Argument … .2 [618836]

1
CUPRINS
Argument ………………………………………………………………… .2;
Capitolul I…………………………………………………………………4;
1.1. Elemente de identificare a Fondului Forestier……………….4;
1.2. Geologie…………………………………………………………4;
1.3. Geomorfologie…………………………………………………..4;
1.4. Condiții climatice……………………………………………….6;
1.5. Hidrologia……………………………………………………….8;
1.6. Condiții edafice Soluri………………………………………….8;
Capitolul II……………………………………………………….10;
Caracterizarea generală a perimetrului ameliorare panuletul……………10;
Capitolul III Cartarea stațională a terenurilor degradate din perimetr ul de
ameliorare și stabilirea problemelor ce se cer rezolvate
………………………………………………………………………….12;
3.1.Metoda de cartare adoptată…………………………………………………12;
3.2 Separarea, descrierea și caracterizarea unitățilo r staționale din
perimetru………………………………………………………………………………….13;
3.3.Stabilirea și caracterizarea tipurilor staționale din perimetru..14;
Capitolul IV.Stabilirea soluțiilor tehnice de ameliorare a doptate în funcție de natură
și intensitatea fenomenelor de degradare existente în
perimetru…………………………………………………………..16;
4.1.Complexul de măsuri și lucrări ameliorative…………………………..16;
4.2.Soluții tehnice adoptate pe tipuri staționale…. …………………………17;
4.3.Suprafețele de parcurs cu lucrări de completări și întreținere a
culturilor………………………………………………………………………. .17;
4.3.1.Detalii tehnice și tehnologice privind lucrările de împădurire..18;
4.3.2.Detalierea lucrărilor de pregătire și ameliorare a solului……….19;
Capitolul V. Detalii de ordin tehnic privind aplicarea soluțiilor
adoptate…………………………………………………………… …20;
5.1.Necesaru l de puieți…………………………………………………. .20;
5.2.Terase simple……………………………………………………… …21;
5.3.Terase întrerupte…………………………………………………… .22;
5.4.Gărdulețe……………………………………………………….. ………………………. .22;
5.5.Cantitatea de nuiele……………………………….. ……….. ……………………… .23;
5.6.Numărul de pari pentru terase continuie………….. ……………………… .23;
5.7.Numărul de pari pentru terasele întrerupte……………………… ..24;
5.8.Necesarul de nuiele și pari pentru garnisaje…… …………………………. .25;
5.9.Determinarea numărului de cleionaj e și a distanței între ele…… …26;
5.10.Împrejmuirea cu gard din sârmă ghimpată……… ……………………… .26;

2
Capitolul VI Breviar de calcul pentru toate categorii le de lucrări. 26;
6.1.Volumul de lucrări stabilite pe categorii…………….. ……………………… 27;
6.2.Cantități de materiale propuse și evaluarea lor…… ……………………… 27;
6.3.Devizul general al lucrărilor propuse în proiect………………… …28;
Cap.7.Organizrea și eșalonarea pe ani a lucrărilor propuse… ……28;
Bibliografie………………………… ……………………………… …29;

3
TEMA PROIECTULUI
Să se proiecteze lucrările de amenajare a pădurilor necesare pentru combaterea
fenomenelor de degradare a solului produse de apă costând în eroziune de suprafață
și de adâncime , depozite de aluviuni și fenomene de alunecare în perimetrul de
ameliorare Panuletul din cadrul UP IV Colibita.
ARGUMENT
Perimetrul de ameliorare este o fostă pășune, degradata în timp, datorită
pășunatului intensiv, preluata în fondul forestier în vederea stăpânirii fenomenelor de
degradare.
În cadrul perimetrului de ameliorar e în partea superioară exista o alunecare de teren
cu masa alunecata moderat fragmentată fără exces de apă în suprafața, .1.0. ha. Perimetrul
este străbătut de o ravenă ale cărei dimensiuni: lungimea în treimea superioară, mijlocie
și inferioară se vor sta bili cu ajuotorul planului de situație anexat, întocmit la scara de 1:
4000.
Depozitul de aluviuni transportate din cadrul perimetrului (conul de dejecție) are o
suprafață de 1 ha și este constituit din bolovănișuri cu puțin pietriș și nisip (sub 25%).
Lucrările pe talvegul ravenei se vor proiecta numai pentru treimea superioară,
pentru treimea inferioară acestea vor fi numai nominalizate.

4
CAPITOLUL I
1.1. Elemente de identificare a Fondului Forestier
Unitatea de producte IV Colibita este situată în Carpații Orientali,unitatea
geografică a Munților Bârgăului,partea sud -sud-estică a acestora în bazinul râului Bistrița
dreapta tehnică,în amonte de confluiența acestuia cu pârâul Tihuța,dreap ta tehnică a
lacului Colibița și pârâului cu același nume,până la confluiența acestuia din urmă cu
pr.Colbu.
Suprafața totală a fondului forestier de stat este de 4.833,3 ha.
Administrarea silvică a U.P. este asigurată de ocolul Silvic Prundul Bârgăului cu sediul
în localitatea cu același nume,ocol din cadrul R.N.P.,Directă Silvică Bistrița.
Vecinătăți, limite
Tab.1
Punctul
cardinal Vecinătăți Limite
Felul Denumirea
Nord U.P. ÎI Tihuta naturală Culmea
Bridireiului,Vf.Bridireiul
ui,
Culmea Bucsoaiei și cea
care trece prin vârfurile
Cosaru,Dragota,Arșiței
și Cornii.
Sud U.P. VI Colbu
U.P. V Repedele
U.P. VI Pietroasa naturală Valea Bistriței,Lacul
Colibita,Valea
Colibitei,Culmea Prislop –
Vărful Dalbidan.
Est O.S.Dorna Candrenilor naturală Culmea ce trece prin
vârfurile
Cornii,Măgura,Buba,Dal
bidan și Strunioru.
Vest U.P.VI Pietroasa naturală Râul Bistrița

Administrarea fondului forestier
Fondul forestier din U.P. IV Colibita este administrat de Ministerul Agriculturii,
Pădurilor și Protecției Mediului, prin filiala ROMSILVA R.A. Bistrița – Năsăud, Ocolul
Silvic Prundu Bârgăului .
Terenuri acoperite de vegetație forestieră situate în afara fondului forestier
Pe raza U.P. IV Colibita se află suprafețe de pădure care fac obiectul Legii nr. 18 /
1991. Arboretele sunt parcelate și bornate.De asemenea ele apar figirate și pe hârtiile care
însoțesc prezentul amenajament.

5
Vegetația se compune din fag,molid ,brad,diverse tari .
1.2. Geologie
Geologic ,teritoriul U.P. este constituit din depozite sedimentare de natura
vulcanică (lave andezitice și bazaltice),conglomerate vulcanice.Principalele tipuri de roci
sunt șisturile, granițele,gresiile,conglomeratele și luturile.
Principalele văi ce străbat U.P. sunt: Izvorul Lung și Valea Colibitei,ce își unesc
apele și se varsă în lacul de acumulare Colibita,iar acesta în râul Bistrița.Aceste văi au
numeroși afluienți(Dalbidanul cu afluienții:Buba de sus,Dascălul.Tomnatic,Prislop.Valea
Măgurii,P r.Hanganilor,Pr.Locurile Aurii),cu numeroase ramificații ceea ce face că
rețeaua hidrografică în ansamblu să fie destul de dezvoltată.Primăvara,odată cu topirea
zăpezilor se manifestă tendințe de torențialitate.
1.3.Geomorfologie
Orografia terenului -văile lungi,versanții cu pantele relativ mari,văile orientate pe
direcția N -S,favorizează canalizarea vânturilor,iar atunci când acestea au o intensitate mai
mare,pot provoca doborâturi de vânt.Repartiția Fondului Forestier pe categorii de
altitudine.
Intervalul de variație al înclinării este de la 10  la 45 . Înclinarea madie este de
30,6. Repartiția în procente în funcție de înclinare se prezintă astfel :
Din sinteza tabelului anterior rezultă că 60 % din suprafața U.P. -ului are o înclinare
cuprinsă între 31  și 40 ceea ce denotă un teren foarte înclinat fapt ce se răsfrânge asupra
vegetației prin efectul negativ constituit printr -o eroziune accentuată produsă de către
torenții existenți, iar cantitățile mari de precipitații, în arboretele cu consistență redusă, au
ca efect spălarea humusului și a straturilor superficiale de sol, ceea ce duce în timp la
reducerea troficității stațiun ii și la micșorarea volumului edafic util, acestea având un
efect negativ asupra dezvoltării vegetației forestiere.
Expoziția generală este SV. Caracteristic acestei expoziții este o perioadă mai mare
de însorire ceea ce determina o temperatură mai ridicat ă, topirea mai timpurie a zăpezii,
reducându -se într -o oarecare măsura acțiunii temperaturii și indirect a altitudinii ca factori
limitativi ai vegetației forestiere.
Marea majoritate a arborete 12312 și1810m lor se situează la altitudini cuprinse între
1 101 – 1 300 m, în arealul favorabil molidului .Limitele UP -ului se situează între 550m
și 1530m cu concentrație mai mare a vegetației menționată între limitele de mai sus.
1.4. Condiții climatice
În general climatul este temperat. Tipul dominant de climat este cel continental,
moderat de deal și submontan.
Clima este influențată și de expoziția variată a unități studiate astfel putem pomeni de o
răspândire specifică a vegetației forestiere.
De asemenea climă este influențată și de diferența de altitudine. A stfel în zonele
mai joase perioada de vegetație este mai lungă iar în zonele mai înalte perioada de
vegetație este mai scurtă,acest lucru determinând o răspândire specifică a vegetației
forestiere.

6
Factorii climatici sunt favorabili dezvoltării vegetației forestiere etajului montan –
premontan de făgete și celui deluros de gorunete și goruneto -fagete .
Regimul termic
Temperatura scade cu creșterea altitudinii, cu gradul de expunere a versanților în funcție
de înclinare și expoziție în medie cu 5 gr. Celsius l a 100.
temperatura medie anuală este 6 -8 grade Celsius
amplitudinea termică este 55.8 gr. Celsius
zile de îngheț sunt 110 -120
precipitații medii anuale sunt 600 -800 mm
indicele de ariditate anual este 45

Repartiția temperaturilor medii de -a lungul lunilor
Tab.6
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temp. 4,5 2,5 2,3 7,3 12,1 14,8 17 15,9 12,4 8,5 2,2 -1,5
Regimul pluviometric
Precipitațiile medii anuale sunt în jur de 1 100 mm. Cantitatea maximă de precipitații
în 24 de ore este de 70 l / 24 ore în 10.07.1938. În perioada de iarnă numărul de zile cu
ninsoare este de 48 – 80 zile, iar numărul de zile cu strat de zăpada se ridica la 120 – 160
zile pe an. Numărul mediu al zilelor cu nebulozitate este de 170 zile pe an.
Distribuția precipitațiilor de -a lungul anului
Tab.7
Lun
a I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Prec
. 33 31 34 46 62 84 73 67 67 65 67 63

Regimul eolian
Cele mai puternice, dar și cele mai frecvente vânturi în regiune sunt cele nordice și
cele nord -vestice, acestea fiind influențate și de orografia terenului.

Frecvența și viteza vântului pe direcții
Direcția Frecvența Viteza
N 1,7 1,8
NE 3,2 2,3

7
E 2,4 1,6
SE 2,4 1,9
S 1,9 1,9
SV 2,3 1,5
V 8,5 2,7
NV 8,5 2,7

Diagrama WALTER – LIETH
Din diagramă prezentată rezultă că temperaturile medii anuale sunt scăzute;
caracteristic pentru regiunea climatică respectivă, o influență puternică având -o
altitudinea, temperaturile medii lunare menținându -se sub 0 C de la începutul lunii
noiembrie pân ă la sfârșitul lunii martie.
Precipitațiille cu maximă în iunie, excepțional în luna mai și E.T.P. -ul sunt astfel
încât există un excedent permanent de precipitații sau cu întrerupere de cel mult o lună,
la mijlocul verii, mai exact în luna iulie.
Deosebit de important pentru răspândirea molidișurilor este factorul temperatura,
prin faptul că odată cu creșterea altitudinii, temperatura scade, având ca efect diminuarea
creșterilor datorită scăderii perioadei de vegetație.
Diagrama Walter -Lieth

8

1.5. Hidrolo gia
Hidrologic pădurile din unitatea de producție sunt situate în bazinul superior al
râului Bistrița Ardeleană.Principalele cursuri de apă sunt Tiha cu
afluienții:Secu,Tureac,Sendroaia,Magurici,Casarul și Colibița cu afluienții:Izvorul
Lung,Dalbidan,Col bu,Panulet,Repedele,Soimu.
1.6. Condiții edafice Soluri
Repartiția terenurilor pe clase, tipuri de sol a celor 34 ua – uri

CLASĂ TIPUL SUBTIPUL CODUL SUCCESIUNEA
ORIZONTURILO
R SUPRAFAȚA
HA. %
Cambisolur
i Brun
acid Tipic 3.3.0.1. Ao – Bv – C 283, 9 53
Criptospodi
c 3.3.0.4. Aou – Bv – C 197 36
Spodosoluri Podzol Tipic 4.2.0.1. Au – Es – Bhs – R 22, 6 4
Litic 4.2.0.3. Au – Es – Bhs – R 38, 3 7
Total 541, 7 100
Solurile BRUN ACIDE TIPICE, conform tabelului de mai sus, ocupă cea mai mare
suprafață, respectiv 53 % din total, și au ca indicativ codul 3.3.0.1.
În arealul montan cu precipitații medii de peste 850 mm și temperaturi de 3 – 6  C,
vegetația naturală este reprezentată de păduri de molid sau amestecuri de molid și cu fag
care produc și asigură o acidificare a solului. Are un profil de tip Ao – Bv – C ( R ), textura
mijlocie, diferențiată pe profil, conținut mic în humus ( 1,8 – 4 % ), dar pot avea cantități
mari de materie organică, pH acid ( 4,5 – 5 ), grad de saturație în baze scăzut ( V = 27 –

9
30 – 50 % ). În Ao și în Bv ( V = 20 – 50 % ). Structură este grăunțoasa, slab dezvoltată
în Ao și poliedrica în B v, coloizii minerali nu migrează ci rămân la locul lor de formare
și alcătuiesc cu acizii huminici complexe organo -minerale puțin mobile.
În cuprinsul Ocolului s -au identificat subtipurile de sol brun acid : tipic, criptospodic
și litic.Solul brun acid lit ic are limită orizontului R mult superioară celui tipic.
Volumul edafic util este în general scăzut. Fertilitatea lor este scăzută, dar este
propice dezvoltării vegetației forestiere alcătuită în principal din molidișuri.

CAPITOLUL II
CARACTERIZAREA GENE RALĂ A PERIMETRULUI DE AMELIORARE
PANULETUL
Principalii factori care au favorizat procesele de degradare după dispariția
vegetației sunt ploile cu un cuantum anual ridicat, panta mare a terenului, substratul
format din roci friabile. Procesele de degradare s -au declanșat ca urmare a despăduririi
suprafeței și a pășunatului intensiv. Această situație se menține și în prezent de aceea este
necesară intervenția cu lucrări de ameliorare că procesele de eroziune să fie oprite,
terenurile să fie stabilizate și să reintre în circuitul economic.
Procesele de degradare sunt determinate de eroziunea pluvială, aceasta îmbraca
doua forme: eroziu nea de suprafață și eroziunea de adâncime. Ambele forme sunt
reprezentate în perimetrul cu grade de intensitate diferite.
Procesele de eroziune în suprafață sunt caracteristice pentru terenurile înclinate cu
soluri slab coezive, bătătorite și lipsite de u n scut vegetal protector. În raport cu gradul de
eroziune, terenurile erodate se împart în trei categorii: moderat, puternic și foarte puternic
erodate, după cum s -a îndepărtat mai puțin de jumătate din orizontul cu humus, peste
jumătate sau dacă eroziunea acționează la nivelul orizonturilor următoare.
Eroziunea de adâncime este provocată de către șuvoaiele de apă, pe terenuri cu
scurgeri abundente, pe versanți și la baza versanților. În desfășurarea procesului se disting
două faze: șiroirea și ravenația. Ravena prezintă trei zone : una de desprindere, una de
transport și alta de depozitare. Zona de desprindere este o râpa unde se concentrează apele
scurse din amonte și de unde se desprinde sistematic materialul erodat. Zona de transport
este un canal cu un pat și două taluze și în lungul său sunt transportate materialele venite
din amonte.
Datorită gradului ridicat de degradare a terenurilor din perimetru cât și riscului
potențial de eroziune, se conturează o serie de consecințe grave și dintre cele mai di verse.
Cele mai numeroase și evidente sunt consecințele pedologice, astfel solul a fost
bătătorit, destructurat iar orizontul de humus a fost înlăturat de pe suprafețe mari.
În urma aportului de materiale aduse de pe versant turbiditatea apelor râului
colector crește considerabil după fiecare ploaie.
Din punct de vedere climatic are loc o modificare în plan local a bilanțului caloric.
Datorită lipsei vegetației solul nu își îndeplinește rolul de reținător de apă astfel încât

10
seceta atmosferică atrage im ediat după sine seceta pedologică. Pe plan local climatul este
mai arid.
Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent astfel încât este posibil ca
în urma unor ploi abundente și de lungă durată materialele aduse din amonte să nu mai
poată fii în totalitate spălate și transportate, iar nivelul apelor râului și chiar conformația
albiei acestuia să se modifice cu consecințe puțin previzibile.
Datorită caracterului dinamic ascendent al proceselor face ca neexecutarea la timp
a intervenției face ca aceasta să devină mai nesigură și mai costisitoare.

11
CAPITOLUL III
Cartarea stațională a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare și
stabilirea problemelor ce se cer rezolvate
3.1.Metoda de cartare adoptată
Cartarea este operația complexă de identificare, descriere și caracterizare a
unităților din cuprinsul perimetrului de ameliorare, având ca scop raionarea ameliorativă
a terenurilor, stabilirea unităților operative de lucru și în final formularea problemelor ce
se cer r ezolvate în perimetru.
Metoda folosită pentru cartarea acestui perimetru de ameliorare este metoda de
cartare după unități și tipuri staționale, scara la care se cartează este de 1:4000. această
metodă utilizează criterii de ordin stațional și folosește n otații și unități taxonomice
specifice. Criteriile metodei de cartare sunt:
– natura degradării și forma terenului degradat
– poziția fitoclimatica a terenului
– caracteristica definitorie a terenului
– solul și proprietățil e sale.
Unități taxonomice folosite:
1. Clasa de terenuri degradate este unitatea taxonomică ce grupează toate terenurile
care sunt afectate de o anumită formă de degradare, neținând cont și de amplasarea lor
geografică.
2. Seria zonala a stațiunii reunește terenurile degradate din diferite clase și din
același areal fito -climatic. Există patru serii ce corespund zonelor de câmpie, deal, munți
joși și munți înalți notate C,D,M1 și M2.
3. Subclasa de stațiuni este determinată după caracteristica defin itorie a terenului
degradat care conferă un anumit aspect. Pentru fiecare clasă de terenuri degradate s -au
stabilit câte două subclase, notate cu cifrele arabe 1 sau 2.
4. Grupa staționala ține seama de caracteristica pedologică fundamentală(structura,
textura solului ), grupând terenurile degradate care au condiții asemănătoare.
5. Tipul stațional este gruparea de unități staționale cu același specific ecologic și
potențial productiv, determinate de cele patru criterii ale metodei, având deci și aceeași
formulă de cartare staționala.
6. Unitatea staționala este unitatea taxonomica concretă, delimitata de o porțiune
de teren omogenă din punct de vedere al specificului ecologic și al potențialului
productiv.
Perimetrul de ameliorare aparține zonei fizico -geog rafica M1, regiuni de munte
mijlociu din subzona amestecului de fag cu rășinoase

3.2 Separarea, descrierea și caracterizarea unităților staționale din perimetru

12
În perimetrul de ameliorare s -au identificat un număr de 5 unități staționale. În
funcție de formele de degradare, ele au fost delimitate pe teren prin șiruri de țăruși, iar pe
planul de situație cu linie întrerupta și notate cu cifre arabe.
Descrierea și caracterizarea unităților staționale se va face sub formă de fise.
Unitatea staționala nr. 1
– suprafața 16.1 ha
– eroziune de gradul I (E 1)
– teren moderat erodat
– condiții geomorfologice:
– altitudinea: minimă: 550 m
maximă: 650 m
– pantă: 19 %
– expoziția: V
– sol brun acid,textura argiloasa
– teren nud
– tip stațional: EFa3
Unitatea staționala nr. 2
– suprafața 9.1 ha
– eroziune de gradul II (E 2)
– teren puternic erodat
– condiții geomorfologice:
– altitudinea: minimă: 600 m
maximă: 730m
– pantă: 25 %
– expoziția: V
– sol brun acid,textura argiloasa
– teren nud
– tip stațional: EFa4
Unitatea staționala nr. 3
– suprafața 22.6 ha
– eroziune de gradul III (E 3)
– teren foarte puternic erodat
– condiții geomorfologice:
– altitudinea: minimă: 650 m
maximă: 850 m

13
– pantă: 27 %
– expoziția: N -E
– sol brun acid, textura argiloasa
– teren nud
– tip stațional: EFa8

Unitatea staționala nr. 4
– supraf ața 9.7 ha
– eroziune de gradul IV (E 4)
– teren excesiv erodat
– condiții geomorfologice:
– altitudinea: minimă: 590 m
maximă: 700m
– pantă: 32 %
– expoziția: N -E
– sol brun acid, textura argiloasa
– teren nud
– tip stațional: EFa10
Unitatea staționala nr. 5
– suprafața 8.1 ha
– eroziune de gradul III (E)
– teren foarte puternic erodat
– condiții geomorfologice:
– altitudinea: minimă: 550 m
maximă: 640m
– pantă: 27 %
– expoziția: S
– sol brun acid, textura argiloasa
– teren slab înierbat
-tip stațional EFa8

14

3.3.Stabilirea și caracterizarea tipurilor staționale din
perimetru
Tip stațional U.S. componente Formula
staționala Tip de
eroziune
simbol Suprafața nr Suprafața
T1 16.1 1 16.1 EFa3 Moderată(E
1)
T2 9.1 2 9.1 EFa4 Puternică(E2
)
T3 30.7 3
5 22.6
8.1 EFa8 Foarte
puternică(E3
)
T4 9.7 4 9.7 EFa10 Excesivă(E4
)

15

CAPITOLUL IV
Stabilirea soluțiilor tehnice de ameliorare adoptatein funcție de natură și
intensitatea fenomenelor de degradare existente în perimetru
4.1.Complexul de măsuri și lucrări ameliorative
Având în vedere obiectivele urmărite, de diversitatea situațiilor existente în
perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer rezolvate și de suprafața perimetrului,
se impune necesitatea adoptării unui complex de măsuri și lucrări ameliorative.
Soluția tehnică de ansamblu
1. consolidarea versanților
erodați 1. terase
2. consolidarea obârșiei albiei
de scurgere 2. garnisaje
3. reducerea compactității
solului 3. pregătirea în vetre
4. înlăturarea insuficientei
solului și a carentelor de
nutriție 4. fertilizarea cu pământ vegetal
5. ameliorarea generală a
condițiilor de mediu 5. lucrări de împădurire
6. asigurarea liniștii în
perimetru prin lucrările
efectuate 6. măsuri de pază și lucrări de
împrejmuire
Din lista de mai sus se observa că pentru fiecare problemă apărută în perimetru se
găsește soluția în lista componentelor complexului ameliorativ.
Măsurile care se impun , se referă atât la ansamblul perimetrului de ameliorare cât
și la terenurile înconjurătoare și constau în: restricții de folosința, reguli de exploatare,
măsuri de pază și alte măsur i. Aceste măsuri au drept scop prevenirea apariției și
extinderii proceselor de degradare. Restricțiile de folosința se referă la faptul că terenul
din perimetrul de ameliorare nu poate deveni pășune său teren agricol, folosințe care ar
reactiva procesele de degradare .
Regulile de exploatare: în urma lucrărilor de împădurire, arboretele rezultate nu vor
fi exploatate prin tăieri rase, se interzice pășunatul, strângerea de fructe de pădure,
activități turistice.
Măsurile de pază vor fi luate de conducerea ocolului și vor fi aplicate de către
pădurarul în cantonul căruia se găsește perimetrul.
În timpul lucrărilor perimetrul va fi scos în evidență prin panouri de atenționare și
prevenire a pericolelor

16
4.2.Soluții tehnice adoptate pe tipuri staționale

Tabelul 11
T.S. S Impă duriri
în gropi
obișnuite Lucră ri de consolidare Lucrări de pregă tire
a solului Terase
simple
(metri
liniari) Terase sprijinite de
gardulete
continue intrerupte vetre benzi
T1 16.1 80500 – – – –
T2 9.1 45500 – – –
T3 30.7 153500 – –
T4 9.7 48500 – – –
T5 2.4 – – 7200 – –
T6 1 – – – 5000 –
T7 0,5 5000 – – – –

4.3.Suprafețele de parcurs cu lucarari de completări și întreținere a culturilor
Tabelul 8
T.S S
(ha) Lucrări de completări Lucrări de întreținere
Total Din care Total Din care
% Ha Anul 2 Anul 3 nr ha Anul 1 Anul 2 Anul 3
% ha % ha nr ha nr ha nr ha
T1 16.1 15 2.41 10 1.61 5 0.8 6 16.1 2 16.1 2 16.1 1 16.1
T2 9.1 15 1.36 10 0.91 5 0,45 6 9.1 2 9.1 2 9.1 1 9.1
T3 30.7 30 11.1 20 7.4 10 3.7 6 30.7 2 30.7 2 30.7 1 30.7
T4 9.7 30 3.91 20 1.94 10 0.97 6 9.7 2 9.7 2 9.7 1 9.7
T5 2.4 30 0.72 20 0.48 10 0.24 3 2.4 2 2.4 1 2.4 – 2.4
T6 1 15 0.15 10 0.1 5 0.05 6 1 2 1.0 2 1 1 1
T7 0,5 15 0.07
5 10 0.05 5 0.02
5 3 0,5 2 0,5 1 0,5 – 0,5
4.3.Detalierea soluției tehnice
4.3.1.Detalii tehnice și tehnologice privind lucrările de împădurire

17
Suprafață care urmează a fi împădurita în perimetrul de ameliorare este de 70.2 ha,
reprezentând 100% din totalul suprafeței perimetrului. Culturile create în urma lucrărilor
de împădurire vor avea un rol mixt, de producție și protecție a solului și apelor.
Compa rând condițiile staționale existente în perimetrul de ameliorare cu cerințele
ecologice ale speciilor, pentru efectuarea lucrărilor de împădurire s -au ales următoarele
specii arborescente: MO LA PI PAR AN PA.
Formula de împădurire reda asortimentul și proporția speciilor și se stabilește în
funcție de intensitatea degradării prin eroziune. Astfel, pe terenurile moderat erodate, se
vor introduce specii arborescente în proporție mare, terenurile cu eroziune puternică vor
avea și un etaj de arbuști, iar î n cazurile extreme din terenurile foarte puternic erodate și
ravenate se recurge la monoculturii, rezultând pinete.
Culturile vor avea desimii de 5000 puieți/ha.
Procedeul de plantare utilizat în mare parte din suprafețe este cel de plantare în
gropi no rmale de 30x30x30 cm.
Tabelul 4 – Detalii tehnice privind împădurirea, pe tipuri staționale
Tip stațional Formula de împădurire Distanța
de lucru Nr de
puieți la ha Elemente privind
modul de
împădurire Simbo
l S (ha)
EFa3 16.1 75Mo25La 2×1 5000 Gr.p
EFa4 9.1 75MO25La 2×1 5000 Gr p
EFa8 30.7 50Pi25Fr25Par 2×1 5000 Tn+Gr o
EFa 10 8.1 50Pi 25Fr 25Par 2×1 5000 Tn+Gr.o
RFa 8 2.4 100An 2×1 5000 Tg
Al Fa4 1 75Mo25Fr 2×1 5000 Gr v
A Fă 4 0,5 50An50Pa. 1×1 10000 Gr.o .
Total 70.2
Completarea și întreținerea culturilor
Recepția lucrărilor de împădurire și controlul anual al culturilor se vor face
utilizând suprafețe de probă, care să însumeze aproximativ 40% din totalul suprafețelor
împădurite. În funcție de cele constatate cu ocazia controalelor , se stabilește procentul de
puieți necesari pentru completarea culturilor precum și durata și eșalonarea lucrărilor de
întreținere.
4.3.2.Detalierea lucrărilor de pregătire și ameliorare a solului
Pregătirea solului se prevede pe o suprafață de 0.5 ha, pe această suprafață culturile
având desimesimea de 5000 puieți/ha. Lucrările de pregătire a solului sunt lucrări de
pregătire parțială, în vetre cu dimensiunile de 60 x 80 cm. Rolul acestora este de a reduce
compactitatea solului și de a realiza un raport aerohidric favorabil dezvoltării puieților,

18
astfel și încât aceștia să își poată dezvolta rapid sistemul radicelar. Pregătirea solului în
vetre este prevăzută în suprafețele de la baza versantului, unde materialele fine provenite
din amonte, ca urmare a eroziunii pluviale se depun, iar după uscare formează o crustă,
împiedecând astfel instalarea vegetației.
Terase sprijinite de gărdulețe. (p.s. am achiziționat acest proiect de la bor calin din
grupa 1, cotravaloarea acestuia fiind de 40 lei, eu nu l -am făcut pentru că, cu respect va
spun că mă doare în fund de materia dumneavoastră ) Suprafața efectivă pe care se prevăd
lucrări cu terase sprijinite de gărdulețe este de 0.72 ha. Terasele vor fi continui. Ele au rol
de a reduce scurgerea, de a reține mater ialele antrenate de ape și de a susține puieții un
timp mai îndelungat respectiv 5 -6 ani. Dispunerea teraselor va fi în șiruri paralele față de
curba de nivel, cu distanțe între șiruri de 2 m.
Tehnica de execuție a teraselor sprijinite de gărdulețe presu pune mai multe operații,
în următoarea ordine: fixarea și materializarea teraselor; construirea unor terase cu
lățimea de 30 cm; baterea parilor pe terasete; realizarea împetiturilor de nuiele și legarea
lor din loc în loc cu sârma; execuția terasei propri u-zise și taluzarea peretelui din amonte;
mobilizarea și nivelarea platformei; acoperirea cu pământ a piciorului gărdulețului și
bătătorirea pământului.
Cleionajele sunt lucrări de amenajare a terenurilor care au drept scop consolidarea
obârșiei albiei de scurgere. Ele se prevăd în treimea superioară care are o lungime de
215m. aceste lucrări au rolul de a proteja patul albiei de eroziunea în adâncime prin
reducerea vitezei de scurgere a apelor.
Împrejmuire a se face pe o lungime de 3470 m.Lucrările de împ rejmuire constau în
ridicarea unui gard de sârma ghimpată din cinci rânduri care se execută pe bulamaci de
lemn de foioase sau rășinoase, cu diametre cuprinse între 15 -20 cm și lungimi de 2,2 m.
Bulamacul se îngroapă în pământ 0,70 m și se dispun la distan țe de 2,5 m unul de celălalt.
Capătul care se îngroapă în pământ se carbonizează prin ardere superficială. Cele 5
rânduri de sârma ghimpată se prind de bulamaci cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare
al zecelea bulamac și la colțuri gardul se întăreșt e cu contrafișe. Primul rând de sârma se
așază pe bulamac la 20 cm de sol, al II -lea la 20 cm de primul, al III -lea la 30 cm de cel
din uma, al IV -lea la 30cm și ultimul la 40 cm. Până la capătul superior al bulamacului
mai rămân încă 10cm

19
CAPITOLUL V.
Detalii de ordin tehnic privind aplicarea soluțiilor adoptate
5.1.Necesarul de puieți
Tabelul 5
T.
S S
(ha
) Formu
la
Stațion
ala Compoziția
de
împădurire Număr puieți pt imp (mii buc.) Nr puieți
pentru
completări Total
Total Din care pe specii % Mii
buc Mo Fr Pi. An Par Pa
T1 16.
1 EFa3 75Mo25Fr 80.5 60.3 20.2 20 16.1 96,6
T2 9.1 EFa4 75Mo25Fr 45.5 60.3 20.2 30 13.65 59.15
T3 30.
7 EFa8 50Pi25Fr
25Par 153.5 38.3 76.65 38.3 40 61.4 214.9
T4 9.7 EFa10 50Pi.n25Fr
25Par 48.5 38.3 76.65 38.3 10 4.85 53.35
T5 2.4 RFa8 100An 7.2 7.2 40 2.88 10.08
T6 1 Al Fa4 75Mo25Fr 5 3.75 1.25 20 1 6
T7 0,5 A Fa4 50An 50Pa 5 2.5 2.5 25 1.25 6.25
5.2.Terase simple
Lts/ha= m l/ha, S ts/ha=5000*0,6=3000 m2=0,3 ha
5.3.Terase întrerupte
L= m l/ha
5.4.Gărdulețe
Sg=lg*h=3000*0,30=900 m2
5.5.Cantitatea de nuiele
Cn=Sg*c=900*0,061=54,9 m steri
54,9:9=6 grămezi tip (2×1,5×3)
5.6.Numărul de pari pentru terase continuie
Diametrul parilor = 5 -6 cm, lungimea = 1 m, din care 0,5 bătuți în pământ
Vu=*r2=3,14*0,032=3,14*0,0009 0,003 m3
Np=Lts*2=3000*2=6000 buc
Vt=V u*Np=0,003*6000=18 m3

20
5.7.Numărul de pari pentru terasele întrerupte
Np= buc d1=dist pe rânduri d3=dist unui tronson
Vt=V u*Np=0,003*16250=48,7 m3
5.8.Necesarul de nuiele și pari pentru garnisaje
Vcraci(m steri) =200*0,3=60 m steri:9=7 grămezi tip 200=L*l(lungimea și lățimea ravenei)
O longrină=lățimea ravenei=4 m, d=0,08 m
Vu=*r2=3,14*0,082=0,08 m3
Vtot=60*0,08=4,8 m3
Vu(par)=1,5*0,042*3,14=0,008 m3 h=1.5
Vtot(pari) =V u*Np=0,008*30=0,24 m3

5.9.Determinarea numărului de cleionaje și a distanței între ele
it=
Ha=H-Hc=D(i t-ip)=300(0,23 -0,02)=63 m
Nrc= buc
Distanța între cleionaje= m
5.10.Împrejmuirea cu gard din sârmă ghimpată
P=3470 m
1 par la 2,5 m => N p=3470:2,50=1388 buc
sârmă ghimpată=3470*5=17350 m l*0,0515=894 kg
4 cuie la par =>N rc=1388*4=5552buc*0,004=22,2
1 scoaba la par=>N rs=1388*1=1388 buc*0,04=55.5kg=56

21
CAPITOLUL VI
Breviar de calcul pentru toate categoriile de lucrări
6.1.Volumul de lucrări stabilite pe categorii
Tabelul 12
Categoria de
lucrări Denumirea lucrării U.M. Cantități
A. Lucrări de
împădurire Instalarea culturilor forestiere mii buc. 345.2
Ha 70.2
Completarea culturilor forestiere mii buc. 102,075
Ha 19.71
Întreținerea culturilor forestiere Ha 70.2
B. Lucrări de
consolidare a
versanților Terase simple m l 202000
Ha 40.4
Terase sprijinite de gărdulețe m l 7200
Ha 2.4
Gărdulețe m l 7200
m2 24000
C. Lucrări de
pregătire Pregătirea în vetre nr 5000
m2 10000
Pregătirea în benzi m l
D. Lucrări de
protecție a
culturilor
instalate Gard de sârma ghimpată m l 3470
Gard viu m l 3470
mii buc 0,912
E. Combaterea
eroziunii de
adâncime Garnisaje m3 5,04
Cleionaje m l 300
6.2.Cantități de materiale propuse și evaluarea lor
Tabelul 13
Nr.
Crt Denumirea materialelor U.M Cantitatea Preț unitar Valoarea
totală
1 Puieiti forestieri Mii buc 448.1 150 67215

22
2 Lemn rotund (foioase tari)pt
bulamaci, d>10cm Mc 51.2 70 3584
3 Sârmă ghimpată Kg 894 4 3576
4 Cuie Kg 22,2 4 88.8
5 Scoabe Kg 56 8 448
6 Lemn rotund (div foioase tari),
d<10cm Mc 72,4 60 4302
7 Nuiele specii moi pt împletituri
(garnisaje, cleionaje și gărdulețe) M steri 105 17 221
Grămezi 13
8 Puieți gard viu, 4 la m Mii buc 0,912 80 72.96
Total 79507.76
RON
6.3.Devizul general al lucrărilor propuse în proiect
Tabelul 14
Nr.
crt Denumirea lucrării Valoarea cheltuielilor (RON)
Materi
ale Manopera Total materiale
+manopera
U.M. Cantități Tarif
unitar Valoare
totală
1 Pregătirea
terenului în vetre – Mii buc 5 68,60 343
2 Executarea
teraselor
nesprijinite
inclusiv
mobilizarea solului
pe terase – m l 202000 0,35 70700
3 Executarea
teraselor sprijinite
pe gărdulețe – m l 7200 0,65 4680
4 Plantarea puieților Mii buc 345.2 78,91 2726.2
5 Completarea
culturilor instalate Mii buc 102,075 106,04 10824,03
6 Întreținerea
culturilor – Ha 70.2 229,2 16089.8

23
7 Executarea
gărdulețelor Pari+
nuiele m l 69600 4,67 325032
8 Executarea
garnisajelor Lemn
rotund m3 5,04 1,90 9,57
9 Executarea
cleionajelor Pari+
nuiele m l 300 4,67 1401
10 Construcția
gardului din sârmă
ghimpată Sârmă,
cuie,
scoabe Kg 894 14,1 12605.4
11 Plantarea gardului
viu m l 3470 0,41 1422.7
Total 445833.7 445833.7
TVA -19% 84708.40
Cote asupra manoperei – 31,75% 141552.19
Neprevăzute – 3% 13375,01
Total general 685469.3

24
CAPITOLUL VII
Organizrea și eșalonarea pe ani a lucrărilor propuse
Tabelul 9
Nr.
Crt Denumirea
Lucrării U.M. Cantitate
totală Din care
1
2017 2
2018 3
2019 4
2020 5
2021 6
2022 7
2023
1 Instalarea culturilor Ha 70.2 35.1 35.1 – – – – –
2 Completări Ha 19.7 – – 9.85 9.85 – – –
3 Întreținerea culturilor Ha 70.2 35.1 70.2 70.2 70.2 70.2 70.2 70.2
4 Terase simple nesprijinite M l 202000 101000 101000 – – – – –
5 Gărdulețe M l 69600 34800 34800 – – – – –
6 Garnisaje M3 5,04 – 5,04 – – – – –
7 Gard din sârmă ghimpată M l 3470 3470 – – – – – –

25
BIBLIOGRAFIE

1. 1. I. Ciortuz: „Ameliorații silvice”, Ed. Didactică și Pedagogică, București
– 1981
2. I. Ciortuz: „Îndrumar de aplicații practice la Ameliorații silvice”,
Reprografia Uo2, Brașov – 1991
3. S. A. Munteanu, I. Clinciu,I. Illyes: „Morfometria bazinelor hidrografice
torențiale”, Reprografia Uo2, Brașov – 1980
4. D. Târziu: „Pedologie și Stațiuni forestiere”, Ed. Ceres, București – 1997
5. Clima României, vol. II
6. Geografia României, vol. II
7. Harta geobo tanică a R. S. România
8. Harta solurilor din R. S. România
9. Harta geologică a R. S. România
10. Harta geomorfologică a R. S. România
11.Harta climatică a României