ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 2… [610222]

1
CUPRINS

ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 2
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 3
CAPITOLUL I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR ………………… 4
I.1. ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR ………………………….. …………………………. 4
I.1.1. Căile aeriene/respiratorii ………………………….. ………………………….. ……………………… 4
I.1.2. Plămânii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 7
I.2.FIZIOLOGIA SIS TEMULUI RESPIRATOR ………………………….. ………………………….. .. 9
I.2.1. Inspirația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
I.2. 2. Expirația ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 10
I.3. REGLAREA RE SPIRAȚIEI ………………………….. ………………………….. ……………………. 10
CAPITOLUL II. BRONȘITA ACUTĂ ………………………….. ………………………….. ………………. 11
II.1. DEFINIȚIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
II.3.ETIOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 11
II.4. PATOGENIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 12
II.5.TABLOU CLINIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
II.6.DIAGNOSTIC DIFERENȚIAL ………………………….. ………………………….. ……………….. 13
II.7.INVESTIGATII PARACLINICE ………………………….. ………………………….. …………….. 13
II.8.PROFILAXIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 13
II.9.TRATAMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 14
II.10.EVOLUTIE.COMPLICAȚII ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
CAPITOLUL III. ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR CU BRONȘITĂ ACUTĂ …… 16
III.1. DOSARE DE ÎNGRIJIRE ………………………….. ………………………….. …………………….. 16
III.1.1. DOSAR DE ÎNGRIJIRE NR. 1 ………………………….. ………………………….. …………. 16
III.1.2. DOSAR DE ÎNGRIJIRE NR. 2 ………………………….. ………………………….. …………. 27
III.2. TEHNICI DE ÎNGRIJIRE ………………………….. ………………………….. …………………….. 39
III.2.1. MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE ………………………….. ……………………. 39
III.2.2. RECOLTAREA SPUTEI ………………………….. ………………………….. ………………… 42
III.2.3. PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU BRONHOSCOPIE …………………….. 44
CONCLUZIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 47
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 48

2
ARGUMENT

Motto:
”Nu poți vindeca trupul fără să vindeci sufletul”
( Socrate )

În urma celor trei ani de studiu am înțeles un lucru foarte important, și
anume, acela de a fi aproape de persoana suferindă și cu sufletul, pentru ca ,
aceasta , să înțeleagă și să simtă că nu este tratată ca un obiect, ci ca o ființă
umană demnă de tot respect ul, ca o ființă umană cu demnitate.
Consider că tema prezentului proiect : ”Îngrijirea pacienților cu bronșită
acută” , este o temă foarte interesantă , captivantă și demnă de aprofundat prin
însăși actualitatea și frecvența apariției ei, mai ales în timpul anotimpurilor mai
reci.
În opinia me a, studiul aprofundat al bronșitei acute a fost și va fi de un
real folos atât pentru mine, cât și pentru cei din jurul meu și de aceea am și ales –
o cu toată încrederea.
Pe parcursul întregii lucrări am dorit să scot în evidență noțiuni de
anatomia și fiz iologia sistemului respirator, noțiuni care stau la baza înțelegerii
bolii, noțiuni de definire a bronșitei acute, diferențierea acesteia de bronșita
cronică, semnele și simptome le, ca uzele apariției acesteia, profilaxia ,
diagnosticul, tratamentul, dar și noțiuni fundamentale, de nursing, de îngrijire a
pacienților cu bronșită acută prin parcurgerea și redactarea unor studii de caz,
concrete cu care m -am întâlnit, pe parcursul desfăș urării învățământului clinic ,
la Spitalul Județean de Urgențe Târgoviște, p e secția de Pneumologie.
Fără îndoială că mulți dintre oameni au avut parte de experiența neplacută
a unei răceli și probabil cuno aștem multe persoane care a u avut pneumonie.
Între aceste două afecți uni există bronșita, care este mai sever ă decât răceala
comună, însă nu la fel de periculoas ă ca pneumonia. Bronșita înseamn ă
inflamarea bronhiilor și a bronhi olelor (micile canale prin care circulă aerul de
la trahee la plămân) asociată cu mucus î n exces.
Așadar, frecvența acesteia este mare, dar cu u n diagnostic pus la timp și
cu un tratament corespunzător, specializat, bronșita acută poate fi vindecată cu
succes.

3
INTRODUCERE

Bronșita acută este caracterizată prin apariția tusei , cu sau fără producerea
sputei, mucozitate ce este expectorată din tractul respirator.
Bronșita acută apare de obicei în timpul unei viroze. Virusurile cauzează
aproximativ 90% din cazurile de bronșită acută , iar bacteriile sunt responsabile
pentru mai puțin de 10% din cazuri. (1)

Bronșita acută apare cel mai frecvent în legatură cu infecțiile pulmonare.
90 % din infecț iile pulmonare sunt virale (produse de virusuri) , iar 10 % sunt
bacteriene (produse de bacterii).
Fumatul poate contribui, de asemenea, la bronsit ă. Fumatul paralizeaz ă
cilii din plă mâni, care sunt responsabili de cur ățarea c ăilor respiratorii. F ără
curațarea corespunzătoare, substanța mucoasă se poate f orma și acumula în
plămâni, ceea ce poate contribui în cele din urmă la bronsită. Fumătorii ș i cei
expu și la poluarea industrial ă trebuie s ă ia m ăsuri suplimentare de precau ție
pentru a evita apari ția bolii. (2)

Dr Haș Cristina, medic specialist pneumolog MedLife Genesys ne spune
că bronșita acută, inițial, se prezintă ca o strângere în zona pieptului, urmată de
o tuse. Cu cât substanța mucoasă se acumulează în plămâni, bolnavul va începe
să elimine flegmă galbenă sau verde. Bronșita acută poate fi, de asemenea,
caracterizată prin:
➢ ușoară febră
➢ dificultăți de respirație
➢ frisoane
➢ tuse: poate să fie seacă sau productivă, cu mucus de culoare galben –
verzui. (3)
Testul de spirometrie măsoară funcția pulmonară. În timpul unui test de
spirometrie, respirația este monitorizată în timp ce se respiră într -un tub atașat la
un spirometru. Spirometrul măsoară volumul pulmonar și cât de ușor trece aerul
prin plămâni. În cazul în car e rezultatele testului de spirometrie și examenul
fizic o cer, pot fi recomandate teste suplimentare, de exemplu o radiografie,
pentru a stabili cât de afectați sunt plămânii de boală. (3)

4
CAPITOLUL I. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA SISTEMULUI
RESPIRATOR

I.1. ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR
Aparatul respirator cuprinde organele prin care se realizează respirația
pulmonară (4).Sistemul respirator (Figura 1 ) este format din : căile respiratorii și
plămâni (5).

I.1.1. Căile aeriene/respiratorii
Acestea sunt reprezentate de:
➢ Cavitatea nazală
➢ Faringe
➢ Laringe
➢ Traheea
➢ Bronhiile cu ramificațiile lor din ce în ce mai mici, care alcătuiesc în
plămâni arborele bronșic.
Prin căile respiratorii aerul atmosferic ajunge la plămâni.
Cavitatea nazală este formată din cele două fose nazale care comunică cu
exteriorul prin nări și cu faringele prin două orificii num ite coane; la intrarea în
nări, firele de păr opresc impuritățile din aerul inspirat.
Fosele nazale comunică și cu mici cavități, pline cu aer, săpate în oasele din
jur, numite sinusuri.
Fosele nazale sunt despărțite de septul nazal și sunt căptușite de mucoasa
nazală , bogat vascularizată, care încălzește aerul inspirat (este vorba de mucoasa
respiratorie care căptușește partea inferioară a foselor nazale).
Mucoasa nazală care căptușește partea superioară a foselor nazale se
numește mucoasă olfactivă (cu rol în olfacție/miros) .
Mucusul produs de celulele mucoasei nazale asigură umiditatea, reține praful
și unele microorganisme.
Faringele reprezintă locul unde se încrucișează calea aerului cu cea
digestivă, este un organ comun sistemelor dig estiv și respirator. Faringele are
forma unei pâlnii cu pereții musculo -membrano s.
Inervația motorie și senzitivă a faringelui este realizată prin intermediul
nervului vag și glosofaringian, din care pleacă ramuri ce se anastomozează și
formează plexul ne rvos faringian localizat în fascia peretelui faringian. Excepție
face regiunea anterioară a faringelui, inervată senzitiv printr -un ram din nervul
maxilar.
Plexul nervos faringian este format din:
– Ramul faringian din nervul vag, format din partea superio ară a ganglionului
său inferior, deasupra originii nervului laringian superior și reprezintă cel
mai important nerv motor al faringelui, în același timp conducând și
informațiile senzitive de la nivelul laringofaringelui.

5
– Ramuri din nervul laringian exte rn, provenit din ramul laringian superior al
nervului vag;
– Ramuri faringiene din nervul glosofaringian.
Toți mușchii faringelui sunt inervați motor de nervul vag, în principal prin
intermediul plexului nervos faringian, cu excepția mușchiului stilofaring ian, a
cărui inervație provine direct dintr -un ram al nervului glosofaringian.
Fiecare segment al faringelui prezintă inervație senzitivă diferită:
– Nazofaringele este inervat de un ram faringian din nervul maxilar, originar din
fosa pterigopalatină ce trece prin canalul palatovaginal de pe fața inferioară a
procesului vaginal al sfenoidului pentru a ajunge ulterior la nivelul plafonului
faringian.
– Orofaringele este i nervat de nervul glosofaringian prin intermediul plexului
nervos faringian.
– Laringofaringele este inervat de nervul vag prin intermediul plexului nervos
faringian (6).

Vascularizația faringelui.
Alimentarea faringelui cu sânge este realizată printr -o varietate de surse, în
funcție de localizarea anatomică. Figura 1. Sistemul respirator (16)

6
Arterele care iriga părțile superioare ale faringe lui provin din artera carotidă
externă și includ artera faringiană ascendentă, ramurile palatine ascendente și
descendete și amigdaliene din artera facială și ramuri numeroase din arterele
maxilare și linguale.
Arterele care irig ă părțile inferioare ale faringelui includ ramurile faringiene
din artera tiroidă inferioară, originară din trunchiul tirocervical al arterei
subclaviculare.
Venele faringelui formează plexul venos faringian, drenat superior în plexul
venos pterigoidian la nivelul fosei infratemporale și inferior în venele facială și
jugulară internă.
Vasele limfatice din jurul faringelui se drenează în ganglionii retrofaringieni,
dintre nazofarin ge și coloana cervicală, paratra heali și infrahioidieni.
Tonsilele formează cer cul limfatic Waldeyer, iar limfa de la nivelul lor este
drenată în nodulii jugulodigastrici, în regiunea în care vena facială se drenează
în vena jugulară internă, inferior de partea posterioară a mușchiului digastric .
Laringele face legătura între faringe și trahee având rol dublu: cale pentru
aer (funcție respiratorie) și organ fonator/al vorbirii (funcție fonatorie).
Are formă de trunchi de piramidă triunghiular cu baza în sus.
Este alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cartilajul tiroid (,,măr ul lui
Adam"). Pe cartilaje se prind mușchii laringelui.
Mucoasa care căptușește laringele formează două perechi de pliuri (cute)
numite corzi vocale (deci patru corzi vocale): două superioare și două
inferioare, ultimele cu rol în producerea sunetelor; s pațiul dintre corzi se
numește glotă .
Epiglota acoperă deschiderea laringelui (epiglota joacă rol de căpăcel și este
de natură cartilaginoasă; în timpul înghițirii este coborât peste orificiul superior
al laringelui și astfel împiedică pătrunderea bolului alimentar în calea
respiratorie).
Laringele prezintă mușchi care prin contracție modifică tensiunea corzilor
vocale și diametrul glotei:
• când corzile se apropie, glota se îngustează și, la ieșirea aerului, se
produc sunete înalte.
• când glota e larg deschisă se produc sunete joase, profunde.
Sunetele sunt produse prin vibrația corzilor vocale la ieșirea aerului din
plămâni.
Când se vorbește în șoaptă, corzile sunt îndepărtate și constituie suprafețe de
frecare a aerului expirat.
Sunetele produse sunt modificate de faringe, cavitatea bucală (limbă, dinți,
buze) și de cea nazală, toate acestea acționând ca rezonatori. Forma lor,
specifică fiecărui individ, face ca oamenii să aibă voci diferite (dă timbrul vocii)
(5).
➢ Traheea este situată în continuarea laringelui și coboară prin fața esofagului
spre cei doi plămâni; prezintă15 -20 inele cartilaginoase, în formă de

7
potcoavă; în
partea dinspre
esofag este
completată de o
lamă musculară,
care permite ca
bolul alimentar să
înainteze ușor de –
a lungul
esofagului.
Este căptușită de
mucoasa traheală ale
cărei celule prezintă
cili și glande care
secretă mucus.
Mișcarea cililor trimite praful și microbii înapoi în faringe, împiedicând
pătrunderea lor în plămâni, iar lichidul mucos având rol în umezirea aerului.
La partea inferioară, traheea se bifurcă în cele două bronhii principale
(dreaptă și stângă), fiecare intrând în câte un plămân .
➢ Bronhiile principale intră în cei doi plămâni (prin hil = un orificiu), unde
se ramifică din ce în ce mai mult, întocmai ca ramurile unui arbore, formând
arborele bronșic (Figura 3) . Au structură asemănătoare cu a traheei, fiind
formate din inele cartilaginoase incomplete post erior (5).

I.1.2. Plămânii
Plămânii sunt în număr de doi și reprezintă organele respiratorii propriu –
zise, așezate în cavitatea toracică, deasupra diafragmului, înveliți în pleure.
Plămânii au aspect buretos și culoare roz.
Fiecare plămân este alcătuit din mai multe unități din ce în ce mai mici:
-lobi (3 pentru plămânul drept și 2 pentru cel stâng)
-segmente
-lobuli pulmonari
-acini pulmonari.
Ramificațiile bronhiilor devin și ele din ce în ce mai mici și pătrund în
aceste unități, împrumutându -le denumirea: bronhii lobare – bronhii segmentare
– bronhiole lobulare .
Bronhiolele lobulare, la rândul lor, se ramifică în bronhiole terminale ,
care se continuă cu bronhiolele respi ratorii , de la care pleacă ductele (canalele)
alveolare , terminate prin săculeți alveolari. Pereții săculeților alveolari sunt
compartimentați în alveole pulmonare .
Figura 2. Căi respiratorii externe, interne (22)

8
Bronhiolele respiratorii,
împreună cu formațiunile
derivate din ele – ducte alveolare,
săculeți alveolari și alveole
pulmonare formează acinii
pulmonari .

Acinul pulmonar reprezintă unitatea structurală și funcțională a lobulului
pulmonary (Figura 3) . Mai mulți acini pulmonari formează un lobul, mai mulți
lobuli formează un segment, mai multe segmente formează un lob și mai mulți
lobi (doi sau trei) formează un plămân ( plămânul drept prezintă două scizuri
care îl împart în trei lobi, iar plămânul stâng are o singură scizură, care îl
împarte în doi lobi ). Deci lobii pulmonari sunt delimitați prin scizuri.
Alveolele pulmonare au forma unui săculeț mic cu peret e foarte subțire,
adaptat schimburilor gazoase.
În jurul alveolelor se găsește o bogată rețea de capilare , care, împreună cu
pereții alveolelor, formează membrana alveolo -capilară/ membrana respiratorie,
la nivelul căreia au loc schimburile de gaze (O2, CO 2) dintre alveole și sânge.
Bronhiolele nu mai au inele cartilaginoase, dar în structura peretelui lor
fibre musculare netede reglează cantitatea de aer de la acest nivel.
Lobulul pulmonar are formă piramidală, cu baza către suprafața externă a
plămânului. Este alcătuit din ramificații ale bronhiolelor și din vase de sânge,
înconjurate de țesut conjunctiv.
Lobulul pulmonar este alcătuit din acini pulmonari. În ei pătrund ul timele
și cele mai mici ramificații ale arborelui bronșic – bronhiolele respiratorii.
Acinul pulmonar are forma unui ciorchine în care fiecare ,,bobiță"
reprezintă câte o alveolă pulmonară.
Pleura învelește plămânul și este alcătuită din două foițe: viscerală, care
acoperă plămânii și foița parietală , ce căptușește pereții cutiei toracice. Între cele
două foițe se găsește lichidul pleural, care favorizează alunecarea acestora în
timpul mișcărilor respiratorii (deci rol esențial în mecanismul respirației).

Figura 3. Plămânii – alcătuire
internă, vascularizație (23)

9
I.2.FIZIOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR

Ventilația pulmonară
În inspirație aerul atmosferic pătrunde prin căile respiratorii până la
nivelul alveolelor pulmonare, iar în expirație o parte din aerul alveolar este
expulzat la exterior. Acest proces se numește ventilație pulmonară.
Deci, ventilația pulmonară reprezintă schimburile de gaze dintre organism
și mediul ambiant (încorporarea O2 și eliminarea CO2). Procesul cuprinde două
etape: Inspiraț ia și Expirația.
Aerul inspirat este bogat în oxigen (O2), iar aerul expirat în CO2.
Mișcările respiratorii se re petă ritmic, fară pauză, în tot cursul vieții. Frecvența
respiratorie în stare de repaus este de 18 respirații/minut la femeie și de 16
respirații/minut la bărbat.

I.2.1. Inspirația
Inspirația (Figura 2) este un proces activ prin care aerul atmosferic
pătrunde prin căile respiratorii până la alveolele pulmonare.
Pentru ca aerul din exterior să intre în plămâni trebuie ca presiunea din
interiorul acestora (intrapulmonară) să scadă.
Aceasta se realizează prin mărirea volumului cutiei toracice.
În inspirație mușchii diafragm și intercostali (dintre coaste) se contractă.

Coastele se ridică și sternul este împins înainte, mușchiul diafragm
coboară; se mărește astfel volumul cutiei toracice.
Plămânii, fiind organe foarte elastice, urmează expansiunea cutiei toracice
de care sunt solidarizați prin pleure. (Pleura parietală f iind lipită de pereții cutiei
toracice și fiind solidarizată cu cea viscerală prin lichidul pleural, face ca odată
cu cutia toracică să se mărească și volumul plămânilor).
Figura 4. Ventilația pulmonară – Inspirația, Expirația (15)

10
Presiunea aerului din interiorul plămânilor scade și aerul atmosferic poate
pătrund e în plămâni.
Când inspiri mai adânc (tragi mai mult aer în piept) – în inspirația forțată –
și alți mușchi se contractă, mărind suplimentar volumul cutiei toracice (5).

I.2. 2. Expirația
Acesta este un proces pasiv, de revenire a volumului cutiei toracice la
dimensiunile inițiale.
În expirație (Figura 2) :
– mușchii intercostali și mușchiul diafragm se relaxează;
– coastele coboară, iar mușchiul diafragm urcă.
– plămânii fiind elastici revin la vo lumul inițial astfel că presiunea din interiorul
lor crește;
– aerul încărcat cu CO2 este eliminat prin căile respiratorii în mediul extern.
În timpul efortului sau în anumite meserii (solist vocal), expirația devine
activă: intră în contracție unii mușc hi toracici și abdominali care trag și mai
mult coastele în jos (5).

I.3. REGLAREA RESPIRAȚIEI
Respirația este adaptată în orice moment la necesitățile aportului de
oxigen și ale eliberării de dioxid de carbon.
Mecanismul de reglare al respirație este foarte prompt.
Centrul respirator este localizat la nivelul bulbului și este format dintr -un centru
inspirator ș i unul expirator. Secționarea axului cerebrospinal dedesubtul
centrilor respiratori duce la oprirea respirației .
Centrul respirator bulbar permite reglarea automată a ventilației
pulmonare. Acest automatism este influențat mai ales de proprietățile chimice
ale sângelui.
Rolul principal în reglarea respirației revine concentrației de dioxid de
carbon din sânge (dioxidul de carbon acționează direct pe cale umorală asupra
centrului respirator, stimulându -i activita tea):
➢ Până la o concentrație = 9% CO2 în aerul inspirat, se intensifică progresiv
activitatea centrului respirator (hiperventilație).
➢ > 9% CO2 în aerul inspirat, activitatea respiratorie scade progresiv.
➢ La 33% CO2 în aerul inspirat, se produce narcoza.
➢ La 40% CO2 în aerul inspirat, se produce moartea (4).

11
CAPITOLUL II. BRONȘITA ACUTĂ

II.1. DEFINIȚIE
Bronșita acută este o inflamație acută a mucoasei bronșice, interesând de
obicei bronhiile mari și mijlocii și frecvent traheea (traheobronșită).
Bronș ita este o inflamație a pasajelor bronșice, căile respiratorii care
conectează traheea la plămâ ni (7).

II.2.EPIDEMIOLOGIE

Bronșita acută este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale
aparatului respirator . În fiecare an aproximativ 5% dintre persoanele adulte și
6% dintre copii prezintă un episod de bronșită acută.
Studiile au arătat că în fiecare an, din 1000 de persoane adulte, 44 se
prezintă la medicul de familie acuzând semnele clin ice specifice bronși tei acute.
Boala este mult mai frecventă în timpul sezonului rece, 82% din cazurile
de boală fiind înregistrate iarna .
Bărbații sunt mai frecvent afectați de bronșită acută decât femeile.
Persoanele care provin dintr -un mediu socio econonic precar (care nu -și
pot procura o alimentație corespunzătoare) precum și persoanele care locuiesc
în medii urbane industrializate prezintă risc crescut de îmbolnăvire (7).

II.3.ETIOLOGIE

Este multiplă fiind reprezentată de factori infectioș i, alergici, chimici .
a.Factorii infectiosi sunt reprezentati de:
• bacterii: stafilococi , streptococi, Haemophilus influenzae , pneumococi ;
• virusuri: virusul gripal A, virusul gripal B, virusul paragripal, adenovirusuri,
coronavirusul, virusul sincițial respirator, rinovirusuri, virusul Herpes
simplex ;
b.Factorii alergici sunt reprezentati de: praf, puf, polen, părul de
animale,etc ;
c. Factorii chimici sunt reprezentati de :
• inhalarea unor substanțe iritante (fum de țigară, clor, amoniac, formol, acizi);
• activitatea profesională în medii toxice.

Factori favorizanți :
• scăderea si stemului imunitar;
• fumatul;
• frigul;
• umiditatea;
• aerul poluat;

12
• eforturile vocale;
• refluxul gastroesofagian ;
• tuberculoza pulmonară;
• bronșiectazia;
• neoplasmul bronhopulmonar

II.4. PATOGENIE
Agentul patogen pătrunde în timpul inspirului în interiorul căilor
respiratorii superioare, iar mai apoi la nivelul căilor respiratorii inferioare.
Agentul patogen se localizează pe suprafața celulei epiteliale a tractului
respirator după care penetrează p eretele celular și pătrunde în interiorul celulei
și determină apariția degeneresenței celulare.
Se produce edemul și hipersecreția de mucus prin infiltrare tisulară cu
celule mononucleare care duce în cele din urmă la alterarea mucoasei bronșice
la supraf ață.
Hipersecreția de mucus determină perturbarea raportului
perfuzie/ventilație cu bronhoconstricție și hipoxie secundară și apariția
manifestărilor clinice specifice bolii (tuse, dispnee, dureri retrosternale etc.) (8)

II.5.TABLOU CLINIC

Bronșita acută poate apărea în orice perioadă a anului, cu predominanță în
timpul sezonului rece.
Boala prezintă două faze de evoluție:
– faza de cruditate (care durează aproximativ 2 sau 3 zile) și
-faza de cocțiune .
Boala debutează prin apariția unei hipertermii ușoare, obstrucție nazală cu
rinoree, dureri sinusale, disfonie și disfagie .
Aceste manifestări clinice persistă aproximativ 3 zile, după care își face
apariția tabloul clinic specific bolii aflate în faza de cruditate:
• tuse seacă, spastică;
• wheezing;
• durere în gât;
• durere și arsură retrosternală;
• febră moderată sau subfebrilitate;
• alterarea profundă a stării generale;
• fatigabilitate;
• dureri musculare;
• dispnee;
• răgușeală.
După aproximativ 2 sau 3 zile, tusea devine productivă, cu expectorație
mucoasă sau mucopurulentă (faza de cocțiune).

13
La examinarea clinică a bolnavului, la inspecție poate fi observată
cianoza localizată perioral și la nivelul extremităților (din cauza hipoxiei
secundare obstrucției bronșice), iar la auscultația plămânilor medicul poate
decela prezența ralurilor bronșice (sibilante sau ronflante).
Diagnosticul de bronșită acută se pune pe baza manifestărilor clinice prezente
(tuse seacă apoi productivă, febră sau subfebrilitate, dureri retrosternale,
dispnee), pe baza examenului clinic al bolnavului (prezența cianozei periferice
și raluri sibilante și ronflante) și pe baza investigațiilor paraclinice
(hemoleucograma cu biochimie, radiografie toracică, examenul bacteriologic al
sputei, probe funcționale respiratorii) (9).

II.6.DIAGNOS TIC DIFERENȚ IAL
Diagnosticul diferențial al bronșitei acute trebuie realizat cu următoarele
patologii ale căilor respiratorii:
• bronșita cronică;
• pneumoniile virale;
• pneumoniile bacteriene;
• pneumonia apărută în urma infecției cu Mycoplasma pneumoniae;
• bronhopneumopatia cronic ă obstructivă;
• bronșitele acute apărute în cadrul bolilor infecțioase precum mononucleoza
infecțioasă, tuberculoza, rujeola ;
• bronșitele acute apărute în cadrul neoplasmului bronhopulmonar.

II.7.INVESTIGATII PARACLINICE
A.Investigații de laborator :
• hemoleucograma poate indica prezența leucocitozei și a neutrofiliei
• Examinarea biochimică a sângelui poate indica prezența sindromului
inflamator (creșterea valorilor VSH -ului, a fibrinogenului și a proteinei C
reactive);
• examenul bacteriologic al sputei este o investigație utilizată deseori în
cazul bolnavilor cu afecțiuni multiple, care poate indica agentul patogen
implicat în declanșarea infecției bronșice
B.Investigatii imagistice
• radiografia toracică este utilă pentru excluderea diagnosticului de
pneumopatie interstițială;
C.Determinarea probelor funcționale respiratorii ; determinarea VEMS
(volumul expirator maxim pe secundă) și a CV (capacitatea vitală) este utilă în
cazul bolnavilor cu afecțiuni respiratorii obstructive pentru depistarea și
corectarea hipoxiei; (7)

II.8.PROFILAXIA
Profilaxia bronșitelor acute repetate se poate face prin :
– adminis trarea vaccinurilor antigripale;

14
-întreruperea fumatului în cazul persoanelor fumătoare;
-alimentația corespunzătoare bogată în fructe și legume proaspete ;
-exerciții fizice regulate (10).

II.9.TRATAMENT

Tratamentul etiologic presupune administrarea antibioterapiei pentru
îndepărtarea agentului patogen.
În cazul bolnavilor diagnosticați cu bronșită de etiologie bacteriană se
recoma ndă administrarea antibioticelor conform antibiogramei.
Dintre medicamentele antibiotice administrate amintim: Ampicilină (în doză
de 2 grame o dată la 24 de ore), Amoxicilină (în doză de 1 gram la un interval
de 12 ore), Biseptol (câte două comprimate ad ministrate de două ori în fiecare
zi), Doxicilină (în doză de 100 mg, o singură dată pe zi), Penicilină, Tetraciclină
(câte 2 sau 4 grame pe zi, în funcție de gravitatea bolii).
În bronșitele acute de etiologie virală este necesară administrarea
medicamentelor antivirale specifice virusului incriminat: Aciclovir (în cazul
bronșitei acute apărută în urma infecției cu Herpes simplex ), Amantadină (în
cazul virusurilor gripale de tip A), Ribavirină și Rimantidină (în cazul infectării
cu virusul sincițial respirator).
Durata tratamentului cu antivirale este în medie cuprinsă între 7 și 10 zile.
În cazul bolnavilor cu substrat alergic se recomandă administrarea de
antihistaminice (Aerius, Claritin, Feniramin, Nilfan etc.)

Tratamentul simptomatic vizează ameliorarea simptomatologiei clinice
specifice bolii:
• pentru ameliorarea tusei uscate și spastice se pot administra antitusive
(Codeină, Calmotusin, Tusan, Tusomag etc.);
• combaterea febrei presupune administrarea de antiinflam atoare (Aspirină,
Aminofenazonă, Paracetamol, Ibuprofen);
• ameliorarea durerilor locale se poate realiza prin administrarea de analgezice
(Algocalmin, Acalor);
• pentru ameliorarea tusei productive și îndepărtarea secrețiilor se pot
administra expectorante sa u mucolitice (Erdomed, Eurespal, Acetilcisteină,
Bromhexin, Trecid).

Tratamentul igieno -dietetic
Bolnavul diagnosticat cu bronșită acută trebuie plasat într -o încăpere curată și
aerisită, cu atmosferă caldă și umedă. Se recomandă un aport crescut de lichi de
pentru fluidificarea secrețiilor și alimentație bogată în vitamine pentru
stimularea sistemului imunitar.
În cazul formelor severe de boală se recomandă internare, antibioterapie
continuă, corticoterapie, oxigenoterapie (11).

15
II.10.EVOLUTIE.COMPLICAȚ II
Durata de evoluție a bronșitei acute necomplicate este cuprinsă între 5 și 10
zile. Sub tratament specific, boala evoluează spre vindecare în majoritatea
cazurilor.
Un prognostic nefavorabil este înregistrat în rândul copiilor și al vârstnicilor,
care pot prezenta anumite boli asociate.

Pe parcursul evoluți ei bolii pot apărea anumite complicații precum:
• otită;
• sinuzită;
• bronșiolită;
• miocardită;
• poliradiculonevrită;
• pneumonie interstițială;
• suprainfecție bacteriană.

Persistența tusei uscate peste 4 săptămâni necesită efectuarea unor
investigații deoarece există suspiciunea instalării unui astm bronșic sau a une i
bronșite cronice obstructive.
Persoanele care prezintă epis oade repetate de bronșită acută prezintă risc
crescut de apariție a bronhopneumopatiei cronice obstructive (11).

16
CAPITOLUL III. ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENȚILOR CU
BRONȘITĂ ACUTĂ

III.1. DOSARE DE ÎNGRIJIRE

SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚE
SECȚIA: PNEUM OLOGIE
III.1.1. DOSAR DE ÎNGRIJIRE NR. 1

DATE DE IDENTIFICARE
NUMELE: S
PRENUME: A
VÂRSTĂ: 54 de ani și 5 luni SEX: M
DOMICILIU: – LOCALITATEA: Coste știi din Vale
STRADA: –
JUDEȚUL: DÂMBOVIȚA

DATE DESPRE SPITALIZARE
1.DATA INTERNĂRII: ANUL: 2019 LUNA: 11 ZIUA: 2 4 ORA: 1 3:49
2.DATA IEȘIRII: ANUL: 2019 LUNA:12 ZIUA: 0 2
3.MOTIVELE INTERNĂRII: febră, frisoane, tuse seaca ce alterneaza cu
episoade de tuse productiva cu expectorație purulentă, mialgii, artralgii .
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: BPOC stadiu IV reacutizat, Insuficiență
cronică respiratorie manifesta ,

SITUAȚIA MATERIALĂ LA INTERNARE
SITUAȚIA FAMILIALĂ: – NR. COPII: –
SITUAȚIA SOCIALĂ: Satisfăcătoare
PROFE SIA: asigurat , a lucrat la Term ocentrala Doicești
CONDIȚII DE LOCUIT: bune

PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA
NUME: ADRESA: TELEFON:

ANTECEDENTE
HEREDO – COLATERALE: -neaga
PERSONALE PATOLOGICE:
Decembrie 2017 – BPOC std.IVGold , HTAE, Hepatită toxic -nutritionala
Hernie abdominală
Decembrie 2018 – Hernie inghino -scrotală operată încarcerată – ocluzie
intestinală, aderențe peritoneale.

17
FACTORI DE RISC LEGAȚI DE MODUL DE VIAȚĂ: mare fumător până
acum 2 ani – 2 pachete/zi de la 14 ani, fost mare consumator de alcool până
acum 2 ani.
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNARE
Istoricul bolii:
Pacient cu APP semnificative se internează p entru dispnee cu polipnee,
tuse seac ă ce alterneaz a cu episoade de tuse productivă , rinoree, disfagie,
odinofagie .Simptomatologia a debutat în urmă cu 3 zile .
STARE GENERALĂ influențată
Stare de nutriție bună;
Stare de conștiență prezentă
Facies hiperemic
TEGUMENTE și MUCOASE – tegumente umede, mucoase cu cianoză
periferică, degete hipocra tice.
ȚESUT CONJUNCTIVO -ADIPOS – foarte bine reprezentat, obezitate
SISTEM GANGLIONAR – superficial nepalpabil
SISTEMUL OSTEO -ARTICULAR – integru.Mobilitat e articulară dimin uată la
nivelu l coloanei vertebrale CDL
SISTEMUL MUSCULAR – norm oton, normokinetic
APARATUL RESPIRATOR – torace emfizematos, R-26/min, Sat. oxigen=
79%. -92%, raluri pulmonare bilaterale .
APARATUL CARDIO -VASCULAR – matitat e cardiacă crescută, TA= 110/80
mmHg, AV= 73/min,
APARATUL DIGESTIV – în limite normale
APA RATUL UROGENITAL – în limite normale
S.N.C . și organe de simț – ROT și RFM+ bilateral
PRESCRIPȚII MEDICALE
TRATAMENT: reiese din planul de îngrijire de mai jos
Regim: în special hipocaloric

NEVOI FUNDAMENTALE
1.A RESPIRA ȘI A AVEA O BUNĂ CIRCULAȚIE: Dependent: tuse iritantă,
expectorantă
2.A MÂNCA ȘI BEA: Dependent: regim hipocaloric .
3.A ELIMINA: Independent
4.A SE MIȘCA: Dependent: mialgii, artralgii
5.A DORMI, A SE ODIHNI: Dependent: Perturbarea somn ului
6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent
7.A-ȘI MENȚINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent
8.A FI CURAT, A -ȘI PROTEJA TEGUMENTELE: Independent

18
9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: anxietate, supărare
10.A COMUNICA: Independent
11.A -ȘI PRACTICA RELIGIA: Independent
12.A SE RECREEA: Independent
13.A FI UTIL: Independent
14.A ÎNVĂȚA SĂ -ȘI MENȚINĂ SĂNĂTAT EA: Independent
ALERGIC LA: NU

ASPECTE PSIHOLOGICE
1.STAREA DE CONȘTIENȚĂ: Normal
2.COMPORTAMENT: Normal
3.MOD DE INTERNARE: SINGUR: FAMILIA: X ALȚII:
4.PARTICULARITĂȚI:

ASPECTE SOCIOLOGICE
MOD DE VIAȚĂ: SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
MEDIUL (HABI TAT): RURAL: X URBAN:
OCUPAȚII: –
PARTICULARITĂȚI: –
PROBLEME SOCIALE: NU

INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE: a mânca și a bea, a avea o bună respirație și
circulație, a evita pericolele, a dormi și a se odihni și de a se mișca..

POSIBILITĂȚI DE ÎNGRIJIRE
1.VINDECARE:2.STABILIZARE: AMELIORARE: X
3.AGRAVARE:4.DECES:

TRATAMENT:
MEDICAMENTUL DOZA FORMA DE
ADMINISTRARE
Carv edilol 1 cp/zi orală
No spa 1 f/zi i.v.
Laxativ natural din
fructe de senna 2 cp/zi orală
Miofilin F ½ /zi i.v.
Tamiflu 2 cp orală
Armetin 1 f/zi i.v.
Loratadină 1 cp/zi orală
SF 1 f/zi i.v.
Silimarină 2 cp/zi orală

19
Ultibro 1 cp/zi orală

EXAMENE DE SPECIALITATE
Chimie clinică : ALT/TGP – 37,40 U/L; AST/TGO – 14,90 U/L; CLOR –
101,40 mmol/L; COLESTEROL – 205,70 MG/Dl ; CREATININĂ – 0,59
mg/dL ; GLICEMIE – 73,20 mg/dL; POTASIU – 4,86; PROTEINA C
REACTIVĂ – 7,32 ; SODIU – 143 mmol/L; UREE – 29,90 mg/dL.
Hematologie: Număr leucocite – 18,41 ; Limfocite – 2,28; Limfocite (%) –
12,40 ; Monocite – 0,97; Monocite (%) – 5,30; Neutrofile – 15,14 ; Neutrofile
(%) – 82,20 ; Eozinofile – 0,00; Bazofile – 0.02; Bazofile (%) – 0.10; Număr
eritrocite – 5,67; Hemoglobina – 17,20; Hematocrit – 54,00 ; Volum
eritrocita r mediu – 95,20; Hemoglobină eritrocitară medie – 30,30; concentrație
ertrocitara medie de hemoglobină – 31,90 ; Distribuție eritroctară – 13,80 ;
Nummăr trombocite – 271; Volum trombocitar mediu – 10,90; Distribuție
trombocitară – 13, 30; Fibrinogen – 429 ; VSH – 3,00.
Radiologie: Ex. Radiologic torace ansamblu: Hiluri întărite. Imagini bronșice
accentuate peri și suprahilară bilateral . Sinusuri libere.

Funcții vitale
DATA T.A. A.V. SAT . O2
24.11.2019 110/80 mmHg 73 b/min. 93%
25.11.2019 105/60 mmHg 81 b/min. 87%
26.11.2019 110/70 mmHg 80 b/min. 91%
27.11.2019 120/60 mmHg 70 b/min. 98%
28.11.2019 100/60 mmHg 68 b/min. 87%
29.11.2019 110/60 mmHg 60 b/min. 90%

20
Nr.crt NEVOIA
AFECTATĂ DIAGNOS –
TICUL DE
NURSING
P+E+S OBIECTIVE INTERVENȚII
EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
1.

2. Nevoia de a
avea o bună
respirație și
circulație P: Sindrom
bronho –
obstructiv

E: puls
tahicardic

S: palpitații – pacientul
trebuie sa
prezinte
circulație
adecvată și
respirație
normală – repaus în pat
– amplasez pacientul
într-un salon cu
temperatură optimă
– îl pregătesc în vederea
asigurării tehnicilor de
îngrijire
– îl ajut fizic și psihic în
vederea recoltării
analizelor de laborator
– învăț pacientul să evite
schimbările bruște de
temperatură
– informez aparținători i
asupra stării de sănătate
a pacientului și îi învăț
să nu -i aducă vești care
îl pot neliniști. – monitorizez funcțiile
vitale și le notez în foaia
de observație
– 24.11.2019 –
TA=110/80 mmHg
25.11.2019 – TA=105/60
mmHg
26.11.2019 – TA=110/70
mmHg
27.11.2019 – TA=120/60
mmHg
28.11.2019 – TA=100/60
mmHg
29.11.2019 – TA=110/60
mmHg
– administrarea medicației
presc rise:
Carvedilol – 1 cp/zi; No
spa – 1 f/zi; Laxativ
natural din fructe de
senna – 2 cp/zi; Miofilin –
F ½ /zi; Tamiflu – 2 cp;
Armetin – 1 f/zi;
Loratadină – 1 cp/zi; SF – În urma
îngrijirilor
acordate și
tratamentului
acordat, dispar
palpitațiile, iar
respirația se
normalizează

21

1 f/zi; Silimarină – 2
cp/zi; Ultibro – 1 cp/zi
– Supravegherea
pacientului
Nevoia de a
se mișca și a
avea o bună
postură P: dificultate
în a se mișca
și deplasa

E: alcoolism
cronic,
sindrom
bronho –
obstructiv

S: hipotonie
musculară,
mobilitate
articulară
redusă – pacientul să
prezinte
mobilita te
normală
– să-și
satisfacă
nevoile
organismului
– să fie
echilibrat
psihic – instalez pacientul într –
un pat respectând
pozițiile anatomice ale
corpulu i
– schimb poziția
pacientului din 2 în 2
ore
– verific pielea în zone
cu proeminențe osoase,
odată cu schimbarea
poziției
– masez punctele de
presiune la fiecare
schimbare a poziției
– asigur igiena
pacientului și schimb
lenjeria de pat și de corp
ori de câte ori este
nevoie
– învăț pacientul care
este poziția adecvată și
efectuez exerciții pasive
și active
– urmăresc starea de – administrarea medicației
prescrise:
Carv edilol – 1 cp/zi ; No
spa – 1 f/zi ; Laxativ
natural din fructe de
senna – 2 cp/zi ; Miofilin –
F ½ /zi; Tamiflu – 2 cp;
Armetin – 1 f/zi ;
Loratadină – 1 cp/zi ; SF –
1 f/zi ; Silimarină – 2
cp/zi ; Ultibro – 1 cp/zi
– supraveghez pacientul În urma
îngrijirilor
acordate,
pacientul
reușește să se
deplaseze cu
mai multă
ușurință

22
sănătate a pacientului
– monitorizez funcțiile
vitale
– urmăresc tegumentele
și mucoasele.
3. Nevoia de a
evita
pericolele

P: anxietatea

E: sindrom
bronho –
obstructiv

S: palpitații – diminuarea
anxietății
– pacientul să
prezinte o
stare de bine – favorizez adaptarea
pacientei la noul mediu;
– creez un mediu optim
pentru ca pacientul să -și
poată exprima temerile,
emoțiile, nevoile;
– ajut pacientul să -și
recunoască anxietatea.
– învăț pacientul noțiuni
despre boală, tehnici
pentru reducerea
anxietății pentru a
preveni apariția compli –
cațiilor în urma unor
crize hipertensive;
– încurajez pacientul să
comunice cu cei din jur,
să-și exprime emoțiile,
frica, opiniile.
– asigur legătura pacien –
tului cu familia, prin
vizite frecvente (dar evit
vizitarea bolnavului în – monitorizez funcțiile
vitale în foaia de
observație
– administrarea medicației
prescrise:
Carv edilol – 1 cp/zi ; No
spa – 1 f/zi ; Laxativ
natural din fructe de
senna – 2 cp/zi ; Miofilin –
F ½ /zi; Tamiflu – 2 cp;
Armetin – 1 f/zi ;
Loratadină – 1 cp/zi ; SF –
1 f/zi ; Silimarină – 2
cp/zi ; Ultibro – 1 cp/zi
– supravegherea
pacientului – în urma
îngrijirilor
acordate,
anxietatea s -a
redus
considerabil

23
grup sau vizitele lungi);
– ajut și suplinesc
pacientul în satisfacerea
nevoilor organismului;
– monitorizez în
permanență funcțiile
vitale și vegetative;
– respect orele de
administrare a
medicamentelor,
deoarece întârzierile pot
provoc a bolnavului
emoții inutile.
– învăț pacientul tehnici
de relaxare.
4. Nevoia de a
se alimenta
și hidrata P: deprinderi
alimentare
greșite

E:
Alcoolism
cronic,
sindrom
bronho –
obstructiv

S: agitație,
inapetență – pacientul să
se hrănească
corespunzător – așez pacientul în
poziție antalgică
– protejez lenjeria cu
mușama și aleza în
poziția pacientului
– explorez preferințele
pacientului asupra
alimentelor permise
– alimentație echilibrată
cu evitarea grăsimilor
animale
– reducerea cantității de
hidrocarburi – administrez medicația
prescrisă de medic:
Carv edilol – 1 cp/zi ; No
spa – 1 f/zi ; Laxativ
natural din fructe de
senna – 2 cp/zi ; Miofilin –
F ½ /zi; Tamiflu – 2 cp;
Armetin – 1 f/zi ;
Loratadină – 1 cp/zi ; SF –
1 f/zi; Silimarină – 2
cp/zi ; Ultibro – 1 cp/zi
– supravegherea
pacientului În urma
îngrijirilor
acordate,
pacientul
acceptă și
învață
deprinderile
alimentare

24
– evitarea alimentelor
bogate în colesterol
(unt, ouă, smântână
grasă, brânzeturi grase)
– servesc pacientul cu
alimente la o
temperatură moderată,
la ore regulate și
prezentate atrăgător
– las pacientul să -și
aleagă alimentele după
gusturile sale,
respectând contra –
indicațiile regimului
– urmăresc bolnavul să
consume numai
alimente cuprinse în
regim (supe, făinoase în
cantitate redusă, ou fără
gălbenuș, carne de vită
sau găină fiartă, pește
slab, legume sau zarza –
vaturi fierte sau crude,
lapte și brânzeturi,
fructe cu conținut mic
de za hăr)
-nerespectarea
regimului alimentar

25
5. Nevoia de a
dormi și a se
odihni
P: dificultate
de a dormi și
a se odihni

E: sindrom
bronho –
obstructiv

S: somn
întrerupt,agit
at, oboseală,
supărare,
tahicardie – pacientul să
aibe un somn
corespunzător
– asigurarea
condițiilor
necesare
odihnei;
– dispariția
disconfortului
fizic și psihic
– învăț pacientul să
practice tehnici de
relaxare, exerciții
respiratorii
– observ și notez orarul
somnului, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi
– asigur un climat de
liniște și confort
– aerisesc salonul
– favorizez odihna
pacientului prin
suprimarea surselor
care-i pot determina
disconfort ul
– învăț pacientul ca
atunci când se trezește
să citească, să facă
câțiva pași după care să
se culce din nou. – notez, observ calitatea
somnului
– adminisstrez
medicamentele prescrise
de medic – în urma
îngrijirilor
acordate și
tratamentului
aplicat,
pacientul are
un somn
corespunzător
EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE
Insuficiență respiratorie cron ică manifestă, Dependent de fumat, Dependent de alcool,Ameliorarea simptomelor de la
internare. Pacientul are capacitatea fu ncțională mulțumitoare. Pacientul și-a îmbunătățit alimentația și se autoîngrijește.
Recomandări:
– Control periodic, alimentație corespunzătoare, renunțarea la fumat și alcool; Continuarea tratamentului medica l
MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:
MIJLOC DE TRANSPORT: propriu

26
FOAIA DE TEMPERATURĂ – CAZ 1

27
III.1.2. DOSAR DE ÎNGRIJIRE NR. 2

DATE DE IDENTITATE
SURSA DE INFORMAȚII ȘI INFORMAȚIILE CULESE
Nume: I Prenume: N Sex: M Vârsta: 77 de ani și 5 luni
Pacientul:
Domiciliul: – Județul: DB – Răzvad
Aparținătorii:
Data nașterii: anul luna ziua
Data internării: anul 2019 luna 11 ziua 28 ora 1 8.40
Data externării: anul 2019 luna 1 2 ziua 01 ora 13 .00

DIAGNOSTICE MEDICALE
Diagnosticul medical la internare : BPOC neglijat therapeutic, FIA cu debut
incert, Alcoolism cronic, Sechele post TBC
Diagnosticul medical la externare : Insuficiență respiratorie cronică manifestă,
Sechele post TBC, FIA, dependent de fumat, dependent de alcool, Hepatită
alcoolică, Status post F ractura de femur, Bronșiectazii, Emfizem bulos.
Motivele internării: dispnee , tuse cu expectoratie cu sputa muco -purulentă
palpitații
Istoric: Pacient cronic cu APP de mai sus acuză de 3 zile sindrom
bronhoobstructiv și palpitații.
Antecedente :
– Heredo colaterale: nesemnificative
– Personale patologice: TBC pulmonar bilateral în urmă cu 20 de ani, hepatita
cr. toxic -nutritionala, fractura femur, BPOC, Insuf resp.cr
Condiții de viață și muncă: fumeaza 20 țigarete/zi de 60 ani, consumator etanol
(1,5l/zi)
Socializare: satisfăcătoare

EXAMENUL CLINIC PE APARATE
Starea generală: bună
Starea de nutriție: satisfacatoare , fără alergii, se pune mare accent pe regim
hiposodat
Facies, tegumente: tegumente umede , cu caldura normala
Mucoase, fanere: mucoas e cu cianoză periferică, degete hipocra tice
Țesut conjuctiv – adipos: redus
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
Sistem muscular: hipoton .
Sistem osteo – articular: mobilitate articulară diminuata global
Aparat respirator: torace emfizematos, raluri bronsice difuz bilateral

28
Aparat cardiovascular: TA= 135/80 mmHg, AV= 129/min, Sat oxigen= 96%.
Aparat digestiv: abdomen mobil cu respir. F la RC
Ficat, căi biliare, splină: nepalpabile
Aparat uro – genital: in limite normale
Sistem nervos, organe de simț: RoT și RFM + bilateral

EVALUARE INIȚIALĂ
Nevoia fundamentală
Manifestarea de
dependență Sursa de dificultate
Nevoi fiziologice
1. A respira și a avea o bună
circulație Dependent
dispnee , palpitații
2. A se alimenta Dependent Aport nutrițional și hidric
scăzut.
3. A elimina Independent –
4. A se mișca, a avea o bună
postură Dependent
Mobilitate articulară redusă,
musculatură hipotonă
5. De a dormi și a se odihni Dependent Perturbarea modului de somn
6. A se îmbrăca, dezbrăca Independent –
7. A menține temperatura în
limite fiziologice Independent
–
8. A fi curat Independent –
9. A evita pericolele Dependent anxietate, supărare
10. A comunica cu semenii Independent –
Nevoi spirituale
11. A învăța să -și păstreze
sănătatea dependent
Educatie pentru sanatate
12. De a păstra religia și
valori personale Independent
–
Nevoi sociale
13. De a fi util Independent –
Nevoi psihologice
14. De a se recreea Independent –

DIAGNOSTICE DE NURSING LA INTERNARE
1. P: Sindrom bronho -obstructiv; E: puls tahicardic; S: palpitații
2. P: dificultate în a se mișca și deplasa; E: alcoolism cronic, sindrom bronho –
obstructiv; S: hipotonie musculară, mobilitate articulară redusă
3. P: anxietatea; E: sindrom bronho -obstructiv; S: palpitații
4. P: deprinderi alimentare greșite; E: Alcoolism cronic, sindrom bronho –

29
obstructiv; S: agitație, inapetență
5. P: dificultate de a dormi și a se odihni; E: sindrom bronho -obstructiv; S:
somn întrer upt,agitat, oboseală, supărare, tahicardie

OBIECTIVELE ÎNGRIJIRILOR

1. Pacientul trebuie să prezinte o circulație adecvată și o respirație normală
2. Pacientul să prezinte mobilita te normală, să -și satisfacă nevoile organismului,
să fie echilibrat psihic
3. Diminuarea anxietății, pacientul să prezinte o stare de bine
4. Pacientul să se hrănească corespunzător
5. Pacientul să aibe un somn corespunzător, asigurarea condițiilor necesare
odihnei și dispariția disconfortului fizic și psihic

ASPECTE PSIHOLOGICE

1.STAREA DE CONȘTIENȚĂ: Normal
2.COMPORTAMENT: Normal
3.MOD DE INTERNARE: SINGUR: X FAMILIA: ALȚII:
4.PARTICULARITĂȚI:

ASPECTE SOCIOLOGICE

1. MOD DE VIAȚĂ: SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:
2. MEDIUL (HABITAT): RURAL: X URBAN: –
3. OCUPAȚII: –
4. PROBLEME SOCIALE: NU

30
DATA PROBLEMA
PACIENTULUI OBIECTIVE LE
ÎNGRIJIRII INTERVENȚII EVALUARE
AUTONOME DELEGATE
28.11
2019

28.11
–
01.12
2019
Sindrom bronho –
obstructiv
– pacientul
trebuie prezinte
circulație
adecvată și
respirație normală – repaus în pat
– amplasez pacientul într –
un salon cu temperatură
optimă
– îl pregătesc în vederea
asigurării tehnicilor de
îngrijire
– îl ajut fizic și psihic în
vederea recoltării
analizelor de laborator
– învăț pacientul să evite
schimbările bruște de
temperatură
– informez aparținătoriii
asupra stării de sănătate a
pacientului și îi învăț să
nu-i aducă vești care îl pot
neliniști . – monitorizez funcți ile vitale și
le notez în foaia de observație
– 28.11. – TA=135/80 mmHg,
AV= 129/min, SAT oxigen =
96%.
29.11. – TA=130/70 mmHg,
AV= 100/min, SAT oxigen =
97%.
– administrarea medicației
prescrise: Digoxin – 1 f/zi ;
Claxan – 1 f/zi ; SF- 1 f/zi ;
Cefort – 2 f/zi; Metoprolol – 1/5
cp; Armetin – 1 f/zi ; Anxiar – 1
cp/zi ; Trombostop – 1 f/zi ;
Aspartofort – 2 fl/zi ; Sargenor –
2 fl/zi ; Silimarină – 2 cp/zi ;
Ultibro – 1 cp/zi ; Algocalmin –
1 f/zi .
– Supravegherea pacientului În urma
îngrijirilor
acordate și
tratamentului
acordat, dispar
palpitațiile, iar
respirația se
normalizează

Dificultate în a se
mișca și deplasa
– pacientul să
prezinte
mobilitatte
normală
– să-și satisfacă
nevoile – instalez pacientul într-un
pat respectând pozițiile
anatomice ale corpului
– schimb poziția
pacientului din 2 în 2 ore
– verific pielea în zone cu – administrarea medicației
prescrise:
Digoxin – 1 f/zi ;
Claxan – 1 f/zi ;
SF- 1 f/zi ;
Cefort – 2 f/zi ; Metoprolol – 1/5 În urma
îngrijirilor
acordate,
pacientul
reușește să se
deplaseze cu

31
organismului
– să fie echilibrat
psihic proeminențe osoase, odată
cu schimbarea poziției
– masez punctele de
presiune la fiecare
schimbare a poziției
– asigur igiena pa cientului
și schimb lenjeria de pat și
de corp ori de câte ori este
nevoie
– învăț pacientul care este
poziția adecvată și
efectuez exerciții pasive și
active
– urmăresc starea de
sănătate a pacientului
– monitorizez funcțiile
vitale
– urmăresc tegumentele și
mucoasele. cp; Armetin – 1 f/zi ;
Anxiar – 1 cp/zi ; Trombostop –
1 f/zi ; Aspartofort – 2 fl/zi ;
Sargenor -2 fl/zi ; Silimarină – 2
cp/zi ; Ultibro – 1 cp/zi ;
Algocalmin – 1 f/zi .
– supraveghez pacientul mai multă
ușurință
30.11
2019 Anxietatea
– diminuarea
anxietății
– pacientul să
prezinte o stare
de bine – favorizez adaptarea
pacientei la noul mediu;
– creez un mediu optim
pentru ca pacientul să -și
poată exprima temerile,
emoțiile, nevoile;
– ajut pacientul să -și
recunoască anxietatea.
– învăț pacientul noțiuni – monitorizez funcțiile vitale în
foaia de observație
– administrarea medicației
prescrise:
Digoxin – 1 f/zi ;
Claxan – 1 f/zi ;
SF- 1 f/zi ;
Cefort – 2 f/zi ; Metoprolol – 1/5
cp; Armetin – 1 f/zi ; – în urma
îngrijirilor
acordate,
anxietatea s -a
redus
considerabil

32
despre boală, tehnici
pentru re ducerea anxietății
pentru a preveni apariția
compli -cațiilor în urma
unor crize hipertensive;
– încurajez pacientul să
comunice cu cei din jur,
să-și exprime emoțiile,
frica, opiniile.
– asigur legătura pacien –
tului cu familia, prin vizite
frecvente (dar evit
vizitarea bolnavului în
grup sau vizitele lungi);
– ajut și suplinesc
pacientul în satisfacerea
nevoilor organismului;
– monitorizez în
permanență funcțiile vitale
și vegetative;
– respect orele de
administrare a medica –
mentelor, deoare ce întârzi –
erile pot provoca bolnavu –
lui emoții inutile.Învăț pa –
cientul tehnici de relaxare. Anxiar – 1 cp/zi ; Trombostop –
1 f/zi ; Aspartofort – 2 fl/zi ;
Sargenor -2 fl/zi ; Silimarină – 2
cp/zi ; Ultibro – 1 cp/zi ;
Algocalmin – 1 f/zi .
– supravegherea pacientului
28.11
– Deprinderi
alimentare greșite – pacientul să se
hrănească – așez pacientul în poziție
antalgică – administrez medicația
prescrisă de medic: În urma
îngrijirilor

33
01.12
2019 corespunzător – protejez lenjeria cu
mușama și aleza în poziția
pacientului
– explorez preferințele
pacientului asupra
alimentelor permise
– alimentație echilibrată cu
evitarea grăsimilor
animale
– reducerea cantității de
hidrocarburi
– evitarea alimentelor
bogate în colesterol (unt,
ouă, smântână grasă,
brânzeturi grase)
– servesc pacientul cu
alimente la o temperatură
moderată, la ore regulate
și prezentate atrăgător
– las pacientul să -și aleagă
alimentele după gusturile
sale, respectând contra –
indicațiile regimului
– urmăresc bolnavul să
consume numai alimente
cuprinse în regim (supe,
făinoase în cantitate
redusă, ou fără gălbenuș, Digoxin – 1 f/zi ;
Claxan – 1 f/zi ;
SF- 1 f/zi ;
Cefort – 2 f/zi ; Metoprolol – 1/5
cp; Armetin – 1 f/zi ;
Anxiar – 1 cp/zi ; Trombostop –
1 f/zi ; Aspartofort – 2 fl/zi ;
Sargenor -2 fl/zi ; Silimarină – 2
cp/zi ; Ultibro – 1 cp/zi ;
Algocalmin – 1 f/zi .
– supravegherea pacientului acordate,
pacientul
acceptă și
învață
deprinderile
alimentare

34
carne de vită sau găină
fiartă, pește slab, legume
sau zarza vaturi fierte sau
crude, lapte și brânzeturi,
fructe cu conținut mic de
zahăr)
-nerespectarea regimului
alimentar
28-30
11
2019 Dificultate de a
dormi și a se
odihni
– pacientul să aibe
un somn
corespunzător
– asigurarea
condițiilor
necesare odihnei;
– dispariția
disconfortului
fizic și psihic
– învăț pacientul să
practice tehnici de
relaxare, exerciții
respiratorii
– observ și notez orarul
somnu lui, gradul de
satisfacere a celorlalte
nevoi
– asigur un climat de
liniște și confort
– aerisesc salonul
– favorizez odihna
pacientului prin
suprimarea surselor care -i
pot determina disconfortul
– învăț pacientul ca atunci
când se trezește să
citească, să facă câțiva
pași după care să se culce
din nou. – notez, observ calitatea
somnului
– adminis trez medicamentele
prescrise de medic – în urma
îngrijirilor
acordate și
tratamentului
aplicat,
pacientul are
un somn
corespunzător

35
EXAMENE DE LABORATOR

Data Examene de
laborator și
paraclinice Valori găsite Valori
normale Observații
29.11
2019 Chimie clinică:
Trigliceride
99.85 mg/dL
40-250 mg/dL
Hematologie
Fibrinogen 412,50 180-350
mg/dL
PT 14.00 9,8-12,1
PT% 72,6 70-120 %
INR 1,18 0,8-1,20
VSH 20,00 0-20 mm/h
Bilirubină
directă 0,58 0-0,2 mg/dL
Bilirubină totală 1,09 0-1, 0 mg/dL
CK 29 10-190 U/L
Proteina C
reactivă 102,47 0-5 mg/L
28
11.2019 Radiologie: Ex. Radiologic torace ansamblu: Cord mărit.
Hiluri pulmonare cu arie de proiecție crescută,
difuz conturate. Opacitate peri și suprahilară
dreaptă, contur lateral net, relativ omogenă, de
intensitate medie. Desen pulmonar interstițial
accentuat bilateral cu aspect reticulo –
micronodular. Bronșiectazii bilateral. Bule de
emfizem în ½ superioară dr. Mic RP dr. Pensarea
SCD stg.

ALIMENTAȚIA

Data Alimentația Observații
28 – 30.11.2020

Supe, făinoase în cantitate redusă, ou fără
gălbenuș, carne de vită sau găină fiartă, pește
slab, legume sau zarzavaturi fierte sau crude,
lapte și brânzeturi, fructe cu conținut mic de
zahăr .

36
TRATAMENT:

Data Medicamentul Doza unică Calea de administrare

28-30
11.2019
–
01.12.2020 Digoxin 1 f/zi i.v.
Claxan 1 f/zi i.v.
SF 1 f/zi i.v.
Cefort 2 f/zi i.v.
Metoprolol 1/5 cp orală
Armetin 1 f/zi i.v.
Anxiar 1 cp/zi orală
Trombostop 1 f/zi i.v.
Aspartofort 2 fl/zi i.v.
Sargenor 2 fl/zi i.v.
Silimarină 2 cp/zi orală
Ultibro 1 cp/zi orală
Algocalmin 1 f/zi orală

EVALUAREA LA EXTERNARE
Nevoia fundamentală
Manifestarea de
dependență Sursa de dificultate
Nevoi fiziologice
1. A respira și a avea o
bună circulație dependent Dispnee,tuse cu expectoratie

2. A se alimenta Independent –
3. A elimina Independent –
4. A se mișca, a avea o
bună postură Independent –
5. De a dormi și a se
odihni Independent –
6. A se îmbrăca, dezbrăca Independent –
7. A menține temperatura
în limite fiziologice Independent
–
8. A fi curat Independent –
9. A evita pericolele Independent –
10. A comunica cu
semenii Independent
–
Nevoi spirituale
11. A învăța să -și păstreze
sănătatea Independent
–
12. De a păstra religia și
valori personale Independent
–

37
Nevoi sociale
13. De a fi util Independent –
Nevoi psihologice
14. De a se recreea Independent –

EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE
Insuficiență respiratorie cronică manifestă, Sechele post TBC,
Dependent de fumat,
Dependent de alcool,
Ameliorarea simptomelor de la internare.
Pacientul are capacitatea funcțională mulțumitoare. Pacientul și-a
îmbunătățit alimentația și se autoîngrijește.

Recomandări:
– Control peri odic,
– alimentație corespunzătoare,
-renunțarea la fumat și alcool;
-Continuarea tratamentului medical;
– kinetoterapie

TEHNICA APLICATĂ PACIENTULUI
MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE
RECOLTAREA SPUTEI
PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU BRONHOSCOPIE

38
FOAIA DE TEMPERATURĂ – CAZ 2

39
III.2. TEHNICI DE ÎNGRIJIRE

III.2.1. MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE

Definiție
Tensiunea arterială reprezintă presiunea exercitată de sângele circulant asupra
pereților arteriali.

Scop – evaluarea funcției cardiovasculare (forța de contracție a inimii, rezistența
determinată de elasticitatea și calibrul vaselor).

Factori determinanți : debitul cardiac, forța de contracție a inimii, elasticit atea
și calibrul vaselor, vâscozitatea sângelui.
Factori care influențează tensiunea arterială:
Factori biologici :
– vârsta: tensiunea este cea mai mică la copil și crește pe măsură ce înaintează în
vâerstă; se stabilește la adult; crește ușor la persoana vârstnică.
– somnul: Tensiunea arterial, în timpul somnului este mai mică decât în perioada
de veghe.
– activitatea – diurnă produce o creștere a tensiunii arteriale, de asemenea,
efortul fizic produce creșterea tensiunii arteriale, și revenirea la valoril e inițiale
după încetarea acestuia (12)

Factori psihologici:
– emoțiile: bucuriile, anxietatea determină creșterea tensiunii arteriale.

Factori sociologici:
– climatul:
– frigul produce vasoconstricție, deci și creșterea tensiunii arteriale;
– căldura produce vasodilatație, deci și scăderea tensiunii arteriale.
Elemente de evaluat : Tensiunea arterială sistolică (maximă) , Tensiunea arterială
diastolică (minimă) (12).

Manifestări de independență ale tensiunii arteriale
Tensiunea maximă se
obține în timpul
sistolei ventriculare
Vârsta T.A. max. T.A. min.
1-3 ani 75-90 mmHg 50-60 mmHg
4-11 ani 90-110 mmHg 60-65 mmHg
Tensiunea minimă se
obține în timpul
diastolei
12-15 ani 100-120 mmHg 60-75 mmHg
adult 115-140 mmHg 75-90 mmHg
vârstnic peste 150 mmHg Peste 90 mmHg
Tensiunea diferențială Ex.

40
reprezintă diferența
T.A. max. T.A. min. T.A. dif. = T.A. max. 140 – T.A. min. 80 = 60
mmHg

Menținerea raportului
între T.A. max. și
T.A. min. T.A. min. = T.A. max./2 + 1 sau 2

Materiale necesare :Aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale: cu mercur
Riva -Rocci, cu manometru (figura 5), oscilometru Pachon, stetoscop biauricular,
tampon de vată, alcool, creion roșu sau pix cu mină roșie.

Metode de determinare : palpatorie, auscultatorie. (12)

Efectuarea tehnicii :
A. Pentru metoda auscultatorie
– Pregătirea psihică a pacientului ;
– Asigurarea repausului fizic și psihic timp de 15 minute ;
– Spălarea pe mâini ;
– Se aplică manșeta pneumatică pe brațul pacientului, sprijinit și în
extensie ;
– Se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea
inferioară a manșetei ;
– Se introduc olivele stetoscopului în urechi
– Se pompează aer în manșeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc
până la dispariția zgomotelor pulsatile ;
– Se decomprimă progresiv aerul din manșetă prin deschiderea supapei,
până când se percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea
tensiunii arteriale maxime) ;
Figura 17. Tensiometru mecanic (www.buymed.ro) Figura 5 . Tensiometru (18)

41
– Se reține valoarea ind icată de coloana de mercur sau acul manometrului,
pentru a fi consemnată ;
– Se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice ;
– Se reține valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul
manometrului, în momentul în care zgomotele di spar aceasta reprezentând
tensiunea arterială minimă ;
– Se notează pe foaia de temperatură valorile obținute cu o linie orizontală
de culoare roșie socotindu -se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană
de mercur ;
– Se unesc liniile orizontale cu liniile v erticale și se hașurează spațiul
rezultat ;
– În alte documente medicale se înregistrează cifric:
Ex: TA max.= 150 mmHg, TA min.= 75 mmHG
– Se dezinfectează olivele stetoscopului și membrana cu alcool (12).

B. Pentru metoda palpatorie
– Determinarea se face prin palparea arterei radiale;
– Nu se folosește stetoscopul biauricular;
– Etapele sunt identice metodei auscultatorii;
– Are dezavantajul obținerii unor valori mai mici decât realitatea, palparea
pulsului perifer ic fiind posibilă numai după reducerea accentuată a
compresiunii exterioare (12);

42
III.2.2. RECOLTAREA SPUTEI

Definiție
Sputa este un produs ce reprezintătotalitatea secrețiilor ce se expulzează din
căile respiratorii prin tuse.

Scop : explorator – pentru examinări macroscopice, citologice, bacteriologice,
parazitologice, în vederea stabilirii diagnosticului.

Pregătire
Materiale: sterile – cutie Petri, pahar conic , scuipătoare specială (sterilizată fără
substanță dezinfectantă) ; nesterile – pahar cu apă, șervețele sau batiste de unică
folosință.
Pacient: psihic – se anunță și i se explică necesitatea executării examinării; se
instruiește să nu înghită sputa; să nu o împrăștie; să expectoreze numai în vasul
dat; să nu introducă în vas și saliva.

Execuție
– i se oferă paharul cu apă să -și clătească g ura și faringele
– i se oferă vasul de colectare, în funcție de examenul cerut
– se solicită pacientului să expectoreze după un efort de tuse
– se colectează sputa matinală sau adunată din 24 de ore

Recoltarea sputei prin frotiu faringian și laringian
– se umezeș te tamponul de vată cu apă distilată sterilă
– se apasă limba cu spatula
– se întoarce tamponul în faringe cerând pacientului să tușească
– sputa eliminată se prinde pe tamponul de vată care se introduce imediat în
eprubeta sterilă
– frotiul laringian se recolteaz ă de medic pătrunzând cu tamponul în laringe
sub control laringoscopic

Recoltarea sputei prin spălătura gastrică
– se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), în stomac, dimineața, pe
nemâncate
– se introduc prin sondă 200 ml apă distilată, bicarbonatată, călduță , care este
evacuată imedit sau extrasă cu seringa
– lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru că germenii căutați pot
fi distruși dacă stau mai mult timp în contact cu mediul acid al sucului gastric
– dacă recoltarea se f ace pentru însămânțare și lichidul trebuie trimis la alt
laborator, sucul respectiv poate fi neutralizat cu bicarbonat de sodiu

43
Recoltarea sputei prin spălătura bronșică
– se utilizează la pacienții cu TBC cavitară, care nu expectorează
– se pun în evidență bacili încapsulați în submucoasă, care nu apar în mod
obișnuit în spută
– se introduc în recipientul de aerosoli 5 ml ser fiziologic sau 4 ml soluție
teofilină 3% cu un ml soluție de stricnină 1 la mie.
– pacientul inhalează de câteva ori prin inspira ții adânci, repetate, urmate de
expirații scurte
– se face o scurtă pauză de 4 -5 secunde și se repetă până la aerosolizarea
întregii cantități de lichid
– după aspirații, pacientul începe să tușească chiar dacă nu a tușit niciodată
– sputa expectorată se recolte ază într -un vas steril, recoltarea se repetă zilnic,
în următoarele 4 zile, în vase separate

Pregătirea produselor pentru laborator
– se acoperă recipientele
– se etichetează
– se trimit la laborator

Reorganizarea
Notarea în foaia de observație (12)

44
III.2. 3. PREGĂTIREA PACIENTULUI PENTRU BRONHOSCOPIE

Bronhoscopia: explorarea arborelui traheo -bronșic se face cu ajutorul
bronhoscopului rigid sau flexibil (fibrobronhoscopul).
Bronhoscopul (Figura 6) rigid se
compune dintr -o serie de tuburi metalice
de 30-40 cm, lungime și 4 -9 cm
diametru , prevăzute cu un canal central
”de observare și de lucru” și laterale de
iluminare, administrare de oxygen etc.
Bronhoscoapele rigide sunt prevăzute cu
orificii laterale , au extremitatea distală
tăiată oblic și fin polizată, pentru a nu
provoca leziuni; lumina este condusă
prin fibră optică, tubul fiind conectat, ca
și opticele de examinare, la o sursă de
lumină, printr -un sistem special de
cabluri. Opticele – tuburi rigide ce se
introduce prin tubul meta lic descris –
sunt conectate la aceeași sursă de lu mină
și permit vizualizări cu aj utorul unor prisme special e, la 180 grade, 45 de grade
și 90 de grade. Ca anexe, bronhoscopul rigid are tuburi de aspirație, pense de
biopsie de diferite modele, porttampoane etc.
Fibrobronhoscopul e mai ușor de acceptat de pacient . Imaginea este
transmisă printr -un sistem de fibre optice . Extremitatea lui este flexibilă
examinatorul îi poate imprima diferite unghiuri de examinare astfel încât se
poate examina și conducte aerifere de gradul IV sau V (bronșii segmentare și
subsegmentare). Un fin ca nal permite introducerea unei fine și flexibile pense de
biopsie sau a periei de brosaj, cu ajutorul căreia se recoltează material pentru
examen citologic. Un alt canal, tot atât de fin, este conectat prin intermediul unei
recoltor de sticlă sau plastic (de unică folosință) la un aspirator puternic.
Ambele sisteme au avantaje și dezavantaje. Astfel, sistemul rigid permite
o mai largă gamă de manevre terapeutice, dar nu vizualizează un câmp de
ramificații de amploarea sistemului flexibil. (12)

Pregătirea instrumentelor și materialelor necesare :
– se face inventarul tuturor instrumentelor necesare:
o măști de unică folosință sau casolete cu m ăști sterile, casolete cu
tampoane și comprese de tifon sterile; pense; porttampon; oglindă
frontal; seringă laringiană; tăviță renală; aparate (bronhoscop sau
fibroscop) cu toate anexele sterilizate
– important
Figura 6 . Bronhoscop (20)

45
o sterilizarea componentelor aparatelor principale și a anexelor se face
ținând cont de instrucțiuni (fiecare component are alt mod de
sterilizare, prevazut în instrucțiuni de ex. Ultraviolet, Glutaraldehide)
o se verifică sursa de lumină și corecta cuplare a cablurilor
o se verifică aspiratorul și etanșeitatea legăturilor
o vor fi la îndemână: flaconul cu anestezie (xilina 25%, flaconul cu ser
fixiologic, flaconul cu soluție de adrenalină 1%, seringi de 10 ml de
unică folosință, tampoane, comprese de tifon).
o Suprafața mesei pe care se află instrumental e încălzită la 40 grade –
45 grade, pentru a preveni aburirea instrumentarului optic. (12)

Pregătirea psihică și fizică a pacientului
– Pacientul trebuie convins de necesitatea examenului, asupra riscului pe care
și-l asumă refuzându -l, lipsind medicul de o informare diagnostic esențială.
– Pacientul trebuie convins că, desi neplăcut, examenul nu e durerod în sine,
iar incidentele sau accidentele survin foarte rar
– Se creează pacientului un climat de siguranță, pentru a asigura cooperarea lui
în toate momentele examinării, punându -l în legătur ă cu alți pacienți cărora li
s-a efectuat o bronhoscopie sau o fibroscopie
– În ziua premergătoare examinării, se execute o testare la xilină 2% pentru a
depista o alergie la acest anestezic; la indicația medicului, pacientul va fi
sedat atât în seara preme rgătoare explorării, cât și în dimineața zile
respective
– Pacientul trebuie anunțat că nu trebuie să mănânce dimineața
– Pentru anestezie, este așezat pe un scaun, în mâna dreaptă va ține o tăviță
renală sau o scuipătoare, iar în mâna stângă, după ce își desc hide larg gura,
își scoate limba, și -o imobilizează cu picătură, anestezicul ușor încălzit, cu
ajutorul unei seringi laringiene
– Pacientul este condus în camera de bronhoscopie (12)

Participarea la efectuarea tehnicii (sunt ne cesare două asistente medicale)
Bronhoscopia:
– asistenta I așează pacientul pe masa de examinare în decubit dorsal, cu
extremitatea cefalică în extensie
– sub umerii lui, se plasează o pernă tare, care, ridicând capul la 12 -15 cm,
ajută la extensia acestuia
– orientează capul în direcția indicată de medic, pentru a permite acestuia o
orientare cât mai completă
– asistenta II servește medicul cu instrumente și materialele solicitate (d acă
masa de examinare este prev ăzută cu o tetieră, este nevoie doar de o singură
asistentă)
Atenție: ambele asistente, înainte de examinare, se vor spăla pe mâini și vor
purta mască .

46

Supravegherea pacientului după bronhoscopie
După examinarea bronhoscopică, pacientul nu va mânca o oră. Asistenta va
supraveghea, în acest timp , parametrii vitali (puls, TA etc)
Asistenta va avea la îndemână hemostatice, pe care le va administra în cazul
unei hemostazii, chiar înainte de a anunța medicul (Adrenostazin, Dicinone,
EAC, Venostat etc)

Participarea la efectuarea tehnicii (sunt n ecesare două asistente)
Fibroscopia
– pacientul este așezat pe un scaun; asistenta I conectează pacientul la sursa de
oxigen, asigurându -se că acesta primește debitul recomandat de medic
– asistenta I se plasează în spatele pacientului, îi fixează piesa bucală aflată în
trusa fibroscopului, pe care o va avea sub control tot timpul examinării,
imobilizând -o lateral cu indexul și degetul mijlociu, de la ambele mâini.
– Asistentei II îi revine atribuția d e a servi medicul cu instrumentarul necesar.

Supravegherea pacientului după fibroscopie : Regulile sunt aceleași ca și
pentru bronhoscopie.

Incidente și accidente (de bronhoscopie și/sau ale fibroscopului )
– Hemoragii, diseminări tuberculoase sau suprainfec ții cu diferiți germeni,
dureri de gură, disfagie sau orofagie, dureri retrosternale, cefalee, insomnie,
tuse, expectorație, stare subfebrilă. (12)

47
CONCLUZIE

Așadar , mergi la medic dacă:
• Ai o răceală care durează mai mult de 2 -3 săptămâni
• Ai febr ă peste 39° C
• Ai febr ă care durează mai mult de 5 zile
• Tușeș ti și expectorezi cu sânge
• Respiri cu dificultate sau cu șuierat
• Observi modificări ale culorii mucusului expectorat (13)
Majoritatea cazurilor de bronșită acută sunt determinate de virusuri și se
vindecă fără tratament medicamentos. Tratamentul este stabilit în funcție de
factorul declanșator. Dacă medicul consideră că a intervenit suprainf ectarea
bacteriană, adaugă în schemă de tratament un antibiotic, conform rezultatelor
antibiogramei. De asemenea, poate recomand a medicamente antitermice (pentru
scăderea febrei), aerosoli, precum și o serie de sfaturi igieno -dietetice de urmat.
Acestea po t fi:
• Bea lichide la fiecare 1 -2 ore (excepție face cazul în care medicul ți -a
recomandat să limitezi aportul de lichide)
• Odihnește -te
• Renunță la fumat
• Ameliorează durerile cu ajutorul aspirinei sau acetaminofenului
• Respectă recomandările medicului privind curățarea mucusului
• Dacă ai tus e severă sau care te împiedică să dormi, medicul îți poate
recomandă medicamente care suprimă tusea.
• Dacă ai tus e uscată sau dificultăți în eliminarea mucusului, medicul îți
poate prescrie un expectorant
• Dacă ai tus e umedă, productivă (cu mucus), observă cât de des tușești,
precum și canti tatea de spută (mucus). Comunică -i medicului aceste
aspecte (13).
Pentru ameliorarea simptomatologiei, medicul mai poate recomand a diferite
preparate fitoterapeutice (produse care conțin de exemplu extracte de echinacea,
măceș, eucalipt) sau chiar remedii naturiste, precum ceaiuri din diferite plante
(cimbrișor, eucalipt) și miere.
Cum poți reduce riscul de a face bronșită?
• Renunță la fumat
• Insistă că ceilalți să nu fumeze în casă.
• Evită sau redu timpul petrecut într -un mediu iritant pentru căile
respiratorii (nas, gât și plămâni).
• Evită spațiile aglomerate
• Dacă răceșți, odihnește -te mai mult.
• Ia medicamentele exact cum ți -a prescris medicul.
• Mănâncă sănătos, pentru a avea un sistem imunitar puternic.
• Spală -te des pe mâini și men ține o igienă corporală corespunzătoare (14).

48
BIBLIOGRAFIE

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bron%C8%99it%C4%83. [Online]
2. https://www.cdt -babes.ro/articole/bronsita.php. [Online]
3. https://www.medlife.ro/hyperclinica -medlife -genesys/blog/nu -neglija –
semnele -bronsitei. [Online]
4. Dr. Mioara Mincu, Dr. Roxana Maria Albu, Dr. Valeriu Bistriceanu.
Anatomia și fiziologia omului. București : Editura Universul, 2001.
5. Prof. dr. Evelina Cristina Morari, Prof. dr. Elena Mădălina Morariu. Noțiuni
de Anatomia și Fiziologia omului. Iași : s.n., 2017.
6. https://anatomie.romedic.ro/faringele. [Online]
7. Longo, Fauci, Kasper, Hauser, Jameson, Loscalzo, HARRISON. Manual de
Medicină, Ediția a -XVIII -a. București : Editura All, 2016.
8. Bronchitis: Practice Essentials, Background, Pathophysiology.
http://emedicine.medscape.com/article/297108 -overview. [Online]
9. Bronchitis. http://www.mayoclinic.org/diseases –
conditions/bronchitis/home/ovc -20315098. [Online]
10. Acute Bronchitis. http://www.lung.org/lung -health -and-diseases/lung –
disease -lookup/acute -bronchitis/. [Online]
11. Manuelul MERCK, Ediția a -XVIII -a. București : Editura All, 2014.
12. Lucreție Titircă, Maria Zamfir, Gheorghinica Gal, Monica Seuchea, Elena
Dorobanțu, Georgeta Baltă, Măriuca Ivan, Mariana Ardeleanu, Maria Pesek.
Tehnici de evaluare și îngrijiri acordate de asistentții medicali, Ghid de nursing,
VOL. II. s.l. : Editura Viața Medicală Românească, 2008.
13. https://www.reginamaria.ro/articole -medicale/bronsita -simptome -tratament –
si-preventie#simptome. [Online]
14. https://www.reginamaria.ro/articole -medicale/bronsita -simptome -tratament –
si-preventie#gestionarea. [Online]
15. http://bacbioro.weebly.com/respiratia.html. [Online]
16. https://anatomie.romedic.ro/sistemul -respirator. [Online]
17. Borundel, Corneliu. Medicină internă pentru cadre medii, Editura a – 4 – a
rev. București : Editur a All, 2009.
18. www.linemed.ro. [Online]
19. https://www.cdt -babes.ro/articole/bronsita.php. [Online]
20. https://images.app.goo.gl/tGeigPUwU1ipVFPz9. [Online]
21. https://images.app.goo.gl/8zPNfDDcLMohRYX5A. [Online]
22. https://images.app.goo.gl/yDeAkcf7PHkQp6D79. [Online]
23. https://images.app.goo.gl/bc14BPEvHp7d68i39. [Online]