Argument … … … … 3 [619456]

1
CUPRINS
Argument ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
CAPITOLUL 1: MARKETINGUL TURISTIC ………………………….. …………………………. 4
1.1. Evoluția marketingului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 4
1.2. Conceptul de marketing turistic ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.3. Obiectivul și funcțiile marketingului turistic ………………………….. …………………………. 7
1.4. Conținutul și paticularitățile pieței turismului ………………………….. ………………………… 8
1.5. Cererea și consumul turistic. Oferta și producția turistică ………………………….. ……….. 9
CAPITOLUL 2: VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL COMUNEI
VALEA DOFTANEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 12
2.1. I ndividualitatea fizico – geografică a comunei Valea Doftanei ………………………….. 12
2.2. Particularități geodemografice ale localității ………………………….. ………………………. 20
2.3. Potențialul turistic al comunei Valea Doftanei ………………………….. ……………………. 32
2.4. Valorificarea turismului în contextul dezvoltării durabile. Infrastructura turistică
locală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 55
2.5. Circulația turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 70
2.6. Strategii de dezvo ltare ale turismului în comuna Valea D oftanei ……………………….. 74
2.7. Im pactul activităților turistice as upra mediului ………………………….. ……………………. 83
CAPITOLUL 3 : STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN PREDAREA
MODULULUI „MARKETING ………………………….. ………………………….. ……………….. 87
3.1. Strategii didactice – noțiuni teoretice ………………………….. ………………………….. …….. 87
3.2. Competențe specifice ale modulului „Marketing”. Obiective operațion ale pentru
diferite categorii de lecții ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 89
3.3. Forme de organizare și desfășurare a activității ………………………….. …………………… 97
3.4. Metode și procedee didactice folosite în predarea modulului „Marketing” ………. 100
3.5. Mijloace de învățământ utilizate în predarea modulului „Marketing” ………………. 121
CAPITOLUL 4: MODALITĂȚI DE EVALUARE FOLOSITE ÎN URMA
PARCURGERII UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE „ CERCETAREA DE MARKETING
ȘI NEVOILE CLIENȚILOR ” ………………………….. ………………………….. ………………. 122
4.1. Evaluarea – importanța acesteia în procesul de învățământ ………………………….. …. 122

2
4.2. Metode și instrumente tradiționale de evaluare a rezultatelor. Testul docimologic –
cel mai utilizat instrument de evaluare ………………………….. ………………………….. ……….. 123
4.3. Metode și instrumente complementare de evaluare a rezultatelor …………………….. 131
4.4. Cercetare experimentală privind eficiența utilizării metodelor de evaluare pe
parcursul unității de învățare „Cercetarea de marketing și nevoile clienților” ………….. 140
4.5. Valențe formative ale metodelor alternative de evaluare ………………………….. …….. 150
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 151
BIBLIOGRA FIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 153
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 156

3
Argument

Miriam Beard spunea “Cu siguranță, a călători este mai mult decât a vedea obiective
turistice, este o schimbare profundă și permanentă asupra modului de a trăi.”
Încă din momentul venirii pe lume putem spune că omul este călător, iar cea mai
importantă călătorie pe care omul o face cu trupul, mintea și sufletul este însăși viața.
În cele mai vechi timpuri călătoriile oamenilor au fost stimulate de diverse necesități
care i -a făcut pe aceștia să mig reze. Principalele necesități care au reprezentat motivul
migrației sunt cele legate de nevoia hranei și evitarea pericolelor (război, sclavie, calamități
naturale).
După ce a descoperit mijloacele de transport, omul a străbătut uscatul, marea și
aerul din dorința descoperirii unor teritorii noi dar și a unor culturi și civilizații necunoscute
de acesta.
Evoluția de la expedițiile tematice și călătoriile de cunoaștere la turismul zilelor
noastre s -a realizat datorită eficientizării mijloacelor de transpo rt, astfel modul de a călători
a devenit mai accesibil, mai facil și în același timp, plăcut oamenilor.
În momentele în care oamenii pornesc într-o călătorie renunță la vechile tipare și se
deschid către oportunități noi de înțelegere și cunoaștere mo tivați de libertatea de mișcare,
de acțiune și de gândire.
Comuna Valea Doftanei este amplasată într-un cadru natural pitoresc cu multe
valențe turistice și lipsit de surse de poluare și degradare a mediului. Înainte de intrarea în
localitatea Valea Doft anei, apele râului au fost zăgăzuite prin construcția barajului de la
Paltinu, formând un lac de acumulare ce poate fi asemuit c u “ o mică mare Montană”
realizând o zonă turistică de mare atracție
Turismul reprezintă una din oportunitățile reale ale comune i Valea Doftanei pentru
a se dezvolta. Acțiunea celor implicați în turism va trebui să se axeze pe serviciile oferite și
pe păstrarea mediului nepoluat, pentru a exista o armonie între turism și mediu, deoarece
turismul beneficiază de pe urma mediului. Pen tru acest tip de relație s -a impus turismul
durabil, care este și va fi într -o relație de armonie cu mediul, cu populația și cu valoarea
culturală, astfel încât dezvoltarea să reprezinte un fapt benefic asupra comunei Valea
Doftanei.

4
CAPITOLUL 1: MARKETINGUL TURISTIC

1.1. EVOLUȚIA MARKETINGULUI

Marketingul a apărut inițial în lumea afacerilor având ca scop identificarea
modalităților de a servi cât mai bine clienții și în același timp de a îmbunătății eficiența și
controlul firmelor.
Evoluția marketingului a fost una spectaculoasă deoarece a parcurs destul de repede
o multitudine de trepte ale dezvoltării sale extensive și intensive.
În opinia specialiștilor americani secolul XX permite etapizarea marketingului în
funcție de evoluția și extind erea lui în anumite domenii de activitate după cum urmează:
➢ prima etapă (1900 -1930) – etapa orientării marketingului către producție și
producător;
➢ a doua etapă (1930 -1950) – presupune orientarea marketingului către
distribuitori și vânzători;
➢ a treia et apă (1950 -1973) – etapa orientării marketingului către piață și
consumator;
➢ a patra etapă (1973 -1999) – etapa marketingului societal care reprezintă o
încununare a ideii universalității marketingului.
În primă fază, marketingul s -a manifestat în cadrul act ivității firmelor producătoare
de bunuri de larg consum (alimente, detergenți, cosmetice) și al firmelor ce produceau
automobile electrocasnice, mobilă.
În cea de a doua fază, marketingul s -a extins în lumea afacerilor mai exact în sfera
serviciilor de stinate publicului (turism, servicii bancare, manifestări culturale – spectacole,
cărți) dar și la nivelul firmelor producătoare de bunuri de utilizare productivă ( instalații,
echipamente, mașini).
Marketingul a depășit granițele activității economice în cea de a treia
fază, extinzându -se la nivelul unor organizații nonprofit care vehiculează idei pentru a
declanșa comportamente sociale dorite în rândul pietrelor țintă.

5
Marketingul s -a dezvoltat atât pe cale extensivă (pătrunderea marketingului în
domeni i noi de activitate sau în organizații și teritorii noi) dar și pe cale intensivă
(perfecționarea acestuia).

1.2. CONCEPTUL DE MARKETING TURISTIC

Termenul marketing este de origine anglo saxonă și provine din verbul ” to market”
care înseamnă ”a desfășura tranzacții pe piață, a cumpăra și a vinde”.
Philip Kotler definește marketingul ca fiind ”un proces social și managerial prin
care grupurile și indivizii obțin ceea ce le trebuie și ceea ce doresc prin crearea și schimbul
de produse sau valori cu alte grupuri de indivizi.”
Termenul “turism” are originea lingvistică strâns legată de semnificația cuvintelor
latine “tornare” (a se întoarce) și “tornus” (mișcare circulară), termeni ce desemnează o
călătorie (deplasare circulară) cu întoarcerea în pun ctul de plecare.
Termenul de ”turist” a fost folosit pentru prima oară, în anul 1800, de către Samuel
Pegge, în lucrarea intitulată “Anecdote ale limbii engleze”, prin formularea “A traveller is
now -a- days called Tour -ist”, respectiv ”un călător astăzi e ste numit turist” (Cosmescu I.
1998, p 24)
Încerc ările de a descrie și defini în mod corespunz ător termeni de tipul “turist” sau
“turism” au fost numeroase de-a lungul timpului , dar abia în ultimile decenii ale secolului
XXI s-a emarcat un progres real în ceea ce prive ște standardizarea terminologiei turistice.
Conferin ța Na țiunilor Unite privind Turismul și Călătoriile Intern aționale ce s-a
desfășurat la Roma în anul 1963 , a adoptat o defini ție a turismului bazat ă pe dou ă elemente
principale: motivul și dur ata voiajelor. Definirea motivului permite standardizarea
călătorilor dintr -o localitate sau țară în dou ă categorii de turiști ( cei care intr ă și cei care nu
intră în categoria turi știlor), iar criteriul duratei sejurului permite identificarea altor dou ă
categorii de vizitatori ( excursionistii/vizitatori de o zi și turi știi/care r ămân într-un loc cel
puțin o noapte).
Conferin ța Organiza ției Mondiale de Turism (OMT), de la Ottawa, a redefinit în
iulie 1991, conceptele de baz ă din turism, asimil ând termenu l de turism activit ăților care
sunt “… angajate de persoane în cursul voiajelor sau sejurului lor în locuri situate în afara

6
mediului reziden țial pentru o perioad ă de peste 24 de ore sau de cel pu țin o noapte, f ără a
depa și un an, în vederea petrecerii t impului liber, pentru afaceri ori pentru alte motive,
adică în alte scopuri dec ât prestarea unei activit ăți remunerate în locul vizitat” (Mill R.C.,
1992, p 8) .
Conform acestei definitii se pot distinge următoarele forme de turism:
• turism intern (c ând reziden ții unei țări călătoresc în propria țară);
• turism interna țional receptor (c ând nereziden ții unei anumite țări viziteaz ă
țara respectiv ă);
• turism interna țional emitent (c ând reziden ții unei țări viziteaz ă alte țări dec ât
cea din care provin).
Cele trei forme de baz ă enunțate anterior se pot combina rezult ând alte trei forme derivate
de turism:
• turismul interior (cuprinde turismul intern și turismul receptor);
• turismul na țional (cuprinde turismul intern și turismul emitent);
• turismul interna țional (cuprinde turismul receptor și turismul emitent).
Organizația Mondială a Turismului desemnează marketingul turistic ca fiind ”o
serie de metode și tehnici care vizează satisfacerea în cele mai bune condiții a nevoilor de
servicii turistice ale popula ției fără ca populația de primire să aibă de suferit”
Această definiție are totuși un neajuns: nu ține cont de interesul fundamental al
întreprinderilor de turism, acela de a obține profit.
În concluzie, marketingul turistic este un proces de management c are permite
întreprinderii de turism să -și identifice clientela actuală și potențială, să îi cunoască nevoile
pentru a -i influența dorințele și motivațiile la nivel local, regional, național și internațional
în vederea satisfacerii nevoilor consumatorilor de produse turistice, cu scopul maximizarii
profitului.
Marketingul tur istic este o concepție modern ( un nou mod de gândire, o nouă
optică) asupra orientării, organizării și desfășurării activității turistice, concretizată într -un
ansamblu coerent de activități practice programate și desfășurate printr -un instrumentar de
marketing adecva t (Balaure V., 2000, p. 13 ) în scopul satisfacerii în condiții superioare a
nevoilor de consum și, respectiv, maximizării profitului.

7
1.3. OBIECTIVUL ȘI FUNCȚIILE MARKETING ULUI TURISTIC

Obiectivul marketingului turistic îl constituie identificarea clienților eventuali și
potențial i pentru întreprinderile din turism, cunoașterea nevoilor acestora, având ca scop
adaptarea produselor turistice în vederea satisfacerii cerințelo r clienților.
Funcțiile marketingului turistic su nt strâns legate de obiectivul acestuia și pot fi
prezentate astfel:
➢ Funcția premisă – cercetarea pieței turistice în vederea stabilirii nevoilor de
utilizare/ consum a produselor turistice ;
❖ studiază nevoile de produse turistice pe tipuri de consumatori;
❖ studiază produsele turistice oferite de concurență;
❖ culege informații privind diferite aspecte ale pieței( cererea, oferta,
prețurile);
❖ prelucrează informațiile pentru a -și realiza un sist em informațional
propriu.
❖ prezintă punctul de plecare pentru întreaga activitate de marketing;
➢ Funcția mijloc – stabilirea strategiei generale a întreprinderilor de turism în
vederea adaptării acesteia la cerințele pieței ;
❖ mobilizează resurse umane, materiale și financiare în vederea
satisfacerii cererii de produse turistice existente pe piață;
❖ presupune selectarea pieței turistice sau a piețelor țintă, adaptarea
cantitativă și calitativă a produselor turistice actuale la cererea
prezentă și viitoare , lansarea de noi produse turistice
➢ Funcțiile obiectiv
❖ satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de utilizare/ consum a
produselor turistice ;
❖ cuprinde măsurile luate de întreprinderile de turism pentru
satisfacerea celor mai exigente nevoi de produse turistice cerute de
clientelă;
❖ informarea consumatorilor privind produsele turistice oferite;

8
❖ realizarea de produse noi dorite de consumatori și distribuirea lor în
condiții optime.
2. maximizarea profitului obținut
❖ reprezintă scopul oricărei întreprinderi de turism;
❖ urmărește crearea de structuri organizatorice optime, care să
corespundă obiectivului marketingului turistic;
❖ urmărește alocarea optimă a resurselor.
Transpunerea în practică a acestor funcții produce efecte pozitive asupra activ ității
întreprinderii de turism, contribuind la consolidarea pe piață și la creșterea capacității de
acțiune în condiții concurențiale.

1.4. CONȚINUTUL ȘI PATICULARITĂȚILE PIEȚEI TURISMULUI

Piața turistică se def inește ca fiind locul special amenajat în care se întâlnește și se
confruntă cererea cu oferta de produse turistice, în care cumpărătorii și vânzătorii de
servicii turistice se întâlnesc pentru a face schimb de mărfuri.
Următoarele elemente sunt extrem de importante pentru definirea pieței turistice:
➢ produsul turistic – ansamblul elementelor necesare satisfacerii nevoilor(transport,
cazare,masa);
➢ purtătorii ofertei – asigura prestarea tuturor categoriilor de servicii ce intră în sfera
de cuprindere a turi smului;
➢ purtătorii cererii – consumatorii de turism;
➢ spațiul economico geograFic – locul unde se desfășoară actele de vânzare cumpărare
a serviciilor de turism;
➢ intervalul de timp – momentul la care se desfășoară actul de vânzare cumpărare.
Piața turistică reprezintă sfera economică de întâlnire a ofertei turistice
(materializată prin producția tur istică) și cererea turistică ( materializată prin consum
turistic).
În comparație cu piața mărfurilor, piața turistică are următoarele particularități:
– locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu și cu locul de formare al cererii;

9
– oferta turistică este percepută de cerere sub forma unei imagini formate prin
cumularea tuturor informațiilor primite direct sau indirect de către fiecare turist po tențial.

1.5. CEREREA ȘI CONSUMUL TURISTIC. OFERTA ȘI PRODUCȚIA
TURISTICĂ.

Cererea turistică și oferta turistică, componente ale pieței turistice se manifestă
diferit: cererea turistică este foarte elastica și supusă unei permanente fluctuații datorate
influ enței unor factori (politici, economici, sociali) în timp ce oferta turistică este rigidă
elastică în timp și spațiu deoarece nu poate fi stocată sau transformată.
Aceste particularități pot genera un decalaj potențial între ele sau chiar apariția unor
combinații: ofertă bogată și cerere redusă, cerere mare și ofertă necorespunzătoare, ofertă
dispersată și cerere concentrată sau invers.
Cererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care își manifestă dorința
de a se deplasa periodic sau tempor ar în afara reședinței proprii pentru alte motive decât
prestarea unor activități remunerate la locul de destinație.
Consumul turistic este format din cheltuielile efectuate de cererea turistică pentru
achiziționarea unor servicii și bunuri legate de motiv ația turistică.
Consumul turistic se poate realiza în mai multe etape în timp și spațiu:
➢ înainte de deplasarea spre locul de destinație turistică, dar legat de acesta
(exemplu: procurarea echipamentului sportiv)
➢ în timpul deplasării spre locul de destinație (exemplu: transportul turistic)
➢ la locul de destinație (exemplu: cazare, masă, agrement și tratament).
Cererea turistică este influențată, în general, de motivația turistică.
Motivația turistică cuprinde: trebuințe, impulsuri, intenții, având c aracter personal,
fiind influențate de o mulțime de factori (mediul geografic, atitudinile față de acesta și față
de propria persoană).
Piramida motivațională umană este structurată în linii mari astfel:

10

Figura 1.1. – Piramida lui Maslow

Motivația social ă – de afiliație, de adeziune, identificare cu alții, apartenență la grup,
comunitate cultural – se identifică în nevoia omului de a se integra în grup.
Motivația cognitivă – de cunoaștere, de înțelegere, descoperire – se identifică în
nevoia de a cunoaște tradiții, obiceiuri, meșteșuguri, istorie, civilizație.
Motivația de concordanță între cunoaștere, simțire și acțiune contribuie la integrarea
personalității – se regăsește în acțiuni turistice cu caracter participativ.
Motivația de repaus și reconfortare este satisfăcută printr -un complex de condiții și
mijloace în afara reședinței permanente.
Motivația estetică exprimă tendința spre frumos, spre artă, cultură și civilizație, spre
peisaje inedite.
Particularitățile consumului turistic sunt determinate, în primul rând, de tipurile de
consumatori. Din punct de vedere al consumului turistic, turiștii pot fi ămpărțiți astfel:
➢ după vârstă( copii, adolescenți, adulți, persoane în vârstă);
➢ după sex( femini n și masculin);
➢ după temperament( sangvin, flegmatic, coleric, melancolic );
➢ după caracter( dificil, atotștiutor, econom, impulsiv, entuziast);
➢ după împrejurări( hotărât, nehotărât, nemulțumit, grăbit, excentric). NEVOI FIZIOLOGICE NEVOIA DE SECURITATE NEVOI SOCIALE NEVOIA DE STIMĂ NEVOIA
DE REALIZARE
DE SINE

11
Oferta turistică este formată din ansam blul atracțiilor care pot motiva vizitarea lor
de către turiști, cuprinzând totalitatea elementelor turistice care pot fi puse în valoare la un
moment dat pentru stimularea cererii turistice.
Oferta turistică se împarte în oferte turistică prima oară și o ferta turistică secundară.
acestea constituie “ materia primă” pentru industria turismului. Ele se vor modela în diferite
produse turistice doar printr -un consum efectiv de muncă vie, ce se va regăsi în prestațiile
de servicii turistice specifice fiecărui produs turistic.
Principalele particularități ale ofertei turistice sunt:
➢ complexitatea – se referă la structură, elemente componente;
➢ rigiditatea – se referă la imposibilitatea stocării imobilitatea și lipsa de adaptabilitate la
variațiile sezoniere;
➢ substituirea – se referă la utilizarea ofertei în alte scopuri decât cel sezonier ( congrese,
afaceri) .
Oferta turistică este puternic influențată de următorii factori:
➢ prețul pieței (atunci când acesta este ridicat prețul acționează favorabil asupra ofertei
stimulând astfel vânzătorii să își mărească oferta, iar atunci când prețul este scăzut
acționează nefavorabil determinând vânzătorii să reducă oferta);
➢ costul consumului de produse turistice (stă la baza prețului produsului turistic afectând
direct oferta);
➢ cererea de consum (atunci când cererea este în creștere și oferta este stimulată să se
mărească deoarece oferta nu este decât o consecință a cererii, iar atunci când cererea
este în declin și oferta scade);
➢ numărul și dimensiunile ofertelor tu ristice ( se raportează la firmele care oferă produse/
servicii pe piața turistică).

12
CAPITOLUL 2: VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
AL COMUNEI VALEA DOFTANEI

2.1. INDIVIDUALITATEA FIZICO – GEOGRAFICĂ A COMUNEI
VALEA DOFTANEI

Particularități privind poziția geografică

Comuna Valea Doftanei este localizată în
partea muntoasă a județului Prahova ( Figura
2.1.), între văile Teleajen și Prahova, făcând
parte din grupa Carpaților de Curbură a
Orientalilor, fiind situată pe cursul mijlociu al
râului Doftana.
Comuna Valea Doftanei, atestată
documentar la începutul secolului al XVI -lea,
face parte din Județul Prahova și este compusă
din satele Teșila și Trăisteni, sate care a fost
grupate într -o singură comună între anii 1872 –
1931 și din 1968 până în prezent. Prima
atestare documentară a localității Teșila este menționată la data de 16 iulie 1538, când
domnitorul Radu Paisie emite un hris ov prin care dăruiește localitatea Teșila fraților
Drăghici Spătaru și Udriște mare vistier, alături de alte localități din zonă (Furdui I., 2009,
p 13) .
Comuna Valea Doftanei se întinde pe o suprafață de 28637 ha, reprezentând 6% din
suprafața totală a ju dețului Prahova, din care 1742 ha este intravilan (conform datelor
furnizate de Primăria comunei Valea Doftanei) .
Valea Doftanei este localizată la intersecția drumurilor județene 102 I ce face
legătura între orașele Câmpina – Brașov și 102 A care face leg ătura între comuna Valea
Doftanei și orașul Comarnic, care prin cele două componente D.J. 101 S (Comarnic –
Figura 2.1. Poziția geografică a comunei
Valea Doftanei în cadrul județului Prahova

13
Secăria – Valea Doftanei) și D.J. 101 T (Valea Doftanei – Bertea – Slănic), face legătură
între Valea Prahovei și Valea Teleajenului.
Comuna Valea D oftanei este situată la intersecția paralelei de 45ș 18´ latitudine
Nordică cu meridianul de 25ș 43 ´ longitudine Estică.
Comuna Valea Doftanei este încadrată de masivele Gârbova, la apus și Grohotiș la
răsărit. Munții Gârbova sunt cunoscuți în literatura d e specialtate și sub numele de Munții
Baiu (Armaș I, 1999, p 20) , denumire justificată prin prezența toponimului „Baiu” atât ca
oronim: Baiu Mare, Baiu Mic, Băiuțul, cât și ca hidronim: Baiu Mare, Baiu Mic.
Relieful muntos este mai accentuat în partea nord ică a comunei. Limita nordică a
comunei Valea Doftanei este dată de o serie de culmi muntoase precum: Orjogoaia, Radela,
Cucioaia, Zănoaga, Baiu Mare și Baiu Mic, Unghia Mare și Unghia Mică. Unghia Mare
„cu liniile lui geometrice, seamănă cu o piramidă egi pteană, implantată parcă dinadins aici
în frământatul peisaj carpatin” (Cojocaru I, 1989, p 11) . Tot aici se înșiruie munții Petru,
Steiasa, Fundurile și o serie de „clăbucete” ce se ramifică spre sud: Prislop, Lacuri, Rusu,
Florei și în final se găsesc o s erie de „gâlme” precum: Negraș, Ciopârceni, Cărăbanu.
Limita sudică a comunei este dată de niște măguri, numite „gâlme” precum: Gâlma
Secăriei, Gâlma Crăiței și Gâlmeia.
Comuna Valea Doftanei se învecinează la nord cu Județul Brașov, legătura fiind
făcută de pasul Predeluș; spre nord -vest este limitrofă cu orașul Azuga, important centru
industrial, cunoscut pentru sticlăria produsă aici, și turistic datorită amplasării pe Valea
Prahovei.
La vest se află satul Secăria cu o exploatare de gresii, care în apri lie 1989 a fost unit
cu localitatea Valea Doftanei, revenind la situația inițială după revoluția din 1989; mai spre
vest de Secăria se găsesc orașele Sinaia și Comarnic, fiind importante centre turistice.
Spre sud -vest Valea Doftanei este limitrofă cu comu na Șotrile împreună cu satul
Lunca Mare, aici găsindu -se impunătoarele chei ale Doftanei; către sud de Șotrile se găsește
orașul Câmpina, important centru demografic, economic, industrial și turistic, cu
numeroase atracții precum Muzeele Iulia Hașdeu și Ni colae Grigorescu.
La sud, pe stânga râului Doftana se învecinează cu localitatea Brebu, unde
domnitorul Matei Basarab a construit o reședința domnească, în prezent devenind muzeu;

14
mai departe se găsește comuna Telega, stațiune balneoclimaterică, cu lacul s ărat Doftana și
cu atracții turistice precum Închisoarea Doftana, devenită muzeu după 1944.
La est se învecinează cu Ștefești și cu comuna Bertea, al cărei sat Lutu Roșu se află
în apropiere de pârâul Păltinoasa, această comună face legătura cu Slănic, ora ș ce posedă
instalații pentru balneoterapie cum sunt amenajările Baia Baciului și Baia Roșie, atracții
precum Grota Miresei, Muntele de Sare, Muntele Verde, Salina și Muzeul Sării; iar la nord
– est se învecinează cu Izvoarele și Măneciu, unde mai departe se găsește mănăstirea
Suzana, apoi depresiunea Cheia, importantă zonă turistică.

Aspecte climatice și hidrologice și valorificarea lor în turism

Satele Teșila și Trăisteni sunt localizate în larga depresiune intramontană Teșila,
săpată de râul Doftana și afluenții acestuia, la contactul stratelor de Sinaia cu flișul grezos
al munților Grohotiș.
Comuna Valea Doftanei este încadrată în bazinul hidrografic al râului Doftana, ce
deține o suprafață de 4 18 km², adică aproape de mărimea celui al râului Prahova în amonte
de Câmpina (Cojocaru I., 1980, p 16) , care reprezintă 11,2% din supr afața totală acestui
bazin, ce deține 3738 km² (Armaș I., 1999, p 24) .
Râul Doftana, izvorăște din munții Gârbova, de sub pasul Predeluș, de la altitudinea
de 1280 m, pe ntru ca pe parcursul său de circa 50 km, să traverseze în lung comuna Valea
Doftanei și să își mărească substanțial debitul datorită afluenților oarecum simetric plasați
pe ambele parți ale direcției sale de curgere nord -sud, până la vărsarea sa în râul Pr ahova, la
sud de orașul Câmpina.
În cursul său de la obârșie până la vărsare, râul Doftana, primește o serie de afluenți
importanți pe stânga, cum sunt: Negrașul, Cucioaia, Mogoșoaia, Ermeneasa, Ghimpoasa,
Valea lui Vlădișor și Păltinoasa, iar pe partea dr eaptă cursului de apă primește afluenții:
Mușița, Orjogoaia, Prislopul, Floreiul, Brădeasa și Secăria. Altitudinea la confluența
Floreiului cu râul Doftana este de 681 m, acest curs de apă fiind cel mai important afluent
al Doftanei, confluența făcându -se în vatra satului Teșila.
Pe versantul opus al munților Gârbova, curge o altă apă Doftana, care se unește cu
apa Târlângului și se varsă în Olt, după ce străbate depresiunea Brașovului.

15
Bazinul Doftana cu orientarea sa pe direcție nord – sud, coboară pe o distanță de
peste 50 km, de la altitudinea maximă de 1923 m în vârful Neamțu, la aproape 360 m, în
dreptul localității Bănești. Adâncimea normală a râului Doftana este de 0,75 m, lățimea
medie este de circa 9 km, iar debitul mediu este de 4,54m³/sec. (Cojo caru I., 1980, p 18)
Bazinul hidrografic al văii Doftanei se prezintă ca o luncă supra – aluvionară și un
număr de trei terase, pătrunzând de -a lungul afluenților și formând conuri de dejecție –
aglomerări de bolovănișuri, nisip și argilă.
Primăvara, la to pirea bruscă a zăpezilor, dar și în cursul ploilor torențiale și
îndelungate de vară, Doftana și afluenții săi își măresc debitul, provocând inundații și
viituri puternice în cursul inferior.
Bazinul hidrografic al Doftanei, de o mare importanță turistică și economică,
constituie principala sursă de alimentare cu apă potabilă pentru locuitorii comunei, dar și a
importanțelor orașe Câmpina, Ploiești și Băicoi.
Sistemul hidroenergetic Paltinu a fost dat în funcționare în anul 1971. Numit și
„lacul codrilor al bastru”, lacul antropic Paltinu a fost construit la confluența pârâurilor
Secăria și Păltinoasa, la 8 km sud de centrul comunei Valea Doftanei, cu scop
hidroenergetic, pentru alimentarea cu apă a unor orașe și zone industriale importante, cum
este platform a petrochimică Brazi, pentru irigare, piscicultură și pentru agrement. Acest
baraj, construit din beton, impresionează prin cei 460 km lungime sub formă de arc cu
dublă curbură și 108 m înălțime.
Culmile carpatice prezintă un climat caracteristic munților mijlocii cu diferențe
majore în funcție de expoziția versanților și cu un domeniu al vârfurilor și al platourilor
înalte.
Culoarele de vale și ariile depresionare se individualizează în cadrul climatului cu
regim moderat, cu contraste mici de la vară la ia rnă și fenomene de iarnă reduse ca
frecvență, ca zonă de discontinuitate climatică, cu inversiuni de temperatură, adăpost local
în depresiuni și canalizări de aer în lungul văilor.
Comuna Valea Doftanei este, în cea mai mare parte a anului, supusă circulaț iei
maselor de aer din vest și nord – vest, care depășesc ușor culmile joase ale munților Perșani,
trec peste depresiunea Brașov și pătrund prin culoarul dintre munții Bucegi și munții
Postăvaru, abătându -se pe Valea Prahovei și pe culmile munților Baiu și Grohotiș.

16
Extremitatea sudică a comunei se află relativ frecvent și sub influența maselor de aer sudice
care înaintează din Câmpia Romană, peste dealurile subcarpatice, pe văi, determinând
aspecte diferite ale vremii între nordul și sudul acestei comune.
Bazinul văii Do ftanei se caracterizează printr -o climă moderată, cu temperaturi
cuprinse între 6ș și 10ș C. Valorile termice lunare și anuale înregistrează variații moderate.
Valorile medii lunare se mențin sub 10°C în cea mai mare parte a intervalului.
La marile înălțim i ale masivelor ce înconjoară comuna Valea Doftanei temperatura
medie anuală este cuprinsă între 0ș și -2ș C, crescând treptat către poale până la 6 -8ș C.
Apar variații de temperatură de la o lună la alta datorită succesiunii anotimpurilor.
Cea mai rece lună este reprezentată de luna ianu arie, iar cea mai caldă de iulie, luna în
cadrul căreia apar numeroase variații de temperatură, cu amplitudini termice de până la 17ș
C.
Temperaturile diurne rar depășesc 25°C. Maximele absolu te, înregistrate frecvent în
iulie, oscilează între 25 și 30°C.
Temperaturi mai mici de 0ș C apar din luna septembrie la peste 1400 m altitudine,
putând să se mențină până la sfârșitul lui mai. Fenomenul de îngheț – dezgheț accentuează
dezagregarea rocii ș i alimentează grohotișurile, acționând astfel la modelarea reliefului.
Ninsoarea este posibilă în peste 80 de zile, între 1 octombrie și 15 mai; stratul de
zăpadă se menține 140 -170 zile, de la finele lunii octombrie și până în prima parte a lunii
mai. Cer ul este senin în 40 -42 zile, de la finele lui august și până la jumătatea lunii
octombrie; parțial acoperit de nori în 160 -190 zile, în mai – august; complet acoperit în 125 –
160 zile, în perioada decembrie – iunie. Vremea cea mai frumoasă, propice drumeții lor,
rămâne între 10 iulie și 15 noiembrie, când lunar numărul de ore cu soare variază între 160
și 220.
Vântul este puternic și uneori violent iarna. Direcția principală a curenților de aer
este nord -vest – sud-est în sectorul sudic, frecvență mare au și curenții de aer orientați sud –
nord sau nord – sud.
Ceața este posibilă în orice lună a anului, înregistrează o frecvență mai mare, 15 -24
zile, în sezonul rece, decembrie – aprilie; cele mai puține zile cu ceață sunt în august –
septembrie.

17
Precipitațiile sunt moderate, 600 -800mm/an în depresiuni și mai abundente, 1000 –
1200mm/an la marile înălțimi din munții Gârbova și Grohotiș (Cojocaru I., 1980, p 16 -17).
Precipitațiile care cad pe parcursul a 160 -180 zile pe an ajung la valori de aproape
1000mm; cantită țile cele mai mari se constată în lunile mai – iulie, care depășesc de regulă
150mm. Cele mai puține precipitații cad în intervalele septembrie – octombrie și februarie –
aprilie, minima fiind în septembrie, care este luna cea mai propice activității turis tice.
Sub raportul mediului său ambiant, râul Doftana cu întreaga sa rețea de afluenți,
este pozitiv apreciată de turiștii ce se abat prin această zonă, climatic protejată de brâul
muntos din jur, larg deschisă și însorită, cu o moderată temperatură și umi ditate. (Cojocaru
I., 1989, p 10)
Bazinul văii Doftana are un deosebit potențial turistic, beneficiind de apă de primă
calitate, izvoare și fântâni de munte răcoritoare, poieni și pajiști de o frumusețe îmbietoare.
Valea Doftanei atrage prin pitorescul depr esiunii intramontane Teșila, cu cele două
sate Teșila și Trăisteni, situate simetric de o parte și de alta a râului Doftana, prin cadrul
minunat al barajului și lacului de acumulare Paltinu și prin traseele turistice spre zonele
învecinate: Cheia, Văleni d e Munte și Valea Prahovei.

Condiții bio – pedo – geografice și valorificarea în activitățile turistice

Teritoriul comunei Valea Doftanei este bogat în ierburi și păduri. Marile întinderi
acoperite cu păduri favorizează echilibrul ecologic și constituie o resursă materială
importantă pentru cele două sate care alcătuiesc comuna. Intervenția omului în repartiția
vegetației, pentru scopuri economice este vizibilă. Datorită exploatării pădurilor, pe largi
spații, s -au extins pajiștile, livezile și au apărut parcele de arătură, ceea ce duce la
schimbarea componentelor naturale alea vegetației.
Sub un etaj de pajiști subalpine, prezent la marile înălțimi din masivele Gârbova și
Grohotiș, unde se întâlnesc pâlcuri de ienupăr ( Juniperus communis ), afin (Vaccinium
myrtillus ) și smirdar ( Rhododendron kotschyi ), spre sud urmează un etaj al pădurilor.
Între 1400 și 1650 m, în imediata vecinătate a pădurii și pe suprafețele cu expunere
nordică și nord – vestică, se întâlnesc pâlcuri de molizi cu dimensiuni m ici, tufișuri cu
ienupăr pitic ( Juniperus sibirica ), arin ( Alnus glutinosa ), afin ( Vaccinium myrtillus ),

18
merișor ( Vaccinium vitis -idaea ) etc. Acestora li se asociază țepoșica ( Nardus stricta ), iarba
vântului ( Agrostis tenuis ), precum și mai multe specii de licheni și mușchi. Sub altitudinea
de 1450 m urmează etajul format din păduri de conifere, cu o predominanță mai mare a
molidului ( Picea abies ), apoi din păduri de amestec de conifere cu foioase, iar sub 1000 m
din păduri de fag. Pădurile de molid ocupă c ea mai mare parte a versanților cu expunere
nordică și a culmilor secundare.
Etajul nemoral cuprinde zona montană și subcarpatică, format predominant din fag
(Fagus silvatica ) și alte specii pe suprafețe mai restrânse cum sunt: aninul alb ( Alnus
incana ), gorunul ( Qercus petraea ) etc.
Pădurile pure de fag se întâlnesc până la altitudinea de 1000 m pe gâlma Secăria, iar
în amestec cu bradul până la altitudinea de 1200 m pe masivul Orjogoaia.
La altitudini mai mari de 1200 m, se întâlnește o pădure de amestec de fag cu specii
precum: brad ( Albies alba ), molid ( Picea excelsa ), pin ( Pinus silvestris ) și carpen
(Carpinus betulus ).
Codrii de fag și pădurea de amestec, îndeplinesc o important funcție de echilibrare a
regiului ploilor și ajută totodată la fix area solului, împiedicând degradarea acestuia.
Subarboretul se dezvoltă în sectoarele defrișate, în lizieră sau în rărituri, către albiile
văilor. Frecvente sunt exemplarele de alun ( Corylus avellana ), arin ( Alnus glutinosa ),
mesteacăn ( Betula pendula ), so c (Sambucus nigra ) etc. Umiditatea mai accentuată și
constantă în mare parte favorizează prezența ferigilor ( Pteridophyta ), mușchilor ( Subregnul
Bryophita ) și ciupercilor . În luminișuri, covorul vegetal este mai bogat, iar florile „imprimă
nuanțe aparte în verdele intens al pădurii de molid” (Cojocaru I., 1980). Pe lângă plante
precum: ghiocei ( Galanthus ), viorele ( Scilla bifolia ), clopoței ( Campanula ), degetarul
(Digitalis Purpurea ), brândușe ( Crocus ), se mai întâlnesc: măcrișul iepurelui ( Oxalis
acetosell a), fragul ( Fragaria vesca ), zmeurul ( Rubus idaeus ), murul ( Rubus fructicosus ),
cătina ( Hippophae rhamnoides ), și rezervație naturală de narcise ( Narcissus angustifolius )
în bazinul hidrografic superior al Văii Rele.
Plantele ierboase din etajul subalpin d e pe teritoriul Văii Doftana, permit pășunatul
animalelor (ovine, bovine etc.)
Plantele erbacee prezintă o extremă diversitate. Dintre “vestitorii primăverii”,
ghiocelul ( Galanthus nivalis ) răsare înainte ca crusta zăpezii să se topească.

19
Din primăvară și până la sfârșitul verii, pe pajiștile, poienile și grădinile de pe
Poduri, de la Crăițe și Cărăbanu, de pretutindeni “se leagănă în adierea vântului o mare de
flori multicolore ce exală un parfum discret și atrag roiurile de albine” (Cojocaru I., 1980, p
29).
Vegetația îmbracă din vechime întreaga suprafață, iar folosirea locală a cuvântului
„flori”, atât la plural cât și la singular, este atât de frecventă, încât există și hidronimul
Florei, afluent al Doftanei, muntele Florei, “acest munte fermecător est e, plin în culme, tot
o pajiște smălțată de flori, ale căror principale culori sunt albul, auriul și albăstrui – deschis”
(Vaillant J.A., 1844, p 275) și un cătun al satului Teșila, numit Podul Floreiului.
Valoarea terapeutică a plantelor este recunoscută și folosită de către localnici din
cele mai vechi timpuri. Plantele cu valoare terapeutică sunt: afinul ( Vaccinium myrtillus ),
chimenul ( Carum Carvi ), cicoarea ( Cichorium intybus ), mușețelul ( Matricaria
chamomilla ), sunătoarea ( Hypericum perforatum ), coada șoricelului ( Achillea millefolium ),
ciuboțica cucului ( Primula officianalis ), coada mânzului ( Equisetum arvense ), pătlagina
(Plantagno majore ) trei -frați-pătați sau panseluța de câmp ( Viola tricolor ) și pelinul
(Artemisia absinthium ). Asemenea plante vind ecătoare sunt folosite de obicei sub formă de
ceai, sau în alte moduri.
Versanții Văii Doftana fiind acoperiți cu păduri și pajiști, silvicultura și zootehnia
imprimă o notă specific peisajului montan.
Fauna din bazinul văii Doftanei este format din specii care se întâlnesc de regulă în
Carpați. Specifice zonei sunt: cerbul ( Cervus elaphus carpaticus ) și căprioara ( Capreolus
capreolus ), ce constituie un decor cinegetic de interes mare al plaiurilor locale, ursul brun
(Ursus arctos ), lupul ( Canis lupus ), mistrețul ( Sus scrofa ) întâlnit în pădurile de fag și
iepurele ( Lepus europaeus ), specii preferate de vânători. În pădurile din nordul Văii
Doftana, trăiește râsul ( Lynx lynx ), animal carnivor felin, care este supranumit “pantera
Carpaților” (Cojocaru I., 1980, p 36) . Se mai întâlnesc specii precum: vulpe ( Vulpes vulpes
crucigera ), viezure ( Meles meles ), nevăstuică ( Mustela nivalis ) și pisică sălbatică ( Felis
silvestris ).
În etajul făgetelor sunt reprezentate rozătoare ca: pârșul ( Ghlis ghlis ), pârșul de a lun
(Muscadinus avellanarius ), pârșul mic ( Dyromis nitedula ) și șoarecele gulerat ( Apodemus
tauricus ). Veverița ( Sciurus vulgaris ) se întâlnește frecvent prin copacii din jurul satelor

20
doftănene. Se mai întâlnesc: dihorul ( Putorius putorius ), jderul de sco rbură ( Martes martes )
și vidra ( Lutra ) întâlnită în trecut pe Valea Neagră și în Negraș.
Păsările sunt de o mare varietate, întâlnindu -se: cucul ( Cuculus canorus ),
ciocănitoarea ( Chordata ), ciocârlia ( Alaudidae ), rândunica ( Hirundo rustica ) și cocoșul de
munte ( Tetrao urogallus ).
Dintre reptile sunt prezente specii precum: vipera ( Vipera ) și șopârla de munte
(Lacerta vivipara ).
În apa Doftanei și a afluenților acestui râu, există o faună ihtiofagă de munte cu
specii de pești specifice apelor din zona montan ă. Aici trăiește păstrăvul ( Salmo trutta
fario ).
Vânatul în zona silvică și pescuitul în apa Doftanei, constituie o atracție deosebită
pentru sportivii pasionați. Locul unde se practică aceste sporturi sunt foarte pitorești și atrag
amatorii de orice vârstă, pentru petrecerea timpului liber.
Solurile prezente în comuna Valea Doftanei fac parte din clasa Spodisolurilor,
predominând tipul Podzol, ceea ce determină cultivare de plante puține și pe fășii reduse.
Se cultivă unele cereale: porumb, secară, or z; leguminoase ca fasolea; plante cu tuberculi,
cum este cartoful; și plante de nutreț: lucerna și trifoiul. Din aceste plante, mai des întâlnite
sunt cartoful și porumbul. (Armaș I., 1999, p 25)

2.2. PARTICULARITĂȚI GEODEMOGRAFICE ALE LOCALITĂȚII

Dinamica populației

Comuna Valea Doftanei cu clima sa moderată, cu temperaturi cuprinse 0° și 8°C și
precipitațiile moderate, mai abundente la contactul cu zonele deluroase, reprezintă o
așezare favorabilă din acest punct de vedere, sub raport demografic.
În anul 1838, satul Teșila avea un număr de 91 de familii, iar satul Trăisteni avea
numai 21 de familii. În anul 1854 populația a crescut ca număr, astfel, trăiau 33 de familii
în satul Trăisteni și 111 familii în satul Teșila.
După aproximativ două decen ii, în anul 1872, numărul de locuitori din cele două
așezări, Teșila și Trăisteni era de 1480 de locuitori.

21
În anul 1897, populația satului Teșila a crescut cu 47.4%, ajungând la 2816
locuitori, din care 7 familii erau de fierari de etnie romă și circa 15 familii de pietrari
italieni (după Dicționarul geografic al județului Prahova, Târgoviște, 1897).
Noile condiții de trai ale locuitorilor din comuna Valea Doftanei, mai ales după anul
1944, au contribuit la un spor demografic pronunțat.
Situația din anul 1959 la data de 1 iulie se prezenta astfel:

Tabelul 2.1. Numărul populației pe sexe la nivelul anului 1959
Nr. Crt. Denumirea localității Populație (număr locuitori)
Totală Femei Barbați
1. Teșila 3664 1821 1843
2. Trăisteni 2503 1270 1233
Sursa: Ion V.T. Cojocaru, Monografia comunei Valea Doftanei, Editia a II -a, Ploiesti ,
1989, pg.38

Față de anul 1872, când numărul de locuitori al celor două localități, Teșila și
Trăisteni, era de 1480 locuitori, în anul 1959 ( Tabelul 2.1. ) numărul popul ației a crescut de
aproximativ patru ori ajungând la 6167 locuitori, fapt datorat îmbunătățirii condițiilor de
trai din această comună în ultimul secol.
În continuare numărul populației creștea, ajungând la 7356 de locuitori, în anul
1970, an în care comun a Valea Doftanei progresează, datorită începerii lucrărilor de
electrificarea și alimentare cu apă potabilă. Alimentarea cu apă potabilă este favorizată de
marea bogăție a resurselor naturale existente aici, dar reclamă trasee pe mari distanțe, din
cauza î ntinderii (Cojocaru I., 1989, p 42) comunei, impusă de condițiile de mediu.
Anul 1974 este cunoscut ca Anul mondial al populației, ce a coincis cu terminarea
lucrărilor de electrificare și alimentare cu apă, când comuna Valea Doftanei a renunțat la
vechea lampă cu petrol, cu care se lumina până acum, în favoarea energiei electrice și
totodată a renunțat și la “colibița cu găleți pentru căratul apei de la mari distanțe și în pantă”
(Cojocaru I., 1980, p 49) , în favoarea sistemului de distribuție a apei potabile prin conducte.
Ion V.T. Cojocaru spunea în lucrarea sa intitulată Valea Doftanei din anul 1980
despre locuitorii doftăneni că nu se deosebesc de populația celorlalte sate de deal și de

22
munte din România, bărbații sunt de talie potrivită, asemănând u-se izbitor cu cei din partea
vestică a depresiunii Brașovului, dar și cu cei din localitățile învecinate.
În anul 1992, comuna Valea Doftanei deținea un număr de 7076 persoane, din care
4356 persoane locuiau în satul Teșila, restul de 2711 persoane locui au în satul Trăisteni.
La nivelul anului 2002, numărul total al populației din Valea Doftanei era de 6896
locuitori, în scădere cu 2,4% față de anul 1992, iar densitatea populației era de 24,44
locuitori/km².

Tabelul 2. 2. Structura populației pe grupe de vârste și sexe în anul 2002
Nr.
Crt. Grupe de
vârste Numărul total al
populației pe
grupe de vârstă Din
care:
bărbați Din
care:
femei % din total
– barbați % din total –
femei
1. 0 – 14 ani 1133 586 547 8.49% 7.93%
2. 15 – 59 ani 4227 2168 2059 31.43% 29.85%
3. peste 60 ani 1536 690 846 10.00% 12.26%
4. Total 6896 3444 3452 49.92% 50.08%
Sursa: Centrul de Resurse pentru Diversitatea Etnocultural ă

Figura 2. 2. Structura populației pe vârste și sexe la nivelul anului 2002

La recensământul din anul 2002 ( Tabelul 2. 2. și Figura 2. 2.), comuna Valea
Doftanei deținea un total de 6896 locuitori, din care 49.92% bărbați și 50.08% femei.
0 500 1000 1500 2000 2500BarbatiFemei
Numarul populațieipeste 60 ani
15-59 ani
0-14 ani

23
Persoanele sub 15 ani dețineau 16.42%, populația cuprinsă între 15 și 59 ani deținea un
procent de 61.32%, iar persoanele cu vârste de peste 59 de ani dețineau 22.26% din
populația totală, ceea ce denotă o presiune mare a populației pe viitor.
În anul 2006, comuna Valea Doftanei avea o populație de 6 981 locuitori, 3 530
femei și 34 51 bărbați, din care un procent de 82.8% din totalul locuitorilor era reprezentat
de populația de 18 ani și peste această vârstă.

Tabelul 2. 3. Evoluția numărului populației în perioada 1992 -2020
Sursa: Primăria comunei Valea Doftanei(20 20)

Conform analizei datelor preluate de la evidența persoanelor din cadrul Primăriei
comunei Valea Doftanei ( Tabelul 2. 3.), numărul populației a cunoscut o ușoară scădere de
la 7076 locuitori cu 1,34% până în anul 200 6, când avea 6 981 locuitori și cu 8,30% până în
anul 20 20, ajungând la 6 401 locuitori. Această continuă scădere se datorează natalității
scăzute, mortalității d estul de ridicate datorită fenomenului de îmbătrânire al populației și
fenomenului de migrație al persoanelor din ce în ce mai accentuat spre orașe, în căutarea
unui trai mai bun, dar și cel de migrație internațională, spre țările receptoare de populație î n
scopul găsirii unui loc de muncă mai bine plătit.

Tabelul 2. 4. Numărul populației semestriale în perioada 20 18-2020
Nr.crt. Luna Numărul populației în anul:
2018 2019 2020
1. Ianuarie 6586 6501 6401
2. Iulie 6547 6441 –
Sursa: Primăria comunei Valea Doftanei
Nr.
Crt. Denumirea localității Numărul populației în:
1992 2006 2020
1. Teșila 4356 4349 3992
2. Trăisteni 2711 2632 2409
3. Total 7076 6981 6401

24
Din analiza datelor preluate de la Evidența Persoanelor din cadrul Primăriei Valea
Doftanei ( Tabelul 2. 4.), observăm o scădere considerabilă din ianuarie 2018 până în
ianuarie 2020, scădere de la 6586 locuitori la 6401, ad ică cu 185 de locuitori reprezentând
2,80%.

Tabelul 2. 5. Dinamica populației în intervalul 20 18-2020
Nr.
Crt Anul Indicatori demografici
Numărul
născuților Numărul
decedaților Numărul
deceselor
infantile Natalitate Mortalitate Sporul
natural
1. 2018 61 89 0 8.9 ‰ 13 ‰ -4.1 ‰
2. 2019 36 77 0 5.6 ‰ 11.2 ‰ -5.6 ‰
3. 2020 24 22 0 3.5 ‰ 3.2 ‰ 0.3 ‰
Sursa: Primăria comunei Valea Doftanei

Conform dinamicii populației în ultimii patru ani ( Tabelul 2 .5.), comuna Valea
Doftanei a înregistrat un spor natural pozitiv până în anul 20 17, numărul nașterilor
depășindu -l pe cel al deceselor, rezultând o ușoară creștere a populației. Din anul 201 8,
numărul populației a început să scadă treptat datorită sporului n atural negativ de -4.1 ‰,
ajungând la -5.6 ‰ în anul 201 9. Conform datelor preluate și analizate de la Evidența
Persoanelor din Valea Doftanei, pe primele patru luni ale anului 20 20, reiese o dinamică
constantă cu un spor natural de 0.2 ‰, numărul nașteril or din lunile ianuarie, februarie,
martie și aprilie, fiind egal cu numărul deceselor din aceleași luni menționate.
Numărul populației din comuna Valea Doftanei cunoaște o ușoară scădere de la an
la an, datorită numărului scăzut al nașterilor și ridicat al deceselor, sporului natural negativ
în mare parte, cât și datorită migrației interne și internaționale.

Tabelul 2. 6. Mișcare popuației în intervalul 201 7-2020
Nr.
Crt. Anul Stabiliti cu
domiciliul Plecari cu
domiciliul Stabiliti cu
reședința Plecări cu
reședința
1. 2017 54 73 14 95

25
Nr.
Crt. Anul Stabiliti cu
domiciliul Plecari cu
domiciliul Stabiliti cu
reședința Plecări cu
reședința
2. 2018 76 47 16 80
3. 2019 64 57 12 85
4. 2020 31 19 4 35
Sursa: Primăria comunei Valea Doftanei , 2020

Figur a 2.2. Mișcarea populației din comuna V alea Doftanei în intervalul 201 7-2020

Populația din comuna Valea Doftanei, conform Tabelului 2.6. și Figura 2. 2.,
numărul persoanelor stabilite cu domiciliul în comună au crescut de la 54 la 76 persoane,
cu 28.9% din anul 20 17 până în anul 201 8, apoi a cunoscut o scădere de 15.8% până în
2019, iar anul 20 20 a înregistrat în primele patru luni un număr de 31 de persoane care s -au
stabilit în comuna Valea Doftanei. În ceea ce privește numărul persoanelor stabilite cu
reședința în comuna, acestea au cunoscut o scădere din 2017 până în 201 8 cu 35.6 %, apoi a
cunoscut o creștere de 10 persoane stabilite cu reședința în comună până în anul 201 9.
Numărul plecărilor din comună a cunoscut o creștere de la 14 la 16 persoane din
2017 până în 201 8, apoi a scăzut cu 25% până în 201 9. Anul 20 20 până în prezent a
înregistrat un număr de 4 persoane plecate cu domiciliul din comuna. În ceea ce privește 547664
31734757
1954
16 12
495
80 85
35
050100150200250300
2017 2018 2019 2020
Stabiliti cu domiciliul Plecari cu domiciliul
Stabiliti cu reședința Plecări cu reședința

26
numărul persoanelor plecate cu reședința din comuna, s -a înregistrat o scădere din 20 17
până în 201 8 de la 95 la 80 persoane care și -au schimbat reședința în altă p arte, apoi a
crescut cu 5.88%, iar anul 20 20 a înregistrat 35 de persoane care și -au schimbat domiciliul.
Sporul migratoriu este negativ în toți cei patru ani, ceea ce produce scăderea
populației din comuna Valea Doftanei. Comuna Valea Doftanei este o loca litate emițătoare
de populație, ce migrează către orașele mari sau în țările receptoare de populație în căutare
confortului și a unui loc de muncă mai bun, dar totodată este și o receptoare de populație
inactivă, ce migrează dinspre oraș spre sat, locul ne poluat și atractiv pentru trăirea în liniște
a ultimilor ani ai vieții.

Funcționalitatea economică actuală a comunei

Comuna Valea Doftan ei, are un important potențial economic ce poate fi valorificat
prin aplicarea unor politici de dezvoltare durabilă, prin men ținerea unui echilibru prezent
între om și natură, între dezvoltarea social -economică și protecția mediului înconjurător, cu
o gestionare eficientă a resurselor naturale, fără a aduce prejudicii generațiilor viitoare.
Comuna Valea Doftane i face parte din arealul zonelor rurale în care predomină
factori favorizanți pentru dezvoltarea socio -economică. Această comună este caracterizată
prin o gamă largă de resurse naturale precum vegetația forestieră, suprafețele agricole și
fondul cinegetic, ce favorizează dezvoltarea atât a unor activități agricole cât și neagricole,
contribuind la multiplicarea resurselor de venit.

Figura 2. 3. Repartiția fondului funciar pe categorii de folosință
Sursa: Primăria comunei Valea Doftanei 52%
20%9%11%8% Forestier
Agricol
Ape
Fânețe
Alpin

27
Comuna Valea Doftan ei, deține un important fond funciar repartizat pe categorii de
folosință ( Figura 2. 3.), unde cea mai mare suprafață, 52% este reprezentată de fondul
forestier cu 14891 hectare din totalul comunei de 28637 hectare. Un procent de 22% din
totalul suprafeței este reprezentat de terenul agricol, ce deține o suprafață de 5727 hectare,
resursele de apă dețin un procent de 9%, fânețele cu o suprafață de 3150 hectare, ocupă
11% din suprafață, iar golurile alpine doar 8%.
Comuna Valea Doftanei dispune de resurse de o deosebită importantă între care:
pădurile de fag și brad ce ocupă o suprafață apreciabilă, cariera de bazalt și piatră de var,
pietrișurile și nisipurile, bogăția resursele de apă cu importanța sa deosebită,
microhidrocentralele amplasate pe râul Doftan a, în număr de șapte, ce au o producție de
circa 30 MW/zi și pot asigura printr -o conjunctură favorabilă autonomia energetică a
comunei (conform datelor furnizate de Primăria comunei Valea Doftanei) , golurile alpine
care odată cu aprobarea Legii muntelui n r. 347/2004 publicată în Monitorul Oficial nr. 670
din 26 iulie 2004 și dezvoltarea agroturismului pot deveni resurse importante pt comună.
În Valea Doftanei predominante sunt pășunile și fânețele, moșia fiind situată atât în
vatra satului cât și la marile înălțimi, în exteriorul vetrei. Agricultura cu ramura sa de
cultivarea plantelor se practică pe scară mai redusă, terenul accidentat și clima specific
montană fiind factori defavorabili practicării acesteia pe scară largă, dar cea de -a doua
ramură, crește rea animalelor, cu specializarea sătenilor în creșterea ovinelor, a rasei “țigaie
de munte” (Cojocaru I., 1980, p 59) , a fost și rămâne o ocupație deosebit de importantă a
locuitorilor din comună.
Datorită specificului său montan, această comună deține un important potențial
economic, având activități precum: exploatarea și prelucrarea lemnului, silvicultura,
creșterea animalelor, comerțul, serviciile și agroturismul montan.
Industria este reprezentată în comuna Valea Doftanei prin câteva ramuri precum:
exploatarea și prelucrarea lemnului, industria alimentară cu unități de prelucrare a
produselor agro – zootehnice și de prelucrare a laptelui, cașcaveaua fiind un produs
tradițional specific zonei, industria mică și artizanatul.
În prezent, în cadrul comunei Valea Doftanei își desfășoară activitatea un număr de
146 de firme în diferite domenii de activitate cum sunt: douăzeci și șapte de societăți
comerciale bazate pe exploatarea și prelucrarea lemnului, treizeci și nouă de societăți

28
comerciale pe domeniile co nstrucțiilor civile și industriale și comerțul cu materiale de
construcții, zece societăți comerciale și întreprinderi familiare sau individuale pe domeniul
turismului, un număr de cincizeci și opt societăți comerciale în domeniile comerțului și
serviciilo r, cinci societăți comerciale în domeniul transporturilor, o Cooperativă de Credit
Vital în domeniul finanțe – bănci, comerț cu produse petroliere prin două unități: S.C. Noil
Prod Pan S.R.L. și S.C. Rompetrol Downstream S.A., distribuție de televiziune pr in cablu
și internet: S.C. Montana Comimpex S.R.L. și două centre bazate pe comerț cu produse
farmaceutice: Farmacia Hygeea S.R.L. și Medimfarm S.A. (conform datelor furnizate de
Primăria comunei Valea Doftanei)
Politicile specifice în cadrul comunei Valea Doftanei trebuie să conțină ca obiective
principale: transformarea activității agricole într -una performantă; conservarea, reabilitarea
și utilizarea durabilă a resurselor naturale, a biodiversității și peisajului montan;
promovarea și dezvol tarea patrimoniului cultural și a potențialului montan; crearea
întreprinderilor mici și mijlocii cu profil agricol, comercial și de servicii; dezvoltarea
agroturismului montan, silvoturismului și ecoturismului montan; dezvoltarea și ameliorarea
infrastruc turii locale.

Favorabilitatea căilor de comunicație în dezvoltarea economică și turistică a
comunei

Cele mai vechi căi de deplasare în zona Valea Doftanei au fost potecile, bine
cunoscute de către localnici, și drumurile de căruță. Mai târziu s -au constr uit în comună
ulițele și șoselele.
Pentru transportarea buștenilor și a lemnelor – metru în vagonete, s -a construit o
cale ferată forestieră (Cojocaru I., 1978, p 20) , la jumătatea secolului al XX -lea, de -a lungul
râului Doftana și al afluenților săi din b azinul superior. Aceasta a funcționat două decenii,
apoi a fost desființată, pentru a începe construcția sistemului hidrotehnic Paltinu.
Calea ferată forestieră a fost înlocuită cu șoseaua amenajată pe traseul Câmpina –
Trăisteni, amplasată pe partea stâng a a râului Doftana, ce ocolește lacul de acumulare
Paltinu.

29
Pentru dezvoltarea exploatărilor forestiere ce progresau, s -au construit o serie de
drumuri locale, de -a lungul unor afluenți nordici ai râului Doftana precum pârâul Valea
Neagra și pârâul Ermene asa.
În prezent, comuna Valea Doftanei comunică prin doua căi de acces modern cu linia
CFR București – Brașov și cu Drumul European E61 sau Drumul Național 1. Prima cale de
acces este marcată de rețeaua rutieră Trăisteni – Teșila – Paltinu – Seciuri – Lunc a Mare –
Voila – Câmpina, pe o distanță de 20 km, fiind preferată de turiști datorită gradului de
dificultate redus, iar cea de -a doua ruta este marcată de șoseaua Trăisteni – Teșila – Secăria
– Comarnic, rută de 16 km, care este mai greu accesibilă datori tă pantelor mari pe care se
desfășoară.
Există o serie de trasee turistice dificile, lungi ca durată și distanță, spre renumitele
stațiuni învecinate, ce permit turiștilor din Valea Doftanei un contact cu elementele noi ce
sunt oferite de alte locuri cu d iverse amenajări sportive de la Sinaia, Bușteni, Azuga și
Predeal, stațiuni larg accesibile turiștilor.
O potecă marcată, leagă comuna Valea Doftanei de punctul feroviar Posada, traseu
ce poate fi parcurs călare sau cu piciorul, recomandat deplasărilor pur turistice sau
didactice, pentru a intra în contact direct cu frumusețile peisajului natural. Traseul pornește
din staul Teșila, pe valea Floreiului, de unde se urmează poteca spre Posada. Aceasta
localitate, unde este localizată poiana cu narcise “Floreiu l”(Cojocaru I., 1980, p 165) pe o
suprafață de 1 hectar, este situată pe Drumul Național 1, făcând legătura cu stațiunile de pe
Valea Prahovei.
Alte căi spre cunoscutele stațiuni de pe Valea Prahovei, se pot face din satul
Trăisteni pe valea Prislopului, v ârful Baiu Mare, către Cabana Piscu Câinelui, se ajunge la
Sinaia, alt traseu pleacă pe valea pârâului Prislop către vârful Baiu Mare până în Poiana
Țapului ce aparține de Bușteni, sau un altul care urmărește poteca spre Piscul Orjogoaia, cu
o altitudine d e 1447 metri, continuând pe valea pârâului Azuga până în stațiunea Azuga.
Un vechi “drum al sării” (Cojocaru I., 1989, p 30) face legătura între satele comunei
Valea Doftanei și comuna Bertea. Traseul se face în mare parte prin poteci și drumuri
forestier e, pornind din satul Teșila, traversează cătunele Șețu – denumit si Șesu – și
Ghimpoasa, Valea lui Vlădișor, urcând panta parțial împădurită a Gâlmei Crăița până în
punctul “La Mormânt”. În continuare “drumul sării”, coboară prin fânețele locuitorilor,

30
până la valea Păltinoasa, apoi urmează încă o pantă împădurită care duce în localitatea
Bertea. Acest istoric drum, îndeplinește funcția unei directe legături între orașele Comarnic
și Slănic, prin traversarea comunei Valea Doftanei.
O alta cale de acces este reprezentată de traseul ce leagă Valea Doftanei de Brașov,
care în prezent apare în peisaj ca un drum forestier pe care se poate ajunge doar cu piciorul.
Proiectul de modernizare a drumului județean 102 I, ce face legătura între Câmpina și
Săcele, prin Tă rlungeni, va avea un rol important în dezvoltarea comunei Valea Doftanei,
va fluidiza traficul de pe Drumul Național 1, și totodată va oferi turiștilor, accesul mai ușor
cu mijloacele auto în pitorescul văii Doftanei, acest „minunat colț al naturii prahove ne”
(Cojocaru I. 1978, p 22) .
Comuna Valea Doftanei se va uni cu orașele Azuga și Bușteni printr -o șosea de
mare altitudine numită Transbaiul, ce va duce la transformarea Văii Doftanei în adevărate
atracții pentru turiștii iubitori de natură, munte și pei saje superbe. Transbaiul este proiectat
ca fiind un drum rutier ce atinge altitudinea maximă pe culmea Baiului, de 1834m în
apropierea vârfului Cazacu, pe o distanță de 38 km din care 19 km sunt pe teritoriul
comunei Valea Doftanei. O parte din traseu se v a desfășura pe drumuri forestiere existente
sau drumuri de căruță, folosite de ciobanii din zonă, iar ramificația către Valea Doftanei se
va suprapune pe un drum construit de Regele Carol I (după articolul Transbaiul – Drumul
care va pune Valea Doftanei pe harta turistică a României, ziarul Valea Doftanei, ediția a
X-a din aprilie 2012). Transbaiul va duce la scurtarea traseului între localitățile de pe Valea
Prahovei și cele din zona Doftana.

Evoluția istorică a localității cu referire asupra activității turistice

Deși aflate în “creierul munților”, la limita nordică a județului Prahova, relativ
izolate, la distanțe de 20 km de Câmpina și 18 km de Comarnic, iar munții le despart de
Țara Bârsei, cele două sate, Teșila și Trăisteni, componente ale comunei V alea Doftanei, au
o vârstă apreciabilă, iar originea și vechimea lor se încadrează în procesul general al
etnogenezei medievale românești. (Furdui I., 2009, p 12)

31
Vechimea acestor așezări este greu de stabilit, deoarece nu s -au efectuat cercetări
arheologi ce, singurele dovezi fiind mărturiile scrise, care nu pot oferi o realitate sigură
privind vechimea, originea și continuitatea acestor așezări.
Golurile alpine cu pășuni bogate, munții împăduriți, potențialul economic și turistic
al bazinului Doftana, veci nătățile au creat condiții ce au dus la întemeierea acestor așezări.
Luând în considerare ocupațiile din cele mai vechi timpuri a locuitorilor acestor
așezări, ocupații precum: creșterea animalelor, munca la pădure, agricultura, dar și
toponimia, se poate afirma ca satele Teșila și Trăisteni au apărut în Evul Mediu. Românii
ardeleni, pentru a scăpa de asuprirea națională după cucerirea maghiară, au trecut Carpații
și s-au așezat pe actualul teritoriu al comunei Valea Doftanei. La baza originii acestei
migra ții stau numele de familie ca Bran și Râjnoveanu. Pe de altă parte, bogăția pășunilor
acestor “plaiuri mioritice” (Furdui I., 2009, p 12 ) a atras păstori ardeleni și munteni care s –
au stabilit deasemenea în aceste așezări, dovadă stau numele de familie pre cum Buzoianu,
Secăreanu și Comărniceanu, nume des întâlnite atât în satul Trăisteni, cât și în satul Teșila.
Legat de vechimea acestor localități, există o ipoteză privind existența unei
străvechi cetăți, neolitice sau dacice, pe teritoriul satului Trăisteni. „Un pârâu din învecinata
Țara Bârsei, denumit tot Doftana, ar putea marca acolo cândva o stăpânire de către aceiași
săteni locuitori și pe malurile Doftanei Prahovene” (Cojocaru I., 1980, p 71) .
Numele satul Teșila derivă din îndepărtata preisto rie, toponim ce amintește de
Tesalia, denumirea ținutului depresionar dintre munții Pind și Olimp, datorită aspectului
reliefului teșit, cu o altitudine mai redusă și cu pășuni bogate, ce susține o vale care în
dreptul acestei depresiuni este mai larga, ia r Trăisteni poate avea o dublă accepție: „traistă”
cu care săteanul pleca la pădure pentru o perioadă mai mare de timp sau „trei stâne”,
noțiune legată de începuturile întemeierii satului.
Apariția timpurie a toponimelor Negraș și Ciopârceni, alături de Te șila, Trăisteni și
Secăria este confirmată istoric. Un document din anul 1690, preciza că între „satele de
plăieși” Prahovene erau amintite și Ciopârceni și Negraș, care erau sate propriu -zise
(Cojocaru I., 1989, p 87) , în prezent având statutul de cătune ce aparțin celor două sate
componente ale comunei Valea Doftanei.

32
Prima atestare documentară a localității Teșila a fost dată la data de 16 iulie 1538,
când domnitorul Radu Paisie emite un hrisov prin care dăruiește localitatea Teșila fraților
Drăghici spă taru și marelui vistier Udriște, alături de alte localități din zonă.
Inițial organizate ca obști sătești libere, cele două sate, Trăisteni și Teșila, vor fi
dăruite unor boieri, apoi Mănăstirii Mărgineni, respectiv Mănăstirii Sinaia. Reforma agrară
din an ul 1864 va face ca cele două sate să redevină libere.
Prin reforma administrativ – teritorială din anul 1968, cele două sate, Teșila și
Trăisteni au fost reunite în comuna Valea Doftanei, așa cum au mai fost și între anii 1872 –
1931.

2.3. POTENȚIALUL TURISTIC AL COMUNEI VALEA DOFTANEI

În viziunea Organizației Mondiale a Turismului și a altor organisme de profil din
cadrul Comunității Europene, potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul
componentelor naturale, culturale și socio -economice care exprimă posibilități de
valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie
premise pentru dezvoltarea activităților de turism (Cândea M., Erdeli G., Simion T., 2001,
p 17) .
Astfel, un anumit spa țiu geografic prezintă din punct de vedere turistic interes în
măsura în care oferă resurse turistice naturale sau resurse turistice antropice, resurse ce pot
fi puse în valoare în urma unor amenajări specifice, intrând în circuitul turistic intern sau
internațional.
Componenta naturală a potențialului turistic constituie factorul de atractivitate de
bază pentru turism, dar în aceeași măsură sunt apreciate și componentele umane sau
antropice ale ofertei turistice primare, alcătuite din elemente aparținând s ferei materiale sau
imateriale.
Potrivit lui Nicolae Cianga potențialul turistic se poate definii astfel: “totalitatea
factorilor de atracție aparținând cadrului natural sau antropic”. La care adaugă, valorificat
prin intermediul amenajărilor turistice și care generează fluxuri turistice cu arii de
proveniență interne și internaționale ce se deplasează către arii de destinație unde consumă

33
într-o manieră turistică produsele turistice, rezultate dintr -un potențial și amenajarea
acestui.
În sens larg, potenți alul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor
naturale, economice și cultural – istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare
turistică, dau o anumită funcționalitate pentru turism și deci constituie premise pentru
dezvolt area activității de turism (G. Erdeli, 1996).
În sensul Hotărârii Guvernului nr.775 publicată în Monitorul Oficial al României
nr.7/9.01.2002, resursele turistice sunt componente ale mediului natural și antropic, care
prin calitãțile și specificul lor sunt recunoscute, înscrise și valorificate prin turism, în
mãsura în care nu sunt supuse unui regim de protecție integral ă.

Resurse turistice naturale

Potențialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă
cadrul natural al unui spațiu, prin componențele sale: tipuri și forme de relief, structură
geologică, condiții climatice, ape de suprafață și subterane, vegetație și faună, peisaj, natură
protejată etc., care prin valorificarea și atractivitatea lor duc la justi ficarea deplasărilor
pentru vizitare și care conduc la amenajări de ordin turistic.
Potențialul turistic natural constituie o condiție permanentă a existenței activității
turistice. Conform Direcției Județene de Statistică Prahova, elementele mediului natu ral
reprezintă baza oricărei activități turistice: relieful și substratul geologic, clima, apele,
vegetația, fauna. Dintre acestea, cele mai căutate pentru activitățile turistice sunt cele care
au calități deosebite cum sunt: formele de relief, topoclimate le, calitățile curative ale
izvoarelor, lacurilor, râurilor, pădurilor și vegetației naturale, fauna spontană și ariile
naturale protejate ce solicită un management special al vizitatorilor.

34

Figura 2.4. Harta resurselor naturale din comuna Valea Doftane i

Comuna Valea Doftanei dispune de o mare varietate de resurse naturale ( Figura
2.4.) de interes turistic local precum: cote cu un potențial turistic ridicat dat de formele
atractive de relief, rezervațiile naturale Glodeasa, Paltinu – Lac, Valea Corbului , Rezervația
cu bulbuci de munte și Foile Verzi, ape minerale la poalele muntelui Negraș, cheile Teșilei
și Secăriei, și un lac natural pe muntele Orjogoaia.

Masive montane:
Atât munții Baiu cât și munții Gârbova au un potențial turistic ridicat dat de
numeroasele forme atractive de relief cum sunt:
• golurile alpine numite “gâlme”: Secăria ( Foto 2.1.), Crăițe, Gâlmeia, Negraș,
Ciopârceni și Cărăbanu. Sunt parțial înierbate, vâ rfurile având o formă rotunjită
asemănătoare cu a unei cupole în stil bizantin.

35
Vârful Secăriei ( Foto 2.1.),
localizat la aproximativ șase kilometri de
Teșila, cu priveliștea sa către comuna
Vale a Doftanei în nord ( Foto 2.2.), Lacul
Păltinoasa și Barajul Paltinu în sud -est
(Foto 2.3.), comuna Secăria la vest și în
depărtarea sudică, priveliște către orașul
Câmpina reprezintă un important punct de
atracție turistică, nu numai peisagistică, ci
și în scopul unor activități de timp liber,
cum ar fi: plimbarea, săniușul și schiatul,
cu toate că nu există o pârtie special
amenajată.
• Vârfuri cu forme spectaculoase:
masivul Unghia Mare cu contururile sale
rectilinii, în perspectiva sa vizuală dinspre
sud, are forma unei piramide egiptene
fiind „implantată parcă dinadins aici în
frământatul peisaj carpatin” (Cojocaru I.,
1989, p 11) masivul Unghia Mare este
denumit de către localnici și “Ung hia
ursului cea mare”.
• Forme de relief carstic și
pseudocarstic se dezvoltă local pe calcare,
gips și sare. Se intâlnește mai cu seamă pe
partea estică al văii Doftana, în nord -vestul
munților Grohot iș, cu precădere în culmea
Urlațelul, unde se remarcă o serie de
martori petrografici, alcătuiți din calcare
cretacice, pe care se dezvoltă un
microexocarst (Armaș I., 1999, p 116) .
Foto 2.1. Vârful Secăria văzut din vatra
satului Teșila
Foto 2.3. Lacul Păltinoasa văzut de pe
vârful Secăria Foto 2.2. Comuna Valea Doftanei văzută
de pe vârful Secăria

36
Hidrografie
Rețeaua hidrografică reprezintă unul din factorii determinanț i ai turismului. Apele
curgătoare, care împânzesc comuna Valea Doftanei, se înscriu cu un potențial ridicat, atât
prin peisajul creat, cât mai ales prin posibilitățile pe care le oferă pentru practicarea
pescuitului sportiv și agrementului nautic etc.
Râul Doftana, izvorăște din munții Gârbova, de sub pasul Predeluș, de la altitudinea
de 1280 m, pentru ca pe parcursul său de circa 50 km, să traverseze în lung comuna Valea
Doftanei. În cursul său de la izvor până la vărsare, râul Doftana, primește o serie d e afluenți
importanți pe stânga, cum sunt: Negrașul, Cucioaia, Mogoșoaia, Ermeneasa, Ghimpoasa,
Valea lui Vlădișor și Păltinoasa, iar pe partea dreaptă cursului de apă primește afluenții:
Mușița, Orjogoaia, Prislopul, Floreiul, Brădeasa și Secăria.
Bazinul văii Doftana are un deosebit potențial turistic, beneficiind de apă de primă
calitate, izvoare și fântâni de munte răcoritoare, poieni și pajiști de o frumusețe îmbietoare
Apele subterane intră în fondul turistic natural fie sub forma lacurilor, fie p rin
apariția izvoarelor. Pe teritoriul comunei Valea Doftanei există un număr mare de lacuri de
munte, cele mai important fiind lacul Orjogoaia situat în masivul cu același nume, lacul
Steiasa Mică localizat în masivul cu aceași nume și lacul Valea Corbulu i localizat în golul
alpin Crăițe. Apele minerale clorurate, sodice sunt prezente la baza masivului Negraș.
Apele prezente în comuna Valea Doftanei sunt ape minerale în care predomină clorura de
sodiu, originea lor fiind legată de rocile sedimentare bogate în sare.

Chei și defilee:
Cheile și defileele reprezintă îngustări morfo -hidrografice puternice ale râului
Doftana, rezultat în urma adâncirii accentuate a văii prin eroziunea în adâncime în sectoare
calcaroase sau conglomeratice. Văile au versanți abrup ți, verticali și foarte înalți, iar
defileele sunt mai largi cu versanți mai evazați, ce sunt însoțiți de o albie majoră cu umeri
înguști de terasă.
Defileul Doftanei se desfășoară de la limita sudică a satului Teșila până în aval de
Cheile Doftanei, și este acoperit în mare parte de apele Lacului Păltinoasa, fiind prezent sub
forma unui culoar de vale uniform în sectorul flișului curbicortical (Armaș I., 1999, p 24 ).
Acesta se prezintă sub forma unei alternanțe de mici bazinete și chei, rezultat al litologiei

37
prin trecerea de la Stratele de Sinaia și seria de Bobu, cu gresii masive, conglomerate și fliș
grezos – marnos, la pânza de Teleajen, cu gresii masive și fliș cu rbicortical (Armaș I., 1999,
p 118) .
Cheile Teșilei (Foto 2.4.) sunt
localizate la limita sudică a intravilanului
comunei Valea Doftanei făcând parte din
defileul Doftanei și se prezintă sub forma
unor bancuri de gresii masive erodate de râul
Doftana, car e în acest punct își strâmtează
albia foarte mult.
Cheile Secăriei sunt situate pe valea
pârâului Secăria, unde se face trecerea de la o
serie de Bobu la flișul abțian – cenomanian.
Acest interval stratigrafic apare printr -un fl iș format din gresii curbicorticale în alternanță
cu depozite marno – nisipoase. La partea superioară a intervalului se dezvoltă gresii masive
în bancuri groase și conglomerate.
Cheile Doftanei sau Cheile
Brebu (Foto 2.5.) localizate în dreptul
localității Podul Cheii alcătuite din
conglomeratele de Brebu, apar sub forma
unor chei de pietrișuri de terasă,
măsurând 25 m lățime și 85 m adâncime.
Pe pereții cheii se observă înclinarea
stratelor spre sud și apariția unor alveole
mai mari sau mai, rezultate din
desprinderea unor bolovani din
microconglomerate. Unele alveole au fost
folosite de scurgerea apei din interiorul masei conglomeratice fiind transformate în mici
guri de tunel (Armaș I., 1999, p 115) .

Foto 2.4. Cheile Teșilei
Foto 2.5. Cheile Doftana

38
Rezervații naturale
Pădurile virgine și cvasivirgine prezintă cel mai mare interes, arboretele pure sau în
amestec având dimensiuni neobișnuite pentru condițiile ecologice precare din zonele
respective. Pe teren distribuția acestor păduri s -a menținut datorită amplasării lor în locuri
greu accesibile, ele înaintând uneori adânc pe văi pâraielor afluente ale Doftanei. Rezistă
încă formațiunile de Alnus incana , comune în deceniile trecute în țara noastră, dar care,
datorită fragilității lor, au fost degradate sau chiar distruse.
Bazinul Văii Doftanei mărginit de Munții Baiului la vest și de Munții Grohotiș la
est, incluzând enclava de pădure virgină a Glodesei, este extrem de bogat în habitate,
concurând cu succes masivele muntoase din apropiere. Mai sus de 1600 m se întind
pajiștile de Nardus Festuca Agrostis și stâncării pe care cresc 38 de specii de licheni, între
1400 și 1650 m apar pâlcuri de molizi (Picea Abies) și ienupăr pitic (Juniperus Sibirica),
bujorul de munte sau smirdarul ( Rhododendron ), de-a lungul pâraielor apar fâșii de cătină
pitică (Pyracantha Navano).
Ariile naturale protejate de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei
ecologice europene Natura 2000 sunt:
Pădurea Glodeasa este o rezervație naturală forestieră, veche de peste 200 de ani,
cu o supraf ață de 535 hectare, alcătuită din fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu
subarboret format din specii precum: alunul (Corylus avellana) , socul negru (Sambucus
nigra) și socul roșu (Sabucus racemosa), iar pătura erbacee este alcătuită din: floarea
paștelui (Anemone pulsatilla), brebenei ( Dentaria glandulosa ), coada cocoșului
(Polygonatum latifolium) , laptele cucului (Euphorbia cyparissias) . Fauna din rezervația
naturală Glodeasa este specifică zonei montane, întâlnindu -se specii ca: cerbul ( Cervus
elaphus ), căprioara ( Capreolus capreolus ), ursul brun ( Ursus arctos ), lupul (Canis lupus),
mistrețul ( Sus scrofa ), cocoșul de munte ( Tetrao urogallus ) și altele. Pădurea Glodeasa este
considerată un sit de o valoare excepțională prin bogăția de habi tate (conform datelor
furnizate de Direcția Silvică Prahova ).
Pădurea “Foile verzi” se află pe teritoriul comunei Valea Doftanei și este renumită
pentru specia de mălin ornamental (Prunus laurocerasus) ce crește aici.
Pădurea “Paltinu Lac” reunește specii arboricole deosebite: paltinul de pădure, pin
comun, pin neted, jugastru, larice, localizată la confluența râului Doftana cu pârâul Secăria,

39
unde se întâlnesc “specii rare și de mare altitudine situate la numai 650 m altitudine”
(Județele Patriei – Prahova (Monografie), 1981, p 53 ).
Pe teritoriul comunei Valea Doftanei mai există: o rezervație forestieră (200 ha); un
monument geologic (5 ha) la Cheile Secăriei; o rezervație cu larice (0,5 ha); rezervația
Valea Corbului de 10 ha, rezervația cu bulbuci de mun te de 30 ha și o rezervație naturala de
narcise ( Narcissus angustifolius ), localizată în bazinul superior al Văii Rele, pe versantul
sudic al muntelui Cumpătu.

Vânătoare și pescuit
Comna Valea Doftanei deține un admirabil decor piscicol și cinegetic. Fau na
deosebit de bogată din bazinul văii Doftanei este format din specii care se întâlnesc de
regulă în Carpați, făcând posibilă organizarea de partide de vânătoare pentru cei pasionați.
Specifice zonei sunt: cerbul ( Cervus elaphus carpaticus ) și căpriorul ( Capreolus
capreolus ), ce constituie un admirabil decor cinegetic al pădurilor locale.
Speciile de mare interes vânătoresc, conform Direcției Silvice Prahova, sunt:
– cerbul ( Cervus elaphus carpaticus ) – cerbii, “voivozii încoronați ai pădurii”, la
vremea ec hinocțiului de toamnă, în poienile înalte, se adună în alaiuri de nuntă. Pădurea
vibrează de boncănitul lor. Masiv și elegant, cerbul impresionează prin calitatea trofeului și
emoția excepțională a dobândirii acestuia (conform datelor furnizate de Direcția Silvică
Prahova) . Perioada de vânare a cerbilor este cuprinsă între 1 septembrie și 15 decembrie, iar
a femelelor între 1 septembrie și 15 februarie;
– căpriorul ( Capreolus capreolus ) înseamnă grație și culoare. Perioada de vânare a
căpriorului este cuprinsă, între 15 mai și 15 octombrie, pentru masculi și 1 septembrie și 15
februarie la femele;
– ursul brun ( Ursus arctos ) poate fi vânat numai cu aprobarea autorităților, iar ca
metode de vânătoare se utilizează goana, dibuitul și pânda;
– mistrețul ( Sus s crofa ) este întâlnit în pădurile de rășinoase și fag
– cocoșul de munte ( Tetrao urogallus ) este un vânat nobil. Impresionant prin ritualul
de împerechere, masculul, singurul care poate face obiectul vânătorii, reprezintă un trofeu
râvnit de vânători (conform datelor furnizate de Direcția Silvică Prahova) . Perioada de
vânare este 1 aprilie și 5 mai;

40
– iepure ( Lepus europaeus );
– potârniche ( Perdix perdix );
– vulpe ( Vulpes vulpes ).
În pădurile din nordul Văii Doftana, trăiește râsul ( Lynx lynx ), animal carn ivore
felin, care supranumit “pantera Carpaților” (Cojocaru I., 1980, p 36).
În apa Doftanei și a afluenților acestui râu, există o faună ihtiofagă de munte cu
specii de pești specifice apelor din zona montană. Aici trăiește păstrăvul ( Salmo trutta
fario ).
Lacul Paltinu reunește toate condițiile necesare unei partide de pescuit, fiind bogat
în specii precum: păstrăv ( Salmo trutta fario ), șalău ( Stizostedion lucioperca ), crap
(Cyprinus Carpio Carpio ), biban ( Perca fluviatilis ), caras ( Carassius Auratus Gibel io),
roșioară ( Scardinius erythrophthalmus ), clean ( Leuciscus Cephalus ), plătică ( Abramis
brama ), știucă ( Esox lucius ), ce sunt foarte apreciate de pescari.
Vânatul în zona silvică și pescuitul în apa Doftanei, constituie o atracție deosebită
pentru vânăto ri și pentru pescari. Locul unde se practică aceste sporturi sunt foarte pitorești
și atrag amatorii de orice vârstă, pentru petrecerea timpului liber.

Resurse turistice antropice

Potențialul turistic antropic poate fi definit ca fiind acel potențial ce cuprinde
“totalitatea realizărilor cultural – istorice (vestigii arheologice, muzee, case memoriale,
monumente și locuri istorice, monumente de artă, etnografie și folclor) acumulate pe
parcursul istoriei omenirii și a formelor de activitate socio – demog rafică și tehnico –
economică ce pot fi utilizate pentru turismul dintr -un teritoriu”.
Potențialul turistic cultural reprezintă totalitatea resurselor și obiectelor create de
om. Este numit în literatura de specialitate oferta turistică secundară și cuprin de patrimoniul
cultural local și național. Patrimoniul cultural – istoric național cuprinde monumente,
ansambluri și situri cu valoare excepțională din punct de vedere istoric, artistic, estetic,
științific, antropologic, cât și peisaje culturale reprezent ative pentru țară sau o regiune geo –
culturală.
Turismul cultural este o formă de turism practicată în scopul satisfacerii
necesităților spirituale, al desăvârșirii formării culturale de acele persoane care caută

41
inspirații artistice și culturale. Această formă include locuri istorice, vizite la muzee, galerii
de artă, turnee muzicale etc. (Stăncioiu A. F., 2016, p 205)

Figura 2.5 . Harta resurselor turistice antopice în comuna Valea Doftanei

Bisericile
Ruinele Bisericii vechi sunt localizate în
sectorul nordic al satului Trăisteni ( Foto 2.6.).
Biserica a fost construită în anul 1830 de un grup
de cincisprezece familii de oieri veniți din Ardeal,
în cooperare cu localnicii. În prezent își continuă
rolul de martor al unor vremuri de mult trecute,
datorită scheletului ei din piatră, după ce parte din
lemn a putrezit.

Foto 2.6. Ruinele Bisericii vechi

42
Biserica din piatră „Adormirea
Maicii Domnului” (secolul XIX),
reconstruită pe aceiași temelie este
localizată în satul Teșila ( Foto 2.7.).
Sfântul lăcaș cu hramul „Adormirea
Maicii Domnului” a fost construită în
acest pitoresc peisaj între anii 1871 -1875
de către credincioșii acestei parohii.
Această biserică s -a construit datorită
necesit ății unei noi biserici, fiind
amplasată în centrul satului, iar mai târziu, în anul 1930 i s -a adăugat un frumos pridvor.
Între anii 1954 -1955, Constantin Călinescu a pictat interiorul bisericii, în timpul păstoririi
preotului Dinu Georgescu. În anul 1988 s-a restaurat pictura din interiorul lăcașului de către
Elena Vasilescu, cu ajutorul preoților Miron Florin și Lambă Teodor, precum și a
enoriașilor, iar în anul 2011 a fost restaurat exteriorul bisericii cu ajutorul preotului Topală
Răzvan.
Biserica “Sfinții Voievozi”
localizată în satul Trăisteni ( Foto 2.8.) a
fost construită în perioada 1926 -1942. Pe
data de 30 iunie 1942 a avut loc sfințirea
lăcașului. Pictura bisericii a fost realizată
de Dimitrie D. Stoica din B ucurești, în stil
bizantin în ulei. Mobilierul este de stejar
masiv, iar în pronaosul bisericii, chiar în
dreapta intrării este pictat chipul Regelui
Mihai I, care în anul 1987 a fost astupat cu
tencuială, din ordinul autorităților comuniste, iar cu ocazia refacerii picturii a fost
decopertat și repus în valoare. Biserica cu hramul “Sfinții Voievozi” este una din cele mai
mari lăcașe de cult din zonă.

Foto 2.7. Biserica Adormirea Maicii
Domnului
Foto 2.8. Biserica Sfinții Voievozi

43
Biserica de lemn Sfinții Constatntin
și Elena din satul Teșila ( Foto. 2.9.) a fost
construită în anul 2009, iar până în prezent
ea s -a aflat într -un continuu proces de
amenajare (picturi interioare, amenajări
exterioare)

Muzeele
Comuna Valea Doftanei a prezentat un interes etnografic și popular – artistic încă de
timpuriu. Muzeele din această zonă tezaurizează valori inestimabile ale spiritualității
oamenilor din zonă (conform datelor furnizate de Primăria comunei Valea Doftanei) .
În comuna Valea Doftanei există două muzee:
Muzeul de Etnografie și Folclor ,
este localizat în satul Trăisteni în cadrul
Căminului Cultural, și redă aspecte ale
locuinței țărănești tradiționale din comuna
Valea Doftanei, pă strând obiecte de
mărturie a meșteșugurilor și tradițiilor
populare ( Foto 2.10.) din zonă: vase de
pământ, ștergare brodate, ornamente gravate
în lemn, traforate, lucrate în relief, fote, îi
cu broderii alese și elemente autentice ale
portului popular româ nesc.
Muzeul de Arte Plastice localizat în satul Teșila în cadrul Căminului Cultural,
unește peste 300 de opere de artă, multe dintre ele ale unor artiști consacrați, rodul celor
optsprezece ediții ale Taberei Internaționale de Creație Plastică ce are loc în fiecare an în
Valea Neagră, tabără recunoscută prin participarea artiștilor atât din țară, cât și din
străinătate.
Foto 2.9. Biserica Sfinții Constantin și Elena
Foto 2.10. Interior – Muzeul de Etnografie și
Folclor

44

Monumentele
Monumentul Eroilor din Teșila, construit în
anul 1998 de către locuitorii și edilii comunei Valea
Doftanei, în cinstea celo cazuți în războiele din anii
1877, 1914, 1944 și Revoluției din 1989. ( Foto.
2.11.).

Lacul Păltinoasa și Barajul Paltinu
Lacul antropic Paltinu, denumit și lacul
Păltinoasa sau „lacul codrilor albastru” ( Foto 2.12.),
este situat pe valea râului Doftana, la confluența
acestuia cu pârâurile Păltinoasa și Secăria, la sud de
comuna Valea Doftanei. Acesta este cel mai mare
lac de acumulare din județul Prahova, întinzându -se pe o lungime de 3 km.
Construirea barajului Paltinu ( Foto 2.13.) a început în anul 1968, și a fost dat în
folosință în anul 1971. Acesta are întrebuințări multiple cum ar fi: alimentarea cu apă
potabilă și industrială a orașele Câmpina și Ploiești, alimentarea cu apă industrială a
platformei petrochimică Brazi, asigur area apei pentru irigarea a circa 25000 ha teren agricol
Foto 2.11. Monumentul eroilor
Foto 2.12. Lacul Păltinoasa Foto 2.13. Barajul Paltin u

45
în zona Băicoi – Ploiești și pentru salubrizarea râului Dâmbul din Ploiești, producerea de
energie electrică, piscicultura – păstrăvul având un rol important – și agrementul.
Construit din beton, barajul impresionează prin lungimea sa de 465 m, forma de arc
cu dublă curbură și înălțimea totală de 108 m.
Ambele maluri oferă condiții prielnice pentru amplasarea unor campinguri în locuri
specializat amenajate, cum este cel de pe malul stâng al Lacului Păltinoasa de la așa
numitul „Popas” și case de vacanță, în special pe malul drept al acestui lac, zonă numită de
către localnici “pe Vale”, Lacul Păltinoasa oferind o priveliște încântătoare.

Activități umane cu funcție turistică
Festivalul Cașca velei
În fiecare toamnă, de obicei la mijlocul lunii septembrie, în comuna Valea Doftanei
are loc Festivalul Cașcavelei, fiind o manifestare de tradiție care, în fiecare an, atrage mii
de turiști în zonă.
Festivalul Cașcavelei este un târg complex, organi zat în aer liber, pe stadionul
Podul Riștii din Trăisteni, cu produse tradiționale românești: artizanat, tâmplărie și
mobilier, produse meșteșugărești și produse alimentare cu sunt: pastramă, bulz, palincă,
afinată, vin, dar în centrul atenției se va afla, renumita “cașcavea”, specialitatea
gospodăriilor doftănene. În program sunt incluse momente artistice. Pe scenă amplasată pe
terenul de fotbal Podul Riștii din satul Trăisteni își fac prezența îndrăgiții interpreți de
muzică populară, soliști pop cunoscuț i și ansambluri populare, cum este cunoscutul
Ansamblu Doftănița din Valea Doftanei.
Până în prezent au avut loc un număr de zece ediții, iar cea din ultimul an a atras
mai mulți turiști ca niciodată. În prima zi a festivalului, au fost prezenți un număr d e peste
20.000 de vizitatori. Majoritatea turiștilor au venit din București și din localitățile apropiate,
ceea ce denotă că tradițiile doftănenilor sunt apreciate de o multitudine de oameni, atât din
mediul urban, cât și din mediul rural.
Pe Valea Doftane i specifică acestei zone este cașcaveaua, ce este un caș
nefermentat, puțin sărat și bine afumat, care, datorită faimei sale are și un festival ce -i
poarte numele.

46
Festivalul Cașcavelei organizat anual în septembrie, dar și pastrama și ciorba de
bureți pre parate tradițional, fac din comuna Valea Doftanei o destinație gastronomică
recunoscută pe plan nașional.
Cașcaveaua are o tradiție de sute de ani de fabricare în Valea Doftanei. Gustul
cașcavelelor diferă după grăsimea laptelui, cantitatea de sare, durat a de afumat și lemnul
care este folosit la afumat. Cașcaveaua se face din lapte de vacă, transformat într -un un caș
dulceag care se lasă la dospit, la scurs pe grătar de lemn. Se taie mărunt, se pune în apă
fiartă și în câteva ore se așază într -un tipar sp ecial. Când se răcește se scaldă în saramură
timp de o zi după care este pus la afumat, ca să capete culoarea specifică de maroniu pal.
Locuitorii comunei Valea Doftanei spun că renumita cașcavea “nu este nici brânză,
nici cașcaval, dar ca reușește să păst reze esența florilor de câmp și gustul amar al cătinei”.
Zilele Paltinului
Sărbătoarea lacului Paltinu (Păltinoasa) are loc în luna septembrie a fiecărui an.
Prima ediție a acestui festival a avut loc pe 3 septembrie 2011 cu prilejul împlinirii a 40 de
ani de la inaugurarea barajului Paltinu. Construirea barajul Paltinu a început în anul 1968,
și a fost dat în folosință în anul 1971. Barajul impresionează prin construcția sa din beton,
prin lungimea sa de 465 m, forma de arc cu dublă curbură și înălțimea to tală de 108 m.
Zilele Paltinului se desfășoară la Popas, pe malul stâng al lacului Păltinoasa, într -un
peisaj admirat de turiști. Zona, cu toate frumusețile ei și obiceiurile păstrate din cele mai
vechi timpuri, este promovată cu ajutorul acestui festival .

Resursele turistice de natură etnografică
Comuna Valea Doftanei a prezentat din cele mai vechi timpuri un anumit interes
etnografic și popular – artistic, fiind una din cele trei zone etnografice importante din
județul Prahova.
Casele din zona Valea Do ftanei erau construite din lemn, cu acoperișul din șindrilă,
datorită apropierii de marea bogăție de păduri de foioase, având în jurul casei o prispă, iar
interiorul este decorat cu ștergare brodate cu “râuri”, vase de pământ și linguri de lemn
încrustate cu flori și floricele.
Un astfel de tip de casă este expusă la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti"
din București. Această gospodărie originară din satul Trăisteni, este compusă dintr -o casă

47
cu foișor ( Foto 2.14.), un coteț din lemn
pentru adăpostirea animalelor și gardu l
înconjurător. Casa are două încăperi, tindă,
prispă pe patru lături și foișor. Este
acoperită cu șindrila din lemn de fag.
În comuna Valea Doftanei se
păstrează încă un număr de cincizeci și trei
de gospodării țărănești. Din acesta, un
număr de douăsprezece sunt declarate
Monumente Istorice conform Ministerului
Culturii și Cultelor și Institutului Național al Monumentelor Istorice.
Aceste Mon umente Istorice sunt:
• Casă localizată în satul Teșila, nr.47, construită în anul 1920
• Casă localizată în satul Teșila, str. Centru, nr.414, construit= în 1920
• Ansamblul rural din satul Trăisteni
• Casa Ibrian Ghe. Pompiliu din satul Trăisteni, nr.133, datea ză din 1928
• Casa Constantin Bran din Trăisteni, nr. 348, construită în 1868
• Casa Ion Poșchina din Trăisteni, nr.866, datează din 1900
• Casa Maria Cârstea din Trăisteni, nr.921, datează din 1928
• Gospodăria de oier Frusina Roșca din satul Trăisteni, str. Negr aș, nr.582 ce datează de
la sfârșitul secolului al XIX -lea
• Casă din satul Trăisteni, str. Negraș, nr.582 ce datează de la sfârșitul secolului al XIX –
lea
• Anexă (saivan, bucătărie de vară, grajd, fânar) din satul Trăisteni, str. Negraș, nr.582 ce
datează de la sfârșitul secolului al XIX -lea
• Casa Luxandru Neagu din satul Trăisteni, str. Negraș, nr.676 construită în anul 1930
• Biserica “Sfinții Voievozi” di Trăisteni, str. Principală, nr.392 ce datează de la mijlocul
secolului al XIX -lea

Foto 2.14. Casă tărănească originară din
Trăisteni expusă la Muzeul Național al Satului
Dimitrie Gusti

48
Portul specific în Va lea Doftanei
(Foto 2.15.) cuprinde elemente ale
costumului național, adaptat cu
particularitățile de ordin local.
Bărbatul purta pe cap țuguiată, în
anotimpul rece, înlocuind -o cu pălăria, în
anotimpul cald. Bustul era îmbrăcat cu o
cămașa albă, împodobită cu broderii la
guler și manșete. Peste cămașa, în
anotimpul rece se îmbrăca o vestă numită
laibairică, ce era țesută din lână ( Foto 2.16.). Peste acesta
se purta zăbunul ce reprezenta un sacou gros. Iarna, se
îmbrăca o haină lungă și groasă, cu găitan și închisă la
culoare, numită ghebă. Ion V.T. Cojocaru spunea în
lucrarea sa intitulată Monografia Comunei Valea
Doftanei, din anul 1989 că sătenii au îmbrăcat, în locul
pantalonilor, o lungă perioadă de timp cioarecii, ce sunt
de culoare albă, “peste care încingeau brâul, iar pe
deasupra o cingătoare lată din piele, numită chimir”. În
ceea ce privește încălțămintea, locuitorii din com una
Valea Doftanei purtau opinci lucrate din piele.
Portul popular al femeilor este reprezentat printr –
un model și o croială de o originalitate specifică zonei. Estetica deține un rol important în
realizarea portului popular feminin, dar și utilitatea aces tuia. Fetele nemăritate obișnuiau să
umble în anotimpul de vară cu capul descoperit, sau legate numai cu basma, iar cele
căsătorite își acopereau părul cu bariș, peste care se așeza basmaua.
Femeile din Valea Doftanei purta u ie cu mâneci lungi, ale cărei “manșete și
ciupagele de la umeri sunt împodobite cu râuri cusuți în mătase neagră – pentru cele
vârstnice, sau roșie – la cele tinere -” (Cojocaru I., 1980, p 57). Ele se încingeau cu un brâu
roșu din lână.
Foto 2.15 . Port popular tradițional expus în
Muzeul de Etnografie și Folclor
Foto 2.16. Port popular
bărbătesc

49
În anotimpul răcoros, femeile îmbrăcau o bundă ,
împodobita la mâneci, pe piept și la gât cu pielicele
colorate ( Foto 2.17.). O perioadă îndelungată de timp, în
îmbrăcămintea femeiască din Teșila, Trăisteni și
împrejurimi intră fota. În satul Trăisteni, fota purtată de
femei era încutată de jur împreju r cu o bandă roșie la
marginea de jos. În picioare, femeile purtau obiele
și opinci.
Elemente ale portului popular sunt expuse în cadrul
Muzeului de Etnografie și Folclor din cadrul Căminului
Cultural Trăisteni.
Una din î ndeletnicirile sătești a fost tăiatul manual
al lemnelor din pădure, pentru a face loc pășunilor sau a terenurilor agricole.
Lucrările pictorului Nicolae Grigorescu, care a fost inspirat de locuitorii și
obiceiurile zonei Valea Doftanei, înfățișează iposta ze variate ale omului ocupat în munca
de zi cu zi: un cioban ce a pornit la vale cu turma când cerul era purpuriu, tineri sau bătrâni
ce parcurg drumuri desfundate sau priveghează vite, femei permanent ocupate în procesul
muncii (Cojocaru I., 1978, p 22 )etc. Exemple de picturi : “Țăranca cu ulcior”,” Țăranca de
la munte” etc.
Locuitorii comunei sunt crescători de vite din cele mai vechi timpuri, fapt dovedit
de organizarea gospodăriei pe acest profil. Casa de locuit era amplasată mai departe de
căile de ac ces și împrejmuită de polate, grajduri pentru animale, șopuri, oboare pentru vite,
cotețe pentru păsări și loc pentru așezatul lemnelor.
Produsul tradițional creat de doftăneni este cașcaveaua , ce reprezintă un caș
nefermentat, foarte puțin sărat, care îm bină esența florilor de pașuni montane cu gustul
amar al cătinei. Festivalul Cașcavelei organizat anual în septembrie, dar și pastrama și
ciorba de bureți preparate tradițional, fac din comuna Valea Doftanei o destinație
gastronomică cunoscută.
Specializ ați în creșterea oilor, au obținut rasa țigaia de munte care are o producție
mai mare de lapte decât celelalte rase. Tradițional, turmele de oi grupate ale sătenilor sunt
încredințate unor păstori/cioban care își desfășoară activitatea la stână în munți.
Foto 2.17 . Port popular
feminin

50
Păstoritul din comuna, presupune istoricește folosirea unei locuințe secundare cum
este odaia, care este amplasată în locuri unde vara săteanul își face fânul de nutreț, iar
toamna și iarna își adăpostește animalele până la următorul sezon de pășunat pe mu nte.
O altă îndeletnicire tradițională în zonă a fost cărăușia pe baza tracțiunii animale.
Cei ce nu dețineau pământ sau animale proprii, se ocupau cu torsul, țesutul și
confecționarea îmbrăcămintei. În comuna
Valea Doftanei, prin țesut se obținea “zechi”,
pânză, sarici, țoale și “straie” dungate și
multicolore.
În cadrul a două cooperative se
produceau cu ajutorul mașinilor de tricotat și
țesut, covoare “persane” de tip “Dorn a” și
“București” (Cojocaru I., 1978, p 60) . În trecut
existau mai multe ateliere specializate pe
țesutul de covoare în “gherghef” și de ștergare
în “război de țesut” (Foto 2.18.). Produsele obținute erau livrate cu ajutorul cărăușilor la
Comarnic la “Covorul Popular”.
Bazate pe o îndelungă tradiție, țesutul și broderiile, cunosc azi în comună o serie de
transformări de înnoire.
Creația populară este strâns legată de îndeletniciri. Ea se întâlnește în obiceiuri,
exprimându -se în colinde, plugușor, în proverbe, în cântece și în jocuri.
Folclorul întruchipează însăși istoria trăită de popor și a rezistat vitregiilor vremii.
Sunt specifice colindele, basmele, ghicitorile, proverbele, și zicalele, strigăturile și
chiuiturile și orațiile d e nun tă.
Unele dintre acestea evocă vremuri de haiducie, cum este:
“Frunză verde, iarbă moale,
S-a trecut Vinerea Mare
S-a rărit codru pe poale,
Haiducii scobor la vale, Devale la Lunca Mare,
Să-mpărțească la parale,
La parale gălbioare /…/” (Cojocaru I., 198 0, p 64 )
Foto 2.18 . Război de țesut expus în cadrul
Muzeului de Etnografie și Folclor

51
În aceste versuri se fac referiri la venirea toamnei și coborârea haiducilor de pe
plaiurile Văii Doftanei către Lunca Mare, localitate situată la sud de comuna Valea
Doftanei .
Versuri culese din Teșila în anul 1896 și publicate prin editura bucu reșteană
Minerva:
“Cântă cucu și -așa zice:
– Nu te duce, mai voinicule,
La o fata bogată,
Care este din alt sat.
Te du la una săraca,
Doar atâta, ca să -ți placă.” (Cojocaru I., 1978, p 68)
Manifestările folclorice de iarnă au fost și continuă să fie cu succes păstrate în satele
componente ale comunei Valea Doftanei. În jurul căminelor culturale din cele două sate au
loc diverse obiceiuri tradiționale legate de sărbătorile de iarnă , iar m anifestări le ca
Plugușorul, Capra și Steaua cunosc o îndelunga tradi ție.
În preajma Anului Nou, copii de toate vârstele se adună în grupuri mari și parcurg
noaptea drumurile troienite, spre a aduce urări bine primite în casele locuitorilor. Potrivit
datinei, colindătorilor li se dăruiesc covrigi, mere, colaci, nuci și alte bunătăți.
Proverbe le folosite cel mai des în satul Teșila sunt următoarele: “încet -încet departe
ajungi” , “cine -ntreabă, nu greșește” , iar în Trăisteni: “munca e brațul de aur” , “leneșul
mai mult aleargă” și “la casă de omenie, se pot veseli o mie” .(Cojoc aru I., 1978, p 70) .
Deseori, la șezătorile de toamnă pentru curățatul porumbului cules, pentru torsul
lânii sau pentru pregătirea obiectelor unor miri neavuți, în vederea nunții, se spuneau
ghicitori.
Ghicitori culese în anul 1972 din satul Trăisteni (Cojocaru I., 1989, p 79) :
“Cerceluș cu toartă,
Dar nimeni nu -l poartă.”
(răspuns: lacătul)
“Am o herghelie de cai:
Cei slabi sar gardul,
Cei grași cad jos.”

52
(răspuns: grâul și pleava)
Ghicitori culese din Teșila (Cojocaru I., 1989, p 79) :
“Ce trece prin sat și câinii nu bat?”
(răspuns: negura)
“Trece moșu pe cărare cu mii de țepi în spinare.”
(răspuns: ariciul)
Fiind înconjurată de munții Baiului și Grohotiș, comuna Valea Doftanei a rămas
relativ izolat, permițân d păstrarea unui stil de existență tradițional. Portul popular viu
colorat, vizibil mai ales în zilele de sărbătoare, reprezintă o mare atractivitate a valorilor
autentice ale celor din Valea Doftanei. Pășunatul montan, cu stâne de vară, cositul fânului,
exploatarea și prelucrarea tradițională a lemnului sunt caracteristici care dau o notă aparte
peisajului, porțile sculptate și casele de lemn, acoperite cu șindrilă, femeile care torc în fața
porții, țes apoi vopsesc firele de lână, cu vopsele extrase din p lante, sunt pozitiv apreciate
de către turiști.

Evaluarea potențialului turistic din comuna Valea Doftanei

Pentru evaluarea potențialului turistic a unității de bază Valea Doftanei, am folosit
metoda arborilor de analiză pe criterii și subcriterii, atrib uirea nivelurilor de apreciere
facându -se după criterii generale, prin acordare a unui maxim de 100 de puncte.
Am analizat următoarele elemente pentru evaluarea potențialului turistic din
comuna Valea Doftanei: potențialul turistic natural, patrimoniul ant ropic, infrastructura
generală, infrastructura specific turistică și calitatea mediului.

53
Evaluarea resurselor turistice in comuna Valea Doftanei
Nr.crt. Resurse turistice Punctaj
acordat Punctaj
maxim
A Resurse turistice naturale: 13p 25p
A1 Cadrul natural: 10p 10p
• Pozitia pe trepte de relief: 4p 4p
• Geomorfologie: 1p 1p
• Padure 1p 1p
• Fauna 1p 1p
• Hidrografie: 1p 1p
• Peisaj 1p 2p
A2 Factori naturali terapeutici (localitati) 1p 10p
A3 Arii natural protejate: 3p 5p
B Rersurse turistice antropice 16,5p 25p
B1 Monumente istorice de interes national: 4p 8p
B2 Muzee si colectii publice: 4.5p 9p
B3 Arta si traditie populara: 4p 4p
B4 Manifestari culturale repetitive: 4p 4p
C Infrastructura turistica 5.5p 20p
C1 Unitati de cazare 3.5p 7p
C2 Sali de conferinta si centre expozitionale: 1p 6p
C3 Alte instalatii de agreement: 1p 1p
D Infrastructura tehnica 7.5p 30p
D1 Infrastructura edilitara 2.5p 9p
D2 Infrastructură de telecomunicații 5p 5p
• Total 42.5p 100p

Am acordat 42.5 puncte pentru unitatea de bază analizată, ceea ce relevă un
potențial turistic natural și antropic bine dezvoltat, dar o infrastructură tehnică precară și o
infrastructură specific turistică slab dezvoltată. Infrastructura, atât cea tehnică, cât și cea

54
specific turistică, sunt necesare pentru ca Valea Doftanei să intre în circuitul turistic
național. Prin realizarea proiectelor de dezvoltare propuse în comunei Valea Doftanei, ce
vizează în general dezvoltarea sporturilor de iarnă și i nstalarea bazelor de tratament, această
unitate s -ar apropia de unitățile de bază ale văii Prahovei și Teleajenului.
Astfel, pentru resursele turistice naturale, am acordat un număr de 13 puncte, din
care, 10 puncte pentru cadrul natural, deoarece se situează peste treapta de relief
reprezentată de munți, în Carpații Prahovei, în cadrul limitei administrative a comunei sunt
prezente două chei (Teșila și Secăria), în ceea ce privește condițiile biogeografice, aceasta
deține 52% păduri din totalul supraf eței și un fond cinegetic de interes mare cu specii
precum: cerb ( Cervus elaphus carpaticus) , caprioara ( Capreolus capreolus) , urs brun
(Ursus arctos), lup ( Canis lupus) , mistreț ( Sus scrofa) , iepure ( Lepus europaeus) și cocoș
de munte ( Tetrao urogallus ). Datorită prezenței lacului antropic Păltinoasa, a unor lacuri
naturale cum sunt: Orjogoaia, Steiasa, Valea Corbului, a izvoarelor minerale clorurat,
sodice și a unor amenajări piscicole ca păstrăvăriile de la Ciungi și Teșila, am acordat
punctaj maxim, iar pentru peisaj am acordat 2 puncte. Din punct de vedere al factorilor
naturali terapeutici, Valea Doftanei se încadrează în cadrul localităților cu ape minerale
clorurate, sodice fără dotări de tratament speciale și cu un bioclimat tonic – stimulent de
munte, pentru care am acordat 1 punct. Comuna Valea Doftanei dispune de rezervații
naturale incluse în programul Natura 2000, ca: Pădurea Naturală Glodeasa, Rezervația
botanică Paltinu -Lac, Rezervația geologică și peisagistică, Rezervația cu larice, Rezervați a
cu bulbuci de munte pentru care am acordat 3 puncte din 5.
Al doilea criteriu în evaluarea potențialului turistic îl reprezintă resursele turistice
antropice, pentru care am acordat 16.5 puncte, din care 4 puncte pentru monumente istorice
de interes nați onal, în care am inclus Catedrala sătească din Trăisteni Sfinții Arhangheli
Mihail și Gavril și un număr de douăsprezece case țărănești declarate monumente istorice,
4.5 puncte pentru Muzeul de etnografie și folclor și Muzeul de arte plastice, 8 puncte pen tru
Festivalul Cașcavelei, sărbătorile bisericești, obiceiurile și meșteșugurile populare, iar
pentru manifestările repetabile: Zilele Paltinului și Tabăra Națională de Creație Plastică am
acordat 4 puncte.
Pentru infrastructura specific turistică am acord at 5.5 puncte, din care 3.5 puncte
pentru unitățile de cazare reprezentate prin moteluri, pensiuni, vile și cabane, 1 punct pentru

55
numărul de 136 locuri din sălile de conferință și 1 punct pentru alte instalații de agrement
cum este cel nautic.
Ultimul cri teriu este cel al infrastructurii tehnice unde am acordat 7.5 puncte din 30,
deoarece comuna Valea Doftanei dispune doar de alimentare cu apă curentă și de furnizarea
serviciilor electronice.
În urma analizei am descoperit ca Valea Doftanei deține un poten țial turistic ridicat,
atât natural, cât și antopic, dar nevalorificate corespunzător, p rin slaba accesibilitate și
infrasturctură specific turistică nedezvoltată, fiind foarte bogată în resurse naturale,
prezentând totodată oportunitatea de a se crea cent re de tratament și amenajări pentru
sporturi de iarnă.

2.4. VALORIFICAREA TURISMULUI ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII
DURABILE. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ LOCALĂ

Dezvoltarea durabilă, reprezintă procesul de “satisfacere a nevoilor prezentului, fără
a compromite posibilitatea pentru ca generațiile viitoare să -și satisfacă propriile trebuințe”
(Comisi a Mondială pentru Mediu și Dezvoltare , 1987 ).
În contextul dezvoltării durabile, satisfacerea tuturor nevoilor turiștilor, economice,
sociale, estetice și de timp liber, se face menținându -se integritatea ecologică și diversitatea
biologică, culturală (Negru R., Vodă M., 2005, p 183) și toate sistemele ce mențin viața.
În acțiunile de protecție a mediului, interesul turismului constă în protecția
propriilor sale resurse.

Structuri de primire turistică cu funcțuni de cazare turistică și alimentație
turistică

Baza tehnico – materială a turismului, alături de potențialul turistic natural și
antropic, contribuie la definirea patrimoniului turistic al unei zone , facilitând atragerea în
circuitul turistic a arealelor cu potențial, valorificând componentele fondului turistic.

56
Baza materială cuprinde o diversitate mare de dotări pentru cazare, alimentație,
recreere, tratament sau distracții și sport, care reprezin tă o premisă a realizării circulației
turistice. (Cândea M., Erdeli G., Simion T., 2001, p 147)
Prin structuri de primire turistice cu funcție de cazare se înțelege orice construcție și
amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării turiștilor (Pehoiu G., 2010) .
Conform Normelor Metodologice prezente în Monitorul Oficial nr. 182/15.03.2011,
în categoria structurilor de primire turistice clasificate, intră orice construcții și amenajări
destinate, prin proiectare și execuție, cazării turiștilor, servirii mesei pentru turiști,
agrementului, împreună cu serviciile specifice aferente.
Structurile de primire turistică, potrivit Hotărârii Guvernului nr.775, includ:
– structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică: hoteluri, h oteluri –
apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanță, campinguri,
camere de închiriat în locuințe familiale, nave fluviale și maritime, pensiuni turistice și
pensiuni agroturistice și alte unitãți cu funcțiuni de cazare turis tică;
– structuri de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică: unitãți de
alimentație din incinta structurilor de primire cu funcțiuni de cazare, unitãți de alimentație
publică situate în stațiuni turistice, precum și cele administrate de societ ãți comerciale de
turism, restaurante, baruri, unitãți de fast – food, cofetării, patiserii și care sunt atestate
conform legii;
– structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement: cluburi, cazinouri, Săli
polivalente, instalații și dotãri specifice a grementului turistic;
– structuri de primire turistice cu funcțiuni de transport: transport rutier, feroviar,
fluvial și maritim, de transport pe cablu;
– structuri de primire turistice cu funcțiuni de tratament balnear: unitãți de prestãri de
servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de
turism balnear.

57

Figura 2.6 . Harta structurilor cu functii de cazare turistică
Structurile de primire cu funcții de cazare turistică în comuna Valea Doftanei
(Figura 2.6. ), sunt reprezentate de:
– moteluri
– vile turistice
– cabane turistice
– pensiuni turistice și spații de cazare privată
– pensiuni agroturistice
– campinguri
– popasuri turistice.
Structurile de primire turistice cu funcții de alimentație publică în comuna Valea
Doftanei sunt împărțite în:
– unități de alimentație din incinta structurilor de primire cu funcții de cazare;
– unități de alimentație publică situate în zona turistică (restaurante și baruri)

58
Tabelul 2.7. Structurile de primire turistică cu funcții de caz are turistică – 2020
Nr.crt. Tipuri de structuri cu
funcții de cazare Total unitati în
comuna Valea
Doftanei Capacitate de
primire
(locuri)
1. Moteluri 2 200
2. Pensiuni turistice 6 132
3. Pensiuni agroturistice 28 688
4. Cabane 37 232
5. Vile 30 410
6. Popas Turistic 1 8
7. Camping 1 20
8. Total 105 1690
Sursa: Primăria comunei Valea Doftanei (20 20)

Figura 2.6.. Structuri de primire turistică cu funcții de cazare în anul 20 20

Din analiza datelor preluate de la Primăria comunei Valea Doftanei , în anul 20 20
(Tabelul 2.7., Figura 2.6.), reiese că din cele 105 structuri cu funcții de cazare omologate,
o pondere de 35% este reprezentată de cabane, 28% de vile turistice, 27% de pensiuni
agroturistice, restul având ponderi mai mici. Pensiuni le turistice dețin o pondere de 6% din
unitățile de cazare, motelurile 2%, iar campingurile și popasurile turistice doar 1% fiecare.
Cele 105 unități cu funcții de cazare turistica dețin un număr total de 1690 locuri
2%
6%
27%
35%28%1%1%
Moteluri Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice
Cabane Vile Popas Turistic

59
Unitățile de cazare sunt în continuă c reștere fiind dotate corespunzător pentru
desfășurarea oricărei activități turistice sau pentru odihnă, astfel încât turiștii ce vin în
această zonă să dispună de toate utilitățile și tehnicile moderne.
Majoritatea structurilor de cazare din comuna Valea D oftanei oferă câte un lucru
inedit: tratamente naturiste cu sucuri de cătină, morcov, pătrunjel, trasee la stâne, plimbări
cu calul, plimbări cu sania trasă de cai în preajma sărbătorilor de iarnă, asistarea la sărbători
tradiționale, participarea la trebu ri gospodărești sau prepararea bucatelor tradiționale.
Prin structuri de primire turistice cu funcție de alimentație publică se înțelege orice
construcții și amenajări destinate, prin proiectare și execuție, servirii mesei pentru turiști.
În comuna Valea D oftanei funcționează structuri de primire turistică cu funcții de
alimentație publică ca:
– restaurant: restaurant clasic, restaurant specializat: pescăresc sau vânătoresc și
restaurant cu specific local și cu program artistic
– bar
– cofetărie
– patiserie, covrig ărie, brutărie.

Tabelul 2.8. Structurile de primire cu funcți i de alimentație turistică – 2020
Nr.
crt. Structuri cu funcții de alimentație turistică Număr unități
1. Restaurant clasic 8
2. Restaurant specializat 3
3. Bar, cramă, terasa și discotecă 6
4. Brutărie 1
5. Total 18
Sursa: Primăria comunei Valea Doftanei (20 20)

60

Figura 2. 6. Structuri de primire cu funcții de alimentație turistică în anul 20 20

Din analiza datelor preluate din cadrul Primăriei comunei Valea Doftanei, reiese că
Valea Doftanei, deține un număr total de 18 structuri de primire turistică cu funcții de
alimentație din care: 44% sunt restaurante clasice, ce sunt asociate în general structurilor de
cazare ce deservesc toate tipurile de turiști, 33% sunt repre zentate de structuri cu funcții de
alimentație turistică compuse din două baruri, o cramă, două terase și o discotecă, o
pondere de 17% o deține restaurantele specializate, din acestea, Restaurantul Păstrăvi de
munte are specializare pescărească, deținând propria păstrăvărie, Restaurantul Cabana
Vânătorilor are specializare vânătorească, iar Restaurantul Trandafir este restaurant cu
specific local și cu program artistic.
Structurile de cazare și alimentație turistică în comuna Valea Doftanei sunt
reprezenta te de:
Moteluri ce se aseamănă structural și funcțional cu hotelurile, singura diferență
majoră constând în dependența lor de turismul de tranzit. Se afirmă puternic prin funcția de
deservire în detrimentul celei de cazare.
Comuna Valea Doftanei deține d ouă moteluri cu o capacitate de 100 de locuri
fiecare: motel Apasco și motel Popasul Vlădișor care este în curs de finalizare.
Vilele sunt baze turistice de factură tradițională, cu capacitate de cazare relativ
redusă. Ca destinație, ele deservesc turismul curativ și de recreare de lungă și medie durată.
44%
17%33%6%Restaurant clasic Restaurant specializat
Bar, cramă, terasa și discotecă Brutărie

61
Principala lor trăsătură, ca spațiu de cazare, este intimitatea. Vilele, prin situarea lor în
stațiuni cu o mare tradiție, sunt utilizate de turismul organizat.
În comuna Valea Doftanei se găsesc un număr d e 25 de vile omologate (conform
informațiilor furnizate de Primăria comunei Valea Doftanei) , printre care cele mai
importante sunt: Vila Monica, Vila Alexia, Vila Almeida, Vila Scoica, Vila Karina –
Complex, Vila Camelia, Vila Negraș, Vila Kiki, Vila Prede luș, Vila Apollo – Complex
Valea Neagră, Vila Oxigen, Vila Ama, Vila Briza, Vila Valea Doftanei, Vila Stifler și
altele.
• Vila Monica localizată în satul Trăisteni, este un loc ideal pentru petreceri private,
aniversări sau pentru un sfârșit de săptămână liniștit. Are o capacitate de 19 locuri în cele 8
camere. Dispune de o sală de mese de 20 de locuri, bar și terasă cu loc special amenajat
pentru grătar.
• Vila Scoica dispune de o capacitate de primire de 12 locuri în cele 6 camere, terasă
și foiș or cu loc amenajat pentru grătar. Aceasta este localizată în Valea Neagră, departe de
agitație și aglomerație.
• Complexul Karina localizată în cătunul Brădeasa, este format din două vile, fiind
destinate evenimentelor precum petreceri private, training -uri, concedii, sau pentru un
week -end la munte, deținând o capacitate de 12 locuri.
• Vila Predeluș cu o capacitate de 20 de locuri oferă diferite oportunități de petrecerea
timpului liber cum ar fi: jocuri precum tenis de masă, darts, biliard, coșuri de basche t etc.
• Complex Apollo situat în Valea Neagră, deține un număr de 24 de locuri în cele trei
vile ce îl compun. Deține restaurant propriu și bar.
Cabanele constituie o grupă de unități de cazare foarte răspândită și legată, aproape
în exclusivitate, de act ivități turistice.
Capacitatea de cazare a cabanelor este variabilă. În general, oscilează între 20 -100
de locuri.
În comuna Valea Doftanei există un număr de 43 de cabane folosite în special
pentru, vacanțe și petrecerea sfârșitului de săptămână în munț i, departe de orice urmă de
civilizație.
Printre cele mai cunoscute cabane din comună sunt: Cabana Vânătorilor, Cabana,
Ciungi, Cabana Radela, Cabana Vadu, Cabana Florei, Cabana Gelu, Cabana Rodica,

62
Cabana Paltinu și altele (conform informațiilor furnizate de Primăria comunei Valea
Doftanei) .
Bazele de cazare complementare îndeplinesc o funcție de unități „pioniere” (Pehoiu
G., 2010 ) în desfășurarea activităților turistice. Dintre aceste baze menționăm: adăposturile
și refugiile, pensiunile și campingurile.
Pensiunile și spațiile de cazare private , pun la dispoziția turiștilor anumite servicii,
de calitate superioară, în regiunile locuite, dar din care lipsesc celelalte baze. Nota specifică
a pensiunilor este intimitatea și autenticitatea serviciilor, având o capacitate de cazare de
până la 10 camere, totalizând un maxim 30 de locuri (Andrei R., Copețchi M., Dragnea L.,
2006, p 33 ). Gastronomia regională, ambianța desfășurării actului recreativ și inițierea
turiștilor în ritmurile vieții de zi cu zi a locuitor ilor zonei, au pentru vizitatorii proveniți din
mediul urban o tentă indiscutabilă de originalitate (Gica Pehoiu, 2010, Note de curs –
Geografia turismului ).
Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice de capacitate de cazare de
până la 8 camere, care pot asigura o parte din alimentația turiștilor cu produse din producția
proprie, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești.
În cadrul comunei Valea Doftanei există un număr de 6 pensiuni turistice și 28
pensiuni agroturistice cu funcții de cazare și de alimentație turistică, dintre care cele mai
importante sunt pensiunile: Atra Doftana, Căprioară, Iordache, Cojocărescu, Crăița,
Loussiana Pensiune, Loussiana – Complex, Paradis, Valea Negrașului, Vila Verd e, Perla
Doftanei, Perla Munților, Predeluș, Izvoarele Doftanei, Popas, Casa Emanuel, Floare -de-
colț, Zenit, Cabana Veverița, Cabana Haiducului, Căprioara, Briza, Ancuța, Montana și
altele (conform informațiilor furnizate de Primăria comunei Valea Doftanei ).
• Pensiunea Atra Doftana – este localizată în cătunul Peste Vale, din satul Teșila pe
malul drept al Lacului Paltinu. Numele „Atra” înseamnă în limba latină negru și semnifică
culoarea dominantă în portul tradițional popular din Valea Doftanei. Capacitate a maximă
de cazare este de 22 de locuri, iar calitatea serviciilor este de 5 margarete. Oferă servicii
precum: saună, fitness, restaurant și bar, terasă exterioară cu zonă pentru grătar, loc de
joacă pentru copii între 2 și 10 ani, posibilitatea de închiri ere auto și biciclete. Restaurantul
gourmet prezintă un decor modern și acces la terasa acoperită. Meniul este internațional cu
accent pe produse proaspete, organice, autohtone, cu posibilități de servire meniu vegan sau

63
de post. Are o capacitate de 30 loc uri, deține o terasă acoperită, spațiu amenajat pentru
grătar și bar.
• Complexul Loussiana oferă liniștea
unui concediu relaxant și odihnitor,
departe de aglomerația vieții citadine
(Foto 2.19.). Pensiunea Loussiana dispune
de 20 locuri de cazare în 7 camere. Oferă
facilități precum: restaurant cu sală de
mese cu capacitate de 100 locuri, cofetărie,
terasă – bar, sală de calculatoare cu
internet, pistă de popice, masă de
pingpong, masă tenis, biliard, magazin general și sală de conferințe. Meniul restaurantului
Louissiana este cu specific tradițional românesc, unde nu lipsesc ciorbă de burta, bulzul cu
brânza de burduf, pastrama de oaie și cașcaveaua, produs tradiț ional doftănean.
• Pensiunea Cabana Veverița are o capacitate de 10 camere cu nivel de confort de 3
margarete, restaurant cu o capacitate de peste 80 locuri, cramă, terasă, foișor, bar, spații
recreative și parcare. Restaurantul servește mâncare tradițională cu produse specifice zonei
cum este renumită cașcavea, precum și preparate pe bază de Miere Naturală de Albine, iar
în Cramă se pot degusta atât vinuri fine cât și băuturi tipice românești.
• Pensiunea Paradis pune la dispo ziție,
pentru cazare, 10 camere cu un număr
maxim de 25 de locuri. Vara se pot efectua
drumeții iar pasionații de pescuit ar putea
aprecia posibilitățile zonei ( Foto 2.20.),
precum și pasionații de adrenalină pot
închiria atv -uri să exploreze drumurile pri n
pădure și munții din apropiere. Iarna se pot
organiza plimbări cu sania trasă de cai.
• Pensiunea Cabana Haiducului.
Izolată cu poziție privilegiată fiind situată la marginea pădurii într -un loc retras și liniștit în
Valea Neagră, Cabana Haiducului oferă o priveliște încântătoare pe toată durata celor 4
Foto 2.20. Pensiunea Paradis
Foto 2.19. Loussiana Complex

64
anotimpuri, dar mai ales toamna când frunzele multicolore îmbrăca pădurea într -o superbă
mantie ruginie, având o capacitate de 10 locuri în 5 camere. Aerul de munte și pădurea
reprezintă un refugiu din coti dian, oferind clipe de recreere și relaxare pentru turiști. Printre
multitudinile de facilități enumerăm: posibilități închiriere atv, închiriere
biciclete, asigurarea produselor tradiționale românești (cașcavea, lapte proaspăt, brânză,
țuică, pastramă, mi el pentru proțap).
• Complexul turistic Căprioara este situat în Valea Doftanei având în componență
două vile. Vila Căprioara , cuprinde 18 camere, sală conferințe de 76 locuri, iar Vila
Căprioara 2 cuprinde 9 camere. Vila Căprioara 1 deține un restaurant cu o capacitate de 40
locuri plus un separeu de 40 locuri, o terasă, două foișoare de 70 locuri. Vila Căprioara 2
deține: terasă, piscină, sală salon cu o capacitate de 30 locuri, cramă, bucătărie utilată
complet, spațiu pentru grătar. În meniu se găsesc: cașcaveaua specific zonei Doftana,
brânză de burduf, pastramă de oaie, bulz, borcanul bunicii (cârnat, coastă, mușchi afumat)
se servește cu mămăliguță pe platou de lemn, tuslama, ciuperci (salată de ghebe, ciuperci
sote, ciuperci pane). Organizare de activități folclorice cu ansamblu din zonă, plimbări cu
șareta, cu tractoraș cu remorci în zonele greu accesibile (vizite la stâne). D rumeții spre
pădurea Glodeasa, pasul Predeluș, fosta graniță austro -ungară, lacul Paltinul. Se oferă
oportunități de pescuit și vânătoare.
• Pensiunea Crăița cotată cu 2 margarete pe scara de apreciere agroturistică, se
remarc ă printr -o eleganță rustică de o
autenticitate incontestabilă și printr -o gamă
largă de posibilități recreative și
reconfortante de petrecere a timpului liber
(Foto 2.21.). Dotată cu 13 camere,
pensiunea Crăița dă posibilitatea oaspeților
veniți din maril e orașe, să simtă liniștea
relaxantă a satului. Deține restaurantul
propriu cu o capacitate de 100 de locuri. Meniul este variat, compus predominant din
mâncare tradițională, specifică zonei, în compoziția căreia intră ingrediente ecologice
produse de gosp odăria proprie.
Foto 2.21. Pensiunea Crăița

65
• Pensiunea Iordache este amplasată într -un cadru natural pitoresc, cu multe valențe
turistice. Se află în partea nordică a comunei Valea Doftanei în zona Valea Neagră – Mușița
la intersecția răului Mușița cu Doftănelul, la 6 km de Trăisteni pe drum județean pietruit.
Deține o capacitate totală de 40 de locuri în cele 17 camere și o sală de conferințe.
Pensiunea oferă camping dotat cu două grătare, pentru cei ce doresc să petreacă mai mult
timp în aer liber. Pitorescul peisajului, po sibilitatea de a petrece clipe de neuitat atât la
pescuit cât și la vânătoare, fac din Pensiunea Iordache un refugiu preferat de vânători și
pescari. Pensiunea Iordache organizează la cerere excursii și drumeții pe traseele munților
Grohotiș, la stâne, la păstrăvăria de la Ciungi și în alte locații montane.
Popasul turistic cuprinde căsuțe, corturi sau rulote. Asigură servicii de cazare și
alimentație precum și posibilități de parcare auto (Pehoiu G., 2010) .
• Popas Mușița, situat în Valea Neagră, are în componența sa un număr de 4 căsuțe cu
o capacitate de 2 locuri fiecare, d estinate cazării și deține un spațiu destinat campării și
parcării auto.
Campingurile sunt structuri de cazare turistică destinate să asigure cazarea turiștilor
în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijlocul de
trans port, să își pregătească masă și să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor
tipuri de unități. Amplasarea campingurilor este dependentă de orientarea fluxurilor
turistice, morfologia terenului, prezența surselor de apă, vegetație etc.
• Spațiul p entru campare Popas Vlădișor, deține o suprafață de 300 m² fiind dotat cu
sursă de apă potabilă, unități sanitare și o rulotă cu o terasă pe marginea lacului, cu funcție
de alimentație turistică.

Tipologia unităților cu funcție de cazare turistică

Tipolo gia bazelor de cazare are la origini criterii diverse. În definirea tipurilor se
ține seama de mai mulți parametri cum sunt: mărime, confortul, funcționalitate, perioadă de
utilizare, tipul de turism pe care -l deservesc și altele. Tipurile de cazare se împ art în două
grupe majore și anume:
– baze de cazare principale, în care atributele turistice sunt dominante. Aceste baze de
cazare fiind reprezentate de: hoteluri, moteluri, cabane, vile și hanuri;

66
– baze de cazare secundare, integrate domeniului turistic tem porar și la un nivel
modest de funcționalitate fiind reprezentate de: adăposturi și refugii, pensiuni și
campinguri;
Conform Hotărârii Guvernului nr.1328 privind clasificare structurilor de primire
turistică publicată în Monitorul Oficial nr.182/15.03.2011, în categoria structurilor de
primire turistice clasificate, intră orice construcții și amenajări destinate, prin proiectare și
execuție, cazării turiștilor, servirii mesei pentru turiști, agrementului, împreună cu serviciile
specifice af erente.
Structurile de primire turistice cu funcții de cazare și alimentație, se clasifică în
funcție de caracteristicile constructive, de calitatea dotărilor și a serviciilor prestate,
indiferent de proprietate și forma de organizare. (Andrei R., Copețchi M., Dragnea L., 2006,
p 31)
Structurile de primire cu funcții de cazare turistică în comuna Valea Doftanei, sunt
reprezentate de: moteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni turistice și spații de
cazare privată, pensiuni agroturistice, popasuri t uristice, campinguri.
Printr -un act normativ prezent în Monitorul Oficial nr. 182/15.03.2011, aceste
organisme au stabilit criteriile privind clasificarea, pe stele și categorii, a structurilor de
primire turistice și caracteristicile tipurilor de unități cu activitate hotelieră (numite
„structuri de primire cu funcțiuni de cazare turistică”) admise să funcționeze în România.
Ministrului Turismului în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 510/2002 privind
clasifică structurilor de primire turistică pe “margaret e” și, respectiv, “stele” în cazul
pensiunilor turistice rurale, în funcție de caracteristicile constructive, dotările și calitatea
serviciilor pe care le oferă.
Clasificarea unităților după gradul de confort în comuna Valea Doftanei oferă
motelurilor într e 1 – 2 stele, iar pensiunilor rurale sau agroturistice între 1 – 5
flori/margarete.
Structurile de cazare turistică cu funcții hoteliere din Valea Doftanei sunt clasificate
pe stele, astfel:
– motel Apasco deține 1 stea
– motel Vlădișor deține 2 stele

67
Structu rile de cazare din comuna Valea Doftanei sunt clasificate pe margarete/flori,
cuprinse în intervalul 1 – 5 margarete, astfel:
– 5 margarete deține Pensiunea Atra Doftana
– 4 margarete deține Pensiunea Cabana Haiducului
– 3 margarete dețin unitățile de cazare: Pe nsiunea Crăița, Pensiunea Perla Doftanei,
Pensiunea Iordache, Pensiunea Izvoarele Doftanei, Pensiunea Cabana Veverița, Vila Karina
și altele.
– 2 margarete dețin unitățile de cazare: Vila Predeluș, Vila Oxigen, Complex Apollo,
Pensiunea Popas, Pensiunea Para dis, Louissiana Complex și altele.
– 1 margaretă deține Pensiunea Casa Emanuel
În peisajul comunei Valea Doftanei predominante sunt structurile de cazare turistică
clasificate, în funcție de gradul de confort, cu 3 margarete/flori și 2 margarete/flori.

Structuri turistice pentru agrement

Agrementul reprezintă o componentă de bază a serviciilor turistice, deoarece
asigură odihna activă a turiștilor ce reprezintă o caracteristică fundamentală a vacanțelor,
conturând cadrul necesar petrecerii plăcute și in structive a timpului liber.
Agrementul vizează destinderea și reconfortarea fizică a turistului, precum și
divertismentul și dezvoltarea capacităților sale și are un rol important în creșterea eficienței
economice a activității turistice în zona în care se desfășoară.
Agrementul poate fi închis sau în aer liber, individual sau de grup, pentru competiție
sau ca scop în sine.
Structurile turistice cu funcție de agrement cuprind un număr mare de mijloace și
dotări specifice agrementului turistic cum sunt: club urile, discotecile, locuri amenajate
special pentru recreere, terenurile de fotbal, amenajări pentru practicarea pescuitului,
destinate să asigure posibilități cât mai diversificate pentru petrecerea timpului liber de
către turiști (Glăvan V., 2000, p 117) .
Baza de agrement din comuna Valea Doftanei este diversificată și în cuprinsul său
întâlnim diverse activități recreative cum sunt picnicul și plimbările prin pădure, traseele cu
ghid, activități sportive de vară și de iarnă, pentru distracții, plimbări e cvestre puse la

68
dispoziție de anumite pensiuni, vânatul, pescuitul și petrecerea timpului liber sub diferite
forme.
Popasul Paltinu este localizat pe malul stânga al Lacului Păltinoasa, fiind unul din
principalele puncte de atracție pentru locuitorii zonei dar și pentru turiști.
Popasul Paltinu are funcția de recreere, aici existând spații special amenajate pentru
grătar la marginea lacului și campare la baza pădurii. Baza de alimentație a turiștilor se face
printr -o terasă dotată cu produse alimentare și b ăuturi alcoolice și non – alcoolice.
Lacul Paltinu este cel mai mare lac de acumulare din județul Prahova, se întinde pe
o lungime de 3 km, putându -se practica diferite sporturi nautice, plimbări de agrement
precum și pescuit, aici găsindu -se diferite spec ii de pești ca păstrăv, șalău, crap, biban,
caras, roșioară, clean, plătică, știucă, foarte apreciate de pescari.
Fauna deosebit de bogată din bazinul văii Doftanei este format din specii care se
întâlnesc de regulă în Carpați, făcând posibilă organizarea de partide de vânătoare pentru
cei pasionați (Cojocaru I., 1980, p 36) . Specifice zonei sunt: cerbul ( Cervus elaphus
carpaticus ) și căpriorul ( Capreolus capreolus ), ce constituie un admirabil decor cinegetic
pădurilor locale. Pe lângă aceste specii apreciate sunt și următoarele: cerbul ( Cervus
elaphus ), ursul brun ( Ursus arctos ), mistrețul ( Sus scrofa ), cocoșul de munte ( Tetrao
urogallus ), iepurele ( Lepus europaeus ), potârnichea ( Perdix perdix ) și vulpea ( Vulpes
vulpes ).
Vânatul în zona silvică și pe scuitul în apa Doftanei, constituie o atracție deosebită
pentru vânători și pentru pescari. Locul unde se practică aceste sporturi sunt foarte pitorești
și atrag amatorii de orice vârstă, pentru petrecerea timpului liber.
Funcții de agrement dețin și unit ățile de primire turistică. Complexele turistice
promovează agrementul prin diferite forme de activitate cum sunt: plimbările cu trăsura,
călăritul, ciclism, plimbări prin pădure, pe trasee turistice cu ghid, plimbările cu sania trasă
de cai în anotimpul r ece, schiatul, săniușul etc.
Structurile de primire turistică ce pun la dispoziție turiștilor activități ce țin de
agrement sunt:
• Pensiunea Atra Doftana ce oferă spații special amenajate pentru saună și fitness,
aromaterapie, spațiu destinat ședințelor d e yoga, jocuri de societate (darts, biliard) și zonă
de recreere pe marginea lacului Păltinoasa. Atra pune la dispoziție mountain bike -uri, caiac –

69
uri pentru agrementul nautic, partide de pescuit sportiv, călărie, picnic, cursuri de gătit
tradițional, cursu ri de olărit, vizite de o zi în comunitățile locale de meșteșugari și
agricultori și drumeții pe trasee turistice montane în munții Baiu și Grohotiș cu ghid.
• Complexul turistic Căprioara pune la dispoziția turiștilor mai multe forme de
activități cum sunt: jocurile de societate (rummy, cărți de joc, table, șah, biliard, tenis de
masă, teren de fotbal) și piscină. Căprioara organizează activități precum cele folclorice cu
ansamblu din zona, plimbări cu șareta sau cu căruța, cu tractoraș în zonele greu accesi bile
pentru vizitarea vizite stânelor, drumeții pe trasee spre rezervația naturală Glodeasa,
rezervația de narcise, pasul Predeluș, fosta graniță austro -ungară, lacul Paltinul, vizitarea
muzelor din comuna Valea Doftanei, organizări de vânat și pescuitul, agrementul pe râul
Doftana și Lacul Paltinul.
• Pensiunea Iordache pace posibilă organizarea de partide de vânătoare și pescuit
fiind specializata pe aceste două componente și organizează drumeții pe traseele munților
Grohotiș și spre păstrăvăria de la Ciung i.
• Pensiunea Crăița organizează drumeții spre golurile montane ce înconjoară vatra
comunei Valea Doftanei sau pune la dispoziția turiștilor piscină și jocuri de societate (șah,
table, rummy, pingpong, tenis de masă și badminton), biciclete pentru practica rea
cicloturismului montan, teren de fotbal și activități specifice sporturilor de iarnă (schi și
săniuș). Iubitorii de drumeții pe traseele munților, au prilejul să străbată cu rucsacul în
spate, prin pasul Predeluș, traseele marcate, ușoare ca grad de di ficultate:
– pe culmea munților Baiului, prin valea Floreiului și Vârful Gagu Mare – 1660m, de
4-5 ore;
– pe culmea Patru, Orjogoaia, Vârful Cazacu – 1723m, de 6 -8 ore.
• Pensiunea Paradis pune la dispoziție diferite forme de petrecere a timpului liber
cum ar fi: jocuri de societate ca tenisul de masă, pingpong, pescuitul, drumețiile de vară,
explorarea drumurilor forestiere cu ajutorul atv -urilor puse la dispoziția turiștilor și
plimbări cu sania trasă de cai în anotimpul rece.
• Complex Louissiana oferă: sală d e calculatoare cu internet; pistă de popice; masă de
pingpong; biliard, parc, iar la cerere se pot organiza drumeții în împrejurimi, la diferite
obiective turistice, cu microbuzul propriu cu o capacitate de 18 locuri.

70
Pensiunile din comuna Valea Doftanei o feră o bază de agrement diversificată ce are
ca scop destinderea și reconfortarea fizică a turistului, precum și divertismentul și
dezvoltarea capacităților sale.

2.5. CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Dinamica num ărului de turiști

Un element definitoriu al fenomenului turistic, alături de potențialul turistic și de
baza tehnico -materială, îl reprezintă circulația turistică, ce “antrenează temporar segmente
considerabile din populație, persoane de toate vârstele și din cele mai diferite categor ii
sociale, reflectând în mod direct modalitățile și nivelul valorificării potențialului turistic
natural și antropic” (Melinda Cândea, G. Simion, Tamara Simion, 2001).
Dimensiunile circulației turistice, repartiția spațială și intensitatea pot fi redate p rin
analiza unor indicatori precum: numărul persoanelor participante în circulația turistică,
numărul înoptărilor realizate, durata sejurului și gradul de ocupare a structurilor cu funcții
de cazare turistică.

Tabelul 2.9. Dinamica turistic ă la nivelul re gional, jude țean și local în anului 20 19
Nr.
crt. Regiunea Sud
Muntenia Prahova Valea
Doftanei
1. Structuri de primire turistică (număr) 811 330 8
2. Capacitate de cazare existentă (locuri) 30246 12370 179
3. Sosiri ale turiștilor cazați (persoane) 1084291 585785 8179
4. Înnoptări (persoane) 2318536 1302244 13958
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova, 20 20

Comuna Valea Doftanei, conform Direcției Județene de Statistică Prahova, dispunea
în anul 201 9 (Tabelul 2.9.) de un număr de 8 unități cu funcție de cazare turistică, ce
reprezintă 0. 98% din totalul unităților cu funcții de cazare turistică din regiunea Sud –
Muntenia și 2,42% din județul Prahova, ce deține un total de 330 unități cu funcții de
cazare turistică.

71
În cee a ce privește capacitatea de cazare existentă, comuna Valea Doftanei deținea
în anul 201 9 un număr de 179 de locuri destinate cazării turiștilor, reprezentând 1,44% din
județul Prahova și 0.59% din regiunea de dezvoltare Sud -Muntenia.
Valea Doftanei, în ce ea ce privește sosirile de turiștilor, a înregistrat la nivelul
anului 201 9 un număr de 8179 persoane sosite în comună, totalizând un număr de 13958
înnoptări. Din acesta reiese că aproximativ 90% din totalul turiștilor sosiți în comună
practică un turism de weekend sau de vacanță. În cadrul județului Prahova, comuna Valea
Doftanei, deține un procent de 1,39% în ceea ce privește sosirile de turiști ca zați, iar în
cadrul regiunii din care face parte deține 0. 75%. În ceea ce privește numărul înnoptărilor,
comuna Valea Doftanei, deține un procent de 0. 60% în cadrul regiunii Sud -Muntenia și
1,07% în cadrul județului din care face parte.
Comuna Valea Doftan ei, deține un grad scăzut de atractivitate, fiind încadrată între
două zone turistice concurente: Valea Prahov ei, care deține cel mai mare grad de
atractivitate turistică și Valea Teleajenului, ce se află pe locul doi în județ.

Tabelul 2.10. Dinamica turi stică în comuna Valea Doftanei în perioada 20 10-2020
Nr.
Crt. Anii Număr turiști Numar înnoptari
Total Variație
procentuală Total Variație
procentuală
1. 2010 747 – 1374 –
2. 2011 1283 +71,75% 3120 +127,07%
3. 2012 2490 +94,07% 3983 +27,66%
4. 2013 2541 +2,04 4369 +9,69%
5. 2014 2796 +10,03% 4544 +4,00%
6. 2015 4647 +66,20% 7902 +73,89%
7. 2016 5584 +20,16% 8590 +8,70%
8. 2017 6853 +22,72% 11801 +37,38%
9. 2018 7162 +4,50% 13330 +12,95%
10. 2019 8179 +14,20 13958 +4,71
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Prahova, 202 0

72

Figura 2.7. Dinamica numărului de turiști în perioada 20 10-2020

Potrivit Direcției Județene de Statistică Prahova, în perioada 20 10-2020 (Figura
2.7.), comuna Valea Doftanei a cunoscut o evoluție ascendentă în cei zece ani ai perioadei
analizate, în ceea ce privește numărul turiștilor cazați, având o creștere de 71.75% din 20 10
până în 20 11 și de 94,07 % din 2011 până în 20 12.
După această perioadă num ărul turiștilor a crescut continuu ajungând de la 2490
turiști înregistrați în anul 20 12, la un număr de 8179 turiști în anul 20 19, când s -a
înregistrat maximul turistic în comuna Valea Doftanei.
Analiza situației comunei Valea Doftanei în ceea ce priveșt e numărul de turiști
cazați în unitățile turistice, arată o evoluție de creștere până în 20 19, datorită dezvoltării
infrastructurii turistice și promovării comunei Valea Doftanei sub diferite forme: media,
internet etc.
Pe lângă acești indicatori, în fenom enul circulației turistice se înscriu și persoanele
care practică activități recreative sau de reconfortare a organismului, dar care nu sunt
înregistrate în nicio bază de date turistică, fără a apela la serviciile turistice de cazare din
motive personale sau financiare. Din sursele Primăriei Valea Doftanei, reiese că această
comună dispune de 150 -200 turiști săptămânal, cu precădere la sfârșit de săptămână, mai
redus în sezonul rece, și de un aflux ridicat în luna septembrie, când au loc diferite activităț i
sociale cum sunt: Tabăra de Creație Plastică, Zilele Paltinului și Festivalul Cașcavelei,
festival care atrage aproximativ 3000 de persoane în cadrul fiecărei ediții. 0200040006000800010000120001400016000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total turiști Total înnoptări

73
Perspective de atragere a turiștilor în zonă

Atragerea turiștilor în comuna Valea Do ftanei se poate face prin diferite mijloace
de includere a acestei zonei în circuitul turistic. Principalele obiective ale Asociației de
Turism Montan privind dezvoltarea turismului și totodata atragerea turiștilor în această
zonă sunt: stimularea și dezv oltarea turismului și a agroturismului; ameliorarea
infrastructurii și a serviciilor la nivelul localității și a regiunii în ansamblu și realizarea
structurilor locale capabile să desfășoare activități de promovare și dezvoltare.
Un obiectiv de atragere a turiștilor în zonă îl reprezintă dezvoltarea infrastructurii,
atât tehnice, cât și cea turistică. Prin modernizarea drumurilor județene 102I și 102A, ce
leagă comuna Valea Doftanei de orașele Câmpina, Comarnic și Brașov, sau a drumului
județean 101S, asa numitul „drum al sării” și prin realizarea proiectului Transbaiul, această
comună ar dispune de accesibilitatea necesară unei dezvoltări riguroase a turismului.
Dezvoltarea infrastructurii turistice se face print -o mai bună primire turistică în structurile
cu funcții de cazare existente și prin amenajarea unor structuri noi și prin dezvoltarea
infrastructurii specifică sporturilor de iarnă și sporturilor nautice. Drumețiile spre diferite
obiective turistice și spre zonele înconjurătoare se realizează în pre zent pe traseele parțial
marcate cu un grad de dificultate mic și mediu. O dezvoltarea a acestor trasee și o marcare
corespunzătoare, atrage numeroși turiști pasionați de drumeții.
Atragerea turistică în comuna Valea Doftanei se poate face prin amenajarea unor
pârtii de schi, în vederea dezvoltării sporturilor de iarnă, cu instalație de transport pe cablu
sau mai poate fi legată de prezența izvoarelor minerale și a apelor bituminoase de pe
teritoriul acestei comune, prin crearea unor stațiuni balneoclimater ice și prin dezvoltarea
turismului de tip wellnes și de prezența rezervațiilor naturale protejate cum sunt: Rezervația
Naturală Glodeasa, Rezervația de Narcise, Rezervația Foile -Verzi ș.a. prin dezvoltarea
turismului verde, sau poate fi legată de comercial izarea produselor obținute din plante
medicinale cunoscute încă din cele mai vechi timpuri pe teritoriul Comunei Valea Doftanei
pentru valoarea lor terapeutică.
Datorită slabei dezvoltări în unele zone a formelor de turism clasice, s -a realizat o
premisă i mportantă de dezvoltare a ecoturismului, fapt ce impune comuna Valea Doftanei
ca o destinație deosebit de atractivă pentru această formă de turism. Dezvoltarea

74
ecoturismului în comună se poate face și prin promovarea unor evenimente bazate pe
„calendare al e naturii”.
Dezvoltarea turismului ecvestru prin amenajarea unui spațiu unde se pot ține cursuri
de călărie și unde se pot închiria în vederea practicării unor trasee călare ar putea aduce un
surplus de turiști pasionați, precum și dezvoltarea turismului b azat pe agrement nautic în
vederea plimbării cu caiacul pe lacul Paltinu.
Datorită condițiilor naturale și a reliefului cu peisaj pitoresc, atmosferei plăcute,
majoritatea turiștilor preferă picnicurile. În apropierea lacului Păltinoasa nu există multe
spații aferente turismului de camping, iar cele prezente sunt foarte slab dot ate. Prin
realizarea a două spații turistice localizate pe malul stâng al lacului Păltinoasa și în Valea
Neagră se poate dinamiza turismul de camping și cel de week -end, practicat în special de
tineri.
În ceea ce privește comunicarea, Primăria Comunei Val ea Doftanei, împreună cu
sprijinul Consiliului Județean Prahova, promovează comuna prin: presă scrisă și
televiziunea locală și județeana, promovarea unor broșuri și pliante cu atracțiile turistice,
pagini de internet cu descrierea zonei și unitățile de ca zare etc. Aproape orice pensiune din
Valea Doftanei, deține pagină proprie de promovare prin internet. Pe lângă aceste forme de
promovare a zonei, se mai poate realiza o hartă turistică pentru o mai bună îndrumare a
persoanelor ce doresc să viziteze comu na Valea Doftanei. Atragerea turiștilor în zonă se
mai poate realiza prin amenajarea unei Agenții de Turism, care sa promoveze comuna
Valea Doftanei prin mijloace diferite.

2.6. STRATEGII DE DEZVOLTARE ALE TURISMULUI ÎN COMUNA
VALEA DOFTANEI

Direcții de relansare și dezvoltare durabilă a turismului

Potențialul turistic natural și condițiile economice ale comunei Valea Doftanei
permit practicarea optimă a formei de turism rural sau a agroturismului. Această formă de
turism în mediul rural folo sește ca structură de primire cu funcții de cazare și alimentație
turistică gospodăria agroturistică cu toate ocupațiile zilnice și produsele alimentare

75
specifice comunei. Acest tip de turism este cea mai eficientă cale de valorificare a
resurselor locale existente în zona rurală.
Turismul rural este activitatea turistică realizată în spațiul rural, alcatuit dintr -o
ofertă exclusiv de relaxare, îndreptată spre o cerere a cărei motivație este contactul cu
mediul înconjurător autohton și interrelaționarea cu societatea locală (Centrul de Resurse
CREST, 2008).
Din cauza civilizației post industriale, omul simte nevoia de a se întoarce la natură,
departe de agitația orașelor. Principalul avantaj al turismului rural, este reprezentat de
terapia antistres, într -un mediu nepoluat, pitoresc, ospitalier. (D. Ungureanu)
Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea
mesei numai pensiunile turistice și pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu
nepoluat și pitoresc, de atr acțiile turistice natural și de valorile cultural – istorice, de
tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural și de ospitalitatea fermierului. (D.
Ungureanu). Acest tip de turism rural oferă posibilitatea turistului de a participa la diverse
activită ți agrozootehnice.
Coordonată de Asociația de Turism Montan Prahova, comuna Valea Doftanei
urmează a fi folosită eficient prin includerea acesteia în circuitul turistic. Principalele
obiective ale Asociației de Turism Montan privind dezvoltarea agroturismu lui în comuna
Valea Doftanei sunt:
➢ stimularea și dezvoltarea turismului și a agroturismului;
➢ ameliorarea infrastructurii și a serviciilor la nivelul localității și a regiunii în
ansamblu;
➢ realizarea structurilor locale capabile să desfășoare activități d e promovare și
dezvoltare;
➢ implementarea în regiune a programelor de dezvoltare economică, în scopul
ridicării bunăstării și nivelului calitativ de trai al oamenilor.
Direcțiile de relansare în comuna Valea Doftanei pot fi legate de condițiile
favorabile practicării sporturilor de iarnă, prin amenajarea unei pârtii de schi, mai pot fi
legate de prezența izvoarelor minerale și a apelor bituminoase de pe teritoriul acestei
comune, prin crearea unor stațiuni balneoclimaterice cu factori naturali terapeutici și prin

76
dezvoltarea turismului de tip wellnes s sau de prezența rezervațiilor naturale protejate prin
dezvoltarea ecoturismului.
O altă direcție de relansare putea fi legată de prezența plantelor medicinale
cunoscute încă din cele mai vechi timpuri pentru v aloarea lor terapeutică în comuna Valea
Doftanei prin comercializarea produselor rezultate din acestea.
Cea mai importantă componentă a turismului montan o reprezintă sporturile de
iarnă. Între tipurile de sporturi de iarnă, turismul pentru schi dispune de un potențial natural
ridicat pentru dezvoltarea localității pe al cărei teritoriu este amplasată. Comuna Valea
Doftanei deține un mediu natural și condiții climatice bune pentru amenajarea unei pârtii de
schi în scopul practicării sporturilor de iarnă.
Planificarea și gestionarea dezvoltării turistice trebuie să se face astfel încât să nu
aducă efecte negative asupra componentelor mediului natural sau socio -cultural grave în
zona amenajată. Din perspectiva dezvoltării durabile, ecoturismul, “turismul ver de” sau
“blând” în ariile protejate reprezintă cea mai indicată formă de turism. Turismul durabil
dezvoltă ideea “nevoilor turiștilor actuali și a industriei turistice, și în același timp, a
protejării mediului și a oportunităților pentru viitor” (Negru R. , Vodă M., 2005, p 183) .
Ecoturismul poate fi practicat datorită diversității resurselor turistice naturale
prezenta în comuna Valea Doftanei, fauna și flora bogată cu specii de interes național,
existența unor păduri “virgine” declarate rezervații natura le, cum sunt: Pădurea Glodeasa,
Pădurea Paltinu – Lac și altele. Introducerea în circuitele ecoturistice a acestor rezervații
naturale, duc la dezvoltarea ecoturismului.
Ecoturismul a luat amploare și în județul Prahova, ceea ce implică un turism la scară
mică, orientat spre tradiții culturale. Ecoturismul ajută comunitățile rurale la menținerea în
stare naturală a zonei.
Zonele protejate includ situri și peisaje mai deosebite. Amenajarea acestora trebuie
să țină cont de experiența acumulată de către satel e cu preocupări deosebite în acest sens. În
zonele turistice, toate acțiunile sunt chemate să încurajeze ecoturismul, prin valorificare,
amenajarea și organizarea activităților turistice. Aplicarea principiilor de ecoturism permite
menținerea ecosistemelor naturale și a modurilor de v ¡ață tradiționale într -o stare de
echilibru dinamic (Vodă M., 2008, p 24) .

77
Ecoturismul este un turism practicat în spații naturale sabatice și culturale
tradiționale puțin modificate de activitățile omului și care “trebuie să constituie sanctuare
de protecție a naturii și a formelor ancestrale de civilizație, pentru a sprijinii dezvoltarea
economică a comunității locale” (Bran F., Simion T., Nistoreanu P., 2000, p 16 ).
Prin slaba dezvoltare în unele zone a formelor de turism cl asice, s -a realizat astfel o
premisă importantă de dezvoltare a ecoturismului, fapt ce ar impune comuna Valea
Doftanei ca o destinație importantă pentru această formă de turism. Dezvoltarea
ecoturismului în comună se poate face și prin promovarea unor even imente bazate pe
„calendare ale naturii” (ex: boncănitul cerbilor, înflorirea bujorului de munte etc.)
Dezvoltarea turismului ecvestru prin amenajarea unui spațiu unde se pot ține cursuri
de călărie și unde se pot închiria în vederea practicării unor trase e călare ar putea aduce un
surplus de turiști pasionați, precum și dezvoltarea turismului bazat pe agrement nautic în
vederea plimbării cu caiacul pe lacul Paltinu.
În cadrul relansării turismului în comuna Valea Doftanei intră dezvoltarea și
promovarea de programe turistice în domeniul turismului rural cum sunt: bucătărie
tradițională cu produse agro – alimentare de tip ecologic, ecoturism specializat – speoturism,
fauna și flora rară, comunități care întrețin și practică vechi tradiții etnofolclorice, med icină
naturistă etc.
În ceea ce privește comunicarea, Primăria Comunei Valea Doftanei, împreună cu
sprijinul Consiliului Județean Prahova, promovează comuna prin: presă scrisă și
televiziunea locală și județeana, promovarea unor broșuri și pliante cu atrac țiile turistice,
pagini de internet cu descrierea zonei și unitățile de cazare etc.

Programe de dezvoltare a ofertei turistice în zonă

Comuna Valea Doftanei este o zonă în curs de dezvoltare cu deosebite elemente
turistice naturale nealterate este un loc de refugiu în timpul liber pentru populația din
centrele aglomerate.
Prin programul Phare 2001 a fost promovat proiectul privind „Dezvoltarea
potențialului turistic în zona montană Valea Doftanei”. Programul PHARE a susținut
dezvoltarea durabilă a turismului sau a zonelor turistice. Potrivit acestui program, s -a oferit

78
sprijin financiar pentru crearea și promovarea unui turism competitiv în zona rurală,
implicând și p articiparea activă a populației rurale.
În ceea ce privește dezvoltarea turismului și modernizarea serviciilor adiacente,
Instituția Prefectului Județului Prahova a menționat pentru anul 2012 următoarele
obiective:
➢ reabilitarea zonelor, monumentelor, clădi rilor de interes turistic și modernizarea
infrastructurii fizice
➢ susținerea inițiativei private în crearea și dezvoltarea de unități turistice, cu servicii
la standard internaționale, și în dezvoltarea agroturismului
➢ amenajarea zonelor cu potențial cinege tic, etnografic, cultural și ambiental deosebit
➢ atragerea unui număr sporit de turiști, prin acțiuni promoționale în țară și străinătate
➢ ofertă pentru turism de afaceri și reuniuni
➢ punerea în valoare și introducerea de trasee turistice, pentru valorificare a peisajului
cultural;
Primăria Locală are în plan de desfășurare următoarelor proiecte de modernizare în
anul 20 20:
✓ îmbunătățirea condițiilor de transport pe rețeaua de drumuri publice locale (județene
și comunale)
✓ asfaltarea drumurilor comunale;
✓ reabilitare DJ 102 I Valea Doftanei – limită județ Brașov;
✓ modernizare drum comunal Trăisteni – Valea Seacă
✓ refacere trotuare
✓ extindere și modernizare distribuție apă;
✓ branșări individuale la rețeaua de alimentare cu apă potabilă în Trăisteni – 200
branșări
✓ detalii tehnice de execuție și extinderea aducțiunii de apă în Teșila
✓ extindere și modernizare rețea de canalizare cu microstații de epurare;
✓ rampă transfer deșeuri menajere;
✓ reabilitarea monumentelor istorice;
✓ amenajare muzeu Arte Plastic e;
✓ dezvoltarea industriei artizanale, dulgherie și alte meșteșuguri tradiționale;

79
✓ finalizare lucrărilor la motelul “Vlădișor”
✓ organizarea activității de agroturism (omologarea de noi pensiuni agroturistice,
dispecerat de cazare, informare și publicitate).
✓ amenajarea unui complex sportive și de agrement cu terenuri de sport, ștrand,
vestiare, grupuri sanitare cu dușuri, punct de prim ajutor, locuri de joacă pentru copii, dotări
comerciale, parcare.
✓ serviciu de consultanță – studiu de fezabilitate, proiect t ehnic, studiu geografic și
topografic pentru drumul “Transbaiul”
Promovarea turistică din comuna Valea Doftanei necesită un proces de
modernizare, dezvoltare și inovare pentru turism, precum și de creare de servicii turistice
moderne și competitive. Cu un marketing adecvat și alte tipuri de sprijin coordonat,
produsele unicat ale turismului din această comună vor deține un potențial important,
datorită diversității și atractivității lor.
Un loc foarte important în dezvoltarea turistică a comunei îl deține infrastructura
tehnică și specific turistică. Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii turistice în această
zonă pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor a fost sprijinită
de Consiliul Local Valea Doftanei și de Consil iul Județean Prahova dar și de sponsorii
dornici de a investii în zonă. Programul Operațional Regional finanțează dezvoltarea
turismului bazat pe resursele naturale prin modernizarea, extinderea structurilor de cazare
precum și a infrastructurii activități lor
turistice.
Proiectele propuse pentru dezvoltarea
turismului în comuna Valea Doftanei sunt:
Transbaiul. Autoritățile locale și județene
lucrează la un proiect ce va duce la
transformarea Văii Doftanei în adevărate
atracții pentru turiștii iubitori de natură,
munte și peisaje superbe. Comuna Valea
Doftanei se va uni cu orașele Azuga și
Bușteni printr -o șosea de mare altitudine
numită Transbaiul (Foto 2. 22.). Transbaiul
Foto 2. 22. Transbaiul
Sursa: Ziarul Adevarul, articol “ Transbaiul – concurent
pentru Tranfagarasa

80
este proiectat ca fiind un drum rutier ce atinge altitudinea maximă pe culmea Baiului, de
1834m în apropierea vârfului Cazacu, pe o distanță de 38 km din care 19 km sunt pe
teritoriul comunei Valea Doftanei. “O parte din traseu se va desfășura pe drumuri forestiere
existente sau drumuri de căruță, folosite de ciobanii din zonă, iar ramificația către Valea
Doftanei se va suprapune pe un drum construit de Regele Carol I” a declarat primarul
Gheor ghe Mosor al comunei Valea Doftanei în articolul Transbaiul – Drumul care va pune
Valea Doftanei pe harta turistică a României al ziarului Valea Doftanei, ediția a X -a din
aprilie 2012. Transbaiul va duce la scurtarea traseului între localitățile de pe Vale a Prahovei
și cele din zona Doftana. Dezvoltarea proiectului va crea o stațiune montană
multifuncțională. Aceasta se va dezvolta pe o suprafață de aproximativ 71 de ha, iar 20% va
fi utilizat pentru amenajarea pârtiilor de schi și instalațiilor de transpor t pe cablu. Turismul
se va dezvolta în această zonă, care își păstrează tradiții și oferă iubitorilor de munte peisaje
frumoase, spun localnicii, „de -ți taie respirația”, drumuri prin pădure și plimbări la peste
1800 m altitudine.
Șosea Valea Doftanei – Săcele. Proiectul de modernizare a drumului județean 102
I, ce face legătura între Câmpina și Săcele, prin Tărlungeni, va avea un rol important în
dezvoltarea comunei Valea Doftanei, va fluidiza traficul de pe Drumul Național 1, și
totodată va oferi turiști lor, accesul mai ușor cu mijloacele auto în pitorescul văii Doftanei,
acest „minunat colț al naturii prahovene” (Cojocaru I., 1978, p 22) . Modernizarea acestui
drum din satul Trăisteni, până în pasul Predeluș, pe o lungime de aproximativ 15 km, este o
neces itate în cadrul traseelor moderne peste Carpați, astfel, turiștii pot beneficia de toate
avantajele oferite de un mediu nepoluat, plin
de pajiști și păduri. Un alt traseu se are în
vedere a se moderniza, fiind o continuare a
traseului Trăisteni – pasul Pre deluș, care
ajunge până în Poiana Brașov.
„Zănoaga lui Martin”. Firma
Reinvest RQM a făcut toate studiile
necesare pentru dezvoltarea unei stațiuni
turistice cu agrement iarnă – vară pe o
suprafață de 1.000.000 m², la o altitudine ce
Foto 2.23. Golul alpin Zănoaga

81
variază între 1400 și 1509 m, pe golul alpin Zănoaga ( Foto 2.2 3.) din comuna Valea
Doftanei, ce va fi denumit “Proiect Zănoaga lui Martin”.
Stațiunea montană propusă (Foto 2.24.) are potențial de a deveni un punct turisti c
important în zona Valea Doftanei. Viitoarea stațiune montană beneficiază de un cadru
natural cu un potențial turistic de o valoare peisagistică mare, științifică și practică,
favorizând dezvoltarea și promovarea a mai multor forme de turism. O asemenea i nvestiție
în zonă ar asigura locuri de muncă atât pentru populația aptă de muncă cât și pentru
generațiile viitoare.
Viitoarea stațiune va fi amplasată
într-o zonă cu un bioclimat – tonic,
stimu lent asupra organismului, cu o
aeroionizare negativă, cu aeroioni rășinoși,
favorabili odihnei și recreerii, dar și
climatoterapiei profilactice sau curative
pentru nevroză astenică, surmenaj fizic și
intelectual, stări de debilitate hipertiroidă
benignă.
Alături de profilul de bază al stațiunii dat de natură – odihnă, recreere și drumeție
montană, aici se vor dezvolta în perspective și alte atracții turistice moderne de
agrement iarnă – vară, pentru adulți și copii.
Acesta stațiune va fi dotată cu: hotel uri, pensiuni și vile, restaurante, cluburi, baruri,
terase, cabană cu specific vânătoresc, cramă, spații pentru închiriat: birouri, agenții, sală
polivalentă, teatru de vară, terenuri de minigolf, volei, baschet, fotbal, tenis, spații
comerciale, stație d e alimentare carburanți, centru medical și SPA, centre de cult, centru de
echitație, păstrăvărie, bio ferme, lacuri artificial și oglinzi de apă, parc acvatic interior, parc
de aventuri, zone de distracție pentru copii, pârtie de schi, pârtie de săniuș și patinoar.

Foto 2.24. Proiectarea 3D a stațiunii Zănoaga
lui Martin

82
Tabelul 2. 11. Capacitatea de primire a structurilor cu funcții de cazare de care va
dispune Stațiunea Zănoaga lui Martin
Nr.
Crt. Structuri de primire turistică
cu funcții de cazare Numărul
camerelor Numărul
locurilor
1. Hoteluri 1,185 2,370
2. Pensiuni 1,135 2,270
3. Vile 1,275 2,550
4. Total 3,595 7,190
Sursa: http://www.reinvest -rqm.ro/

Conform capacității de primire a stațiunii propuse Zănoaga lui Martin, cel mai mare
număr de locuri îl vor deține structurile cu funcție de primire în vile, cu un număr de 2550
locuri, repărezentând 35% din totalul de 7190 locuri, urmat de hoteluri cu 33% din total și
de pensiuni cu 32%. Această repartizare a numărului de locuri este uniformă, fiecare
structură de primire turistică cu funcții de cazare deținând 1/3 din total.
Sporturile de iarnă se vor putea practica în special pe versanții despăduriți, c u
expunere nordică, în intervalul decembrie – martie, mai exact între 15 decembrie și 10
martie. Valorile termice lunare și anuale înregistrează variații moderate în masivul
Zănoaga. La altitudini cuprinse între 1400 -1500 m, în cursul anului, temperaturi m edii
lunare negative apar în circa 4 luni, intervalul crescând pe crestele și vârfurile înalte, până
la 5 luni. În lunile ianuarie și februarie, valorile medii anuale scad în același sens de la 4°C
la 8°C și de la -6°C la -9°C. Valorile medii lunare se men țin sub 10°C în cea mai mare
parte a intervalului. Ninsoarea este prezentă în peste 80 de zile, între 1 octombrie și 15 mai,
iar stratul de zăpadă se menține 140 -170 zile, de la sfârșitul lunii octombrie și până la
jumătatea lunii mai.
Caracteristicile cl imatice ale masivelor montane mijlocii și ale văilor din munții
Zănoaga permit desfășurarea de drumeții în condiții bune pe tot parcursul anului. Intervalul
în care acestea sunt foarte favorabile excursiilor ține de la sfârșitul lunii aprilie până la
încep utul lunii decembrie. Temperaturile diurne depășesc rar 25°C. Maximele absolute,
înregistrate mai ales în luna iulie, oscilează între 25°C și 30°C. Cerul este senin în 40 -42
zile pe an, de la sfârșitul lui august și până la jumătatea lunii octombrie, parți al acoperit de

83
nori în 160 -190 zile pe an, în intervalul lunilor mai – august și complet acoperit în 125 -160
zile pe an, în perioada decembrie – iunie. Vremea cea mai frumoasă pentru drumețiilor,
rămâne între 10 iulie și 15 noiembrie, când lunar numărul de ore cu soare variază între 160
și 220 ore. Precipitațiile cad circa 160 -180 zile pe an, ajungând la valori de aproape
1000mm. Cantitățile cele mai mari se constată în intervalul lunilor mai – iulie, care
depășesc de regulă 150mm/lună. Cele mai puține prec ipitații cad în lunile septembrie –
octombrie și februarie – aprilie, minima pluviometrică înregistrându -se în septembrie, luna
considerată cea mai propice activității turistice.
Cadrul natural oferă posibilitatea ca stațiunea montană dezvoltată pe masiv ul
muntos Zănoaga să devină în viitor o stațiune montană bivalentă (iarnă -vară) cu un profil
complex, cu precădere pentru odihnă și recreere, cu o gamă cât mai atractivă de servicii și
atracții turistice, adresându -se turismului intern și internațional.

2.7. IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR TURISTICE ASUPRA MEDIULUI

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate este dependent de mediul
înconjurător, acesta reprezentând "materia sa primă", obiectul și domeniul de activitate și
de desfășurare a turismului, fiind su portul – cadru, purtătorul resurselor sale. Turismul se
desfășoară în mediu și prin mediu, "calitatea" acestuia putând favoriza sau nega activitățile
turistice (Glăvan V., 2000, p 135) .
Vasile Glăvan amintea, în lucrarea sa numită Turismul în Româ nia din anul 2000,
relația turism – mediu înconjurător care „are o semnificație aparte, dezvoltarea și ocrotirea
mediului înconjurător reprezentând condiția sine qua non a turismului, orice modificare
produsă acestuia aducând prejudicii și potențialului tu ristic prin diminuarea sau chiar
anularea resurselor sale.”
Radu Negru în colaborare cu Mihai Vodă afirma în lucrarea cu titlul Evaluarea
resurselor turistice din perspectiva dezvoltării durabile din anul 2005 că „exigențele
turismului pot fi o soluție pra ctică pentru păstrarea nealterată a calității mediului
înconjurător.”, ceea ce reflectă importanța turismului în contextul dezvoltării durabile.
În zilele noastre, turismul a devenit una dintre cele mai extinse industrii din lume,
cunoscând o creștere rapi dă și constituind o sursă majoră de comerț.

84
Între turism și mediu există o relație complexă și interdependentă. Multe destinații
de succes pentru turism depind de curățenia zonelor, de respectarea zonelor protejate și de
tradițiile culturale, specific comu nității locale. Turismul poate afecta negativ mediul, dar
poate juca și un rol semnificativ în conservarea și protejarea acestuia, prin alocarea unei
parți a beneficiilor obținute din turism în conservarea mediului înconjurător.
Dezvoltarea turismului are ca premisă fundamentală protejarea și conservarea
mediului cu patrimoniul său turistic natural și antropic având ca principal obiectiv
prevenirea degradării lui prin aplicarea unor politici de protecție a potențialului turistic.
Un rol important îl are pro tecția mediului ce reprezintă „totalitatea acțiunilor menite
să asigure conservarea resurselor naturale și protejarea calității componentelor mediului
înconjurător.” (Negru R., Vodă M., 2005)
Turismul de natură se poate combina foarte adecvat cu turismul cu ltural. Această
categorie de turism pune accent pe latura socială a călătoriei, pe admirarea și studierea
tradițiilor locale, dar și a manifestărilor creativității umane, atât din trecut, cât și din
prezent.
Dacă turismul de natură, cultural, sau combinaț ia acestora se desfășoară sub semnul
unei responsabilități sporite față de mediu și/sau față de comunitățile locale, atunci avem
“turism responsabil”. Responsabilitatea în turism reprezintă o premisă de bază a
ecoturismului.
Turismul aduce uneori mari prej udicii mediului și asta din cauza unei lipse de
educație sau din prea multă neglijență. De aceea ține de indivizi ca oameni în primul rând și
apoi ca turiști să participe activ la acțiunea de păstrare a mediului prin ecologie și atitudini
corespunzătoare.
Elementele care ar trebui să garanteze reușita tuturor proiectelor ecoturistice se
referă, în primul rând la supraviețuirea mediului natural, care reprezintă baza turismului,
cum ar fi:
– asigurarea că aceste contribuții ajută la conservarea ariilor naturale și la dezvoltarea
susținută a zonelor și a comunităților;
– crearea unor strategii specifice pentru a evita elementele de distrugere a mediului;
– coordonarea eficientă între sectorul public și cel privat, inclusiv implicarea activă a
comunităților și a proie ctelor locale, manageriale și de dezvoltare;

85
– minimizarea impactului facilităților de transport, de cazare și a altor activități
turistice asupra mediului;
– asigurarea că mișcarea turistică va evita supraaglomerarea anumitor zone "verzi" și
monitorizarea efe ctelor asupra mediului.
Dezvoltarea societății supune mediul înconjurător la o presiune ce se reflectă din
urmarea directă a exploziei demografice, ritmului rapid și creșterea considerabilă
înregistrata de industrie, mai ales în perioada de industrializare forțată, agricultura și alte
domenii de activitate, amplificarea circulație, sistemelor de transport și comunicații și
exploatarea intensivă a resurselor naturale, și la o a două presiune, mult mai puțin agresivă
și cu caracter predominant sezonier, care rezultă din folosirea mediului geografic pentru
activități de turism și agrement.
Calamitățile naturale cum sunt: fenomenele vulcanice, uraganele, alunecările de
teren, viiturile și războaiele care sunt de natură episodică, contribuie la pol uarea și
degradarea mediului ducând la distrugerea moștenirii culturale a popoarelor, provocând și
imense pagube economice.
Degradarea peisajului prin carierele de piatră de la Secăria au efecte majore
negative în peisajul doftănean. Prin tăierea bazei ve rsantului, s -a redus din stabilitatea
acestuia, fiind urmat de fenomene de alunecări masive de teren, ce afectează atât mediul cât
și cadrul general de desfășurare activităților turistice.
Degradarea solurilor și a peisajului se datorează pășunatului inte nsiv și necontrolat
din cadrul golurilor montane, ce reprezintă unul din cele mai valoroase resurse ale
potențialului turistic.
Tăierea necontrolată a pădurilor, construirea de drumuri forestiere, prin care se
produc defrișări în masă, excavarea versanțil or și depozitarea necontrolată a deșeurilor, în
apropierea surselor de apă, au un impact major asupra mediului înconjurător și asupra
activităților turistice..
Pădurea, prezintă interes turistic prin funcțiile socio – recreative și estetico –
peisagistice, uneori chiar și terapeutice.
Turismul, ca orice activitate umană, participă implicit la degradarea și poluarea
mediului înconjurător și a potențialului turistic natural sau antropic prin presiunea directă a

86
turiștilor asupra tuturor resurselor turistice, dar și prin concepția greșită de valorificare și
echipare a unor obiective turistice.
Turismului are numeroase efecte asupra mediului natural printre care se regăsesc
efectele negative, dar si efectele pozitive (Negru R., Vodă M., 2005) , astfel:
Efectele negative sunt: urbanizarea intensă și degradarea teritoriului, presiunea
exercitată asupra terenurilor agricole, modificări ale ecosistemelor terestre, poluarea apelor,
poluarea aerului (traficul rutier), consumul excesiv de apă și defrișările.
Efectele pozitive sunt: îmbunătățirea calității mediului, îmbogățire arhitecturală și
peisagistică, constituirea de arii protejate, reconstrucții ecologice și dezvoltarea socio –
economică.
Acțiuni distructive ale turiștilor sunt prezente mai ales acolo unde se conce ntrează o
rețea turistică numeroasă în condițiile în care nu se amenajează trasee speciale cu dotări
pentru practicarea activităților turistice de toate tipurile sau pentru vizitare, aducând
prejudicii potențialului turistic și a obiectivelor cultural – istorice. Există numeroase
prejudicii care pot fi aduse mediului înconjurător de activitățile turistice, cum sunt:
provocarea incendiilor, tasarea solului ce duce la creșterea scurgerii pluviale și a eroziunii
superficiale, tulburarea unor biotopuri faunisti ce, dar mai alea ale celor specifice vânatului
prin practicarea braconajului.
Fenomenul poluării mediului a cunoscut o consistență mai mare odată cu
pătrunderea turismului automobilistic, ce prin influența gazelor de eșapament, poluează
aerul, iar prin ac cesul în locuri neamenajate, distruge pajiștile, flora și arbuștii prin strivire.
Atât locuitorii comunei Valea Doftanei, cât și consiliul local au datoria și obligația
să protejeze mediul înconjurător prin prevenirea degradării sale, dar în același timp ș i
punerea în valoare prin activitățile de turism ce intervin în momentul serviciilor de
agrement desfășurate în zonă de către turiști.
Pe parcursul ultimilor ani s -au desfășurat diferite proiecte în Comuna Valea
Doftanei ce au avut ca scop combaterea degra dării mediului, igienizare mediului și
schimbarea mentalității populație în ceea ce privește menținerea mediului curat.
În anul 2007 s -a derulat un proiect de către Asociația Tinerilor din Valea Doftanei
cu numele „Pași spre un mediu mai curat” care a urmă rit implicarea activă a tinerilor în
activități de prevenire și combatere a degradării mediului. Proiectul desfășurat în localitatea

87
Valea Doftanei, a reprezentat o necesitate pentru combaterea problemelor de mediu, pentru
ca generațiile actuale și cele vi itoare să conștientizeze importanța protejării naturii.
Rezultatele proiectului au fost reprezentate de: sporirea interesului tinerilor pentru acțiuni
de voluntariat; creșterea valorilor protecției mediului în rândul tinerilor; conștientizarea
societății c ivile asupra riscului degradării mediului; găsirea unor soluții de ameliorare a
impactului antropic asupra mediului .
Potrivit revistei EcoMagazin, în luna mai a anului 2011, Alstom România a lansat
un proiect ecologic în comuna Valea Doftanei, prin care, s -a dorit schimbarea mentalității și
comportamentului locuitorilor zonei și al vizitatorilor, în vederea menținerii unui mediu
înconjurător curat și natural. Acest proiect de mediu desfășurat în decursul a patru luni, a
adus beneficii imediate zonei. Râul Doftana și Barajul Paltinu, care alimentează cu apă
potabilă localitățile înconjurătoare, inclusiv orașele Câmpina și Ploiești, erau masiv afectate
de deșeurile depozitate aici. Prin programul Alstom s -au efectuat colectări selective și
reciclări ale deșeurilor, precum și amplasări ale unor pubele de colectare selectivă în zonele
cheie ale comunei. Pe lângă activitatea de igienizare, proiectul s -a concentrat și asupra
educării unui număr cât mai mare de locuitori ai comunei Valea Doftanei în spiritul
conservării mediului înconjurător și respectului față de natură.

CAPITOLUL 3: STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE ÎN
PREDAREA MODULULUI „MARKETING”

3.1. STRATEGII DIDACTICE – NOȚIUNI TEORETICE

Didactica este „arta de a învăța pe alții”, în concepția lui Comenius, iar
învățământul reprezintă forma principală de realizare a educației. Pentru a -i învăța pe toți
presupune introducerea acestora în tainele cunoașterii, ale științei, iar însușirea
cunoștințelor se realizează treptat, printr -o îmbogățire continuă a volumului de informații,
ceea ce poate fi asemnănat cu anumite cercuri concentrice. Comenius, pe baza teoriei
cercurilor concentrice, a realizat un plan de învățământ, programe școlare, a introdus
sistemul vacanțelor, a folosit expresia de an școlar, a fixat data începerii studiilor, însă a
teoretizat și asupra sistemului de organizare pe clase școlare și pe bază de lecții.

88
Însă, pentru a avea succes în procesul de instruire, pentru a obține rezultate cât mai
bune și a asigura o desfășurare optimă a lecț iei, trebuie întocmit un traseu procedural foarte
bine particularizat, gândit și exprimat în funcție de particularitățile lecțiilor și claselor
școlare.
Astfel, pentru realizarea acestor cerințe sunt utilizate strategiile didactice. Strategiile
didactice r eprezintă un concept care a fost definit de -a lungul timpului de marii pedagogi,
existând astfel o multitudine de definiții, arătând astfel existența unei pluralități semantice a
acestui concept.
Constantin Cucoș definește strategiile didatice ca fiind „demersuri acționale și
operaționale flexibile, coordonate și racordate la obiective și situații prin care se creează
condițiile predării și generării învățării, ale schimburilor de atitudini și de conduite în
contextele didactice, particulare ” (Cucoș Consta ntin, 2014), iar Ioan Cerghit, definește
strategia didactică astfel: „ un ansamblu de ac țiuni și operații de predare – învățare, în mod
deliberat structurate sau programate, orientate în direc ția atingerii, în aceste condi ții de
maximă eficacitate, a obiect ivelor prestabilite” (Cerghit Ioan, 2006) .
Strategia didactică este o schemă procedurală, un sistem complex și coerent de
metode, procedee didactice, mijloace de învățământ, tehnici, forme și alte resurse
educaționale care vizează atingerea obiectivelor ed ucaționale. Prin acest ansamblu de
procedee se realizează colaborarea dintre profesor și elev, în vederea formării unui climat
favorabil pentru învățarea și predarea volumului informațional specific specializării, pentru
formarea de priceperi și deprinderi și pentru dezvoltarea personalității umane.
R. Iucu, realizând o analiză a definițiilor acestui concept, concluzionează:
➢ strategia presupune un mod de abordare a unei situații de instruire specifice atât
din punct de vedere psihosocial (relații și intera cțiuni), cât și din punct de vedere
psihopedagogic (motivație, personalitate, stil de învățare etc.); reprezentările și
convingerile psihopedagogice ale cadrului didactic sunt elemente determinante în
construcția strategiei;
➢ prin intermediul strategiei se raționalizează conținuturile instruirii, determinându –
se, totodată, structurile acționale, pertinente pentru atingerea obiectivelor prestabilite;
programarea ca activitate distinctă este subînțeleasă;

89
➢ strategia presupune o combinație structurală, în care elementele de tip probabilist
și de tip voluntar se intersectează în dinamica procesului la nivelul deciziei; de remarcat
ponderea acesteia în luarea deciziilor educaționale în contextul disciplinelor economice;
➢ strategia are o structură multinivelară:
❖ metode de instruire,
❖ mijloace de instruire,
❖ forme de organizare a instruirii,
❖ interacțiuni și relații instrucționale,
❖ decizia instrucțională, în care dimensiunea finalistă,
determinată de focalizarea pe anumite obiective, nu rezultă din suma elementelo r
enumerate, ci din sinteza și interacțiunea lor;
➢ strategia se înscrie în demersul de optimizare a instruirii, fiind un mod funcțional
de gestionare a resurselor instrucționale în vederea atingerii criteriilor de eficiență și
eficacitate ale procesului de învățământ economic.
Strategia didactică este constituită din mai multe componente, care sunt grupate
astfel:
− obiectivele operaționale
− formele de organizare și desfășurare a activității educaționale
− metodele și procedeele didactice
− mijloacele de învățământ, respectiv a resursele utilizate.

3.2. COMPETENȚE SPECIFICE ALE MODULULUI „MARKETING”.
OBIECTIVE OPERAȚIONALE PENTRU DIFERITE CATEGORII DE
LECȚII

Modulul ”Marketing”, componentă a ofertei educaționale pentru calificări
profesionale din domeniul de pregătire profesională Turism și alimentație, domeniul de
pregătire generală Turism, face parte din cultura de specialitate și pregătirea practică
săptămânală, aferentă clasei a XI -a, învățământ liceal – filiera tehnologică.

90
Mod ulul are alocat un număr de 66 ore pe an conform planului de învățământ, din
care 33 ore pe an de teorie și 33 ore pe an de laborator lehnologic prin metoda Firma de
exercițiu.
Modulul ”Marketing” este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândir ea de
cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile
specificate în standardele de pregătire profesională corespunzătoare calificărilor
profesionale de nivel 4, din domeniul de pregătire profesională Turism și a limentație,
domeniul de pregătire generală Turism, sau în continuarea pregătirii pentru calificare de
nivel superior.
Modulul „Marketing” este structurat pe p atru părți denumite astfel:
Partea I – Conceptul de marketing și evoluția acestuia. Obiectivele m arketingului.
Funcțiile marketingului
Partea a II -a – Piața și dimensiunile acesteia . Concurența – componentă a pieței
Partea a III -a – Cercetarea de marketing și nevoile clienților. Utilizarea scalelor în
cercetările de marketing
Partea a IV -a – Mediul de marketing al firmei. Strategia de piață – nucleul politicii de
marketing
Orice competență are o structură complexă, formarea și evaluarea acesteia este
posibilă doar dacă urmărim atingerea unor rezultate ale învățării, care sunt mai ușor de
observat și ev aluat. Totodată rezultatele învățării sun t mesaje clare pentru angajator, mai
exact, ce știe și poate să facă absolventul în funcție de nivelul de calificare atribuit.
Rezultatele învățării sunt definite ca enunțuri a ceea ce știe, înțelege și poate să fac ă un elev
la finalizarea procesului de învățare. Acestea reprezintă un complex de competențe fiind
definite în termen de cunoștințe, abilități și atitudini ce pot fi evaluate.
Din cadrul listei unităților de rezultate ale învățării ce sunt parcurse în cei patru ani
de studio, 13 unități tehnice sunt generale și 2 unități tehnice sunt specializate. Modulul
”Marketing” corespunde unității de învățare tehnice generale numărul 9 ” Evaluarea
oportunităților de piață”.
Cunoștințele, abilitățile și atitudinile pe care un elev le acumulează la s fârșitul
parcurgerii modulului”M arketing ” sunt evidențiate în cadrul Anexa nr. 1.

91
Obiective operaționale pentru diferite categorii de lecții
Obiectivele educației sunt considerate intenții, aspirații pe termen scurt, deli mitate
în timp, ce implică modificări la nivelul comportamentului/personalității și rezultate
concrete ale lucrului cu elevii.
La rândul lor, și obiectivele sunt grupate astfel:
– obiectivele generale, acestea detaliază scopurile în concordanță cu profilul
elevului.
– obiectivele specifice sunt structurate pe ani școlari și pe discipline/grupuri de
discipline
– obiective operaționale (concrete) pe unități de conținut, pe situații sau activități de
învățare.
Conform clasificării lui Bloom, obiectivele operaționale sunt:
– cognitive (cunoștințe, deprinderi, capacități, algoritmi, priceperi etc.)
– psihomotorii (deprinderi, priceperi, tehnici, modele etc.)
– afective (atenție concentrată, voința de a acționa, manifestarea preferințelor,
argume ntarea unei opțiuni etc).
Cea mai importantă caracteristică a obiectivelor operaționale este faptul că acestea
presupun exprimarea manifestărilor observabile și măsurabile, precum și nivelul de
performanță așteptat. Profesorul trebuie să stabilească obiect ive operaționale pentru fiecare
lecție, aplicație practică, oră de laborator.
Pentru realizarea unor lecții eficiente și care să răspundă nevoilor elevilor, voi avea
în vedere construirea obiectivelor operaționale prin parcugerea următorilor pași:
Pasul 1 . În prima etapă voi stabili cum construiesc obiectivele operaționale prin
consultarea programei școlare, a planificării calendaristice și a planificării pe unitatea de
învățare care conțin obiectivele specifice, competențele etc.
La Anexe inserez programa școlară pentru modulul „ Marketing ” , un model de
planificare calendaristică, realizat pentru acela și modul și un model de planificare pe
unitatea de învățare realizat tot pentru același modul.
Pasul 2 . În a doua etapă, trebuie să țin cont de faptul că obiectivele trebuie să fie
clare/specifice, măsurabile (să descrie comportamente observabile, nu procese psihice
interne), realizabile, realiste și să răspundă la întrebările prezentate în tabelul nr. 3.1.

92
Tabelul nr. 3.1. – Caracter isticle obiectivelor operaționale
Caracteristicile obiectivelor
operaționale Întrebări la care să răspundă obiectivele operaționale
Specific 1. Obiectivul este clar și bine definit?
2. Este clar ce se cere unui elev?
3. Poate fi înțeles de toți elevii?
Măsurabil 1. Cum va ști un elev că obiectivul a fost atins?
2. Ce dovezi sunt necesare pentru a confirma atingerea
obiectivului?
3. S-au stabilit clar criteriile pentru evaluare?
Abordabil (de atins) 1. Este la nivelul capacității elevului? Prea ușor/prea
dificil ?
2. Există resurse suficiente ca să se realizeze?
3. Poate fi realizat? Este provocator, dar și realizabil?
Relevant 1. Este posibil ca un elev să realizeze obiectivul într -un
interval de timp determinat?
Timp (încadrat în timp) 1. Există un termen limită? Este un termen realist?
2. Este rațional să se facă acum?
3. Când își va atinge studentul obiectivele?
Sursa: conceput în baza informațiilor din cărțile Cucoș Constantin, Pedagogie și Cerghit
Ioan, Metode de învățământ.
Abordarea obiectivelor operaționale prezentată mai sus este cunoscută sub
denumirea de obiective SMART. Acronimul SMART este un acronim al caracteristicilor
considerate esențiale pentru formularea corectă a unui obiectiv operațional.
Pasul 3. Trebuie să am în vede re că toate obiectivele încep cu un verb deoarece
scopul principal al obiectivelor scrise este de a observa activitatea/performanța ca o dovadă
a învățării.
Voi utiliza verbele „cuvintele -acțiuni”, iar ca exemplu voi avea „cuvintele -acțiuni”
corespunzătoare obiectivelor cognitive din taxonomia lui Bloom:
• receptarea: a recunoaște, a defini, a identifica, a distinge, a dobândi;

93
• aprofundarea (înțelegerea): a redefini, a reformula, a reorganiza, a stabili; a exprima
în cuvinte proprii,a ilustra, a interpreta, a demonstra, a explica, a prevedea, a alege, a
clasifica;
• aplicarea: a folosi, a generaliza, a aplica, a transfera, a completa, a extrapola;
• căutarea, analiza: a distinge, a identifica, a deduce, a recunoaște, acompara, a
discrimina, a analiza;
• crearea, elaborarea, sinteza: a scrie, a relata, a crea, a produce, a modifica, a
planifica, a dezvolta, a formula, a combina, a proiecta;
• evaluarea: a estima, a valida, a judeca, a standardiza, a argumenta.
Pasul 4. Foarte important este faptul că se axează pe activitatea elevului și nu pe cea
a profesorului, deci obiectivele operaționale trebuie astfel concepute încât să corespundă
cerințelor și capacității elevilor.
Pasul 5
Sunt vizate 3 domenii:
• cunoștințe (cognitiv, domeniul mi nții) – (cunoștințe, deprinderi, capacități,
algoritmi, priceperi)
• practică (psihomotor, domeniul activităților manuale) – (deprinderi, priceperi,
tehnici, modele, etc)
• atitudini (afectiv) – (voința de a acționa, manifestarea preferințelor, argumentare a
unei opțiuni etc)

Tehnici de operaționalizare a obiectivelor
Au fost elaborate mai multe tehnici de operaționalizare, pe baza criteriuului
comportamental, cele mai cunoscute fiind cele ale lui Mager, D`Hainaut, De Landsheere.
Tehnica lui Mager
Pentru op eraționalizarea obiectivelor voi folosi tehnica lui Mager, care presupune
respectarea a trei condiții pentru a descrie comportamentul final (ceea ce va face elevul):
1. Identificați și numiți comportamentul.
2. Definiți condițiile în care trebuie să se pro ducă comportamentul (ce este dat; care
sunt restricțiile sau, totodată, și datele și restricțiile).
3. Definiți criteriile performanței acceptabile.

94
Tehnica Landsheere
Prin această tehnică, formularea unui obiectiv presupune cinci indicații precise:
1. Cine va produce comportamentul dorit.
2. Ce comportament observabil va dovedi că obiectivul este atins.
3. Care va fi produsul acestui comportament (performanța).
4. În ce condiții trebuie să aibă loc comportamentul.
5. Pe temeiul căror criterii ajungem la concluzia că produsul este satisfăcător.
Tehnici de operaționalizare a obiectivelor lecțiilor din cadrul modulului
„Marketing ” – exemple
Din cadrul modulului „ Marketing ” voi exemplifica câte trei obiective prin tehnica de
operaționalizare a lui Mager și tehnica lui Landsheere pentru lecția „ Cercetarea de
marketing ” din cadrul celei de -a III-a părți – „Cercetarea de marketing și nevoile clienților.
Utilizarea scalelor în cercetările de marketing ”.

Tehnica lui Mager – exemple

precizarea nivelului de reușită
cel puțin trei metode de investgare a nevoilor clienților
precizarea condițiilor în care elevii demonstrează că au dobândit performanța așteptată
în urma studierii lecției anterioare
precizarea comportamentului final care se așteaptă de la elevi (prin verbe de acțiune)
Elevii să identifice

95

precizarea nivelului de reușită
câte un avantaj și un dezavantaj pentru fiecare metodă de investgare
a nevoiolor clienților
precizarea condițiilor în care elevii demonstrează că au dobândit performanța așteptată
în urma studierii lecției anterioare
precizarea comportamentului final care se așteaptă de la elevi (prin verbe de acțiune)
Elevii să identifice
precizarea nivelului de reușită
cel puțin trei metode de investgare a nevoilor clienților
precizarea condițiilor în care elevii demonstrează că au dobândit performanța așteptată
în urma studierii lecției anterioare
precizarea comportamentului final care se așteaptă de la elevi (prin verbe de acțiune)
Elevii să definească

96
Tehnica lui Landsheere – exemple

•Elevii
Cine va produce
comportamentul dorit?
•să creeze
Ce comportament observabil
va dovedi că obiectivul este
atins?
•un chestionar
Care va fi produsul acestui
comportament
(performanța)?
•pe o temă dată
În ce condiții trebuie să aibă
loc comportamentul?
•iar acesta să conțină de cel puțin 3 tipuri de
întrebări deschise și o întrebare deschisă.
Pe temeiul căror criterii
ajumgem la concluzia că
produsul este satisfăcător?
•Elevii
Cine va produce
comportamentul dorit?
•să creeze
Ce comportament observabil
va dovedi că obiectivul este
atins?
•un chestionar
Care va fi produsul acestui
comportament (performanța)?
•folosind două categorii de întrebări (închise și
deschise)
În ce condiții trebuie să aibă
loc comportamentul?
•iar chestionarul să fie completat de cel puțin 3
turiști din cadrul firmei de exercițiu
Pe temeiul căror criterii
ajumgem la concluzia că
produsul este satisfăcător?

97

3.3. FORME DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE A ACTIVITĂȚII

Procesul de învățământ este într -o continuă dezvoltare și perfecționare, iar pentru
aceasta este necesar să se creeze un cadru organizatoric optim, propice pentru realizarea
obiectivelor stabilite. Pentru realizarea acestor acțiuni este necesară să se apeleze la o
diversificare a formelor de organizare a activității în cadrul orelor de curs și la o creștere a
altor activătăți în cadrul procesului inst ructiv -educativ cum sunt: excursiile, vizitele,
activitățile de teren, activitățile practice etc.
În practică sunt cunoscute trei moduri de organizare a activității didactice, fiecare
asigurând îmbinarea conținuturilor, relațiilor, resurselor, suporturilor materiale etc pentru
atingerea obiectivelor educaționale stabilite. Aceste trei principale forme de organizare a
activității sunt:
● activitatea frontală, cu întreaga clasă;
● activitatea pe grupe de elevi;
● activitatea individuală. •Elevii
Cine va produce
comportamentul dorit?
•să identifice
Ce comportament
observabil va dovedi că
obiectivul este atins?
•tipurile de întrebări
Care va fi produsul acestui
comportament
(performanța)?
•dintr-un chestionar dat, pe baza cunoștințelor
însușite
În ce condiții trebuie să
aibă loc comportamentul?
•iar obiectivul va fi atins dacă vor fi identificate 5
din cele 6 tipuri de întrebări
Pe temeiul căror criterii
ajumgem la concluzia că
produsul este satisfăcător?

98
Activitatea frontală
Activitatea frontală este o formă de organizare a activității întâlnită cel mai adesea
în lecția tradițională. Conținutul activității frontale este orientat spre transmiterea
cunoștințelor, însă tot mai mult prinde contur funcția profe sorului ca organizator și
îndrumător al activității de învățare. Astfel prin activitatea cu întreaga clasă se pregătește
activitatea de grup sau individuală și se vor dezbate cu colectivul întregii clase se dezbat
rezultatele activității de grup și individ uale, se vor trage concluzii, se va aprecia calitatea
muncii depuse etc.
Această activitate frontală presupune relația profesorului cu toți elevii clasei,
lucrându -se în același timp cu toți elevii, asigurând totodată manifestarea rolului de
conducător al profesorului. În studiul modulului Marketing activitățile frontale sunt: lecția,
seminarul, activitatea de laborator, cercetarea etc.
Cel mai des utilizată activitate din această categorie o reprezintă predarea frontală
(lecția de transmitere de noi cunoșt ințe), care se bazează pe principiul tratării nediferențiate,
muncă egală cu toți elevii din clasă.
În această situație profesorul are rolul principal, activitatea lui este predominantă și
este bazată pe expunere, pe transmiterea cunoștințelor întregii cla se, pe transmiterea unor
noțiuni fundamentale. Activitatea elevilor este condusă, organizată și dirijată de profesor,
aceștia executând în același timp și în același sistem, aceleași sarcini, fără a stabili legături
între ei, fapt ce reduce învățarea prin cooperare.
Activitatea frontală prezintă o serie de avantaje și dezavantaje. Avantajul principal
al acestei forme de organizare îl constituie faptul că, se realizează o relație de omogenitate
între membri colectivului, din punct de vedere intelectual, iar conținuturile și metodele vor
fi adecvate particularităților tuturor elevilor din clasa respectivă.
Dezavantajele activității frontale pot fi următoarele:
– dificultăți în cunoașterea tuturor elevilor
– posibilități reduse de dezvoltare a aptitudinilor in dividuale și de motivație
– realizarea cu dificultate a relațiilor de colabora re între elevii cu posibilități și/sau
performanțe diferite etc.

99
Activitatea pe grupe
Activitatea pe grupe este considerată ca fiind mult mai eficientă și mai superioară
activității individuale. Acest fapt este confirmat și din cercetările de psihologie socială.
Avantajele activităților pe grupe:
– stimulează motivația învățării
– elevul activizează în mai mare măsură
– transformă elevul în subiect al educației
– permit e valorificarea aptitudinilor și capacităților individuale
– formează și dezvoltă spiritul de cooperare și deschidere spre interacțiune.
În studiul modulului ”Marketing ”, activitățile pe grupe se folosesc în vederea
realizării unor consultații, exerciții ind ependente, sesiuni de comunicări și referate.
În situația organizării pe grupe a activității elevilor, grupele sunt alcătuite din elevii
unei clase, iar aceste grupe pot cuprinde 2-8 elevi și pot fi pot fi omogene
(microcolectivități formale), respectiv alcătuite după criterii bine stabilite în preala bil și cu
o structură precisă (de exemplu, elevi cu același nivel de pregatire, cu aceleași nevoi
educaționale, cu aceleași interese sau motivații) sau neomogene/ eterogene
(microcolectivități informale), respectiv constituite prin inițiative spontane, individuale,
după prerințele elevilor și care au un coordonator. Activitatea elevilor este îndrumată și
condusă de profesor.
În vederea organizării pe grupe la modulul Marketing , aceasta poate fi, în funcție de
cerințele și necesitățile lecției: organizare a în binom (perechi) care pot fi alcătuite fie de
profesor, fie de elevi în mod aleatoriu, după anumite preferințe sau după criterii bine
precizare și organizarea combinată a activității elevilor în funcție de obiectivele
operaționale urmărite.

Activitate a individuală
Activitățile individuale care se folosesc în studiul acestui modul cuprind: efectuarea
temelor pentru acasă, studiul în biblioteci, lectura suplimentară, întocmirea de proiecte,
referate.
Această activitate pune accentul pe munca independentă a elevului, fară
supravegherea directă din partea profesorului, însă aceștia au posibilitatea de a consulta

100
profesorul în anumite situații (de exemplu atunci când au de întocmit un proiect, elevii pot
solicita într -o măsură mai mică și ajutorul profesorul ui), chiar dacă activitățile sunt
organizate astfel încât șansele de reușită pentru atingerea obiectivelor propuse sunt sporite.
În realizarea activităților individuale există mai multe variante de organizare și
anume:
– sarcini de instruire comune pentru toți elevii
– teme diferențiate pe grupe de nivel
– teme diferite pentru fiecare elev (activitate individualizata sau personalizată).

3.4. METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE FOLOSITE ÎN PREDAREA
MODULULUI „ MARKETING ”.

Metoda didactică se referă la aclea care trebuie urmată, drumul care conduce la
atingerea obiectivelor educaționale. Etimologic, derivă din două cuvinte grecești: odos care
înseamnă „cale” și metha care înseamnă „spre, către”.
Profesorul Văideanu definește metoda de învățământ ca reprezentân d calea,
modalitatea de lucru pe care profesorul o selecționează și o pune în aplicare în lecții cu
ajutorul elevilor și în beneficiul acestora.
Prin aceste metode, trebuie asigurată cooperarea dintre profesor și elev, elevii
trebuie să participe la căuta rea soluțiilor, iar metodele trebuie să fie utilizate în funcție de
nivelul, trebuințele și interesul claselor de elevi. De asemenea pe parcursul acestor metode,
profesorul joacă mai multe roluri printre care: rol de animator, rol de ghid, rol de evaluator
etc.
Metoda de învățământ are un carecter p olifuncțional participând la realizarea mai
multor obiective educaționale. Alegerea metodelor de urmat pe parcursul lecțiilor
reprezintă o decizie complexă și trebuie ținut cont de finalitățile educației, de conț inutul
lecției, de particularitățile elevilor și de natura mijloacelor de învățământ.
Pe parcursul anilor, specialiștii au desprins următoarele funcții ale metodelor de
învățământ:
– funcția cognitivă – în această situația metoda devine pentru elevi un mod de a afla,
ed a cerceta, de a descoperi

101
– funcția formativ -educativă – deoarce prin metodele utilizate sunt supuse exersării
și elaborării funcțiile psihice și fizice ale elevilor și se formează noi deprinderi intelectuale,
noi atitudini, sentimente, capa cități, competențe etc.
– funcția instrumentală – pentru profesor, ca reprezentant al științei, servește drept
tehnică de execuție, plan pe care acesta îl va urma pe parcursul unei lecții pentru însușirea
cu mai multă ușurință de către elevi a conținuturi lor, devenind astfel și un intermediar între
elev și unitatea de conținut.
– funcția normativă – prin această funcție se optimizează acțiunea, profesorul arată
cum trebuie să procedeze, cum va preda și cum se va învăța pentru obținerea celor mai
bune rezultate.

Clasificarea metodelor de învățământ
Criteriul de clasificare Principalele categorii de metode
I. Din punct de vedere
istoric a) metode clasice sau tradiționale (exemple: expunerea, conversația,
exercițiul, demonstrația, lectura (studiul cu c artea), dialogul,
demonstrația cu ajutorul mijloacelor audio -vizuale, experimental)

b) metode de dată mai recentă sau moderne (exemple: descoperirea,
problematizarea, expunerea însoțită de mijloace tehnice, modelarea,
simularea, asaltul de idei, studiul d e caz, algoritmizarea, instruirea
programată)

II. În funcție de
modalitatea principală
de prezentare a
cunoștințelor:
a) metode verbale – bazate pe cuvântul scris sau rostit;

b) metode intuitive – bazate pe observarea directă, concret -senzorială
a obiectelor și fenomenelor realității sau a substitutelor acestora;
sau:
a) metode de comunicare orală:
− metode expozitive (povestirea, expunerea, prelegerea,
explicatia, descrierea);
− metode interogative (conversatia euristică);

102
− metode care presupun discuții și dezbateri (problematizarea,
brainstorming -ul);

b) metode bazate pe contactul cu realitatea (demonstrația, modelarea,
experimentul);

III. după gradul de
angajare a elevilor la
lecție:
a) metode expozitive sau pasive – pun accent pe memoria
reproductivă și ascultarea pasivă;

b) metode activ -participative – favorizează activitatea de explorare
personală și interacțiunea cu ceilalți colegi;
IV. după forma de
organizare a muncii:
a) metode individuale – adresate fiecarui elev în parte;

b) metode de predare – învățare în grupu ri de elevi (omogene sau
eterogene);

c) metode frontale – aplicate în activitățile cu întregul efectiv al
clasei;

d) metode combinate – alternări/îmbinări între variantele de mai sus;

V. după funcția
didactică principală:
a) metode de predare și comunicare;

b) metode de fixare și consolidare;

c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare;

METODE CLASICE TRADIȚIONALE
Metodele clasice sau tradiționale sunt acele metode care pun accent pe latura
informativă, pe însușirea conținuturilor. În această situație relația profesor – elev este
bazată pe respectarea discipleni școlare generând pasivitate în rândul elevilor. Au car acter

103
formal, stimulează competitivitatea și pun accent pe activitatea de predare a profesorului,
elevul fiind considerat ca un obiect al instruirii.
Principalele metode clasice pe care le utilizez cel mai des în predarea modulului
„Marketing ” sunt: expun erea, conversația, exercițiul, dialogul.

a) Expunerea este o metodă centrată pe profesor și constă în prezentarea verbală,
monologată a noilor informații de către profesor. Volumul de informații trebuie să fie în
concordanță cu prevederile programei și cu cerințele didactice ale comunicării. Această
metodă poate îmbraca mai multe variante și anume: povestirea, explicația, prelegerea,
expunerea universitară, expunerea cu oponent.
În cadrul orelor la modulul „ Marketing ”, utilizez această metodă pentru
transm iterea noil or informații, asigurâ ndu-se astfel succes și eficiență în înțelegerea cu
ușurință a acestora. Astfel în cadrul capitolului „ Cercetarea de marketing ”, elevii vor
înțelege mult mai simplu care sunt principalele metode pentru culegerea informațiil or în
cercetările de marketing , care sunt etapele care trebuie sc parcurse pentru a realiza o
cercetare de marketing eficientă și care să răspundă cerințelor. De asemenea vor putea să
înțeleagă de ce este necesar a se parcurge toate etapele pentr u realizarea un ei cercetări de
marketing și insuccesul care ar putea să apară, dacă aceste etape nu sunt bine realizate.
De exemplu, povestirea este necesară atunci când pentru a re aliza o cercetare de
marketing , în prima sa etapa de realizare este necesar ă culegerea informațiilor de pe teren ,
iar pentru o mai bună înțelegere de către elevi se ve prezenta informația sub aspect
descriptiv despre derularea etapelor ce urmează a se desfășura .
Atunci când utilizez această metodă, știu că este o ocazie permanen tă pentru a oferi
elevilor un model de ordonare, de argumentare, de sistematizare a informației din mai
multe domenii. Pentru aceasta întodeauna am în vedere să prezint conținuturi autentice și
convingătoare, să respect limitele și obiectivele programei, d ar prezentarea conținuturilor să
nu fie pre simplistă, dar nici să încarc excesiv lecția cu elemente care nu au legătură sau nu
sunt informații prea importante pentru că volumul de informații trebuie să fie rezonabil și în
raport cu vârsta și experiența de învățare a elevilor. De asemenea utilizez și exemple
ilustrative pentru a nu face neinteligibil conținutul. Exprimarea, întotdeauna am grijă să fie

104
logică, clară și corectă din punct de vedere gramatical și în funcție de nivelul de înțelegere
al elevilor.

b) Conversația constă în dialogul dintre profesor și elev, iar profesorul devine un
partener care nu doar întreabă ci și răspunde la întrebările pe care elevi le adresează. Este
bazată pe o participare activă a elevilor și este recomandat ca aceștia să a dreseze întrebări
pentru a lămuri toate neînțelegerile pe care le întâlnesc pe parcursul lecției.
Conversația didactică îmbracă mai multe forme și anume: individuală (între un
profesor și un elev), frontală (atunci când întrebările se adresează întregii cl ase și
răspunsurile vin de la diferiți elevi), introductivă (utilizată pentru captarea atenției și
reactualizarea cunoștințelor anterioare), pentru recapitulare, în procesul de evaluare a
cunoștințelor, euristică (în această situație întrebările se adresea ză raționamentului) și
catehetică (în această situație întrebările se adresează memoriei).
În cadrul orelor la modulul „ Marketing ”, utilizez această metodă pentru clarificarea
problemelor întâlnite de elevi, pentru activarea și motivarea acestora pe parcur sul orei. Îi
incurajez pe elevi ca la orice neînțelegere să adreseze întrebări chiar și pe cei care au
momente de reticență, de teamă, încercând astfel să răspund cerințelor tuturor elevilor
implicați în actul didactic. De asemenea utilizez marea parte a f ormelor conversației în
predarea acestui modul. Astfel, conversația individuală o utilizez atunci cănd un elev îmi
adresează mai multe întrebări pentru a afla mai multe informații sau pentru a lămuri
anumite aspecte legate de produsul turistic.
Conversația frontală are loc pe parcursul orei, atunci când pentru captarea atenției și
pentru realizarea unui climat de colaborare adresez întrebări legate de lecție și despre
părerea lor în legătură cu anumite situații, iar răspunsurile vin de la diferiți copii, un ii mai
curajoșii, iar alții mai puțin curajoși, însă întotedeauna îi incurajez pe toți să răspundă.
Conversația introductivă deseori o utilizez atunci când urmează prezentarea unei noi
lecții sau când pentru a trece la o nouă lecție se realizează reactuali zarea cunoștințleor
anterioare. De exemplu la prezentarea unei noi lecții, „ Cercetarea de marketing ”, pentru a
afla opinia elevilor, pentru a vedea nivelul cunoștințelor lor și pentru a le strârni
curiozitatea și a le capta atenția, voi adresa întrebarea ”Ce categorii de cerce tări de
marketing cuno așteți?”

105
Răspunsurile vor veni din partea unor diferiți elevi, care în funcție de nivelul lor și
de experiența lor vor enumera unele din principalele categorii de cercetări de marketing
cum sunt: ancheta, interviul, chestionarul .
Conversația pentru recapitulare foa rte des o utilizez în lecțiile de recapitulare și în
momentele de realizare a feedback -ului. Astfel, pentru lecțiile de recapitulare, întocmesc un
plan de recapitulare, care cuprinde și o parte de întrebări care sunt adresate elevilor pentru a
vedea nivelu l de însușire a informațiilor.
De exemplu, pentru lecția de recapitulare a capitolului „ Cercetarea de marketing și
nevoile clienților ” voi realiza un plan de recapitulare care va cuprinde în prima parte o serie
de întrebări referitoare la acest capitol.
Iar pentru momentele din lecție, unde se dorește obținerea feedback -ului, deseori la
sfârșitul lecției, voi realiza un set de câteva întrebări pentru a putea să văd cât de bine elevii
și-au însușit conținuturile, în funcție de răspunsurile pe care aceștia le vor da.
La capitolul referitor la conceperea chestionarelor , am experimentat folosirea
conversației euristice pentru găsirea și conceperea întrebărilor adecvate diferitelor categorii
de clientelă și diferențierea acestor categorii în funcție de particular itățile fiecăreia.
Consider că întrebările sunt un instrument important, iar această predare prin
întrebări ajută elevii să gândească ei însăși, stimulându -le astfel curiozitatea.
Pentru a utiliza această metodă întotdeauna am grijă să respect cerințele de calitate
privitoare atât la întrebări cât și la răspunsurile pe care trebuie să le formulez la întrebările
elevilor. Pentru formularea întrebărilor esențială este calitatea acestora, iar pentru a realiza
întrebări calitative țin cont de mai mu lte cerințe. Astfel, atunci când le formulez, acestea
trebuie să aibă o structură corectă, atât sub aspect gramatical, cât și logic; să fie precise și să
refere la un conținut limitat; să asociez întrebarea cu timpul de gândire pentru răspuns în
funcție de dificultatea acesteia. De asemenea răspunsurile pe care elevii le vor formula nu
trebuie să fie monosilabice ci să necesite justificare din partea acestora, iar după expirarea
timpului de gândire să răspundă doar elevul care este numit.
Atât pentru răspun surile la întrebările elevilor cât și pentru răspunsurile elevilor,
trebuie să țin cont de corectitudinea gramaticală și logica acestora. De asemenea răspunsul
trebuie să acopere întreaga sfer ă a întrebării și voi îndruma elevii pentru a evita formulările
care urâțesc vorbirea.

106
Pe parcursul utilizări acestei metode am întâlnit o serie de avantaje, dar și
dezavantaje. Principalele avantaje au fost: transmiterea informațiilor prin încurajarea logicii
ci nu a memorării mecanice; este o activitate care este mai mult centrată pe elev motivându –
i astfel; mi -a oferit posibilitatea de a vedea mai bine ce anume nu au înțeles anumiți elevi și
ce au învățat; elevii au fost încurajați să își dezvolte capacitățile de gândire.
Însă ca orice metodă prezintă și dezavantaje, iar principalele dezavantaje cu care m –
am confruntat au fost: necesită resurse de timp destul de mari pentru întocmirea
întrebărilor; iar implicarea tuturor elevilor pe parcursul unei ore este destul de dificilă
având în vedere numărul de elevi dintr -o clasă.

c) Exercițiul didactic este o metodă care constă în repetarea conștientă și
sistematică a unei activități intelectuale sau practice în scopul fixării conținutului și
modului ei de desfășurare. Prin această repetare conștientă se urmărește cunoașterea de
către elev a răspunsului urmărit, a etapelor de parcurs și stăpânirea cunoștințelor vehiculate.
Pentru orele modulului „ Marketing ”, experimentez metoda exercițiului didactic
aproape în toate activitățile, pornind de la lecțiile de comunicare și contin uând cu cele de
fixare, consolidare, de formare a priceperilor și deprinderilor intelectuale și aplicative, de
recapitulare și sinteză, în munca independentă, în activitatea de laborator.
În activitatea didactică am utilizat mai multe tipuri de exerciții p rintre care:
– exerciții de inițiere (introductive sau de acomodare) pe care le folosesc mai des la
începutul activităților de învățare atunci când urmăresc ca elevii să se familiarizeze cu
repetarea și aplicarea cunoștințelor;
– exerciții curente (bază) de fixare și consolidare a cunoștințelor dobândite și de
formare a priceperilor și deprinderilor. Acest tip de exerciții se efectuează în cadrul
activităților didactice cu caracter aplicativ. Astfel, la capitolul „ Cercetarea de marketing și
nevoile clienț ilor”, la lecția „ Chestionarul, instrument de culegere a informațiilor ”, elevii
au avut de formulat câteva întrebări pentru a elabora un mini -chestionar , pornind de la o
anumită situație dată, după cum se poate observa în exemplu de mai jos:

107

– exerciții recapitulative (de sinteză) sau de verificare. Acest tip de exericții le
utilizez des în activitățile didactice atunci când finalizez un capitol și la sfârșit de an, când
finalizez întreaga materie de studiu. Astfel, la sfârșitul capitolului „ Cercetarea de marketing
și nevoile clienților ”, elevii au avut de realizat un exercițiu recapitulativ, prin care am
urmărit recapitularea și evaluarea principalelor informații pe care aceșt ia și le -au însușit în
urma parcugerii acestuia. Aceștia au avut de repetat activități cu care s -au familiarizat pe
parcursul întregului capitol studiat.
Un exemplu concret voi reda mai jos: Exemplu
Realizați un mini -chestionar privind studierea comportamentului de cump ărare a
preparatului X
A. Obiective primare
– Studierea cererii preparatului X în restaurant
– Determinarea gradului de cunoa ștere a preparatului X
– Aprecierea imaginii preparatului X în rândul consumatorilor
B. Obiective secundare
– Identificarea preparatului cel mai des comandat
– Criterii utilizate de consumatori în procesul de comandare a meniului
– Segmentul de consumatori care comand ă preparatul X
Fișa de observa ție:
1. Cunoa ște preparatul X da / nu
2. Comand ă preparatul X da / nu Dac ă nu, ce comand ă?…………
3.Îi place preparatul X da / nu
4. Cine comand ă preparatul X
Bărbat – femeie
Tânar / v ârstnic Alte criterii: …………………………..
5. Cum comand ă meniul…………………………………………………………………..

108

Pentru realizarea metodei exercițiului trebuie să țin cont de mai multe aspecte și
anume: trebuie să întocmesc exerciții astfel încât elevii să înțeleagă scopul exercițiului;
exercițiile sunt concepute astfel încât să ai bă varietate și să un anumit grad de dificultate în Exemplu:
Pentru realizarea unei cercetări privind studierea comportamentului de
cumpărare a produsului Cafea Lavazza răspundeți la următoarele cerințe:
a) Stabiliți eșantionul pe care urmează să se facă cercetarea: în general e 10 %
din populația cercetată, dar nu mai puțin de 50 de persoane.
b) realizați un c hestionar având în vedere următoarele obiective:
A.Obiective primare
Studierea cererii de băuturi calde pe piața românească
Determinarea notorietății brand -ului Lavazza ( în rândul persoanelor cu venituri medii
spre ridicate și cu nivel educațional ridic at)
Imaginea pe care o au consumatorii si potentialii consumatori despre brand -ul
Lavazza
Determinarea obiceiurilor de achiziție și consum a băuturilor calde Lavazza
B. Obiective secundare
Tipuri de băuturi calde consummate
Volumul, structura și evolu ția consumului de băuturi calde
Mărcile preferate
Criterii utilizate de consumatori în procesul de achiziție a diferitelor băuturilor calde
(cafea).
Notorietatea spontană
Segmentul de consumatori în rândul cărora notorietarea produsului este mai mare
Gradul mediu de cunoaștere a elementelor distinctive față de celelalte produse
concurente
Puncte de unde sunt achiziționate băuturile calde (în special Lavazza)
c) Realizați o analiză a informațiilor obținute (se prelucrează fiecare întrebare
prin metode specifice), interpretați rezultatele (grafice, diagrame) și elaborați
Concluzii și recomandări pentru cercetarea realizată.

109
aplicarea lor. Acestea trebuie să aibă continuitate în timp, un ritm optim și o durată optimă,
iar exersarea acestora trebuie însoțită de corectură și autocorectură.

METODE MODERNE/ACTIV -PARTICIPATIVE
Metodele active și interactive se bucu ră de o aplicabilitate largă și contribuie la
dezvoltarea gândirii critice, la dezvoltarea creativității. Foarte important în utilizarea
acestor metode este faptul că elevii sunt implicați activ în învățare, sunt puși î n situația de a
gândi critic, de a realiza conexiuni, de a -și exprima ideile și opiniile proprii argumentate, de
a le comunica și celorlalți, de a sintetiza informațiile. Aceste metode se se bazează pe
învățarea independentă și prin cooperare și sunt consi derate activ -participative deoarece
sunt capabile să capteze atenția elevilor și să îi facă să urmărească cu interes lecția,
îndemnându -i să-și pună în joc imaginația, înțelegerea, puterea de anticipare, memoria,
practic toate forțele intelectuale ale aces tora.
Astfel, prin aceste metode interactive se promovează o învățare activă, implică o
colaborare susținută între elevi, care sunt organizați pe microgrupuri pentru a lucra
împreună pentru realizarea obiectivelor prestabilite. Profesorul nu mai este în ce ntru, el
devenind un organizator al mediului de învățare adaptat particularităților și nevoilor
elevilor.
Principalele metode interactive pe care le utilizez cel mai des în predarea modulului
„Marketing ” sunt:
a) metode interactive bazate pe învățarea pr in colaborare (Mozaicul și Turul
galeriei)
b) metode interactive bazate pe rezolvarea de probleme (Brainstorming -ul și
Tehnica 6/3/5)
c) metode interactive bazate pe dezvoltarea gândirii critice (Știu/Vreau să știu/Am
învățat și Tehnica ciorchinelui)
d) me tode interactive bazate pe creativitate (Explozia stelară și Metoda pălăriilor
gânditoare)
e) metode interactive bazate pe experiență

110
a) Metode interactive bazate pe învățarea prin colaborare
Conceptul de învățare prin colaborare (cooperare) încurajează elevii să lucreze
împreună în microgrupuri pentru a îndeplini un scop comun. Prin antrenarea elevilor de a
învăța prin colaborare, la nivelul clasei, s -au realizat interacțiuni multiple sociale, s -au
dezvoltat competențe cognitive și sociale, gândirea crit ică, s -a consolidat încrederea în
forțele proprii, stima de sine, elevii au confruntat idei, au reformulat idei și opinii, au
asimilat noi modele culturale, valori și -au împărtășit experiențe și și -au dezvoltat o
atitudine pozitivă față de învățare. De ase menea s -a cultivat toleranța, respectul pentru
diversitate și au interpretat și asumat diverse roluri în cadrul grupului.
Pentru obținerea acestor rezulate am experimentat următoarele metode: mozaicul și
turul galeriei.
Mozaicul presupune formarea unor gr upuri cooperative, în cadrul cărora fiecare
membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice materialului propus spre
învățare.
Am utilizat această metodă pentru lecția „ Cercetarea directă -ancheta ” și pentru
realizarea acestei metode am avut în vedere etapele mozaicului de bază astfel:
1. Formarea grupurilor cooperative și distribuirea materialelor de lucru
În cadrul acestei etape, am împărțit tema lecției în 6 subteme. Cele 6 subteme sunt:
– Subtema 1 – Stabilirea obiectivelor cercetării în funcție de limitele anchetei;
– Subtema 2 – Stabilirea eșantionului pe care se va realiza cercetarea;
– Subtema 3 – Stabilirea modului de culegere a informațiilor;
– Subtema 4 – Elaborarea chestionarului;
– Subtema 5 – Realizarea anchetei;
– Subtema 6 – Analiza informațiilor, interpretarea rezultatelor și întocmirea
raportului.
După această împărțire am solicitate elevilor să realizeze microgrupuri de câte 6
elevi și să numere până la 6 după numărul subtemelor. Apoi am distribuit fiecărui elev
materialul ce conșine detalierea subtemei corespunzătoare numărului său (exemplu: elevul
cu numărul 1 va deveni expert în subtema 1). Apoi le -am explicat că trebuie să învețe
materialul aferent numărului lor, după care îl vor prezenta și celo rlalți colegi. De asemenea
elevii tebuie să rețină și grupul inițial sau cooperativ din care fac parte.

111
2. Formarea grupurilor de experți – în cadrul acestei etape am solicitat elevilor cu
același număr și aceeași subtemă de abordat să se constituie în gru puri de experți pentru a
studia și aprofunda împreună materialul distribuit.
3. Realizarea prezentărilor (predarea) și verificarea rezultatelor învățării – în această
etapă solicit elevilor să reconstituie grupurile inițiale (cooperative) în cadrul cărora fiecare
expert va prezenta conținuturile aferente subtemei sale, iar fiecare membru al grupului
cooperativ are sarcina de a reține informațiile pe care le transmit colegii lui.
4. Evaluarea – după ce fiecare membru al grupului cooperativ și -a însușit
infor mațiile celorlalți experți voi verifica înțelegerea print -un set de întrebări orale.
Prin experimentarea acestei metode am beneficiat de avantaje precum: dezvoltarea
competețelor de comunicare, psihosociale, cognitive, participare activă a elevilor prin
implicarea tuturor în realizarea sarcinilor de învățare, dezvoltarea capacității de cooperare,
de lucru în echipă, dar au existat și anumite limite prin faptul că deseori mai apar mici
conflicte între membrii grupurilor, anumite concepe, idei nu sunt însuși te și înțelese tocmai
în sesnul lor.
Turul galeriei este o tehnică de învățare în cadrul căreia elevii divizați în
microgrupuri lucrează la rezolvarea unei probleme care poate avea mai multe soluții.
Am utilizat această metodă pentru a studia capacitatea e levilor de a găsi soluții
pentru anumite situații ce pot să apară în elaborarea unei cercetări de marketing . Pentru
realizarea acestei metode am parcurs următoarele etape:
1. Consituirea microgrupurilor – voi împărți clasa de elevi în 6 microgrupuri de cât e
5 elevi. Pentru fiecare grup voi distribui foi de flip -chart și markere.
2. Prezentarea sarcinilor de lucru – voi prezenta problema pe care aceștia trebuie să
o soluționeze, menționându -le faptul că rezolvarea acesteia trebuie realizată pe foile de flip –
chart. De asemen ea, am stabili t pentru fiecare grup căte un membru care va avea rol de
„ghid”.
Problema supusă dezbaterii este:

112

3. Cooperarea pentru realizarea sarcinilor
Pe parcursul a 20 de minute elevii vor interacționa în cadrul microgrupurilor pentru
găsirea celor mai bune soluții pe care le vor nota apoi pe foaia de flip -chart.
4. Expunerea produselor – după notarea soluțiilor fiecare grup își va afișa produsul
conform unei galerii de artă. Ele vii desemnați de a fi „ghizi” se vor așeza în locul unde este
expus produsul grupului din care face parte.
5. Turul galeriei – în această etapă membrii grupulu i vor „vizita” galeria, examinând
fiecare produs și adresând întrebări elevului cu rolul de ghid. De asemenea aceștia pot face
comentarii și pot completa ideile sau pot propune alte soluții pe care le vor nota în subsolul
foii de flip -chart.
6. Ree xaminarea (evaluarea) rezultatelor – în această etapă fiecare grup își va
reexamina produul comparând cu celelalte și valorificând comentarille celorla lți colegi din
celelalte grupuri.
Prin utilizarea acestei metode am avut parte atât de ava ntaje, dar și d e dezavantaje.
Avantajele pe care le -am întâlnit au fost în mare parte asemănătoare cu cele ale mozaicul,
însă sublinind faptul că prin această metodă elevii au avut și posibilitatea de dezvoltare a
capacității argumentative, stimulându -se creativitatea. I ar ca principalele limite sau
dezavantaje deseori se creează o aparentă dezordine, se generează o „gândire de grup”,
existența nonimplicării unor elevi, marginalizarea sau autoizolarea elevilor care au idei sau
opinii diferite.

b) Metode interactive bazat e pe rezolvarea de probleme
Prin aceste metode se dorește ca elevii să -și formeze abilități de a face față
situațiilor problematice cu care se pot confrunta, iar pentru a putea deveni capabili să Firma X este una din cele mai mari firme de consultanță din țară și dorește să
culeagă informații din comuna Valea Doftan ei. Firma X obișnuiește să selecteze un
operator de interviu ce are reședința în localitatea analizată. Enumerați ce metode și
tehnici de culegere a informațiilor pot fi folosite de firma X și identificați calitățile pe
care ar trebui să le aibe un operato r de interviu.

113
rezolve probleme aceștia trebuie să identifice și să definea scă o problemă și să aplice
metode specifice de investigare a procesului rezolutiv.
Pentru orele din cadrul modului „ Marketing ” am ales din această categorie
următoarele metode: Brainstorming -ul și Tehnica 6/3/5 (brainwriting).
Brainstorming -ul, cunoscută și sub denumirea de ”Asaltul de idei ” sau ”Furtună în
creier ”, are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de soluții, de idei pentru
rezolvarea unei probleme. Această metodă a fost inițiată de Osborn în anul 1948.
Principi ile importante ale acestei metode sunt: amânarea judecății ideilor, deci orice idee
este binevenită; cantitate mare de idei deoar ece din cantitate se va extrage calitate.
Pentru a experimenta această metodă am parcurs trei etape și anume:
1. Etapa de pregă tire – în această etapă am informat clasa cu privire la tema pusă în
discuție, încurajând toți elevii să spună ideile și opiniile proprii fără a le fi teamă că vor fi
judecați sau ca acestea sunt greșite.
Astfel în cadrul lecției „ Analizarea și interpretar ea datelor ” după fiecare etapă
obișnuiesc să îi intreb pe elevi „Care credeți că este rolul fiecărei interpretări ale întrebărilor
din cadrul chestionarelor ?”
2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative – în această etapă elevii vor
emite idei umitoare pentru întrebarea adresată de mine. Aceste idei vor fi notate pentru a
putea fi analizate în etapa următoare.
3. Etapa selecției ideilor emise – în această etapă ideile, răspunsurile elevilor vor fi
analizate și selecționate cele mai bune pentru a emite soluția finală.
Prin această metodă creativitatea elevilor este stimulată și este implicat tot grupul de
elevi, deoarce fiecare trebuie să emită câte o idee, astfel se dezvoltă capacitatea de
argumentare și de gândire critică, însă este obositoare ș i solicitantă pentru toți participanții.
Tehnica 6/3/5 (brainwriting) – această metodă este asemanătoare brainstorming -ului
numai că se realizează în scris.
Etapele principale pe care le -am avut în vedere pentru realizarea acestei metode au
fost:
1. Împărț irea clasei în grupe – colectivul clasei este împărțit în 5 grupe a câte 6
participanți.
2. formularea problemei și explicarea modalității de lucru

114
Pentru găsirea unor soluții optime pentru aceeași lecție ca în exemplu de la metoda
brainstorming -ului pentru fiecare grupă voi împărți o fișă care cuprinde trei coloane, astfel:
PROBLEMA: Care credeți că este rolul etapei de „ interpretare a datelor ” în analizarea
informațiilor obținute în cercetările de marketing ?
Ideea 1 Ideea 2 Ideea 3
Elev 1
Elev 2
Elev 3
Elev 4
Elev 5
Elev 6
Sursa: conceput de autor despre metoda Tehnica 6/3/5
3. Desfășurarea activității de grup
Pentru problema dată fiecare elev din cei 6 participanți ai grupului, au de notat pe
fișă trei soluții într -un interval de timp de 5 minute. Fișa migrează în cadrul grupului de la
stânga la dreapta până ajung la posesorul inițial. Cel care primește foaia d in stânga
colegului citește soluțiile deja notate și încearcă să le modifice în mod creativ prin noi
formulări, adaptându -le, reconstituindu -le și îmbogățindu -le continuu.
4. Analiza și reținerea celor mai bune – după finalizarea ideilor, se vor analiza fi șele
și se vor reține cele mai bune soluții și opinii.
Deși ca avantaje, această prezintă destul de multe, asemănătoare cu celelalte
metode, ca dezavantaje principal îl constituie apariția unor timpi morți pentru membrii
grupurilor în momentul în care fișa de brainwriting se află la un alt membru.

c) Metode interactive bazate pe dezvoltarea gândirii critice
Prin aceste metode se urmărește dezvoltarea gândirii critice care presupune
înțelegerea informației, emiterea de raționamente, capacitatea de argumenta re și evaluarea
ideilor.
În cadrul orelor de modul din această categorie am utilizat metodele: Știu/Vreau să
știu/Am învățat și Tehnica ciorchinelui.

115
Știu/Vreau să știu/Am învățat este o metodă pe care am experimentat -o la
predarea unor noi informații, por nind de la faptul că informația anterioară a elevului s -a
realizat și la alte module de specialitate.
Astfel, pentru utilizarea acestei metode la lecția „ Investigarea nevoilor clienților ”,
am parcurs următoarele etape:
1. Prezentarea temei activității – în această etapă am prezentat tema ce urmează a fi
dezbătută și anume „ Investigarea nevoilor clienților ”
2. Împărțirea colectivului de elevi în grupe – în această etapă am împărțit clasa pe
perechi, fiecare elev cu colegul său de bancă, cerându -le să întocme ască o listă cu tot ceea
ce știu despre tema dată.
3. Împărțirea fișelor suport – elevii au primit fișe pe care este prezentat un tabel,
astfel :
Exemplu de fișă utilizată în cadrul metodei Știu/Vreau să știu/Am învățat
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT

Sursa: conceput de autor despre metoda Știu/Vreau să știu/Am învățat
4. Completarea coloanelor „Știu” și „Vreau să știu” de pe fișele suport
– în prima coloană elevii notează informațiile pe care le consideră cunoscute, iar în a
doua coloană aceștia vor nota întrebările care apar în legătură cu tema abordată.
5. Lectura individuală a textului – în această etapă elevii vor primi un text despre
necesitatea investigării nevoilor clienților și vor citi individual textul respectiv.
6. Completarea coloanei „Am învățat” de pe fișele -suport – în a treia coloană aceștia
vor trece răspunsurile găsite în text la întrebările formulate anterior și vor bifa acele
întrebări care și -au găsit răspunsul în urma lecturării textului.
7. Compararea cunoștințelor anterioare cu întrebările și răspunsurile primite
8. Etapa discuțiilor finale și a concluziilor – în această etapă se vor analiza
răspunsurile și se va extrage concluzia finală.

116
Tehnica ciorchinelui
Această metodă este o tehnică eficientă care încurajează elevii să g ândească liber și
deschis. Ciorchinele esre o „ strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoștințe,
înțelegeri sau convingeri legate de o anumită temă” (Valentin Dogaru Ulieru, Educație și
dezvoltare profesională, 2011)
Pentru a utiliza această met odă, am ales ca la momentul identificării surselor de
proveniență a informațiilor clese de pe piață din cadrul lecției „Investigarea nevoilor
clienților ”, împreună cu elevii să alcătuim o reprezentare cât mai completă a acestor surse
pornind de la întrebar ea „De unde se pot obține informațiile necesare? ” și am ținut cont de
etapele de realizare ale acesteia, după cum urmează:
1. Prezentarea întrebării -nucleu – în această etapă pentru lecția „ Investigarea nevoilor
clienților ” am ales cuvântul -cheie „ De unde se pot obține informațiile necesare?” și am
prezentat ace astă întrebare -nucleu elevilor pe care am scris -o în mijlocul tablei.
2. Explicarea regulilor pe care le presupune tehnica – în această etapă am oferit
elevilor explicațiile referitoare la această metodă, încurajându -i să scrie cuvinte sau
sintagme în legătură cu tema pusă în discu ție și anume despre sursele de informare.
3. Realizarea propriu -zisă a ciochinelui – în această etapă am cerut elevilor să lege
cuvintele sau ideile produse de întrebarea „De unde se pot obține informațiile necesare?”
prin linii care să evi dențieze conexiunile între acestea, realizând astfel o structură în formă
de ciorchine.
4. Reflecția asupra ideilor emise și conexiunilor realizate – împreună cu elevii am
analizat ideile emise și scrise pe tablă de către aceștia și am întocmit împreună o
reprezentare cât mai completă a acestor surse.
Utilizând aceste două metode de dezvoltare a gândirii critice am putu t desprinde
următoarele avantaje și dezavantaje. Principalele avantaje întâlnite au fost: implicarea
activă a elevilor în actul învățării, dezvoltarea creativității acestora, fixarea ideilor și
structurarea informațiilor, înțelegerea ideilor; iar principalele dezavantaje au fost:
implicarea inegală a elevilor în activitate și solicitarea și oboseală pe care o implică
realizarea acestora pentru participanți.

117
d) Metode interactive bazate pe creativitate
Aceste metode stimulează creativitatea elevilor, iar pentru orele modulului
„Marketing ” am ales să exprimentez me todele: explozia stelară și metoda pălăriilor
gânditoare.
Explozia stelară presupune organizarea clasei de elevi într -un grup și stimulează
crearea de întrebări la întrebări. Astfel pentru tema „ Chestionarul ”, am ales această metodă
pentru a aprofunda și a vedea î ntrebările cu care elevi se confruntă și ce răspunsuri vor
elabora aceștia.
După pro punerea acestei teme, clasa va fi împărțită în 5 grupe a câte 6 elevi. Aceștia
își vor nota tema pe foaie și vor elabora o listă de întrebări după modelul primit. Fiecare
grup își va prezenta rezultatele după care cele mai interesante întrebări vor fi evidențiate.
Exemplu: Model de întrebări petru metoda explozia stelară
Tema „ Chestionarul ”

Prin această metodă am urmărit ca elevii să își dezvolte capacitatea de a căuta
întrebări, de a coopera și de a crea în grup. Nu necesită acordarea unei perioade mari de
timp pentru explicații deoarce este ușor de înțeles de către toți elevii. Cine a inventat
pentru prima dată
conceptul de
chestio nar?
Unde vor fi aplicate
chestionările ?
Din ce cauză
credeți că este
benefic pentru
dumneavostră să
răspundeți la
acest chestionar?

Cât de des credeți că ar
trebui realizate studii
folosind chestionarele?
Când vom putea pătrunde pe
noi segmente de piață în urma
analizării rezultatelor
chstionarului? Ce interval orar credeți că
este potrivit pentru a putea
raspunde unui chestionar? Câte aspecte
benefice găsiți
pentru a accepta
compltarea unui
chestionar? Câte aspecte
negative găsiți
pentru a refuza
completarea unui
chestonar?

118
Metoda pălăriilor gânditoare este o metodă propusă de Edward de Bono și
presupune interpretarea de roluri de către elevi. Aceștia își aleg una dintre cele șase pălării,
de culori diferite și cu semnificații și mo dalități de interpretare diferite.
Cele șase pălării sunt: pălăria albă (este cea neutră, care oferă o privire obiectivă
asupra faptelor discutate), pălăria galbenă (oferă o perspectivă pozitivă), pălăria roșie (oferă
o perspectivă emoțională), pălăria ve rde (oferă idei noi și oferă o perspectivă productivă),
pălăria albastră (supraveghează bunul mers al lucrurilor) și pălăria neagră (oferă o
perspectivă sumbră, gândire negativistă).
Practic, această metodă pentru orele de modul are forma următoare:
Tema p ropusă: „ Metodele de cercetare directă ”
Elevii sunt împărțiți în grupe de căte 6 elevi. Prima grupă va fi g rupa pălăriilor albe
care vor începe prin a spune: „Faptele sunt următoarele: cercetarea directă este cea mai
eficientă metodă pentru culegerea infor mațiilor în cercetările de marketing .”
A doua grupă este grupa pălăriilor roșii care vor spune următoatele:
„Sentimentul meu este că metodele folosite în cadrul cercetării directe permit
obținerea de informații direct de la purtătorii lor”
A treia grupă va fi grupa pălăriilor negre care vor spune:
„Nu e bine pentru că, de cele mai multe ori, informațiile obținute din cercetările
indirecte, din surse interne sau externe nu sunt suficiente pentru a fundamenta o anumită
decizie de marketing”
A patra g rupă va fi grupa pălăriilor galbene care vor spune:
„Un avantaj al cercetării directe este faptul că se poate apela la observare, care
presupune culegerea de informații fără a antrena persoana care le deține”
A cincea grupă va fi grupa pălăriilor verzi ca re vor veni cu idei noi și vor spune:
„Ce ar fi dacă in cadrul cercetăriilor am apela atât la observare (care presupune
culegerea de informații fără a antrena persoana care le deține) dar și la anchetă (care se
derulează prin antrenarea purtătorului infor mației) ?”
A șasea grupă este grupa pălăriilor albastre care va rezuma și va spune astfel:
„Haideți să rezumăm! Prin alicarea metodelor de cercetare directă vom avea și
avantaje, dar și dezavantaje. Chiar dacă va fi mai greu și mai costisitor la început, ac easta

119
ne va asigura eficiența realizării cercetării de marketing ceea ce va duce la realizarea
obiectivelor întreprinderii”.
Prin aplicarea acestei metode am urmărit capacitataea de interrelaționare a elevilor,
comunicarea și capacitatea acestora de a lua decizii, capacitatea acestora de a empatia, însă
au existat și unele dificultăți precum faptul metoda a fost percepută ca o simplă activitate
recreativă de către unii elevi.

e) Metode interactive bazate pe experiență
Învățarea din experiență permite a în văța pe elevi cum să opereze cu volumul de
cunoștințe dobândite și cum să le aplice în situații cât mai variate.
Pentru orele de modul am ales să aplic următoarele metode: metoda studiului de caz
și jurnalul cu dublă intrare.
Metoda studiului de caz pres upune confruntarea directă a participanților cu o
situație reală, autentică. Prin această metodă urmăresc contactul elevilor cu realitățile
complexe, autentice și capacitatea lor de a operațională pe baza cunoștințelor însușite, în
situații limită.
Practic, această metodă am experimentat -o la lecția " Cercetarea de marketing " și
am propus elevil or spre dezbatere cazul următor:

”O firmă intenționează să identifice opinia consumatorilor față de marca sa A
in raport cu alte trei mărci similare: B, C, D. În acest scop a fost realizată o cercetare
selectivă la nivelul unui eșantion de 1500 persoane. Fiecare dintre acestea a fost
solic itată să compare două câte două , cele patru mărci precizând pentru fiecare
comparație marca apreciată mai mult. Rezultate le au fost următoarele:
A/B : A – 600, B – 700, indeciși – 200;
A/C: A – 400, C – 700, indeciși – 400
A/D: A – 600, D – 600, indeciși – 300
B/C: B – 200, C – 500, indeciși – 800
B/D : B – 500, D – 500, indeciși – 500
C/D : C – 800, D – 400, indeciși – 300”

120

Prin această metodă am urmărit ca elevii să se întâlnească cu situații concrete ce pot
să apară în viața de zi cu zi atunci când clienții doresc să realizeze cercetări comparative
între anumite firme.
Metoda jurnalului cu dublă intrare
Este o metodă prin care elevii stabilesc legătura între un text și propria experiență și
cunoaștere.
La tema "Definire cercetărilor de marketing " am selectat un text reprezentativ, după
care pentru aplicarea metodei am parcurs următorii pași:
1. Lectura textului – în această e tapă am împărțit elevilor textul despre cercetările de
marketing și le-am solicitat să citească cu atenție
2. Alegerea unui fragment semnificativ – am rugat elevii să aleagă din textul respectiv
în fragment care a avut o influență semnificativă asupra sa
3. Realizarea jurnalului cu dublă intrare – am distribuit elevilor o fișă care este
împărțită în două coloane (vezi modelul). Pe prima coloană elevul va trebui să descrie
fragmentul ales, iar în cea de -a doua coloană să noteze comentariile și impresiile personal e
referitoare la fragmentul respectiv.

Model de fișă utilizat la Metoda jurnalului cu dublă intrare
Pasajul ales Comentarii/Impresii personale

Sursa: conceput de autor informațiilor despre Metoda jurnalului cu dublă intrare După prezentarea clară a temei, elevii se documentează și caută identificarea
unor soluții pentru rezolvarea cazului pe care le vor nota. Apoi le vor dezbate în grup,
vor analiza diferite variante de soluționare astfel:
Marc a A: 1600
Marca B: 1400
Marca C: 2000
Marca D: 1500
Se vor formula concluzii , apoi se va evalua modul de soluționare a cazului și
participanții.

121
Prin această metodă am avut avantaje deoarece este o metodă care dezvoltă
capacitatea de înțelegere a unui text, de gândire și presupune participarea activă a elevilor.
Dezavantajele au fost legate de faptul că au mai existat și elevi care nu s -au implicat în
totalitate în activitate.

3.5. MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT UTILIZATE ÎN PREDAREA
MODULULUI „ MARKETING ”.

Mijloacele de învățământ sunt reprezentate de totalitatea materialelor, dispozitivelor
și aparatelor cu ajutorul cărora se realizează transmiterea și asimilarea informației didactice,
înregistrarea și evaluarea rezultatelor obținute.
Utilizarea mijloacelo r de învățământ, pe parcursul procesului instructiv -educativ în
cadrul modulului „ Marketing ”, au adus un plus de valoare și au contribuit la perfecționarea
acestuia prin intermediul ilustrării, perfecționarea actului de predare -învățare prin
raționalizare.
De asemenea, mijloacele de învățământ au mai multe funcții didactice și anume:
– funcția informativă (cognitivă) – elevii sunt supuși observației colective, dezvoltându –
se prin aceasta spiritul de observație și gândirea logică. Ei își pot for ma o imagien de
ansamblu asupra unui proces, fenomen sau teme studiate.
– funcția formativă – educativă, contribuind la formarea unor deprinderi practice (de a
desena, de a întocmi și interpreta grafice, de a întocmi sau de a descifra proiecte etc.).
– funcți a stimulativă (motivare a învățării) – se îmbină utilul cu plăcutul, mărind
atractivitatea pentru învățare .
– funcția ergonomică – reduce a efortul de învățare
– funcția de reconsiderare a relației profesor – elev – profesorul nu mai este singura sursă
de inf ormare a elevului fapt ce ajută la participarea cât mai activă și conștientă a
elevilor în procesul instructiv -educativ.
Mijloacele de învățământ pe care le -am utilizat pentru predarea modulului
„Marketing ” au fost:
1. Mijloace informativ – demonstrative (ilustrații, schițe, scheme, grafice, planșe,
filme, emisiuni transmise prin televiziune)

122
2. Mijloace de învățământ mixte (manualele, cursurile și tratatele, enciclopediile;
lucrările științifice apărute în revistele de specialitate).
3. Mijloace de învățământ de evaluare a cunoștințelor (probe de control, teste)
Mijloacele de învățământ, folosite în mod corespunzător în lecția de specialitate au
arătat o antrenare a capacităților cognitive și motrice ale elevilor, declanșându -le și o
atitudine afec tiv – emoțională.

CAPITOLUL 4: MODALITĂȚI DE EVALUARE FOLOSITE ÎN
URMA PARCURGERII UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE „ CERCETAREA
DE MARKETING ȘI NEVOILE CLIENȚILOR ”

4.1. EVALUAREA – IMPORTANȚA ACESTEIA ÎN PROCESUL DE
ÎNVĂȚĂMÂNT

Evaluarea este actul didactic complex integrat întregului proces de învățământ prin
care se i se arată elevului ce anume nu știe și ce ar trebui să facă pentru a -și însuși
cunoștințele și a -și forma anumite deprinderi și abilități.
Evaluarea poate să devină pentru anumiți elevi un fact or inhibitor, însă rolul
acesteia este de a -i ajuta pe aceștia.
Aceasta arată profesorului cât de eficient își dozează materialul didactic, cât de
eficiente sunt metodele de predare și cât de bine reușește să comunice cu elevii.
Prin antrenarea elevilor, a ceștia sunt încurajați și înțeleg faptul că efortul și
progresul pe care îl fac le este recunoscut.
Elevul trebuie să înțeleagă și să aprecieze evaluarea ca pe o modalitate pein care i se
evidențiază performanțele la acre a ajuns la un moment dat.
Prin eva luare se realizează feedback -ul elev -profesor, oferind feedback atât elevului
cât și profesorului.
De cele mai multe ori, evaluarea, poate să devină un element motivaționant al
învățării și poate dovedi cât de eficient a fost actul de predare -învățare. Ast fel, prin evaluare
se pot lua decizii privind organizarea procesului de predare -învățare.

123
De asemenea, prin intermediul evaluării se urmărește progresul școlar al elevului și
se pot alege acele metode care să țină cont de particularitățile acestuia și ale întregii clase
prin care să se poată atinge compentențele și obiectivele stabilite.
Evaluarea oferă informații despre ce știe și ce poate să facă un elev la un moment,
iar acest proces trebuie astfel organizat încât elevul să nu perceapă acest aspect ca a vând o
valoare negativă.

4.2. METODE ȘI INSTRUMENTE TRADIȚIONALE DE EVALUARE A
REZULTATELOR. TESTUL DOCIMOLOGIC – CEL MAI UTILIZAT
INSTRUMENT DE EVALUARE

Pentru determinarea progresului școlar și a calității rezultatelor școlare am avut la
dispoziție și am utilizat diverse metode și instrumente de evaluare.
Metoda de evaluare este o cale prin intermediul căreia se „oferă elevilor
posibilitatea de a demonstra nivelul de stăpânire a cunoștințelor, de formare a diferitelor
capacități testate prin utilizarea unei diversități de instrumente adecvate scopului urmărit".
Instrumentul de evaluare este un element constitutiv al metodei iar cu ajutorul
acestuia elevul ia la cunoștință sarcina de evaluare. El este cel „care pune în valoare atât
obiectivele de evaluare , cât și demersul inițiat pentru a atinge scopul propus".
Decizia cea mai importantă constă în alegerea celor mai adecvate metode și
intrumente de evaluare și în funcție de nivelul clasei și particularitățile fiecărui elev.
În activitatea didactică metodel e tradiționale de evaluare sunt utilizate cel mai des.
Acestea sunt:
− probele orale;
− probele scrise;
− probele practice.
Probele orale sunt utilizate foarte des și se realizează prin întrebări / răspunsuri. Am
utilizat această metodă ca verificare curentă, parțială și pe parcursul întregului capitol
„Cercetarea de marketing și nevoile clienților ”.

124
Prin utilizarea probelor orale am putut observa abilitatea elevilor de a transmite
verbal mesajele, capacitatea de a recepta și de a înțelege ceea ce se c omunică, de a integra
noile cuvinte învățate în enunțuri proprii, de a dialoga și de a povesti.
Aspectele pozitive ale utilizării acestor probe au fost mai multe, dintre care,
consider că cel mai important este faptul că oferă posibilitatea de a clarifica și corecta
imediat eventualele neînțelegeri și greșeli ale elevului, oferindu -i acestuia posibilitatea de a
se exprima liber, de a -și manifesta originalitatea și capacitatea sa de argumentare.
Însă, există și anumite aspecte negative sau limite, dintre care cel mai frecvent este
faptul că necesită un consum mare de timp pentru evaluarea individuală a elevului.
Probele scrise sunt utilizate sub mai multe forme și anume: extemporale, teste,
chestionare, referate, temă executată acasă, proiecte etc. Acestea oferă posibilitatea unei
verificări obiective pentru întrega clasă de elevi, cea mai eficientă modalitate reprezentând –
o testul docimologic.
Prin utilizarea testelor se poate observa capacitatea elevilor de însușire a
cunoștinț elor și formarea deprinderilor și abilităților practice.
Pentru proiectarea și elaborarea unui test docimologic la modulul „ Marketing ”,
capitolul „ Cercetarea de marketing și nevoile clienților ”, am parcurs următoarele etape:
1. Precizarea obiectivelor – prin acestea am descris comportamentul pe care elevii
trebuie să îl pună în evidență după parcurgerea temelor referitoare la cercetarile de
marketing și nevoile clienților .
Astfel, în urma parcurgerii lec țiilor anterioare, elevii vor fi capabili:
a. să inves tigheze nevoile clienților;
b. să stabilească metode de cercetare a nevoilor clienților;
c. să analizeze și să interpreteze date.
2. Stabilirea conținutului – pentru suținerea lucr ării am ales un grup de lecții,
datorită importan ței acestora și pentru a ve dea însușirea cunoștințelor de către elevi a
elementelor despre cercetarile de marketing și nevoile clienților . Grupul de lecții cuprinde
următoarele titluri:
➢ Cercetarea de marketing – elemente definitorii și tipologie
➢ Etapele cercetării de marketing
➢ Metode de culegere a informațiilor în cercetările de marketing

125
➢ chestionarul – instrument de cercetare
3. Stabilirea variantelor de itemi
Pentru realizarea acestui test am utilizat mai multe tipuri de itemi și anume:
– itemi obiectivi
– itemi semiobiectivi
– itemi subiectivi
Itemii sunt elementele din care am compus testul de evaluare și conțin sarcina de
lucru și formatul acesteia împreună cu răspunsul așteptat, dorit.
I. Itemii obiectivi – am utilizat acest tip de itemi pentru a măsura rezult ate ale
învățării situate la nivelurile cognitive inferioare, cum sunt cunoștințele, capacitățile și
deprinderile de bază.
Din această categorie, fac parte:
a) itemii de tip alegere duală , prin această categorie se propune alegerea unui
răspuns din două da te.

Pot spune că prin utilizarea acestui tip de itemi, avantajele pe care le -am avut au
constat în faptul că mi -au oferit ușurință în notare, dar și în corectare. Însă ca limite, prin
acest tip de itemi, nu se poate evalua creativitatea, iar elevii pot rezolva foarte ușor, putând Exemplu:
Notați în dreptul fiecărui enunț „A”, dacă apreciați că enunțul este corect, sau „F”,
dacă apreciați că acesta este fals.
____ Cercetărea exploratorie are în vedere definirea conceptuală a variabilelor și
ipotezelor fenomenului cercetat
____ Cercetările instrumentale se ocupă de testarea și validarea unor metode și
instrumente de cercetare.
____ Ancheta este cea mai des folosită metodă deoarece se obțin informații complete
privind un anumit produs/servicu.
____ Observarea prezinta urmatorul avantaj -faptul că se poate înregistra comportamentul
efectiv al unei persoane și nu cel declarat.
____ Cercetarea directa se realizeara atunci când informatiile din surse secundare nu
sunt suficiente pentru o cercetare.

126
utiliza și șansele de ghicire a răspunsului, care pot fi la un procent de 50%. Deși prezintă o
obiectivitate, fidelitate mare și eficiență, utilizarea frecventă a acestora conduc către un
efect negativ asupra învățării, datorită tratăr ii cu superficialitate din partea elevilor a
acesteia.
b) itemii de tip alegere multi plă – sunt formați dintr -un enunț (premisă) urmați de
un număr de opțiuni din care elevul trebuie să aleagă soluția. Itemii cu alegere multiplă pe
care i -am utilizat în realizarea testului docimologic au fost de tipul grilelor.

Exemplu:
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Metod ele de cercetare directă pot fi :
a. observația și ancheta ;
b. ancheta și scala;
c. observa ția și scal a;
d. toate răspunsuril e sunt corecte ;
2. Ancheta poate fi realizată prin :
a. interviu;
b. corespondență ;
c. internet ;
d. telefon ;
e. toate r ăspunsurile sunt corecte;
3. Observarea ca metod ă de cercetare poate fi :
a. mecanică ;
b. directă ;
c. mecani că si directă ;
d. asistat ă;
4. Dupa obiectul cercet ării, cercet ările de marketing pot fi :
a. exploratorii și descriptive;
b. explicative , instrumentale și predictive ;
c. toate r ăspunsurile sunt cor ecte;
d. nici un răspuns nu este corect;

127
Avantajele itemilor cu alegere multiplă, în mare parte, sunt asemănătoare ca în cazul
itemilor de alegere duală, cu deosebirea că asigură o posibilitate mai redusă de ghicire a
răspunsului de către elevi.
De asemenea se pot observa aceleași limite ca în ca zul itemilor de alegere duală și
anume că prin utilizarea acestora nu se poate evalua creativitatea și nivelul de gândire al
elevului.
c) itemi de asociere/tip pereche – prin acest tip se urmărește stabilirea de către
elevi de corespondențe între elemente distribuite pe două coloane, unele jucând rolul de
premise, iar altele de consecințe.

Exemplu:
În coloana A sunt prezentate tipurile de cercetări, iar în coloana B caracteristicile
acestora. Faceți asocie rile corecte dintre cifrele din coloana A și literele
corespunzătoare din coloana B.
A B
Tipuri de cercetării directe Caracteristici
1. Ancheta prin operatorul de
interviu a. -duce la obținerea de informații complete,
suplimentare față de chestionar; dezavantaj: nu poate
fi planificat deoarece răspunsurile sosesc uneori cu
întârziere;
2. Observarea mecanic ă b. -avantajul obținerii tuturor informațiilor necesare
deoarece acesta poate conduce discuția în așa fel încât
să obțină datele necesare
3. Ancheta prin telefon c. -nu există pentru fiecare operator o bază de date
4. Observarea personal ă d. -realizată cu ajutorul unui aparat de masură
5. Ancheta prin coresponden ță e. -se pot culege informații de la distanțe mari și
informații care nu se pot obține prin operator,
neexistând contactul direct; dezavantajul este faptul că
timpul este limitat;
6. Ancheta prin internet f. -făcută de către un operator care observă
comportamentul unei persoane în timpul unei
operațiuni de vânzare -cumpărare

128
Deși utilizarea acestora oferă o posibilitate de notare mai ușoară și o economie de
timp în corectarea, aceștia nu permit decât măsurarea capacităților de bază, fără a arătă cum
gândește elevul, acesta putând face asocierile respective fără a depunde un efort prea mare
de învățare.
II. Itemii semiobiectivi – această categorie de itemi am folosit -o pentru a efectua
un set de întrebări și cerințe, presupunând astfel elaborarea răspunsurilor de către elevi.
Din această categorie fac parte:
a) itemi cu răspuns scurt – în acest caz, răspunsul este scurt, maximum o
propoziție. Enunțul acestora poate fi formulat printr -o întrebare sau printr -o propoziție
incompletă.

Prin utilizarea acestor itemi am evaluat capacități cognitive inferioare și medii, cum
sunt înțel egerea și aplicarea, prezentând o aplicabilitate mai mare și acoperind o arie mai
mare de conținuturi. Însă am întâlnit și anumite dezavantaje precum faptul că elaborarea
răspunsului de către elevi nu soluționează dezvoltarea unor capacități cognitive comp lexe.
b) itemi de completare – este o variantă mai complexă a itemilor cu răspuns scurt
și apar sub forma unor răspunsuri incomplete, elevul urmând să definitiveze.

Exemplu:
1. Care este prima etapă în cadrul realizării unei cercetări ?
Răspuns: stabilirea obiectivelor cercetării .
2. Care este ultima etapă în cadrul realizării unei cercetări ?
Răspuns: întocmirea raportului cercetării .
3. Care sunt tipurile de interviu în funcție de modalitatea de desfășurare a acestuia?
Răspuns: interviu personal, interviu prin telefon, interviu prin poștă, interviu prin
internet.

Exemplu:
Scrieți termenii corecți care completează spațiile libere:
1. Cercetarea totală sau de masă presupune includerea în procesul de investigare a
………. Răspuns: tuturor membrilor colectivității cercetate.
2. Analiza și interpretarea datelor se poate realiza utilizând : ……………………………………..
Răspuns: grafice , diagrame , chestionare , scale.

129
c) itemi de tipul întrebări structurate – întrebările pot fi neprogresive
(independente) sau progresive (depind de răspunsurile anterioare).

Prin utilizarea acestor itemi am urmărit testarea unei game mai largi de abilități,
întocmind cerințe mai variate ca grad de dificultate, însă totodată am întâlnit dificultăți în
realizarea schemei de notare, datorită faptului că se cere o notare detaliată, ceea ce necesită
resurse de timp mai mari.
III. Itemi subiectivi sau cu răspuns deschis – această categorie de itemi testează
capacitatea de tratare a subiectelor, originalitatea, creativitatea.
Elevii au po sibilitatea de a construi răspunsuri, putând astfel fi verificate
cunoștințele dobândite de către aceștia, capacitatea lor de eleborare și exprimare.
Din categoria acestor itemi fac parte:
– itemi de tip rez olvare de probleme
– itemi de tip eseu (structura t sau liber)
Pentru realizarea testului docimologic am folosit itemi de tip eseu structurat, oferind
astfel elevilor posibilitatea de a -și dezvolta capacitățile de formulare, descriere, prezentare
și explicare pentru diferite concepte, relații, argumente e tc.

Exemplu:
Cerecetarea de marketing se realizează în mai multe etape. Având în vedere acest
aspect, răspundeți la următoarele cerințe:
a) Identificați ce le nouă etape parcurse pentru realizarea unei cercetări de marketig.
b) Precizați în ce constau prima și, respectiv, ultima etapă.
c) Realizați tipologia metodelor de eșantionare.
d) Enumerați principalele tipuri de întrebări ce pot fi utilizate pentru rea lizarea
chestionarelor.

Exemplu:
Realizați un eseu structurat cu titlul „Analiza pieței pentru firma de exercițiu din
care fac parte”, având în vedere următoarele aspecte:
a) identificarea surselor de informație;
b) stabilirea metodelor de cercetare ce vor fi folosite;
c) proiectați un chestionar referitor la piața pe care doriți să acționați;

130
4. Organizarea testului – în această etapă am realizat o grupare a itemilor prin
eșalonarea acestora în ordinea dificultății, începând de la cei mai ușori și terminând cu cei
mai dificili.
De asemenea pentru fiecare subiect am stabilit (estimat) timpul necesar pentru
rezolvare.
5. Cuantificarea testului în această situație am atribuit punctajul necesar rezolvării
fiecărui item. Punctajul total al testului îl reprezintă însumarea tuturor punctajelor acordate
fiecărui item în funcție de dificultatea lor, iar acesta apoi va fi transformat în note (nota
finală).
6. Aplicarea și interpretarea testului
În urma aplicării testului și după corectarea lucrărilor, în conformitatea cu baremul de
notare s -au obținut următoarele rezultate:
– 2 elevi au obținut nota 7
– 8 elevi au obținut nota 8
– 7 elevi au obținut nota 9
– 5 elevi au obținut nota 10.
Media pe clasă a fost 8. 68.

Rezultatele au fost scrise într -un tabel, după cum urmea ză:
Interpretarea rezultatelor testului docimologic
Note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. note – – – – – – 4 8 7 5
Media pe clasă: 8, 68 Număr elevi prezenți:2 2
Sursa: conceput de autor pe baza rezultatelor testului docimologic

De asemenea am extras următoarele concluzii:
– au știut să facă corect corespondențe între elementele date
– la realizarea itemilor de completare, patru dintre aceștia nu au completat corect
– foarte multți elevi nu au respectat ordinea efectuării subiectelor
– cele mai multe răspunsuri greșite s -au obținut la itemii care au presupus alegere
duală și multiplă.

131
4.3. METODE ȘI INSTRUMENTE COMPLEMENTARE DE EVALUARE A
REZULTATELOR.

Metodele complementare privesc rezultatele școlare obținute pe o perioadă mai
îndelungată, prin care se formează anumite capacități, se dobândesc competențe și mai ales
schimbări în atitudini, în interesele elevilor, corelate cu activitatea de învățare.
În cadrul modulului „ Marketing ” am utilizat următoarele metode moderne de
evaluare:
1. Portofoliul
2. Proiectul
3. Fișa pentru activitatea personală a elevului
4. Investigația
5. Tehnica 3 -2-1
6. Observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor
7. Autoevaluarea
8. Jurnalul reflexiv

1. Portofoliul
Portofoliul este un element flexibil de evaluare prin care interesul elevului este
îndreptat spre aprofundarea materiei și oferă posibilitatea acestuia de a lucra în ritm
propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru și asigurând dezvoltarea
capacității de autoevaluare.
Portofoliul este o „mapă deschisă” în care se poate adăuga ceva tot timpul, iar
evaluarea se face conform criteriilor stabilite.
Prin utilizarea acestei metode am urmărit progresul în plan cognitiv, atitudinal și
comportamental pe parcursul anului de studiu al acestui modul.
Astfel, la începutul anului am discutat cu elevii asupra a ceea ce trebuie să facă și ce
să știe pe parcursul întregului an de studiu, ținând cont de necesitățile de învățare, stabilind
astfel obiectivele și criteriile de învățare.

132
Portofoliul de l ucru va conține următoarele elemente: fișe individuale de lucru, teste
și lucrări semestriale, reflecțiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează, autoevaluări
scrise de elev, hărți, proiecte, studii de caz.
Pentru realizarea evaluării am stabilit următoarele criterii de apreciere și indici pe
care îi voi prezenta în următorul tabel:

Tabelul nr. 4.1. – Criterii de apreciere și indici în utilizarea protofoliului
CRITERII DE APRECIERE ȘI INDICI DA PARȚIAL NU OBSERVAȚII
1. PREZENTAREA
– este complet
– estetica generală
2. REZUMATE
– cu ceea ce a învățat și succesele acestuia
– calitatea proiectelor
– cantitatea lucrărilor
3. LUCRĂRI PRACTICE
– adecvarea la scop
– eficiența modului de lucru
– rezultatele lucrărilor
4. REFLECȚIILE ELEVULUI
– reflecții asupra propriei munci
– așteptările la activitatea desfășurată
5. CRONOLOGIE
– punerea în ordine cronologică a
materialelor
6. AUTOEVALUAREA
– autoevaluarea activității desfășurate
– concordanța scop-rezultat
– progresul făcut
– nota pe care și -o acordă
7. ALTE MATERIALE
– calitatea acestora
– adecvarea la tema propusă
Sursa: conceput de autor pe baza informațiilor teoretice despre protofoliu

133
Notarea pentru criteriile alese poate lua forma următoare conform tabelului de mai
jos:
Tabelul nr. 4.2. – Punctajul acordat pentru evaluarea portofoliului
Număr de puncte Criterii
16 puncte
14 puncte
15 puncte
20 puncte
15 puncte
20 puncte – atingerea tuturor criteriilor
– înregistrarea acestora în timp util;
– originalitatea aptitudinilor;
– raționamente superioare implicate;
– relații cu alte materii;
– reflecția personală;
100 puncte TOTAL
Sursa: conceput de autor pe baza criteriilor de apreciere și indici stabilite

Principalele avantaje pe care le -am întâlnit prin folosirea p ortofoliului au fost:
– adaptarea ușoară la specificul disciplinei, elevilor și condițiilor concrete ale
activității;
– evaluarea cu ajutorul potofoliului este mot ivantă ci nu stresantă
– ajută la dezvoltarea capacității elevilor de autoevaluare
– permite implic area mult mai activă a elevului în propria ev aluare
– este încurajat ă exprimarea personală a elevului
Dezavantajul principal al portofoliului este acela că nu poate fi evaluat repede și
ușor, fiind greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea și
originalitatea elevului.

2. Proiectul
Proiectul este propune o metodă de evaluare care este începută în cla să, unde în
primă fază se urmărește definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, putându -se începe
rezolvarea acesteia din clasă și se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni,
timp în care elevul va avea ma multe consultări cu profesorul, i ar încheierea acestuia se
realizează tot în clasă atunci când se va înfăptui prezentarea în fața clasei a produsului
realizat.

134
Prin această metodă se încurajează transferul de cunoștințe, deprinderi capacități și
poate fi realizat individual sau în grup.
La modulul „ Marketing ”, După studierea noțiunilor privind modul de desfășurarea a
unei cercetări de marketing, elevii au avut de realizat un proiect cu tema: ”Identificarea
nevoilor consumatorilor produsului…………………”
Proiectul trebuie să cupr indă:
1. Stabilirea obiectivelor și ipotezelor cercetării
2. Stabilirea:
• perioadei când este efectuată cercetarea,
• a bugetului necesar,
• a locului unde se realizează cercetarea,
• a mărimii eșantionului,
• a modalității de culegere a informației.
3. Elaborarea ches tionarului.
4. Culegerea informațiilor (de la cel puțin 20 de persoane).
5. Analiza rezultatelor și interpretarea lor.
6. Elaborarea raportului, a concluziilor.
7. Prezentarea concluziilor întregii clase.
Prin utilizarea proiectu i ca metodă de evaluare am putut observa și analiza în ce
măsură elevul folosește adecvat cunoștințele, instumentele, materialele disponibile; iar
elevii au fost puși situația de a acționa și a rezolva sarcini în mod individual.
Pentru aprecierea rezultat elor am avut în vedere următoarele aspecte: adecvarea
metodelor de lucru, materialelor și mijloacelor didactice; acuratețea informațiilor;
rezultatele obținute; raportul final; gradul de implicare în sarcina de lucru.
Evaluarea proiectului a presupus foart e multă atenție, iar pe parcursul realizării
acestuia am asistat elevii consiliindu -i și încurajându -i în demersurile întreprinse. De
asemenea am discutat dificultățile și aspectele pe care le -am considerat insuficient realizate.
Elementele de conținut ale proiectului se pot organiza după următoarea structură:
1. Pagina de titlu, unde este consemnată tema proiectului, numele autorului, școala,
perioada în care a fost realizat proiectul;
2. Cuprinsul proiectului, care prezintă titlurile capitolelor și subcap itolelor

135
3. Argumentul sau introducerea, care prezintă cadrul conceptual și metodologic
căruia i se circumscrie studiul temei propuse;
4. Dezvoltarea elementelor de conținut, a capitolelor și subcapitolelor, care oferă
substanță și fundament analizei iniți ale;
5. Concluziile, care sintetizează elementele de referință desprinse în urma studierii
temei respective, sugestii sau propuneri de ameliorare a aspectelor semnalate;
6. Bibliografia;
7. Anexe, care poate include toate materialele importante rezultate î n urma aplicării
instrumentelor de investigație: grafice, tabele, chestionare, fișe de observație, care pot
susține demersul inițiat.

3. Fișa de lucru (pentru activitatea individuală) a elevului
Am utilizat această metodă ca modalitate de învățăre -evaluar e, care să nu presupună
un factor de stres pentru elevi. Prin aceste fișe am putut evalua pregătirea elevilor, dându -le
în același timp posibilitatea de a lucra (învăța) independent. Voi reda mai jos un model de
fișă de lucru pe care elevii au avut -o de re zolvat în urma parcurgerii lecției „Analizarea și
interpretarea datelor ”.

136

4. Investigația
Prin această metodă elevului îi este oferită posibilitatea de a aplica cunoștințele
însușite pe parcursul unui interval de timp mai lung sau mai scurt. Elevul trebuie să
realizeze o activitate practică prin care este nevoit să întreprindă o investigație prin
întocmirea de documentare, prin observarea unor fenomene, prin experimentare etc.
Prin investigație, elevii vor acu mula noi cunoștințe, își vor exersa abilitățile de
investigare a fenomenelor prin culegerea și prelucrarea datelor și întocmirea unor concluzii
și de asemenea își vor putea testa capacitatea de a întreprinde astfel de demersuri.
Pentru a putea experimenta această metodă, elevii au avut de realizat o investigație cu
titlul „ Imaginea pensiunii X din comuna Valea Doftanei ”, iar pentru a putea realiza aceasta Exemplu
FIȘĂ DE LUCRU
În cadrul salonului Auto, firma Automobilul a prezentat două modele pe care ar
dori să le încadreze în fabricația de serie. S -a efectuat o ancheta asupra unui eșantion
de 1500 de vizitatori ai salonului. Parametrii asupra cărora s -au determinat aprecierile
sunt : prețul, consumul de carburant, fiabilitatea, aspectul exterior (designul), senzația
oferită.
Mașinuța 1 Foarte
favorabi l Favorabil Indiferent Nefavorabil Foarte
nefavorabil
1.preț 500 405 270 220 105
2.consum carburant 500 440 340 205 15
3.fiabilitate 520 420 400 100 60
4.design 800 480 310 210 0
5.senzația oferită 520 470 400 110 0
Mașinuța 2
1.preț 510 470 400 70 50
2.consum carburant 510 400 330 200 60
3.fiabilitate 600 400 280 220 0
4.design 540 500 300 160 0
5.senzația oferită 630 470 360 40 0
Care va fi modelul ales, în urma anchetei realizate dacă se ține cont de aprecierile
chestionaților ? Rezolvarea se va realiza : aplicând diferențiala semantică în
determinarea modelului ales pentru introducerea în fabricație.

137
au avut nevoie de a se documenta despre particularitățile consumatorilor din zona lor
natală. Pentru a observa preferințele acestora și a stabili particulatitățile și nevoile
consumatorilor, elevii au avut de întocmit mai multe chestionare pe care le -au dat
locuitorilor din zona lor natală. După plasarea chestionarelor, aceștia au avut de prelucrat
datele p e care le -au obținut pe care le -au prezentat într -un raport final.
Prin această metodă am putut aprecia gradul în care elevii au definit și înțeles
problema investigată; capacitatea acestora privind identificarea și selectarea procedeelor
prin care se obți n informațiile, precum și colectarea și organizarea datelor; abilitatea
acestora de formulare și testare a ipotezelor și modalitatea în care elevul va prezinta
metodele de investigație pe care le -a folosit.

5. Tehnica 3 -2-1
Am folosit această metodă pent ru a aprecia rezultatele unei secvențe didactice sau a
unei activități. Specific acestei metode este faptul că elevii trebuie să scrie 3 termeni
(concepte) din ceea ce au avut de învățat, 2 idei despre ce aceștia și -ar dori să învețe mai
mult și o capacita te sau o abilitate pe care consideră că și -au însușit -o în urma activităților
didactice.
Foarte des am utilizat -o la sfârșitul orelor de curs pentru a putea vedea și aprofunda
cunoștințele pe care elevii și le -au însușit pe parcusul orei, dovedindu -se a fi o cale de a afla
rapid și eficient efectele proceselor didactice.

6. Observarea sistematică a activității și comportamentului elevilor
Prin experimentarea acestei metode complementare de evaluare am avut
posibilitatea de a obține informații importante despre performanțele elevilor din perspectiva
capacității acestora de acțiune și relaționare, despre competențele și abilitățile de care
dispun aceștia. Am obținut astfel, informații cu privire la: nivelul de pregătire; evoluția
școlară a acestora; intere sul manifestat de elev pentru anumite domenii; aptitudinile
acestora; atitudinile față de învațătură etc.
Pentru a înregistra aceste informații am avut la dispoziție următoarele instrumente:
Fișa de evaluare prin care am care înregistrat datele factuale cuprinzând
evenimentele importante din cadrul comportamentului elevului și din modul lui de acțiune,

138
interpretându -le și configurând astfel profilul personal al elevului. Însă principalul
dezavantaj al fișei de evaluare est e faptul că necesită timp mai mult.
Scala de apreciere sau de clasificare în cadrul cărei se însumează un set de
caracteristici (comportamente), însoțite de un tip de scală, cel mai des utilizată fiind scala
Likert. Astfel, am prezentat elevului un număr d e enunțuri iar acesta trebuie să -și manifeste
acordul sau dezacordul, acesta putând alege între cinci trepte: puternic de acord, de acord,
indecis (neutru), dezacord, puternic dezacord.

Pentru redactarea enunțurilor am ținut cont de mai multe cerințe și anume acestea să
fie clare, să aibă cuvinte cunoscute elevului, să nu fie foarte lungi, să fie accesibile conform
gradului de înțelegere al persoanei căreia i se adresează și să conducă către obținerea unor
informații clare și precise.
Astfel am putut observa în mod sistematic la elevi: exprimarea orală; capacitatea de
de citire și sciere a acestora, capacitatea de deducție, de c olaborare; încurajarea relațiilor
pozitive în grup; participarea la negocierea și adoptarea soluțiilor; interesul pentru a
menține un climat stimulativ și plăcut; capacitatea de a lua decizii; toleranța și acceptarea
diferitelor puncte de vedere etc.
Prin cercetarea și evaluarea componentelor am putut să urmăreasc evoluția fiecărui
elev, să apreciez nivelul la care se află la un moment dat elevul și schimbările care s -au
produs în comportamentul său; având posibilitatea de a evalua atât procesul, cât și pro dusul
activității.

Exemplu
1. Particip cu plăcere la activitățile ce presupun lucrul î n echipă:
□ puternic dezacord
□ dezacord □ nu știu sau îmi este indiferent
□ de acord □ puternic de acord
2. Îmi asum imediat responsabilitățile care îmi sunt stabilite în cadrul echipei:
□ puternic dezacord
□ dezacord □ nu știu sau îmi este indiferent
□ de acord □ puternic de acord

139
7. Autoevaluarea
În activitatea didactică am apelat la această modalitate pentru a dezvolta capacitatea
elevilor de a se evalua singuri prin:
– autocorectarea – prin această modalitate am solicitat elevului să -și depisteze
operativ e rorile, minusurile, în momentul realizării sarcinilor de învățare.
– autonotarea controlată – prin această modalitate am solicitat elevului să – și acorde
o notă, care se va negocia apoi cu profesorul sau cu colegii, datoria mea fiind de a
argumenta și a e videnția corectitudinea sau incorectitudinea aprecierilor avansate.
– metoda de apreciere obiectivă a personalității – prin această metodă am putut
obține informații despre posibilitățile fiecărui elev și despre ale tuturor.

8. Jurnalul reflexiv
Această m etodă constă în reflectarea elevului în ceea ce privește propriul proces de
învățare; este un dialog al elevului pe care îl poartă cu sine însuși. În jurnalul reflexiv am
cerut elevilor să treacă experiențe, sentimente, opinii, gânduri împărtășite, iar pr in aceasta
am urmărit trei probleme: autoreglarea învățării ; controlarea acțiunilor desfășurate asupra
sarcinii de învățare ; controlarea cunoașterii obținute.
De asemenea am îndemnat elevii să răspundă la mai multe tipuri de întrebări de
genul: Ce ai învăț at nou din această lecție?; Cum ai învățat?; Ce sentimente ți -a trezit
procesul de învățare?; Care din ideile discutate ți s -au părut mai interesante?; Care
necesită o clarificare?; Ce dificultăți ai întâmpinat?; Cum poti utiliza în viitor această
experiență de învățare?; În ce măsură ceea ce ai studiat la cursuri ți -a satisfăcut
așteptările?; Cum îți place să înveți în viitor următoarea temă (capitol, lecție)?; Ți -a
plăcut experiența (de învățare)? Dacă nu, de ce?; Dacă ai putea schimba ceva, ce ai fac e?;
Adaugă alte comentarii care te preocupă.
Prin utilizarea acestei metode, elevii au avut posibilitatea de a -și exprima propriile
nemulțimiri pe care le -au întâlnit, dar și ceea ce așteaptă, exprimându -și dorințele și
satisfacțiile; iar eu am putut cunoa ște și alte aspecte care influențează procesul învățării
putând astfel să sporesc calitatea instruirii.

140
4.4. CERCETARE EXPERIMENTALĂ PRIVIND EFICIENȚA UTILIZĂRII
METODELOR DE EVALUARE PE PARCURSUL UNITĂȚII DE
ÎNVĂȚARE „ CERCETAREA DE MARKETING ȘI NEVOILE
CLIENȚILOR ”

Pentru a realiza această cerectare, voi aplica evaluarea prin intermediul testului care
va surprinde cele trei momente de pe parcursului procesului de predare -învățare și anume:
testarea inițială, de progres și sumativă.
Testele de eval uare sunt aplicate la clasa a XI -a, domeniul de pregătire Turism și
alimentație, specializarea Tehnician în turism, pentru modulul „ Marketing ”, unitatea de
învățare „ Cercetarea de marketing și nevoile clienților ”.
Astfel pentru această cerectare experiment ală, la începutul clasei a XI-a, am pregătit
un test inițial prin care am vrut să obțin informații despre cunoștințele dobândite de elevi pe
parcursul anilor de studiu.
Pe parcursul anului am urmărit progresul prin fișe de lucru, precum și prin evaluarea
sumativă, care au permis evidențierea progresului înregistrat de elevi.
Cercetarea exeprimentală va fi prezentată în continuarea, prin prezentarea testelor
de evaluare și evidențierea rezultatelor obțiunute la acestea.

141
Liceul Tehnologic “Carol I “ comuna Valea Doftanei
Aria curricular ă : Tehnologii
Prof.Ec.Mu șat Larisa
TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ
Anul școlar 2019 -2020 / Modulul II – Marketing
Clasa a XI a -domeniul de pregătire de bază: Turism și alimentație/ domeniul de pregătire
generală: Turism/ Calificare: Tehnician în turism
Numele si prenumele elevului:
Data susținerii testului:
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerintelor din Partea I si din Partea a II -a se acordă 90 de
puncte.
* Din oficiu se acordă 10 puncte. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.

Partea I
1. Realizați asocierea corectă între elementele celor două coloane : 30 puncte

2. Scrieți litera A dacă afirmația este adevarată și litera F dacă afirmația este falsă : 15 puncte
a. Evaluarea gradului de satisfacție a clienților se poate realiza prin observare directă,
dialog sau cu ajutorul chestionarelor.
b. Cl ienții unităților de alimentație publică pot manifesta următoarele tipuri de nevoi: de
hrană, de confort, de ambient, de destindere, de siguranță, de stimă.
c. Este bine ca lucrătorul să anticipeze nevoile clienților și să le satisfacă în mod
corespunzător.

Partea II
1. Răspundeți pe scurt la următoarele întrebări :
a) Dați câte două exempl e din urm ătoarele forme de promovare a v ânzărilor: v ânzări
grupate, premii de fidelitate. 20 puncte
b) Enumera ți 5 calita ți necesare personalului unui restaurant pentru promovarea imaginii
acestuia. 15 puncte

2. Explica ți, în 4-6 rânduri, rolu l sponsoriz ării unui concurs de schi în promovarea unei firme.
10 puncte

1.Promovarea v ânzărilor

2. Publicitate

3. Relații publice
a) Tricoul inscrip ționat cu numele firmei
b) Reclam ă în ziar
c) Trimiterea bucătarului șef la un curs de
perfecționare
d) Reducere de pre ț la un vin scump
e) Meniu fix la un pre ț promo țional
f) Sponsorizarea unui turneu de tenis
g) Crearea site -ului firmei
h) Dejun oficial cu partenerii de afaceri
i) Realizarea unui panou publicitar
j) Degustare de brânzeturi

142

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE
• Se puncteaz ă orice alte formul ări / modalit ăți de rezolvare corect ă a cerin țelor.
• Nu se acord ă punctaje intermediare, altele dec ât cele precizate în baremul de corectare.
• Se acord ă 10 puncte din oficiu. Nota final ă se calculează prin împăr țirea punctajului total la 10
Partea I
1. 1 – d, e 2 – a, b, g, i 3 – c, f, h, j Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect.
3×10= 30 p

2. a-A, b-A, c-A Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect 5×3= 15 p
Partea II
1. a) V ânzări grupate: v ânzarea simultan ă a unor produse diferite la un pre ț mai mic dec ât suma
prețurilor produselor oferite (meniu fix, pachete – cadou: șampon + balsam, deodorant+after -shave
etc) Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare r ăspuns corect 5×2= 10 p
Premii de fidelitate: puncte -cadou (ex : la farmacie, telefonie mobila), “oaspete de onoare” la hotel,
“clientul casei” etc Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect 5×2= 10 p

b) calit ăți : cinste, amabilitate, punctualitate, memorie, putere de convingere, elocven ță, spirit de
observa ție, preg ătire de specialitate, cunoa șterea produsului , limbi str ăine, abilit ăți de comunicare,
ținută, comportament . Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect 3×5= 15 p

2. Se vor puncta urm ătoarele aspecte : sportivii vor purta însemnele firmei, la locul desf ășurării
compet iției vor fi expuse bannere, panouri publicitare, prin mediatizarea evenimentului firma va fi
cunoscut ă de milioane de spectatori . Se acordă 10 puncte pentru răspuns correct, 5 puncte pentru
răspuns parțial corect și 0 puncte pentru lipsa acestuia. 10 p

Rezultatele evaluăr ii inițiale pentru clasa a X I-a sunt redate în tabelul nr. 4.3.
Tabelul nr. 4.3. – Interpretarea rezultatelor testului inițial
Note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. note – – – – 2 4 4 7 3 2
Procent – – – – 9,09% 18,18 % 18,18 % 31,81 % 13,63 % 9,09%
Media pe clasă: 7,5 Număr elevi prezenți:22
Sursa: conceput de autor pe baza rezultatelor testului inițial

143
Liceul Tehnologic “Carol I “ comuna Valea Doftanei
Aria curricular ă : Tehnologii
Prof.Ec.Mu șat Larisa
TEST DE EVALUARE PROGRESIVĂ
Anul școlar 2019 -2020 / Modulul II – Marketing
Clasa a XI a -domeniul de pregătire de bază: Turism și alimentație/ domeniul de pregătire
generală: Turism/ Calificare: Tehnician în turism
Numele si prenumele elevului:
Data susținerii testului:
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din Partea I și din Partea a II -a se acordă 90 de
puncte.
* Din oficiu se acordă 10 puncte. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.

PARTEA I (50 de puncte)
A. Încercuiți varianta de răspuns corectă: 25 puncte
1. Constituie surse interne de informa ții :
a. presa de specialitate ;
b. rapoarte ale institu țiilor specializate în furnizarea de informa ții de afaceri ;
c. înregistr ările contabile ;
d. publica ții statistice ale Institutului de Statistic ă;
2.După frecvența cercetărilor, cercetările directe pot fi:
a.cercetări realizate în magazine;
b.cercetări ocazionale;
c.cercetări care nu antrenează purtătorii de informații;
d.cercetări care antre nează purtătorii de informații.
3.După locul u nde se desfășoară cercetarea, cercetările directe pot fi:
a.cercetări realizate la târguri și expoziții;
b.cercetări ocazionale;
c.care nu antrenează purtătorii de informații;
d.cercetări periodice.
4.După obiectivul urmărit, cercetările de marketing pot f i:
a. fundamentale;
b. aplicative;
c. calitative;
d. descriptive;
5.După tipul/conținutul informației, cercetările de marketing pot fi :
a. cantitative
b. instrumentale
c. directe
d. indirecte ;

B. Citește următoarele enunțuri și notează cu litera A, dacă le consideri adevărate
și litera F dacă le consideri false. 25 puncte
1.Cercetarea exploratorie are în vedere definirea conceptuală a variabilelor și ipotezelor
fenomenului c ercetat.
2.Cercetările instrumentale se ocupă de testarea și validarea unor metode și instrumente de
cercetare.

144
3.Ancheta este cea mai des folosită metodă deoarece se obțin informații complete privind un
anumit produs/servicu.
4. Observarea prezinta următorul avantaj -faptul că se poate înregistra comportamentul efectiv al
unei persoane și nu cel declarat.
5. Cercetarea directă se realizează atunci când informațiile din surse secundare nu sunt
suficiente pentru o cercetare.

PARTEA II (40 de puncte)
1. Aranja ți în ordine cronologic ă etapele anchetei: 7 puncte
a. Elaborarea chestionarului
b. Realizarea anchetei
c. Analiza inform ațiilor ob ținute
d. Stabilirea e șantionului
e. Stabilirea obiectivelor
f. Realizarea și prezentarea raportului
g. Interpretarea rezultatelor

2. În cadrul unei cercet ări efectuate pe un e șantion de 2000 persoane cu privire la aprecierile
consumatorilor asupra calit ății cafelei Lavazza, s -au ob ținut urm ătoarele rezultate:

Afirmație Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total
Lavazza are un gust bun 600 1050 200 100 50
Ambalajul produsului
este atrăgător 450 500 350 350 350
Imaginea produsului
este favorabilă 700 750 350 150 50

a) Care sunt scorurile medii realizate la nivelul eșantionului? 9 puncte
b) Realizați un grafic în bare cu rezultatele obținute. 6 puncte
c) Formulați un obiectiv pentru unul dintre aspectele evaluate 10 puncte
d) Pentru obiectivul formulat anterior , formulati două măsuri corective. 5 puncte

3. Formulați o întrebare de identificare a opiniilor clienților unui hotel asupra prețului de
cazare, folosind ca scală de măsurare diferențiala semantică. 3 puncte

145
BAREM DE EVALUARE SI NOTARE
• Se puncteaz ă orice alte formulări / modalități de rezolvare corect ă a cerințelor.
• Nu se acord ă punctaje intermediare, altele decât cele precizate în baremul de corectare.
• Se acord ă 10 puncte din oficiu. Nota final ă se calculează prin împărțirea punctajului total la 10

Partea I
A. 1 -c 2-b 3-a 4 -d 5 -b Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect.
5×5= 25 p
B. 1-A 2 -A 3 -A 4-A 5 -F Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect 5×5= 25 p
Partea II
1. Ordinea corectă – e→d→a→b→c→g→f Se acordă câte 1 puncte pentru fiecare
răspuns corect 1×7= 7 p
2. a. Scorurile medii
Lavazza are un gust bun → 1,025
Ambalajul produsului este atrăgător → 0,175
Imaginea produsului este favorabilă → 0,950
Se acordă câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect 3×3= 9 p
b. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare reprezentare corect . 2×3= 6 p
c. Se acordă 10 puncte pentru răspuns correct, 5 puncte pentru răspuns parțial corect și 0 pun cte pentru
lipsa acestuia. 10 p
d. Se acordă 5 puncte pentru răspuns correct, 3 puncte pentru răspuns parțial corect și 0 puncte pentru
lipsa acestuia. 5 p
2. Se acordă 3 puncte pentru răspuns correct, 1 puncte pentru răspuns parțial corect și 0 puncte pentru lipsa
acestuia. 3 p

Interpretarea rezultatelor fișei de progres
Rezultatele fișei de progres pentru clasa a X I-a sunt redate în tabelul nr. 4.4..
Tabelul nr. 4.4. – Interpretarea rezultatelor fișei de progres
Note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. note – – – – – 4 5 3 5 5
Procent – – – – – 18,18 % 22,72 % 13,63 % 22,72 % 22,72 %
Media pe clasă: 8,09 Număr elevi prezenți: 22
Sursa: conceput de autor pe baza rezultatelor fișei de progres

146
Liceul Tehnologic “Carol I “ comuna Valea Doftanei
Aria curricular ă : Tehnologii
Prof.Ec.Mușat Larisa
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
Anul școlar 2019 -2020 / Modulul II – Marketing
Clasa a XI a -domeniul de pregătire de baz ă: Turism și alimentație/ domeniul de pregătire
generală: Turism/ Calificare: Tehnician în turism
Numele si prenumele elevului:
Data susținerii testului:
• Pentru rezolvarea corectă a tuturor cerințelor din Partea I și din Partea a II -a se acordă 90 de
puncte.
* Din oficiu se acordă 10 puncte. Timpul efectiv de lucru este de 45 de minute.

PARTEA I (20 de puncte)
A. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect: 10 puncte
1. Elementele procesului de comunicare sunt:
a. emițătorul, mesajul, mijlocul de comunicare, limbajul comunicării, receptorul, contextul;
b. cuvântul, mesajul, mijlocul de comunica re;
c. emițătorul, receptorul, contextul, obiectivele comunicării;
d. ideea, mesajul, receptorul, emițătorul.
2. Ancheta poate fi realizată prin:
a. interviu;
b. corespondență;
c. internet;
d. telefon;
e. toate răspunsurile sunt corecte;
3. Observarea ca metodă de cercetare poate fi :
a. mecanică;
b. directă;
c. mecanică si directă;
d. asistată;
4. Dupa obiectul cercetării, cercetările de marketing pot fi :
a. exploratorii și descriptive;
b. explicative, instrumentale și predictive;
c. toate răspunsurile sunt corecte;
d. nici un răspuns nu este corect;
5. După locul de cercetare, cercetările de marketing pot fi :
a. de teren;
b. de birou;
c. de cauză ;
d. de documentare;
e. de teren și birou;

B. Notați în dreptul fiecărui enunț „A”, dacă apreciați că enunțul este corect, sau „F”, dacă apreciați
că acesta este fals. 10 puncte
1. ___ Informațiile secundare sunt informații stocate, obținute pentru alte scopuri, nu pentru
cercetarea care se derulează.

147
2.___ După tipul/conținutul informației ,c ercetarile de marcheting pot fi : cantitative și calitative.
3.___ Definirea problemei este ultima etapă a cercetării de marketing.
4.___ Cercetarea de masă presupune includerea în procesul de investigare a tuturor membrilor
colectivității cercetate .
5.___ Interviul personal este cea mai avantajoasă metodă de cercetare d in punctul de vedere al
rezultatelor obținute dar și cea mai costisitoare .

SUBIECTUL II _______________ 20 puncte
1. În coloana A sunt prezentate tipuri le de cercet ări directe , iar în coloana B caracteristici le
acestora. Faceți asocierile corecte dintre cifrele din coloana A și literele corespunzătoare din
coloana B.
A B
Tipuri de cercet ării directe Caracteristici
1. Ancheta prin operatorul
de interviu a.
– duce la obținerea de info rmații complete, suplimentare
față de chestionar; dezavantaj: nu poate fi planificat
deoarece răspunsurile sosesc uneori cu întârziere;
2. Observarea mecanic ă b. – avantajul obținerii tuturor info rmațiilor necesare
deoarece acesta poate conduce discuția în așa fel încât să
obțină datele necesare
3. Ancheta prin telefon c. – nu există pentru fiecare operator o bază de date
4. Observarea personal ă d. – realizat ă cu ajutorul unui aparat de m ăsura
5. Ancheta prin
coresponden ță e. – se pot culege info rmații de la distanțe mari și info rmații
care nu se pot obține prin operator, neexistând contactul
direct; dezavantajul este faptul că timpul este limitat;
6. Ancheta prin internet f. – făcută de către un operator care observă
comporta mentul unei persoane în timpul unei operațiuni
de vânzare -cump ărare ;
g. – este cea mai avantajoasă metodă din punctul de vedere
al rezultatelor obținute dar și cea mai costisitoare;
h. – are ca avantaj faptul că nu mai sunt necesari operatorii
de interviu dar necesita servicii de poștă/curierat;
i. – intervievații pot participa activ prin intermediul chat –
ului;
j. – este cea mai nouă metodă;

2. a. Aprecierile formulate de un e șantion de 1500 persoane, asupra imaginii unui magazin,
s-au distribuit pe o scal ă cu 5 trepte dupa cum urmeaz ă:
Aprecieri referitoare la Foarte
favorabil Favorabil Indiferent Nefavorabil Foarte
nefavorabil
-amplasare 500 400 200 200 200
-amenajare interioar ă 200 300 300 300 400
-diversitate sortimental ă 300 250 200 350 400
-orar de func ționare 600 550 200 150 0
Prelucra ți datele și interpreta ți rezultatele cu ajutorul diferen țialei semantice.

148
b. O cercetare selectiv ă realizat ă la nivelul unui e șantion reprezentativ (1200 presoane) a
urmărit evaluarea calit ății produsului X. Reponden ții au fost solicita ți să-și exprime opinia fa ță de
un set de 3 afirma ții, rezultatele ob ținute fiind urm ătoarele:
Acord
total Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total
Produsul este de calitate 300 200 400 100 200
Pretul este convenabil 400 200 200 300 100
Garan țiile acordate sunt corespunz ătoare 300 300 100 200 300
Cum pot fi apreciate garan țiile acordate, prin prisma celor 3 criterii de evaluare utiliz ând
scala lul Likert?

c. Un magazin a realizat în rândul clienților săi o cercetare selectivă pe un eșention de 200 de
persoane cu privire la imaginea pe care o are. Una din întrebările din chestionar a utilizat scala lui
Stapel pentru a evalua comportamentu l personalului, diversitatea sortimentală și nivelul prețurilor.
Rezultatele au fost următoarele:
+5 35 30 35
+4 30 35 40
+3 19 40 45
+2 23 20 30
+1 12 25 12
Comportament personal Diversitate sortimentală Nivelul prețurilor
-1 32 15 12
-2 20 13 6
-3 16 12 8
-4 10 10 7
-5 3 0 5
Prelucrați datele și interpretați rezultatele cu ajutorul scalei lui Stapel.

3. Completa ți tabelul urm ător:
Metoda de colectare a
informatiilor Avantaje Dezavantaje
Interviu personal –
– –
–
Interviu prin internet –
– –
–

SUBIECTUL IV _____________ 30 puncte
Realizați un eseu structurat cu titlul „ Cercetarea de marketing – principalul instrument de
investigare a pieței ”, având în ve dere următoarele aspecte:
a) definiți noțiunea de cercetare de marketing ; (4 puncte)
b) precizați tipologia cercetărilor de marketing în funcție de cele patru criterii de
clasificare; (10 puncte)
c) precizați care este succesiunea etapelor ce trebuiesc parcurse pentru realizarea unei
cercetări de marketing eficiente; (6 puncte)
d) elaborați un chestionar cu cel puțin 10 întrebări (maxim 2 întrebări să fie întrebări
deschise) având ca obiectiv cercetarea imaginii pe care o are Pensiunea ATRA 5* în cadrul
locuitorilor din comuna Valea Doftanei. (10 puncte)

149
BAREM DE EVALUARE SI NOTARE
• Se puncteaz ă orice alte formulări / modalități de rezolvare corect ă a cerințelor.
• Nu se acord ă punctaje intermediare, altele decât cele precizate în baremul de corectare.
• Se acord ă 10 puncte din oficiu. Nota final ă se calculează prin împărțirea punctajului total la 10

Partea I
A. 1 -a 2 -e 3 -d 4 -a 5 -e Se acordă câte 5 punct e pentru fiecare răspuns corect 5×5= 25 p
B. 1-A 2 -A 3 -F 4 -A 5 -A Se acordă câte 5 puncte pentru fiecare răspuns corect 5×5= 25 p
Partea II
1. Asocierea corectă – 1→b ,g 2→d 3→c 4→f 5→a ,h 6→e ,i,j
Se acordă câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect 1×10= 10 p
2. a. Scorurile medii
-amplasare →3,53
-amenajare interioar ă→2,73
-diversitate sortimental ă→2,8
-orar de func ționare →4,06
b. Scorurile medii
Produsul este de calitate →0,25
Pretul este convenabil →0,41
Garan țiile acordate sunt corespunz ătoare →0,08
c. Scorurile medii
Comportament personal →1,175
Diversitate sortimentală →1,965
Nivelul prețurilor →2,205
Se acordă câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect 1×10= 10 p
3. Se acordă câte 2,5 puncte pentru fiecare răspuns corect. 2,5×8= 20 p

Partea III
a. Se acordă 4 puncte pentru răspuns corect, 2 puncte pentru răspuns parțial corect și 0 puncte pentru
lipsa acestuia. 4 p
b. Se aco rdă 10 puncte pentru răspuns co rect, 5 puncte pentru răspuns parțial corect și 0 puncte pentru
lipsa acestuia. 10 p
c. Se acordă 6 puncte pentru răspuns co rect, 3 puncte pentru răspuns parțial corect și 0 puncte pentru
lipsa acestuia. 6 p
2. Se aco rdă câte 1 puncte pentru fiecare răspuns corect 1×10= 10 p

Rezultatele testului sumativ pentru clasa a XI -a sunt redate în tabelul nr. 4.5..
Tabelul nr. 4.5. – Interpretarea rezultatelor testului sumativ
Note 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr. note – – – – – – 2 7 8 5
Procent – – – – – – 15,38% 38,46% 26,92% 19,23%
Media pe clasă: 8, 72 Număr elevi prezenți:2 2
Sursa: conceput de autor pe baza rezultatelor testului sumativ

150
Prin utilizarea acestor trei tipuri de teste am putut verifica nivelul pregătir ii elevilor
în urma parcurgerii unității de învățare „ Cercetarea de marketing și nevoile clienților ”, iar
pe parcursul acestora se poate observa o creștere valorică în rezultatele obținute, fapt
influențat de utilizarea metodelor alternative în procesul de predare -învățare.

4.5. VALENȚE FORMATIVE ALE METODELOR ALTERNATIVE DE
EVALUARE

Pot fi observate următoarele valențe formative:
– se realizează o implicarea productivă a elevilor;
– se asigură punerea în practică a cunoștințelor, de asemenea practicarea
deprinderilor și capacităților în diverse contexte și situații;
– portofoliul este cel care oferă un orizont de ansamblu în ceea ce privește
activitate elevului pe o perioadă de timp mai lungă;
– este promovat și asigurat un demers interacti v pentru actul de predare -evaluare,
adaptat nevoilor de lucru ale fiecărui elev;
– se descurajează practicile spculative sau de învățare pentru notă;
– reduce stresul cauzat de faptul că profesorului îi revine rolul de consilier, iar
evaluarea prezintă ca scop îmbunătățirea activității și stimularea elevului ci nu sancționarea
acestuia.

151
CONCLUZII

Învățământul tehnic prin modulele de specialitate se asigură transmiterea,
aprofundarea și însușirea informațiilor prin utilizarea unor metode inovato are, precum și
prin efectuarea stagiilor de pregătire profesională din domeniu.
Astfel elevii își pun bazele unei culturi de specialitate în domeniu, putând astfel să
își dezvote propria afacere și totodată să contribuie la dezvoltarea economică și turisti că a
țării atât pe plan național cât și pe plan internațional.
În contextul în care piața turistică este în continuă emergență, învățământul
românesc tehnic prin modulele de specialitate trebuie să vină astfel în întâmpinarea noilor
cerințe, adaptându -și astfel oferta școlară la particularitățile psihopedagogice ale elevilor și
la necesitățile societății.
Astfel, apetența cadrelor didactice pentru utilizarea unor strategii și tehnici moderne
de predare -învățare -evaluare contribuie cu succes la dezvoltarea indubitabilă a viitorului
specialist în domeniul turismului.

Peisajul comunei Valea Doftanei, atrage atenția încă din trecut, când pictorul
Nicolae Grigorescu a fost inspirat de farmecul acestei zone, în operele sale care oglindesc
arhitectura vechilor clădiri și diferitelor ipostaze a locuitorilor ocupați în muncă.
În condițiile actuale, peisajul comunei oferă numeroase izvoare de atracție.
Teritoriul comunei Valea Doftanei dispune de o diversitatea a resurselor naturale, de la cote
ce oferă p riveliști minunate, lacuri naturale și chei pe cursul râului Doftana, care oferă
practicarea unor diferite forme de turism (recreere, drumeții, pescuit) până la rezervațiile
naturale floristice, geologice și peisagistice unde se poate practiva ecoturismul și un fond
cinegetic al pădurilor de fag și brad, care atrage vânători pasionați.
În ceea ce privește patrimoniul cultural, Valea Doftanei, dispune de atracții precum:
Barajul Paltinu și lacul Păltinoasa care cu marginile sale sinuase și apa sa liniștită, denumit
și ca o „mică mare montană” a devenit tot mai des ținta excursioniștilor, în căutarea unui
loc de refugiu și recreere sau chiar pentru pescuit. Valea Doftanei deține un fond etnografic
important bine păstrat, muzeele de Artă și de Etnografie și Fol clor, monumentul Eroilor și

152
activități sociale cum sunt cunoscutele festivaluri desfășurate în fiecare toamnă: Festivalul
Cașcavelei și Zilele Paltinului.
Infrastructura specific turistică, nu este foarte bine dezvoltată, deținând o capacitate
de cazare t uristică de 1690 locuri în cele 105 structuri de primire turistică.

În activitatea didactică pe care am desfășurat -o am ținut cont de mai multe aspecte.
În primul rând metodele tradiționale și moderne de predare au fost alese în funcție de
particularități le elevilor și de necesitățile acestora. Pornind de la acest aspect am valorificat
metode de predare moderne precum: mozaicul, turul galeriei, brainstorming -ul, tehnica
6/3/5, Știu/Vreau să știu/Am învățat, tehnica ciorchinelui, explozia stelară, metoda
pălăriilor gânditoare; reușind astfel antrenarea tuturor elevilor în procesul didactic și
consolidarea cunoștințelor de specialitate.
De asemenea în activitatea de evaluare am utilizat metode care să țină cont de
necesitățile elevilor și care să nu cataloghe ze evaluarea ca pe o activitate neplăcută.
Cercetarea experimentală arată faptul că metodetele utilizate și evaluarea periodică
au condus către obținerea unor rezultate mai bune.

153
BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE
1. Andrei Ruxandra, Copețchi Mihai, Dragnea Lidia, (2006 ), Manual de tehnici
operaționale în activitatea de turism, Editura Irecson, București.
2. Armaș Iuliana, (1999 ),Bazinul hidrografic Doftana, Editura Enciclopedică, București.
3. Balaure Virgil (coordonator) , (2000 ), ”Marketing”, Editura Uranus, București.
4. Bran Florin, Simion Tamara, Nistoreanu Puiu, Ecoturism, Editura Economică, (2005 )
5. Bucur -Sabo Mariana, (2006 ), Marketing turistic , Ed. Irecson, București.
6. Cândea Melinda, Erdeli George, Simion Tamara, (2001 ), România. Potențial turistic și
turism , Editura Universității, București.
7. Cândea Mihai, Simon Tamara, Bogan Elena , (2012 ), Patrimoniul turistic al Romaniei ,
Ed. Universitara, București.
8. Cojocaru V.T. Ion, (1978 ), Monografia comunei Valea Doftanei , Ploiești .
9. Cojocaru V.T. Ion, (1989 ), Monografia comunei Valea Doftanei, ediția a II -a, Ploiești.
10. Cojocaru V.T. Ion, (1980 ), Valea Doftanei, Editura Sport -Turism, București .
11. Cosmescu I., (1998 ), “Turismul -fenomen complex contemporan -“, Ed. Economica,
Bucu resti.
12. Dincă Cristian (coordonator), (2009 ), Tehnician în turism – manual pentru calificarea
Tehnician în turism , Ed. Didactică ți pedagogică, ediția a II -a, București.
13. Furdui I., (2009 ), Învățământul în comuna Valea Doftanei, Prahova, Editura Simplu,
Câmpina.
14. Glăvan Vasile , (1996 ), Geografia turismului în România , Ed. Institutului de
Management -Turism EDEN, București.
15. Glăvan Vasile, (2000), Turismul în România, Editura Economică, București .
16. Ilie Suzana (coordonator), (2016 ), Marketingul afacerii , Ed. Oscar Print, București.
17. Ionescu Ion, (2000 ), Turismul fenomen social -economic și cultural , Ed. Oscar Print,
București.
18. Merce Emilian (coordonator), (2005 ), Marketing turistic -auxiliar curricul ar pentru
clasa a XI -a, Ed. Oscar Print, București.

154
19. Merce Emilian (coordonator), (2005 ), Marketing turistic -auxiliar curricular pentru
clasa a XII -a, Ed. Oscar Print, București.
20. Mill R.C., (1992 ), “The Tourism System -An Introductory Text”, Second Ed., Prentice
Hall, New Jersey.
21. Negr u Radu, Vodă Mihai, ( 2005 ), Evaluarea resurselor turistice din perspectiva
dezvoltării durabile , Editura Risoprint, Cluj -Napoca.
22. Pehoiu Gica, (2010 ), Geografia Turismul ui – Note de curs .
23. Stăncioiu Aurelia -Felicia, (2004), Dicționar de terminologie turistică, Editura
Ecomomică , București.
24. Stănciulescu Gabriela și colaboratorii (2002 ), Tehnologia turismului – manual pentru
clasele a XI -a și a XII -a, Ed. Niculescu ABC, Bucu rești.
25. Vaillant J.A., (1844 ), La Romanie, volumul III, Paris.
26. Vodă Mihai, (2008 ), Ecoturism, Editura Casa Cărții de Ș tiință, Cluj -Napoca.
• Asociatia tinerilor din Valea Doftanei
• Primăria comunei Valea Doftanei (2020)
• Direcția Silvică Prahova
• Judetele Patriei – Prahova (Monografie), Editura Sport – Turism, București, (1981 )
• Institutul National de Statistica
• http://www.atradoftana.ro/
• http://www.cabanahaiducului.ro/
• http://www.complexcaprioara.ro/
• http://www.pensiuneaiordache.ro
• http://www.craita.ro/
• http://www.asociatiaturismprahova.ro/ro/
• http://www.ecomagazin.ro/
• http://www.insse.ro/

BIBLIOGRAFIE METODICĂ
1. Cerghit Ioan , (2006 ), Metode de învățământ , Ed. Polirom, Iași .
2. Cerghit Ioan, Cristea Sorin , Pânișoară O vidiu (2008) , Metodologia procesului de
învățământ în pregătirea psihopedagogică , Ed. Polirom, Iași .

155
3. Cristea Sorin, (2010), Fundamentele pedagogiei , Ed. Polirom, București.
4. Cristea Sorin, (1996 ), Pedagogie pentru pregătirea examenelor de definitivat, grad
didactic II, grad I, reciclare , Ed. Hardiscom, Pitești .
5. Cucoș Constantin, (2002), Pedagogie , Ed. Polirom, Iași .
6. Cucoș Constantin, (2014), Pedagogie, Editia a III -a revazut a si adaugita , Ed. Polirom ,
Iași.
7. Cucoș Constantin, (2004), Psihopedagogie pentru examene de definitivare și grade
didactice , Editura Polirom, Iași.
8. Ion T. Radu, (2004), Evaluarea în procesul didactic , Editura Did acticǎ si Pedagogicǎ,
București .
9. Ionescu Miron, Radu Ioan, (2005), Didactica modernă , Ed. Dacia, Cluj-Napoca .
10. Iucu Romiță, (2000), Managementul și gestiunea clasei de elevi , Ed. Polirom, Iași.
11. Manolescu Marin , (2005), Evaluarea școlară : metode, tehnici, instrumente , Ed.
Meteor Press , București .
12. Moldoveanu Mihaela, Oproiu Gabriela Carmen, (2003), Repere didactice și metodice
în predarea disciplinelor tehnice , Ed. Printech, București .
13. Mucică T.(coord), (1982), Îndrumar metodic pentru folosirea mijloacelor de
învățământ , Ed. Did actică și Pedagogică, București .
14. Mușata Bocoș (2002) , Instruire interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune , Ed.
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.
15. Nițulescu L avinia . (2010), Pedagogie. Instruire si evaluare , Ed. Eftimie Murgu,
Reșița.
16. Oproiu Gabrie la-Carmen, (2003), Elemente de didactica disciplinelor tehnice , Editura
Printech, București .
17. Vlăsceanu Lazăr, (2004), Decizie și inovație în învățământ , Editura Didactică și
Pedagogică, București.
• Serviciul Național de Evaluare și Examinare, (2001 ), Ghid de evaluare pentru educație
tehnologică (culegere de studii) , Editura Prognosis, București .

156
ANEXE
ANEXA 1 – PLANIFICARE CALENDARISTICĂ MODULUL MARKETING

Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC „CAROL I” VALEA DOFTANEI
Domeniul de pregătire de bază: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE Aviz Director
Calificare profesionala: TEHNICIAN ÎN TURISM
Modulul: M 2 -MARKETING
Nr de ore/an :66
Nr. ore /săptămână: din care: T:33 LT: 33
Clasa: a -XI-a A Aviz Sef de catedra
Profesor: MUȘAT LARISA ELENA
Programa aprobata prin Anexa 2 la O.M.E.N. 3915 din 19.05.2017

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
AN ȘCOLAR: 2019 -2020

Nr.
crt. Unitatea de rezultate ale invatarii/Rezultate ale invatarii

Conținuturi
Nr. ore Săptămâna Obs.
(0) (1)
Cunostinte (2)
Abilitati (3)
Atitudini (4) (5)
T (6)
L
T (7)
IP (8) (9)

157
Nr.
crt. Unitatea de rezultate ale invatarii/Rezultate ale invatarii

Conținuturi
Nr. ore Săptămâna Obs.
(0) (1)
Cunostinte (2)
Abilitati (3)
Atitudini (4) (5)
T (6)
L
T (7)
IP (8) (9)
1. 9.1.1.Prezentarea
conceptului și elementelor
definitorii ale
marketingului
9.1.2.Caracterizarea
etapelor parcurse în
evoluția marketingului
9.1.3.Prezentarea
obiectivelor și rolului
marketingului în
activitatea agentului
economic
9.1.4.Descrierea
funcțiilor marketingului
9.2.1.Interpretarea
conceptului și elementelor
definitorii ale
marketingului
9.2.2.Analizarea evoluției
conceptului de marketing
9.2.3.Analizarea
obiectivelor și rolului
marketingului în
condițiile eco nomiei de
piață prin folosirea
diferitelor texte cu
conținut economic
9.2.4.Corelarea funcțiilor
marketingului pe baza
raționamentelor logice
9.3.1.Manifestare
interesului și
inițiativei în
fundamentarea unor
noțiuni de
marketing
Introducere în materie
Testare inițială

Conceptul de marketing și evoluția acestuia
Conceptul de marketing
Apariția și dezvoltarea marketingului
Etape în evoluția marketingului
Domeniile de specializare a marketingului
Obiectivele marketingului:
Obiective economice: cifra de afaceri, cota de piață,
profitul și rata profitului etc
Obiective psihologice: imaginea firmei, nivelul
fidelizării clienților, gradul de satisfacție al clientelei
etc

Funcțiile marketingului:
Investigarea pieței, a necesităților de consum
Conectarea dinamică a întreprinderii la cerințele
mediului său extern
Satisfacerea în condiții superioare a nevoilor de
consum
Maximizarea eficienței economice, a profitulu i
1
1

1
1
1
1

1

1

1

1

1
S1
S2

S3
S4
S5
S6

S7

S8

S9

S10

S11

2.
9.1.5.Descrierea
diferitelor categorii de
piețe și a dimensiunilor
acestora
9.1.6.Prezentarea
concurenței directe și
indirecte ca etapă majoră
în analiza concurenței
9.1.7.Descrierea
principalelor metode de
evaluare a activității unui
agent economic
9.2.5.Determinarea
indicatorilor ce
caracterizează piața
agentului economic prin
aplicarea principiilor și
proceselor matematice de
bază
9.2.6.Analizarea
concu renților direcți și
indirecți ce acționează pe
piață
9.2.7.Realizarea analizei
SWOT în vederea
elaborării strategiei de
marketing a agentului 9.3.2.Colaborarea
cu membrii echipei
pentru a anticipa
fenomenele de
impact asupra
activității agentului
economic
Piața și dimensiunile acesteia:
Definirea pieței și clasificări
Determinarea indicatorilor ce caracterizează piața
firmei:
– dimensiunile pieței firmei: aria, structura și
capacitatea pieței
– elasticitatea cererii de mărfuri
Concurența – componentă a pieței
Definirea concurenților; concurenții direcți și
indirecți;
Etapele analizei concurenței
Analiza SWOT a firmei

1
1

1

1

1

1
1

S12
S13

S14

S15

S18

S19
S20

S16
S17
-IP

158
Nr.
crt. Unitatea de rezultate ale invatarii/Rezultate ale invatarii

Conținuturi
Nr. ore Săptămâna Obs.
(0) (1)
Cunostinte (2)
Abilitati (3)
Atitudini (4) (5)
T (6)
L
T (7)
IP (8) (9)
economic

3.
9.1.8.Prezentarea
elementelor definitorii ale
cercetării de marketing și
tipologiei cercetării
9.1.9.Descrierea etapelor
cercetării de marketing
9.1.11.Descrierea
principalelor metode de
culegere a informațiilor în
cercetările de marketing
9.1.11.Prezentarea
chestionarului ca
instrument de cercetare
9.2.9.Compararea
tipurilor de cercetări de
marketing din perspectiva
principalelor criterii de
diferenșiere
9.2.10.Proiectarea
etapelor principale ale
cercetării de marketing
9.2.11.Selectarea s urselor
de informații primare și
secundare în funcție de
nevoile de informare ale
agentului economic
9.2.11.Utilizarea
metodelor de culegere a
informațiilor în cercetările
de marketing
9.2.12.Elaborarea
chestionarului în
cercetarea directă
9.2.13.Utilizare a scalelor
de măsurare
corespunzătoare
cercetărilor de markting 9.3.3.Manifestare
responsabilității în
realizarea unei
cercetări de
marketing
9.3.4.Manifestare
punctului de vedere
în elaborarea
chestionarului unei
cercetări de
marketing
Cercetarea de mark eting și nevoile clienților
Definirea cercetărilor de marketing
Tipologia cercetărilor de marketing
Procesul cercetării de marketing:
– Etapele procesului cercetării de marketing
– Tipuri de surse de informații
– Principalele metode de culegere a informațiilor:
investigarea surselor statistice; metodele de cercetare
directă; experimentul și simularea fenomenelor de
marketing.

Chestionarul: instrument de culegere a informațiilor
Utilizarea scalelor în cercetările de marketing
Tipuri de s cale și metode de scalare

1
1
1
4

1

1

S21
S22
S23
S24
S25
S27
S28

S29

S30

S26
Școala
altfel

159
Nr.
crt. Unitatea de rezultate ale invatarii/Rezultate ale invatarii

Conținuturi
Nr. ore Săptămâna Obs.
(0) (1)
Cunostinte (2)
Abilitati (3)
Atitudini (4) (5)
T (6)
L
T (7)
IP (8) (9)
4.

9.1.12.Prezentarea
conceptului ți elementelor
definitorii ale mediului de
marketing al agentului
economic
9.1.13.Descrierea
componentelor
micromediului și
macromediului
9.1.14.Prezentarea
strategiilor de piață pe
baza factorilor endogeni
și exogeni 9.2.14.analizarea
componentelor
micromediului și
macromediului, relfectând
critic și creativ asupra
influențelor exercitatea de
mediul extern
9.3.5.Colaborarea
cu membrii echipei
pentru alegerea
strategiei de piață Mediul de marketing al firmei
Mediul intern de marketing al firmei
Mediul extern al firmei: micromediul și
macromediul
Strategia de piață – nucleul politicii de marketing
Definirea conceptelor de politică, strategie, tactică
de marketing
Tipologia strategiilor de piață
Fundamentarea strategiilor de piață

Recapitulare finală
1
1

1

1
1

1

S31
S32

S33

S34
S35

TOTAL 33

PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE

UNITATATEA DE ÎNVĂȚARE : 2. CERCETAREA DE MARKETING ȘI NEVOILE CLIENȚILOR

NR. ORE ALOCATE: 9 teorie +9 LT

Nr.
crt.
Conținuturi
(detalieri)
Competențe specif ice
vizate
Activități de învățare Resurse Evaluare Obs.
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6)
1.

Investigarea nevoilor clienților :
surse primare, surse secundare
8 ore

C2. Determină nevoile clienților

-exerciții de identificare a
surselor de informare
-alcătuirea unui glosar cu
termeni uzuali pentru
descrierea metodelor de locul desfășurării: sala de clasă
procedurale:
-conversație euristică;
-explicație;
-exerciții probe practice
scrise/orale

160

2.

3.

Stabilirea metodelor de cercetare
a nevoilor clienților :
investigarea surselor primare,
cercetarea directă, experimentul de
marketing

Analizarea și interpretarea
datelor : grafice, diagrame, scale,
chestionare (manual sau
informatizat)

cercetare a pieței

-exerciții de clasificare a
metodelor de cercetare
-discuții privind metodele
de cercetare
-exerciții de proiectare a
chestionarului

-exerciții de
aplicare a chestionarului
– rezolvări de probleme de
măsurare a informațiilor
obținute în cercetările de
marketing
-exercitii de analiză,
prelucrare,
interpretare și utilizare a
datelor

forme de organizare :
frontal, pe grupe
materiale:
-manuale;
-fișe de lucru;
-videoproiector;
-internet
4 ore

locul desfașurării: sala de clasă
procedurale:
-conversație euristică;
-expunere;
-exercițiu;
-braistorming;
-ciorchine;
-turul galeriei
forme de organizare :
frontal, pe grupe
materiale:
-manuale;
-fișe de lucru;
-coli de hârtie
-markere ;
-videoproiector
-flipchart ;
6 ore

locul desfașurării: sala de clasă
procedurale:
-conversație euristică;
-simulare;
-exercițiu;
-braistorming;
forme de organizare :
frontal, pe grupe
materiale:
-manuale;
-fișe de lucru;
-coli de hârtie
-markere
-flipchart ;
6 ore

probe practice
scrise/orale

probe practice
scrise/orale

Recapitulare
2 ore – pachet de evaluare pe competență Proba scris ă

161
ANEXA NR. 2 – PROIECT DE LECȚIE MODULUL MARKETING

A.Date generale de identificare
Unitatea școlară: Liceul Tehnologic ”Carol I” comuna Valea Doftanei
Disciplina: Marketing
Profesor: Mușat Larisa
Clasa: a XI-a A
Nr. ore/săpt: 2 ore
Anul școlar: 2019 -2020
Unitatea de învățare: Cercetarea de marketing și nevoile clienților
Lecția: Aplicabilitatea scalelor uzuale folosite în cercetarea de marketing
Tipul lecției: Lecție de formare de priceperi și deprinderi
Durata lecției: 50 min
Locul de desfășurare: Sala de clasă
Conținutul activităților de instruire:

Cod Arii de conținut Sub-arii de conținut
C 1 Generalități Scala – definiție
– importanță
– clasificare
C 2 Aplicabilitatea scalelor, ca instrumente de
măsurare a informației în cercetarea de
marketing Rezolvarea de probleme privind aplicabilitate principalelor
tipuri de scale în cercetarea de marketing și interpretarea
rezultatelor obținute

B.Compentențe specifice:
Elevii vor fi capabili să aplice în practică principalele tipuri de scale utilizate în cercetarea de marketing și să interpreteze rezultatele obținute.

C.Obiective operationale:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
O1.Să aplice conceptul de scală (definiție, importanță, clasificare)
O2.Să rezolve și să interpreteze rezultatele obținute ca urmare a aplicabilității principalelor tipuri de scale
în cercetare de marketing
D.Obiective cu efect asupra personalității:
-cogniti ve: – să asimileze noțiunile teoretice învățate;

162
-afective: – să manifeste spirit de inițiativă și cooperare în cadrul grupului;
– curiozitatea de a transpune în practică cunoștințele teoretice;
– dorința de a -și perfecțio na tehnica de operare în cercetarea de marketing;
– satisfacția de a ști, de a răspunde;
-psiho -motorii: – să-și dezvolte limbajul economic în general și pe cel specific domeniului marketigului
în spec ial.

E.Diagrama obiective – conținut
Obiective operaționale/ conținut C 1 C 2
O 1 x
O 2 x

F.Metode și procedee de instruire:
➢ Problematizarea, expunerea, conversația, explicația, exercițiul, repetiția, Metoda Philips 6/6

G.Mijloace de învățământ de uz general:
➢ Manual, prezentare power point, caiete de notițe, fișe de lucru

H.Evaluare:
➢ Observarea curentă, evaluare orală, evaluare scrisă, autoevaluare

I.Mod de lucru cu elevii :
➢ Frontal, individual, pe echipe
Evenimentele
instruirii.
Conținuturi/
Obiective
Timp
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategie didactică
Evaluare Metode de
învățământ
Mijloace de
învățământ Forme de
organizare a
activității
Secvența
organizatorică 3 Face prezența elevilor,
notează elevii absenți în
catalogul clasei; face
observații și recomandări,
dacă este cazul. Răspund la întrebările puse de profesor, își însusesc
observațiile și recomandările primite. Conversația Catalog Frontală –

Verificarea
temelor 3 Prin sondaj, profesorul
solicită caietele de teme;
face aprecieri, corectări,
dacă este cazul. Elevii solicitați prezintă caietele de teme; c eilalti elevi
ascultă aprecierele și eventual își corectează răspunsurile
în caietele de teme. Explicația
Conversația
Caiete de
teme
Frontală
Evaluare
orală

163
Evenimentele
instruirii.
Conținuturi/
Obiective
Timp
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategie didactică
Evaluare Metode de
învățământ
Mijloace de
învățământ Forme de
organizare a
activității
Reactualizarea
cunoștințelor
necesare
transmiterii
temei noi
C1-O1 5 Profesorul adresează
întrebări pentru
reactualizarea cunoștințerlor:
-Ce reprezintă scala în
cercetarea de marketig?;
-Care este importanța
aplicabilității scalei în
cercetarea de marketing;
-Clasificați principalele
tipuri de scale folosite în
cercetarea de marketing;
-Care sunt trăsăturile
principalelor tipuri de scale
folosite în cercetarea de
marketing? Elevii solicitați răspund la întrebări;
Ceilalți elevi ascultă răspunsurile și eventual aduc
completări. Explicația
Conversația
– Frontală
Evaluare
orală
Formarea de
priceperi si
deprinderi

Dirijarea
învățării
C2-O2 30 Profesorul aplică Metoda
Philips 6/6 pentru formarea
de priceperi și deprinderi și
dirijează activitatea elevilor. Elevii ascultă și devin interesați de propunerea făcută.
Metoda Philips 6/6 presupune parcurgerea următoarelor
etape:
1. Se constituie grupuri de câte 6 elevi dintre care unul
este liderul, iar altul va avea rolul de secretar. Liderul va
dirija dezbaterea și va prezenta concluziile, în timp ce
secretarul va consemna ideile emise de către membrii
grupului.
2. Se prezintă tema ce urmează a fi dezbătută de către
fiecare grup de creație, motivând importanța acesteia,
astfel:
-grupa nr. 1 va rezolva o problemă privind aplicabilitatea
Scalei lui Likert în cercetarea de marketing și importanța
acesteia;
-grupa nr. 2 va rezolva o problemă privind aplicabilitatea
Metodei ordonării rangurilor în cercetarea de marketing
și importanța acesteia;
-grupa nr. 3 va rezolva o problemă privind aplicabilitatea
Metodei comparațiilor perechi în cercetarea de
marketing și importanța acesteia;
-grupa nr. 4 va rezolva o problemă privind aplicabilitatea
Diferențialei semantice în cercetareade marketing și
importanța acesteia; Expunerea
Explicația
Observația
Conversația
Exercițiul Fișe de lucru Individuală
Frontală Observare
curentă
Evaluare
scrisă

164
Evenimentele
instruirii.
Conținuturi/
Obiective
Timp
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategie didactică
Evaluare Metode de
învățământ
Mijloace de
învățământ Forme de
organizare a
activității
-grupa nr. 5 va rezolva o problemă privind aplicab ilitatea
Scalei lui Stapel în cercetarea de marketing și importanța
acesteia.
3. Timp de șase minute fiecare grupă de elevi rezolvă
fișele de lucru distribuite de profesor, efectuând calculele
necesare și notând răspunsurile și interpretarea
rezultatelor.
Formarea de
priceperi si
deprinderi

Dirijarea
învățării
C2-O2 4. Fiecare conducător de grup prezintă
soluțiile la care s -a ajuns, după care
le înaintează cadrului didactic.
5. Profesorul va prezenta soluțiile
grupurilor, iar în baza unor discuții
colective se va selecta o concluzie
finală.
6. Încheierea activității se va face cu
prezentarea de către profesor a
concluziilor activității de creație. Expunerea
Explicația
Observația
Conversația Caiete de
notițe
Frontală
Observare
curentă
Evaluare
orală
Obținerea
performanței și
asigurarea
feed-back -ului 5 Profesorul cere elevilor să
prezinte tipurile de scale
utilizate pentru măsurarea
informației în cercetarea de
marketing;
Încurajeaăa elevii care dau
răspunsuri bune dar și pe
ceilalți. Elevii se concentrează și dau răspunsuri la întrebările
profesorului. Conversația
Explicația – Frontală Observare
curentă
Evaluare
orală
Secvența finală;
Aprecierea
desfășurării
lecției și a
asimilării
cunoștințelor 3 Formulează aprecieri,
observații și recomandări.
Apreciază prin note
răspunsurile elevilor,
motivându -le. Rețin aprecierile, observațiile și recomandările. Conversația Catalog Individuală
Frontală Observare
curentă
Autoevalu
are
Prezentarea
temei pentru
acasă 1 Prezintă conținutul temei
pentru acasă:
-realizarea unui eseu cu
tema: Scalele, instrument de
măsurare a informației în
cercetarea de marketing . Notează problema de rezolvat;
Rețin precizările profesorului. Explicația
Conversația Caiete de
teme Individuală
Frontală –

165
FIȘA DE LUCRU NR. 1

Scala lui Likert

O agenție de turism a realizat în rândul clienților săi, între 1 și 15 octombrie anul N, o cercetare
selectivă, pe un eșantion reprezentativ de 1.067 persoane. Cercetarea de marketing a urmărit aflarea
imaginii agenției și a ofertei sale în rândul clienților. Chestionarul a fost distribuit clienților pentru
completare în cele 2 reprezentanțe din București. Acesta a cuprins și un s et de întrebări care utilizau
scala lui Likert pentru a evalua opinia respondenților. Centralizând răspunsurile obținute se obține
următoarea situație:

Caracteristică Acord total Acord Indiferen
t Dezacor
d Dezacord
total
1. Nivelul prețurilor
este convenabil 215 124 348 259 102
2. Personalul este
eficient 107 267 398 197 68
3. Oferta satisface
exigențele clienților 156 348 352 129 81
4. Atmosfera din
agenție este plăcută 193 276 421 89 69
5. Informarea cu
privire la ofertă este
satisfăcătoare 268 427 205 97 51

Prelucrați datele obținute și comentați cum este apreciată imaginea agenției de turism de către
clienții săi. Ce măsuri propuneți pentru a îmbunătăți situația?

Rezolvare:
Pentru aprecierea de ansamblu a agenției este necesară calcularea scorurilor evaluative pentru
fiecare element în parte. Se constată că nu toate persoanele intervievate au răspuns sau au marcat
corespunzător evaluarea la cele 5 afirmații. Astfel avem următoarea situație din punct de vede re al
numărului de răspunsuri care pot fi luate în considerare:
1. 1.048 respondenți
2. 1.037 respondenți
3. 1.066 respondenți
4. 1.048 respondenți
5. 1.048 respondenți

Luând în considerare numărul de răspunsuri valide primite, scorurile obținute sunt următoarele:
Pentru: Nivelul prețurilor
S1 =
09,0048.1102)2( 259)1( 3480 1241 2152=−+−+++ x x x x x

Pentru: Eficiența personalului

166
S2 =
14,0037.168)2( 197)1( 3980 2671 1072=−+−+++ x x x x x

Pentru: Ofertă
S3 =
35,0066.181)2( 129)1( 3520 3481 1562=−+−+++ x x x x

Pentru: Atmosfera din agenție
S4 =
42,0048.169)2( 89)1( 4210 2761 1932=−+−+++ x x x x x

Pentru: Informarea cu privire la ofertă
S5 =
73,0048.151)2( 97)1( 2050 4271 2682=−+−+++ x x x x x

Scor total =
346,0573,0 42,0 35,0 14,0 09,0=++++

Interpretarea rezultatelor:
Se constată că aprecierile de ansamblu sunt pozitive, însă în general clienții nu sunt prea
satisfăcuți de elementele menționate. Agenția de turism ar tr ebui să urmărească creșterea gradului de
mulțumire al clienților pentru toate cele 5 caracteristici, în special legat de nivelul dobânzii și eficiența
personalului. În general clienții tind să fie nemulțumiți de nivelul prețurilor practicate, deoarece ei
doresc să obțină beneficii financiare cât mai mari. Pentru a face o evaluare corectă a acestui indicator,
trebuie să se compare prețurile practicate de agenția în cauză și concurenți, precum și evaluările pe
cele 2 sucursale. În funcție de această analiză s e poate eventual modifica acest indicator. Cea mai mare
evaluare primită se referă la informațiile privind oferta agenției de turism. Totuși și cu privire la acest
aspect 13 % dintre clienții respondenți sunt nemulțumiți.

Aprecierea de ansamblu a agenției este: Scor total = 0,346
Imaginea globală este pozitivă, în special cea cu privire la informațiile despre oferta agenției însă
ea poate și trebuie să fie mult îmbunătățită.
Măsuri care se pot lua:
➢ campanie de promovare menită să ducă la acceptar ea prețurilor practicate;
➢ scurtarea timpul de așteptare al clienților;
➢ angajații să fie instruiți pentru a fi mai amabili și a cunoaște mai bine procedurile și oferta
firmei;
➢ diversificarea ofertei conform cu nevoile și dorințele clienților:
➢ îmbunătățirea atmosferei în filialele agenției prin crearea unui cadru mai prietenos și
confortabil.

167
FIȘA DE LUCRU NR. 2

Metoda ordonării rangurilor

Într-un supermarket se efectuează sondarea aprecierilor consumatorilor asupra unui nou tip
de iaurt cu fructe, ex pus în două variante. Cercetarea se desfășoară pe un eșantion de 500 de persoane,
cărora li s -a cerut să indice ordinea de importanță (locul I, II, III sau IV) în evaluarea celor 4
caracteristici ale iaurtului cu fructe: gust, conținut în pulpă de fructe, preț și ambalaj. Răspunsurile
subiecților sunt centralizate în tabelul următor:

Caracteristica Locul
I II III IV
Gust 160 142 112 86
Conținut în pulpă de fructe 98 115 158 129
Preț 135 155 130 80
Ambalaj 107 88 100 205

Care va fi importanța acordată fiecărei caracteristici în decizia de cumpărare?

Rezolvare:

Se utilizează metoda ordonării rangurilor.
Se calculează un scor pentru fiecare din caracteristici, ca o medie ponderată, asociind un
punctaj după cum u rmează:
Rangul I – 4 puncte
Rangul II – 3 puncte
Rangul III – 2 punct
Rangul IV – 1 punct

Pentru: Gust
S1 = (160 x 4 + 142 x 3 + 112 x 2 + 86 x 1) : 500 = 2,752

Pentru: Conținut pulpă fructe
S2 = (98 x 4 + 115 x 3 + 158 x 2 + 129 x 1) : 500 = 2,364

Pentru: Preț
S3 = (135 x 4 + 155 x 3 + 130 x 2 + 80 x 1) : 500 = 2,69

Pentru: Ambalaj
S4 = (107 x 4 + 88 x 3 + 100 x 2 + 205 x 1) : 500 = 2,194

Interpretarea rezultatelor:
Se observă că principalul factor de decizie în cumpărarea pr odusului este gustul,
urmat de preț, conținut și ambalaj.

168
FIȘA DE LUCRU NR. 3

Metoda comparațiilor perechi

O firmă de distribuție dorește să își crească portofoliul de produse distribuite pe piață, prin
introducerea de detergenți, și de aceea vrea să aleagă acea marcă de detergenți care să fie apreciată de
consumatori, astfel încât să ocupe o poziție favorabila pe piață. În acest demers a selectat patru mărci
de detergenți (Dero, Ariel, Persil și Sano) și a realizat o anchetă pe un eșantion de 200 de p ersoane.
Aceștia au fost invitați să compare cele patru mărci, două câte două și să răspundă la întrebarea: „Ce
marcă de detergent preferați?”
a. Prefer marca „X”
b. Prefer marca „Y”
c. Nu știu.
Răspunsurile celor 200 de subiecți intervievați sunt prezenta te sistematizat în tabelul următor:

Comparații realizate Opțiuni exprimate Nr. subiecți corespunzător
fiecărei opțiuni

Între Dero și Ariel Prefer marca Dero 120
Prefer marca Ariel 50
Nu știu 30

Între Dero și Persil Prefer marca Dero 90
Prefer marca Persil 80
Nu știu 30

Între Dero și Sano Prefer marca Dero 50
Prefer marca Sano 120
Nu știu 30

Între Ariel și Persil Prefer marca Ariel 85
Prefer marca Persil 55
Nu știu 60

Între Ariel și Sano Prefer marca Ariel 110
Prefer marca Sano 90
Nu știu 0

Între Persil și Sano Prefer marca Persil 50
Prefer marca Sano 90
Nu știu 60

Se cere să se ierarhizeze aprecierile subiecților cu privire la cele 4 mărci de detergenți și să
precizeze marca aleasă.

Rezolvare:
Număr comparări =
62)14(4
2)1(=−=−nn unde n – numărul de mărci luate în calcul
Calculăm aprecierile celor 200 de subiecți însumând numărul persoanelor care și -au exprimat
preferința pentru marca respectivă.
Dero = 120 + 90+ 50 = 260

169
Ariel = 50 + 85 + 110 = 245
Persil = 80 +55 +50 = 185
Sano = 120 +90 + 90 = 300
Așadar, se observă că marca preferată de subiecții intervievați este Sano, urmată aproape de
marca Dero și apoi de Ariel și Persil.

Interpretarea rezultatelor:
Pentru distribuitor acest rezultat îi oferă două posibilități: fie să aleagă să distribuie numai marca
Sano care a obținut cel mai bun punctaj, fie să aleagă și marca Ariel, care are un punctaj apropiat, în
speranța că va acoperi mai multe preferințe. Chiar dacă această din u rmă soluție va presupune costuri
suplimentare, va fi de preferat, deoarece trebuie avute în vedere erorile de sondaj, care pot fi
determinate fie de factori obiectivi (eșantionare eronată, moment pentru intervievare inoportun ales,
etc.), fie de factori su biectivi (starea de spirit a intervievaților în momentul abordării lor).

FIȘA DE LUCRU NR. 4

Diferențiala semantică

O anchetă asupra unui eșantion de 1.000 de persoane, desfășurată într -o expoziție în care au
fost prezentate două tipuri de iaurt X (X1 și X2), a furnizat următoarea distribuție, referitoare la cei 4
parametri (gust, preț, consistență, ambalaj):

Foarte favorabil Favorabil Nici-nici Nefavorabil Foarte
nefavorabil
Tipul 1
gust 216 328 196 171 89
preț 344 412 123 68 53
consistență 181 290 315 163 51
ambalaj 82 95 439 275 109
Tipul 2
gust 389 403 115 93 0
preț 89 121 206 373 211
consistență 219 340 305 103 33
ambalaj 95 194 398 216 97

Firma dorește să introducă în producție un singur tip de iaurt. Care va fi cel ales ?

Rezolvare:
Datele reprezentând aprecierile consumatorilor sunt distribuite într -o scală cu 5 trepte de la foarte
favorabil până la foarte nefavorabil.
➢ Scorurile pentru primul sortiment de iaurt:
Pentru: Gust
S1
411,310001892 1713 1964 3285 216=++++=

170
Pentru: Pr eț
S2
926,310001532683 1234 4125 344=++++=

Pentru: Consistență
S3
387,310001512 1633 3154 2905181=++++=

Pentru: Ambalaj
S4 =
766,2100011092 2753 439495582=++++=
Aprecierile cele mai bune au fost atribuite prețului și gustului iar cele mai slabe consistenței și
ambalajului.
Dacă se consideră că în evaluarea de ansamblu cele 4 atribute intervin cu o pondere egală, atunci
scorul global (media aritmetică) este:
Scor total 1
3725,34766,2 387,3 926,3 411,3=+++=

➢ Scorurile pentru cel de -al doilea sortiment de iaurt:
Pentru: Gust
S1=
995,31000102933 1154 4035 389=++++=

Pentru: Preț
S2 =
504,2100012112 3733 2064 121589=++++

Pentru: Consistență
S3 =
609,310001332 1033 3054 3405 219=++++

Pentru: Ambalaj
S4 =
974,210001972 2163 3894 194595=++++

Aprecierile cele mai bune au fost atribuite gustului și consistenței iar cele mai slabe prețului și
ambalajului.
Dacă se consideră că în evaluarea de ansamblu cele 4 atribute intervin cu o pondere egală, atunci
scorul global (media aritmetică) este:
Scor total 2 =
2705,34974,2 609,3 504,2 995,3=+++
Interpretarea rezultatelor:
Scor total 1 > Scor total 2 = > primul sortiment de iaurt este mai bine apreciat de consumatori.

171
Constatarea trebuie să stea la baza deciziei alegerii modelelor pentru producția de serie.
Se poate evidenția cu ajutorul graficelor punctele tari și slabe ale fiecărui model.

3.4113.926
3.387
2.766
00.511.522.533.544.5Evidențierea aprecierilor pentru Sortimentul I
3.995
2.5043.609
2.974
00.511.522.533.544.5Evidențierea aprecierilor pentru Sortimentul II

172
FIȘA DE LUCRU NR. 5

Scala lui Stapel

Proprietarul unui magazin alimentar deschis de curând intenționează să evalueze imaginea
pe care și -a format -o acesta în rândurile cumpărătorilor prin prisma diversității ofertei, a
comportamentului personalului și a prețurilor practic ate. Rezultatele unui sondaj realizat în rândurile a
130 de cumpărători au fost următoarele:

+5 2 1 4
+4 13 11 12
+3 32 28 30
+2 30 26 28
+1 15 13 17
Criteriu de
evaluare Diversitate
sortimentală Comportament
personal Prețuri
practicate
-1 12 10 9
-2 10 19 10
-3 8 9 8
-4 5 7 7
-5 3 6 5

Cum poate fi apreciată imaginea magazinului în rândurile cumpărătorilor, prin prisma celor trei
criterii de evaluare ?

Rezolvare:
Calculăm scorul fiecărei caracteristici:
Pentru: Diversitate sortimentală
S1 =
=−−−−−++++
130355483 102 121151302 323 13425 x x x x x x x x x x
=
09,11301520 24 20 121560 92 52 10=−−−−−++++

Pentru: Comportament personal
S2 =
=−−−−−++++
130657493 192 101131262 28311415 x x x x x x x x x x
=
50,013030 28 27 38 101352 84 445=−−−−−++++

Pentru: Prețuri practicate
S3 =
=−−−−−++++
130557483 10291171282 303 12445 x x x x x x x x x x
=
96,013025 28 24 209 1756 90 48 20=−−−−−++++

173

Scor total =
85,0396,0 50,0 09,1=++

Interpretarea rezultatelor:
În concluzie, imaginea magazinului poate fi evaluată ca fiind favorabilă mai ales prin prisma
diversității ofertei și a prețurilor practicate, un factor restrictiv fiind însă comportamentul pers onalului,
acesta obținând un scor mult sub scorul total mediu.