Arde lean L. Cristian Teodor [611237]

UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDIU: ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.univ.dr. habil. Iancu Elena Ana

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2
UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDIU: ȘTIINȚE PENALE ȘI CRIMINALISTICĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

METODOLOGIA INVESTIGĂRII INFRACȚIUNILOR
PRIN C ERCETARE LA FAȚA LOCULUI
UTILIZÂND DETECTORUL DE METALE

ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.univ.dr. habil. Iancu Elena Ana

ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

3
CUPRINS
REZUMAT …………………………………………………….. ………………………………….. ………………………… ………… ………………… 3
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………….. …………………………. ……….. …………………. 4
Partea I. CONSIDERAȚII TEHNICE PRIVIND TELEDETECȚIA
1. TEHNOLOGIA TELEDETECȚIEI ………………………………… …………………. …… ..……..…….. 6

2. VARIAȚII ALE DETECTORULUI DE METALE ……………………………. ………………………. …………………… 7

3. DETECTORUL DE METALE – XP Deus ………………………………………………….. …………………………….. ……. 8

4. TELEDETECTORIȘTII ȘI PASIUNEA DE CĂUTĂTORI DE COMORI ………………………… ….. 9
4.1. ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND ACTIVITATEA DETECTORIȘTILOR …………………….. 11
4.2. PROCEDURA NECESARĂ PENTRU AUTORIZAREA
DEȚINERII DETECTOARELOR DE METALE ……………… …………………….. …………… 12
Partea a.II -a. CONSIDERAȚII PRIVIND PRACTICA CRIMINALISTICĂ
5. CRIMINALISTICA ………………………………………………. ………. ………………………. ………………. ……………………. 13

5.1 M OARTEA CONSIDERATĂ SUSPECTĂ ………….. ………………………. ………………………….. …………….. 15
5.2 PROCEDURA DE URMAT ÎN CAZUL GĂS IRII VICTIMELOR ÎN VIAȚĂ ………….. ……………… 15
5.3 CONSERVAREA LOCULUI FAPTEI și NEALTERAREA PROBELOR ……………… ………………… 17
5.4 FAZELE CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI ……………………………………………… …………. …………….. 18

6. FOLOSIREA DETECTOARELOR ÎN CERCETAREA LA FAȚA LOCULUI …………………… …………… 19

7. DETECTORISTUL ÎN CADRUL COMPARTIMENTULUI DE CRIMINALISTICĂ A POLIȚIEI
ROMÂNE ………………………………. …………………………………………………… ………………………………… ………………. 20
8. REDACTAREA ȘI CONSEMNAREA PROCESULUI VERBAL AL CERCETĂRII LA FAȚA
LOCULUI …………………………………………………….. ……………………………………… ……………………………………… 22

9. EXPERTIZA CRIMINALISTICĂ ……………………………………………………….. ……………………………………….. 22

10. DEONTOLOGIA ORGANELO R DE URMĂRIRE PENALĂ ………………… …………………………………….. 24

PARTEA a.III – a SPEȚE
Speța 1. Furt din locuință cu intrare prin efracție ………………………………………………………………. ………….. ……………. 25
Model 1. PROCES – VERBAL DE CERCETARE LA FAȚA LOCULUI ………………… …….…………….. 25
Model 2. PROCES VERBAL DE REVENIRE PENTRU COMPLECTARE A C.F.L. ……… ….……….……. 26
SPEȚA 2 VÂNZARE DETECTOA RELOR DE METALE FĂRĂ AUTORIZARE ………… ….……………. 27
Model 3. PLANȘA FOTOGRAFICĂ …………………………………………………………………………………….. ……………… 28 – 33
Model 4, EXPERTIZĂ CRIMINALISTICĂ ………………………………………………………… ………………… ………………….. 34

CONCLUZII ……………………………………………… …………… ………………………… ….……………… 35
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………… ………………………… ….…… ………….. 36

4
REZUMAT
Prezenta lucrare și -a fixat ca temă de cercetare Teledetecția , pornind de la carac teristicile
sale generale, tehnice, constructive la cele de ordin legislativ, până la analiza domenii lor de
aplicabilitate, cercetând apoi în detaliu interferența dintre teledetecție și criminalistică.
Pornin nd de la două articole din presa recen tă, și a nume :
”Anchetatorii au căutat, sâmbătă, noi probe în cazul crimelor din Caracal într -un lan de floarea -soarelui pe marginea
drumului care leagă Caracalul de Craiova. Oamenii legii au folosit de detectoare de metale și au luat la pas terenul de
la marginea șoselei.1” și
”Doi tineri din orașul bihorean Aleșd sunt autorii unei descoperiri arheologice importante. Ei au găsit nu mai puțin de
379 de monede care datează, din primele evaluări, din secolul I înainte de Hristos. Cei care au făcut descoperirea sunt
Florin Avram și Cristi Rusu. Cei doi și -au cumpărat în urmă cu ceva timp detectoare de metale, pe care le dețin cu
autorizație. 2”
lucrarea noastră intră în sfera criminalisticii în primă etapă ca și cititor neavizat domeniului juridic
ori procedural crim inalistic, care prin intermediul mass media a luat conta ct (unii poate pentru prima
dată) cu domeniul teledetecției, a detectoarelor de metale respectiv a criminalisticii.
Prim ul caz, Cazul Caracal – Dincă , celebrul caz care poate pe bună dreptate a trezit un uriaș
interes din partea opiniei publice nu doar din cauza dramei victimelor ori a modul ui sinistru de
operare a suspecților, ci ș i din cauză că instituțiile implicate în fazele procedurale au prezentat
posibile vicii de reacție ori operativitate, ducâ nd la reacții din partea mai multor foruri de conducere
din mai toate domeniile conexe cazului începând de la autoritățile locale, organe de cercetare penală,
parchet, minister de interne, justiție până chiar la însuși președintele statului.
Îndeaproape m ediatizat și relatat de presă dar și comentat și explicat de diverși experți din
domenii apropiate procedurii pe nale, cercetării penale ori criminalistice, românii au asistat practic la
o veritabilă lecție de educație juridică în timp real cu un caz cât se poate de real.
Referitor la cel de -al doilea articol, cel cu privire la teledetecție ori detecția de metale
prezintă opiniei publice o zonă de preocupări, (unii l -ar numi hobby alții pur și simplu dorință de
cercetare ori de îmbogățire) mai discrete și ne cunoscute la modul genera l și anume detectoriștii, ori
căutătorii de comori.
Ambele articole au ca element comun tehnologia teledetecției respectiv dispozitivul de
detector de metale care în domeniul criminalisticii este un echipament binecunoscut și utili zat în
faza de urmărire penală, cercetare la fața locului.
Pentru o complectă cunoaștere a domeniului studiat, vom face o complexă analiză pornind
de la dehnologie, vom trece prin aspecte de ordin legislativ, al sferelor de aplicabilitate respectiv ne
vom focusa pe zona de criminalistică, de la cercetarea de la fața locului la expertiza criminalistică.

1 https://www.digi24.ro/știri/actualitate/evenimente/crimele -de-la-caracal -anchetatorii -caută -telefonu l-luizei -cu-
detectoare -de-metal -într-un-lan-de-floarea -soarelui -1168720
2 https://www.digi24.ro/regional/digi24 -oradea/comoară -găsită -într-o-pădure -din-bihor -doi-tineri -au-descoperit -sute-de-
monede -vechi -de-peste -2-000-de-ani-1007279

5
INTRODUCERE
Teledetecția este știința care are ca scop găsirea și semnal area prezen ței unor corpuri țintă (
nu întotdeauna fiind corpuri străine) într -un med iu pe care -l cercetează – scanează. În funcție de
profunzimea căutării, aceasta poate fi de su prafață, de conținut ori de mică sau de mare adâncime.
Dacă ar fi să trecem în revistă succint domeniile de aplicabilitate ale teledetecției,
enumerând: zona mili tară ( dispozitive de geniu), zona de securitate (monitorizare, supraveghere,
filtru acces), zona de ordine publică ( cercetarea accidentelor și dezastrelor, gaze, radioactivitate),
criminalistică (căutare de cadavre, de obiecte), cercetare (arheologie, istoriografie, geologie),
cercetare istorică (sit e-uri istorice, vestigii), industrie (alimentară , lemn, horeca, panificație,
transport), cercetare spațială, ori zonă civilă de hobby devenită tot mai accesibilă publicului larg.
Analizând complexitatea și diversitatea domeniilor de utilizare a acestei tehnologii, trebuie
reținut că aceasta nu este o invenție tocmai de dată recentă. Pionier al acestei tehnologii este
Alexander Graham Bell care în 1881 a construit pentru prima dată un astfel de dispozitiv, re ușita de
a-l și omologa revenind lui Gerhard Fischer peste 50 de ani, prin 1930.
Avem astfel de a face cu o tehnologie care evoluează pe an ce trece ajungând să fie și
prietenoasă ca și cost de achiziție, putând fi accesată relativ ușor de publicul larg și utilizată în tot
mai multe domenii de activitate civilă de la detectarea de obiecte la filtre de acces în unități
comerciale, la monitorizare video audio, la echipamente de hobby termo viziune pe timp de noapte
la vânătoare ori jocuri de tip paint ball or i air soft, la construcții pentru dete ctare de conductori
electrici, țevi ș i rețele de gaze, la cău tare de obiecte pierdute, la sca narea de dată recentă pentru
detectarea temperaturii în cazul Covid.
Relevant în cercetarea noastră va fi zona de teledecto riști, adică utilizarea în teledetecție,
căutarea de comori și vom face legătura cu sfera crimin alisticii transformând teledect oriștii în mici
criminaliști prin prisma momentelor în care aceștia au toate șansele să descopere un cadavru, o armă
posibil arma crimei, muniție de război abandonată ori alt ge n de obiecte care pot avea apare nța
evidentă de apartenență la o i nfracțiune.
Modul de reacție, comportamentul responsabil, proceduri legal obligatoriu de urmat, aplicate
corect de aceștia pot face diferența dintre șansa de aflare a adevărului în urma cercetărilor
întreprinse de investigatorii sesizaț i ori compromiterea probelor, ne declararea ori comportament
iresponsabil ce pot duce la rămânerea unor infracțiuni nedescoperite ori cu autor necunoscut.

6
Partea I. CONSIDERAȚII TEHNICE PRIVIND TELEDETECȚIA

1. TEHNOLOGIA TELEDETECȚIEI
Are la bază tehnologia dezvoltată având în centru bobina cu inducție. De aici s -au dezvoltat
mai multe variații în funcție și de sfera de folosire a detectorului.
a. VLF (Frecvența foarte joasă) Are la bază două bobine din care una generează câmp
electro magnetic care în contactul întâmplător cu obiectul metalic ( feros ori neferos) îi transferă încărcându -l
cu câmp electromagnetic. Obiectul încărcat, va genera la rându -i un răspuns sub formă tot de câmp
electromagnetic dar de intensitate slabă, ce va fi în antifază cu primul câmp emis de dispozitiv. Astfel de
dispozitive construite pe acest principiu sunt utilizate la detectări de mică adâncime (max 70 cm), deregulă
obiecte prețioa se mici ( monede, bijuterii ), având o bună acuratețe în diferențierea dintre obiecte. Accesibil
ca preț, e ste economic din punct de vedere al consumului de energie, dar este sensibil la textura și compoziția
solului.
b. IP (Inducție Puls) Dispozitive cu dou ă bobine concentrice ori mai nou doar cu o singură
bobină, tehnologic utilizează același principiu funcțional, diferența fiind la putere, acestea putând facilita
căutări de mai mare profunzime, până la 5m, nu sunt așa sensibile la textura solului, sunt mai stabile ca
funcționalitate, dar au acuratețe mai largă, ne putând diferenția în detaliu obiectele mici, nici diferența dintre
metale feroase și neferoase nu o poate sesiza. Aceste dispozitive sunt utile pentru căutare de obiecte de
dimensiuni mari, la adâ ncimi mari, fiind și consumatoare mari de energie .
c. BFO (Oscilator de frecvență sincron), Are la bază un oscilator de frecvență sincron care
în cazul detectării unui obiect își va schimba frecvența creând un balans de frecvență oscilatorie. Și acestea
sunt tot pentru o adâncime redusă de căutare.
d. IR (Infra roșu), Din total spectru electromagnetic radiațiile vizibile sunt cele mai puține,
marea lor majoritate nu sunt detectate de ochiul uman. E dovedit faptul ca doar 10% din energia electrică de
la ilumina t este vizibilă restu l fiind emisii de căldură. Zona percepută este cea de caldură nu de imagine,
astfel s e conturează imaginea pe baza că ldurii emise de corpul vizualizat ( de la minim 5 grade kelvin)Zona
de aplicabilitate este în primul rând cea militar ă, de securitate, de cercetare spațială.

e. Vederea nocturnă utilizează tot IR -ul, transformând căldura în fotoni de lumină vizibilă.
f. Termografia utilizează I.R. -ul si V.N dar având rază mai mare de acțiune, s -a conturat în
Termoviziune / Termoscanare ( filtre bagaje acces aeroporturi bagaje, ori la vamă pentru transportatori) mai
nou camerele de termoscanare temperatura COVID .

g. Monitorizare A.V ( audio video) de la bătrânul Morse, Telegraf, Telex, Fax acum Stații
emisie recepție, Telefonia mobilă, interne t, WIFI , sunt dispozitive ce pot monitoriza video și pe timp de
noapte i ar audio până la distanțe mari. Au devenit dispozitive accesibile pe piața de uz civil pe scară largă.

h. Radio astronomia, cercetarea spațiului cosmi c de pe Terra prin intermediul de obiective
telescopice de mari capacități și alături de antene de captare a sunetului din spațiu de mare putere. Probleme
de dată recentă o reprezintă multitudinea ( de ex . cele 500 de staț ii sateliți lansați de Tesla) sateliților de pe
orbita Pământului ca re bruiază semnalul și distorsionează acuratețea lui.

7
2. VARIAȚII ALE DETECTORULUI DE METALE
Detectorul de metale mobil zona militară ( dispozitive de geniu), zona de ordine publică (
cercetarea accidentelor și dezastrelor, gaze, radioactivitate), criminali stică (căutare de cadavre, de
obiecte), cercetare (arheologie, istoriografie, geologie), cercetare istorică (sit e-uri istorice, vestigii).

Detectorul portabil Utilizare în domeniu construcțiilor (detectar e de conductori electrici,
fibră optică, rețele de gaze ori apă etc). Securitatea accesului, filtre de detecție corporală, a
bagajelor ( instituții, aeroporturi, stadioane, mari adunări publice) ori vămi, transportatori.

Detectorul de metale industrial , Utilizat în domeniul farmaceutic, morărit pan ificație,
alimentar, ho re ca, plastic, cosmetică, lemn, textilă ( detectarea micro particulelor și impurităților) .
Deregulă acestea sunt dispozitive fixe orizontale sau verticale.

Detectorul cu bandă rulantă , (uneori cu cameră de termo viziune, raze X) deregulă la
bagaje la aeroporturi.
Poarta de acces cu termoscanare ș i sau detecție de metale, acces s ecurizat dar mai nou în
cazul COVID detectarea temperaturii.

8
3. DETECTORUL DE METALE – XP Deus
Produs în Franța de un producător cu tradiție de pest e 20 de ani în domeniu, modelul XP este
considerat inovator în domeniu fiind mereu primul la inovări și adaptabilitate la cerințele pieței dar
și a utilizatorilor. A reușit aceste performanțe printr -o relație strânsă cu comunitatea de detectoriști
cu care a împărtășit impresii și a preluat atent observațiile acestora răspunzând cu soluții la
problemele ridicate de aceștia.
Atent și la aspectul design, care e tot mai ergonomic si modernist, modelul excelează la
rapiditatea semnalării ș i acuratețea selectări i, rejectarea țintelor nedorite, greutate redusă, consum
redus de energie, comunicare wireless.
”O importantă flexibilitate în setarea discriminării ajută la cal ibrarea cu terenul pe care
doriți să îl prospectaț i, prin două niveluri de discriminare ce ofer ă o mai bună eliminare a fierului.
O altă dovadă a performanței este precizia tranziț iei din tre feros si neferos, ajustabilă cu ajutorul
unui potenț iometru.3”
– Penetrarea solului o dă Bobina Dublu D, cu mare sensibilitate, de 23 cm din fibră de
carbon, Bobi na de căutare de 27 cm, Bobina e liptică de 24×11 cm, 38×45 cm ș i cea
concentrică de 25×21 cm.
– Transmițător integrat pe placa de bază electronică, funcționează în 2 canale comutabile ,
– Două frecvențe de căutare, imun la interferențe cu alte detectoare aflat e în apropiere ,
– Filtre analogice de distincție metale prețioase de alte metale. Gradarea senzitivității ,
– Frecvența de funcționare 4,6 Khz (metale generale + discrimniare),
– Microprocesor analiză semnale, discriminare ajustabilă pe 2 nivele
– Echilibrare nive l sol ajustabil
– Transmițător la căștile operatorului wireless
– Alimentare cu baterii 8 x alcaline de 1,5v AA sau reîncărcabile NIMH cu alertă la nivelul
de descărcare a acest ora. Încărcător de 240v, atașată la bobină permite încărcarea
bateriilor
– Capac bobi nă și husă de depozitare și transport

VIDEO PREZENTARE : https://youtu.be/_Qqouv7gy64

3 https://rodetectors .com/XP -Detectors -ro/XP -Deus -X3522WS4 -RO

9
4. TELEDETECTORIȘTII ȘI PASIUNEA DE CĂUTĂTORI DE COMORI
În România, detecția de metale și hobby -ul de Căutători de v estigii istorice și comori este
una destul de discretă, apărând în fața opiniei publice doar odată cu prezentarea comorilor
descoperite, și atunci se pune mai mult accent pe comoara în sine, poate pe persoana găsitorilor dar
nu destul pe procedeu ori împre jurări.
Odată cu ușurința de a accesa informații tehnice de tot felul, deschiderea țării noastre spre
occident și spre comunități mai avansate, transparența informațiilor cu privire la Hărțile topografice ,
Planurile Cadastrale ce relevă prezența în teren a unor Sit e-uri arheologice au stârnit interesul
acestor pasionați.
Nu este de neglijat nici aspectul prețului echipamentelor ca re a devenit mult mai accesibil ,
alături de accesul la informația digitală, de exemplu zona Transilvania ( un uriaș tezaur din acest
punct de vedere) poate fi studiată pe site -ul: www.mapire.eu
Activitatea de detectorist este aparent una individuală, dar, cu toate acestea acest gen de
intervenție interferează cu o mulțime de zone și a iscat pe parcursul timpului o serie de conflicte ce
în timp au fost reglementate procedural și legal.
Probleme deosebite ridică din capul locului achiziționarea acestui dispo zitiv, achiziție care
trebuie fă cută doar de la unități comerciale special autorizate în a cest sens, trebuie deasemenea
obținută o autorizație de utilizare și deținere. Odată cu mpărat echipamentul ar fi util de învățat de
utilizat accesănd o serie de informații dar și mai utile sunt niște cursuri ori instructaje de la alți
utilizatori mai exper imentați. Resursele informaționale de pe internet sunt multe dar uneori situația
de pe teren e diferită, este astfel importantă cunoașterea terenului unde se dorește a se executa
căutări.
Acceptul proprietarului ori cunoașterea acestuia e ste o reală probl emă de cele mai multe ori,
cunoașterea dacă acea zonă are potențial arheologic prin consultare de hărți ori alte resurse, dar și
mai important este de știut dacă respectivul teritoriu nu este protejat de lege prin declararea sa ca
fiind Sit Ardeologic ori Arie protejată. Astfel de informații sunt posibil de obținut din consultarea :
Patrimoniului Cultural Istoric, Repertoriul Arheologic Național, a Pug-uri ori Puz urilor ( Planuri
Urbanistice Locale , Zonale).
O altă problem ă o prezintă efectuarea de căutător i pe domenii de vânătoare un de poate se
mai si derulează vreo partidă de vânătoare, existând reale pericole de interferare atât cu eventualul
vânat periculos gonit, câinii de vânătoare ori chiar trăgacii cu armament cu muniție, ori capcanele
puse de bracon ieri.
Odată ieșit important în caz de suspiciune de reușită este procedura de săpare și extragere a
obiectului găsit. Există pericolul descoperirii de muniție veche din trecut ce poate fi activă iar riscul
detonării e unul real.

10
Dacă căutarea e încununată de succes, iar căutătorul a găsit obiecte cu valoare istorico –
grologică, e necesară cunoașterea procedurilor de anunțare a autorităților, declarare și cunoaștere a
procedurilor de predare, evaluare, respectiv recompensare. Aici sigur ca pot și au și apăr ut o serie de
litigii între căutător și proprietarul terenului ori între căutător și Stat pentru acordarea recompensei,
ori alunecarea spre nedeclarare și intrarea obiectelor găsite pe piața neagră de profil.
Nu în ultimul rând, teledetectoristul ar trebui să știe că vânzarea detectorului propriu nu este
permisă de l ege a se efectua pe piața liberă, la mică publicitate ori pe piața neagră , această practică
reprezentând infracțiune. Vânzarea acest or dispozitive trebuie efectuată conform reglementărilor
legal e în viguare.
Iată cum, în câteva rânduri am enunțat o serie de aspecte importante ce revin în seama
detectoristului și pe care su b forma unei Lecții de Educație Juridico – practică , ori curs specializat,
nici o instituție nu o derulează. Poate în acest se ns ar fi binevenită o ajustare legislativă în sensul în
care la momentul obținerii autorizației de deținere de Detector de metale să existe obligativitatea
urmării unui curs de practică și legislație specifică.
”Se cuvine acordarea atenției cuvenite prote jării patrimoniului arheologic național.
Totodată, militrea pentru deschiderea și colaborarea între arheologi, autorități și detectoriștii
autorizați. 4”.
Ca o încercare de conștientiz are a comunității de detectoriț i dar și de apărare a drepturilor
acesto ra în litigii cu statul o ri alte entități există cre ate ONG -uri, Asociații de profil care pe lângă
astfel de acțiuni de informare și conștientizare au și sarcina de a se lupta pentru interesele
detectoriștilor deoarece există țări ori au existat inițiative și în România de a declara ilegale acest
gen de acțiuni și scoaterea acestui hobby în afara legii.
Instituții care au jurizdicție în această zonă sunt : Ministerul Culturii, Comisia Națională a
Muzeelor și Colecțiilor, Poliția Română direcția patrimoniu, OCPI, etc.
Exemple de astfel de Asociații sunt : Asociația Pro detecție din România

4 https://www.prodetecț ie.ro/despre -noi

11
4.1. ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND ACTIVITATEA DETECTORIȘTILOR
Regimul juridic al bunurilor aparținând patrimoniului cultural național mobil
Legislația din domeniul T eledetecției respectiv a Căutătorilor de comori, a Det ectoriștilor nu
este una foarte stufoasă.
În primă etapă dorim să reținem că Protecția patrimoniului arheologic și declararea unor sit e-
uri arheologice ca zone de interes național, e reglementată prin O .G 43/2000, respectiv prin
”L182/2000 privind Protejarea patrimoniului cultural național mobil 5”.
Obiectivele strategice ale Ministerului Culturii sunt publicate anual iar alături de aceasta
important ar fi de studiat și ”Codul Patrimoniului HG 905/20166 ”.
Patrimoniul național cultural mobil, conține indiferent d e regimul de proprietate toate
bunurile identificate și calificate ca având amprenta dovezii și atestării unei realități istorice,
certitudini cutumiare folclorice, religioase, pe întreg trecutul istoric și evoluției al României. E
studiată și interacțiunea timpului, mediului, sau a altor factori umani ori materiali ai mediului cu
bunul calificat. Sursa poate fi una arheologică, documentară, literară, filatelică, ori legală
succesorală, de transfe r de proprietate ce păstrează și conservă certitudinea istorică a țării noastre
alături de toate etniile conlocuitoare. Reprezentantul Statului în raport cu terții pe acest domeniu este
Ministerul Culturii.
Astfel, practic oricine găsește un bun de tezaur identificat și încadrat în acest domeniu
indif erent de pe a cui proprietate o face, este obligat s ă anunțe autoritățile, respectiv să predea
tezaurul descoperit în integralitatea sa reprezentanților autorităților statului. Acest a, descoperitorul
va avea dr eptul la o recompens ă din partea statului în cuantum de 30 % din valoarea de tezaur dat ă
de autorități prin experți acreditați , conform articolului 49, cu posibilitate de spor de 15% la unele de
valori deosebite. Proprietarii acestor bunuri găsite au oblig ația de a permite autorită ților examinarea
bunurilor. Deținătorii legali ai unor astfel de bunuri, colecționari ori moștenitori permit experților
luarea spre expertiză a obiectelor cu obligația de returnare. La solicitarea proprietarului, acesta are
drept ul imprescriptibil de a cere expertizarea și clasificarea unor obiecte presupus a fi de importanță
de teza ur. Bunurile odată expertizate și clasate, au caracter inalienabil. Comerci alizarea unor astfel
de bunuri se face doar prin unităț i autorizate special în acest sens, statul are drept de preemțiune,
relevant în acest sens este cazul ”Cumințenia pământului” cu str ângere publi că de fonduri pentru
cumpărare. N u s-a reușit , iar proprietarul a avut libertatea de a vinde cui a oferit prețul cerut.
Deasemenea și în caz de pierdere, furt ori distrugere , proprietarul are obligația de a anunța
autoritățile. Proprietarul terenului pe care se dorește a se efectua cercet ări trebuie să încuviințeze
acest lucru, acordul său e obligatoriu. În caz de importanță deosebit ă doat instant de judecată poate
încuviința demararea de cercetăr i și asta doar pentru o perioadă limitată de timp, respectiv
proprietarul va fi îndreptățit la a solicita despă gubiri.

5 http://legislație.just.ro/Public/DetaliiDocument/24761
6 https://www.umpcultura.ro/monumente -istorice_doc_981_codul -patrimoniului -cultural_pg_0.htm

12
În cazul în care sunt descoperite bunuri de tezaur, acest lucru trebuie anunțat în 72 de ore
la 112 ori la primarul localității de unde aparține terenul cu pricina. ( art 49).
Referitor la acest ultim aspect extras din lege, din păcate sunt notorii situații în care astfel
de despă gubiri nu au fost acordate de către stat. Defap t cu câți detecționiști am discutat nimeni nu a
primit niciodată vreo despăgubire de la sta t. Sunt procese în derulare dar asta cred că amplifică
”alunecarea” spre illegal, spre nedeclarare a descoperirilor de către tot mai multe personae fizice și
amplifi carea pieței negre a acestor gen de bunuri de tezaur.
Tot în astfel de situații mai există litigii deoarece proprietarul terenului pe care s -au facut
căutări de către teledetecționiști, care în caz de descop erire de tezaur primesc ( ei, gă sitorii )
recompe nse, proprietarul terenului fiin d lăsat practice pe dinafară de lege.

4.2 PROCEDURA NECESARĂ PENTRU AUTORIZAREA DEȚINERII
DETECTOARELOR DE METALE
Conform legii, toate persoanele (atât fizice cât și societăți comerciale ori personae fizice
autorizate sau ONG -uri) care achiziționează, dețin ori comercializează astfel de echipamente de
teledetecție au nevoie de o autorizație specială în acest sens, autorizație emisă de Poliție (autorizație
de cumpărare, de deținere sau de vânzare).
Autorizația se eliberează ț inând cont de unele documente ce trebuiesc depuse la dosarul
solicitării : cerere tipizată, acte de identitate, acte de proveniență și proprietate a aparatului, dovada
achitării unei taxe și cazierul judiciar care trebuie să fie conform. În cazul persoanel or juridice sunt
analizate și actele societății, iar taxa poate fi diferită ca și cuantum.
La solicitarea dreptului de comercializare a acestor tipuri de echipament, companiile
trebuie să aibe și în statut ”obiectul de activitate special pentru ace st domen iu autorizat ( cod CAEN)
7”.
Pentru mai multe detalii: detectormetale@gl.politiaromana.ro

7 https://lege5.ro/Gratuit/geydeobrhe/clasificarea -activitatilor -din-economia -nationala -caen-rev-2-din-20042007/3

13
PARTEA A.II A, CONSIDERAȚII PRIVIND PRACTICA CRIMINALISTIC Ă

5. CRIMINALISTICA
Putem defini criminalistica ca fiind ”acea știință care elaborea ză și folosește mijloace tehnico
științifice, precum și procedee tactice destinate descoperirii, fixării, ridicării, examinării și
interpretării probelor judiciare, efectuării expertizelor și constatărilor tehnico științifice în scopul
prevenirii și descop eririi infracțiunilor și a altor încălcări ale legii, identificării făptuitorilor și
administrării probelor necesare aflării adevărului în procesul judiciar. 8”
Principiile criminalisticii , Cercetarea infracțiunilor necesită cunoașterea realității obiecti ve,
Orice activitate infracțională se c onsumă în timp și spațiu și lasă urme . Examinarea prin comparație,
persoana ce a comis infracțiunea ori arma crimei are întotdeauna un caracter de unic itate.
Interdisciplinaritatea , înglo barea ori apelarea la alte ști ințe în mod uzual ori excepțional.
Colorometria, Spectroscopia, Electroforeza, Cromografia – CHIMIE. Holografia ori Fonoscopia din
FIZICĂ, Cromozomia, Serologia, Medicina Legală – MEDICINA, Estimări de probabilitate ori
programări din MATEMATICĂ, nu în ul timul rând științele moderne gen Percheziția
INFORMATICĂ, Studiul SOCIAL MEDIA, Cu Științele JURIDICE, Criminologia, Psihologia,
Psihiatria.
Tehnica criminalistică , totalitatea metodelor științifice utilizate după o tehnică bine
determinată în scopul desco peririi, fixării, ridicării și examinării și interpretării urmelor ori a altor
mijloace materiale de probă, efectuării de expertize tehnico științifice. Putem aminti : fotografia
judiciară, antropologia judiciară, balistica, fonetica, antropologia juduciar e).
Tactica criminalistică , sunt sistemele elaborate de reguli și procedee de intervenț ie în
cercetarea penală ( efectuare planificată în timp și spațiu, organizată, operativă și oportună). Putem
enumera cercetarea la fața locului, reconstituirea, ipoteze de lucru, planificarea și monitorizarea unor
etape de urmărire penală, înfățișarea și interogatoriul, audierea, confruntarea, recunoașterea,
percheziția, ridicare de obiecte și înscrisuri etc.
Metodica , respectiv particularitățile cercetării pe tipuri dife rite de infracțiuni pornind de la
regulile gen erale la cele speciale adaptate : identifi cate, încadrat e și cla sificat e, apartenența la gen,
compararea, experimentarea. Arhivare, s tocarea în colecții, cartoteci, arhive. Conturarea ipotezelor
aplicate pe persoane, obiecte, scop, loc, timp, mod etc. Raportul invers proporțional între durata
cercetării și șansa descoperirii adevărului .
Locul faptei , perimetrul, incintele ori suprafața de teren delimitat unde se presupune că s -a
derulat integral ori parțial rezoluția infracțională, accidentul, incendiul, explozia ori dezastrul. Acest
perimetru poate suferi modificări, el poate fi extins ori restrâns, se pot identifica trasee ori conexiuni
cu alte puncte infracționale complementare care au legatură cu fapta in vestivgată.

8 TRATAT PRACTIC DE CRIMINALISTICĂ, Serviciul editorial de presă a Ministerului de Interne, 1976

14
Cercetarea la fața locului , e complexul de operațiuni ce cuprind activități specifice de
localizare, documentare, căutare, descoperire, prelevare, fotografiere, fixare, ridicare, etichetare,
indexare, ambalare și transport de probe de la locul faptei, ori de pe traseul infracțional.
Din punct de vedere procedural, al procedurii penale , aceasta este dispusă de organul de
cercetare p enală, procuror sau instanță. ( art. 192 din NCPP).
Ca procedeu probatoriu , aceasta necesită obligatoriu deplasarea l a locația unde s -a sesizat
infracțiunea, cel indicat în sesizare, ori cel identificat de organul de urmărire penală, în vederea
constatării stării de fa pt, încadrare, căutare de urme ș i ridicare de probe.
”Cercetarea la fața locului este un procedeu probato riu care constă în deplasarea
organului judiciar penal (a organului de urmărire penală sau a instanței, după caz) la locul unde s –
a săvârșit infracțiunea, unde s -a produs rezultatul ori unde au rămas urme în vederea constatării
situației locului săvârșirii infracțiunii, a descoperirii și fixării urmelor infracțiunii și a stabilirii
poziției și stării mijloacelor materiale de probă și a împrejurărilor în car e infracțiunea a fost
săvârșită 9”.
Se pot astfel constata împrejurări de fapt, legate de locul săvârș irii faptei în cazul
infracțiunilor contra vieții , a integrității fizice sau sănătăț ii, atât al cel or cu intenție , din culpă ,
accidente rutiere , ori atentate sau dezastre.
Proba , obiect /obiecte, părți ori particule de element ce p ot oferi indicii ori este suspect a fi el
însuși indiciu pentru cercetarea unei suspiciuni cu privire la o infracțiune cercetată, ori la cu totul
una diferită care poate fi descoperită prin cercetarea inițială. E un element ce conduce la aflarea
adevărulu i judiciar.
Urma, impresiuni, modificări aduse unui obiect de acțiunea umană directă ori prin
intermediul altui obiect ce se soldează cu modificări de formă, aspect, textură, culoare , miros, g ust.
Microurma fiind acea urmă de dimensiu ni foarte mici, insesizabilă la prima vedere ori cu
ochiul liber. Deregula microscopice, microurmele au mari șanse să rămână nedecoperite.
Contaminarea , este mișcarea, murdărirea, impurificarea ce duc la afectarea până la alterare,
ori la preluare a caracteristicilor altor persoane p articipante care au sau nu legătură cu infracțiunea.
Acestea duc la reducerea semnificativă din importanța probatorie a urmei sau probei contaminate.
InterContaminarea este contactul prin afectare a două sau mai multor probe existând
probabilitatea r deucerii reciproce la ambele probe a caracterului probator.

9 Gh. Mateuț, Trat at de procedură penală. Partea generală, vol. II, Ed. C.H. Beck, București, 2012, p. 264).

15
5.1 Moartea considerat ă suspect ă
Moartea, starea de stop cardio respirator instalată definitiv ( dincolo de perioada stabilită ca
fiind posibil de a se efectua manevrele de resuscitare aprox 45 – 60 min) ce intervine brusc aparent
inexplicabil, fără a fi prezentat indicii evidente ale unei patologii medicale grave, moartea unei
persoane strict monitorizate prin intermediul locului unde s -ar fi aflat ori a profesiei avute, ori
moartea în condiții d e evidentă siguranță.
Persoana, momentul, locul și modul survenirii morții subite sunt elementele ce trebuiesc
analizate prin intermediul ”morții suspecte” ale caror concluzii pot atesta dacă se intră în câmpul
unei infracțiuni sau nu.
Astfel locul , îcare a survenit decesul / ori locul în care a fost găsită victima face ca moartea
să fie considerat ă suspect ă dacă este : la locul de muncă, locații în legăturî cu activitatea
profesională, locație în care victima s -ar fi aflat în custodia ori grija altuia ( reținere, detenți e,
custodie, găzduire , spitalizare – posibil de conexat și cu tortură ori malpraxis etc).
Momentul , în care a survenit decesul dacă acesta a fost în cadrul unei aglomerări urbane,
concert, demonstrații, greve, intervenții armate ori de ordine publică (când se poate as ocia și cu rele
tratamente ori abuzul autorităților). Momentul găsirii victimei decedate poate să nu coincidă cu cel
al survenirii decesului, la mai mult de 24 de ore distanță, decesul aparent din cauze naturale tot
trebuie cercetat ca moarte suspectă.
Morți multiple a mai mult de doua persoane aparent natural dar la un interval de timp scurt
ori în condiții asemănătoare pot da indiciile unui criminal în serie ori efecte nocive ale unui
medicament. Un numar mare de persoane decedate pe o suprafață de spaț iu omogen și în condiții
asemănătoare pot da indiciile unui accident ( scurgere de gaz toxic, alimehtație otravită etc).
În cazul descoperirii de cadavre cu o vechime mai mare, e obligatorie identificarea
persoanei, uneori dacă nu există probe care să ates te identitatea cadavrului, e obligatoriu de urmat
procedura reconstit uirii faciale, poertretul robot și demararea procedurilor de căutare (persoane
dispărute, căutate, etc)
Caliitatea persoanei decedate, uneori e obligatoriu a se examina (persoane publice,
reprezentanții organelor judiciare, lideri religioși, agenți din sfera intelligence etc).

5.2 Procedura de urmat în cazul găsirii victimelor în viață
Despre infracțiuni, evident prima are cunoștință persoana vătămată, dar nu întotdeauna
deoarece sunt situații cînd aceasta nu a fost în stare de conștiență ( temporară din cauza unei
vătămări, ori medicală anestezie, comă etc) când despre infracțiune au cunoștință cei apropiați
persoanei ( rude, apropiați) ori apropiați locului (martori oculari) sau momentului (trecători, trafic,
primul sosit la fața locului după petrecerea accidentului.

16
Primul pas este acordarea primului ajutor (dacă starea victimei este pusă în primejdie) iar
apoi sesizarea : prin apel de urgență la 112, ori alte forme de sesizare, plângere a unei infracțiuni la
organul de cercetare penală ori la parchet, s au simplu, la orice reprezentant al unei autorități ale
statului dacă situația o impune. Este important de cunoscută prevederea din codul penal, respectiv
Nedenunțarea, art 266 Cod Penal, respectiv obligația de a sesiza dacă se cunoaște existența unei
fapte penale. Încadrarea faptei o va face organul de cercetare penală. Important de știută și
procedura sesizării prin apel anonim ori faptul că aceasta este gratuită și liberă oricui dorește să o
facă.
Primii aflați la fața locului, peroanele ce descoperă vic tima au următoarele obligații:
– Înlăturare a pericolului ce poate pune viața victimei în pericol (îndepărtare obiect
contondent, înlăturare a persoanei agresive, a unui animal periculor etc), respectiv un eventual
pericol public iminent (scurgeri de gaze, de combustibil din auto avariat etc),
– Acordarea primului ajutor victimei prin interogarea sa cu scopul de a o ține
conștientă respectiv de a afla indicii despre petrecerea infracțiunii / accidentului,
– Ne alterarea perimetrului și a probelor ce pot fi indic ii pentru aflarea adevărului,
– Cunoașterea persoanei vătămate, identitatea ori patologii riscuri personale ( femeie
însărcinată, consumator de substanțe interzise, alergii etc)

Din punct de vedere al Procedurii penale aplicabile

Organele de cercetare pen ală ajunse la fața locului au obligația de a respecta normele legale:
– procesul verbal de sesizare, art 288 și urm N.C.P.P,
– demararea urmăririi penale ”In Rem” – investigarea faptei, art 305 N.C.P.P,
– dispunerea prin Ordonanță de către Procuror efectuarea l a Cercetărilor la Fața Locului,
– urmărirea penală contra persoanei (suspectului)
– în funcție de calitatea persoanei vătămate, ori a suspectului trebuiește verificată
competența , conform art. 56 N.C.P.P exclusivă a procurorulu, orii conf art. 293 N.C.P.P
obligația de efectuare a actelor de cercetare ce nu suferă amânare, chiar dacă acestea
privesc o cauză ce nu le este în competență.
– Lipsa competenței obligo organul de cercetare prin procurorul ce o coordonează să
trimită toate lucrările efectuate către procu rorul competent
– La infracțiuni cu flagrant, art 2893 N.C.P.P există obligația constatării infracțiunii de
către organul de cercetare ce coordona flagrantul, se consemnează în proces verbal și se
transmit spre organul de cercetare competent, fără declarați ile suspectului ori a martorilor
Organul de cercetare penală , adoptă măsuri de pregătire în vederea deplasării urgente la
locul indicat în sesizare ori identificat ca fiind locul faptei. Se transmit telefonic sau prin stație,
persoanelor sau organelor pre zente la locul faptei, activitățile pe care trebuie să le întreprindă pentru
evitarea unor modificări din câmpul infracțional.

17
5.3 Conservarea locului faptei și nealterarea probelor
Se va întocmi un proces verbal de intervenție la fața locului unde se va nota :
– Starea în care a fost găsită victima, indicii despre atingerea ori alterarea de probe de către
cei ce au efectuat manevrele de prima ajutir civili respectiv reprezentanții ambulanței
care au sosit la fața locului.
– Marcarea pozitiei corpului victime i pe sol în poziția în cae a fost găsită inițial de primii
sosiți la fața locului,
– Inventarierea de obiecte personale aflate asupra victimei, starea îmbrăcămintei, stabilirea
identității acesteia dace este posibil,
– Notarea datelor de identificare a ambulan ței ca a intervenit și datele spitalului unde
urmează a fi transportată victima
Asigurarea perimetrului locului și conservarea sa în timp cât mai scurt, identificarea
obiectelor atinse în vederea salvării victimei ori a urmelor lăsate de către cei ce au in tervenit în acest
sens. Se iau măsuri în vederea menținerii neatin s a aspectului locului faptei ( factori naturali, vremea
etc), interferării cu persoane neautorizate ori alte influențe din partea altor echipe de salvare.
Protejarea și conservare a urmelor (acoperirea acestora cu diverse materiale din dotare sau
unele de la fața locului, cutii, hartii, folii, carton, tabla etc) .
Securizarea contra valului de persoane venite din curiozitate, mass media, ori altele din
partea v ictimei, ori a suspectului . Evitarea de aglomerări care pot degenera în posibile conflicte.
Toate operațiunile trebuiesc efectuate într -un timp cât mai scurt, deoarece unele probe au
existență limitată în timp dar trebuie ținut cont și de alți factori afecta ți prin securizarea perimetrului,
de ex. blocarea circulației rutiere pe un drum intens circulat, lăsarea serii, iminența unei p loi
torențiale, ninsoarea etc.

Cunoașterea martorilor, identificarea altor persoane posibil suspecte aflate la fața locului
După delimitarea perimetrului și securizarea locului faptei, unde deja operează criminaliștii,
organul de cercetare penală are atribuții de ordine publică, dar și de demarare a investigațiilor.
Esențial în acest sens este cunoașterea auditoriului, a persoanel or aflate la fața locului, identificarea
martorilor oculari dar și identificarea posibililor suspecți.
Este cunoscut faptul că nu de puține ori faptuitorii asistă la operațiunile de investigare. Nu
doar autorul trebuie căutat ci și posibilii complici, car e poate au tendința de a fugi de la fața locului.
Deaceea este important și acest aspect, capturarea celor ce fug cumva vinovați de la fața locului.
Se efectuează atât capturi video cu martorii aflați în preajmă cât și audierea acestora în
ordinea consider ată de agentul de cercetare la fața locului, sunt martori a căror prezență a fost
evidentă, alții care au intenția vizibilă de a comunica, iar alții aparent apatici dar care nu trebuiesc

18
neglijați. Ee necesară consemnarea identității acestora și luarea de declarații la fața locului. Este
recomandat ca aceste declarații să se efectueze mai ferit de locul faptei, în liniște și fără contact
vizual cu victima, autorul ori locul faptei. Esențială e justificarea prezenței acestuia în acele
momente acolo.
Agent ul de cercetare penală nu -și exprimă convingeri preconcepute, nu pune presiune, nu
amenință ori șantajează martorii. Este deasemenea importantă reținerea de către organul de cercetare
a câtorva ”martori asistenți” care să participe și să semneze provesul d erbal de efectuare de cercetări
la fața locului de către criminaliști. Aceștia nu sunt martorii oculari.
Interdisciplinariaritatea și comunicarea interinstituțională este deasemenea extrem de
importantă , deoarece sunt situații când la fața locului vin etap izat reprezentanții mai multor structuri
de intervenție iar cunoașterea atentă a procedurilor de către fiecare e importantă respectiv și
consemnarea ori comunicarea între structuri este deasemenea de mare relevanță, vezi exemplul cazul
incendiului de la C olectiv.

5.4 Fazele cercetării la fața locului
FAZA STATICĂ
Localizarea, orientarea spațială de ansamblu, vecinătăți, accesibilitate. Delimitarea acestui
perimetru , adoptarea măsurilor specifice de lucru în funcție de specificul locului ori a cazului
cercetat, metode și procedee de organizare și securizare a intervenției ( uneori locațiile sunt
excepționale cum ar fi mine, subteran, peșteri zone toxice, radioactive, de securitate etc).
Stabilirea cailor de a cces la și de la locul faptei ( ipoteze și variante ) și marcarea acest ora.
Sectorizarea locului ( încăperi, ori teren pe suprafață mare) numerotarea acestora. Prior itizare în
examinare ( prioritar sunt cele ce au durată de existență limitată ) de ex mirosurile, soluții, gaze ori
alte elemente ce pot fi compromise de vreme ori factori externi.
Filmarea / Fotografierea pozitiei inițiale, schița loculu i (planșele foto grafice ).
Interpretarea urmelor primare vizibile, elaborare ipoteze de lucru privind formarea, corelarea
cu alte indicii.
FAZA DINAMICĂ
Fixarea de detaliu, caracteristicile fiecărui obiect, urmă + fotografiate de detaliu / etalon de
mărime pentru compara ție. Ridicare, ambalare, etichetare, sigilare, evidențiere și înregistrare .
Transport la Laboratorul central de criminalistică pentru examinare . Comparare în baze de date /
cartoteci / arhive
Menționăm că există posibilitatea de reluare ori repetare a cercetării la fața locului dacă
situația operativă o impune !!!

19
6. FOLOSIREA DETECTOARELOR ÎN CERCETAREA LA FAȚA LOCULUI
Se poate apela la teledetecție resp ectiv la detectorul de metale, de gaze, de radioactivitate, de
cadavre etc. Pe lângă căutarea cu detectorul la locul faptei (pe suprafață sau în sol ), detectorul
manual – bastonul, se poate utiliza la percheziționarea suspecților ori a martorilor de la fața locului.
În căutarea de probe, indicii, obiecte intacte, părți din obiecte / ori resturi rămase în urma
distrugerii, obiecte metalice aflate asupra victimei ori cadavrului acesteia poate ajuta la descoperirea
cadavrului aici putem merge până la lucrări dentare ori tije aplicate pe oase în cazul unor fracturi din
trecut, ori elemente balistice reprezentând cartușul cu c are s -a tras, arma crimei, un cuțit ori orice
alt obiect posibil a fi fost utilizat la actul infracțional. Nu este de neglijat nici posibilitatea ca
scanând martorii ori curioșii ce asistă la proceduri să fie găsite obiecte aparținând victimei care, ori
au fost plasate de infractor în scopul de a ascunde probe ori chiar au fost sustrase ilegal/furate de
martori ( obiecte de valoare ) dar care dincolo de valoarea lor materiala pot avea oricând purtătoare
de probe.
Teledetecționistul / criminalistul trebuie să opereze procedural și tehnic impecabil, acesta
examinând temeinic toate suprafețele și marcând punctele unde consideră de interes. Relevant în
acest caz este și cunoașterea locului și din punct de vedere arhitectural ori constructiv ( trasee ale
conduct orilor electrici, gaze, tevi etc).
De menționat este și faptul că există și detectoare de cadavre care indică prin evaluarea
gazelor de putrefacție posibilitatea prezenței unui corp decedat. ( doar la min 0 grade celsius).
Deasemenea utile pot fi și detec toare de explozibil, gaze, de radiații, de ultraviolete, infrarosii ori
raze x.
Astfel de proceduri sunt adesea folosite nu nimai în cazul unor omoruri ci și în cazul
accidentelor cu victime, rutiere, feroviare ori aeriene, incendii ori explozii, unde sun t căutate părți
din obiecte ce pot constitui indicii ori probe.
Urmele de metale , supuse unor deformări fizice rezultate prin tăiere, pilire, polizare, forțare
etc, în urma cărora rezultă particule de diverse dimensiuni sau deteriorare chimică sudură, to pire,
oxidare ori de timp rugină, atât din metalele feroase cât și din cele neferoase (aluminiu, cupru).
Primul impact după detectare și extragere este acela vizual, aspect, marime, strălucire etc.
Relevanța acestor particule poate fi definitorie deoarece căutarea lor poate fi realizată și în
locuri mai puțin relevante de ex in fisurile unui parchet dint -o locuință ( acestea nu trebuie să fie în
mod obligatoriu îngropate).
Procedee și tehnici de ridicare, ambalare, transportare a probelor identificate cu
teledetectorul
În cazul obiectelor identificate cu teledetecția (exceptând cazurile mai deosebite tratate
anterior) deobicei sunt obiecte vizibile cu ochiul liber și bine determinate și conturate ca formă și
aspect. Astfel, ridicarea dpdv criminalistic a ac estor gen de probe se face prin luarea lor propriuzisă

20
de la nivelul solului ori a suprafeței unde au fost găsite cu excepția cazurilor când acestea au fost
identificate ca fiind în subsol, îngropate ori introduse în alt gen de materiale, când practic este
nevoie de efectuarea de săpături. Astfel de spăpături, pot fi de la cele mai brutale ( de ex
buldoexcavator – Cazul Dincă Caracal) ori unele mai fine de genul extragerii cu un magnet din
fisurile unui parchet.
Ridicarea probelor – obiecte obținute gasite în urma teledetecției se face mai ântâi
fotografia juduciară a acestora.
Condițiile ridicării probelor : aceasta să fie admisibilă , de a nu fi pericol public ori a nu
împiedica vreun flux ori proces de producție ori bună funcționare, de a nu provoca dete riorări
colaterale și mai mari. Sa nu altereze alte urme ori să nu producă altele noi.
Ambalarea probelor, se face separat, individual în recipiente speciale proporțional cu
marimea fiecăruia deregulă pungi de plastic ori hârtie ( de ex la pilitură ori ș pan de metal se poate
confecționa și un banal cornet de hartie), la fel unele reziduri metalice fine se pot preleva cu benzi
adezive care apoi sunt fixate pe hartie lucioasă ori de calc. Unele elemente metalice se pot păstra
împreună cu obiectul purtător ( de ex catarama unei curele ori elemente vestimentare ) ori un corp
metalic introdus într -o sticlă, element metalic ingerat de un animal mort etc.
Probele apoi sunt depuse în cutii de carton care sa le protejeze de deteriorări ( de cele mai
multe ori pr obele descoperite conțin și alt gen de urme ce trebuiesc descoperite și analizate în
laboratorul criminalistic).
Esențială este etichetarea, sigilarea, numerotarea și consemnarea acestora în PROCESUL
VERBAL întocmit cu ocazia efectuării cercetărilor la fa ța locului.

7. DETECTORISTUL ÎN CADRUL COMPARTIMENTULUI DE CRIMINALISTICĂ
A POLIȚIEI ROMÂNE
În cadrul Compartimentului de Criminalistică a Poliției Române se oferă un scurt instructaj
detectoristului, operatorului detectorului de metale.
SCOPUL, alături de î ntreaga cercetare la fața locului este de a căuta, descoperi, ridica,
colecta, manipula, ambala, sigila, eticheta urmele și probele, prin armonizare a practicii la nivel
național.
APLICABILITATE, personalului din structurile Departamentului Criminalistic a l Poliției
Române cu atribuții de cercetare a locului faptei ori la fața locului interdisciplinar, alături de alți
experți și specialiști.
AUTOLABORATORUL CRIMINALISTIC: trusa criminalistului alături de echipament de
protecție, echipamente tehnice, aparatu ra foto video, substanțe specifice și detectorul de metale.

21
Instrucțiuni specifice criminalistului detectorist:
– Atenție la : selectorul de programe, alimentarea cu baterii, comutator programe si filtre
– Panoul de comandă este situat în partea superioră a d etectorului,
– Potențiometru reglaj sensibilitate / volum
– Programare
– Reglajele se fac fără a exista obiecte în sol (teren curat) și la 1 m distanță de sol a capului
de căutare
– Comutator program 1 sau 2, Selectare filtre pe 8, fără filtru, apoi se închide cap ac baterii
– Selectorul de mod pe ”P” (plastic sau metal) e mai sensibil , pt particule mai mici, sau
”M” doar metal
– Comanda de sensibilitate de roteste la dreapta, după poziția 5 se aude semnalul de
verificare baterii ( cu căt semnalul de mai puternic cu atât sunt mai pline bateriile)
– Comanda sensibilitate la 7, apoi se reduce semnalul audio până dispare (intre 7 și limita
de oprire maximă a alarmei). În funcție de mărimea obiectului căutat se rotește comanda
semnalului de sensibilitate.
– Se balizează supra fața de căutare la 2 – 5 m de sol a capului de căutare
– În poziția 1 / mod P e sensibilitate maximă ( la 2 cu M e minimă)
– La semnal audio intermitent denotă prezența unui conductor electric – se va muta
filtrarea pe 5 -6 -7 pt reducerea zgomotului electroma gnetic, semnalul sonor dispare
– Program 3, în caz de sol mineralizat, condiții deosebite, se repetă ajustările ca în cazul
inițial, la mod M – semnal acustic tare când e deasupra unui obiect metalic mare,
Semnalul acustic e mai puternic la peroferia obie ctului, fix deasupra lui ne fiind semnal,
În modul P, semnalul acustic se aude în cazul aflării deasupra obiectului de mici
dimensiuni, idem la obiecte mari semnalul e mai tare la periferie
– Program 1 -2-3 cu P, detectare obiecte de metal aflate lângă alte obiecte metalice mari, se
așează capul de căutare exact lângă obiectul mare și se activează Modul de compensare
rapidă / se mută selectorulde mod în altă poziție și se reduce imediat la loc, se așteaptă ca
semnalul acustic să înceteze. Dacă semnalul acusti c nu dispare se îndepărtează capul si
se apropie ca operațiunea să se repete.
– După ce detectorul nu mai emite nimic se poate începe căutarea propriuzisă
– În timpul operațiunilor de căutare trebuie menținută o distanță față de obiectele metalice
vizibile, sa nu le detecteze pe acelea, omisându -se astfel obiectele căutate.

ABREVIERI TEHNICE ÎN DOCUMENTAȚIE
SeCFL, șeful echipei de cercetare la fața locului, / ReAC , responsabil de activitățile criminalistice
CFL, cercetarea la fața locului / PvCFL, proces ve rbal de cercetare la fața locului
RMC, responsabilul cu managmentul calității PGI, procedura generală de inspecție

22
8. REDACTAREA ȘI CONSEMNAREA PROCESULUI VERBAL AL CERCETĂRII
LA FAȚA LOCULUI
În tehnica modernă se utilizează reportofonul în care criminalistu l consemnează verbal în
timp real etapele și operațiunile efectuate, urmând ca la finalul operațiunii să redacteze și scriptic
aceste detalii. Se trec constatări fără ipoteze sau concluzii. Detaliat, complet, clar, explicit, dinamic=
de la general la parti cular. Se pot face trimiteri la planse foto, la schițe ori la mulaje, schițe etc.
Obligatoriu consemnarea locului, datei, ora începerii și ora finalizării intervenției + alte detalii
circumstanțiale de genul vremea, ori condiții specifice, sau starea echip amentelor utilizate din
dotare. Se anexează schițele realizate, se atașează planșele și fotografiile toate acestea fiind
îndosariate atent, ordonat, numerotate, semnate și ștampilate.
Anexăm modele de Proces Verbal și de Planse Fotografice
În urma anali zei de laborator, Expertul Criminalist analizând toate datele și informațiile atât
din teren cât și din laborator redactează EXPERTIZA CRIMINALISTICA.
( aceasta reprezintă mijloc de probă în procesul penal).
Anexăm modele și exemple de Expertize în spețel e analizate în prezenta lucrare.

9. EXPERTIZA CRIMINALISTICĂ
În România expertizele criminalistice își au izvorul în doua INSTITUTE OFICIALE ori
Experți autorizați privați, institute care colaborează cu organelle judiciare dar și a apărării pentru
justițiabi li.
INEC, Institutul Național de Expertize Criminalistice ( HG 368/1998) subordonat Min
Justiției, ce colaborează cu organelle de cercetare penală. Cu structure în fiecare județ, acestea oferă
instanțelor, ministerului public ori organelor de cercetare pen ală expertize științifice pe diverse
specializări. Totodată, pot formula și ”a doua opinie” ca o noua expertiză ori contraexpertiză.
În subordinea sa funcționează Laboratoare InterJudețene L.I.E.C ( Cluj, Brașov, Iași,
Timișoara, Craiova)
INEC este organ izat în 3 sectoare :
S1, Identificare Criminalistică a documentelor ( grafica si documentele),
Dactiloscopia – identificarea persoanei ( impresiuni digitale, palmare, plantare)
Fotografia judiciară / traseologia / Balistica
S2, Inginerie cr iminalistică,
Accidentele Rutiere ( dinamică, loc, mod, viteză, direcții, poziții, miomentul
impactului, starea de pericol, secvențe ante impact, posibilități de evitare, stare tehnica vehicul ante

23
impact, elemente de siguranță ale vehiculului, urme de pneuri, identificare vehicul dupa părți și
component) , Explozii și Incendii, Voce și Vorbire, Fotografii și Imagini digitale ori Video
capture . Identificare personae ( portret robot, identificare)
S3, Fizico Chimice – Gaze , Droguri, Stupefiante
I N C – Institutul Național de Criminalistică, aflat în subordinea Poliției Române.
În România există 41 de Servicii Criminalistice în cadrul I.P.J urilor, cu activități dedicate
preponderent cauzelor penale ( pe tot parcursul cercetării și urmăririi penale) , lucrând în regim de
urgență. Direcția, are în structură Servicii de expertize specializate în : Criminalistică, Identificări
Judiciare, Fizico -Chimice, Biocriminalistică, Birou de CERCETARE LA FAȚA LOCULUI,
Proceduri, Cercetare Științifică, Documente C lasificate .
Expert criminalist autorizat în românia există în specialitățile :
– scris și documente, imagini, vocie și vorbirie , – dactiloscopie, urme palmare și plantare
– traseologie, urme ( om, animale, obiecte ), – balistică, arme și muniții
– fizico -chimică , probe materiale , – accidentele de trafic, explozii și incendii ,
– biologică, genetică , – informatice , – poligraf , – droguri și stupefiante .
Legislație specifică: ”O.G nr.75/2000 _ privind organizarea activității de expertiză
crimin alistică 10 ” , ”L nr. 156/2011 privind autorizarea experților criminaliști care pot fi
recomandați de părți să participe la efectuarea expertizelor criminalistice, precum și a Legii nr.
567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al ins tanțelor judecătorești și al
parchetelor de pe lângă acestea 11 ”,
”O.G nr. 49/2009 , privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a
furniza servicii în România 12 ”
Pentru a deveni expert criminalist autorizat, e necesară pr egătirea de specialitate și susținerea
unui examen, conform unor metodologii elaborate de Ministerul Justiției. După o vechime de minim
4 ani, la cerere expertul poate fi menționat pe Tabloul experților criminaliști naționali .

10 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/24022
11 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/130252
12 https://lege5.ro/Gratuit/gezdinjwgy/ordonanta -de-urgenta -nr-49-2009 -privind -libertatea -de-stabilire -a-prestatorilor -de-
servicii -si-libertatea -de-a-furniza -servicii -in-romania

24
10. DEONTOLOGIA ORGANELOR DE URMĂRIRE PENALĂ
Ansamblu de norme morale alături de cele legale și tehnice ori de altă natură ce trebuiesc
știute și respectate ( similar Jurământului lui Hipocrate din medicină), însușite odată cu formarea
inițială profesională dar actializate în permane nță în strânsă legătura cu realitățile cotidiene și locale
dar și internaționale, pentru că România este deja parte la o sumă de tratate internaționale și
cooperare interinstituțională internațională.
Pornind de la principii de bază ce privesc respectarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale persoanei care este tot mai globalizată respectând structura de subordonare ierarhică, normele
deontologice cuprind seturi de proceduri și comportament etico moral, plasarea în societate a rolului
și scopului ma surilor întreprinse ce trebuie să plaseze în centru preocupările ordinea și liniștea
publică, siguranța cetățeanului, drepturile fundamentale atât a victimei cât și a aparținătorilor sai, a
martorilor ori însăși a suspecților ori făptuitorilor.
Întreg se tul de proceduri și măsuri întreprinse trebuie să primeze principiul prezumției de
nevinovăție, a exercitării rolului activ de aflare a adevărului, să protejeze demnitatea umană, datele
personale integritatea fizică și psihică a tuturor celor afectați. Rel e tratamente, promosiuni
mincinoase, șantajul, amenințarea ori tortura trebuiesc înlocuite cu arta de a cerceta , arta de a
asculta, răbdarea și tenacitatea de a lămuri lucrurile dincolo de orice îndoială toate acestea fiind
bazate pe însășu caracteristica de baza a cercetării penale și anume : multilateralitatea.
Nu este de neglijat nici profilul moral al lucrătorului de poliție ori a expertului implicat,
dincolo de profesionalism acesta trebuie să dea dovada de integritate și provitate morală. Lucrătorul
din structurile de cercetare penală își poartă uniforma toată viața, în permanență și dincolo de locul
ori programul de muncă, nu discută și nu divulga în nici un context date ori informații confidențiale,
reprezintă și face cinste instituției pe care o de servește.

25
PARTEA a – III. a, SPEȚ E
Speța 1.
Furt din locuință cu intrare prin efracție, cercetare la fața locului cu o revenire și
complectare a cercetării în urma unor noi probe rezultate din declarațiile martorilor audiați
ulterior în procesul de cercetare penală. Au fost semnalate indicii în urma acestor declarații cum
că suspectul ar fi pierdut un bun personal – bijuterie de la gât, la fața locului, bun pe care ar fi
revenit în zilele următoare să -l caute la locația investigată. La revenire a fost utilizat în vederea
găsirii obiectului metalic un dispozitiv de teledetecție – detector de metale efectuându -se cercetări
la fața locului în vederea identificării respectivului obiect.

Model 1.
P. V. , PROCES – VERBAL DE CERCETARE LA FA ȚA LOCULU I
Localitatea. ……….. jud. BihorÎn cadrul Secliei de Poliție Rurală nr… in calitate de
organ de cercetare penală al poliliei judiciare ………,
În data de ……. La ora 15. 20 am fost sesizați prin plângere de numitul……. Din, …..
identificat prin ……. Cu privire la faptul că persoane necunoscute au fortat încuietorile casei și au pătruns
in interior vandalizând lucrurile și extrăgând bunuri de valoare.
Prin ordonanța …… din…… , s -a dispus efectuarea cercetării la fața locului.
În temeiul art. 192 d in C.P.P. ne -am deplasat la fața locului insoțit de specialistul criminalist
Agent sef adjunct de politie din cadrul Poliliei …….. alături de conducătorul câinelui de urmărire gi a
câinelui de urmărire (procesul verbal de conducere și schița anexâindu -se la prezentul proces verbal)
Cercetarea locului a început la ladat de …… ora ……… și s -a făcut în condițiile în care, la
sosirea echipei de cercetare, locul faptei a suferit modificări în sensul că persoana ătămată a pătruns în
câmpul infracțional.
CONSTA TARI:
Imobilul locuit este situat în localitatea ………………. Amplasat în proximitatea …….
Învecinându -se la Nord … / la Sud / la Est / la Vest cu ……
Accesul principal în curtea situat pe latura de est a imobilului se face pe o poarta metalică, găsită
în poziția deschis cu urme fine de forțare. Aspectul general al imobilului este …..
Accesul secundar in curtea situată pe latura de vest a imobilului se face pe o poartă metalică cu
plasă din sârmă găsită în poziția închis fără a prezenta urme de forțar e.
Din terasa situate pe expoziția dinspre accesul principal acesul în imobilul corp principal se face
pe o ușă de tip termopan alba cu system de închidere multipunct și segmente de geam termopan transparent
care prezintă urme fine de forțare. Accesul în i mobil făcându -se într -un hol principal din care se intră separate
în restul încăperilor prin uși de tâmplărie de lemn stratificat care au fost găsite deschise fără urme de forțare.

26
Pardoseala din imobil este de gresie și parchet laminat, pardosea pe care s -au identificat urme de
încălțăminte dublu sens evidente, urme fotografiate si ridicate.
În sufragerie pe corpul de biblioteca s -au identificat urme evidente de forțare a unor dulapuri de
lemn, zone în care s -au efectuat procedure de identificare si ridica re amprente și părți de amprente papilare.
Urmele ridicate și probele identificate ca aparținând unor personae străine imobilului au fost
sigilate, etichetate si ambulate pentru expediere la Biroul Judetean De criminalistica pentru analize. Acestea
fiind c onsemnate în borderoul anexat prezentului process verbal.

P.P. nr. …… intocmit azi …… de Organ de cercetare al poliliei judiciare
Persoane prezente: Specialist criminalist ………. Reclamant …………. Martori ……………….

Model 2.
PROCES VERBAL DE REVENI RE PENTRU COMPLECTARE A CERCETĂRII
LA FAȚA LOCULUI
Localitatea. ……….. jud. Bihor În cadrul SecȚiei de Poliție Rurală nr… in calitate de
organ de cercetare penală al poliliei judiciare ………,
Prin ordonanța …… din…… , s -a dispus complectarea cercetă rii la fața locului, în vederea
căutării de obiecte presonale posibil aparținând suspectului
În temeiul art. 192 din C.P.P. ne -am deplasat la fața locului insoțit de specialistul criminalist
Agent sef adjunct de politie din cadrul Poliliei …….. echipat cu dispozitiv de teledetecție – detector de
metale marca XP -daeus 450, seria ……………
Cercetarea locului a început la data de …… ora ……… și s -a făcut în condițiile în care, la sosirea
echipei de cercetare, locul faptei a suferit modificări în sensul că persoan a vătămată nu a mai pătruns în
câmpul infracțional dupa efectuarea primei cercetări la fața locului.
CONSTATARI:
S-a trecut la segmentarea curții interioare pe segmente de 2 x 2 m = 4 mp și s -a parcurs fiecare
segment cu detectorul de metale. Au rezultat 20 astfel de segmente, numerotate și fotografiate, conform
borderoului și planșei fotografice anexate. Condițiile de luminozitate sunt optime, clima este senină fără
precipitații.
S-a trecut la parcurgerea segmentelor în ordine crescatoare a numerotării lo r.
La segmentele unde semnalul de avertizare –prezență metale – s-a parcurs vizual suprafața solului
căutând ântâi urme pe sol apoi unde a fost cazul s -a trecut și la săpături de mică adâncime.
În sectorul – segment cu numărul 8 s -au găsit / fixat și ridic at următoarele obiecte metalioce
aparent din aur: o bijuterie de tip verignetă și un lanț de gât, pe cae aceasta a fost atașată. La o examinare

27
amănunțită s -a constatat suptura mecanică a sistemului de inchidere a lănțișorului respectiv pe verighetă s -a
identificat o inscripție prin gravura sub forma de inițiale si o dată. S -a ridicat proba si sigilată, ambalată și
etichetată.
La prima confruntare cu proprietarul imobilului, acesta a confirmat ca nu -i aparține.
Operațiunea a început la ora …………. … s-a finalizat la ora …………….. odata cu care s -a întocmit
procesul verbal cu numarul …. din data ………… atașat se întocmesc planșele fotografice si borderoul.
La operațiune au fost prezenți: Organ de Cercetare a Poliției Juduciare …..
Specialist criminalist ………….. Reclamant ………………. Persoane prezente ………………………………

SPEȚA 2
VÂNZARE SAU OFERIRE SPRE VÂNZARE A DETECTOARELOR DE METALE FĂRĂ
AUTORIZAREA
”Prin rechizitoriul nr. ……… emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria B_______ V___
la data de 20.07.201 .., înregistrat pe rolul acestei instanțe la 26.07.201 …, sub nr. de dosar mai sus
menționat, s -a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului S___ D_____ pentru
săvârșirea i nfracțiunii de vânzare sau oferire spre vânzare a detectoarelor de metale fără autorizarea
organelor de poliție prev. și ped. de art. 27 alin. 1 din Ordonanța nr. 43/2000.
În fapt , prin actul de sesizare, s -a reținut în esență că, la data de ……. organele de poliție s -au
sesizat din oficiu cu privire la faptul că o persoană care se recomandă a fi “D__”, din
________________________________, oferă spre vânzare pe site -ul www.Olx.ro un detector de
metale, iar prețul de vânzare al acestui detector este de 800 de euro.
În concret la data de 23.04.2018, s -a procedat la accesarea site -ului www.Olx.ro, ocazie
cu care s -a constatat că este postat un anunț de vânzare a unui detector de metale, de către o
persoană care se recomandă a fi “D__”, din ____________________ ____________, anunț ce are
ID-ul xxxxxxxxx, iar prețul de vânzare al acestui detector este de 800 de euro. De asemenea, aici era
menționat și numărul de telefon al numitului “D__”, respectiv xxxxxxxxxxxx.
În vederea documentării și probării activităților i nfracționale în cauză, s -a solicitat judecătorului de
drepturi și libertăți emiterea unui mandat de supraveghere tehnică, astfel:
Prin încheierea nr. 18/27.04.2018, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul
Judecătoriei B_______ V___, a admis cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria
B_______ V___, autorizând măsura supravegherii tehnice constând în interceptarea comunicațiilor
ori a oricărui tip de comunicare la distanță, pentru postul telefonic cu numărul de apel
xxxxxxxxxxxx,
La data de 13.05.2018, în baza autorizației nr. 23 emisă de Judecătoria B_______ V___,
la locuința inculpatului S___ D_____ s -a efectuat o percheziție domiciliară, ocazie cu care
inculpatul S___ D_____ a menționat că posedă un detector de metale și că acesta este la căminul din
București unde acesta locuiește, detector de metale care a fost ridicat în vederea continuării
cercetărilo r, ulterior fiind depus la camera de corpuri delicte a I.P.J. G______.

28
Acest detector de metale este marca Tangra.
Situația de fapt de scrisă în rechizitoriu a fost reținută pe baza următoarelor probe
administrate în cursul urmăririi penale: sesizare din oficiu, declarații inculpat, proces verbal de
efectuare a percheziției domiciliare din data de 13.05.2018, planșe foto, procesele verbal e de redare
a comunicărilor și convorbirilor telefonice de pe postul telefonic cu numărul de apel xxxxxxxxxxxx
utilizat de inculpatul S___ D_____, declarații martor L___ D_____, Diac______ M______, C_____
L______, C_____ A________ V______, I_____ C_______ A______ și procesele verbale încheiate
ca urmare a dialogului avut cu numitul S___ D_____. 13”

Model 3.
PLANȘA FOTOGRAFICĂ
ANTET – INSPECTORATUI – GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE
INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE … POLIȚIA ORAȘ ……
Biroul criminalistic ….. Caz nr …. din ……..
Exemplar unic
Privind principalele probe și urme fixate eu ocazia investigării tehnico -științifice a locului faptei,
efectuate la data de …… în cauza privind furtul din imotrilul locuit situat in ………. aparținând numitului
…………..

13 www.rolii.ro

29

Planșa Fotografică 3.1

30

Planșa Fotografică 3.2

31

Planșa Fotografică 3.3

32

Planșa Fotografică 3.4

33

Planșa Fotografică 3.5

34

Model 4. Expertiz a Criminalistică

35
CONCLUZII
Credem că va trebui accentuat rolul preventiv al criminalisticii
Prevenția treb uie să fie primul atribut al oricărei instituții ce activează în înfăptuirea
justiției. Instituțiile statului pot considera că au acționat bine mai ales atunci când au reușit să
prevină infracțiunile și manifestările antisociale. Munca de prevenție are ca racter activ, multilateral
adaptat în permanență, ideal ar fi sa fie ”mereu cu un pas înaintea infractorilor”.
Rolul criminalisticii în prevenție îl poate reprezenta o bună comunicare publică prin care
să fie facute cunoscute anumite metode ori mijloace te hnice ce duc la identificarea faptei ori a
faptașului, alături de mediatizarea de cazuri care au fost soluționate prin metode criminalistice și
care au rolul de a induce o descurajare a posibilelor viitoare fapte similare. Lansarea în spațiul
public prin mijloace moderne de comunicare și prin vectori de comunicare de avertismente asupra
unor tipuri de infracțiuni ce se afla în derulare ( gen fraude informatice, înșelaciuni, excrocherii,
metode de fraude bancare, efracții ori altor tipurio de infracțiuni de sezon gen cele estivale ori de
moment gen cele din timpul unor demonstratii publice, meciuri sportive ori concerte sau festivaluri).
Prezentarea în spațiul public ori direcționat pe nișe de domenii de activitate de noi apariții
din domeniul tehnologiei se curității, monitorizare, detecție. Întâlniri și comunicări științifice
interdisciplinare de perfecționare continuă prin discutarea și prezentarea de problematici actuale ori
inovații ce se pot utiliza interdisciplinar. Actualizări și interconectarea bazel or de date , a arhivelor și
informațiilor alături de simplificarea cooperării transfrontaliere. Discutarea interdisciplinară a
cazurilor de erori judiciare ori erori tehnico științifice și actualizarea cunoștințelor asupra unor
fenomene și cutume. Propuner i legislative de armonizare a legislației atât transfrontalieră pe
orizontală cât și tehnico practică pe verticală. Implicarea alături de alte instituții și științe în
conturarea și creionarea posibililor nuclee infracționale, estimarea și clasificarea zon elor de risc și
potențial criminogen. Prezentarea de feed back tehnic spre remediere pe domenii de activitate de
exemplu în cazul accidentelor rutiere cu feed back spre constructorii de autovehicule, administratorii
drumurilor etc. O mai mare mediatizare p e portretul robot ori pe mediatizarea și căutarea
persoanelor dispărute ( e binecunoscut o anumită relaxare în acest domeniu). Deschiderea spre
cooptare în sistem ori colaborare a unor persoane cu abilități și talente deosebite și care pot fi atrase
în sis tem prin simplificarea pașilor procedural birocratici ( de ex: medium, desenatori, profileri,
psihologi, informaticieni, ori în cazul lucrării noastre teledetectoriștii etc).
Orice teledetectorist este un mic criminalist !
Propunem spre analiză oportuni tatea de a elabora un ghid practic cu unele informații
privind tactica și tehnica criminalistică pe care ar trebui să și le însușească teledetectoriștii în
momentul obținerii autorizației de deținere și folosință a detectorului de metale. Acest instructaj
trebuie să responsabilizeze persoana în cauză referitor la activitatea sa atât din punct de vedere legel
– EDUCAȚIE JURIDICĂ cât și criminalistic, existând chestiuni în practică ce sunt iminente și în
momentele respective teledetectoristul trebuie să știe sa le urmeze.

36
Alături de Cursul de instruire – Educația Juridică și Criminalistică, teledetoristul ar treui
să beneficieze de o TRUSĂ cu materiale și accesorii specifice ce trebuiesc utilizate în practică în
unele situații ( de ex. Marcare și delimitare obiectiv, conservare și protejare bunuri găsite, poate și
un instrument de semnalizare optica pe verticala, gen pistol cu trasou cu marcaj color pentru
identificare locație ). În practică sunt cazuri în care în momentul găsirii de muniție abandonată fi in
o locație fără semnal gsm, duce la imposibilitatea apelării 112, iar o neglijență de abandonare a
locației fără măsuri specifice poate duce la tragedii în gaz că sunt găsite de alte persoane.
Teledetectoriștii ar trebui să urmeze cursuri de perfecționar e continuă fiin astfel atent instruiți și
monitorizați în permanență de autorități.
Pentru aflarea adevărului, în sistemul probator, un rol determinant îl poate avea
CRIMINALISTICA, ca mijloc important de probațiune prin care sunt analizate din punct de ve dere
științific infracțiunile. Odată cu dezvoltarea tehnologiei, atât zona de infracționalitate a utilizat
acest avans tehnologic rămânând ca și partea de cercetare penală și aflare a adevărului are
obligația de a tine pasul cu dezvoltarea tehnologiei și poate chiar să fie cu un pas înaintea
infracționalității din acest punct de vedere. În ultima vreme unele descoperiri ale științei au ajutat o
serie de cazuri care până în prezent figurau ”cu autor necunoscut” ori la găsirea de personae
disparate la solu ționarea acestora. ( de ex AND ul). Totodată avansul tehnologiei a ajutat și la
dovedirea nevinovăției unor suspecți ori uneori la îndreptarea unor erori judiciare.

BIBLIOGRAFIE
Constantin Aionițoaie, Tratat de Tactică Criminalistică, Ed. Carpați 1992
Grigore Nicolae Labo, Cercetare Criminalistică, Pro Universitaria 2019
Mihuț Elena Ana, Tehnică și Tactică Criminalistică, Ed. Univ Oradea, 2006
Octavian Pop, Tratat Practic de Criminalistică, Edit.Min Interne, 1976
www.rolii.ro
http://revistaprolege.ro/cercetarea -criminalistica -la-locul -faptei -noile -conditii -procedural -penale/
https://lege5.ro/Gratuit/geztkobvha/art -192-cercetarea -locului -faptei -codul -de-procedura –
penala?dp=gqztimjqgy3dc
https://en.unesco.org/sites/default/files/rom_lege_182_romorof.pdf
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/24761
https://www.umpcultura.ro/monumente -istorice_doc_981_codul -patrimoniului -cultural_pg_0.htm
https://www.prodete ctie.ro/despre -noi
www.mapire.eu

https://rodetectors.com/inde x.php?route=product/category&path=77
https://www.digi24.ro/stiri/act ualitate/evenimente/crimele -de-la-caracal -anchetatorii -cauta -telefonul –
luizei -cu-detectoare -de-metal -intr-un-lan-de-floarea -soarelui -1168720
https://www.digi24.ro/regional/digi24 -oradea/comoara -gasita -intr-o-padure -din-bihor -doi-tineri -au-
descoperit -sute-de-monede -vechi -de-peste -2-000-de-ani-1007279