ARGUMENT …………………………………………………………………………………………………….. …..2 CAPITOL I…. [621436]

1
CUPRINS

ARGUMENT …………………………………………………………………………………………………….. …..2
CAPITOL I. CURRICULUMUL ECONOMIC PREUNIVERSITAR ȘI EDUCAȚIA
ECONOMICĂ ÎN ȚARA NOASTRĂ …………………………………………………………….. ..4
1.1 Curriculumul preuniversitar stabilit de Legea educației naționale …………………… ..4
1.2. Educația economică în liceele tehnologice …………………………….. ………………….. …7
1.3 Educația financiară în liceele tehnologice ………………………………………………….. …11
1.4 Educația fiscală în liceele tehnologice ……………………………………………………. …….14
1.4. Educația financiară în România ……………………………………………………………… …..15
1.5 Fenomenul de evaziune fiscală ………………………………………………………………… ….19
CAPITOL II. ME TODOLOGIE INTERACTIVĂ DE PREDARE -ÎNVĂȚARE –
EVALUARE UTILIZATĂ ÎN EDUCAȚIA FINANCIAR -FISCALĂ ………….. ……23
2.1. Specificul relației profesor -elev …………………………………………………………….. …..24
2.2. Strategii didactice interactive …………………………………………………………….. ………26
2.3. Metode interactive de predare a disciplinelor financiar – fiscale ………………… …..28
CAPITOL III. PORTOFOLIUL CA METODĂ ALTERNATIVĂ DE EVALUARE ….. …30
3.1. Elementele componente ale portofoliului ………………………………………………….. ..31
3.2. Criterii de apreciere a portofoliului …………………………………………………… …………32
3.3. Avantajele folosirii portofoliului ……………………………………………………………. ….34
CAPITOL IV. CERCETARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ PRIVIND NIVELUL
CUNOȘTINȚELOR FINANCIAR -FISCALE AL ELEVILOR DE LA LICE UL
TEHNOLOGIC GEORGE BARIȚIU LIVADA ……………………………………………. …..36
4.1 Planul cercetării ……………………………………………………………………………………….36
4.2 Chestionar de evaluare a cunoștințelor financia –fiscale al elevilor …………….. …39
4.3 Studiu de caz privind încasarea impozitelor la Primăria Livada ………………… ……49
4.4 Metode interactive de predare – învățare – evaluare a cunoștin țelor fiscale …. …53
4.5. Evaluarea cunoștințelor prin teste …………………………………………………………. …..72
4.6. Evaluarea activității anuale al elevilor prin metoda portofoliului …………… ………79
CONCLUZII …… ……………………………………………………………………………………………….. …. 83
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………. ……… 85
ANEXE.. …………………………………………………………………………………………………………….. …87

2
ARGUMENT

„Dacă toată bogăția unui om se află în mintea sa, nimeni nu va putea să i -o fure.”
Benjamin Franklin

Importanța educației financiare s -a evidențiat în special în ultimele decenii pe măsură
ce piețele s -au dezvoltat, precum și ca rezultat al schimbărilor demografice, economice și
politice.
În procesul de construire a unei societăți d emocratice, educația pentru cetățenie
democratică are un rol deosebit de important. Prin educație și prin exemplul de urmat se
poate dezvolta o cultură a drepturilor omului, a principiilor democrației, a responsabilităților
și a participării cetățenilor.
Este bine știut că o economie stabilă și dezvoltată sănătos are la bază o populație
educată, inclusiv din perspectiva unor cunoștințe economico -financiare solide.
Atât nevoile individuale, cât și oferta de produse financiare au dev enit mai complexe.
Consumatorii trebuie să cunoască noțiuni economico -financiare pentru a face față
complexității acestor nevoi și a produselor financiare. În acest context, în plan global, precum
și European, educația financiară ocupă un rol din ce în ce mai semnificativ, cu inițiative care,
în mod special în Uniunea Europeană urmăresc crearea unor programe coerente, integrate.
Alegerea acestei teme nu este întâmplătoare, are la bază o dublă motivație, rezultat al
experienței didactice persona le.
Scopul acestei lucrări este sublinierea rolului perfecționării procesului de instruire a
disciplinelor financiar – fiscale prin utilizarea metodelor interactive de predare -învățare –
evaluare în învățământul preuniversitar.
Al do ilea motiv este formarea cetățeanului conștient de drepurile și obligațiile sale
dintr -o societate democratică, unde participarea cetățenilor la onorarea o bligațiilor fiscale,
prevăzute în Constituție, este ceva normal.
Doresc să atrag atenți a asupra faptului că numai o societate bine informată poate
înțelege rolul statului, a veniturilor publice și se poate opune tentației de fraudă.

3 Actualitatea temei de cercetare este determinată si de faptul că, în ultimii ani, a avut
loc o creștere alarmantă a evaziunii fiscale în economie.
Comisia Europeană subliniază rolul pe care nivelul redus al cunoștințelor economice
l-au avut în criza economică globală.
Criza financiară globală recentă ne obligă să fim pr ecauți în ceea ce privește
activitățile noastre economice și financiare. Îi obligă pe toți participanții sociali să respecte
regulile etice ale economiei în speranța unei vieți echilibrate și cu dezvoltare durabilă.
Complexitatea produselor și serviciilor financiare din România justifică nevoia unui
program de educație financiară. Apariția unor noi canale de distribuție, diversitatea
reglementărilor din domeniu, dinamica schimbărilor pot pune în dificultate consumatorii
români. De aceea, un program care oferă instrumentele pentru un control mai strict al
veniturilor si cheltuielilor personale sau familiale poate fi foarte util pentru aceștia.
Lărgirea cunoștințelor economice ale elevilor de astăzi nu se face doar în interesul lor,
ci are influență asupra vieții familiilor lor și a societății în general.
Dacă se introduce încă în gimnaziu educația economică atunci acesta, încet dar sigur,
poate schimba atitudinea și relația societății față de economisire, față de burs ă, servicii
financiare, sistemul fiscal, viața economică.
La inițiativa Băncii Naționale a României și a băncilor comerciale s -au făcut
demersuri pentru introducerea cunoștințelor economice în educația elevilor de la nivel
gimnazial și liceal. Mai multe societăți nonguvernamentale se ocupă cu această temă de
câțiva ani utilizând metode didactice moderne, interesante și actualizate. Încărcarea
programei cu multe informații într -un limbaj dificil, face pe elevi să se simtă depășiți, astfel
ei în loc să se intereseze de rezolvarea problemelor economice, le ignoră.
Educația financiară, oferită la un nivel corespunzător, de -a lungul întregii vieți, poate
aduce avantaje fiecărui cetățean, indiferent de vârstă și de nivelul veniturilor.
Societatea așteaptă de la școală absolvenți care să aibă cunoștințe suficient de sigure și
actualizate ca să se integreze în societatea dinamică care le pune la dispoziție o gamă variată
de servicii . Tinerii trebuie să fie responsabili și precauți în luarea deciziilor fără să renunțe la
oportunitățile oferite.
Ca să facă față tineretul provocărilor și presiunilor economice trebuie să dețină un
bagaj valoros de cunoștințe economice care să fie însușite în școală.

4

CAPITOL I.

CURRICULUMUL ECONOMIC PREUNIVERSITAR ȘI EDUCAȚIA
ECONOMI CĂ ÎN ȚARA NOASTRĂ

1.1 Curriculumul preuniversitar stabilit de Legea educației naționale

În acest capitol se prezintă cadrul legal care definește Curriculumul învățământului
preuniversitar precum și Programele școlare pentru discipline economice, financiare și
fiscale.
Legea educației naționale Nr. 1 din 5 ianuarie 2011 în Articolul 2 definește rolul
educației ca „ legea care are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori,
creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe
fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în
societate.”1
În capitolul IV se definește Curriculumul învățământului preuniversitar. În Articolul
64(1) se prezintă tipul de Curriculumum specific nivelului, adică ” În învățământul
preuniversitar se aplică Curriculumul național elaborat în conformitate cu nevoile specifice
dezvoltării personale și cu nevoile pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități, în baza
principiului subsidiarității.” 2
Orțan Florica face referire la necesitatea adaptării curriculumului la nevoile societății
contemporane astfel: „Problemele social -politice apărute solicită științelor educației un efort
susținut de analiză teoretică și experimentare, restructurări inevitabile atât la nivelul
curriculumului, cât și la niveleul managementului i nstituției de învățământ și a
managementului învățământului la nivel regional și național.”3
Dicționarul de pedagogie definește curriculumul ca” paradigma integratoare a
educației în postmodernitate care înglobează finalitățile structurale ale sistemului și
procesului educațional cu rol determinant asupra conținutului, metodologiei educației și a

1 Legea educației naționale Nr. 1/ 2011
2 Ibidem
3 Orțan Florica(coord .), Pedagogie și elemente de psihologie , Cluj Napoca , Editura Risoprint, 2012 ,
p. 15

5 instruirii, strategiilor și situațiilor de evaluare din perspectivă structural -funcțional și
operațional/acțională, proiectate și realizate într -un context social global și deschis, supus
determinărilor societății postindustriale și informaționale.”4
Constantin Cucoș despre noțiunea de curriculum menționează: „ În ultimul
timp, s -a încetățenit ș i termenul curriculum , pentru circumscrier ea conținutului activitățiilor
desfășurate în învățământ. Având o origine latină (curriculum = „cursă”, „alergare”, la plural
curricula) și folosit larg în literatura anglo -saxonă, termenul este din ce în ce mai folosit și în
lucrările de pedagogie românea scă și în documentele de politică educa țională .” 5
Tot aici definește curriculumul astfel:” Curriculum -ul, ca noțiune, are o sferă mai
largă de cuprindere, el desemnând pregătirea meticuloasă a unei acțiuni educative, a unui
întreg program educativ, cu interrela țiile dintre obiectivele și modalitățile de realizare și de
evaluare ale acesteia .” 6
Conform Articolului 65 , aliniatul 1, Planurile -cadru de învățământ cuprind disciplinele,
domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii și opționale, precum și
numărul minim și maxim de ore aferente acestora.
.Aliniatul 2 definește trunchiul comun astfel: Trunchiul comun se constituie din
disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la
decizia școlii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire
opționale. 7
Articolul 65, aliniatul 3 din Legea educației naționale definește că „ Programele
școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din
planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin
teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metod ologice generale pentru realizarea și
evaluarea acestora.” 8
Cucoș cu privire la Programele școlare menționează „.Este un document care
configurează conținutul procesului instructiv -educativ la o disciplină de învățământ. Ea
detaliază planul -cadru, în sensul că desfășoară fiecare materie pe întreaga ei întindere.
Pentru profesor, programa este principalul ghid în proiectarea și desfășurarea
activităților, având valoare operațională și instrumentală. Uneori poate suplini lipsa unui
manu al, deoarece include elemente precum: sublinierea importanței disciplin ei în cauză și a

4 Schaub Horst, Zenke G. Karl, Iași, Dicționar de pedagogie , Editura Polirom, 2001
5 Cucoș Constantin, Pedagogie , Iași, Ed. Polirom, 2014, p. 228
6 Ibidem, p. 228
7 Legea educației naționale Nr. 1/ 2011
8 Ibidem

6 valorii ei instructiv -educative, obiectivele de realizat la disciplina respectivă, natura și
volumul cunoștințelor și abilităților ce trebuie predate și însușite de căt re elevi, concretizate
în enumerarea temelor și a subtemelor, timpul afectat pentru fiecare capitol și subcapitol,
lecție, indicații metodologice privind predarea și evaluarea, temele suplimentare sau la
dispoziția profesorului, indicații bibliografice etc .” 9
Schimbările dinamice socio -profesionale determină nevoia adaptării învățământului la
cerințele pieței muncii astfel pedagogia modernă e nevoită să se bazeze pe competențe.
Educația școlară nu ar trebui să se bazeze pe memorarea ideilor ci pe formarea unor
deprinderi , competențe practice.
Legea educației naționale definește diferite competențe în articolul 65, aliniatele
14,15,16. (14.) Competența reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina și utiliza
adecvat cunoștințe, abilități și alte achiziții constând în valori și atitudini, pentru rezolvarea
cu succes a unei anumite categorii de situații de muncă sau de învățare, precum și pentru
dezvoltarea profesională ori pers onală în condiții de eficacitate și eficiență.
(15.)Competențele profesionale sunt un ansamblu unitar și dinamic de cunoștințe și abilități.
Cunoștințele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaștere, înțelegere și utilizare a
limbajului specific, expl icare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori:
aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și
inovare.
(16.)Competențele transversale reprezintă achiziții valorice și atitudinale c are depășesc un
anumit domeniu/program de studiu și se exprimă prin următorii descriptori: auto –
nomie și responsabilitate, interacțiune socială, dezvoltare personală și profesională. 10
Constantin Cucoș recomandă să nu greșim favorizând formare a competențelor în
defavoarea cunoștințelor pentru că doar prin îmbinarea lor, viitorul membru al societății,
poate să facă față provocărilor concrete.
„ Competențele subzistă ca o combinație specifică de cunoștințe, abilități și atitudini
adecv ate contextului de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea și dezvoltarea
personală, pentru cetățenia activă, pentru incluziunea socială și pentru angajare pe piața
muncii.” 11

9 Cucoș Constantin, Pedagogie , Iași, Editura Polirom, 2014 , p. 294
10 Legea educației naționale nr.1/2011
11 Cucoș Constantin, op. cit., p. 255

7 1.2. Educația economică în liceele tehnologice

Educați a economică trebuie să -și găsească locul în conținutul învățământului prin
discipline adecvate și prin actiuni specifice de implicare a tuturor oamenilor în rezolvarea
problemelor economice, corespunzator profesiei si domeniului de activitate. Educa ția
economic ă trebuie sus ținută de to ți factorii educativi, prin mijloacele specifice, precum:
familia, mass media, organismele civile , etc.
Elevii la orele de Economie, Educație antreprenorială, Economie aplicată, Finanțarea
afacerii, Finanțe și fiscalitate, Negociere în afaceri trebuie să atingă mai multe competențe
specifice ca în viața reală să aibă succes. Ei trebuie:
 să îsi dorea scă să facă bani – pentru a fi independenți și a putea avea o viață decentă;
 să fie economi;
 să fie creativi, creativitatea fiind competența de baza a unui antreprenor;
 să aleagă cele mai bune soluții cunoscând și consecintele pe care le vor avea
alege rile pe care le fac;
 sa vorbească în public –elevul trebuie sa considere vorbitul în public ca ceva normal;
 sa pună întrebări, întrebatul este o metodă de a învața lucruri.De aceea este important
să învațăm elevii să pună întrebări atunci când au nelămuriri;
 sa învețe din greșeli, greșeala fiind un lucru necesar pentru dezvoltarea noastra,ca
oameni; ea trebuie privita drept o experienta din care se trag unele concluzii;
 sa învețe cum să negocieze;
 să nu se lase bătuți -să caute s ă avanseze în carier ă prin acumulare de cuno ștințe și
perseveren ță;
 să ceară ajutorul organelor competente;
Elevii în clasa a XI -a studiază disciplina Economie pe baza Programei școlare pent ru
ciclul superior al liceului, aprobat prin Ordinul ministrului Nr. 3252 / 13.02.2006.
Se urmărește ca tinerii:
– să dobândească competențele necesare unei orientări eficiente în mediul economic,
valorificându -și resursele personale în acor d cu exigențele proprii și cu cele ale comunității în
care trăiesc;
– să își dezvolte motivația și disponibilitatea de a reacționa pozitiv la o realitate în
continuă schimbare ;
În tabelul 1 sunt prezentate ompetențe le specifice și conținutu ri la disciplina Economie .

8 Tabel 1.
Competențe specifice și conținuturi la disciplina Economie

Competențe specifice Conținuturi
1.1. Identificarea și caracterizarea rolului de
consumator pe care îl îndeplinește orice persoană
2.1. Interpretarea cererii ca expresie a trebuințelor
persoanei și a resurselor ca mijloace de satisfacere a
trebuințelor
4.1. Proiectarea unui comportament rațional al
consumatorului, impus de tensiunea nevoi -resurse Consumatorul și comportamentul
său rațional
Nevoi și resurse
Cererea
Consumatorul și comportamentul său
(costul de oportunitate, utilitatea
economică)
1.2. Caracterizarea producătorului /
întreprinzătorului, ca purtător al ofertei
2.2. Corelarea constituirii ofertei cu folosirea
factorilor de producție în activitatea economică
2.3. Analizarea eficienței utilizării factorilor de
producție
4.2. Proiectarea unui comportament rațional și
eficient al producătorului / întreprinzătorului,
adecvat raportului cerere – ofertă, consum –
producție Producătorul/întrepri nzătorul și
comportamentul său rațional

Proprietatea și libera inițiativă
Oferta
Factorii de producție și
combinarea acestora
Costuri, productivitate, profit,
eficiență economică

1.3. Recunoașterea caracteristicilor generale ale
pieței în diferite forme concrete de manifestare a
acesteia
1.4. Caracterizarea diferitelor forme de piață pornind
de la obiectul tranzacțiilor realizate
2.4. Compararea unor fenomene și procese specifice
dinamicii economice
4.3. Adecvarea comportamentului economic propriu
la cerințele unui mediu concurențial
5.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor
fenomene economice din perspectivă micro și
macroeconomică sau individuală și socială
Piața –întâlnire a agenților
econom ici
Relația cerere -ofertă -preț în economia
de piață
Mecanismul concurențial
Forme ale pieței
– Piața monetară
– Piața capitalurilor
– Piața muncii ,- Piața valutară
Piața mondială
Echilibre și dezechilibre economice
Creștere și dezvoltare economică
Fluctu ații ale activității economice
Rolul statului în economia de piață
3.1. Utilizarea cunoștințelor economice în rezolvarea unor
sarcini de lucru prin cooperare cu ceilalți
4.4 Identificarea tendințelor de integrare și globalizare,
specifice dinamicii economice actuale Economia deschisă
Globalizarea
Uniunea Europeană – mecanisme de
integrare economică

12 Programa școlară pentru ciclul superior al liceului, aprobat prin Ordinul ministrului Nr. 3252 /
13.02.2006

9 Elevii claselor a XII -a studiază foarte multe noțiuni despre menajurile, despre
întreprinzătorul și firma care concură la formarea competențelor economice și financiare
esențiale.
Tabel 2.

Programa școlară pentru ciclul superior al liceului clasa a XII-a la disciplina Economie aplicată12

Competențe specifice

1.1. Identificarea caracteristicilor
menajurilor si ale nevoilor specifice
acestora
2.1. Utilizarea instrumentelor economice
necesare rezolvării unor probleme
specifice spațiului privat
3.1. U tilizarea cunostințelor economice în
rezolvarea unor probleme prin cooperare
cu persoane fizice (membrii familiei,
prieteni, vecini etc.) si cu instituții
financiare, juridice, de consultanță etc.
4.1. Adecvarea comportamentului
propriu la cerințele de ord in economic
din cadrul unui menaj
Conținuturi
MENAJURILE
Menajurile: caracteristici; nevoi specifice
menajurilor.
Surse de venituri si obiective de cheltuieli;
bugetul personal si bugetul de familie.
Proiecte ale menajurilor – alegere si
renunțare: cost d e oportunitate.
Instrumente de economisire si de investire
specifice persoanelor fizice:
depozit bancar; titluri de valoare;
credit de consum, credit ipotecar, credit
pentru nevoi personale etc.
– Riscuri si asigurarea persoanei contra
riscurilor: asigurări obligatorii si
facultative; de viață, de sănătate, de pensie,
de bunuri aflate în proprietate etc.

1.2. Utilizarea conceptelor specifice
economiei si antreprenoriatului în
activitatea de înființare si gestionare a
unei firme
1.3. Identificarea oportunităților si a
dificultăŃilor în activitatea firmei
ÎNTREPRINZ ĂTORUL ȘI FIRMA

Înființarea si gestionarea firmei
– Oportunități si riscuri cu privire la
înființarea si
gestionarea unei firme – analiza SWOT.

12 Programa școlară pentru ciclul superior al liceului, aprobat prin Ordinul ministrului Nr. 5959 / 22.12.2006,
Anexa 2

10 2.2. *Utilizarea instrumentelor de
studiere a pieței pentru identificarea
domeniului de activitate si pentru
estimarea parametrilor de optimizare a
activităŃii
2.3. Realizarea corectă a managementul ui
afacerii
2.4. Utilizarea rațională a resurselor
financiare, materiale, informaționale si
umane
2.5. Compararea eforturilor cu efectele,
a cheltuielilor cu rezultatele, a costurilor
cu beneficiile în scopul rentabilizării
activității firmei
2.6. Aplicarea indicatorilor economici
în fundamentarea, derularea si
monitorizarea unei afaceri
3.2. Utilizarea dialogului si a negocierii în
situații economice concrete
3.3. Manifestarea spiritului de echipă în
scopul optimizării relațiilor între firmă
si ang ajați, între firmă si parteneri
4.2. Manifestarea inițiativei, a spiritului
întreprinzător în domeniul economic
4.3. Manifestarea responsabilității față
de angajați, clienți si mediu
5.1. Luarea deciziilor cu caracter
economic, potrivit rolurilor asumate
5.2. Interrelaționarea, în cadrul unei
echipe, în vederea identificării unor
soluții pentru problemele economice ale
comunității Marketingul firmei; instrumente utilizate în
studiul pieței
(referitoare la produs, preț, plasare,
promovare).
– Elaborarea planului managerial ; structura
planului.
– Bugetul de venituri si cheltuieli pentru
activităț ile propuse:
– veniturile firmei;
– cheltuielile firmei.
– Locul si rolul firmei pe piață
– Constituirea resurselor financiare
– Studiul ofertelor de finanțare pentru
persoane juridice, IMM -uri.
– Posibilități de finanțare pe piața monetară
si pe piața ca pitalurilor.
– Relații cu băncile, fondurile de investiții,
societățile de asigurare.
– Listarea la bursă a firmelor.
– Planul de finanțare.
– Asigurarea resurselor materiale – relațiile
firmei cu furnizorii.
– Asigurarea resurselor umane necesare
firmei
– Angajații firmei: criterii de recrutare
– Relații între salariați si firmă; fisa
postului
– Salarizarea personalului firmei si alte
forme de venit pentru angajați
– Aplicarea planului managerial:
– Derularea activităților firmei:
– consumul eficient de fa ctori de producție
– indicatori de eficiență (productivitate,

11 costuri, profit)
– Comercializarea rezultatelor activității.
Monitorizarea planului propus;comparația
plan propus –
plan realizat (analiza abaterilor):
– Controlul eficienței si rentabilității.
– Controlul rezultatelor parțiale.
– Planul strategic:
Evoluția firmei pe termen mediu si lung.
-Strategii de dezvoltare a firmei în
contextul integrării României în Uniunea
Europeană.
– Imaginea firmei:
– Crearea si promovarea imaginii firmei.
– Promov area produselor prin reclamă si
publicitate.
12 Programa școlară pentru ciclul superior al liceului, aprobat prin Ordinul ministrului Nr. 5959 /
22.12.2006, Anexa 2

1.3 Educația financiară în liceele tehnologice

Educația financiară ajută tinerii să înțeleagă cum funcționează banii în lume, cum se
câștigă, cum se gestionează, cum se investește sau cum o persoană poate dona bani pentru a -i
ajuta pe alții. Mai precis, se referă la setul de competențe și cunoștințe care permit unei
persoane să ia decizii eficiente , bazate pe informații în privința resurselor financiare.
Platforma electronică pentru educația adulților în Europa prezintă multe adevăruri cu
privire la societatea română.
„ A-i ajuta pe oameni să înțeleagă problemele financiare este foarte important
deoarece generațiile mai tinere, ce l mai probabil, se vor confrunta cu produse și servicii
financiare din ce în ce în ce mai complexe.
Popula ția trebuie s ă cunoasc ă noțiuni economico -financiare pentru a face fa ță
complexit ății produselor financiare, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Is ărescu, art ând că
cele mai recente analize ale Comisiei Europene subliniaz ă rolul pe care nivelul redus al

12 cuno ștințelor l -a avut în criza global ă. Alfabetizarea financiar ă trebuie început ă încă din
grădiniță. Nenum ărate studii au demonstrat faptu l că principalul motiv pentru care oamenii se
luptă cu dificult ățile financiare este acela c ă au trecut prin sistemul de învățământ pre școlar
fără să învețe mai nimic concret despre bani.
Cu cât educa ția financiar ă începe de la o v ârstă mai fraged ă, cu at ât rezultatele vor fi
mai vizibile pe termen lung. Copiii trebuie s ă înțeleag ă ideea de limit ă (de pild ă, distinc ția
dintre ceea ce își doresc și ceea ce este posibil), ideea de amânare (nu tot ce este posibil este
posibil imediat, sunt dorin țe a căror realizare necesit ă suportarea unui anume grad de
frustrare) sau cea de valoare (legat ă în primul r ând de efortul necesar pentru a ob ține
satisfacerea unei dorin țe).
Din punct de vedere al individului cât și al societății este es ențial ca măcar generația
următoare să fie capabilă de decizii economice conștiente.” 13
De această părere este și Florica Orțan enunțând: „Transformările lumii contemporane
solicită un nou mod de a gândi și de a organiza activitatea de învățământ. „ 14
Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), numărul de
companii intrate în insolvență în anul 2014 a fost cu 30,05% mai mic față de anul 2013
(20.696 companii în 2014). În același timp, numărul de companii înmatriculate în 2014
(101.627) s -a redus cu 18,58% față de anul 2013. Rata insolvenței calculată ca rapor t între
numărul de companii intrate în insolvență și numărul de persoane juridice active a scăzut de
la 4,11%în 2013 la 2,76% în 2014. 15
Aceste date arată scăderea numărului companiilor intrate în insolvență în 2014 față de
2013 dar tendința se menține și motivele principale sunt supraîndatorarea, deciziile greșite
ale conducerii și reducerea consumului populației .
La disciplina Finanțarea afacerii Ministerul Educației și Cercetării stabilește
următoarele competențe care trebu iesc atinse de elevii claselei a XII –a profil servicii.
Corelarea competențelor și conținuturilor se face în felul următor.
Competențe individuale C1 Determină sursele proprii și străine în finanțarea unei
afaceri
Conținuturi tematice : Surse proprii și străine în finanțarea unei afaceri identificarea
tipurilor de surse de finanțare: proprii și străine selectarea surselor proprii de finanțare ale

13 https://ec.europa.eu/epale/ro/content/educatie -financiara din 08/06/2015
14 Orțan Florica( coordonator), Pedagogie și elemente de psihologie , Cluj Napoca, Editura Risoprint,
2012, p. 16
15 http://www.consiliulfiscal.ro/RA2014. pg. 44

13 agentului economic și caracteristicile acestora: capital, prime de ca pital, rezerve, rezultatul
exercițiului, rezultatul reportat, provizioane pentru riscuri și cheltuieli selectarea surselor
străine de finanțare după natură și scadență: împrumuturi, datorii față de terți, pe termen lung
(mai mare de un an), pe termen scurt ( mai mic de un an și caracteristicile lor :
– sursele proprii sunt nerambursabile și se utilizează conform legislației în vigoare
asigurând finanțarea permanentă a întreprinderii
– sursele străine au caracter rambursalil și sunt de regulă pur tătoare de dobânzi, asigurând
finanțarea temporară a întreprinderii
Competențe individuale : C2 Utilizează documentele și registrele obligatorii în
derularea unei afaceri.
Conținuturi tematice: Documente și registre obligatorii în de rularea unei afaceri ,
identificarea documentelor și registrelor obligatorii în derularea unei afaceri:
– documente: pe tipuri de evenimente și tranzacții (factură, aviz de însoțire a mărfii pentru
achiziție și vânzare de bunuri, stat de salarii pentru operații legate de salarii, chitanță, ordin de
plată pentru încasări și plăți, note de contabilitate pentru operațiile care nu au la bază
documente justificative)
– registre: jurnal, inventar, cartea mare
verificarea registrelor contabile: dacă doc umentele justificative și notele contabile au fost
înregistrate cronologic în registrul jurnal și sistematic în registrul cartea mare.
Competențe individuale : C3 Analizează informațiile economico -financiare din bilanț
Conținuturi tematice: Informațiile economico -financiare din bilanț identificare
funcțiilor bilanțului: de informare, de analiză, previzională compararea informațiilor din
bilanț pentru perioada curentă cu cele din perioada precedentă: active imobilizate , active
circulante, capitaluri proprii, datorii, venituri, cheltuieli, rezultat financiar; calcularea
indicatorilor pe baza informațiilor din bilanț: capitaluri proprii, capitaluri permanente, fondul
de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria netă, lichiditate, solvabilitate; 16

16 Programa școlară pentru ciclul superior al liceului, aprobat prin Ordinul ministrului nr. 3172/30.01.2006 ,
Anexa nr. 2

14 1.4 Educația fiscală în liceele tehnologice

Educația fiscală face parte din categoria educației economice. Reprezintă un segment
foarte important în ceea ce privește înțelegerea funcționării bugetului statului și a
sectorului public.
Elevii au percepții greșite despre impozite și taxe astfel numai după multe ore de curs
înțeleg corect modul de funcționare a statului cu veniturile și cheltuielile proprii.
Din testele inițiale reiese că nivelul lor de cunoștință în domeniul fiscal este minim
astfel nu realizează nici importanța abaterilor sau a contravențiilor fiscale.
După parcurgerea modulului Finanțe și fiscalitate elevii vor înțelege funcționarea
statul ui și rolul impozitelor și taxelor .
Acest modul se studiează doar de elevii cu specializarea Tehnician în activități
economice, ceilalți elevi își termină studiile preuniversitare fără aceste informații utile.
Competențele de spe cialitate se vor atinge prin următoarele conținuturi.
Competența nr.1 Analizează veniturile publice
Analizarea veniturilor publice – identificarea veniturilor publice venituri bugetare
(impozite, taxe, împrumuturi de stat, aju toare și donații, ), venituri proprii ale societăților ce
aparțin statului, prezentarea elementelor impozitelor – subiectul impozitului; suportatorul,
obiectul impozitului, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota de impunere;
determinarea impozitelor și taxelor – impozit pe profit/venit, impozit pe salarii, impozit pe
dividende, TVA, accize, taxe vamale,taxe de timbru, impozite și taxe locale;
Competența nr. 2 Caracterizează cheltuielile publice
Caracterizarea cheltuielilor publi ce – clasificarea cheltuielilor publice – din punct de
vedere administrativ (cheltuieli efectuate de ministere, departamente, unități administrativ
teritoriale), economic (curente, de capital, ale serviciilor publice, de transfer), funcțional (
pentru dome nii, ramuri, sectoare economice); prezentarea cheltuielilor publice – cheltuieli
pentru finanțarea acțiunilor social culturale, cheltuieli pentru sistemul asigurărilor sociale,
cheltuieli pentru acțiuni și obiective economice, cheltuieli privind administra ția;
Competența nr. 3 Analizează controlul financiar
Analizarea controlului financiar – identificarea formelor controlului – control anticipat,
operativ -curent, ulterior; caracterizarea procedeelor de control – documentar – contabil,
faptic, total, prin sondaj, prezentarea actelor de control financiar – proces verbal de control,

15 proces verbal separat (pentru fapte penale), proces verbal de constatare și sancționare a
contravențiilor note de constatare unilaterale și de prezentare.17

1.4. Educația financiară în România

Criza economică mondială din 2008 se face simțită și azi. Atunci în scurt timp s -au
petrecut fenomene economice neașteptate . Cursul valuatar s -a apreciat constant. Salariile au
scăzut, în sistemul bugetar au fost tăiate cu 25%. În schimb, taxa pe valoare adaugată a fost
majorată cu 5 procente. Măsurile de austeritate și constrângere economică au lăsat fără loc de
muncă sute de mii de români. Rata șomajului s -a dublat pe perioada crizei. La capitolul
invest iții străine s -a simțit o pauză totală.
Aprecierea cursului francului Elvețian a avut un impact neașteptat și puternic asupra
persoanelor juridece și fizice care s -au îndatorat în acest fel de valută.A atins cursul maxim în
mai 2014 când a fost nevoie de intervenția statului. Conversia creditelor și rescadențare a lor
se continuă și în zilele noastre.
Gradul semnificativ de îndatorare a cetățenilor accentuează dificultățile de rambursare
a creditelor de către o parte a celor îndator ați.
Aceste fenomene economico -financiare din ultimii 10 ani dovedesc nevoia
cunoștințelor financiare pentru prevenirea sau compensarea deciziilor eronate. Această
educație se formează pe parcursul anilor de școală pornind chiar de la o vârst ă fragedă.
După aceste fenomene economice negative , Banca Națională a României împreună cu
băncile comerciale au lansat campanii de educare financiară a tinerilor și adulților. Sunt
prezentate câteva acțiuni de acest gen.
Gabriela Dinu în articolul Educatia financiara în școală – strategie national ă, susține că
” 78% din români nu știu răspunsurile unor intrebări financiare de bază.
Fără o înțelegere general ă a conceptelor financiare, nu putem face alegeri întelepte în
plan financiar: nu suntem deschi și către economisire și nu știm cum ne poate ajuta acest
comportament pe viitor. Nu știm să facem investi ții, nu înțelegem cum și când putem accesa
un împrumut, nu înțelegem termenii financiari prezen ți într-un contr act al unei entit ăți
financiare.

17 Programa școlară pentru ciclul superior al liceului aprobată prin Ordinul M.E.C. nr. 3172 din 2006

16 Agen ția de rating Standard&Poor a publicat recent rezultatele unui sondaj Gallup pe un
eșantion de 150.000 de adul ți din 148 de țări pentru m ăsurarea nivelului de „alfabetizare” din
punct de vedere financiar, derulat la nivel global. Rezultatele sondajului Standard&Poor au
plasat Rom ânia pe locul 124, ultimul loc in UE, cu un scor de 22%. Mai exact, doar 22%
dintre femei si 22% dintre barba ți au trecut testul.
În România, numai 15% dintre adulti eco nomisesc pentru perioada b ătrâneții și numai
35% dintre adul ții care au credite știu ce reprezint ă capitalizarea dob ânzii, potrivit sondajului
S&P. Un aspect interesant relevat de sondaj: rezultatele sunt mai bune pentru cei cu v ârsta
intre 15 si 34 de ani (30%) decat in cazul celor intre 35 si 54 de ani (23%) si al celor de peste
55 de ani (19%). Rom ânia are nevoie ca Educa ția Financiar ă să pătrund ă în școală ca obiect
de studiu obligatoriu.” 18
Programul National de Educație Financiară „Bug etul Familiei” a lansat Strategia
Națională pentru Educație Financiară 2012 -2017.
Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România (APC România) în calitate
de inițiator, cu sprijinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor , a realizat
Strategia Națională pentru Educație Financiară 2012 -2017.
Această strategie își propune să promoveze o cultură financiară a consumatorilor,
astfel încât aceștia să caute și să ceară informații înainte de a intra în relații financ iare, să aibă
la dispoziție instrumente și informații necesare pentru gestionarea datoriilor, să aibă
posibilitatea de a economisi și de a -și planifica viitorul.
Misiune a este a sigurarea unui cadru general și structurat și a unei serii de obie ctive
concrete, în care sectorul non -profit, guvernamental și cel privat să poată lucra împreună,
într-un efort comun pentru a crește gradul de educație financiară în următorii cinci ani.
Strategia Națională de educație financiară are patru obiective generale:
– conștientizarea nevoilor de educație financiară și asigurarea accesului cetățenilor la
educație financiară prin informarea necesară și continuă;
– identificarea principalelor competen te financiare pe care trebuie să le dețină consumatorii
și dezvoltarea unor comportamente financiare responsabile;
– identificarea și promovarea practicilor eficiente în domeniul educației financiare;
– realizarea eficientă și consolidarea prog ramelor care oferă educație financiară.19

18 http://www.bankingnews.ro/educatia -financiara -in-scoala.html apărut în 11.12.2015
19 http://www.bugetulfamiliei.ro/strategia -nationala -pentru -educatie -financiara -consultare.html

17 Junior Achievement România (JA ROMANIA)

Junior Achievement România, organizație non -profit, a fost fondată în anul 1993 și
este parte a JA Worldwide ®, USA și JA Europe . JA este cea mai mare și cea mai dinamică
organizație internațională de educație economică și antreprenorială, programele fiind urmate
în 39 de țări din Eur opa și 123 din toată lumea. În România, programele JA de tip "learning
by doing" sunt urmate anual de peste 280.000 de elevi din peste 1.600 de instituții de
învățământ și se desfășoară local în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării
Științifice , instituțiile de învățământ și comunitatea de afaceri.
Cu o activitate de peste 40 de ani pe piața educațională europeană, Junior
Achievement® Young Enterprise (JA -YE), Europe implementează programe, competiții și
evenimente la care participă anual 3.200.000 de elevi și studenți, 89.000 de profesori și
103.000 de consultanți voluntari, în 37 de țări din Europa.
Misiunea JA România este să inspire și să pregătească tânăra generație pentru a reuși
în carieră și viață prin încurajarea inițiativei, profesionalismului și dezvoltării unor
competențe esențiale pentru viața personală și profesională.
Programele educaționale JA România urmăresc:
• Să ofere cunoștințe și informații concrete despre funcționarea mecanismelor
economiei de piață, despre importanța educației în realizarea unei cariere și despre impactul
economiei asupra viitorului tinerilor;
• Să formeze abilități și să dezvolte atitudini antreprenoriale;
• Să încurajeze spiritul competițional, calitatea și responsabilitate
În programul JA de Educație economică, elevii învață să gândească economic, să
evalueze costurile și beneficiile pentru diferite decizii, să caute soluții alternative, sau să
identifice diverse tipur i de comportamente ale oamenilor în situații variate. Ei analizează
mecanismele de piață și descoperă legătura dintre mediul economic, resurse și mediu. 20
BaniIQ este un program de educație financiară cu sloganul „ decizii înțelepte pentru
viitorul tău financiar”. Se adresează unui public larg, prin care participanții își îmbunătățesc
cunoștințele despre produsele și conceptele financiare, cum ar fi: buget, planificare, investiții,
venituri și cheltuieli, credite, risc financiar, etc.
Programul de educație financiară finanțat de Visa Europe și de băncile membre din
România reunește sectorul privat și societatea civilă.

20 http://www.jaromania.org

18 Prin infor mare, instruire și consultanță, își dezvoltă abilitățile și încrederea pentru a deveni
mai conștienți de riscurile și de oportunitățile existente și pentru a face alegeri informate.
Scopul este de a -i ajuta să ajungă la capacitatea de a lua decizii înțelep te pentru viitorul lor
financiar. Pentru elevi dar și pentru profesori acest program oferă materiale pentru studiu și
aplicații ca training program, manual program, studii de caz și materiale auxiliare. 21
„Școala de bani” este un alt proiect lansa t de BCR. Programul își propune să dezvolte
pe termen lung responsabilitatea cu privire la gestionarea bugetului personal si al familiei.
Oferă informații cu privire la economisirea, cheltuirea și investirea banilor asigurând o
stabilitate financiară pent ru ași atinge visele. 22
Asociația Română a Băncilor( ARB) reprezintă toate unitățile bancare din România și
finanțează preponderent economia românească, asigurând aproximativ 92% din totalul
finanțărilor acordate de sistemul financiar româ nesc. Pe lângă rolul de finanțare mai pune
accent și pe educația financiară a celor interesați.
Unul dintre obiectivele strategice ale ARB este contribuția la restabilirea încrederii și
restaurarea unei imagini corecte a sectorului bancar prin promovarea rolului în societate și în
economie al băncilor. Recâștigarea încrederii nu poate veni fără întărirea
disciplinei financiare și fără o educație financiară corespunzătoare. Oferă informații utile,
complete și actualizate.23
Un alt proi ect lansat de Banca Națională a României este : Să vorbim despre bani și
bănci.
Proiect dedicat elevilor din învățământul preuniversitar inițiat de BNR în anul 2011. O
parte integrantă a activității de comunicare externă a Băncii Naționale a Rom âniei, proiectele
educaționale au ca obiectiv creșterea nivelului de educație financiară a publicului, contribuind
la o mai bună înțelegere și la o evaluare corectă a unor aspecte economice și financiare.
Acest proiect urmărește însușirea de către elevi a unor noțiuni economice de bază și
a unui vocabular financiar -bancar prin folosirea unor metode formale și non -formale de
educație. Principalele tematici educaționale promovate se referă la: economisire, credit,
dobânda; istoria monedei națion ale; principalele atribuții, rolul și funcțiile băncii centrale;
criteriile și stadiul procesului de convergență a României către zona euro. Peste 20.000 de
elevi și cadre didactice au participat direct la sesiunile și activitățile educaționale ale BNR în

21 http://www.baniiq.ro
22 www.scoaladebani.ro
23 www.arb.ro

19 primăvara anului 2016 în cadrul proiectelor „Să vorbim despre bani și bănci ” și „ Zilele
porților deschise pentru studenții economiști ”.24

1.5.Fenomenul de evaziune fiscală

Evaziunea fiscală este un fenomen economic cu care se confruntă majoritatea statelor
lumii și care afectează încasările bugetare.Încasările bugetare se reduc pentru că unii se
sustrag de la plata impozitelor și taxelor. Guvernele urmăresc reducerea nivelului evaziunilor
fiscale cu scopul de a majora nivelul veniturilor bugetare.
Evaziunea fiscală apare din anumite motive care apar sau dispar în funcție de măsurile
fiscale luate de organele de specialiatate. Combaterea parțială a evaziunii fiscale se poate face
prin măsuri legale după comitere, dar sunt convinsă că și prin pregătirea corectă a tineretului
cu privire la conștientizarea rolului veniturilor fiscale.
Marele economist Smith Adam în lucrarea sa de bază „Av uția națiunilor. Cercetare
asupra naturii și cauzelor ei.”, publicată în 1789, descrie evaziunea astfel: „ Nu mulți sînt
oamenii care să se dea în lături de la contrabandă atunci când se ivește ocazia de a o practica
fără greutate, fără riscuri și, mai ales , fără a fi nevoiți să jure fals.”25
Bistriceanu Gheorghe definește în felul următor „Evaziunea fiscală , sustragerea pe
diferite căi și sub orice formă, în parte sau în întregime de la plata impozitelor, a taxelor și a
altor sume datorate buget ului public național și fondurilor speciale extrabugetare de către
persoanele juridice și fizice române și străine. Între cauzele evaziunii fiscale se menționează :
existența unor reglementări juridice ambigue, incomplete, evazive, care permit interpretar ea
legii în sensul dorit; excesivitatea sarcinilor fiscale care presează asupra contribuabililor;
insuficiența educației cetățenești și fiscale; lipsa unui control riguros, competent, exigent
care să fie efectuat de un personal temeinic pregătit profesi onal, corect, obiectiv și
principial;” 26
Morar Ioan – Dan în lucrarea „ Finanțe publice ” dezvoltă această idee că pe măsura
dezvoltării capitalismului s -a perfecționat continuu și tehnica de așezare și percepere a

24 http://www.bnr.ro/Sa -vorbim -despre -bani-si-banci

25 Smith Adam, Avuția națiunilor.Cercetare asupra naturii și cauzelor ei., vol. II, Editura Academiei Republicii
Populare Române, 1965, p. 299
26 Bistriceanu Gheorghe D., Lexicon de finanțe -bănci -asigurări, București, Editura Economică, 2001, pg. 128

20 impozitelor, nu s -a reuși t însă să se asigure respectarea universalității deoarece s -a menținut
în practică într -o formă sau alta eludarea impunerii de către contribuabil.” 27
O altă definiție enunță Morar Ioan – Dan spunând că „ evaziunea constă în sustragerea
de la impunere, ceea ce înseamnă că prin evaziune statul pierde, suma respectivă nu mai
ajunge în caseriile sale.” […]” Evaziunea fiscală este echivalentă cu contravenție sau infrac –
țiune, iar fapta este civilă sau penală în funcție de gravitatea sa și este a spru pedepsit.” 28
Dicționarul explicativ al limbii române( DEX) explică cuvântul „ evaziune” 1.( în
sintagma) evaziune fiscală= sustragere de la obligațiile fiscale. Din fr, évasion, lat. evasio, –
onis. 29
Combaterea acestui fenomen recomandă și Iulian Văcărel care menționează:
„Evaziunea fiscală frauduloasă se întâlnește pe o scară largă și se înfăptuiește cu încălcarea
prevederilor legale, bazandu -se, deci, pe fraudă și pe rea credință. Drept urmare, acest
fenomen antisocial trebui e combătut puternic.” 30
Cu cât cotele de impozitare impuse sunt mai mari și mai greu de suportat , cu atât
există șanse ca evaziunea fiscală să crească în rândul contribuabililor.
Încă din anul 1789 Smith Adam menționează” Toate na țiunule au căutat, pe cît au
putut, să pună impozite cît mai just repartizate, cît mai sigure, cît mai convenabile atît ca
termen cît și ca modalitate de plată, și – în raport cu venitul pe care -l aduc suveranului – cît
mai puțin apăsătoare pentru populaț ie.” 31
Cea mai întâlnită metodă este sustragerea de la plată contribuțiilor datorate statului (
impozitul pe profit, taxă pe valoare adăugată, contribuțiile sociale etc.). Dacă legistlația este
superficial întocmită mulți apelează la aceste măsuri pe ntru a – și crește profitul propriu fără să
se țină seamă de deficitul bugetar care se produce.
O politică fiscală potrivită poate duce la scăderea semnificativă a evaziunii fiscale.

Efectele evaziunii fiscale
Evaziunea fiscală poate provoca mai multe efecte nedorite. Dintre aceste efecte putem aminti:
• efecte cu caracter economic

27 Mora r Ioan – Dan, Finanțe publice, Universitatea din Oradea, 2004, pg 147
28 Morar Ioan – Dan, Suport pentru studiu individual la disciplina Finanțe publice, Universitatea din Oradea,
2012, pg 148
29 Dicționarul explicativ al limbii române( DEX)
30 Vacarel, Iulian si colectivul , Finante Publice , Editia a VI -a, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 2007,
p. 456
31 Smith Adam, Avuția națiunilor.Cercetare asupra naturii și cauzelor ei., vol. II, Editura Academiei Republicii
Populare Române, 1965 , p. 244

21 • efecte cu caracter social
• efecte asupra formării veniturilor statului
• efecte cu caracter politic
Efecte cu caracter economic
Într-o economie de piață,impozitele reprezintă una din sursele importante de
constituire a veniturilor bugetului și,în același timp,o pîrghie destul de efic ientă prin
intermediul căreia statul poate ajuta dezvoltarea și desfășurarea activități i economice inclusiv
poate orienta și modela sectorul investițional.
Un buget care dispune de venituri suficiente, deține o stabilitate economică și în fața
unor efecte inflaționiste care provoacă majorarea cheltuielilor. Poate stimula investi țiile și
crearea noilor locuri de muncă care la rândul lor sunt aducătoare de venituri bugetare.

Efecte cu caracter social
Evaziunea fiscală reprezintă o faptă gravă, deoarece conduce la reducerea veniturilor
bugetare, astfel statul nu mai poat e îndeplini obligațiile ce îi revin prin acordare de
îndemnizații, compensații, subvenții. Programele guvernamentale de interes general privind
învățământul, sănătatea, cultura, siguranța, apărarea nu se pot desfășura în mod planificat.
Categoriile sociale defavorizate, în caz de deficit bugetar, au de suferit.
În cazul în care evaziunea fiscală se extinde și nu sunt măsuri de stopare a ei scade și
standardul de viață a tuturor cetățenilor.

Reducerea venitului statului
Prima măsură care se ia în cazul scăderii veniturilor bugetare este majorarea impozitelor
și taxelor. Această măsură dacă devine apăsătoare apare rezistența sau opunerea la povara
fiscală. Apare astfel un cerc vicios din care se poate ieși numai printr -un control exigent a l
încasărilor și aplicarea corectă a legistlației în vigoare.

Efecte cu caracter politic
Reprezentanții politici, aleși de alegători, își propun în fiecare campanie electorală ca
sarcină lupta împotriva corupției și a evaziunii fiscale.

Dacă educația din familie susține și încurajează încălcarea legistlației fiscale cu speranța
„ dacă au scăpat de atâtea ori părinții, prietenii mei, sigur scap și eu” , numai școala rămâne
să asigure informații corecte și să formeze responsabilitatea civic ă.

22 Veniturile fiscale încasate la buget depind de raportul dintre înclinația spre evaziune sau
spre civismul fiscal.
Diferențele de natură economică devin semnificative prin faptul că unele grupuri sociale
participante la activități econ omice subterane pot obține beneficii uriașe, în timp ce societatea
cunoaște o înrăutățire a nivelului de trai. În multe din țările sărace practicarea economiei
subterane este singura posibilitate de a supraviețui pentru o mare parte a populației.
Fiscalitatea excesivă constituie suportul intensificării evaziunii fiscale.
În România avem o presiune fiscală ridicată însă gradul de colectare a veniturilor bugetare
este unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.
„Din perspectiva colectării veniturilor fiscale, se poate aprecia că sistemul de taxe și
impozite în România este caracterizat de un grad redus de eficiență, colectarea deficitară a
acestora fiind în mare parte datorată unui aparat administrativ încă ineficient, unei metodolog
ii complicate coroborate cu o lipsă de predictibilitate, dar și unei baze de impozitare reduse
atât de multele excepții și deduceri legale, cât și de o evaziune fiscală ridicată.
Totuși, trebuie punctat faptul că, în ultimii ani au fost inițiate o serie de măsuri vizând
ameliorarea acestei situații, iar efectele reformei administrației fiscale inițiate în anul 2013
pot conduce, în timp, la realizarea obiectivelor privind simplificarea sistemului de taxe,
reducerea evaziunii fiscale și creșterea gradului de colectare a impozitelor.” 32

32 http://www.consiliulfiscal.ro/RaportAnual2013

23

CAPITOL II.

METODOLOGIE INTERACTIVĂ DE PREDARE – ÎNVĂȚARE UTILIZATĂ
ÎN EDUCAȚIA FINANCIAR – FISCALĂ

Orientarea modernă a didacticii este promovarea metodelor care au în centru
participarea interactivă și interesul direct al elevului în propria formare și dezvoltare
teoretică , practică.
Cucoș Constantin descrie semnificația noțiunii de „Metodologie didactică” astfel : „
Metodologia didactică vizează ansamblul metodelelor și procedeelor didactice utilizate în
procesul de învățământ. În calitate de stricto sensu, metodologia instruirii precizează natura,
funcțiile și clasificările posibile ale diferitelor metode de învă țământ.” 33
Tot aici se definește și metoda didactică care” se referă la calea care e urmată, drumul
ce conduce la atingerea obiectivelor educaționale.[…]Metoda didactică este o cale eficientă de
organizare și desfășurare a predării – învățării și se corelează cu celelalte componente ale
instruirii.” 34
Prin îmbinarea cunoștințelor teoretice cu cunoștințele practice ale profesorului la
aplicarea metodelor selectate, se obțin rezultatele dorite utilizând dorința de cunoaștere a
elevilor . Profesorul este dirijorul evenimentelor bine pregătite, elevul aplică activitățile
recomandate astfel se descoperă, se observă sau se însușesc noi cunoștințe cu un efort minim
și cu o satisfacție mare.
Măiestria profesiei de profesor constă în o bligativitate și creativitate după cum
menționează și Cucoș: „ Este obligația profesorului de a realiza racordarea mijloacelor
materiale și a proceselor acționale la situația de învățare, fiind cunoscut faptul că nu inovațiile

33 Cucoș Constantin. Iași, Pedagogia , Editura Polirom, 2014, p. 338
34 Ibidem, p. 338

24 și perfecționările în sine a duc o creștere a randamentului învățării, ci modul de corelare și de
valorificare ale acestor componente poate conduce la eficientizarea proceselor didactice.”35
Avantajele metodelor interactive sunt:
– promovează învățarea interactivă;
– stimulează interacțiunea dintre elevi;
– întărește încredere în forțele proprii;
– stimulează curajul de a întreba;
– stimulează creativitatea și inițiativa;
– stimulează cooperarea și competiția;
– stimulează curajul de a spune colegilor c eea ce nu își permite profesorului;
– stimulează efortul și productivitatea individuală
– ajută la autodescoperirea propriilor capacități și limite;
– generează sentimente de acceptare și simpatie;
– creșterea stimei de sine;
– se reduce teama de eșec;
– diminuarea anxietății față de școală;
– intensifica rea atitudinilor pozitive față de profesor;
– întărirește coeziunea grupului și angajează elevii în evaluare;

2.1. Specificul relației profesor -elev

În perioada vieții umane în tâlnim mai multe tipuri de intervenții educative. În funcție
de vârsta pe care o avem ne educă părinții, învățătorii, profesorii, șefii, colegii, partenerii de
viață, copii și chiar mediul înconjurător.
În fiecare proces educativ participă dou ă părți care interacționează pe diferite planuri.
În perioada de școlară elevii cu profesorii interacționează mulți ani la rând. După
cum afirmă Cucoș Constantin „ Relația profesorului cu elevii reprezintă o construcție
reciprocă, dinamică, c e se repliază permanent în funcție de circumstanțe și scopuri educative.
Ea este rezultatul unei „ opere” ce se definitivează în timp, prin implicarea ambelor părți.” 36*
Utilizarea metodelor interactive în procesul educativ presupune o relați e de tip
democratic, cu drepturi și obligații bine definite. Acest tip de relație este caracterizată de

35 Cucoș Constantin , op. cit., p. 338
36 Ibidem, p. 338

25 Cucoș C. astfel:” Această situație relațională privilegiază cooperarea dintre profesor și elev,
acesta din urmă fiind fiind înțeles ca o persoană autono mă, demnă, responsabilă față de
propriul demers de formare.[…] Elevului i se acordă un anumit credit, în acord cu gradul său
de maturizare intelectuală și spirituală, preluând secvențial din atributele „clasice” ale
profesorului. Profesorul va crea multi ple situații de implicare a elevilor, va antrena efectiv
elevii în procesul de deslușire a adevărurilor, se va lăsa interpelat, interogat de
elevi.Comunicarea pe direcția elevi -profesor se va intensifica, […] Acest tip de relație
actualizează un raport optim dintre directivitate și libertate.Profesorul nu se retrage din
activitate, nu -și diminuează prerogativele, el e mereu prezent, dar este ajutat, complementat
de elevi.” 37
Cadrul didactic care dorește să promovează predarea – învățarea prin metode
interactive trebuie să dețină mai multe abilități specifice.
Câteva abilități ale cadrului didactic:
– organizează și dirijează învățarea ;
– este partener în învățare;
– facilitează și moderează activitatea de învățare;
– ajută elevii să înțeleagă noțiunile și le explică;
– formează grupele în funcție de scopul urmărit;
– asigură șanse egale de afirmare tuturor elevilor;
– stimulează munca interactivă și de grup;
– acceptă păreri diferite;
– conștientizează elevii c u privire la responsabilitatea activității față de sine și față de grup;
– încurajează inițiativele proprii și stimulează încrederea în forțele proprii;
– îndeamnă la competiție dreaptă;
– supraveghează funcționarea optimă a grupului;
– ajută elevii să lucreze cu materiale, timp și spațiu limitat;
– evaluarea se face individual, în comun și face observații obiective, constructive;
– întreține o atmosferă plăcută de lucru;
– urmărește ca la sfârșitul activității toți participanț ii să aibă impresii pozitive;

Profesorii fascinați îi fac pe elevii lor să fie proprii lor lideri, după afirmațiile lui Cury
Augusto. Ei îi încurajează astfel” Să reușiți în ceea ce faceți. Să îndrăzniți, să nu vă temeți de

37 Cucoș Constantin , op. cit., p. 384

26 eșec. Dacă dați greș, nu vă temeți să plângeți. Dacă plângeți, regândiți -vă viața – dar nu renunțați.
Întotdeauna acordați -vă o nouă șansă.” 38

2.2. Strategii didactice interactive

Strategiile se stabilesc pe termen lung atât în activitatea didactică cât și î n viața
economică. E nevoie de o pregătire minuțioasă a tuturor etapelor în funcție de finalitățile
dorite de profesor.
„Locul central pe care -l ocupă strategiile de predare și învățare în cadrul tehnologiei
didactice este dat de faptul că pro iectarea și organizarea lecției se realizează în funcție de
decizia strategică a profesorului, corelată cu dorințele și interesele elevilor/studenților.”39
Cu privire la strategiile didactice interactive Albulescu Ion și Albulescu Mirela
mențion ează: ”este un plan prestabilit și va plasa elevul în situația de învățare cea mai
propice, într -un context de solicitări, condiții și resurse, care să permită dobândirea compe –
tențelor prefigurate prin obiective." 40
Strategiile didactice interacti ve sunt recunoscute drept modalități eficiente de stimulare a
potențialului creativ atât individual cât și grupal, dezvoltând inteligențele multiple, susținut și
de Oprea Crenguța.41
Bocoș Mușata – Dacia definește instruirea interactiv ă ca” un tip superior de
instruire, care se bazează pe asigurarea interactivității subiecților instruirii, respectiv pe
implicarea și participarea lor( inter) activă și deplină în procesul propriei formări, prin
stabilirea de interacțiuni intelectuale, ver bale, social – emoționale și afective cu cadrul
didactic și cu ceilalți colegi și de interacțiuni cu conținuturile curriculare.”42
Utilizarea metodelor interactive presupune un efort suplimentar din partea
profesorului prin adaptarea pro priului stil didactic la aceste metode, creativitate, pregătire
prealabilă pentru fiecare lecție, etc. El concepe, organizează, coordonează, îndrumă mersul

38 Cury Augusto,Părinți străluciți profesori fascinați, (traducere de Bărbulescu Georgiana), București, Editura
For You, 2005, p. 79
39 Oprea Crenguța Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Edit ura Didactică și Pedagogică, București,
2008 , p. 49
40 Albulescu Ion și Albulescu Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio -umane, Editura Polirom, Iași,
2000 , p. 80
41 Oprea Crenguța Lăcrămioara, op. cit. , p. 173
42 Bocoș Mușata – Dacia, Iași, Instruirea interactivă. Editura Polirom, 2013 , p.14

27 activității alături de elevi pentru a -i ajuta să găsească soluții pentru rezolvare prin colaborare
și lucru în grup.
Ion și Mirela Albulescu subliniază faptul că acestea ” oferă soluții de ordin
structural -procedural,cu privire la programarea și combinarea diferitelor metode, procedee,
mijloace și forme de organizare,dar și cu privire la p rogramarea unui întreg set de operații de
învățare.În funcție de strategia aleasă,profesorul identifică operațiile pe care elevii urmează să
le efectueze pentru a ajunge la achizițiile dorite”.43
Metodele interactive de predare, învățare presupun acumularea avantajelor care provin
din utilizarea inteligenței de grup. Inteligența care este stimulată de diferențe de percepere, de
metode de rezolvare, de perfecționare a ideilor create.
Multiplele avantaje care reies din metodele interactive sunt prezentate de Oprea C.
comparând creativitatea individuală cu cea de grup și este redată în tabelul 1. 44

Tabelul 1.
Compararea creativității individuale cu cel de grup

Nr. crt.
CREATIVITATEA INDIVIDUALĂ
CREATIVITATEA DE GRUP
1. Operativitate în abordarea problemelor
simple; Operativitate în rezolvarea problemelor
complexe;
2. Judecată independentă, dar comunicare
limitată de cunoștințele și experiența
individuală;
Judeacată independentă, dar și dependentă de
ideile și cunoștințele celorlalți membrii ai
grupului; acționează principiul comunicării
nelimitate;
3.
Gândire unilateral -explorativă, uneori
marcată de prejudecăți și prea puțin
disciplinată;
Gândire sistemică, multilateral -explorativă,
dirijată flexibil și fără prejudecăți;
desfășurare și amploare programabile în timp
cu ajutorul experților;
4. Capaci tate limitată în producția de idei, de
potențialul creativ individual; Capacitate mărită în producția de idei,
stimulată de acțiunea convergentă a mai

43 Ion Albulescu,Mirela Albulescu, Predarea și învățarea disciplinelor socio -umane, Editura Polirom,Iași,2000
p.94
44 Oprea Crenguța Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București,
2008 , pg. 169 -170

28 multor indivizi cu potențial creativ;
5. Sistem de evaluare a ideilor dependent de
nivelul competențe i individuale, cu mare
risipă de energie pentru recunoașterea lor
socială și valorificare; Sistem multicriterial de evaluare și clasificare
a ideilor și forță în aplicarea și valorificarea
noului;
6. Desfășurarea întregului proces este
marcată de riscur i și teama eșecului
Grupurile tolerează riscul, având capacitate
mărită de a evita eșecul, datorită șansei mărite
de a găsi o soluție acceptabilă;
7. Dezvoltarea în perspectiva potențialului
creator se realizează prin forțe proprii;
șansa perfecționării este limitată.
Este o sursă inepuizabilă de stimualare a
potențialului creator individual și colectiv;
„spațiul de căutare a noului” se extinde
contin uu.

2.3. Metode interactive de predare a disciplinelor financiar – fiscale

În activitatea de predare – învățare – evaluare a disciplinelor financiar – fiscale se
folosesc metode, tehnici și procedee generale care se pot adapta cerințelor disciplinelor.
În funcție de tipul lecției, a temei, a dispoziției clasei ș i a intenției profesorului se alege
metoda potrivită.
În funcție de scopul urmărit profesorul poate opta pentru metode care favorizează înțele –
gerea conceptelor, care stimulează gândirea și creativitatea, care ajută descoperirea feno –
menelor economi ce, care ajută la rezolvarea cazurilor problemă.
Următoarele metode interactive pot fi utilizate la orele de Finanțarea afacerii și la Finanțe
și fiscalitate:
 Metoda predării/învățării reciproce (Reciprocal teaching –Palinscar);
 Metoda Jigsaw (Mozaicul);
 Metoda piramidei;
 STAD (Student Teams Achievement Division) Metoda învățării pe grupe mici;
 Metoda turul galeriei;
 Știu – Vreau să știu – Am învățat;
 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique);
 Brainstorming;

29  Metoda Fri sco;
 Metoda studiul de caz;
 Metoda problematizării;
 Metode de cercetare în grup:
 Tema sau proiectul de cercetare în grup;
 Referatul;
 Proiectul;

Acest șir de metode nu este complet. Sunt cazuri în care profesorul creativ
inventează pe loc metode , tehnici pentru a -și atinge obiectivele propuse. Activitățile se
desfășoară prin dialog într -un climat democratic. Despre dialog și democrație Oprea Crenguța
susține că „ promovează toleranța față de diversitățile (de idei, trăiri, sentimente, opinii,
interpretări etc.) din jur, favorizează procesele de negociere și implicare, comunicarea
educațională bivalentă ori multivalentă. Aceste trăsături sunt caracteristice ale pedagogiei
postmoderniste.”45

45 Oprea Crenguța Lăcrămioara, Programul de formare Metode interactive de predare, învățare, evaluare ,
Acreditat prin O.M.E.C.T.S . Nr. 4306/01.06.2012 , suport de curs , p. 72

30

CAPITOL III.
PORTOFOLIUL CA METODĂ ALTERNATIVĂ DE EVALUARE

Un domeniu deosebit de important din punct de vedere al evaluării este învățământul,
unde munca elevului și a profesorului este apreciată oră de oră, zi de zi , an de an.
Evaluarea în educație și înv ățământ urmărește să aprecieze în mod obiectiv „prin
mijloace științifice efectele unei acțiuni pedagogice” după cum enunță Oprea C. 46
În activitatea școlară se folosesc diferite tipuri de evaluări în scopul realizării unor
corelații eficiente între predare -învatare -evaluare și pentru a atinge dezideratele propuse de
profesor. Se folosesc paralel tehnici de evaluare clasice și alternative în funcție de metodele
de predare utilizate.
Metodele alternative de evaluare , spre deosebire d e cele tradiționale, prezintă două
caracteristici, după cum precizează Radu Ion T.
„ – pe de o parte realizează evaluarea rezultatelor în strânsă legatură cu instruirea/învatarea,
de multe ori concomitent cu aceasta;
– pe de altă parte ele privesc rezul tatele școlare obținute pe o perioadă mai îndelungată, care
vizează formarea unor capacități, dobândirea de competențe și mai ales schimbări în planul
intereselor, atitudinilor, corelate cu activitatea de învatare.” 47
Ca metodă alternativă de evaluare s -a ales metoda portofoliului pentru că se poate
utiliza în predare -învatare -evaluare la discipline financiar – fiscale. Prin această metodă de
evaluare se urmărește stimularea activității elevului pe o perioadă lungă de timp, a
autoevaluării, a responsabilității pentru un produs personalizat.
Portofoliul reprezintă „cartea de vizită”a elevului, prin care profesorul poate să -i
urmărească progresul – în plan cognitiv, atitudinal și comportamental – la o anumită
disciplină, de -a lungul u nui interval mai lung de timp, după cum afirmă Oprea C. 48

46 Oprea Crenguța – Lăcrămioara, Strategii didactice interactive , București, Editura Didactică și Pedagogică
R.A., 2008 , p.232
47 Radu Ion T., Evaluarea în procesul didactic , București, Editura Didactica și Pe dagogică, 2000, p. 223

31 La începutul activității de predare -învățare profesorul explică elevilor scopul utilizării
portofoliului, avantajele creative, posibilitatea personalizării pieselor, stimularea
autoeval uării.
Profesorul explică cerințele și le discută cu elevul dar și pe parcurs se dau explicații
pentru fiecare piesă. Diagnosticul este făcut de profesor pentru fiecare piesă și la sfârșitul
evaluării se apreciează întregul portofoliu împreună cu elevul.
Este o metodă flexibilă care stimulează creativitatea, ingeniozitatea, perseverența și
originalitatea elevului/studentului și asigură oportunități excelente pentru combinarea reușită
a activității individuale cu cea colectivă – susține Oprea Cr enguța. 49
Portofoliul în concepția lui Cerghit I. este“o selecție dintre cele mai bune lucrări sau
realizări personale ale elevului, ajută elevul de a se autoevalua, de a -și descoperi valoarea
competențelor și eventualele greșeli. În alți term eni, portofoliul este un instrument care
îmbină înv ățarea cu evaluarea continuă, progresivă și multilaterală a procesului de activitate
și a produsului final. Acesta sporește motivația învățării.” 50

3.1. Elementele componente ale portofoliului

Portofoliul se compune în mod normal din materiale obligatorii și opționale, selectate
de elev și/sau profesor și care fac referire la diverse obiecive și strategii cognitive.
Un portofoliu poate conține următoarele „piese”:
– fișe de informa re, fișe de documentare;
– referate, eseuri, rezumate, creații literare proprii;
– teme, probleme rezolvate;
– schițe, proiecte, experimente;
– pliante, prospecte,
– desene, colaje;
– date statistice și interpretarea lor;
– teste și lucrări semest riale;
– chestionare;
– înregistrări audio/video, fotografii;

48 Oprea Crenguța – Lăcrămioara, Strategii didactice interactive , București, Editura Didactică și Pedagogică
R.A., 2008, p.258
49 Ibidem., p. 258
50 Ioan Cerghit, Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii , București,
Editura Aramis, 2002, p. 315

32 – fișe de observare;
– reproduceri de pe internet;
– liste bibliografice și comentarii cu privire la anumite lucrări,
– hărți cognitive;
– fișe de autoevaluare;
– evaluare și notare făcut ă de profesor;

Tipuri de portofolii

Oprea C. prezintă mai multe tipuri de portofolii după cum urmează:
 Portofoliul de prezantare sau introductiv( cuprinde o selecție a celor mai importante
lucrări).
 Portofoliu de progres sau de lucru (conțin e toate elementele desfășurate pe parcursul
activității).
 Portofoliu de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele
de rezultate). 51

3.2. Criterii de apreciere a portofoliului

La sfărșitul activității prof esorul verifică portofoliul și face un interviu cu elevul. Se
verifică împreună portofoliul, analizând lucrările anexate.
Cucoș C. menționează că” Portofoliul este relevant pentru creativitatea elevilor, iar
profesorul trebuie să demonstreze fle xibilitatea apreciind elementele suplimentare introduse
în structura sa. La recomandarea profesorului sau la alegerea elevului, pot deveni componente
ale portofoliului elemente care au fost evaluate anterior. Se evidențiază astfel capacitatea
elevului de a realiza o lucrare unitară, de a se racorda temei abordate.” 52
Atunci când elevul își prezintă portofoliul , profesorul realizează de obicei un interviu
cu acesta, trecând în revistă lucrările anexate, analizând atitudinea lui față de munca d epusă,
lăudându -l pentru lucrurile bune, și ajutându -l să se concentreze asupra aspectelor care
trebuie îmbunătățite.

51 Oprea Crenguța – Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică.
R.A.,București, 2008, p. 260
52 Cucoș Constantin, Pedagogie, Iași, Editura Polirom, 2014, p. 443 -444

33 Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere
și indicilor stabiliți într -un tabel care poate lua forma următoare, redată de Oprea Crenguța.:

Tabel 1.
Criterii de apreciere și indici pentru evaluarea portofoliului 53

CRITERII DE APRECIERE ȘI INDICI DA PARȚIAL NU OBSERVAȚII
1. PREZENTARE
– evoluție evidențiată față de prima
prezentare a portofoliului;
– dacă este complet;
– estetica generală;
2. REZUMATE
– cu ceea ce a învățat elevul și cu succesele
înregistrate;
– calitatea referatelor;
– concordanța cu temele date;
– calitatea lucrărilor;
3. LUCRĂRI PRACTICE
– adecvarea la scop;
– eficiența modu lui de lucru;
– rezultatul lucrărilor practice;
– dacă s -a lucrat în grup sau individual;
– repartizarea eficientă a sarcinilor.
4. REFLECȚIILE elevului pe diferite părți
ale portofoliului:
– reflecții asupra propriei munci;
– reflecții despre lucrul în echipă;
– așteptă rile elevului de la activitatea
desfășurată.
5. CRONOLOGIE
– punerea în ordine cronologică a
materialelor.
6. AUTOEVALUAREA elevului:
– autoevaluarea activității desfășurate;
– concordanța scop -rezultat;
– progresul făcut;
– nota pe care crede că o merită.
7. ALTE MATERIALE:
– calitatea acestora;
– adecvarea la tema propusă;
– relevanța pentru creșterea aprecierilor;

53 Oprea Crenguța – Lăcrămioara, op. cit., p. 260

34

3.3. Avantajele folosirii portofoliului

Ca metodă alternativă de evaluare, portofoliul are avantajul de a utiliza pe lângă
aprecierea clasică a lucrărlor și aprecierea modernă, stimulativă a elementelor componente
dar și a produsului ca întreg. Printre avantajele metodei altern ative de evaluare se poatet
aminti:
– reprezintă o colecție de produse realizate de elev cu mai mare interes decât tema
obișnuită;
– este un instrument flexibil și adaptabil activității, nivelului și specificul disciplinei;
– stimulează elevul în realizarea unor materiale care să -l reprezinte cel mai bine;
– elevul poate folosi sursă de informare diferită de manual, caiet de lucru etc;
– tematica abordată stimulează elevul în descoperire, demonstrație, investigare;
– angajeaz ă elevul în activități de învățare mai complexe și mai ceative,
– ajută la diversificarea cunoștințelor, deprinderilor și abilităților exersate;
– ajută elevul să lucreze în ritmul propriu;
– implică mai activ elevul în propria evaluare devenind autoreflexiv a supra propriei
munci și asupra progreselor înregistrate;
– evaluarea devine motivantă și nu stresantă pentru elev prin faptul că dorește să se
afirme cu activitatea proprie;
– se apreciează activitatea pe o perioadă mai lungă de timp, în ansablul ei, urmărind
evoluția elevului;
– ajută la diferențiere și individualizare a instruirii;
– permite implicarea directă al elevului în demersul său educativ;
– se pot descoperi punctele tari și punctele slabe ale elevului;
– stimulează comunicarea și susținerea pu nctului propriu de vedere;
– este o mapă deschisă și oricând se pot adăuga noi materiale;
– evaluarea periodică a portofoliului nu produce stări emotive negative pentru că este
doar o apreciere cu recomandări din parte profesorului;
– stimulează capacitatea ele vului :
• de a căuta, observa, selecta, prelucra informații;
• de a raționa, de a utiliza conștient;
• de a alege metoda de lucru;

35 • de a investiga tema pro pusă;
• de a analiza și utiliza informațiile selectate;
• de a rezolva problema propusă cu informațiile selectate;
• de a organiza piesele în ordinea dorită;
• de a realiza o colecție proprie de materiale;
• de a evalua propria activitate;

Așa cum nu este nici o metodă didactică perfectă și portofoliul are neajunsuri. Printre
dezavan tajele metodei de evaluare se pot aminti:
– dificultatea elaborării criteriilor unitare de evaluare;
– creativitatea și originalitatea se apreciează subiectiv;
– riscul prelu ării unor piese de la membrii familiei sau prieteni;
– sunt dezavantajați cei cu simțul esteticului mai puțin dezvoltat;
– se apreciează greu nivelul de competență atins prin raportarea produselor la scopul
propus;

36

CAPITOL IV.
CERCETARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ PRIVIND NIVELUL CUNOȘTINȚELOR
FINANCIAR -FISCALE AL ELEVILOR DE LA LICEUL TEHNOLOGIC GEORGE
BARIȚIU LIVADA

Rolul scolii este acela de a pregati contribuabili responsabili, care știu să analizeze
probleme controversate , s ă-și exprime opinia, să -și respecte obligațiile față de stat.
Școala, alături de familie, are rolul de a -i pregăti pe elevi în administrarea fondurilor
financiare dar și în ceea ce privește respectarea obligațiilor civice față de stat prin plata
impozitelor , taxelor și a contribuțiilor .
Azi când evaziunea în economie se generalizează, este oportun să promovăm la școală
o cultură financiară responsabilă aplicând metode moderne de predare – învățare, ca normele
legale să fie reținute și aplicate în activitatea personală și profesională.
Prin propriul experiment dore sc să întăresc tendința curentă cu privire la necesitatea
introducerii educației financiare în școli . Completez această necesitate și cu cea a educației
fiscale care va sta la baza responsabilității fiscale al viitorului contribuabil.
Această c ercetare rămâne deschisă așa cum afirmă Drăgan Ion și Nicola Ioan „ Ca atare
cercetarea are un „ sfârșit deschis”, noile informații și date la care s -a ajuns, aplicate în
practică, sugerează noi ipoteze pe baza cărora se inițiază noi cercetări.” 54

4.1. Planul cercetării

1.Scopul cercetării

În liceele tehnologice programa școlară pune accent pe predarea și însușirea
competențelor profesionale cu ajutorul cărora elevul va lucra și va câștiga salariul. Dar pentru

54 Drăgan Ion, Nicola Ioan, Cercetarea psihopedagogică, Târgu Mureș. Editura Tipomur, 1995,pg 25

37 rezolvarea problemelo r financiar – fiscale nu mai este pregătit. Gândirea și judecata elevului
nu este dirijată în faza “ de după liceu”. De aceea se propun următoarele scopuri de
cercetare:
Pornind de la aceste idei se propun următoarele scopuri:
 perfecționar ea procesului de instruire a disciplinelor economice prin utilizarea
metodelor interactive de predare -învățare -evaluare în învățământul preuniversitar;
 evaluarea nivelului de cunoștințe financiar – fiscale al elevilor;
 transmiterea de informații prin care elevii să realizeze rolul și funcțiile statului;
 formarea cetățeanului conștient de drepurile și obligațiile sale dintr -o societate
democratică;
 formarea responsabilității și participării cetățenilor cu privire la onorarea o bligațiilor
fiscale prevăzute î n Constituția României, Art. 56 – Contribuții financiare ; 55
 respectarea disciplinei fiscale prevăzută în Codul fiscal conform Legii nr. 227/2015;56
 prevenirea activităților de evaziune fiscală;
 utilizarea metodei de evaluare prin portofoliu pentru formarea responsabilității față
de activitatea proprie în raport cu cerințele stabilite;

2. Obiectivele cercetării

Obiectivul meu pe parcursul acestui studiu a fost să evaluez nivelul cunoștinelor
financiare al elevilor din anii terminali , modul de administrare a fondurilor financiare
proprii, identificarea cunoștințelor în domeniul serviciilor bancare și fiscal e.
Predarea informațiilor noi fiscale prin metode ineractive i ncitante pentru o
aprofundare cât mai durabilă.
Înregistrarea , compararea rezultatelor ob ținute de elevi la testul initial si la testul
final, urmat de interpretarea statistică a lor.
Evaluarea cunoștințelor fiscale însușite prin metoda portofoliului.

3. Ipoteza cercetării
Educația financiar – fiscală a l elevilor trebuie adaptată formării responsabilității
civice prin metode interactive.

55 http://www.constitutiaromaniei.ro/
56 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2016

38
4. Variabilele cercetării

Variabila independentă a cercetării reprezintă modificările introduse de profesor în
materia predată pentru studierea efectelor acestora. Se pot aminti metodele interactive cum ar
fi: m etoda de predare Tehnica Lotus (Floarea de nufăr), metoda de predare Știu – Vreau să
știu – Am învățat, metoda de predare Mozaic (jigsaw), metoda învățării în grupuri mici
(STAD), metoda de lucru prin portofoliu.
Variabila dependentă reprezintă performanțe le școlare obținute și supuse interp retării,
deprinderi de utilizare a metodelor interactive ca instrumente pentru o predare -învățare –
evaluare eficientă și nu în ultimul rând deprinderi sociale care se formează după studierea
noțiunilor financiar -fiscale.

5. Coordonatele major e ale cercetării

Locul de desfășurare a cercetării
Locul de desfășurare a cercetării a fost în Liceul Tehnologic George Barițiu Livada , județul
Satu Mare .

Perioada de cercetare
Perioada de cercetare prin teste de evaluare s -a desfășurat în anul școlar 20 15-2016.
Chestionarul de evaluare a cunoștințelor financiar – fiscale s -a aplicat la începutul anului
școlar 2014 și 2015.

Eșantionul de participanți
La evaluarea cunoștințelor prin teste au participat elevii clasei a XII –a, specializarea
tehnician în activități economice, în număr de 13 .
Au fost chestionați elevii claselor a XII –a cu specializarea tehnician în activități
economice, de comerț și hotelărie.

Metodologia cercetării

Am aplicat metoda experimentului natural sau pedagogic, organizat în conditii
normale ale activității elevilor, nu știau că sunt obiect al cercetării experimentale.

39 Metoda testului aplicat reprezintă un instrument experimental constând într -o probă
standardizată sub aspectul co nținutului, al condițiilor de aplicare și al tehnicilor de evaluare a
rezultatelor.
Standardizarea în acest context asigură reglementarea detaliată a normelor de aplicare și a
modalităților de măsurare.
Teste docimologice utilizate, care c uprind un set de întrebări – „item -uri” – , prin care
se urmărește înregistrarea și evaluarea randamentului școlar în funcție de programa școlară.
La începutul cercetării am administrat chestionarele de evaluare a cunoștințelor
economice și fisca le la 80 de elevi din clasele a XII -a.
Am folosit diferiți itemi obiectivi cu alegere duală, cu alegere multiplă. Dintre itemii
semiobiectivi am folosit cel cu răspunsul scurt pentru a da posibilitate elevului să enumere
sau să dezvolte o părere pro prie.
Pentru evaluarea nivelului cunoștințelor financiare am întocmit un chestionar format din
36 de întrebări iar pentru chestionarul fiscal din 28 de întrebări.
Chestionarele au fost completate la începutul anului școlar ca să nu fie influe nțate de noile
informații din anul școlar în curs.
Tot la începutul anului a fost administrat și testul inițial la Finanțe și fiscalitate.
La orele de Finanțe și fiscalitate s -a urmărit întocmirea portofoliului și proiectele de
lecții au fo st întocmite în acest sens .
Atât chestionarele cât și testele au fost evaluate și interpretate.
La sfârșitul primului semestru și la sfârșitul anului școlar portofoliile au fost evaluate și
comparate .

4.2 Chestionar de evaluare a cunoștințelor financiar – fiscale al elevilor

În legătură cu această problemă Branc Dumitru Ioan afirmă: “ Despre bani nu se
învață la școală. Școlile se concentrează asupra obiectelor de studiu și a formării profesionale,
dar nu și asupra capacitățilo r de rezolvare a problemelor financiare. Acest lucru explică de ce
lumea în general, și cei deștepți care au luat note mari la școală, fiind excelenți profesioniști,
se zbat toată viața pentru a -și rezolva problemele financiare.”57

57 Branc Dumitru Ioan, Educație financiară, Editura Mirador, Arad, 2002, p. 142

40 Chestionarul urmărește obținerea răspunsurilor la câteva teme importante din domeniul
financiar.
S-a urmărit obținerea răspunsurilor la următoarele teme :
– bugetul propriu al elevului;
– de cine e finanțat elevul;
– ce sumă cheltuie într -o lună;
– dacă face economii;
– ce face cu economiile;
– ce face dacă nu îi ajung banii;
– de la cine se împumută;
– dacă părinții discută în prezența sa despre banii familiei;
– dacă poate da cu părerea despre banii famili ei;
– dacă e clientul unei bănci;
– dacă cunoaște serviciile bancare;
– informații despre credit, dobândă, garanție;
– surse avantajoase de finanțare a afacerii;
– locuri de muncă bine plătite;
– în ce domeniu ar investi o sumă mare câștigată;
– care este venitul minim pe economie;
– cu cât salar ar fi mulțumit după terminarea liceului;

Experimentul natural a fost organizat în condiții normale ale activitații elevilor sau
cât mai apropiate de acestea iar elevii nu știau că sunt obiec t al cercetarii experimentale.
Experimentului natural i se mai spune si experiment pedagogic sau psihopedagogic.
La inceputul chestionarului se fac unele precizari in legatura cu scopul urmărit, cu modali –
tățile de completare, insistându -se as upra sinceritatii răspunsurilor subiectului.

Raport de analiză și interpretare a chestionarului de evaluare a cunoștințelor economice

Chestionarul este un instrumente util de culegere a unor informații dar este grevat de
caracterul declarativ al răspunsurilor care determină un anumit grad de incertitudine.
După evaluarea chestionarelor am constatat că răspunsuril e nu se diferențiază
remarcabil datorită specializării. La evaluare au participat 36 de elevi de la specializarea

41 economic și 43 de elevi de la comerț și turism. Acest lucru se explică prin faptul că toți
elevii au studiat discipline identice de Educație anteprenorială și Economie în clasele a X –
a și a XI – a.
Din numărul total de 80 de elevi 82,5% au afirmat că au bani proprii de buzunar ceea
ce asigură posibilitatea gestionării acestora.
Banii de buzunar elevilor sunt asigurați d e părinți în procent de 94% , de bunici 2% și
sunt elevi, în procent de 4% care afirmă că se autofinanțează.
Un număr de 9 elevi ( 11%) afirmă că pe lângă sumele primite de la părinți mai obțin și
ei bani pentru cheltuieli. Nu s -a cercetat domeni ul de unde fac rost de sume dar din
afirmațiile lor pot menționa că lucrează alături de părinți în primul rând în agricultură.
În ceea ce privește analiza bugetului zilnic al elevilor s -au dedus următoarele valori:
zilnic primesc între 1 – 3 lei un număr de 3 elevi 4%
4 – 6 lei un număr de 9 elevi 11%
7 – 10 lei un număr de 17 elevi 21%
> 11 lei un număr de 4 elevi 5%
cât e nevoie un număr de 47 elevi 59%
De aici putem deduce că mai mult de jumătate dintre elevi( 47) au sume suficiente
pentru cheltuielile zilnice.
Doar 5% dintre elevi au afirmat că au la dispoziție zilnic peste 11 lei. Limita maxima
nu s-a cercetat.
Din aceste valori putem deduce că majoritatea părinților pun la dispoziția copilului
sume suficiente pentru acoperirea cheltuielilor proprii.
Trebuie să menționez faptul că elevii navetiști din satele apropiate au abonamente
lunare de călătorie deci sumele nu se folosesc pentru deplasare.
Din totalul elevilor 70% afirmă că , reușesc să facă economii ceea ce duce la concluzia
că zilnic primes c mai mulți bani decât au nevoie. Un procent de 19% afirmă că rar pot să
facă economii și 11% nu pot să facă economii.
Din cei 12 elevi care au bani de buzunar între 1 și 6 lei doar 3 afirmă că fac rar
economii ceilalți 9 pot să facă economi i.
Cei trei elevi care primesc sume mici între 1 – 3 lei toți reușesc să facă economii.
Dintre cei 11% ( 9 elevi) care nu pot să facă economii un elev primește între 4 – 6 lei,
patru primesc între 7 – 10 lei și patru primesc cât a u nevoie pentru cheltuieli.
Am văzut că aproape trei sfert dintre elevi reușesc să facă economii . Aproape
jumătate dintre elevi ,. 49% își păstrează economiile , o mare parte îi cheltuie 34% .

42 O situație delicată pentru elevi est e atunci când nu le ajung banii. În eșantoinul meu
de elevi 51% dintre elevi dacă nu au bani , nu cumpără. Această atitudine reflectă
autocontrol. 36% dintre ei își folosesc economiile constituite. Această decizie este
avantajoasă pentru că fondurile prop rii nu sunt purtătoare de cheltuieli suplimentare.
Un număr de 10 elevi adică 13% obișnuiesc să ceară împrumut.
Elevii evaluați, în cazurile în care nu le ajung banii, cer de la părinți în majoritaea
cazurilor 67,5 % , 10% de la frați, 10% de la prieteni și într -un număr redus de la bunici sau
de la străini.
Frecvența cazurilor când nu le ajung banii este redată astfel:
– se întâmplă o dată pe săptămână să nu -i ajungă banii 29,3%
– se întâmplă de două ori pe săptămână să nu -i ajungă banii 3%
– nu se întâmplă niciodată pe săptămână să nu -i ajungă banii 50,7%
– se întâmplă de multe ori pe săptămână să nu -i ajungă banii 15%
Un număr de 5 elevi nu au răspuns la această întrebare.
Putem deduce că mai mult de jumătate dintre elevi se gospodăresc corect cu fondurile
financiare astfel ei nu rămân fără bani niciodată. După părea mea , un număr mare de elevi
(11), afirmă că săptămânal rămân fără bani , deci ei nu se gospodăresc corect cu banii proprii.
Cei care obișnuiesc să ceară împrumut , sunt în număr de 10 de elevi, cei care
menționează că de multe ori rămân fără bani sunt în număr de 11.
Din aceste date putem trage concluzia că jumătate dintre elevi( 50,7%) își gestionează
corect banii iar 49,3% rămân o dată, de două ori sau de multe ori fără bani într -o săptămână.
Dacă recunoaștem că la școală nu se învață despre administrarea banilor, putem afirma că
aceste deprinderi s -au format în familie. Deci exemplul și discuțiile din familie sun t factorii
care ajută elevii în gestionarea corectă a fondurilor financiare.
În continuare s -a studiat parciparea elevului la discuții pe teme financiare în familie.
Mai mult de jumătate dinre elevi au afirmat că se discută probleme financiare în fața lor, mai
exact 46 de elevi. Tot un număr mare au recunoscut că , câteodată și ei participă la discuții ( 26
de elevi). Numai 8 elevi au afirmat că nu participă.
Exemplul real care se dă în familie este metoda cea mai eficientă de educație financiară
a elevilor de 18 -19 ani, dacă membrii sunt sinceri unii cu alții și au interese comune.
La întrebarea cu tema participarea la luarea deciziilor 38 de el evi au afirmat că dau cu
părere a la luarea deciziilor, 32 participă câteodată și numai 10 elevi nu participă la luarea
deciziilor.
Următoarele întrebări au avut legătură cu băncile și cu serviciile bancare.

43 La întrebarea dacă e clientul un ei bănci, 91% dintre elevi au răspuns „nu” și numai 9%
au conturi în bănci. Nu s -a specificat ce tip de relație au cu banca dar de aici se poate deduce
că foarte puțin dintre ei au conturi sau carduri bancare. Cardurile bancare care reprezintă un
mijloc modern de plată nu este folosit de elevi. Explicația poate proveni și din familie adică
nici părinții nu folosesc cardurile dar și din motivul că în mediul rural puțini comercianți
acceptă acest mijloc de plată.
Următoarea întrebare este strân s legată de precedentă pentru că se referă la cunoșterea
serviciilor bancare. Răspunsul este la fel de surprinzător pentru că numai 71% dintre elevi
cunosc serviciile bancare și aceștia cunosc în primul rând cele de împrumutare.
De împrumuturi bancare au învățat toți , dar când trebuia să enumere avantajele
împrumuturilor bancare numai 65% au reușit să enumere unu, do uă maxim trei. Despre
dezavantaje mai mulți au auzit , 70%, majoritatea au enumerat valoarea mare a dobânzii și
riscul de a pierde g aranți a.
La întrebarea cu privire la utilizarea unei sume mari câștigate răspunsurile au fost
următoarele:
– ar investi suma 61% adică 49 de elevi
– ar face depozit bancar 16% adică 13 elevi
– ar face donații 5% adică 4 elvi
– ar cheltui 3% adică 2 ele vi
– 12 elevi nu au răspuns la această întrebare
De aici se poate deduce că 77% dintre elevi judecă corect pentru că ar investi sau ar
depozita banii câștigați.
Rezultatele obținute după analiza chestionarului financiar sunt prezentate sitetic în
următorul tabel:
Tabel 1.

Sinteza interpretării chestionarului economic

ASPECTE EVALUATE
REPERE CANTITATIVE
OBSERVAȚII
CALITATIVE

Dacă elevii au bani proprii de
buzunar 82,5% au bani proprii de
buzunar Au posibilitate de a
gestiona un buget propriu

44

ASPECTE
EVALUATE REPERE CANTITATIVE OBSERVAȚII CALITATIVE

Sume primite zilnic de
elevi

1– 3 lei , 3 elevi ( 4%)
4 – 6 lei , 9 elevi ( 11%)
7 – 10 lei, 17 elevi ( 21% )
> 11 lei, 4 elevi ( 5% )
cât au nevoie 47 elevi (59%)

Din aceste valori putem deduce că
majoritatea părinților pun la
dispoziția copilului sume
suficiente pentru acoperirea
cheltuielilor proprii.
Dacă pot să facă
economii
70% reușesc să facă
economii 11% nu pot să facă economii
Ce fac cu economiile își păstrează economiile
49%, 34% dintre elevi îi cheltuie
sumele economisite
Ce fac dacă nu le ajung
banii 51% dintre elevi dacă nu au
bani, nu cumpără 36% dintre ei își folosesc
economiile constituite, 10 elevi
adică 13% obișnuiesc să ceară
împrumut
Frecvența cazurilor
când nu le ajung
banii – se întâmplă o dată pe
săptămână să nu -i ajungă
banii 29,3%
– se întâmplă de două ori
pe săptămână să nu -i ajungă
banii 3%
– nu se întâmplă niciodată
pe săptămână să nu -i ajungă
banii 50,7%
– se întâmplă d e multe ori
pe săptămână să nu -i ajungă
banii 15%
Putem deduce că mai mult de
jumătate dintre elevi ( 50,7%) se
gospodăresc corect cu fondurile
financiare astfel ei nu rămân fără
bani niciodată.
Exemplul și discuțiile din familie
sunt factorii care ajută elevii în
gestionarea corectă a fondurilor
financiare.

Dacă se discută
probleme financiare
în fața lor Mai mult de jumătate dinre
elevi au afirmat că se discută
probleme financiare în fața
lor, mai exact 46 de elevi. Numai 8 elevi au afirmat că nu
participă.

Dacă dau cu părere la
luarea deciziilor 38 de elevi au afirmat că dau
cu părere la luarea deciziilor 10 elevi nu participă la luarea
deciziilor.

45 ASPECTE EVALUATE REPERE CANTITATIVE OBSERVAȚII
CALITATIVE

Dacă sunt clienții unor bănci
91% dintre elevi nu au
conturi bancare
9% au conturi în bănci,
foarte puțin dintre ei au
conturi sau carduri
bancare
Dacă cunosc servicii bancare 71% dintre elevi cunosc
serviciile bancare În primul rând se cunosc
servicii de creditare
Dacă cuno sc avantajele
împrumuturilor bancare 65% au reușit să enumere
avantajele împrumuturilor
bancare Cunosc puține avantaje
Dacă cunosc dezavantajele
împrumuturilor bancare 70% au enumerat
dezvantajele împrumuturilor
bancare Majoritatea au enumerat
valoarea mare a dobânzii și
riscul de pierdere a
garanțiilor.

Ce ar face cu o sumă mare
câștigată – – ar investi suma 61% adică 49
de elevi
– ar face depozit bancar 16%
adică 13 elevi
– – ar face donații 5% adică 4 elvi
– – ar cheltui 3% adică 2 elevi
De aici se poate deduce că
77% dintre elevi judecă
corect pentru că ar investi
sau ar depozita banii
câștigați.

46 Figura 1.
Principalele valori pentru temele evaluate

TEME EVALUATE REZULTATE ÎN PROCENTE

PRIMESC BANI DE
BUZUNAR

PRIMESC BANI CÂT
AU NEVOIE

FAC ECONOMII
PĂRINȚII ASIGURĂ
BANII

NU RAMÂN FĂRĂ
BANI
PARTICIPA LA
DISCUȚII
FINANCIARE

DAU CU PĂREREA
LA DECIZII
FINANCIARE
AU CONTURI
BANCARE
CUNOSC SERVICII
BANCARE

AR INVESTI O
SUMA MARE
CÂȘTIGATĂ
AR FACE DEPOZIT
CU O SUMA MARE
CÂȘTIGATĂ

16 61 71 9 47,5 57,5 50,7 94 70 59 82
0 20 40 60 80 100

47 Chestionar de evaluare a cunoștințelor fiscale

Chestionarul urmărește obținerea răspunsurilor la câteva teme importante din
domeniul fiscal.
S-au pus întrebări în legătură cu următoarele teme:
– ce rol are statul;
– care sunt organele statului;
– care sunt veniturile și cheltuielile statului;
– cine contribuie la formarea fondurilor bugetare;
– cine sunt beneficiarii fondurilor bugetare;
– care sunt organele de control financiar,
– care sunt impozitele, taxele care se plătesc de familiile lor;
– ce sunt contribuțiile sociale;
– care sunt impozitele directe, indirecte;
– care sunt formele TVA –ului;
– ce sunt accizele și taxele vamale;
– ce taxe a plătit elevul;
– ce beneficii a avut elevul din cheltuielile statului;

Elevii claselor a XII -a nu au învățat încă despre finanțe și fiscalitate. Informațiile lor
provin din familie sau din mass -media.
După prelucrarea chestionarului se pot prezenta câteva probleme reprezentative .
94% dintre elevi cunosc impozitul ca formă de venit al statului. Dintre cheltuielile
statului către populație elevii cunosc doar formele de care ei și familia lor beneficiază.
Cunosc tipurile de impozite care pl ătește familia anual către organele fiscale locale.
În Tabelul 2 sunt prezentate rezultatele chestionarului aplicat elevilor din clasa a XII –
a la Modulul Finanțe și fiscalitate.

48 Tabel 2.

Sinteza interpretării chestionarului fiscal

Din cele prezentate reiese că școala( până în clasa a XI –a) nu oferă informații legate
de finanțele statului și fiscalitate, deși aceste noțiuni pot determina atitudinea civică față de
stat și bugetul statului al tinerilor care nu urmează alte studii.
Doar elevii claselor cu specializarea în domeniul economic studiază această
disciplină, deși toți absolvenții de la toate specializările vor fi contribuabili.

ASPECTE
EVALUATE
REPERE CANTITATIVE
OBSERVAȚII
CALITATIVE
Cunoașterea rolului
statului 54% au marcat două roluri ale
statului, 37% trei roluri din cele
șase enumerate Toți elevii au marcat rolul de
conducere al statului.
Care sunt organele
statului 87% au menționat primăria și
poliția, 43% parlamentul și
guvernul Se cunosc puține organe ale
statului
Enumerarea
veniturilor statului 94% dintre elevi au menționat
impozitele ca forma de venit Doar 19% cunosc și alte forme
de venit( taxe, amenzi)
Enumerarea
cheltuielilor statului 61% au menționat alocații le,
58% pensiile, 34% ajutorul
social, 27% banii de liceu Elevii cunosc puține cheltuieli
bugetare de care se bucură
cetățenii
Organele de control al
finanțelor 72% au menționat Garda
financiară, 41% Ministerul
finanțelor Din cele cinci organe elevii au
menționat doar două.
Tipuri de impozite
plătite de familie 86% au menționat impozitul pe
clădire, teren și autoturism Au fost menționate cele mai
importante impozite locale
Felul contribuțiilor
sociale care se plătesc 11% dintre elevi cunosc felul
contribuțiilor sociale care se
plătesc Majoritatea elevilor nu cunosc
plățile pentru contribuții
sociale
Dacă beneficiază de
plăți din bugetul
statului 25% dintre elevi recunosc că
beneficiază de plăți din bugetul
statului, ei numesc alocația și
pensia de urmaș 75% nu știu că beneficiează
de plăți din bugetul statului

49 4.3 Studiu de caz privind încasarea impozitelor locale la Primăria Orașului Livada

Analizând disciplina financiară la nivel de țară, s -a considerat oportună această
analiză și la nivel local adică la nivelul orașului Livada din județul Satu Mare.
Personalul Compartimentului impozite și taxe locale a fost dispus să ofere date din anii
2009 -2015 cu privire la debite de încasat și procentele încasate din aceste debite de la
persoane juridice și fizice.
S-a ales spre analiză impozitele pe clădiri, pe terenuri intravilan, extravilan și
impozitele calculate p entru mijloacele de transport pentru că aceste tipuri de impozite directe
sunt studiate și la clasă.
Datele din evidența contabilă a Compartimentului impozite și taxe locale sunt
prezentate în următoarele tabele.

Tabel 3.

Nivelul încasării impozitelor locale de la persoane juridice
la Primăria Orașului Livada, Județul Satu Mare

Mii lei

ANUL FISCAL
IMPOZIT PE
CLĂDIRI IMPOZIT PE
TEREN
INTRAVILAN IMPOZIT PE
TEREN
EXTRAVILAN IMPOZIT PE
MIJLOACE D E
TRANSPORT
2009 Încasări
din debit 56,32 8,03 4,72 56,83
%
încasat 33,9 54,2 54,3 81,8
2010 Încasări
din debit 104,01 12,72 2,39 88,71
%
încasat 61,8 64,8 22,3 95,97
2011 Încasări
din debit 131,0 14,42 2,85 69,12
%
încasat 66,0 70,8 26,9 59,05
2012 Încasări
din debit 156,3 13,74 7,36 79,63
%
încasat 75,3 70,1 65,8 63,37
2013 Încasări
din debit 179,51 14,59 10,73 93,4
%
încasat 54,3 71,0 92,0 82,24
2014 Încasări
din debit 230,0, 25,73 23,06 106,99

50 %
încasat 66,2 89,5 61,6 83,36
2015 Încasări
din debit 217,66 19,80 25,80 112,03
%
încasat 37,8 71,1 68,5 81,9

Din cele prezentate se poate deduce că , persoanelor juridice din Livada le lipsește
disciplina fiscală, întrucât în nici un an din cele analizate nu și -au achitat obligațiile în
totalitate față de stat.
Oscilații mari în achitatrea impozitelor se pot observa după apariția unor reglem entări
legistlative.
Nivel mai mare de încasări din cele analizate s -a realizat la impozite pe mijloacele de
transport care este de 78,23%. La impozitul pe clădiri s -a achitata 56,47%. După terenurile
din intravilan au fos achitate 70,21% și d upă terenurile din extravilan doar 55,91%.
Media achitării acestor impozite directe de către persoanele juridice din Livada, între
anii 2009 și 2015, a fost de 65,20%.
Se poate afirma că persoanele juridice din orașul Livada a u respectat disciplina fiscală
doar în 65,20% la impozitele luate în studiu.

Tabel 4.

Nivelul încasării impozitelor locale de la persoane fizice
la Primăria Orașului Livada, Județul Satu Mare

Mii lei

ANUL FISCAL
IMPOZIT
PE
CLĂDIRI IMPOZIT PE
TEREN
INTRAVILAN IMPOZIT PE
TEREN
EXTRAVILAN IMPOZIT PE
MIJLOACE
DE
TRANSPORT
2009 Încasări
din debit 62,99 74,29 157,23 70,2
%
încasat 75,7 68,1 71,4 66,4
2010 Încasări
din debit 78,45 89,51 190,54 79,25
%
încasat 76,3 65,6 70,5 55,8
2011 Încasări
din debit 80,03 89,47 196,31 99,92
%
încasat 74,3 64,4 66,7 62,5

51 2012 Încasări
din debit 84,77 90,32 202,54 143,66
%
încasat 75,0 67,5 77,6 64,1
2013 Încasări
din debit 92,94 98,3 211,93 165,08
%
încasat 78,6 70,5 76,1 68,3
2014 Încasări
din debit 109,24 220,19 234,19 133,70
%
încasat 79,0 82,5 75,2 63,6
2015 Încasări
din debit 114,84 223,81 253,90 147,03
%
încasat 80,1 83,5 81,0 68,3

Persoanele fizice din orașul Livada au fost analizate tot la cele patru tipuri de impozite
directe.
Pe primul loc la nivelul achitării impozitelor se află cele pe clădiri cu 77%, urmat de
impozitul pe teren extravilan 74,07% și terenul intravila n cu 71,73%. Nivelul cel mai redus
de încasări s -au realizat la impozitele pe mijloace de transport cu 64,14%.
Persoanele fizice din Livada, în perioada 2009 – 2015, au respectat disciplina fiscală în
proporție de 71,73%.
După analiza date lor colectate se poate afirma că atât persoanele juridice cât și cele fizice
respectă parțial responsabilitatea civică față de această localitate.
Compararea plăților celor două categorii de contribuabili, pe cele patru categorii de
impozite în p erioada 2009 -2015 se poate reda grafic în felul următor.

52 Grafic 1.

În anul 2015 s -au analizat la fel ca și în anii precedenți patru categorii de încasări
fiscale. Analizând cele două categorii de contribuabili se poate afirma că persoanele fizice
sunt mai responsabili ceea ce privește plata impozitelor locale. Compartimentul impozite și
taxe locale de la Primăria Orașului Livada a încasat 78,22% din debitele populației în timp ce
de la persoane juridice a recuperat 64,83%.

Tabel 5.
Încasări fiscale din debit la Primăria Orașului Livada în 2015

Categorie de
contribuabili Impozit
clădiri Impozit teren
intravilan Impozit teren
extravilan Impozit
mijloace de
transport MEDIA
încasărilor
PERSOANE
JURIDICE
37,8% 71,1% 68,5% 81,9% 64,83%
PERSOANE
FIZICE
80,1% 83,5% 81,0% 68,3% 78,22%

Pentru a mări expresivitatea datelor prelucrate valorile sunt redate și sub formă grafică.

0 20 40 60 80
Persoane
juridice Persoane
fizice ÎNCASĂRI ÎN % Nivelul încasărilor medii fiscale la Primăria Orașului Livada în perioada
2009 – 2015
IMP. MIJLOACE DE TRANSPORT
IMP. TEREN INTRAVILAN
IMPOZIT CLADIRI
IMPOZIT TEREN EXTRAVILAN

53
Grafic 2.

Din cele prezentate reiese că , onorarea obligațiilor constituționale a cetățenilor nu se
face de toți contribuabilii. Educația fiscală poate ajuta la pregătirea teoretică a cetățenilor și la
ridicarea responsabilității fiscale.
La nivel național se constată o îmbunătățire a încas ărilor fiscale.
Veniturile fiscale încasate în perioada 01.01 -31.12. 2015 au fost în valoare de 138,302.1 mil
lei și reprezintă 30,6% din PIB -ul țării care a fost de 704,542 mil lei.
Conform datelor operative, execuția bugetului general consoli dat pe anul 2015 s -a
încheiat cu un deficit de 1,47% din PIB, încadrându -se în ținta de 1,85% din PIB stabilită prin
Strategia fiscal -bugetară pe anul 2015.58

4.4 Metode interactive de predare – învățare – evaluare a cunoștințelor fiscale

Evaluarea reprezintă o componentă fundamentală a procesului de învățământ, care nu
este încă pe deplin studiată și de aceea, mai ales în ultimele decenii, apar numeroase

58 www.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCdec2015.

0 20 40 60 80 100
Persoane
juridice Persoane
fizice Procente Încasări fiscale din debit la Primăria Orașului Livada în anul 2015
Imp. clădiri
Imp. teren intravilan
Imp. teren extravilan
Imp- mijloace transport

54 cercetări, studii, lucrări elaborate pe această temă. Prin tema mea doresc să complete z aceste
observații referitoare la o metodă alternativă de evaluare care este portofoliul.
Evaluarea școlară este considerată astăzi ca fiind organic integrată în procesul de
învățământ, având rolul de reglare, eficientizare, optimizare a activitățilo r de predare –
învățare.
După părerea Florinei Achim „ Evaluarea nu este doar un simplu proces adăugat celor
de predare și învățare, ci ea se împletește cu acestea oferind, dincolo de valoarea (nota)
atribuită subiectului acestei operații, o mulțime de info rmații esențiale pentru buna
desfășurare în continuare a activității.” 59
Blândul Valentin Cosmin prezintă cele trei momente importante al evaluării după cum
urmează :
– măsurarea consecințelor instruirii – constă în atribuirea unor simboluri menit e să
cuantifice achiziționarea unor componente de către elevi;
– aprecierea – semnifică emiterea unei judecăți de valoare privitor la un comportament
observabil raportat la un cadru de referință;
– decizia – prelungește actul aprecierii într -o notă , caracterizare, etc și recomandă
măsuri de ameliorare a activității didactice ulterioare. 60
Metoda de evaluare prin portofoliul întocmit de elevi este frecvent utilizată de
profesori la diferi te discipline. Am considerat utilă acesată metodă pentru că din mulțimea de
informații predate elevilor se rețin e doar o mică parte. Prin pregătirea pieselor solicitate sau
din inițiativa proprie, elevii se întălnesc de mai multe ori cu noțiunile, expresi ile, calculele
economice astfel se înțeleg mai bine și se rețin mai ușor.
Conceperea proiectului de lecție se face pornind de la această idee astfel ca elevul să
aibă sarcini proprii și acasă întocmind o piesă la portofoliu cu tema dezbătută la școală.
Pentru ușurarea învățării temelor importante din domeniul financiar – fiscal am utilizat
metode interactive de predare -învățare -evaluare astfel ca elevii să fie interesați în învățarea
lecției.
În continuare sunt prezentate câte va metode utilizate în predarea lecțiilor la modulul
Finanțe și fiscalitate.

59 Orțan Florica( coordonator), Pedagogie și elemente de psihologie, Cluj, Editura Risoprint, 2012, pg. 224

60 Blîndul Valentin Cosmin, Evaluarea progresului școlar, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2010,
pg. 185

55 Metoda de predare Tehnica Lotus (Floarea de nufăr)

Această tehnică se adaptează lecției „ Elementele impozitului” prin faptul că ajută elevii
să descopere conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Tema centrală
determină cele 8 idei secundare care se construiesc în jurul celei principa le, asemeni petalelor
florii de nufăr. Aceste 8 petale urmează să devină teme principale pentru alte flori.
Astfel, pornind de la tema aleasă de profesor, sunt generate noi teme cu noi conexiuni și
concepte.
În prima etapă se construiește diagrama pe tablă. Se scrie tema de studiat în centrul
diagramei. Elevii pot fi grupați în 8 grupe sau pot lucra și singuri. Primesc 8 fișe de
documentare cu informații complete pentru fiecare petală. Ei studiază informația și cer
ajutorul profesorului da că este nevoie.
Petalele se numerotează de la 1 la 8 , în sensul acelor de ceasornic. În petala nr. 1 se trece
elementul nr. 1 al impozitului și se explică noțiunea. Cuvintele cheie se scriu în jurul petalei.
Așa se procedează și cu celelalte element e căutând conexiuni între ele.
La terminarea completării diagramei se face o recapitulare a ideilor pe baza întrebărilor și
se face evaluarea activității.
Elevii primesc o fișă cu digrama goală și încearcă să o completeze singuri folosindu -se și
de informațiile de pe tablă.

Fișă de documentare
Finanțe și fiscalitate

Elementele impozitului

1.Obiectul impozitului( ce se impozitează), reprezintă elementul concret care stă la
baza așezării( stabilirii) acestuia . Astfel, ca obiect al impozitului poate apărea:
• Venitul, care poate fi profitul agenților economici și veniturile persoanelor fizice;
• Averea (bunurile), care este reprezentată de clădiri, terenuri, mijloace de transport;
• Cheltuielile serviciul prestat sau lucrarea executată, bunul importat sau uneori cel exportat;

2. Baza de calcul (materia impozabilă) reprezintă elementul pe care se
funda mentează calculul impozitului.

56  când obiectul impozitului îl constituie valoarea, venitul sau prețul acesta este în
același timp și bază de calcul, ca de exemplu, în toate cazurile impozitului pe
venit.
 Când este vorba de bunuri ca obiect al impozitului, at unci avem două cazuri de baze
de calcul:
a) în cazul impozitului funciar( pe teren), când suprafața de teren este exprimată în metrii
pătrați sau hectar este și element de calcul pe lângă valoarea acestuia.
b) în cazul impozitului pe imobil obiectul impune rii este clădirea, iar calculul se face în
funcție de valoarea acesteia.

3. Subiectul impozitului (contribuabil, plătitor) este persoana fizică sau juridică
deținătoare sau realizatoare a obiectului impozabil și care potrivit legii este obligat la plata
acestuia.
Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă în ultima instanță
impozitul (căruia i se adresează). De cele mai multe ori subiectul și suportatorul sunt una și
aceeași persoană fizică sau juridică . Însă în anumite cazuri su portatorul impozitului este o
altă persoană decât subiectul.
Spre exemplu, în cazul impozitelor pe salarii , contribuabil este persoana fizică și ea
efectiv plătește impozitul.
În cazul impozitelor indirecte (TVA, accize) aceste elemente apar ca persoan e diferite.
Accizele ( taxa pe țigări) au ca subiect plătitor pe agenții economici care produc și
realizează produse și mărfuri supuse acestui impozit, însă suportatorul este consumatorul care
efectiv achită acest impozit în momentul cumpărării produsului.
4. Sursa impozitului arată din ce anume se plătește impozitul (venit ori, excepțional,
avere ). Venitul ca sursă de plată poate apărea sub mai multe forme: salariu, profit, dividend
etc. Averea poate apărea sub formă de capital sau sub formă de bunuri (mobile sau
imobile).
În cazul impozitului pe venit sursa impozitului întotdeauna coincide cu obiectul
impunerii ( din salar se plătesc impozitele), pe când la impozitele pe avere sursa nu coincide
cu obiectul impunerii, deoarece impozitul pe teren se plătește din venitul obținut în urma
exploatării (utilizării) terenului respectiv.

57 5. Unitatea de impunere reprezintă unitatea în care se exprimă obiectul sau materia
impozabilă, adică:
– leul (unitate monetară) în cazul veniturilor;
– metrii pătrați sau hectar la impozitul funciar(teren);
– capacitatea cilindrică la mijloacele de transport ,
– nr bucăți la țigarete, grad alcoolic la produse spirtoase;
6. Cota impozitului (cuantumul unitar, unitatea de evaluare) reprezintă impozitul
aferent unei unități de impunere. Impozitul poate fi stabilit într -o:
 cotă fixă ( de exemplu: 240 lei pentru un venit de 1.000 lei)
 cote procentuale ( de exemplu: 16% din venit)
Cota procentuală poate fi:
– proporțională o cotă procentuală nemodificată indif erent de modificarea
venitului ;
– progresivă care crește odată cu creșterea veniturilor ;
– regresivă care scade odată cu creșterea veniturilor.

7. Asieta (modul de așezare, de stabilire) impozitului reprezintă ansamblul măsurilor
privind identificarea subiectelor și obiectelor impozitului , evaluarea obiectului impozabil,
determinarea impozitului datorat statului.

Termenul de plată indică data la care sau până la care impozitul trebuie achitat față de
stat. El apare ca:
– interval de timp în care sumele trebuie vărsate la bugetul statului;
– dată fixă la care obligațiunile trebuie achitate.

8. Înlesnirile fiscale reprezintă un alt element prev ăzut de actele normative fiscale
(financiare) și se referă la reduceri, scutiri, bonificații, amânări și eșalonări ale plății la buget.
• Scutirile se aplică în vederea favorizării anumitor activități care folosesc forța de
muncă cu randament s căzut. Ele pot avea și un caracter social ca în cazul scutirii de la
impozit a unor categorii sociale ale populației (firme care angajează tineri absolvenți,
persoane cu dizabilități primesc o parte din salariul lor de la stat) .

58 • Reducerile vi zează atât scopuri sociale cît și economice, cum este cazul reducerii
bazei impozabile la impozitul pe venit reinvestit în anumite scopuri prevăzute de lege.
• Bonificațiile se acordă pentru a stimula anumiți plătitori de impozite și taxe să-și
achite obligațiile înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege , de regulă, până la
primul termen de plată.
Sancțiunile sunt un element pe care legea fiscală îl cuprinde, având scopul de a întări
caracterul obligatoriu al achitării impozitelor și t axelor, precizându -se totodată penalizările
aplicate plătitorilor ce se abat de la această îndatorire legală.
Cele mai frecvent întâlnite sancțiuni în caz de neplată la termen sau sustragere de la
impunere:
 sunt majorările de întârziere (penalitățile ) și
 amenzile fiscale pentru încălcările care nu sunt infracțiuni, potrivit prevederilor
legii penale.
 răspunderea penală pentru contribuabili persoane fizice ori salariați și
persoanelor juridice care comit o infracțiune prevăzută de Codul Pe nal sau alte legi emise în
acest scop.
Schema de lucru pentru tehnica lotus se prezintă astfel:

ELEMENTELE
IMPOZITULUI

59
Feed -back -ul și aprecierea elevilor se face cu fișa de evaluare.

FIȘĂ DE EVALUARE
Nr. puncte…………………………. Elementele impozitului
Finanțe și
fiscalitate
clasa a XII -a

Numele și prenumele………………………………………………..

Încercuiț varianta de răspuns corect. Fiecare răspuns corect valorează 1 punct.

1. Bonificația la plata impozitelor se acordă pentru:
a) a reduce valoarea impozitului;
b) a stimula platata înainte de termenul final al impozitelor;
c) a favoriza unii contribuabili;
d) a face impresie pozitivă organelor fiscale;

2. Printre elementele impozitului nu se numără:
a) asieta;
b) plătitorul ;
c) suportatorul;
d) încasatorul;

3. Unitate de impunere este:
a) leul;
b) metrii pătrați;
c) gradul celsius;
d) gradul alcoolic;

4 Care dintre următoarele sancțiuni fiscale nu se aplică:
a) mustrare scrisă pentru neplată;
b) majorări de întârziere;
c) răspundere penală pentru infracțiuni fiscale;
d) amenzi fiscale;

Răspundeți cu DA sau NU la următoarele enunțuri.
5. Suportatorul impozitului poate fi persoană fizică și persoană juridică. DA NU
6. Asieta este modul de așezare sau modul de stabilire a impozitului. DA NU
7. Accizele pe țigări au ca subiect plătitor de impozit agenții economici care produc dar
suportatorul este consumatorul care efectiv achită acest impozit în momentul
cumpărării produsului. DA NU

8. Societățile de prestări servicii nu plătesc impozit pe venit. DA NU

Completați spațiile libere cu informațiile potrivite.

60 9. Cota procentuală proporțională este o cotă procentuală ………………………………………….
indiferent de modificarea venitului ;

10. Termenul de plată indică data……………………………………………………………… impozitul
trebuie achitat față de stat.

Interevaluator: Numele………………………………………….. Nr. puncte acordate …………………………

Barem de corectare

Fișă de evaluare la Finanțe și fiscalitate

LECȚIA: Elementele impozitului

1. b, 2. d, 3. c, 4. a, 5. DA, 6. DA, 7. DA, 8. NU, 9. nemodificată,
10. la care sau până la care

Este o metodă îndrăgită de elevi mai ales de cei care redau cu ușurință informații în fața
clasei și de cei cu memorie vizuală.
La portofo liu elevului se pune:
– fișa de documentare
– floarea de lotus completată
– fișa de evaluare

Metoda de predare Știu – Vreau să știu – Am învățat

Metoda Știu – Vreau să știu – Am învățat se poate utiliza cu scopul de a
conștientiza elevul în legătura cu propriul său nivel de cunoștință, pentru stimularea gândirii
critice la diverse activități și de a trezi interesul elevului pentru noțiuni, probleme, fenomene
parțial cunoscute.
La începutul activității se desenează pe tablă tre i coloane cu următoarele înscrisuri:
Știu, Vreau să știu, Am învățat. Ca punct de plecare se prezintă tema ce urmează să se învețe
și se notează în prima coloană tot ce știu elevii despre tema propusă. În coloana a doua se trec
aspectele necunoscute, adic ă ceea ce își doresc elevii să afle. În coloana a treia se trec
răspunsurile la întrebările din a doua coloană și ceea ce au dobândit în procesul de învățare.
Etapele acestei metode sunt:

61 ȘTIU
Ce știu?
VREAU SĂ ȘTIU
Ce vreau să știu?
AM ÎNVĂȚAT
Ce am învățat?

Prin această metodă elevii vor dobândii competența calculării impozitului pe salar.
Profesorul expune lecția cu ajutorul fișei de lucru unde fiecare etapă este explicată și
exemplificată. Pentru a cunoaște tehnica calculării impozitului pe salariu trebuie calculat
salariul care îl interesează pe fiecae elev.

FIȘĂ DE LUCRU
FINANȚE și FISCALITATE

CALCULUL IMPOZITULUI PE SALARIU ( 2016)
Etapele calcului salarial EXEMPLU
nr. 1 EXEMPLU
nr. 2
SALARIU DE BAZĂ
1050 1250
a) Calcul salariu BRUT :
– ore lucrate…………………………………………..
– zile concediu de odihnă………………………….
– prima de sărbătoare……………………………..
– reținere………………………………………………
– spor de conducere………………………………
– spor de noa pte…………………………………….
– alte sporuri…………………………………………

Salariul BRUT ( sal. încadrare + spor – rețineri) 21 X 8 21 X 8

200
300

119

1250
b) DEDUCERI DIN VENITURI BRUTE ( plăți)
1. contribuție la asigurări sociale (pensii).CIASOC
10,5% x sal. brut………………………………………….

2.contribuție la ajutor de șomaj(0,5% x sal. brut)………..

3. contribuție la fondul de sănătate CAS( 5,5% x sal .brut)…

TOTAL DEDUCERI ………………………………………………….
131,25

6,25

68,75
206,25

c) VENIT NET ( sal. brut – total deduceri)…………………

d) Deduceri personale.( scutiri)………………………………
e) venit impozabil ( c.) – d.) ) …………………………………. 1043,75

300
(0 persoane)
(2 persoane)
743,75

62
f) IMPOZIT CALCULAT ȘI REȚINUT
(venit impozabil x 16%)……………………………………………

g) SALARIU NET DE PLATĂ ( c.) – f.) )………………..

h) avans……………………………………………………..
i) rest de plată…………………………………………….. 119
924,75
– 600
–

 Impozit pe venituri salariale este de 16%
 Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la
1.500 lei in clusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 300 lei;
– pentru contribuabilii care au o persoana in intre tinere – 400 lei;
-pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 500lei;
-pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 600 lei;
– pt. contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 800 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.501 lei si 3.000 lei,
inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc pri n ordin al ministrului
finantelor publice.

Barem de corectare

SALARIUL BRUT ……………………………………………………. …1069,00
DEDUCERI DIN VENITURI BRUTE ………………..
CIASOC ( 10,5% x sal. brut)………………………………112,24
contribuție la ajutor de șomaj(0,5% x sal. brut)……… 5,34
CAS( 5,5% x sal .brut)………………………………………… 58,79
TOTAL DEDUCERI……………………………………………. … 176,37
VENIT NET……………………………………………………. …..892,63
Deduceri personale…………………………….. ………….. 500,00
venit impozabil ……………………………………………. ..392,63
IMPOZIT CALCULAT ȘI REȚINUT…………………… ….. 62,82
SALARIU NET DE PLATĂ…………………….. …………. 829,81
Rest de plată……………………………………………. ……….. ……. 229,81

După primul exemplu elevii pot lucra singuri la exemplul al doilea. Verificarea
rezultatelor se face după baremul de corectare.
Feed -back -ul se face reluând tabele de pe tablă. La întrebările din coloana a doua se
răspunde în scris, trecând răspunsurile în coloana a treia. Noțiunile noi învățate se scriu tot
acolo de către elevi.
Prin această metodă elevii îș i apreciază cunoștințele deținute și cele noi însușite.
La portofoliu se atașează fișa de lucru cu calcul impozitului pe salariu.

Metoda de predare M ozaic (jigsaw)

63
Metoda Mozaic promovează învățarea prin cooperare și colaborare a elevilor. E
nevoie ca elevii să se ajute unii pe alții s ă învețe. Poate fi utilizat ă atunci când elevii citesc
un text, ascult ă o prezentare sau realizeaza un studiu de grup. Fiecare elev are rol în
învățare dar și în predarea informațiilor colegilor.
Se împarte clasa în grupe eterogene. Fiecărui membru al grupului se acordă un număr
de la 1 la 4. Fiecărui membru al grupei i se dă o fișă de învățare care cuprinde o unitate de
cunoaștere. Elevii cu același număr se adună la o masă și formează grup ul de „experți” .
Ei discută subiectul până când fiecare dintre ei a înțeles, a reținut sau a rezolvat sarcina de
lucru.
Elevii revin la grupurile inițiale și predau colegilor cele învățate și discută
nelămuririle. Astfel elevul va însuși propria sa rcina și va învăța de la colegi încă trei
sarcini. Pe parcursul învățării profesorul supraveghează elevii și intervine unde e nevoie.
La finalul activității, echipele prezintă rezultatele întregului grup.
Evaluarea se face cu ajutorul unui test de evaluare.
Metoda de predare Mozaic s -a aplicat la lecția Calculul impozitului pe mijloace de
transport în 2016. Tema s -a împărțit în patru părți și s -a împărțit experților pe grupe. După
însușire și dezbatere s -au întors în grupu rile lor inițiale și au predat cunoștințele însușite
colegilor de grupă. În final fiecare grupă prezintă tema însușită.

Fișă de documentare nr.1
Finanțe și fiscalitate

CALCULUL IMPOZITULUI PE MIJLOACE DE TRANSPORT în 2016

Articolu l 468 din Legea nr. 227/2015

Reguli generale
(1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie
înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport,
cu excepția cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.
(2) Impozitul pe mijloacele de transport se datorează pe perioada cât mijlocul de
transport este înmatriculat sau înregistrat în România.

64 (3) Impozitul pe mijloacele de transport se plăteșt e la bugetul local al unității
administrativ -teritoriale unde persoana își are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după
caz.
(4) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing
financiar, pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se plătește de
utilizator .

Fișă de documentare nr.2
Finanțe și fiscalitate

CALCULUL IMPOZITULUI IMPOZITULUI PE MIJLOACE DE TRANSPORT în 2016

Articolul 469 . Scutiri

(1) Nu se dat orează impozitul pe mijloacele de transport pentru:
a) mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de
război, văduvelor de război, pentru un singur mijloc de transport;
b) mijloacele de transport aflate în proprietatea s au coproprietatea persoanelor cu
handicap grav sau accentuat;
e) navele fluviale de pasageri, bărcile și luntrele folosite pentru transportul
persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei și Insula Balta
Ialomiței;
f) mijloacel e de transport ale instituțiilor publice;
g) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii
de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri
în afara unei localități, dacă tariful de transport este stabilit în condiții de transport public;
i) mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral;
j) mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență;
n) autoveh iculele acționate electric;
(2) Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe
mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol.

Fișă de documentare nr.3
Finanțe și fiscalitate

65

CALCULUL IMPOZITULUI IMPOZITULUI PE MIJLOACE DE TRANSPORT în 2016

Articolul 470 Calculul impozitului
(1) Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcție de tipul mijlocului de
transport, conform celor prevăzute în prezentul capito l.
(2) În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de
transport se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulțirea fiecărei
grupe de 200 cmc sau fracțiune din aceasta cu suma corespunzătoare di n tabelul următor:
(3) În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%,
conform hotărârii consiliului local.
(4) În cazul unui ataș, impozitul pe mijlocul de transport este de 50% din impozitul
pentru motocicletele r espective.

Tabel 6.
Tabel cu coeficienții pentru calculul impozitului pe mijloace de transport

Mijloace de transport cu tracțiune mecanică Lei/200 cmc sau fracțiune
din aceasta
Motociclete, tricicluri, cvadricicluri și autoturisme
cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cmc,
inclusiv 8
Motociclete, tricicluri și cvadricicluri cu capacitatea
cilindrică de peste 1.600 cmc 9
Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601
cmc și 2.000 cmc inclusiv 18
Autoturisme cu capacitatea cilindrică într e 2.001
cmc și 2.600 cmc inclusiv 72
Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601
cmc și 3.000 cmc inclusiv 144
utobuze, autocare, microbuze 24
Tractoare înmatriculate 18

Exemplu de calcul: Autoturism 1800 cmc = 1800/200= 9 x 18 = 162,00 lei
Motocicletă 50cmc = 50/200 = 0,25 x 8 = 2,00 lei
Autoturism Dacia Logan1400 cmc = 1400 /200 = 7 x 8 = 56,00 lei
Fișă de documentare nr.4
Finanțe și fiscalitate

CALCULUL IMPOZITULUI PE MIJLOACE DE TRANSPORT în 2016

66 Declararea și datorarea impozitului pe mijloacele de transport

(1) Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de persoana
care deține dreptul de proprietate asupra unui mijloc de tran sport înmatriculat sau înregistrat
în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.
(2) În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligația să
depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență are
domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data dobândirii
și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport.
4) În cazul radierii din circulație a unui mijloc de transport, proprietarul are obligația să
depună o declarație la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competență își are
domiciliul, sediul sau punctul de lucru, du pă caz , în termen de 30 de zile de la data radierii, și
încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

Plata impozitului
(1) Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la
datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv.
(2) Pentru plata cu anticipație a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru
întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se
acordă o bonificație de până la 10% inclusiv.
(3) Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiași buget local de către
contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la
primul termen de plată, 31 martie.
Evaluarea se face pe baza testului următor.

FIȘĂ DE EVALUARE Finanțe și fiscalitate

Calculul impozitului pe autoturisme în 2016

Nr. puncte…………………………. Numele și prenumele……………………………………………… ..

Încercuiț varianta de răspuns corect. Fiecar e răspuns corect valorează 1 punct.

4. Impozitul pe mijloacele de transport se plătesc la bugetul:

67 a) central
b) județean;
c) național ;
d) local;

5. În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing
financiar , impozitul se plătește de:
a) societatea de leasing ;
b) societatea de asigurare;
c) de utilizator;
d) nu se plătește ;

6. În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum :
a) 50%;
b) 20% ;
c) 40%;
d) 10% ;

Răspundeți cu DA sau NU la următoarele enunțuri.
4. Calculul impozitului pe mijloace de transport se face în funcție de tipul mijlocului de
transport și de capacitatea cilindrică a motorului. DA NU
5. Se plătește impozit pentru mijloace de transport utilizate în servicii de transport
public de pasageri în regim urban sau suburban . DA
NU
6. Pentru plata cu anticipație a impozitului pe mijloace de transport se acordă o
bonificație de 10%. DA NU
7. În cazul autovehiculelor impozitul pe mijlocul de transport se calculează în funcție de
capacitatea cilindrică a acestuia , prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracțiune
din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul prezentate în Legea 227/2015.
DA NU
Completați spațiul lib er cu informația potrivită.
8. Impozitul pe mijlocul de transport se plătește anual, în două rate egale, până la datele de
…………………….. și …………………. .
9. În cazul dobândirii unui mijloc de transport proprietarul acestuia are obligația să
depună o ……………………………………. la organul fiscal local și datorează impozit pe
mijlocul de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

Calculați impozitul datorat organelor fiscale locale :
10. Calculați impozitul pe un autoturism Dacia Logan cu o capacitate cilindrică de
1400 cmc care are un impozit stabilit de 8 lei pe 200cmc.

Interevaluator: Numele…………………………………………..
Nr. puncte………………………… …….

BAREM DE CORECTARE

Fișă de evaluare la Finanțe și fiscalitate

Lecția: IMPOZIT PE MIJLOACE DE TRANSPORT în 2016

68 Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect.

1 – d, 2 – c, 3 – a, 4 – DA, 5 – NU, 6 – DA, 7 – DA, 8. 31 martie , 30 septembrie ,
9. declarație
10. Impozit pentru autoturism Dacia Logan = 1400 /200 = 7 x 8 = 56,00 lei
După aplicarea acestei metode la portofoliu elevul atașează fișa de documentare și fișa de
evaluare.

Metoda învățării în grupuri mici (STAD)

Pornind de la premiza că mulți elevi doresc să devină cu timpul antrepenori, s -a ales
această metodă interactivă de predare la lecția Impozitarea veniturilor microîntreprinderilor în
2016 , ca să se fixeze mai b ine.
Această metodă se aplică când se poate lucra pe echipe și materialul de învățat se poate
împărți în părți egale.
Elevii se grupează eterogen într -un număr egal cu numărul secvențelor de material e de
studiat. Primesc materialele și vor studia împreună tema primită, vor pune întrebări și vor
căuta răspunsuri la întrebări. Discutând de mai multe ori materialul fiecare membru al
echipei însușește informațiile.
Prezentarea materialului se face de către leaderul grupu lui cu a jutorul colegilor sau
fiecare elev poate prezenta o parte aleasă. Fiecare echipă își prezintă materialul primit. Clasa
pune într ebări, dacă sunt neclarități, se dezbat răspunsurile până când fiecare elev înțelege
toată lecția. Toți membrii echipei sunt re sponsabili de modul în care proprii colegi învață
materialul.
Evaluarea se face individual folosind fișa de evaluare. La terminarea fișei colegul de
bancă evaluează fișa și acordă punctajul meritat după barem. Dacă apar neclarități se mai pot
dezbate.
În continuare se prezintă materialul pregătit pentru activitate.

Fișă de documentare nr.1
Finanțe și fiscalitate

IMPOZITAREA VENITURILOR MICROÎNTREPRINDERILOR în 2016

69 La nivel European întreprinderile mici și mijlocii (IMM) sunt considerate ca factor
cheie pentru creștere economică , inovare, ocupare a forței de muncă și integrare socială.
Flexibilitatea și adaptabilitatea sectorului IMM sunt tră sături esențiale pentru depășirea
perioadelor de criză economică.
Întreprinderile mici si mijlocii se clasific ă, în functie de num ărul mediu anual de
salaria ți și de cifra de afaceri anual ă netă sau de activele totale pe care le de țin, în urmatoar ele
categorii:
a) microîntreprinderi – au pâna la 9 salaria ți și realizeaz ă venituri care nu au depășit
echivalentul în lei a 100.000 euro;
b) întreprinderi mici – au între 10 si 49 de salaria ți si realizeaz ă o cifr ă de afaceri anual ă
netă sau de țin active totale de pâna la 10 milioane euro, echivalent în lei;
c) întreprinderi mijlocii – au între 50 si 249 de salaria ți și realizeaz ă o cifr ă de afaceri
anual ă netă de pâna la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau de țin active totale care nu
depășesc echivalentul în lei a 43 milioane euro.

Fișă de documentare nr.2
Finanțe și fiscalitate

IMPOZITAREA VENITURILOR MICROÎNTREPRINDERILOR în 2016
Legea 227/2015 ART. 47 – Definiția microîntreprinderii
În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care
îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent:
a) a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de
peste 80% din veniturile totale;
b) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro. Cursul de
schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului
financiar în care s -au înregistra t veniturile( 31 decembrie);
c) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile
administrativ -teritoriale;
d) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau l a
instanțele judecătorești, potrivit legii.

70 Fișă de documentare nr.3
Finanțe și fiscalitate

IMPOZITAREA VENITURILOR MICROÎNTREPRINDERILOR în 2016
Plata impozitului și depunerea declarațiilor fiscale conform Legii 227/2015
Microîntreprinderile plătesc impozit după venit și nu plătesc impozit pe profit.
Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează
trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează
impozitul.
Dacă veniturile totale vor depăși cu 20% suma de 100.000 de euro , atunci aceasta
va plăti impozit pe profit de 16%.
Microîntreprinderilor le va fi aplicată o cotă de impozitare cuprinsă între 1% și 3%, în
funcție de existența angajaților și numărul acestora, după cum urmează:
● cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care vor avea cel puțin doi
salariați și se înființează în anul 2016;
● cotă de impozitare de 2% pentru microî ntreprinderile cu un singur angajat;
● cotă de impozitare de 3% pentru microîntreprinderile care nu vor avea nici măcar un
salariat.

Fișă de documentare nr.4
Finanțe și fiscalitate
IMPOZITAREA VENITURILOR MICROÎNTREPRINDERILOR în 2016
Aplicație
Să se calculeze impozitul pe venit datorat pe trimestrul I de S.C. Alfa S.R.L. care este o
microîntreprindere cunoscând următoarele date:
– are ca obiect de activitate comercializarea mobilierului de birou;
– la 31. decembrie 2014 avea 6 sal ariați și o cifră de afacere de 80.000 euro ;
– în ianuarie 2015 are venit de 14.500 lei;
– în februarie 2015 are venit de 18.200 ;
– în martie 2015 are venit de 9.000 lei;
– Impozit pe venit = (Venit ian. + febr. + mart.) x 1% = (14.500 + 18.200 + 9.000) x 1%
= 41.700 x 1% = 417 lei

71 – În luna aprilie până în data de 25 microintreprinderea are de virat bugetului statului
417 lei reprezentând impozitul pe venitul obținut în trimestrul I 2015.
FIȘĂ DE EVALUARE Finanțe și fiscalitate
clasa a XII -a

Impozitarea veniturilor IMM -urilor

Nr. puncte………………………….
Numele și prenumele………………………………………………..

Încer cuiț varianta de răspuns corect. Fiecare răspuns corect valorează 1 punct.

1.Microîntreprinderile realizează venituri ce nu depășesc echivalentul în lei a:
a) 50 milioane euro;
b) 100.000 euro ;
c) 10 milioane euro ;
d) 150.000 euro;

2. Capitalul social al microîntreprinderilor este deținut de:
a) persoane juridece care dețin și alte societăți ;
b) reprezentanții statului;
c) persoane cu cetățenia română;
d) persoane cu o altă cetățenie ;

3. Trăsăturile esențiale ale IMM -urilor sunt:
a) aplicabilitatea;
b) adaptabilitatea și flexibilitatea;
c) numărul variabil de angajați ;
d) randament ridicat;

4 Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează :
a) lunar;
b) la două luni;
c) la șase luni;
d) la trei luni;

5. Găsiți corespondentul cotei de impozitare din coloana A cu numărul salariaților din
coloana B.
A B
COTĂ DE IMPOZITARE CONDIȚII DE IMPOZITARE
a) 1-3%
b) 1%
c) 2%
d) 3%
e) 5% 1. cel puțin doi salariați
2. cu un singur angajat
3. în funcție de numărul angajaților
4. fără niciun angajat

Răspuns:

72
Răspundeți cu DA sau NU la următoarele enunțuri.
6. Microîntreprinderile nu plătesc impozit pe profit dacă veniturile lor nu depășesc
100.000 euro pe an. DA NU
7. Plata impozitului pe venit la microîntreprinderi și depunerea declarațiilor fiscale se face
conform Legii 227/2015 .
DA NU
8. Impozitul pe profit este de 16% la microîntrprinderi dacă acestea depășesc veniturile
stabilite prin lege cu 20%. DA NU
9. Cota de impozitare de 2% se aplică pe ntru microîntreprinderile cu doi angajați;
DA NU

Completați spațiul liber cu informația potrivită.
10. Întreprinderi mici au în tre 10 și …………………….. de salariați și realizează o cifră
de afaceri anuală netă sau dețin active totale de pâna la 10 milioane euro, echivalent în lei;

Interevaluator: Numele…………………………………………..

Nr. puncte. ………………………………

BAREM DE CORECTARE

Fișă de evaluare la Finanțe și fiscalitate

LECȚIA: Impozitarea veniturilor microîntreprinderilor în 2016

1. b, 2. c, 3. b, 4. d, 5. a) -3 ; b) -1; c) – 2; d) – 4.
6. DA, 7. DA, 8. DA, 9. NU, 10. – 49 –

4.5. Evaluarea cunoștințelor prin teste

Prin evaluare , profesorul oferă posibilitate elevilor de a demonstra nivelul
cunoștințelor, de stăpânire a unor deprinderi, competențe. Forma de evaluare este a leasă de
profesor în funcție de scopul urmărit.

73 La evaluarea cunoștințelor fiscale a elevilor din clasa a XII -a s-a utilizat metoda
testelor.
Din punctul de vedere al momentului evaluarii putem aminti: evaluarea inițială,
evaluarea co ntinuă și evaluarea finală sau sumativă.
Pentru a diagnostica nivelul cunoștințelor fiscale se aplică testul inițial. Rezultatele
testului indică nivelul stadiului inițial, de pornire în procesul de predare -învățare.
Evaluarea formativă este tipul de evaluare ce se realizeaza pe tot parcursul unități lor
de învățare, măsoară obiectivele educationale care au fost realizate de către fiecare elev.
Prin această metodă au fost evaluați elevii pe parcursul anului școlar.
Evaluarea fina lă s-a aplicat la sfârșitul anului școlar. Are rol certificativ și normativ. Se
compară rezultatele obținute cu cele a testelor inițiale cu scopul de a arăta progres ul realizat
de fiecare elev.
Testul de evaluare a fost conceput folosind diferiți i temi obiectivi și semiobiectivi.

TEST DE EVALUARE
la Finante și fiscalitate

Numele elevului……………………………………………..
Total puncte……………………………..
Clasa……………………data…………………..

Încercuiți răspunsul sau răspunsurile corecte.Completați spațiile libere cu răspunsurile
potrivite.
Fiecare răspuns corect valorează 1punc. Timp de lucru 10 minute.

1. Plata impozitelor este :
a) facultativă;
b) obligatorie;
c) aleatorie;
d) amânabilă;
2. Veniturile bugetare se pot încasa la:
a) bugetul de stat;
b) bugetul local ;
c) bugetul asigurărilor sociale de stat ;
d) consiliile județene;
3. Obiectul impozabil poate fi:
a) bunul importat în țară ;
b) profitul obținut de agentul economic;
c) veniturile și averile;
d) dividendele obținute în urma acțiunilor;
4. Cota impozitului pe profit în România este:

74 a) 24%;
b) 14%;
c) 16%;
d) 19%;
5. Plata efec tivă a TVA –ului suportă:
a) statul;
b) comerciantul;
c) consumatorul final;
d) producătorul;
6. Neplata impozitelor atrage după sine:
a) bonificație;
b) amenzi;
c) sancțiuni penale;
d) nu are urmări;
7. Enumerați patru organe de control financiar:
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………..
……………………………………………………………………………………….. …………………………………………..
8. Un angajat plătește următoarele contribuții la bugetul asigurărilor de stat:
……………………………………………………………………………………………………………. ………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
..
9. Enumerați patru domenii finanțate din fonduri
bugetare:……………………….. …………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………..
10. Enumeră patru forme de impozite plătite de familia voastră:
……………………… ………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………….. …..
..

Barem de corectare

Test de evaluare la Finanțe și fiscalitate

1. b), 2. a, b, c ), 3. a, b, c, d ) 4. c), 5. c), 6. b, c),
7. Parlamentul, Guvernul României, Curtea de Conturi, organele Ministerului de Finanțe,
Garda Financia ră;
8. asigurări sociale, asigurări de sănătate, asigurare de șimaj;
9. învățământ, sănătate, cultură, apărare, asigurări sociale, protecție socială, ordine
publică, acțiuni economice;
10. impozit pe clădiri, impozit pe terenuri intravilan , extravilan, i mpozit pe autoturisme,
impozit pe profit, impozit pe venit din salar, etc.

75 Tabel 1
Rezultatele test ului inițial la Finanțe și fiscalitate

Nota
obținută Număr de elevi Valoare
procentuală Media
3 3
69,23
4 2
5 4
6 4 30,77

TOTAL
13 100 4,69

Valorile din interpretare arată că peste 69% dinte elevi au reușit să obțină nota 5 sau
sub 5. Doar 4 elevi au cunoștințe fiscale de nota 6 adică 30,77% din totalul de elevi.
Aceste rezultate se datorează lipsei însușirii informațiilor fiscale atât din familie cât și
din școală.
După parcurgerea Modulului Finan țe și fiscalitate elevii au fost evaluați prin testul
final și rezultatele obținute sunt prezentate în Tabelul 2 .
Tabel 2

Rezultatele testelor finale la Finanțe și fiscalitate

Nota
obținută Număr de elevi Valoare
procentuală Media
3 –
5,38
4 –
5 1
6 3
49,46 7 4
8 3
45,16 9 2

TOTAL
13 100 7,15

Rezultatele elevilor la testul final prezintă o îmbunătățire a cunoștințelor fiscale
astfel că not ă 5 a obținut un singur elev, not ă 6 și 7 au obț inut 7 elevi și not ă 8, respectiv 9
au obținut cinci elevi.

76 Media clasei la testul in ițial a fost de 4,69 iar după testul final elevii au obținut o
medie de 7,15.
Interpretarea rezultatelor obținute de elevi se prezintă în graficul 1 .

Grafic 1.

Interpretarea statistică a rezultatelor

Eșantionul cu care se lucrează este de 13 elevi, deci se poate aplica testul „t” Student,
pentru că efectivul este sub 30 de elevi.
Se vor prelucra notele obținute la testele inițiale și finale pentru a demonstra
semnificația statistică a diferenței. Valoarea testului „t” a lui Student arată valoarea obținută
prin compararea mediilor a două eșantioane perechi.
Formulele de calcul au fost preluate de la Rateu Patrick din lucrarea „ Metodele și
statisticile experimentale” 61

61 Rateu Pat rick, Metodele și statisticile experimentale , Iași, Editura Polirom, 2004, pg. 247
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 NOTE
ELEVI Rezultatele testelor de evaluare la Finanțe și fiscalitate
TEST INIȚIAL
TEST FINAL

77

t = Media diferențelor dintre valori
Abaterea standard a diferențelor

Număr cupluri de date

Suma diferențelor între fiecare cuplu de date

Media diferențelor de valori =
Număr cupluri de date

∑ ( diferențe între fiecare cuplu de date – media diferențelor) ²
Abaterea standard = _________ _______________________________________________________________________

Număr cupluri de date – 1

Tabel 3.
Note obținute la testele de evaluare

Test de
evaluare Număr elev

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.
13.

TEST 1

3
3 6 5 4 4 5 3 5 6 6 5 6
TEST 2

6
6 9 7 7 6 7 8 8 8 7 8 9

(6-3) +(6 -3) + (9 -6) + (7 -5) + (7 -4) +(6 -4) + (7 -5) + (5 -3) + (8 -5)
Media diferențelor =
13

________________________________________
+(8-6) + ( 7 -6 + (8 -5) +(9 -6) = 32/13 = 2,46

78 Calcularea indicatorului „Abaterea standard” este redată în tabelul 4.

Tabel 4.
Tabel de calcul al abaterii standard

Nr elev Rezultat
evaluare
1 Rezultat
evaluare
2 DIFE
RENȚĂ DIFERENȚA –
MEDIA ( DIFERENȚA –
MEDIA)²
1. 3 6 3 0,54 0,2916

2. 3 6 3 0,54 0,2916

3. 6 9 3 0,54 0,2916

4. 5 7 2 -0,46 0,2116

5. 4 7 3 0,54 0,2916

6. 4 6 2 -0,46 0,2116

7. 5 7 2 -0,46 0,2116

8. 3 5 2 -0,46 0,2116

9. 5 8 3 0,54 0,2916

10. 6 8 2 -0,46 0,2116

11. 6 7 1 -1,46 2,1316

12. 5 8 3 0,54 0,2916

13. 6 9 3 0,54 0,2916

∑ – – 32 0 5,2308

5,2308
Abaterea standard = = 0,660227
12

2,46
„t” = ––––––––––––– = 13,43
0,660227
–––––-
√ 13

79 Gradul de libertate pentru acest efectiv este de 12.

Din tabelul valorilor „t” al testului Student aflăm că pentru gradul de libertate 12,
valoarea pragului critic de 5% este de 2,18, pentru 2% este de 2,68 și pentru 1% este de
3,06.
În concluzie se poate afirma, că difere nța mediilor testelor este mai mare decât
nivelul critic al testului „t”, astfel s -a demonstrat că diferențele dintre cele două teste sunt
semnificative din punct de vedere statistic.
Elevii au avut rezultate mai bune la evaluarea finală datorită faptului că învățarea a avut
loc.

4.6. Evaluarea activității anuale al elevilor prin metoda portofoliului

Metoda de evaluare alternativă a portofoliului mi -a permis să ofer posibilitatea elevilor
de a învăța, de a forma capacități, competențe , atitudini corelate cu activitatea de învățare.
La începutul anului școlar am stabilit cerințele de bază pentru întocmirea unui
portofoliu de lucru și în același timp și de evaluare..
Elementele componente ale portofoliului sunt:
– copertă;
– cuprins;
– fișe de documentare;
– fișe de evaluare. teste;
– rezumate;
– referate;
– probleme rezolvate;
– desene, schițe;
– chestionar;
La sfârșitul semestrului I am verificat activitatea depusă de elevi, le -am comunicat
lipsurile și metodele de recuperare, le -am acordat note inițiale care nu s -au trecut în catalog .
La sfârșitul anului școlar portofoliile au fost de puse spre evaluare. Elevii au fost
evaluați pe baza fișei de evaluare. Notarea finală s -a făcut după dezbaterea calității activității
de față cu elevul.
Rezultatele obținute de elevi la evaluarea portofoliului la Modulul Finanțe și fiscalitate
sunt prezentate în Tabelul 5.

80 Tabel 5.
Rezultatele obținute la evaluarea portofoliului la Finanțe și fiscalitae

Nr. crt.
Evaluarea 1
Evaluarea 2
Diferență

1. 6 8 +2
2. 6 7 +1
3. 6 7 +1
4. 8 10 +2
5. 10 10 –
6. 6 8 +2
7. 7 8 +1
8. 6 7 +1
9. 7 9 +2
10. 6 7 +1
11. 6 7 +1
12. 10 10 –
13. 10 10 –
Media 7,23 8,31 +1,08

Diferența dintre cele două valor medii reprezintă interesul mărit al elevului față de
munca sa atunci când este evaluat cu notă în catalog. La trei elevi s -a constatat că depun
același interes maxim față de întocmirea portofoliului. Majoritatea elevilor își intesifică
activitatea înainte de evaluarea finală.
Deficiențele constatate la prima evaluare au fost următoarele: lipsă cuprins, fișe de
documentare, de evaluare, cronologie nepotrivită.
Se poate afirma că prin întocmirea portofoliului personal, fiecare elev a contribuit la
însușirea noțiunilor de specialitate pe tot parcursul anului școlar.
În diagrama următoare sunt prezentate rezultatele evaluărilor 1 și 2 la Modulul Finanțe
și fiscalitate la elevii din clasa a XII-a .

81 Grafic 1.
După evaluarea finală a portofoliilor se pot afirma următoarele:
– la toți elevii se constată o evoluție;
– rezultatele sunt mai bune decât la evaluarea sumativă;
– se constată o evoluție evidentă față de prima evaluare;
– elevii au ordonat cronologic elementele componente;
– fiecare portofoliu prezintă o estetică specifică;
– elevii afirmă că le place să lucreze în echipă,
– preferă ca sarcinile în echipă să fie repartizare echitabil de profesor;
– preferă activitățile în echipă f ață de cea individuală;
– elevii consideră că informațiile din portofoliu sunt valoroase;
– recunosc că și -au însușit informații utile;
– toți apreciază progresul făcut față de prima evaluare;
– implică elevul în autoevaluare în mod autoreflexiv;
– unii elevi a tașează și alte materiale la tema propusă;
– elevii au lucrat la portofoliu în ritmul lor propriu;
– colaborarea cu profesorul a fost deschisă și motivantă;
– aprecierea profesorului făcută în fața clasei le mărește stima de sine;
Folosirea portofoliul ui a demonstrat că, însușirea noțiunilor noi, necunoscute se
realizează mai eficient și elevul prezintă un interes mărit față de temele studiate și față de
calitatea propriei activități. Evaluarea portofoliului s -a făcut pe baza fișei de evaluare redată
în Tabelul 6. 4 5 6 7 8 9 10 NOTE
ELEVI Rezultatele celor două evaluări ale portofoliilor
EVALUARE 2
EVALUARE 1

82 Tabel 6.
FIȘA DE EVALUARE A PORTOFOLIULUI LA………………………………………………………..
Numele și prenumele…………………………………………………………………….
clasa…………………………………….an școlar……………………………………….
Nota acordată…………………………………………….

CRITERII DE APRECIERE ȘI INDICI DA PARȚIAL NU OBSERVA
ȚII
1. PREZENTARE
– evoluție evidențiată față de prima
prezentare a portofoliului;
– dacă este complet;
– estetica generală;
2 REZUMATE
– cu ceea ce a învățat elevul și cu
succesele înregistrate;
– calitatea referatelor;
– concordanța cu temele date;
– calitatea lucrărilor;

3. LUCRĂRI PRACTICE
– adecvarea la scop;
– eficiența modului de lucru;
– rezultatul lucrărilor practice;
– dacă s -a lucrat în grup sau
individual;
– repartizarea eficientă a sarcinilor.

4. REFLECȚIILE elevului pe diferite
părți ale portofoliului:
– reflecții asupra propriei munci;
– reflecții despre lucrul în echipă;
– așteptările elevului de la activitatea
desfășurată.

5. CRONOLOGIE
– punerea în ordine cronologică a
materialelor.
6. AUTOEVALUAREA elevului:
– autoevaluarea activității desfășurate;
– concordanța scop -rezultat;
– progresul făcut;
– nota pe care crede că o merită.

7. ALTE MATERIALE
– calitatea acestora;
– adecvarea la tema propusă;
– relevanța pentru creșterea
aprecierilor;

83

CONCLUZII

O economie dezvoltată are al bază o populație educată și din punct de vedere
economic.
Educația are rol în formarea cetățeanului conștient de drepurile și obligațiile sale
economico -financiare dintr -o societate democratică.
După studierea aprofundată a temei educației financiar -fiscale poate afirma că, b ăncile
din țara noastră sunt interesate să contribuie la educarae financiară a populației. Ele acordă
sprijin școlilor care oferă programe de educație financiară elevilor lor și oferă programe
proprii de alfabetizare financiară.
Aplicând metoda de cercetare prin chestionar, am determinat nivelului de cunoștințe al
elevilor din anii terminali în domeniul financiar, bancar și fiscal.
În urma rezultatelor o bținute se poate afirma că familia este ceea care oferă primele
informații economice elevului și numai după aceea însușește noi informații la școală.
Am putut deduce că mai mult de jumătate dintre elevi se gospodăresc corect cu
fondurile financiare, astfel ei nu rămân fără bani niciodată.
Se poate afirma că este nevoie de educarea tineretului în direcția economisirii.
Majoritatea elevilor din anii terminal, deși au peste 18 ani , nu au conturi bancare de
unde rezultă că nu beneficiează nici de servicii bancare.
Elevii au cunoștințe deficitare despre serviciile bancare și despre avantajele și
dezavantajele ofer ite de acestea.
Cunoștințele lor din domeniul fiscal sunt foarte limitate și influențate de familie.
Studiul de caz, efectuat la Primăria Orașului Livada în ultimii șapte ani, demonstrează
că disciplina fiscală a fost respectată parția l atât de persoanele juridice cât și de persoanele
fizice.
Pentru formarea disciplinei fiscale, s -au utilizat metode interactive de predare –
învățare -evaluare la studiul Modulului Finanțe și fiscalitate.
A fost nevoie să pregătesc activita tea de predare -învățare în cele mai mici amănunte
ca să asigure oferta necesară de puncte de sprijin pentru a obține rezultatul dorit.
Lecțiile interactive au fost proiectate și pentru a putea fi utilizate în activitatea indivi –
duală la por tofoliul personal.

84 Lecțiile pregătite din legistlația fiscală în vigoare, le -a trezit mult interesul elevilor
datorită aplicabilității lor. Prin aplicarea metodelor i -am încurajat pe elevi, le -am creat o
independență, i -am îndrumat să aibă iniț iativa de a studia noile publicații financiar -fiscale.
Pentru formarea responsabilității fiscale am alocat timp la fiecare oră de predare.
Am accentuat pe tot parcursul anului școlar că, onorarea o bligațiilor fiscale prevăzute
în Cons tituția României, este o responsabilitate și o obligație față de societatea în care trăim.
Ca profesor susțin ideea că, este necesară dezbaterea în școli a prevenirii activităților
de evaziune fiscală, în folosul societății.
S-a demonstrat prin calcule statistice că, diferențele dintre cele două teste de evaluare
sunt semnificative și că învățarea a avut loc.
Modulul Finanțe și fiscalitate se studiază doar de elevii cu specializare în domeniu
economic, deși toți elevi i vor fi contribuabili după absolvire. Consider că, pentru o atitudine
fiscală corectă, e nevoie de predarea acestui modul la toate specializările.
S-a utilizat metoda alternativă de evaluare prin portofoliu pentru formarea
responsabilității față de activitatea proprie în raport cu cerințele stabilite.
Rezultatele evaluării portofoliului reflectă interesul elevului față de materia studiată pe
tot parcursul anului.
Deși evaluarea portofoliului este în mare parte subiectiv ă, cosider că este constructivă
și stimulativă asupra atitudinii și responsabilității elevului.
Portofoliile au redat progresul făcut de elev de la începutul activității până în momentul
evaluării pe plan cognitiv, atitudinal și comportamental. E levii au dat dovadă de creativitate,
perseverență și au personalizat portofoliile în stil propriu.
Așadar, diversitatea metodelor, tehnicilor și mijloacelor didactice utilizate, determină
în mod semnificativ stimularea interesului elevilor pentru domen iul fiscal și contribuie la
formarea responsabilității civice.

85

BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu Ion, Albulescu Mirela, Predarea și învățarea disciplinelor socio -umane ,
Editura Polirom,Iași,2000
2. Branc Dumitru Ioan, Educație financiară , Editura Mirador, Arad, 2002
3. Bocoș Mușata – Dacia, Instruirea interactivă , Iași, Editura Polirom, 2013
4. Bistriceanu Gheorghe D., Lexicon de finanțe -bănci -asigurări , București, Editura
Economică, 2001
5. Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alterna tive și complementare . Structuri, stiluri și
strategii, București, Editura Aramis, 2002
6. Cucoș Constantin, Pedagogie , Iași, Editura Polirom, 2014
7. Cury Augusto, Părinți străluciți profesori fascinați , (traducere de Bărbulescu
Georgiana), Bucur ești, Editura For You, 2005
8. Drăgan Ion, Nicola Ioan, Cercetarea psihopedagogică , Târgu Mureș. Editura
Tipomur, 1995
9. Ministerul finanțelor, Raport privind execuția bugetară finală pe anul 2014
10. Morar Ioan – Dan, Finanțe publice , Universitatea din Oradea, 2004
11. Morar Ioan – Dan, Suport pentru studiu individual la disciplina Finanțe publice ,
Universitatea din Oradea, 2012
12. Oprea Crenguța Lăcrămioara, Programul de formare Metode interactive de predare ,
învățare, evaluar e, Acreditat p rin O.M.E.C.T.S. Nr.4306/01.06.2012, suport de curs
13. Oprea Crenguța – Lăcrămioara, Strategii didactice interactive , București, Editura
Didactică și Pedagogică R.A., 2008
14. Orțan Florica(coord.), Pedagogie și elemente de psihologie , Cluj Napoca, Editura
Risopr int, 2012
15. Radu Ion T., Evaluarea în procesul didactic , București, Editura Didactica și
Pedagogică, 2000
16. Schaub Horst, Zenke G. Karl, Iași, Dicționar de pedagogie , Editura Polirom, 2001
17. Smith Adam, Avuția națiunilor.Cercetare asupra naturii și cauzelor ei ., vol. II,
Editura Academiei Republicii Populare Române, 1965
18. Văcărel, Iulian si colectivul , Finante Publice , Editia a VI -a, Editura Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 2006
19. Academia Română Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al
limbii române ,Ediția a III -a, București, Editura Univers Enciclopedic, 2016
20. Legea educației naționale Nr. 1/ 2011
21. Programa școlară pentru ciclul superior al liceului, aprobat prin Ordinul ministrului
Nr. 325 2 /13.02.2006
22. Programa școlară pentru ciclul superior al liceului, aprobat prin Ordinul ministrului
Nr. 5959 / 22.12.2006, Anexa 2
23. Programa școlară pentru ciclul superior al liceului, aprobat prin Ordinul ministrului
Nr. 3172/30.01.2006 , Anexa nr. 2

86

WEBOGRAFIE

https://ec.europa.eu/epale /ro/content/educatie -financiara din 08/06/2015
http://www.mfinante.gov.ro/execbug . 2016
http://www.bankingnews.ro/educatia -financiara -in-scoala.html apărut în 11.12.2015
http://www.bugetulfamiliei.ro/strategia -nationala -pentru -educatie -financiara –
consultare.html 2015
http://www.jaromania.org 2015
http://www.baniiq.ro 2015
www.scoaladebani.ro 2015
www.arb.ro 2015
http://www.bnr.ro/Sa -vorbim -despre -bani-si-banci 2015
http://www.consiliulfiscal.ro/RaportAnual2013
http://www. consiliulfiscal.ro/RA2014.
http://www.constitutiaromaniei.ro/ 2016
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_2016
www.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGCdec2015.

87 Anexa 1.
Liceul Tehnologic George Barițiu
Livada, jud. Satu Mare

CHESTIONAR DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR ECONOMICE
clasa………………… specializarea……………………. ……………………….
vârsta…………………….. data…………………

Vă rog să răspundeți sincer la următoarele întrebări prin încercuirea literei sau a literelor
de la răspunsul potrivit sau prin completarea spațiului liber cu părerea voastră.
PARTEA I.
1. Ai putea explica noțiunea de “ finanțare”:
a) DA b) NU c) PARȚIAL
2. Ai putea explica noțiunea de “ buget”:
a) DA b) NU c) PARȚIAL
3. Tu ai bani de buzunar propriu?
a) DA b) NU
4. De la cine primești bani pentru cumpărăturile zilnice?
a) de la părinți ; b) de la bunici ; c) de la frați , surori ; d) de la prieteni ;
e) îi câștigi tu ; f) de la ………………………………..
5. Cât este bugetul tău zilnic ?
a) între 1 și 3 lei ; b) între 4 și 6 lei ; c) între 7 și 10 lei ;
d) peste 11 lei; e) cât am nevoie ; f) nu primesc nimic;
6. Poți face economii din banii pe care –i primești ?
a) DA b) NU c) RAR
7. Ce faci cu sumele economisite?
a) îi cheltui pe……………………………… b) îi păstrez i; c) îi investești; d) nimic;
8. Ce faci când nu -ți ajung banii?
a) nu cumperi; b) îți folosești economiile; c) ceri împrumut;
9. De la cine ceri împrumut ?
a) de la părinți; b) de la bunici; c) de la frați, surori; d) de la prieteni;
e ) de la străini
10. De câte ori într -o săptămână se întâmplă să nu -ți ajungă banii pentru cumpărături?
a) o dată; b) de două ori; c) de mai multe ori; d) niciodată; e) tot timpul;

88
PARTEA a II -a

1. Părinții tăi, în prezența ta vorbesc despre banii familiei?
a) DA b) NU c) câte odată
2. Pot să dai cu părerea în asemenea discuții?
a) DA b) NU c) câte odată
3. Ai învățat la școală despre împrumuturile bancare?
a) DA b) NU c) puțin d) nu îmi aduc aminte
4. Cunoști pe cineva din jurul tău care are împrumut bancar?
a) DA b) NU
5. Ești clientul unei bănci?
a) DA b) NU
6. Menționează denumirea completă a unor bănci cunoscute de tine?
a)
b)
c)
d)
7. Care sunt serviciile oferite de bănci ?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
……………………………………………………………………………………………. ……………………………………..
……………………………………………………………………………………………………
8. Ce este un credit sau împrumut?
……………………………………………….. ………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
………… ………………………………………………………………………………………..
9. Ce este dobânda?
…………………………………………………………………………………………………… …………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………….
………………………………………………………. ……………………………………………..
10. Ce sunt garanțiile bancare?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
…….. …………………………………………………………………………………………………………….. ……………..
……………………………………………………………………………………………………
11. Ce este BNR – ul și ce rol are?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
………………………………………………… …………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
12. Enumeră avantajele unui împrumut bancar :
…………………………………………………………………………………………………………………… ………………
………………………………………………………………………………………………….. ……………………………….
……………………………………………………………………………………………………
13.Enumeră dezavantajele unui împrumut bancar :
…………………………………………… ………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
…………………………………………………………………………………………………………………… ……..

89
14. Cum se calculează dobânda?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
……………………………………………………………………………………………. ……………………………………..
……………………………………………………………………………………………………
15. Menționează 3 lucruri pozitive despre bănci.
a)………………………………………….. …………………………………………………………………………
b)…………………………………………………………………………………………………………… ……….
c)………………………….. …………………………………………………………………………………………

16. Menționează 3 lucruri negative despre bănci.
a)………………………………………………………………………………… …………………………………..
b)…………………………………………………………………………………………………………… ………..
c)……………………………………………………………. ……………………………………………………….

17. Dacă ai avea nevoie de surse financiare pentru afacerea ta, la care dintre următoarele
surse ai apela?
a) la fonduri proprii ale firmei mele;
b) la bănci comerciale;
c) la subvenții nerambursabile;
d) ai emite acțiuni;
e) varianta a și b;
f) varianta a și c;
18. Ce este rata de rambursare?
a) este suma ce trebuie să primești de la bancă;
b) este suma ce trebuie să plătești băncii;
c) este suma creditului și a dobânzii ce trebuie să înapoiezi băncii;
d) este rata care are scadență în luna respectivă;
19. Ce înțelegi prin grafic de rambursare?
a) graficul de acordare a împrumutului;
b) planificarea la ridicarea sumei;
c) schema plăților ce urmează să le plătesc ;
20. Ce li -se întâmplă celor care nu plătesc datoriile față de bancă?
a) se confiscă garanția;
b) se confiscă toată averea
c) se șterge datoria dacă nu au venituri ;
d) se amână plățile p ână vor putea plăti;
e) nu știu;
21. Enumeră câteva metode prin care se pot câștiga ușor bani.
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
………………………………………………………………………………………………………………. …………………..
……………………………………………………………………………………………… ……
22. Enumeră câteva locuri de muncă unde se acordă salarii mari.
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………….
………………………………………………………………………………………………. ………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……..

90
23. Dacă ai câștiga o sumă foarte mare la jocul de noroc ce ai face cu câ știgul?
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………….
…………………………………………………………………………………….. ………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………
24.Care este suma cheltuită de tine într -o lună cu toate activitățile tale( mâncare, haine ,
transport, distracție, telefon, etc)
……………………………………………………………………
25.Cât este venitul minim pe economie?
…………………………………………………………………..
26. Cu ce salar ai fi mulțumit după terminarea liceului?
……………………………………………………………………………….

Semnătura Vă mulțumesc pentru colaborare!
……………………………… prof. Sike Maria

91 Anexa 2.

Liceul Tehnologic George Barițiu
Livada, jud. Satu Mare

CHESTIONAR DE EVALUARE A CUNOȘTINȚELOR
FISCALE 2015 -2016
clasa………………… specializarea……………………………. ……………………….
vârsta…………………….. data…………………

Vă rog să răspundeți sincer la următoarele întrebări prin încercuirea literei sau a
litetrelor de la răspunsul potrivit , sau prin completarea spațiului liber cu părerea voastră.

1. După părerea ta, în țara noastră e nevoie de existența statului?
a) DA b) NU c) CÂTEODATĂ d) nu știu
2. Ce rol are statul?
a) de apărare; b) de conducere; c) de execuție; d) de distribuire;
e) de control,
f) de colectare; g) nu știu; h)……………………………………
3. Enumerați patru organe ale statului.
a) ……………………………… …………………………… b) …………………………………………….
c) ………………………………………………………. d)…………………………………………… ..
4. Enumerați patru forme de VENITURI publice ale statului( mobilizarea resurselor).
a)…………………………………………………………. b) ……………………………………………. …
c)……………………………………………………. d) ……………………………………………….
5. Enumerați patru forme de CHELTUIELI publice ale statului( distribuirea resurselor).
a)………………………………………………………. b) ………………………….. …………………
c)…………………………………………………….. d) …………………………………………….. .
6. La constituirea fondurilor publice contribuie:
a) populația; b) regiile autonome; c) societă țile comerciale; d) instituțiile publice,
e) nu știu; f) ………………………………………………………
7. Beneficiarii fondurilor publice sunt:
a) sănătatea, b) cultura; c) educația; d) asigurările sociale; e) ordinea p ublică;
f) nu știu, g) ……………………………………………….
8. Finanțele publice sunt controlate de :
a) Garda Financiară b) Guvernul României c) Curtea de Conturi d) Parlamentul
e) Ministerul Finanțelor f) nu ș tiu g) ………………………………..
9. Care sunt impozitele pe care le plătesc părinții tăi?

92 …………………………………………………………………………………………………………….. …………….
……… …………………………………………………………………………………………………………….. …….
10. Enumerați impozitele și taxele care constituie veniturile bugetului STATULUI :
…………………………………………………………………………………………………………….. …………….
…………………………………………………………………………………………………… ………………………
11. Enumerați impozitele și taxele care constituie veniturile bugetului LOCAL :
…………………………………………………………………………………………………………….. …………….
………. …………………………………………………………………………………………………………….. ……
12. Ce înțelegeți prin IMPUNEREA impozitului?
a) colectarea; b) distribuirea; c) stabilirea: d) repartizarea: e) nu știu;
13. Ce înțelegeți prin justa impunere( echitate fiscală)?
a) toți plătesc o sumă fixă din venit sau avere; b) numai cei care au venit plătesc;
b) toți plătesc o cotă fixă după v enit sau avere; d) nu știu;
14. Care sunt contribuțiile sociale care se plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat?
a)…………………………………………………………… b) ………………………………………….. ……
c)………………………………………………………… d) ……………………………………………… …..
15. Definiți impozitele:
………………………………………………………………………………………….. ………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
……………………………………………………………… ………………………………………………………
16. Definiți taxele:
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
…………………………. ……………………………………………………………………………………………..
17. Enumerați patru tipuri de impozite DIRECTE:
a)…………………………………………………………… b) ……………………….. ………………………
c)……………………………………………………………..d)………………………………………….. …..
18. Enumerați patru tipuri de impozite INDIRECTE:
a)………………………………….. ………………………. b) ………………………………………………..
c)……………………………………………………………..d)………………………………………….. …..
19. În cazul impozitului pe sal ar, cotele de impunere sunt:
a) progresive( crescânde) după tranșe de venit;
b) proporționale cu venitul obținut;
c) cotă unică de impunere de 16% ;
d) nu știu;

20. Enumerați patru produse la care se percep accize;

93 a)…………………………………………………………… b) ………………………………………….. ……
c)……………………………………………………………..d)………………………………….. …………..
21. Enumerați formele TVA –ului:
a)…………………………………………………………… b) ………………………………………….. ……
c)……………………………………………………………. .d)……………………………………………….
22. Când se stabilește taxa vamală asupra unei marfe?
a) când este importată în țară; b) când se exportă;
b) când este în tranzit și traversează țara; d) nu știu;
23. Care taxa vamală asupra produselor în interiorul Uniunii Europene?
a) 9%; b) nu este; c) 16%; d) în funcție de valoare; e) nu știu;
24. Tu când plătești impozit indirect ?
a) când mi -se cere b) câteodată; c) la vânzarea produselo r; d) la cumpărarea
produselor; e) nu știu; f ) ………………………………………………..
25. Suportatorul plății TVA -ului asupra produselor și serviciilor este:
a) vânzătorul; b) cumpărătorul; c) și vânzătorul și cumpărătorul; d) nu ș tiu;
26. Tu ai plătit taxă pentru un serviciu solicitat de la stat?
a) da, pentru………………………………………………………………………………………
b) nu ; c) încă nu am 18 ani, d) nu știu;
27. Tu personal , beneficiezi de cheltu ielile publice ale statului ?( să dai exemple dacă ai
răspuns cu da)
a) Nu; b) nu știu;
c) DA,
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
……………………………………………………………………………………….. ……………………………….
28. După părerea ta, e bine sau nu e bine să se plătească impozite și taxe către stat?
Motivează te rog, răspunsul.
…………………………………………………………………………………………… …………………………………
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………….
………………………………………………………………. ……………………………………………………..

Semnătura Vă mulțumesc pentru colaborare!
……………………………… prof. Sike Maria

94
DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE
A
LUCRĂRII METODICO – ȘTIINȚIFICE PENTRU ACORDAREA
GRADULUI DIDACTIC I

Titlul lucrării : Utilizarea metodei portofoliu în educația fiscală din
învățământul preuniversitar

Autorul lucrări i : profesor Sike Maria

Lucrarea este elaborată în vederea obținerii gradului didactic I organizat de către
D.P.P.D. din cadrul Universității din Oradea, sesiunea August 2016.

Prin prezenta, subsemnata declar pe propria răspundere că această lucrare a fost
elaborată de către mine, fără nici un ajutor neautorizat și că nici o parte a
lucrării nu conține aplicații sau studii de caz publicate de alți autori.
Declar, de asemenea, că în lucrare nu există idei, tabele, grafice, hărți sau alte
surse folosite fără respectarea legii române și a convențiilor internaționale
privind drepturile de autor.

Data Semnătura