au fost alimentate de presa eurosceptică, iar
postările au fost propagate prin intermediul rețelelor sociale. Mai multe dovezi, printre care cea
irefutabilă a căutărilor eng lezilor pe google privind Brexitul, au dovedit că britanicii nici măcar
nu au știut ce votează și ce impact are.

149 https://www.facebook.com/ambasadaislamabad.ro/posts/3645498208 50445, accesat la data de 16.05.2019.

48
CAPITOLUL III: MANAGEMENTUL INFORMAȚIILOR DIN SURSE DESCHISE ȘI
CONTRACARAREA FAKE NEWS

În acest capitol sunt prezentat e amenințările generate de fenomenul de fake news și
măsurile de contracarare a le acestui fenomen. Vom încerca o categorizare a amenințărilor, care
vor fi explicate prin exemple. Măsurile pr ezentate aici se doresc a putea fi implementate la nivel
individua l pe de -o parte, și la nivel instituțional pe de altă parte.
III.1. NEVOIA DE CONTRACARARE ȘI AMENINȚĂRILE CARE POT DECURGE
Prin definiția dată fenomenului de fake news în primul capitol înțelegem acele informații
sau campanii de informații fabricate , nu neapăr at știri în sensul clasic , care pot conține și
informații adevărate, și care au ca scop crearea de haos informațional, crearea de confuzie sau
de a amplifica tensiuni, uneori prin distragerea atenției publice de la alte probleme de interes
național , având o țintă și un scop clar stabilite . De aici se poate deduce faptul că acestea pot fi
arme de natură hibridă, războiul informațional fiind unul de natură hibridă, nedeclarat și fără
arme convenționale150.
La conferința „Punți de securitate transatlantică. Vi ziunea României”, organizată de
către Monitorul Apărării și Securității în data de 16.04.2019 a fost atins acest subiect. Sergiu
Medar, General al Armatei Române, a spus faptul că Rusia nu dorește să ocupe țări din Europa
de Est, dar po ate manipula aceste țări pentru a lua decizii după placul Moscovei. Carol Rollie
Flynn, fost analist și director CIA zonal, a spus că una din măsurile active implementate de Ruși
a fost răspândirea zvonului că americanii au dezvoltat și răspândit virusul HIV în Africa. Iulian
Chifu, președint e al Centrului de Prevenire a Conflictelor și Early Warning, a spus că avem de
a face cu un război informațional cu dublă valență: cibernetic și bazat pe manipulare, iar prin
știri fake ne vulnerabilizăm propriile instrumente, și că Rusia va ținti democraț ia prin
instrumente care distorsionează sistemele de luare a deciziilor.
La Conferința Internațională “The Future of Europe. Perspectives of Contemporary
Developments” din marja Summitului UE de la Sibiu organizat ă de către Universitatea „Lucian
Blaga” di n Sibiu în perioada 8-10 mai 2019 a fost atins subiectul amenințărilor generate de
fenomenele de dezinformare și fake news în repetate rânduri. În discursul său de deschidere a
conferinței, Klaus Iohannis, președintele României a punctat despre conceptul d e incertitudine ,

150 Svetlana Cebotari, „Războiul hibrid”. Unele cosiderațiuni , „Revista Militară”, nr. 1(13)/2015 , disponibil
online: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Razboiul%20hibrid”.%20unele%20consideratiuni.pdf .

49
care este „cel mai potrivit cuvânt pentru a descrie starea de fapt a procesului legat de Brexit” și
că „Noile fenomene de destabilizare, printre care dezinformarea și campaniile de fake news,
riscă să adâncească starea de nesiguranță”151. Dacian Cioloș, președintele formațiunii politice
PLUS, a punctat faptul că „trebuie să ne gândim la o Europă a high tech și a digitalizării”152.
Natalie Tocci, director al Institutului pentru Afaceri Internaționale din Italia și consilier pentru
Federica Moghe rini a punctat faptul „că UE nu poate exista fără valori”153. Vasile Pușcaș, fostul
ministru pentru integrare europeană, a precizat faptul că stereotipurile sunt o barieră în buna
funcționare a UE154. Alina Inayeh, jurnalist, a punctat faptul că dezinformarea este o provocare
și că există multă dezinformare și fake news care ne afectează155. Dan Dungaciu , director al
Institutului pentru Relații Internaționale al Academiei Române, a precizat faptul că propaganda
este jucată de ruși, că t rebuie să ne îngrijorăm în legătură cu modul în care s -a ajuns la astfel de
căi ușoare pentru propaganda rusă , și că rușii spun să nu avem încredere în vest156. Guntram
Wolff, director al Bruegel Center , a spus faptul că „postările excesive pe facebook și twitter
dezinformează” iar „p ropagarea informațiilor fake este o problemă”157. Pia Ahrenkilde -Hansen ,
fost putrător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că „t rebuie să contracarăm
dezinformarea și fake news: 80% din utilizatorii de internet cred că fake news sunt
amenințări ”158. Vlad imir Dlouhý , vice -președinte al Camerei de Comerț a Cehiei, a punctat
faptul că „trebuie să ne dăm seama dacă propaganda este fake sau nu”159. Amb. Sorin Ducaru,
șeful Agenției EU SAT -CEN, UE, fost AsG NATO , a spus despre r ăzboiul cyber -info – „ce s-
a întâmp lat în Ucraina a fost un test a unei strategii ce poate fi aplicată la nivel global ”160.
Kiberly Dozier, jurnalist CNN , a spus că fake news ajută la ascensiunea iliberalismului161, iar
Simons a spus că se concentrează pe emoțiile și simțirile oamenilor și că f ake news este unul
din factorii care contribuie la ascensiunea populismului162.

151 https://www.youtube.com/watch?v=XYqR6X2U0xE&t=293s, accesat la data de 29.05.2019.
152 https://www.caleaeuropeana.ro/presedintele -klaus -iohannis -deschide -miercuri -lucrarile -conferintei –
internationale -the-future -of-europe -perspectives -of-contemporary -developm ents-din-marja -summitului -ue-de-la-
sibiu/, accesat la data de 29.05.2019.
153 Ibidem
154 Ibidem
155 Ibidem
156 Ibidem
157 Ibidem
158 Ibidem
159 Ibidem
160 Ibidem
161 Ibidem
162 Ibidem

50
După cum ne spune și definiția, ace ste informații și campanii de informații fabricate au
un scop și o țintă clar determinate. În cazul Brexitului, scopul a fost de determinare a Marii
Britanii de a ieși din UE. În cazul a legerilor prezidențiale din SUA, finalizate cu alegerea lui
Donald Trump ca și președinte, impactul este unul la nivel mondial, SUA fiind unul dintre cei
mai influenți actori de pe scena mondială163.
Prima și cea ma i mare amenințare la nivel individual o dă definiția termenului de fake
news, și anume aceea de a crea confuzie și haos informațional. La nivelul individului se
formează astfel lipsa de încredere în stat și în instituțiile sale. Iar încrederea în instituți i rămâne
o condiție vitală a democrației. Fără încredere în instituțiile statului cetățenii nu se implică în
participarea politică. Conform unor date oferite de Adevărul, nivelul de încredere în instituțiile
statului din România este similară cu cel din st ate precum Turcia, iar doar unul din zece români
consideră că se poate avea încredere în alți oameni, nivelul fiind de 4 -5 ori mai mic decât în
statele Europei Occidentale164. Un alt efect al confuziei și al haosului informațional este
adoptarea unei decizii nefavorabile atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. Aici cel mai
relevant exemplu este din nou Brexitul.
La nivel individual putem fi înșelați chiar și prin cifre exacte, după cum ne arată Daniel
J. Levitin. Apple a încercat astfel să -și conv ingă potențialii investitori să investească în acțiunile
lor în anul 2013, în ciuda faptului că acțiunile apple erau în scădere. Și aceasta cu ajutorul unui
grafic(Anexa 1). Pe scurt la acel moment acțiunile și vânzările companiei americane Apple erau
în scădere, fiind la aproximativ un an după decesul lui Steve Jobs, fondatorul companiei, dar și
cel care a revoluționat industria dispozitivelor electronice inteligente. Tim Cook, directorul
executiv al Apple a încercat printr -un grafic prezentat în timpul unei conferințe să convingă
potențialii investitori să investească în Apple. Graficul prezentat de el prezenta evoluția
vânzărilor Apple pe termen lung, adică pe parcur sul anilor 2008 -2013. Analizând din acest
punct de vedere graficul, putem constata că într -adevăr vânzările sunt în creștere. Însă în
momentul prezentării, adică în anul 2013 constatăm două scăderi, una ușoară și una mai
accentuată , ceea ce se poate observ a pe ultimele părți din grafic . Bazându -se pe faptul că
majoritatea oamenilor analizează doar ilustrativ graficul, fără a privi și cifrele, dar și evoluția
pe ultima sută de metrii, Tim Cook a încercat determinarea unor potențiali investitori prin

163 Vezi pe larg, Marian Voicu, op. cit , pp. 198 -215.
164 https://adevarul.ro/news/politica/sa -incredere -institutii -1_5a86e516df52022f75a0b231/index.html, accesat la
data de 30.05.2019.

51
înșelare a lor cu date corecte. Desigur există grafice și mai banale, dar și altele mai complicate,
care încearcă prin aceeași metodă să înșele.
Să presupunem că suntem în anul 2014 și decidem să achiziționăm o locuință. Vedem
un grafic care ne arată că prețul locu ințelor a crescut alarmant(Anexa 2) . Sunt desigur mai mulți
factori care trebuiesc luați în considerare analizând acest grafic, precum inflația, creșterea
salariilor etc. Însă cei care au conceput acest grafic au utilizat asemenea celor de la Apple o
perio adă lungă. Singura diferență este că ei nu au folosit date pentru toată perioada reprezentată
în grafic. Reprezentat corect graficul ar arăta total altfel(Anexa 3), curbura din el nefiind atât
de accentuată ca în primul grafic. Astfel analizând primul graf ic putem fi tentați să achiziționăm
cât mai rapid o locuință, pentru a nu o achiziționa după ce prețurile au crescut.
O altă amenințare pe care o poate aduce la nivel individual este aceea a scăderii
moralului populației. Aici cel mai relevant caz este cel al Ucrainei. Concret în Ucraina au fost
bruiate transmisiile media proucrainiene la scurt timp după anexarea Crimeii, pe motivul că
acestea nu au licență de transmitere în Federația Rusă. O măsură similară a luat și guvernul
ucrainean, însă la o scară mul t mai mică. Reacțiile din partea Federației Ruse nu au întârziat să
apară, posturile fiind des sabotate de ruși, iar proprietarii și angajații lor sancționați. Popualția
Crimeii , dar și cea din Donbass mai avea doar televiziunea prin satelit la dispoziție pentru
informare, sau internetul , care era de cele mai multe ori blocat. Emine Djeppar, ministru -adjunct
al informațiilor din cadrul guvernului ucrainean, a declarat că „propaganda rusă dă rezultate,
40% din populația Ucrainei crede că populația Crimeii es te separatistă și că Ucrainei îi va fi
mai bine fără peninsulă ”165. Kievul a început abia la doi ani după începutul conflictului să ia
măsuri, interzicând accesul mai multor celebrități de naționalitate rusă pe teritoriul Ucrainei pe
motivul că ar reprezenta amenințări la adresa securității naționale. Concurența pe care media
rusească a făcut -o posturilor pro -ucrainiene a fost acerbă, promițând salarii și de 2 -3 ori mai
mari166.
Tot în timpul confruntărilor din Ucraina o știre privind moartea unei fetițe de 10 ani în
timpul bombardamentelor organizate de forțele guvernamentale Ucrainiene a stârnit emoții
puternice. Natalia Antaleva, reporter BBC, a investigat informația profitând de o vizită
organizată de sepratiștii pro -ruși din Donbas. Întâi a întrebat comanda ntul unei unități militare
de această informație. Acesta a confirmat informația, însă nu a dorit să ofere date exacte,

165 Vezi pe larg, Marian Voicu, op. cit , pp. 82 -98.
166 Ibidem

52
precum numele sau datele de contact. Apoi s -a deplasat în districtul cu pricina, Petrovski, unde
a stat de vorbă cu oameni de pe stradă ș i cu o vânzătoare de la magazin. Toți au declarat că au
aflat de informație din media, însă nimeni nu a știut cu exactitate despre cine e vorba. S -a
deplasat apoi la morga orașului, unde, teoretic, sunt aduse toate persoanele decedate. Persoana
angajată ac olo care a fost întrebată a declarat că nu știe nimic și că nu a fost adusă aici, fiind
probabil dusă în altă parte. A avut apoi ocazia să întrebe și jurnaliștii ruși, ai trustului care a
emis știrea, care au declarat că fetița de fapt nu există, și că jur naliștii au fost puși să difuzeze
știrea. BBC a întrebat cele trei posturi rusești care au difuzat informația de dovezi. Dintre cele
trei, unul a răspuns, zicând că a vorbit cu un purtător de cuvânt al rebelilor, fără să dea însă
informații exacte167.
O altă amenințare care decurge din fenomenul de fake news și de manipulare este aceea
a tensiunilor și confuziilor sociale. Aici un caz relevant este acela al revoltelor de stradă din
Târgu Mureș din 1990, dar și cel al 10 august 2018. În vara anului 2018 se anu nța pe rețelele
de socializare o demonstrație de masă a diasporei în Piața Victoriei în fața clădirii guvernului,
programată pentru data de 10 august. Scopul demonstrației a fost acela de a protesta împotriva
guvernului PSD. Încă de la alegerile din 2016, în care PSD a câștigat majoritatea au avut loc
demonstrații periodice în toate orașele mari din România, protestându -se fie împotriva grațierii,
pentru independența justiției sau pur și simplu pentru a cere demisia guvernului PSD. Conform
datelor furnizate de Eurostat, România are o diasporă semnificativă, în 2016 numărul fiind de
șapte locuitori în diasporă la fiecare 1000 de locuitori168, fără a include persoanele plecate în
străinătate do ar pentru a munci, care nu și -au luat cetățenie străină. Se apropie d ata de 10 august,
august fiind luna preferată pentru concediile de vară, când o mulțime de români plecați în afară
vin în țară pentru a sta în concediu. Evenimentul programat pentru 10 august este tot mai mult
distribuit pe rețelele de socializare, împreun ă cu celebrele sloganuri precum M**E PSD, Jos
PSD, PSD – ciuma roșie etc. Îndemnul era de a ne alătura protestelor pentru a răsturna această
guvernare de tip mafiot.
Sosește data de 10 august, când erau programate demonstrațiile. Concomitent cu
demonstrați ile din București au fost organizate și în orașele mari din țară proteste, mult mai

167 https://www.bbc.com/news/av/world -europe -32137302/reports -of-10-year-old-killed -in-ukraine -made -up,
acces at la data de 31.05.2019.
168 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php?title=Migration_and_migrant_population_statistics/ro , accesat la data de 31.05.2019.

53
pașnice169, unde însă prezența diasporei a fost aproape de zero170. În București odată cu lăsarea
serii situația începe să devină violentă, jandarmeria începe să evacueze Pi ața Victoriei
folosindu -se de ga ze lacrimogene, tunuri cu apă și bastoane171. Un reporter al recorder.ro a fost
prezent pe parcursul protestelor din Piața Victoriei și a filmat evenimentele. La începutul
filmării se pot observa cum protestatarii încearcă să tre acă de gardurile instalate de jandarmi și
aruncă cu obiecte în ei, moment în care jandarmii au ripostat. Protestatarii au încercat să doboare
gardurile inst alate de jandarmi și chiar au trecut de partea cealaltă a gardurilor. Mai mulți
oameni se plâng ulte rior de faptul că au fost afectați de gaze. O femeie în vârstă arată cu degetul
spre unul dintre jandarmi, spunând că -l știe de la televizor și că e șef. Acel jandarm are însă
grad de subofițer, fapt care se poate observa pe umerii lui având doar grad de p lutonier. Un
jandarm cu grad de locotenent este puțin mai în spate și apare pentru câteva secunde și în
filmuleț, dar acela poartă o mască și nu i se poate observa fața. Protestatarii devin tot mai
violenți. O femeie spune că nu înțelege de ce se dă cu gaz e că sunt calmi, ori cu câteva secunde
mai devreme se poate observa în video că protestatarii au luat pe sus o bucată de gard. Un alt
bărbat acuză că s -au folosit gazele lacrimogene într -un mod abuziv. Ora 18:30 încep să apară
galeriile echipelor de fotbal , care au conflicte vechi cu jandarmeria. Încep să fie folosite petarde
și dispozitive explozive. Ora 22:30 jandarmeria cere protestatarilor să părăsească zona,
avertizând că se va interveni în forță. Ora 23:00 jandarmii încep intervenția pentru eliberarea
pieței și împing galeriile de fotbal spre străzile lăturalnice. Protestatarii încep să vandalizeze
obiectele stradale și să le incendieze. Videoclipul arată protestatarii pașnici din zona Muzeului
Antipa, însă acuză jandarmii ca fiind agresivi. La fel rel atează de un alt grup de protestatari
pașnici atacați de jandarmi pe Bulevardul Lascăr Catargiu. Un bărbat se plânge că el n -a făcut
nimic, iar o femeie urlă spre jandarmi că dau și în copii cu gaze. Un alt grup de protestatari șade
efectiv în drum, iar un grup de jandarmi se îndreaptă spre ei pentru a -i împinge. Un alt bărbat
întreabă un jandarm de ce bate în scut la intimidare. Jandarmii continuă să evacueze străzile de
protestatari. Un alt bărbat se plânge că el muncește în Germania ca să trimită lunar b ani acasă
și că a fost lovit de gazele lacrimogene date de jandarmi. Jandarmii continuă evacuarea172.
În aceeași seară președintele României, Klaus Iohannis, condamna printr -o postare pe
facebook intervenția jandarmeriei. În postare a declarat că este dreptu l fiecărui om să protesteze,

169 https://www.dcnews.ro/proteste -in-tara-in-sibiu -brasov -iasi-si-bistrita_607293.h tml, accesat la data de
31.05.2019.
170 http://www.turnulsfatului.ro/2018/08/10/actualizare -protestatarii -au-ajuns -in-fata-sediului -psd-foto-video/ ,
accesat la data de 31.05.2019.
171 https://www.youtube.com/watch?v=qGtICOSN_NU, accesat la data de 31.05.2019.
172 https://www.youtube.com/watch?v=OF4fu3BS_Vc , accesat la data de 31.05.2019.

54
dreptul fiind garantat într -o democrație autentică, că intervenția jandarmeriei a fost una brutală
și disproporționată în raport cu manifestările majorității oamenilor din Piața Victoriei . A făcut
acțiunea violentă a jandarmeri ei condamnabilă și a cerut ministrului de interne explicații pentru
intervenția jandarmilor173. Postarea adunat 19 mii de comentarii, a fost distribuită de 31 de mii
de ori și a fost preluată și de unele trusturi media.
Următoarea zi Jandarmeria Română a de clarat că acțiunea de intervențe a fost deplin
justificată, pentru că forțele au atacat când au fost atacate. Totuși imaginea jandarmeriei a fost
serios afectată, fapt care s -a putut observa în postările ce au urmat protestului din 10 august în
care instit uția a fost catalogată ca fiind sluga PSD -ului și acuzată că a bătut oameni care și -au
cerut drepturile. Blocurile de defilare aparținând jandarmerie care au participat la parada de 1
decembrie 2018 au fost huiduite de către unii oameni174.
Primăria Bucureșt i a publicat ulerior protocolul prin care a fost autorizat protestul din
data de 10 august 2018. Conform documentului, solicitarea pentru aprobarea protestului a fost
transmisă de către Emanuel Cioacă, președintele Federației Românilor de Pretutindeni. În
acesta este punctat faptul că nu au fost indicate cu exactitate unele date necesare, precum un
număr de participanți, zonele de intrare și de parcare a vehiculelor cu care aceștia vor sosi,
comisia de avizare a manifestărilor a stabilit aceste coordonate î n lipsa solicitantului, deoarece
acesta chiar și invitat fiind la ședința privind organizarea mitingului, nu s -a prezentat. Astfel
măsurile de siguranță pe care organizatorul trebuia să le întreprindă nu au fost luate. De
asemenea nu a fost respectată nici limita de zgomot valabilă între orele 22:00 -8:00. Data,
intervalul orar și locul desfășurării mitingului a fost aprobată pentru Piața Victoriei, în fața
Sediului Guvernului României, cu posibilitate de prelungire către unele străzi adiacente, între
orele 15:00 -23:00175(Anexa 4).
Intervenția jandarmeriei a fost din start catalogată ca fiind nejustificată. Conform
documentului emis de Primăria București mitingul începea cu ora 15:00. La ora 16:00 se poate
observa în videoclipul postat de Recorder.ro că protest atarii au început să atace cordoanele de
jandarmi . Ora 22:30 jandarmeria solicitat protestatarilor să părăsească zona și a avertizat că se
va folosi forța. La ora 23:00 a început evacuarea Pieței Victoriei, ora 23:00 fiind ora până la
care era autorizat mi tingul. Aceste informații nu au fost răspândite în rândul populației cu

173 https://www.facebook.com/klausiohannis/posts/1837927136294529 , accesat la data de 31.05.2019.
174 https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/video -parada -1-decembrie -2018 -momentul -in-care-oamenii -se-intorc –
cu-spatele -si-huiduie -jandarmeria -1041213 , accesat la data de 31.05.2019.
175 http://s1.ziareromania.ro/?mmid=1425d55db2cb00a091 , accesat la data de 30.05.2019.

55
aceeași amploare cu care au fost răspândite cele prin care jandarmeria era acuzată de abuzuri
privind intervernția ei. În situația nerespectării limitelor de zgomot, a intervalului ora r pentru
care a fost autorizat mitingul, intervenția jandarmeriei poate fi una justificată.
O altă amenințare care poate decurge din fenomenul de fake news și prin dezinformare
este aceea de contestare , negare sau chiar pierdere a valorilor naționale, dar nu numai a celor
naționale. Dicționarul Explicativ al Limbii Române definește familia ca fiind o „f ormă socială
de bază, realizată prin căsătorie, care unește pe soți (părinți) și pe descendenții acestora (copiii
necăsătoriți) ”176. În Constituția României fa milia este definită în Articolul 48 ca fiind „căsătoria
liber consimțită între doi soți”177. Începând cu anul 2015 o organizație denumită Coaliția pentru
Familie a început demersurile pentru a schimba acest aspect din Constituție în forma „căsătoria
liber consimțită între un bărbat și o femeie”178. Potrivit paginii oficiale de Facebook a Coaliț iei
pentru Familie, organizația aceasta are statut de ONG. Ea a fost înființată în anul 2013, i ar
aceștia se declară a fi promotori ai valorilor familiei, având ca obiect iv principal cât mai multe
familii în România, cât mai longevive, cât mai numeroase, asigurând membrilor lor un mediu
propice economic, social, protectiv și psiho -afectiv de formare și dezvoltare a personalității
umane, iar națiunii române continuitatea și dezvoltarea demografică, econ omică, socială și
culturală. De asemenea declară că misiunea lor este să sprijinim familia întemeiată pe căsătoria
dintre un bărbat și o femeie179. Primele sondaje s -au arătat în favoarea unui rezultat pozitiv al
referendum ului. Un sonda j de la DC News înclina balanța în favoarea votului180 (Anexa 5 ).
Conform sondajului 44% au votat că vor merge la vot, respectiv 31.214 de persoane. 36,60%
afirmă nu merg la vot, reprezentând 25.966 de oameni. Persoanele indecise numără 13.758 de
voturi, adică 19,39% din voturi. De asemenea un sondaj realizat de emisiunea „Sinteza Zilei” a
postului TV Antena 3 a arătat ca 67% dintre români consideră această problemă ca fiind una
importantă(Anexa 6)181. O altă statistică a fundației Friedric h Ebert prec izează că peste 99%
dintre români se declară că aparțin unei religii182.

176 Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția 2009.
177 Art. 48, Const ituția României
178 http://ziarullumina.ro/consiliul -consultativ -al-cultelor -din-romania -sustine -referendumul -pentru -definirea –
casatoriei -ca-uniune -intre-un-barbat -si-o-femeie -137661.html, accesat la data de 15.01.2019.
179 https://www.facebook.com/pg/coaliti apentrufamilie/about/?ref=page_internal , accesat la data de 15.01.2019.
180 https://www.dcnews.ro/referendum -familie -sondaj -despre -participare -rasturnare -de-situatie_615716.html,
accesat la data de 15.01.2019.
181 https://www.antena3.ro/actualitate/primul -sondaj-despre -referendumul -pentru -familie -ce-spun -romanii –
467113.html accesat la data de 15.01.2019.
182 http://cursdeguvernare.ro/studiu -fundatia -friedrich -ebert -o-statistica -religiozitatii -si-credintei -la-romani –
diferenta -intre-credinta -si-atitudinea -social a.html accesat la data de 15.01.2019.

56
Referendumul pentru redefinirea familiei a avut loc la data de 6 -7 octombrie 2018.
Inițiatorul acestui demers a fost Coaliția pentru Familie, iar demersul a fost susținut puternic de
Biserica Ortodoxă Română, dar și de toate celelalte culte creștine , precum Episcopia Ortodoxă
Sârbă de Timișoara, Biserica Romano -Catolică, Biserica Română Unită cu Roma, Greco –
Catolică, Arhiepiscopia Bisericii Armene, Biserica Ortodoxă de Rit Vechi din Româ nia,
Biserica Reformată din România, Biserica Evanghelică C.A. din România, Biserica
Evanghelică Luterană din România, Biserica Unitariană Maghiară, Biserica Creștină după
Evanghelie din România – Uniunea Bisericilor Creștine după Evanghelie din România,
Federația Comuni tăților Evreiești din România și Cultul Musulman din România183.
Biserica Ortodoxă Română este cel mai mare cult creștin din România. Conform site –
ului oficial 86,7% din români sunt ortodocși . Din punct de vedere al capacității mediatice de
care dispune, putem enumera Ziarul Lumina, Vestito rul O rtodoxiei la București, Candela
Moldovei la Iași, Învierea la Timișoar a, Renașterea la Cluj, Tomisul O rtodox la Constanța,
Credința Străbună la Alba -Iulia, Credința Românească la Baia Mare, Legea Românea scă la
Oradea, Biserica și Școala la Arad, Foai e Diecezana la Caransebeș, Călăuza Ortodoxă la Galați,
Lumină Lină la Argeș, toate acestea prezente la nivel național sau local după caz184.
Unul din mijloacele mass -media care a fost pro referendum este Ziarul Lumina. Despre
acesta se poate spune că este principalul mijloc de informare scrisă a Bisericii Ortodoxe
Române, deoarece se găsește în toate librăriile aparținătoare acesteia, precum și în multe
pangare din biserici. Reprezentanții acestuia au argumentat necesitatea validării acestui
referendum din varii motive. Unul dintre acestea a fost faptul că aceasta este o necesitate pentru
a ne putea păstra valorile creștine tradiționale. Deși forma ce se dorea a fi adoptată în Constituție
coincide cu forma din Cod ul Civil, conform sursei citate acesta este doar o lege organică ce
poate fi modificată oricând în funcție de interese, situații de moment sau de alți factori. Un alt
argument precizat de această publicație a fost faptul că acest referendum este o necesita te. Deși
coincide cu Codul Civil, î n ultimii 12 ani au avut loc mai multe tentative de acordare către
persoanele de același gen a dreptului de a se căsători185.

183 https://www.activenews.ro/stiri -social/Consiliul -Cultelor -din-Romania -sustine -Referendumul -pentru –
Casatorie -si-„indeamna -pe-toti-cetatenii -romani -sa-participe -la-acest -referendum -decizional -si-sa-spuna -DA-
familiei -binecuvantate -de-Dumnezeu -prin-care-se-asigura -viitorul -Romaniei -152910 accesat la data de
15.01.2019.
184 http://patriarhia.ro/v -c-realizari -si-perspective -dupa -1989 -1195.html accesat la data de 15.01.2019.
185 http://ziarullumina.ro/de -ce-este-nevoie -de-acest -referendum -137678.html accesat la data de 15.01.2019.

57
Deși Biserica Ortodoxă Română a fost acuzată în repetate rânduri de discriminare în
cazul de fa ță, conform aceleiași surse referendumul nu discrimina, deoarece redefinirea familiei
în Constituție nu interzicea relațiile conjugale dintre persoanele de același gen.
De asemenea un alt argument susținut de aceeași entitate mediatică a fost faptul că
referendumul acesta este unul european, deoarece șapte țări membre UE și -au ridicat deja
definiția căsătoriei între un bărbat și o femeie la nivel de Constituție. A fost negată astfel orice
afirmație că acest referendum ar fi antieuropean, dar a fost punctat și faptul că Uniunea
Europeană nu poate impune statelor membre valori și instituții cu care nu sunt de acord ,
încălcând astfel suvernaitatea statului .
Un alt mijloc mass -media care a susținut puternic acest referendum a fost televiziunea
Patriarhiei Româ ne, Trinitas TV. Asemenea Ziarului Lumina, a cărui susținere a fost prezentată
mai sus, această televiziune a susținut aceleași argumente prin emisiuni televizate, interviuri și
chiar și predici filmate din biserici186.
De asemenea prin scrisorile pastorale transmise preoților, conducerea Bisericii
Ortodoxe Române a încercat să mobilizeze populația la referendum. În scrisoarea trimisă de
ÎPS. Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului , acesta îndeamnă credincioșii
să participe la referendum , dar mai important, neagă apartenența politică a referendumului187.
La nivel național a fost trimis mesajul preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române . Acesta a afirmat că referendumul reprezintă atât exercitarea suveranității poporului
român, cât și un exercițiu de democrație, iar familia tradițională reprezintă binecuvântarea lui
Dumnezeu. A argumentat participarea ca fiind „ un act de maximă responsabilitate pentru
viitorul poporului român, precum și un examen de maturitate spirituală pen tru a alege între
valori permanente și ideologii efemere ”188.
De partea cealaltă au fost cei din tabăra anti -referendum. Poate cel mai activ susținător
al comunității LGBT din România este politicianul și activistul Remus Cernea, care a și depus
la Parlamen tul României un proiect de lege privind recunoașterea căsătoriilor între persoane de
același gen. Cei mai influenți susținători ai acestor tabere au fost însă personajele din lumea
mondenă sau prezentatorii de emisiuni TV. În perioada apropierii referendum ului au circula t în

186 https://www.trinitas.tv/preoti -din-toata -tara-si-personalitati -publice -sustin -participarea -la-vot/, accesat la data
de 15.01.2019.
187 https://doxologia.ro/referendum -ips-laurentiu -sa-ne-pregatim -cu-post-rugaciune, accesat la data de
15.01.2019
188 http://basilica.ro/sa -spunem -da-familiei -binecuvantate -de-dumnezeu -apelul -adunarii -nationale -bisericesti –
pentru -participarea -la-referendum -in-6-7-octombrie -2018/ , accesat la data de 15.01.2019

58
mediul online, în special pe Facebook, filmulețe cu mai multe vedete, care îndemnau populația
să nu participe la referendum.
Vedete precum Tudor Chirilă sau Andreeea Bălan au susținut public boicotarea
referendumului, pe motiv că acest a ar fi o armă care ar ascunde interese ale unor politicieni
dornici să -și atingă interesele. Acesta a postat pe blogul său personal că prin acest referendum
a fost distrasă atenția publică de la alte probleme de interes național, cum ar fii faptul că prin
această distragere lumea ar uita de faptul că avem de a face cu politicieni cu probleme de etică
aflați în fruntea țării, de faptul că ne facem de râs în lume cu un prim ministru incult și
incompetent care este manipulat de poate cel mai urât dintre polit icienii români, care în același
timp caută să scape de închisoare. Acesta a încheiat printr -un argument puternic: „Nu mă duc
la referendum pentru că nu sunt orb[…] am crescut de mic în teatru și am văzut ce se întâmplă
în culise, cum toate mașinăriile nevă zute publicului contribuie la tabloul de pe scenă, singurul
la care au acces vizual spectatorii. Cu toate astea spectactolul se întâmplă și în culise. Nu mă
duc la referendum pentru că nu sunt orb și văd destul cât să nu vreau să girez o imensă
manipulare și pentru că înțeleg că adevăratele priorități ale regizorilor ieftini care conduc
spectacolul României sunt contra intereselor ace stei țări și ale cetățenilor ei ”189. Andreea Bălan,
o susținătoare declarată a LGBT, prezenta ca și principal argument faptul c ă iubirea nu se
votează că susține egalitatea și libertatea, iar familia și iubirea nu se scriu în legi190. Într-un alt
videoclip, ea susține că „trebuie să te duci unde te duce inima, nu unde te învață părinții”191.
Alți susținători ai acestei tabere au fost prezentatorii unor emisiuni de analiză și/sau
satiră politică, precum Cristian Tudor Popescu sau Dragoș Pătraru. Popescu afirma pentru Digi
24 că nu se va duce la referendum pentru că acesta este fără valoare, iar din punct de vedere
legal această problem ă este deja clar definită. Și acesta a afirmat că referendumul ar ascunde
interese ale unor oameni politici192. Dragoș Pătraru afirma că nu susține acest referendum din
cauză că dacă bunicii care își cresc nepoții pentru că părinții sunt plecați la muncă în străinătate
sau mamele abandonate care își cresc singure copii pot face aceasta, de ce nu ar putea doi bărbați

189 http://tudorchir ila.blogspot.com/2018/09/referndumul -unirii.html accesat la data de 14.01.2019.
190 https://adevarul.ro/entertainment/celebritati/video -andreea -balan -indeamna -boicotul -referendumului -e-inutil –
dragostea -familia -nu-scriu -legi-1_5bab6674df52022f75db772a/index.h tml, accesat la data de 15.01.2019.
191 https://www.youtube.com/watch?v=JTVIaRCdxVY&t=45s, accesat la data de 15.01.2019 .
192https://www.youtube.com/watch?v=Q8TCkMnm9uM&fbclid=IwAR2_PSxxlYKzpfHDPeO1KrQ_vGEpleVsf
2yuV8txYFNSZtRg1XUB8EX5_fU , accesat la data de 15 .01.2019

59
sau două femei, că nu „așa se făcea pe vremuri”. Alte argumente susținute de această tabără au
fost îngrădirea dreptului la libertate și discrimi narea193.
De asemenea o puternică propagandă anti -referendum a avut loc și în mediul online. Pe
Facebook au fost distribuite mai multe postări care îndemnau la boicotarea
referendumului(Anexele 7 și 8 ). Sloganurile de genul „Iubirea nu se votează” sau un
referendum care nu schimbă nimic e un referendum care cheltuie banii publici” au fost
suficiente cât să convingă persoanele sceptice să boicoteze referendumul. De asemenea, tot în
mediul online au fost distribuite ima gini cu buletinul de vot(Anexa 9 ), însoț ite adesea de idei
precum „nu știm ce votăm”. Acesta a fost unul din mijloacele cu care ad epții teoriilor
conspirației au fost determinați să boicoteze referendumul.
Rezultatul a fost invalidarea referendumului, întrucât nu s -a atins prezența minimă de
25% din cetățenii înscriși pe listele electorale. Doar puțin peste 21% din aceștia s -au prezentat
la vot, iar peste 90% au votat în fa voarea modificării Constituției194. Reacțiile, atât în mass –
media, cât și în mediul online au fost unele de dezamăgire. Patriar hul Daniel a afirmat că prin
aceasta s -a putut constata gradul de secu larizare a societății românești195. În mediul online,
persoanele susținătoare au declarat că acum se poate realiza cât a mai rămas din creștinismul
din România(Anexa 10). Membrii Coaliției pentru Familie s -au declarat și ei dezamăgiți, dar
au anunțat că -și vor menține pozițiile. Deși un pas important pentru demersul lor a trecut, iar
rezultatul nu le -a fost cel sperat, au d eclarat că demersul va continua196.
În România prinde teren curentul e urosceptic, mai mulți cetățeni zicând că România
pierde ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană , Eurobarometrul arătând că 30% din
români cred aceasta197. La Conferința Internațională “The Future of Europe. Perspectives of
Contemporary Developments” di n marja Summitului UE de la Sibiu , Victor Ponta, fostul prim –

193 https://adevarul.ro/entertainment/tv/dragos -patraru -echipa -starea -natiei -s-au-pozitionat -fata-referendumul –
familie -cu-riscul -a-si-diminua -considerabil -audienta -1_5ba1dc3adf52022f759773ce/index.html , accesat la data
de 15.01.2019.
194 https://stiri leprotv.ro/stiri/actualitate/sustinatorii -referendumului -in-minoritate -un-singur -judet -cu-prezenta -la-
vot-peste -30.html accesat la data de 15.01.2019.
195 https://adevarul.ro/news/eveniment/patriarhia -romana -referendumul -ne-a-oferit -posibilitatea -cunoaste -gradul-
secularizare -societatii -romanesti -atitudinea -romanilor -trebuie -analizata –
1_5bbb06efdf52022f7549a8eb/index.html, accesat la data de 15.01.2019.
196 https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/coalitia -pentru -familie -un-vot-covarsitor -data-viitoare -vom-reusi-
video.html , accesat la data de 15.01.2019 .
197 http://www.europarl.europa.eu/news/ro/press -room/elections -press -kit/5/sondaje -de-opinie -si-estimari -in-
toate -statele -membre , accesat la data de 31.05.2019.

60
ministru al României, a declarat că „pentru generația mea a adera la UE era un vis. Acum trebuie
să-i convingem pe oameni că apartenența la UE este un lu cru bun”.
O amenințare care vizează indivi dul este aceea a radicalizării, care se produce prin
intermediul rețelelor sociale sau a mediei, în special prin mediatizarea excesivă a unor
evenimente care au avut ca și țintă valori ale unor comunități. În România ne -am confruntat în
special cu extremis mul maghiar și cu cel român, adepții celor două fenomene fiind în conflicte
uneori de masă, precum a fost cel din Târgu Mureș din 1990 exemplificat în primul capitol. În
mediul online acestea au dus la crearea unor pagini precum Ardealul Pământ Românesc198, cu
11 mii de aprecieri pe pagina de facebook, iar în mediul politic a u apărut partidele cu ieșiri
extremiste, precum Partidul România Mare199, reprezentat în special de Corneliu Vadim Tudor,
a cărui pagină de facebook deține peste 100.000 de urmăritori200, sau Partidul România Unită201.
Chiar și după decesul lui Vadim Tudor din septembrie 2015 pagina sa de facebook a continuat
să emită până la momentul scrierii prezentei lucrări.
Un alt scop care poate fi urmărit prin fenomenul de fake news este acela a influență rii
de politici . Din cauza faptului că pe terenul informațional, accesul omului de rând la informație
reală este din ce în ce mai îngreunat, știrile fake prind amploare datorită mecanismelor explicate
anterior. Practic prin popularizarea unor știri fake se recurge la divizarea populației, la crearea
unei stări de confuzii sau chiar la radicalizare. În perioada campaniei electorale dinaintea
alegerilor prezidențiale din SUA au fost distribuite masiv știri fake generate de site -uri dubioase
din Macedonia. Cel e mai de impact titluri au fost cele precum: „Papa Francisc șochează lumea,
îl sprijină pe Donald Trump – comunicat oficial”, „WikiLeaks confirmă că Hillary a vândut
arme ISIS” sau „Hillary nu are dreptul să ocupe vreun post în administrația federală”. Ace ste
titluri au adunat fiecare sute de mii de vizualizări. Mark Zuckerberg a negat implicarea
Facebook în campaniile electorale din SUA sau din Marea Britanie. Știrile fake au prins cu
puțin timp înainte de alegeri o ascensiune imensă, cele pro -Trump fiind postate chiar și de 30
de milioane de ori. Cel mai mare impact l -a avut probabil caz ul Pizzagate, unde un bărbat a
descărcat mai multe cartușe dintr -o o carabină în interiorul unei pizzerii despre care se zicea că

198 https://www.facebook.com/Vasile.Ardealul.Romania/ ?__tn__=%2Cd%2CP –
R&eid=ARASutp48HiLEdWU7JwtaK_NvzlwnpB_BTU3J_JYhsb8G04jP3cr4Gu5YrdrQ56LUUXUL8v9KLUv
BeH5, accesat la data de 31.05.2019.
199 https://www.facebook.com/PRM.la.guvernare/, accesat la data de 31.05.2019.
200 https://www.facebook.com/corneliu.vadim.t udor/?__tn__=%2Cd%2CP –
R&eid=ARCBswurHBgxvA_JB83XDoRsUZgRRVJpZGUJCg8yYGrkUjw2cgZT8SJdZRfhZLYiFVf1JJq5sUT
9FALh, accesat la data de 31.05.2019.
201 https://www.facebook.com/pruoficial/, accesat la data de 31.05.2019.

61
este locul în care Hillary Clinton a ascun s o rețea de traficanți de copii și de pedofili. Alegerea
lui Donald Trump ca președinte SUA este un fapt care a influențat evoluțiile pe întreaga scenă
internațională, SUA fiind printre cei mai importanți actori202.
Stereotipuri și prejudecăți . Ambele conce pte reprezintă idei vis -a-vis de anumite
categorii de oameni. În timp ce stereotipurile sunt idei fixe, gânduri superficiale sau păreri
comune203, prejudecățile sunt idei preconcepute, făcute asupra unui lucru fără a -l cunoaște sau
impuse prin educație204. Ade seori auzim de România ca fiind colonia săracă a Europei , situație
datorată apartenenței României la Uniunea Europeană. Titluri de știri distribuite de site -uri cu
tentă naționalistă sunt apoi distribuite de adepții teoriilor conspirațiilor și ai euroscept icismului.
Pe lângă imaginea de stat eșuat creată de anumite aspecte problematice ale României, precum
corupția, crima organizată sau lipsa încrederii în statul român, avem de a face și cu acuzații, de
cele mai multe ori false, venite din entități străine de presă, precum traficanții români care vând
arme teroriștilor, caz care a fost explicat în primul capitol.
La începutul anului 2017 avem de a face cu numeroase proteste împotriva celebrei
ordonanțe 13 prin care se dorea grațierea pentru fapte de corupție a pedepselor de până la cinci
ani și a condamnaților cu vârsta de peste 60 de ani și să dezincrimineze abuzul în serviciu. Presa
română specula că se dorea eliberarea unor politicieni corupți din închisoare. Sute de mii de
oameni au protestat aproape ziln ic pe parcursul anilor 2017 -2019, deși în multe cazuri numărul
a fost cel mai probabil unul mai mic decât cel speculat de presă205. Urgența adoptării acestei
ordonanțe a fost acuzată ca fiind una nejustificată. Ambasada SUA în România a declarat că
astfel de măsuri slăbesc statul de drept206. Președintele Klaus Iohannis s -a alăturat mulțimii prin
declarații și prin afișări alături de protestatari. În același timp liderul PSD, Liviu Dragnea, îl
acuza că se află în fruntea unei tentative de lovitură de stat. Preș edintele Iohannis a declarat la
acea vreme că va continua să lupte împotriva corupției și va organiza și un referendum
împotriva acestei probleme a statului român, fapt care s -a și întâmplat la mai bine de doi ani
mai târziu, în anul 2019, pe data de 26 ma i fiind organizat un referendum odată cu alegerile

202 Vezi pe larg, Marian Voicu, op.cit , pp. 19 8-206.
203 http://www.mesagerulsfantulanton.com/content/stereotipurile -si-prejudecatile -bariere -cunoasterea -si-
acceptarea -aproapelui , accesat la data de 08.06.2019.
204 Dicționarul explicativ al Limbii Române, ediția 2009.
205 https://adevarul.ro/news/politica/p roteste -oglinda -oug-13-vs-miting -psd-manipuleaza -televiziunile –
numarulprotestatarilor -piata -victoriei -1_5b1d1ad9df52022f750015bf/index.html , accesat la data de 08.06.2019.
206 https://www.news.ro/justitie/interviu -ambasadorul -sua-despre -proiectele -de-oug-privind-justitia -nu-
consideram -oportuna -nicio -masura -care-slabeste -statul -de-drept -in-romania -1922403019002017011316551914,
accesat la data de 08.06.2019.

62
europarlamentare207. Nici o lună mai târziu se anunța retragerea proiectului de lege privind
ordonanța 13.
Protestele au continuat însă, iar anumite mișcări, precum #rezist și -au făcut apariția încă
de pe ti mpul protestelor. Sputnik.md, o entitate de știri cu capital rusesc, este una din entitățile
de presă care a susținut protestele. Cele mai multe idei propagate de Sputnik au fost cele precum
„România nu mai are resurse proprii”, „Resursele au fost vândute la străini”, „Pe vremea lui
Ceaușescu era mai bine” sau „După aderarea la UE, România este mai săracă decât înainte”.
Informațiile prezentate nu citează nici o sură oficială și chiar mai mult contrazic informațiile
oficiale. Spre exemplu la categoria Produ sului Intern Brut, România a cunoscut cele mai mari
creșteri din Uniunea Europeană după ameliorarea efectelor crizei economice din 2008208.
Concluziile după datele oficiale furnizate de autoritățile române și europene au fost că România
a câștigat de pe urma apartenenței la UE209.
Scăderea încrederii în stat și în instituțiile sale . După alegerile parlamentare din anul
2016 în care PSD a obținut majortiatea210 și, drept urmare, s -a instalat un guvern PSD, avem de
a face cu protestele exemplificate anterior. De as emenea instituțiile statului au fost implicate
fiecare după măsura ei în scandalul dintre cele două tabere privind „lupta împotriva corupției ”.
Conform a două sondaje furnizate de INOSCOP în anul 2014211 și 2019212, topul a rămas
același, pe primele trei locur i rămânând aceleași instituții, respectiv Biserica, Armata, și
Jandarmeria, însă cifrele s -au schimbat. Spre exemplu în cazul armatei dacă în anul 2014
procentajul de încredere era de 74,3%, în anul 2019 totalitatea de încredere însuma doar 66,1%.
În cazul bisericii procentajul de încredere a scăzut de la 62,3% în anul 2014 la 55,1% în anul
2019. Jandarmeria a fost ceva mai serios lovită la capitolul încredere, scăzând de la 62%, cât
avea în anul 2014, la 48,1% în anul 2019. Încrederea în Guvernul României a scăzut de la 23,8%
în 2014 la 13,8% în anul 2019, fiind dintre toate instituțiile printre cele care au cunoscut cea
mai mare scădere. Alături este și președinția, care a scăzut de la 50,6% în 2014 la puțin sub

207 https://www.mediafax.ro/social/referendum -2019 -ce-intrebari -vor-fi-pe-buletinele -de-vot-la-referendumu l-
pe-teme -legate -de-justitie -18141024, accesat la data de 08.06.2019.
208 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics -explained/index.php?title=File:Real_GDP_growth,_2007 –
2017_(%25_change_compared_with_the_previous_year;_%25_per_annum)_FP18.png , accesat la data de
08.06.2019.
209 Vezi pe larg, Marian Voicu, op. cit , pp. 228 -268.
210 https://www.libertatea.ro/stiri/rezultatele -alegerilor -parlamentare -2016 -1680979, accesat la data de
08.06.2019.
211 https://www.inscop.ro/wp -content/uploads/2015/05/INSCOP -05.2015. -Incred ere-in-institutii.pdf, accesat la
data de 08.06.2019.
212 https://www.inscop.ro/wp -content/uploads/2019/03/Sondaj -INSCOP -martie -2019 -Institutii.pdf , accesat la
data de 08.06.2019.

63
40%, cunoscând o scădere de peste 10%. De as emenea presa românească, aceasta
nenumărându -se însă printre instituțiila statului, a cunoscut o scădere de aproximativ 4%.
Motivele scăderii de procentajelor de încredere variază în funcție de natura instituției.
În cazul Jandarmeriei spre exemplu, printr e motivele datorate sunt întâmplările din 10 august
2019, dar și faptul că aceasta este instituția însărcinată cu restabilirea și menținerea ordinii
publice la mitinguri și proteste. Din acest motiv a fost percepută drept „instrumentul PSD -ului”,
mai ales la protestele anti -guvernamentale. Încredera în Poliție a cunoscut și ea o scădere de
4%, iar printre motive se numără aceleași ca și în cazul Jandarmeriei. În cazul Bisericii, scăderea
de încredere a fost și ea de aproximativ 7%.
Amenințările care pot dec urge din fenomenul de fake news nu doar că pot conduce spre
manipulări de masă, dar pot și destabiliza instituțiile de stat, ordinea publică sau buna
funcționare a statului
III.2. EFORTURI DE CONTRACARARE ȘI GESTIONARE A FAKE NEWS
La nivel indiv idual este dificilă contracararea fake news -ului, deoarece metodele
folosite pentru dezinformare sunt dintre cele mai intuitive și mai complicate, incluzând
materiale video trucate, imagini „în oglindă” și editate, sau înregistrări audio compromițătoare
la adresa unor persoane importante, cum a fost în cazul unor oficiali ucrainieni. Leonard Orban,
consilier prezidențial pentru Afaceri Europene, a declarat la Conferința “The Future of Europe.
Perspectives of Contemporary Developments” din marja Summitului d e la Sibiu, că este dificil
pentru oamenii de rând să identifice fake news, deoarece oamenii normali au viață proprie.
O primă soluție pentru demontarea știrilor fake ar fi urmărirea informației în amonte
până la sursă. Aceasta presupune însă mult timp și nu este cea mai viabilă soluție în contextul
fluxului uriaș de informații pe care presa îl poate vehicla. Din acest motiv au fost dezvoltate de
către autoritățile naționale și supranaționale, dar și de către mediile academice, jurnaliști,
experți sau volun tari mai multe instrumente și organisme pentru a se încerca gestionarea
fluxului de informații.
După imensul scandal generat în jurul Cambridge Analytica, a Brexitului și a Alegerilor
Prezidențiale din SUA, a fost serios adusă în discuție problema datelor personale. Deși nu se
află la prima inițiativă de acest gen, prima dată fiind trimisă în anul 2012 către Comisia
Europeană, în anul 2016 a fost adoptat noul Regulament General de Protecție a Datelor(General

64
Data Protection Regulation – GDPR), cu intrare î n vigoare cu data de 25 mai 2018213. Rolul
noului Regulament de Protecție a Datelor este de a înlocui vechiul regulament, Directiva
95/46/CE, cu deosebirea că noul regulament a trebuit transpus în legislațiile statelor naționale.
GDPR -ul pune mai mult accent pe drepturile și interesele individului și prevede în același timp
sancțiuni mai mari în cazul nerespectării lui214, iar adoptarea acestei măsuri a fost necesară,
întrucât vechiul regulament nu mai era actual, pentru că a fost elaborat înaintea popularizări i
rețelelor de socializare, dar mai ales a ascensiunii companiilor multinaționale.
Cel mai important aspect este că vizează atât operatorii de date cu caracter personal ai
cetățenilor UE, indiferent dacă operează pe teritoriul UE sau nu. Cu alte cuvinte, i ndiferent de
operator, atâta vreme cât procesează date cu caracter personal a unui cetățean UE trebuie să se
conformeze GDPR -ului. Un alt element nou pe care GDPR îl aduce este acela al operatorului
de date, acesta fiind o entitate desemnată de fiecare ins tituție, companie sau ONG care
procesează date cu caracter personal. Rolul său este de a se asigura că regulamentul este corect
implementat, și în caz contrar să adopte măsurile necesare pentru implementarea corectă a sa,
să adopte și să implementeze măsur ile de securitate, atât cele tehnice, cât și cele organizatorice,
necesare pentru buna desfășurare a proceselor din interiorul societății. Operatorul de date,
precum și un contract încheiat între ambele părți, sunt o măsuri obligatorii pentru fiecare
socie tate215.
GDPR -ul introduce și termenul de „persoană vizată”, care se referă la persoana căreia îi
sunt colectate datele. Persoana vizată este avantajată de actualul Regulament de Protecție a
Datelor, în sensul că operatorul de date este obligat să o informez e cu privire la colectarea
datelor ei, precum și scopul pentru care sunt colectate, iar persoana vizată își poate da acordul
sau nu, în funcție de dorința ei. Scopul acestei măsuri este acela de a preveni cole ctarea abuzivă
a datelor persona le ale cetățeni lor UE216, măsură care ar fi putut preveni faptele făcute de
Cambridge Analytica, ceea ce a condus la crearea de profiluri psihometrice a utilizatorilor
Facebook și Twitter, precum și la influențarea voturilor în procesele electorale din SUA și din
Marea Bri tanie.
GDPR -ul aduce o nouă definiție datelor cu caracter personal. Vechea definiție din
Directivă a datelor cu caracter personal era „orice informație referitoare la o persoană fizică

213 https://eugdprcompliant.com/ro/, accesat la data de 11.06.2019.
214 https://eu gdprcompliant.com/ro/pentru -cine-e/?lang=ro&lang=ro, accesat la data de 11.06.2019.
215 Ibidem
216 https://eugdprcompliant.com/ro/ce -este-persoana -vizata/?lang=ro&lang=ro, accesat la data de 11.06.2019.

65
identificată sau identificabilă (persoana vizată); o persoană identific abilă este o persoană care
poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un număr de identificare sau
la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, psihice,
economice, culturale sau social e”217. Noul regulament prevede atât o definiție mai cuprizătoare
și mai actuală, cât și denumirea datelor cu caracter personal. Noua definiție denumește datele
personale ca fiind „orice date care dezvăluie identitate, care sunt unice ”218. Acesta sunt numele
complet, adresa, data nașterii, numărul cardului de credit, adresa de e -mail, profilurile și
postările de pe rețelele de socializare sau o fotografie. Datele clasice cu caracter personal sunt
numele, adresa, numărul de telefon, data și/sau locul nașterii, ca rtea de identitate, locul de
muncă sau școala. Datele digitale cu caracter personal sunt metadatele, adresa de IP a
calculatorului persoanl, adresa de e -mail sau conturile și postările de pe rețelele de socializare.
Datele sensibile sunt cele precum datele biometrice sau genetice, care duc la identificarea
persoanei219. Pentru colectarea oricarei categorii de date prevăzute de GDPR, persoana vizată
trebuie să fie informată și să -și dea acordul.
Un alt drept pe care -l aduce GDPR -ul este acela de a refuza ca ce tățeanul UE să devină
o persoană vizată. După cum și prevede regulamentul, persoana vizată poate să -și dea sau nu
acordul cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Astfel primul drept pe care -l aduce
GDPR este acela de a refuza să devină o pe rsoană vizată. Al doilea drept pe care -l aduce
cetățeanului este acela de a fi informat cu privire la ceea ce se întâmplă cu datele sale. Practic
operatorul este obligat să -i transmită cetățeanului orice modificare a modului în care -i sunt
colectate datele , precum și a scop ului, iar cetățeanul poate să -și revoce acordul în orice moment.
Un al treilea drept este acela de a restricționa prelucrarea datelor. O persoană căreia îi sunt
colectate datele își poate restricționa în momentul în care crede că procesul de colectare nu este
conform cu consimțământul dat. Un alt drept este legat de portabilitatea datelor, transferul de
la un operator la altul făcându -se grație noului Regulament mult mai ușor. Cel mai important
drept pe care -l primește cetățeanul este acel a de a fi uitat, sau de a -i fi șterse datele. Persoana
vizată are dreptul să solicite în orice moment ștergerea datelor sale din baza de date a
operatorului, iar operatorul are obligația de a se conforma, singurele excepții fiind pentru
sănătate și cerceta re științifică. Un ultim drept este legat de crearea de profiluri și de
automatizare pornindu -se de la datele personale ale individului. Crearea de profiluri este

217 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=CEL EX%3A31995L0046, accesat la data de
11.06.2019.
218 https://eugdprcompliant.com/ro/date -cu-caracter -personal/?lang=ro&lang=ro, accesat la data de 11.06.2019
219 Ibidem

66
definită de GDPR ca fiind „ orice formă automatizată de prelucrare în scopul evaluării anumito r
aspecte personale ale individului, cum ar fi performanța la muncă, sănătatea, preferințe
personale, situația economică, locația și altele ”. Orice operator care crează astfel de profiluri
trebuie să -și ia măsuri de siguranță, datele personale trebuie să f ie securizate, iar procesul
automatizării nu de aplică niciodată unui copil220.
Consimțământul persoanei vizate nu este o măsură nouă pe care GDPR o introduce, însă
ceea ce prezintă noua prevedere a consimțământului este actualizat cu noul mediu
informaționa l. Persoanei vizate trebuie să i se explice clar mecanismul de prelucrare a datelor
pentru care -și dă consimțământul, persoana vizată și -l poate da sau nu sau și -l poate retrage în
orice moment, persoanei vizate trebuie să -i fie explicat de către operator scopul prelucrării
datelor pentru care -și dă consimțământul pe un limbaj accesibil221. Ca și măsuri de securizare a
datelor, GDPR recomandă cripatrea, pseudonimizarea și tokenizarea lor 222.
O altă măsură adusă de GDPR este aceea a Împuterniciților Op eratorilo r de Date .
Aceștia sunt practic cei responsabili cu buna aplicare a GDPR -ului de către operator.
Principalele lor sarcini sunt prelucrarea datelor strict în scopul pentru colectare prevăzut de
operator, să informeze operatorul în cazul în care instrucțiuni le privind colectarea și prelucrarea
datelor nu sunt în conformitate cu Regulamentul, să țină evidența bazelor de date, să informeze
operatorii în cazul incidentelor de securitate, precum și să contribuie la luarea măsurilor
necesare pentru securizare și î n situația incidentelor de securitate223. Operatorul poate selecta
ca și persoană împuternicită doar persoanele care corespund criteriilor prevăzute de GDPR,
trebuie să implementeze măsuri doar în conformitate cu regulamentul, sunt obligați să
informeze auto ritățile de competenț ă în prelucrarea datelor cu ca racter personal în cazul
incidentelor de securitate și să respecte conformitățile cu GDPR -ul224.
Sancțiunile prevăzute de GDPR sunt unele cu un impact mult mai mare asupra
operatorilor, acesta fiind împărți te în două niveluri. Primul nivel prevede o sancțiune de „2%
din cifra de afaceri globală sau 10 milioane de Euro, alegându -se care este mai mare” pentru
situațiile în care compania nu poate dovedi existența unui grad adecvat de securitate, nu este
desemna t un responsabil sau nu s -a stabilit un acord de prelucrare a datelor. Nivelul al doilea

220 https://eugdprcompliant.com/ro/drepturile -cetatenilor -ue/?lang=ro&lang=ro , accesat la data de 11.06.2019.
221 https://eugdprcompliant.com/ro/cum -functioneaza -consimtamantul/?lang=ro&lang=ro , accesat la data de
11.06.2019.
222 https://eugdprcompliant.com/ro/cum -poate -ajuta -criptarea/?lang=ro&lang=ro, accesat la data de 11.06.2019.
223 https://eugdprco mpliant.com/ro/care -sunt-obligatiile -tale/?lang=ro, accesat la data de 11.06.2019.
224 Ibidem

67
prevede „4% din cifra de afaceri globală sau 20 de milioane de Euro, alegându -se care este mai
mare” în situațiile în care drepturile persoanelor vizate au fost încălc ate, transferuri lor
internaționale neconforme sau pentru încălcarea principalelor principii de prelucrare . Pentru
autoritățile publice statele naționale sunt cele care stabilesc sancțiunile pentru încălcarea
GDPR -ului de către ele225.
Stopfake.org este iniți ativa unor studenți ai Școlii de Jurnalism a Academiei Kievo –
Movilene din Ucraina și ai Programului pentru jurnaliști și editori ”Viitorul Digital” . Scopul
creării a fost acela de a contracara propaganda și dezinformarea opiniei publice pe fondul Crizei
din Ucraina, iar obiectivul principal este acela al depistării și demascării informațiilor false.
Proiectul a fost susținut pe fonduri proprii și prin donații, iar în anul 2015 s -a primit s prijin
financiar din partea Fundației Internaționale ”Renașterea”, a Fundației Naționale pentru
Democrație și a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe , versiunea în limba română
a site -ului fiind creată cu ajutorul guvernului ceh . Proiectul este în continuare deschis noilor
colaboratori, iar orice persoană care depistează falsuri le poate semnala la adresa de e -mail
fakestopteam@gmail.com226. Proiectul este prezent și pe rețelele de socializare, având pagini
de facebook și de twitter. Pe pagina de facebook are peste 60.000 de urmăritori, însă în
momentul de față po stările sunt distribuite într -un număr infim227.
Pe site sunt oferite mai multe variante prin care se pot căuta informații228. Este explicat
cum poate fi folosită funcția graph search a facebook, prin care utilizatorul poate căuta postări,
imagini sau fișiere video. Căutarea este practic similară cu aceea făcută pe google229. Prin
folosirea serviciului de căutare oferit de google se pot căuta și imagini, acestea fiind inserate în
căsuța de căutare unde se pot scrie cuvintele cheie pentru căutare230. Există de asem enea servicii
mai profesionale pentru această metodă. Unul dintre ele este TinEye, creat de o echipă din
Toronto, Canada, care oferă acest serviciu și au chiar capabilitatea de a căuta imaginile
inversate, în cazul în care s -a recurs la această metodă pent ru crearea de falsuri231. Fotoforensics

225 https://eugdprcompliant.com/ro/amenzi -pentru -incalcarea -regulamentului/?lang=ro , accesat la data de
11.06.2019.
226 https://www.stopfake.org/ro/despre -noi/, accesat la data de 10.06.2019.
227 https://www.facebook.com/stopfakeukraine/, accesat la data de 10.06.2019.
228 https://www.stopfake.org/ro/category/instrumente/, accesat la data de 10.06.2019.
229 https://www.stopfake.org/ro/cum -sa-gasiti -informatii -pe-facebook/, acc esat la data de 10.06.2019.
230 https://www.stopfake.org/ro/cine -a-fost-primul -sau-cum-sa-cautati -sursa -fotografiei/, accesat la data de
10.06.2019.
231 https://www.tineye.com/about, accesat la data de 10.06.2019.

68
este un alt site cu care pot fi verificate fotografiile din articole232. Spyontheweb este un alt site
cu care poate fi verificată informația233.
Există de asemenea și metode prin care pot fi identificate materialele video. Prima și cea
mai simplă vizează însă doar materialele video de pe Youtube inserate pur și simplu într -un
site. Astfel se poate accesa căsuța intitulată „YouTube” din colțul din dreapta -jos al
videoclipului, pentru a se ajunge la postarea originală a video clipului și a se afla mai multe
informații despre acesta, precum data adăugării, descrierea, comentariile și reacțiile etc234.
Aceeași măsură se poate întreprinde și pentru materialele video postate pe Facebook și inserate
într-un site. O altă modalitate est e aceea de a folosi miniaturile din videoclipuri și de a le căuta
pe internet prin metodele exemplificate anterior. Trucarea materialelor video este unul dintre
cei mai credibili factori care pot influența percepția de către individ. Council on Foreign
Relations, un think -thank din SUA atrage atenția asupra pericolului pe care -l pot aduce
materialele video trucate, riscându -se să se ajungă la stări de haos și la război civil. Printr -un
video distribuuit pe Facebook arată cum materialele video pot fi trucate până la cel mai mic
detaliu235.
Centrul pentru Comunicare Strategică StratCom din Ucraina este un ONG implicat activ
în reforma comunicării cu publicul a guvernului ucrainean. Echipa este alcătuită din 15 membri,
fiecare având cel puțin 10 ani de experiență în relațiile cu publicul. Centrul lucrează cu peste
40 de organizații internaționale, experți independenți, ambasade și fundații. Printre parteneri se
numără Ministerul Apărării al Ucrainei, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei, Ministerul
Politicii Informaționale al Ucrainei, Consiliul de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei,
Institutul Național de Studii Strategice, Oficiul de Legătură al NATO, Centrul NATO pentru
Informare și Documentare, Centrul de Excelență al NATO , Ambasada Regatului Unit ,
Guvernul Marii Britanii, Ambasada Statelor Unite ale Americii și Delegația Uniunii Europene
în Ucraina236. Pagina lor de Facebook nu este însă așa de populară, având puțin peste 1.000 de
urmăritori237.

232 http://fotoforensics.com, accesat la data de 11.06.2019.
233 http://spyonweb.com/about, accesat la data de 11.06.2019.
234 Nicolae Țîbrigan, Răzvan Munteanu, Radu Cupcea, Mihai Bârsan, Ghid practic de fact checking, Editura
TopForm, București, 2019, p. 62.
235 https://www.facebook.com/councilonforeignrela tions/videos/451947232284246/?v=451947232284246,
accesat la data de 11.06.2019.
236 http://stratcomua.org/en/about, accesat la data de 10.06.2019.
237 https://www.facebook.com/stratcomUA/, accesat la data de 10.06.2019.

69
InformNapalm este un ONG internațional creat în anul 201 4 după anexarea de către
Federația Rusă a Peninsulei Crimeea, având ca principală activitate cea de intelligence și
reunește 30 de voluntari. InformNapalm a fost creat de către Roman Burko , un jurnalist
ucrainean și de către Irakli Komaxidze , un expert mil itar georgian, cu scopul contracarării
războiului hibrid rus. Analizele și publicațiile lor sunt disponibile în 20 de limbi. Voluntarii
sunt cei care se ocupă cu căutarea, culegerea, analizarea, verificarea, traducerea și publicarea
materialului. Printre c ele mai mari realizări se numără crearea celei mai mari baze de date cu
dovezi privind agresiunea rusă și prezentarea de materiale către delegațiile oficiale ale
autorităților europene. Obiectivele principale sunt identificarea celor care atacă informațion al
Ucraina, analizarea situației politico -militare, demontarea miturilor lansate de Federația Rusă
și expunerea faptelor ilegale ale Fed erației Ruse. Toată munca este repreze ntată de activități
proprii, fără intervenții externe238. Pagina lor de Facebook nu este una prea populară, având
puțin peste 1.000 de urmăritori239.
Hromadske TV se dorește a fi o entitate mass -media care să demonteze falsurile rusești
din Ucraina și să reflecte obiectiv evenimentele. Jurnaliștii care sunt în prezent angajați sunt și
cei care au fondat trustul, care funcționează ca și o televiziune -ONG, iar finanțarea provine de
la organizații non -profit. Hromadske a fost înființată în anul 2014, iar în prezent difuzează în
rusă, ucraineană și engleză. Pe pagina lor de internet se laudă ca fiind una dintre puținele
organizații care a reușit să capteze generațiile tinere. Printre cei mai importanți parteneri se
numără Ambasada Germană din Ucraina, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa,
Comisia Europeană și Guvernul Japonez240. Pagina lor de Facebook este una foarte activă și se
bucură de peste 8.000 de urmăritori241.
Global Engagement Center este o instituție aflată în subordinea Departamentului de Stat
al SUA, creată cu scopul de a contracara propaganda și dezinformarea străină și a organizațiilor
teroriste. Misiunea ei este de a „conduce, sincronizeaza și coordona eforturile guvernului
federal de a recunoaște, înțelege, expune și contracara eforturile de propagandă și dezinformare
statale și non -statale străine, care vizează submin area intereselor de securitate națională ale
Statelor Unite. ” Global Engagement Center dispune de un număr de 75 de experți, iar bugetul
său pentru anul 2019 a trecut de 50 de milioane de dolari. Structura ei este împărțită pe
departamente, în funcție de o biectivele fiecăreia. Astfel avem Departamentul pentru Știință și

238 http://informnapalm.rocks , accesat la data de 10.06.2019.
239 https://www.facebook.com/informnapalm24en/, accesat la data de 10.06.2019.
240 https://en.hromadske.ua/about#how_work, accesat la data de 10.06.2019.
241 https://www.facebook.com/HromadskeInternational/, accesat la data de 10.06.2019.

70
Tehnologie, care este însărcinat cu cercetarea tehnologiei pentru ca eforturile de contracarare a
propagandei să fie unele eficiente, Departamentul pentru Cooperare Interinstituțională,
Depa rtamentul pentru Relații Externe, care vizează crearea de noi parteneriate, și
Departamentul de Producere a Conținutului, care lucrează prin mai multe platforme și pe mai
multe limbi pentru introducerea informațiilor corecte și contracararea propagandei242. Instituția
este prezentă și în mediul online pe Twitter, având însă doar puțin peste 250 de urmăritori243.
Grupul Operativ StratCom în Est al UE a fost creat la inițiativa Consiliului UE în anul
2015 și este singura instituție a Uniunii Europene creată în ac est scop. Acesta se află în
subordinea Serviciului European pentru Acțiune Externă și are trei obiective principale:
comunicarea și promovarea eficientă a politicilor UE în Est, întărirea și consolidarea mediei în
Vecinătatea Estică și Sta tele UE, inclusiv oferirea de suport pentru ajutorarea mediei libere și
îmbunătățirea capacității UE de a anticipa, aborda și răspunde la activitățile de dezinformare
ale actorilor externi244. Resursa sa umană este însă una minoră, instituția dispunând doar de 16
experți, ac eștia fiind vorbitori de diferite limbi, inclusiv de rusă. Bugetul instituției pentru anul
2019 a fost triplat, ajungându -se la 3 milioane de Euro. Angajații lucrează urmărind și analizând
media din zonele în care sunt împărțiți , și apoi raportează falsuri le, explicând în același timp
trendurile false . Analizele sunt apoi postate pe site -ul http://www.euvsdisinfo.eu/ , dar și pe
paginile de pe rețelele de socializare, respectiv @EuvsDisinfo pe Twitter and like its Facebook
page "EU vs Disinformation"245. Pagin a de Facebook este una activă, postând aproape zilnic,
însă nu se bucură de prea multă popularitate, având puțin peste 35.000 de urmăritori246.
Centrul de Excelență StratCom a NATO își are sediul central în Riga, Letonia și are în
subordine o structură de op erațiuni psihologice și una de operațiuni informaționale. Cea de
operațiuni informaționale vizează înțelegerea corectă a informațiilor, misiunilor și obiectivelor
NATO, iar cea de operațiuni psihologice se ocupă cu planificarea operațiunilor psihologice
utilizând metode de comunicare și alte mijloace destinate audiențelor aprobate, pentru a
influența percepțiile, atitudinile și comportamentul, care afectează realizarea obiectivelor

242 https://www.state.gov/about -us-global -engagement -center/ , accesat la data de 10.06.2019.
243 https://twitter.com/gec_tech, acceesat la data de 10.06.2019.
244 https://eeas.europa.eu/topics/countering -disinformation/59411/countering -disinformation_en, accsat la data de
10.06.2019.
245 https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters -homepage/2116/ -questions -and-answers -about -the-east-
stratcom -task-force_en, accesat la data de 10.06.2019.
246 https://www.facebook.com/EUvsDisinfo/, accesat la data de 10.06.2019.

71
politice și militare247. De asemenea dispune și de biroul de relații publice, care vizează
informarea corectă a publicului.
Centrul de excelență StratCom a NATO a fost inițial fondat de Letonia, Estonia,
Lituania, Germania, Italia, Polonia și Marea Britanie în anul 2014 , alte state precum Olanda,
Finlanda, Suedia și canada aderând u lterior248. În cadrul acestei instituții se reunesc experți
militari și civili, traineri, analiști și cercetători. Misiunea lor este aceea de a contribui la
capacitățile de comunicare strategică a NATO, aliaților și partenerilor săi249.
Centrul Media de Criză a fost creat ca și o platformă de cooperare a experților,
activiștilor, diplomaților și membri ai comunităților internaționale pentru a reflecta adevăratele
evenimente din Ucraina. Acesta a fost fondat în anul 2014 și reunește experți din toate
domeniile c e țin de securitatea națională: militară, politică, economică, energetică și umană.
Centrul emite briefeinguri și analize și este de asemenea organizatorul a diferite evenimente,
precum mese rotunde sau conferințe menite să informeze publicul și să contrac areze
propaganda rusă. De la înființare este inițiatorul a peste 3.000 de evenimente cu peste 7.500 de
participanți250. Centrul este localizat în Kiev, iar pagina sa de facebook are la activ aproape
30.000 de urmăritori. Pe pagina lor de facebook, fotografia de profil este cu scris alb pe fundal
negru, cu textul „opriți agresiunea rusă”251.
Google a fost chemată alături de Facebook și Twitter la audieri. După audierea din
Senatul American, compania a anunțat că va elimina Russia Today și Sputnik din algoritmii de
indexare și ierarhizare . La Conferința pe Probleme de Securitate din Munich din februarie 2019 ,
reprezentanții Google au declarat că vor adopta noi forme de a lupta împotriva dezinformării.
Obiectivele adoptate sunt: dezvoltarea calitativă a produselor noastre, contracararea actorilor
care propagă dezinformare și oferirea către oameni a contextului informației pe care o văd252.
Google a luptat și împotriva dezinformării care vizau alegerile europarlamentare din mai 2019,
declarând că echipele care au lucra t la acest proces au aleger i au avut contracararea
dezinformării ca și obiectiv . Echipele sunt reprezentate din experți antrenați în depistarea și
contracararea unei game largi de atacuri informaționale sponsorizate de un stat. De asemenea
s-a lucrat și la dezvoltarea algoritmilor Google cu scopul de a contracara acest fenomen, iar

247 https://www.stratcomcoe.org/about -strategic -communications, accesat la data de 10.06.2019.
248 https://www.stratcomcoe.org/about -us-0, accesat la data de 10.06.2019.
249 https://www.stratcomcoe.org/about -us, accesat la data de 10.06.2019.
250 http://uacrisis.org/abo ut, accesat la data de 10.06.2019.
251 https://www.facebook.com/uacrisis/, accesat la data de 10.06.2019.
252 https://www.blog.google/around -the-globe/google -europe/fighting -disinformation -across -our-products/,
accesat la data de 11.06.2019.

72
reclamele electorale au fost supuse unui nou proces de verificare253. Google reprezintă cel mai
utilizat motor de căutare și cea mai populară sursă de informare.
O măsură care poat e fi cu succes implementată de către rețelele de socializare și de către
motoarele de căutare, este aceea a oferirii posibilității de raportare a site -urilor care propagă
știri fake, pentru ca apoi acestea să fie eliminate din algoritmii de căutare254. În ac est caz ar fi
eliminate din procesul de informare site -urile obscure din Macedonia care au influențat
rezultatul alegerilor electorale din SUA din anul 2016. Desigur nu se poate oferi oricui această
posibilitate, deoarece în acest fel se va ivi posibilitat ea ca oricine, indiferent de capacitatea
intelectuală sau de interes să raporteze aceste site -uri.
Facebook. Zuckerberg a declarat că i se pare o nebunie că dezinformarea jucată pe
Facebook a condus spre alegerea lui Donald Trump ca și președinte al SUA, d ar a declarat că
va continua lupta împotriva dezinformării de pe Facebook255. Măsura cea mai utilă întreprinsă
de Facebook este poate că închiderea de conturi care au generat conținut cu caracter fals,
manipulator. Astfel în ultimul trimestru din anul 2018 a u fost închise 1,2 miliarde de conturi,
iar în primul trimestru din anul 2019 2,2 miliarde. În aproximativ 6 luni au fost închise peste 3
miliarde de conturi256. O măsură implementată de Facebook a fost să distribuie ponturi pentru
fact checking cu scopul ca utilizatorii să identifice dezinformările. În prim plan a venit cu niște
sfaturi practice pe care utilizatorul le poate aplica atunci când recepționează o informație: o
sursă sigură este cea mai sigură opțiune, dacă nu există o sursă, căutați una, dacă nu pare de
încredere, fiți atenți. Apoi a venit cu unele semnale de alarmă, care atenționau că imaginile pot
fi trucate, iar conținutul pe care -l văd utilizatorii poate să nu fie complet. A oferit apoi o listă
cu fact -checkeri din diferite zone. Site -ul spre care Facebook a făcut trimitere este fullfact.org,
un site din Londra257. În cazul rețelei Faceebook se pot analiza și profilurile care distribuie
conținutul, respectiv când au fost create, cât de des distribuie și ce distribuie, astfel că se poate
ajunge l a o concluzie dacă acel cont este unul fals sau nu.

253 https://www.blog .google/around -the-globe/google -europe/update -our-work -prevent -abuse -ahead -eu-
elections/, accesat la data de 11.06.2019.
254 Nicolae Țîbrigan, Răzvan Munteanu, Radu Cupcea, Mihai Bârsan, Ghid practic de fact checking , Editura
TopForm, București, 2019, p. 62.
255 http://www.ziare.com/google/facebook/google -facebook -si-twitter -chemate -sa-raspunda -in-fata-congresului –
pentru -amestecul -rusiei -in-alegeri -1482951, accesat la data de 11.06.2019.
256 https://www.news.ro/externe/facebook -a-inchis -peste -trei-miliarde -de-conturi-false-in-sase-luni-
1922401725002019051419013618, accesat la data de 11.06.2019.
257https://fullfact.org/toolkit/?fbclid=IwAR3GCpQ4y6QuzXVBLWy6e6W9PRu19FaE5hR8eGtI5FKQlvvFoT2
W2ingxvw, accesat la data de 11.06.2019.

73
Vladimir Volkoff oferă și el în cartea sa „Tratat de Dezinformare” la final o serie de
sfaturi pe care -i pot urrma oamenii atunci când sunt asaltați de fluxul informațional. Cele mai
importante sunt:
 „să nu ne formăm opinii decât asupra informațiilor spre care avem acces la mai multe surse
de informare” – Astfel autorul pune accent pe verificarea informației din mai multe surse
pentru a se putea forma o părere cât mai obiectivă și mai aproape de realitat e
 „să fim atenți la rarele scrieri care denunță dezinformarea”
 „să fim atenți la studiile tehnicienilor asupra metodelor de dezinformare” – natura umană
este în așa fel încât dacă o metodă are succes, atunci ea este folosită încontinuu. Experții în
dezinfo rmare publică adesea mai multe metode de dezinformare folosite de dezinformatori.
 „să încercăm să ne formăm opinii în loc să le luăm gata cumpărate”258
La nivel individual cea mai bună măsură este aceea de dezvoltare a gândirii critice lipsa
educației fiind un factor care contribuie la manipulare . Pentru Levitin, precum și pentru alți
autori, minciunile reprezintă arme259. Pentru el gândirea critică reprezintă adevărul, iar aceasta
este cea mai eficientă armă împotriva escrocilor. Pericolul nu constă neapărat î n minciuni, cât
constă în veridicitatea lor. Prin gândire critică evaluăm datele și tragem concluzii bazate pe
dovezi. Problema cea mai mare a oamenilor este aceea că se cred atotștiutori, ori cei care se
cred așa nu vor accepta și opiniile altora, și cu a tât mai puțin nu vor dori să învețe lucruri noi.
El arată în cartea sa cum putem fi înșelați prin date reale, cu ajutorul graficelor, dar și mai
important cum le putem veni de hac, pentru ca acestea să nu ne influențeze negativ în viața de
zi cu zi. Confor m lui, gândirea critică nu presupune negarea a absolut tu turor informațiilor care
ne înconjoară, ci presupune evaluarea lor pe baza unor dovezi concrete.
Contracararea fake news reprezintă o luptă grea, continuă, care nu se termină niciodată,
datorită adap tării continue la măsurile de contracarare a informației. Nici Vladimir Volkoff,
nici Alina Bârgăoanu nu încheie lucrările lor într -o notă pozitivă, Alina Bârgăoanu susținând la
încheierea cărții sale că „Întâlnirea fericită dintre tehnologie – câmpul pred ilect al viitorului –
și leadershipul intelectual va hotărî destinele noastre. Și pe cele ale copiilor noștri”260.

258 Vladimir Volkoff, op. cit , pp. 240 -242.
259 Daniel J. Levitin, op. cit , p.11.
260 Alina Bârgăoanu, op. cit , p. 238.

74
CONCLUZII: O NOUĂ FORMĂ DE RĂZBOI HIBRID?

Divergențele dintre români și maghiari par a nu se termina niciodată. Dacă în trecut
aveam dominația maghiară în Transilvania, iar românii erau considerați națiune tolerată, după
Primul Război Mondial, regiunea Transilvania -Banat -Crișana -Maramureș trece în componența
României Mari261. Relațiile dintre cele două au cunoscut de mai multe ori esca ladări de situații.
Prima a fost în anul 1919, când trupele românești au intrat în Budapesta, sprijinind proclamarea
lui Miklos Horthy ca și regent al Ungariei262. Apoi în anul 1940 avem Dictatul de la Viena, prin
care Transilvania este cedată parțial din no u Ungariei263. Sfârșitul celui de -Al Doilea Război
Mondial readuce Tran silvania în componența României, Tratatul de Pace de la Paris prevăzând
reîntoarcerea Transilvaniei în componența României264.
Maghiarii constituie în continuare o minoritate semnificativă în Transilvania, maghiarii
însumând în total peste 1.200.000 de locuitori conform recensământului din 2011265, iar în
județele Harghita și Covasna reprezintă chiar populația majoritară, în timp ce în județul Mureș
se apropie de o egalitate cu populația de o rigine română266. Divergențele dintre români și
maghiari au continuat și pe parcursul anilor 1990, după căderea comunismului. Avem în primul
rând Conflictul Interetnic din Târgu Mureș din anul 1990, exemplificat în primul capitol. După
care au continuat cele brele dispute de natură politică, mai mult false și utopii decât aproape de
realitate, între partidele extremist -naționaliste, reprezentate de Adrian Păunescu și Corneliu –
Vadim Tudor, și UDMR. După cum s -a punctat și în primul capitol , visul autonomiei mag hiare
în Transilvania este spulberat de Articolul 1 din Constituția României. Pentru a se putea acorda
autonomie maghiară în Transilvania este în primul rând nevoie a se schimba Constituția. În
condițiile în care maghiarii reprezintă o poulație de doar puț in peste 1.200.000, iar pentru
schimbarea unei Constituții este nevoie de o majoritate la referendum, este greu de crezut că o
astfel de Constituție ar putea fi adoptată. Iar în ceea ce privește alipirea Transilvaniei la Ungaria,
este greu de crezut că guv ernul Ungar ar accepta o minoritate uriașă de români, care ar trebui
integrați. De amintit sunt și conflictele manifestate prin simbolism. Semnificative sunt aici
statuile reprezentând eroi români montate în diferite orașe, denumirile de străzi sau chiar

261 Corvin Lupu, Grațian Lupu, op. cit, p. 28.
262 Ibidem , p. 29.
263 Ibidem , p. 197.
264 Ibidem , pp. 320 -322.
265 http://www.recensamantromania.ro/noutati/volumul -ii-populatia -stabila -rezide nta-structura -etnica -si-
confesionala/, accesat la data de 12.06.2019.
266 Ibidem

75
vopsirea la inițiativa fostului primar al municipiului Cluj -Napoca a băncilor în tematică
tricoloră267. Nu în ultimul rând trebuiesc amintite potările de pe rețelele de socializare cu tentă
ultra-naționalistă, dar mai ales cele cu tente jignitoare la adresa a mbelor părți care apar tot
timpul în mediul virtual, și care sunt instigante la ură și la ceartă.
Pe data de 17 mai a fost postat de către o pagină de Facebook intitulată „Bacăul bun și
rău”, o filmare în care trei persoane acoperă cu saci de gunoi crucil e eroilor români din cimitirul
eroilor din Valea Uzului. Pe filmare se aude cum persoanele vorbesc limba maghiară. Filmarea
a strâns peste zece mii de distribuiri pe Facebook, peste 1.700 de comentarii și peste două mii
de reacții. Cele mai multe comentar ii vin cu insulte și cu revolte la faptele etnicilor maghiari
din cimitir268. Polițiștii din Bacău au declanșat o anchetă pentru a se stabilii autorii profanării
mormintelor, fiind întocmit un dosar penal pentru profanare, patru persoane ridicate de la
domic iliu și cinci percheziții269, ulterior descoperindu -se și autorii270.
Postări cu tentă naționalistă au început să circule pe rețelele de socializare în perioada
de final a lunii mai 2019(Anexa 10). Aceste postări creau impresia că românii sunt atacați și
zvon urile privind autonomia Transilvaniei, sau alipirea la Ungaria începeau să circule pe
rețelele de socializare și chiar apăreau comentarii cu tentă violentă sau jignitoare la adresa
maghiarilor. Să luăm ca și exemplu postarea din Anexa 10, care a strâns pes te 100 de comentarii
pe Facebook. Pe lângă comentariile cu tentă naționalistă și patriotică, comentarii care nu sunt
deloc problematice și instigatoare la violență, au apărut răspunsuri la îndemnul la luptă(Anexa
13), care sugerează că comunitatea maghiară nu are ce căuta pe teritoriul românesc(Anexa 12)
sau care chiar îi jignesc(Anexa 11), zicând că dacă geto -dacii i -ar fi apucat pe huni, i -ar fi făcut
să dispară, și acum trebuie să se ocupe generațiile actuale cu această „problemă”. Accesând și
profilul u neia dintre persoanele care a postat astfel de comentarii se poate constata că postările
sale sunt cu tentă anti -maghiară271.
Au sosit apoi alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, unde populiștii puteau câștiga
voturi din partea ambelor comunități pe f ondul că susțin nestingherit interesele comunității lor,
și își respectă trecutul.

267 Vezi pe larg, Dragoș Dragoman, Naționalismul. Identitatea etnoculturală și proiectul elitelor , editura
Adenium, Iași, 2014, pp. 40 -59.
268 https://www.facebook.com/199315089426 8374/videos/248533936010908/, accesat la data de 12.06.2019.
269 http://www.ziare.com/stiri/perchezitii/perchezitii -in-bacau -si-harghita -in-dosarul -profanarii -crucilor -din-
cimitirul -valea -uzului -1562619, accesat la data de 12.06.2019.
270 https://observator.tv /eveniment/acoperit -crucile -eroilor -romani -saci-gunoi -filmat -cimitirul -valea -uzului –
293390.html, accesat la data de 12.06.2019.
271 https://www.facebook.com/florin.cadar.52, accesat la data de 12.06.2019.

76

A urmat la câteva zile distanță după ce astfel de postări au început să circule pe rețelele
de socializare vizita Papei Francisc, conducătorul Bisericii Catolice , în Român ia. Mai exact
perioada 31 mai – 2 iunie 2019, Papa Francisc a efectuat o vizită oficială în România, cu ocazia
beatificării a șapte episcopi greco -catolici omorâți sub presiunea regimului comunist272. Cu
două zile înainte de sosirea oficială în România au în ceput să circule zvonuri că la Șumuleu –
Ciuc se va intona imnul Ungariei, datorită numărului mare de credincioși de origine maghiară
care vor fi prezenți acolo273. Papa Francisc a transmis însă ambelor tabere un îndemn la pace ,
spunând că „pelerinajul din Tra nsilvania aparține moștenirii Transilvaniei, dar aduce cinstire
tradițiilor românești și ungurești deopotrivă. Este simbolul dialogului, al unității și al
fraternității ”274, că „e venimentele complexe și triste din trecut nu trebuie uitate sau negate, dar
nici nu pot să constituie un obstacol sau un argument pentru a împiedica o mult râvnită
conviețuire fraternă ”275, și că conviețuirea împreună în pace este cea mai bună soluție din toate
punctele de vedere276.
Mesajul Papei pare că a rămas neascultat, întrucât lu crurile au degenerat într -un conflict
interetnic, cu înjurături, lovituri și îmbrânceli în Valea Uzului de Ziua Eroilor . Premisele au fost
unele favorabile unui conflict interetnic: un cimitir comun al eroilor, în care sunt îngropați eroi
sârbi, români, ge rmani și maghiari, situat pe granița dintre județele Harghita, cu o majoritate de
locuitori maghiari, și Bacău, cu o majoritate de locuitori români. Cimitirul se pare că este și un
teritoriu disputat între județele Harghita și Bacău. Conform Google Maps, V alea Uzului este
situată pe teritoriul județului Harghita277. În același timp Primăria Dărmănești a amenajat o
„parcelă românească” în cimitir, ridicând cele 52 de cruci care au fost acoperite cu saci de
plastic. Prefectura Bacău a solicitat ulterior Primări ei Dărmănești retragerea actului, întrucât

272 https://www.vaticannews.va/ro/papa/news/2019 -03/pap a-francisc -romania -agenda -calatorie -apostolica.html,
accesat la data de 12.06.2019.
273 https://adevarul.ro/news/eveniment/se -canta -imnul -ungariei -Sumuleu -ciucu -dimensiunile -vizitei -papei –
francisc -romania -1_5cecee03445219c57e253db1/index.html, accesat la dat a de 12.06.2019.
274 https://covasnamedia.ro/actualitate/papa -francisc -la-sumuleu -ciuc-indemn -de-pace-intre-romani -si-maghiari,
acceat la data de 12.06.2019.
275 Ibidem
276 Ibidem
277https://www.google.ro/maps/place/Valea+Uzului+537282/@46.3492632,26.2295842,8493m /data=!3m1!1e3!
4m5!3m4!1s0x40b5269f383e14eb:0xd57d33de8ca4f769!8m2!3d46.3422689!4d26.2481698?hl=ro, accesat la
data de 12.06.2019.

77
cimitirul apare din anul 2007 sub jurisdicția Primăriei Sânmartin, județul Harghita278. Primăria
Dărmănești chiar a lansat o invitație la inaugurarea cimitirului eroilor din Valea Uzului279.
După episodul cu crucile acoperite cu saci de plastic, a urmat blocarea accesului în
cimitir cu un lacăt, care se pare că a fost pus de către Primăria Sânmartin, susținută de
președintele Consiliului Județean Harghita280.
Sosește Ziua Eroilor și ambele comunități doresc să -și comem oreze eroii. Ambele
comunități sosesc în data de 6 iunie la poarta cimitirului. Hotnews.ro a filmat șirul
evenimentelor. Un prim cadru surprinde mai multe persoane urcate pe gardul cimitirului,
fluturând drapele românești, lovind cu ele, făcând gesturi obs cene, iar pe fundal se aude muzică
patriotică românească. Un alt cadru surprinde un bărbat care urlă către cineva să „respecte
România, nu ți -e rușine”, care poartă o coroană cu tricolor în mână. Următoarele cadre surprind
îmbrânceli între etnicii români ș i jandarmi, iar imediat după este arătat un preot ortodox care
susține că „nu e nimic pierdut în țara aceasta”, care este apoi aclamat și aplaudat de mulțime.
Următoarele cadre surprind mulțimea care insultă populația maghiară, iar doi bărbați urlă să se
deschidă cimitirul. Următorul cadru surprinde cum mulțimea de români rupe poarta cimitirului
și intră în viteză în cimitir. Jandarmii dau deoparte câteva persoane de etnie maghiară, care sunt
în pericol de a fi atacate de români. Următorul cadru surprinde o femeie care acuză jandarmii
că țin partea ungurilor. După aceea sunt arătate mai multe persoane de origine maghiară care se
roagă ținându -se de mâini, în timp ce în fundal se aud huiduieli și înjurături. Următorul cadru
surprinde cum mai multe persoane lo vesc cu drapelul tricolor alte persoane, în timp ce pe fundal
se aude muzică folclorică românească. Un alt bărbat acuză comunitatea maghiară că au venit
fără voie în cimitir, să -l slăvească pe papă, făcându -i atât pe ei, cât și pe oamenii politici care -i
susțin sataniști, făcând lanțuri umane în jurul cimitirului. O reporteriță cu accent maghiar
susține că pe lista care -i este prezentată sunt doar eroi unguri, la care bărbatul care -i prezintă
lista îi spune să citească toate numele, nu doar pe cele ungureșt i. Un cadru următor surprinde
un bărbat etnic maghiar care susține că au primit autorizație de desfășurare pe drumul și în
incinta drumului din fața cimitirului pentru o manifestare politică și o ședință de lucru, fără să
dea detalii privind ordinea de zi. Un următor cadru surprinde etnicii români care înjură din nou

278 https://www.g4media.ro/scandalul -cimitirului -din-valea -uzului -prefectul -din-bacau -cere-anularea -hotararii –
primariei -darmane sti-care-a-provocat -tensiuni -intre-unguri -si-romani -document.html, accesat la data de
12.06.2019.
279 https://www.gandul.info/stiri/ceremonia -de-inaugurare -a-unui-cimitir -amanata -pentru -ca-autoritatile -nu-
aveau -aviz-18125547, accesat la data de 12.06.2019.
280 https://a1.ro/news/social/cimitirul -din-valea -uzului -inchis -cu-un-lant-si-trei-lacate -id870588.html, accesat la
data de 12.06.2019.

78
jandarmii și clasa politică românească, apoi sunt surprinși cântând „Doamne ocrotește -i pe
români”, cu cuvinte jignitoare însă . Un următor cadru surprinde un deputat care spune că „nu
va pleca până nu va depune coroana cu care a venit”. Următorul cadru surprinde mulțimea
cântând „Treceți batalioane române Carpații”, iar etnicii maghiari se roagă în lanț uman în jurul
cimitirului. Într -unul din cadrele următoare sunt surprinși etnicii români stri gând „România”,
asemenea manifestațiilor de la meciurile de fotbal. Următoarele cadre surprind mai mulți
bărbați care se urcă pe monumentele din cimitir, fluturând steaguri, în fundal auzindu -se imnul
României. Într -unul din cadrele care urmează, un tată h uiduie și are o atitudine agresivă, având
în același timp un copil minor în brațe , iar un altul lovește un cameraman cu o bucată de gard,
distrugându -i obiectivul . Un următor cadru surprinde mulțimea care urlă „Harghita, Covasna –
pământ românesc”. Un preo t spune apoi că românii și ungurii ar fi trebuit să se înțeleagă pentru
buna desfășurare a lucrurilor. Un cadru următor arată oameni simpli și preoți care pun lumânări
la cruci, pe fundal auzindu -se o persoană care spune la microfon că românii au fost prim ii pe
teritoriul Transilvaniei. Următorul cadru surprinde un preot român care pune lumânări și la
crucile cu drapele maghiare, după ce apele s -au calmat281.
Incidentele din Valea Uzului întrunesc multe din condițiile stabilite pentru a putea fi
considerate că au degenerat din fake news. În primul rând sunt datorate unor probleme de ordin
istoric, respectiv a divergențelor dintre românii și maghiarii din Transilvania. În al doilea rând,
demonstrațiile, mult mai puțin intense comparativ cu protestele din 10 au gust 2018, au ca
tematică naționalismul într -o formă violentă, extremistă, aspect valabil pentru ambele tabere.
Un al treilea aspect este faptul că evenimentele din Valea Uzului au fost precedate de campanii
de informații în mediul online și în media, pe f ondul unei probleme legate de faptul că crucile
eroilor români au fost acoperite cu saci de gunoi de către etnicii maghiari. Este greu de dat
seama, de ce s -ar fi filmat făcând aceste fapte și apoi postat pe rețelele de socializare din proprie
inițiativă. Acest aspect ar conduce spre ipoteza că s -a dorit o instigare la violență a românilor
din zonă. Din acest punct de vedere, incidentele din Valea Uzului sunt rezultatul unei campanii
de informații care a fost planificată. Prin faptul că conflictul a avut lo c între români și maghiari,
se poate lua în considerare că s -a folosit de unele tensiuni existente, care au fost amplificate.
Vina pentru incidentele din Valea Uzului se datorează ambelor tabere. În primul rând
Primăria Dărmănești, județul Bacău, a acțion at într -un teritoriu care nu -i aparține și care
aparține de drept Primăriei Sânmartin, județul Harghita. Lacătul pus de Primăria Sânmartin este

281 https://www.youtube.com/watch?v=i8h2UixScJ0&feature=share&fbclid=IwAR3ezRbR6vI4msIT –
L5I6QURLPp5e -ATCeAGHWKRmp2q_OJLihhUL8 gCLIQ, accesat la data de 12.06.2019.

79
unul din factorii care a alimentat tensiunile dintre cele două comunități, pe lângă episodul cu
crucile acoperit e cu saci de plastic. Nu în ultimul rând gestul lanțului uman de etnici maghiari
care blocau românii să intre în cimitir a fost cel mai probabil picătura care a umplut paharul și
l-a făcut să dea afară, degenerând în conflictul care a avut loc.
Incidentel e din Valea Uzului au anumite aspecte care se aseamănă și cu cele ale
Conflictului Interetnic de la Târgu Mureș din anul 1990. Avem aceleași tabere aflate în conflict,
respectiv maghiarii și românii din Transilvania. Apoi avem aceleași premise, respectiv
tensiunile deja existente într -un teritoriu comun. Nu în ultimul rând avem violențele dintre
grupurile etnice, datorate extremismului, de data aceasta din fericire, la o scară mult mai mică.

Prima și cea mai mare amenințare sunt confuzia și haosul informa țional pe care -l crează.
În aceste situații ținta, respectiv cei care recepționează informațiile iau decizii greșite și
defavorabile lor. Situația cea mai relevantă care poate fi exemplificată aici este aceea a
Brexitului, care va conduce spre o situație m ai grea a Marii Britanii. Prin fake news se poate
ajunge la manipulări de masă, în ceea ce privește votul în procesele electorale și nu numai, la
tulburări ale ordinii și liniștii publice, la atingerea imaginii statului și a instituțiilor sale. Acestea
sunt doar o parte din amenințările care pot decurge din fenomenul de fake news, ele variind în
funcție de ținta campaniei de propagare a informațiilor și de natura și scopul lor.
Putem ajunge și la amenințări și riscuri de natură convențională mici, precum ce ea ce s –
a întâmplat în cazul Pizzagate din Statele Unite ale Americii, sau mari, precum Ucraina, unde
au avut loc și confruntări violente între rebelii pro -ruși și forțele guvernamentale ucrainene.
Dacă tot suntem la capitolul Ucrainei nu putem să nu menți onăm o altă amenințare, și anume
aceea a aducerii de atingere integrității statale. În Ucraina avem de a face cu un teritoriu
semnificativ care nu se mai află sub controlul guvernului național. Cu atingerea integrității am
avut de a face și în România, din fericire doar la nivel de discurs, UDMR -iștii fiind propagatorii
pentru o bună perioadă de timp a ideii de autonomie teritorială a Ținutului Secuiesc, utopie însă
grație legislației românești actuale. Totuși prin susținerea acestui subiect UDMR reușește s ă-și
câștige mereu și mereu voturi din partea populației de etnie maghiară.
Prin fake news sunt alimentate tensiunile existente. Cele mai relevante exemple sunt
acele ale ucrainielor și rușilor de pe teritoriul Ucrainei, dar și a românilor și maghiarilor d in
Transilvania. Rezultatele sunt vizibile, fie că vorbim despre incidentele din Târgu Mureș din
anul 1990, discursurile politice cu ieșiri extremiste ale PRM și PRU, sau de incidentele de pe

80
Valea Uzu lui. Fake news este unul din factorii care contribuie l a ascensiunea populismului,
factor contaminant pentru construcțiile internaționale, precum Uniunea Europeană.
Fake news -ul țintește emoțiile și trăirile individuale ale persoanei. Aici avem ca și
exemple relevante atât cazul fetiței care a murit în Ucraina de pe urma bombardamentelor
organizate de forțele ucrainiene, dar și emoțiile individuale ale naționaliștilor. Prin mesaje și
fapte instigatoare se ajunge la conflicte interetnice, precum cele din România, la susținerea unei
tabere adverse precum este caz ul cauzei rusești din Ucraina. Utilitatea fake news -ului tocmai în
aceasta constă, în faptul că această armă poate fi adaptată în funcție de țintă și de situație,
amenințările și riscurile decurgând de aici.
Contracararea fake news -ului este o luptă grea, continuă care nu se termină niciodată.
La nivel individual, fără cunoștințe în domeniu, receptorul informației nu are nici o șansă. Cu
atât mai greu este pentru oamenii normali, deoarece ei au viață personală încărcată cu probleme,
care reprezintă mai degr abă o prioritate decât identficarea știrilor fake. În această situație
sarcina de a le contracara cade în mâna serviciilor de informații, care trebuie să se dezvolte și
să se adapteze continuu pentru a face față noilor forme de propagandă, a instituțiilor private,
dar mai ales a rețelelor de socializare. Acestea din urmă reprezintă câmpul de luptă pe timp de
pace în ceea ce privește războiul informațional, și prin urmare trebuie să fie permanent prezente
prin măsuri proprii pentru contracararea dezinformări i.
La nivel individual cel mai bun instrument este gândirea critică. Ea ajută atât la
contracararea informațiilor fake, cât și la luarea unor decizii corecte în viața de zi cu zi, cartea
lui Daniel J. Levitin, Ghid practic de detectare a minciunilor. Gândi rea critică în epoca post –
adevăr fiind recomandată pentru a contracara cu succes la nivel individual aceste probleme. De
asemenea, încurajarea lui Vladimir Volkoff este aceea de a forma o opinie proprie în loc de a
lua una gata făcută. Fake news -ul este o armă care profită de nivelul scăzut al educației unei
populații, astfel că pe termen lung educarea populației nu doar în ceea ce privește gândirea
critică, ci și în cât mai multe domenii, va conduce la contracararea dezinformării. Practic în
acest scenariu fake news -ul nu va putea prinde la public.
Fake news afectează negativ securitatea societală prin influențarea percepției cetățenilor
cu privire la anumite subiecte, prin amplificarea tensiunilor existente care mai apoi degenerează
în conflicte, prin cont ribuirea la ascensiunea populismului. Ca urmare a campaniilor de
informații prin care s -a ajuns la evenimentele din 10 august 2018, dar și a campaniilor care au
urmat, instituțiile fundamentale ale statului au suferit la capitolul imagine și încredere. Chi ar și

81
la aproape un an după evenimentele din 10 august, Jandarmeria este privită în continuare ca
fiind doar instrumentul unor persoane corupte și care abuzează de putere, după cum s -a putut
observa la evenimentele de pe Valea Uzurului.
Securitatea informa țională este prima dimensiune a securității care este afectată de fake
news. Prin atacurile cibernetice la adresa infrastructurii informaționale a Ucrainei s -a ajuns la
bruierea posturilor pro -Kiev și la înlocuirea cu posturile pro -Kremlin. Astfel consecin țele au
fost scăderea moralului populației, guvernul de la Kiev neavând de partea sa populația din
zonele Donețk -Lugansk -Harkov, precum și din Peninsula Crimeea, iar celebrii „omuleți verzi”
au avut teren liber pentru îndeplinirea obiectivelor lor.
Securit atea economică este de asemenea amenințată de fake news. Prin faptul că
britanicii au fost influențați să voteze în favoarea ieșirii din Uniunea Europeană, prognosticurile
privind impactul economic nu prevăd un viitor prea roz pentru Marea Britanie. Protes tele
imense de stradă care au avut loc, precum și cererea în mod repetat a organizării unui nou
referendum a arătat că britanicii se tem de consecințele economice pe care le va aduce Brexitul,
mai exact de pierderea legăturilor comerciale cu statele europe ne, dar mai ales de pierderea
locurilor de muncă, aceasta datorându -se plecării companiilor multinaționale din Marea
Britanie.
Securitatea militară poate fi și ea afectată ca urmare a campaniilor de fake news. De
exemplu în cazul apartenenței la organizați ile militare internaționale, iar prin propagandă
planificată de știri fake se induce populației ideea că ar fi mai bine fără apartenență decât ca și
parte a unor organizații internaționale, se poate recurge la o măsură similară cu cea pe care
Marea Britani e a luat -o privind ieșirea din Uniunea Europeană.
Mass -media este de asemenea unul din factorii care contribuie la propagarea de fake
news, presa eurosceptică din Marea Britanie fiind cel mai relevent exemplu în acest caz.
Cenzurarea presei nu repezintă î nsă o măsură democratică, deoarece limitează dreptul la liberă
exprimare. Nu rămâne decât ca autoritățiile responsabile cu audiovizualul să întreprindă
sancțiunile pentru încălcarea normelor de transmitere a informațiilor și pentru nemenținerea
limitelor d ecenței.
În această situație se iscă întrebarea care ar fi cea mai bună măsură pen tru contracararea
știrilor fake? Revenind la cele trei faze ale procesului de manipulare, delimitate și prezentate în
al doilea capitol, pentru a nu se ajunge la maipulare, f enomenul trebuie combătut încă din prima
sa fază, și anume din faza de fake news. Cea mai eficientă metodă este aceea a identificării

82
știrilor fake și a campaniilor de știri fake, a sursei lor și a dezmințirii în timp util a informațiilor.
Exemplul Ambasad ei Române din Republica Islamică a Pakistanului în cazul știrii cu cei
500.000 de pakistanezi care urmează să vină în România este cel mai relevant în acest caz,
deoarece ambasada a dezmințit a doua zi informațiile apărute în presă. Totuși impactul nu a fo st
la fel ca și în cazul propagării știrii inițiale, din acest motiv o entitate de presă care prezintă o
știre falsă trebuie să o dezmintă imediat ce află de acest aspect.
Din concluzii, dar și din ceea ce se poate urmări pe parcursul prezentei lucrări, s e poate
trage concluzia că fake news, dezinformarea și manipularea reprezintă amenințări la adresa
securității naționale. Mai mult războiul informațional, unul de natură hibridă , presupune
utilizarea de arme neconvenționale, precum metoda dezinformării prin fake news. Alina
Bârgăoanu nu încheie cartea sa într -o notă pozitivă, spunând că pe viitor tehnologia ne va
manipula. Valdimir Volkoff nu încheie nici el într -o notă total pozitivă, nedând prea multe
soluții pentru acest fenomen, însă își exprimă speranța că o boală diagnosticarea unei boli este
primul pas spre a o trata. Prin urmare , conform lui , în viitor se va putea realiza într -un mod
universal contracararea cu succes a acestui fenomen.

83
BIBLIOGRAFIE:

Cărți
• Bârgăoanu Alina, FAKENEWS. Noua cu rsă a înarmărilor, Editura Evrika Publishing,
București, 2018,
• Catania Enzo, Mâna lungă a spionajului american, Editura Diana, București, 1991
• Dicționarul explicativ al limbii române, ediția 2009
• Dragoman Dragoș, Naționalismul. Identitatea etnocultu rală și proiectul elitelor, editura
Adenium, Iași, 2014
• Galloway Scott, The Four, ADN -ul ascuns al Amazon, Apple, Facebook și Google,
Editura Publica, București, 2018
• Hentea Călin, Noile Haine ale Propagandei, Editura Paralela 45, Pitești, 2008
• Levit in J. Daniel, Ghid practic de detectare a minciunilor, gândirea critică în era post –
adevăr, Editura Publica, 2017
• Lupu Corvin, Lupu Grațian, Istoria Relațiilor Internaționale – Europa în perioada anilor
1919 -1947, Editura Universității Naționale de Apăra re „Carol I”, București, 2013
• Nate Silviu, Intelligence și securitate societală. Provocările unei tranziții comune,
Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, București, 2014
• Owner Manual – Walther PPK/PPKS
• Pacepa Ion Mihai, Ronald J . Rychlak, Dezinformarea, editura Humanitas, București,
2015
• Robinson Paul, Dicționar de Securitate Internațională, Traducere de Monica Neamț,
Editura CA Publishing, Cluj -Napoca, 2010
• Sarcinschi Alexandra, Elemente noi în studiul securității naționale și internaționale,
Editura Universității Naționale de Apărare București, 2005
• Străuțiu Eugen, Introducere în Studii Europene
• Troncotă Cristian, Duplicitarii. Din istoria serviciilor de informații și securitate ale
regimului comunist din România(1965 -1989), Editura Elion, 2003

84
• Troncotă Cristian, Munteanu Nicoleta, Mass -media și securitatea, Note de curs, Editura
Universității „Lucian Blaga” Sibiu
• Tzu Sun, Arta Războiului, Editura Antet Revolution, București
• Țîbrigan Nicolae, Munteanu Răzvan, Cupcea Radu, Bârsan Mihai, Ghid practic de fact
checking, Editura TopForm, București, 2019
• Vise A. David, Mark Malseed, The Google Story, editura Pan Books, Londra, 2005
• Voicu Marian, Matrioșka mincinoșilor – Fake News, manipulare și populism, Editura
Humani tas, București, 2018
• Volkoff Vladimir, Tratat de Dezinformare, Editura Antet Revolution, București
Legi:
• 17/1996
• 295/2004
• Constituția României
• Ordinul Executiv de Protecție a Infrastructurilor Critice
• Programul European de Protecție a Infrastru cturilor Critice – 2009
• Strategia Națională de Apărare a Țării pentru Perioada 2015 -2019, București, 2015
Articole:
• Cebotari Svetlana, „Războiul hibrid”. Unele cosiderațiuni, „Revista Militară”, nr.
1(13)/2015
• Medar Sergiu, Anul 2019, o provocare pe ntru securitatea globală, în condițiile unui
climat general defavorabil, „Monitorul Apărării și Securității”, Nr. 2/2019
• Partea noastră de tezaur, disponibil în revista de cultură și gândire strategică „Sinteza”,
ediția octombrie -noiembrie 2017
Resurse o nline:
• a1.ro
• about.google

85
• adevarul.ro
• appsso.eurostat.ec.europa.eu
• basilica.ro
• blogs.ec.europa.eu
• covasnamedia.ro
• cursdeguvernare.ro
• doxologia.ro
• ec.europa.eu
• eeas.europa.eu
• en.hromadske.ua
• eugdprcompliant.com/ro/
• eur-lex.europa .eu
• europa.eu
• evz.ro
• finance.yahoo.com
• fotoforensics.com
• fullfact.org
• help.yahoo.com
• history -computer.com
• ig.ft.com
• informnapalm.rocks
• istoriaintimp.blogspot.com
• observator.tv
• pid.gov.pk

86
• playtech.ro
• razboiulinformational.ro
• spyonweb.com
• stiintasitehnica.com
• stirileprotv.ro
• stratcomua.org
• trends.google.com
• tudorchirila.blogspot.com
• uacrisis.org
• web.whatsapp.com
• www.activenews.ro
• www.agerpres.ro
• www.antena3.ro
• www.auto -bild.ro
• www.bbc.com
• www.blog.google .com
• www.businessinsider.com
• www.caleaeuropeana.ro
• www.cbc.ca
• www.consilium.europa.eu
• www.consilium.europa.eu
• www.dailymail.co.uk
• www.dcnews.ro
• www.digi24.ro

87
• www.dw.com
• www.electoralcommission.org.uk
• www.europarl.europa.eu
• www.europ arl.europa.eu
• www.express.co.uk
• www.facebook.com
• www.forbes.com
• www.g4media.ro
• www.gandul.info
• www.georgesoros.com
• www.historia.ro
• www.hotnews.ro
• www.inscop.ro
• www.libertatea.ro
• www.mesagerulsfantulanton.com
• www.news.ro
• www.ons.go v.uk
• www.patriarhia.ro
• www.quora.com
• www.rt.com
• www.setthings.com
• www.state.gov
• www.statista.com
• www.stopfake.org

88
• www.stratcomcoe.org
• www.tagesanzeiger.ch
• www.theguardian.com
• www.timpul.md
• www.tineye.com
• www.trinitas.tv
• www.vati cannews.va/ro
• www.youtube.com
• www.zf.ro
• www.ziare.com
• ziareromania.ro
• ziarullumina.ro
Altele:
• Lista monumentelor istorice – anul 2015, Ministerul Culturii
• Studiu exploratoriu privind stocurile de migrație

89
ANEXE:

Anexa 1

Anexa 2

90

Anexa 3

91

92

93

94

95
Anexa 4 – documentul emis de Primăria București privind mitingul din 10 august 2018.

Anexa 5, sursa https://www.dcnews.ro/referendum -familie -sondaj -despre -participare –
rasturnare -de-situatie_615716.html.

Anexa 6, sursa: https://ww w.antena3.ro/actualitate/primul -sondaj -despre -referendumul –
pentru -familie -ce-spun -romanii -467113.html

96

Anexa 7, sursa: Facebook

Anexa 8, sursa: Facebook

97

Anexa 9, sursa: Facebook

Anexa 10, sursa: Facebook

98

Anexa 11, sursa: Facebook

Anexa 1 2, sursa: Facebook

99

Anexa 13, sursa: Facebook