Arborii Și Arbuștii Din Grădina Publică Galați P1 Refacuta corectata.p2 [306895]

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

Departamentul de Formare Continuă și Transfer Tehnologic

LUCRARE DE DIPLOMĂ

pentru conversie profesională

Biologie

Coordonator

Ș. L. Dr. Ing. Vasilean Ion

Absolvent: [anonimizat]

2020

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

Departamentul de Formare Continuă și Transfer Tehnologic

ARBORII ȘI ARBUȘTII DIN GRĂDINA PUBLICĂ GALAȚI

Coordonator

Ș. L. Dr. Ing. Vasilean Ion

Absolvent: [anonimizat]
1.1.[anonimizat]. II. [anonimizat] A [anonimizat]
2. 1. Relieful orașului Galați
2. 2. Clima orașului Galați
2. 3. Hidrografia orașului Galați
2. 4. Solurile orașului Galați
Cap. III. ARBORI SI ARBUSTI DIN GRĂDINA PUBLICĂ GALAȚI
3.1. [anonimizat]
3.2. [anonimizat]
3.3. [anonimizat] A DATELOR OBȚINUTE
4.1. [anonimizat]
4.2. [anonimizat], în care se dezvoltă și cresc variate specii de plante ci și ca o [anonimizat], cum ar fi: [anonimizat]/[anonimizat] a naturii și a influenței pe care Grădina publică o aduce, o dezvoltă, în spațiul urban în care a fost creată. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

O grădină publică este întreținută de personal calificat care asigură în permanență cadrul necesar și adecvat petrecerii timpului liber dar și o evidență strictă a speciilor de plante existente în arealul grădinii.

[anonimizat], cu succes de către Grădinile publice existente în orașele respective.

Deseori reducerea stărilor de stres este asociată cu o [anonimizat], [anonimizat]-uri, prin întrebări scurte adresate publicului ce le vizitează frecvent. [anonimizat]. [anonimizat], 3 motive speciale pentru vizitarea lor:

-relaxarea

-[anonimizat], o [anonimizat] o [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]stenței Grădinilor publice. Spre exemplificare, sunt aduse ca argumente ale afirmațiilor anterioare, sondaje de opinie efectuate în Elveția și Germania, țări în care existența acestor spații verzi se înscrie printre factorii importanți ai calității vieții urbane.

În aglomerațiile urbane a existat întotdeauna tendința de a construi și de a restrânge spațiile verzi. Destinate să completeze spațiile deschise dintre structurile urbane, Grădinile publice au un tip specific și o continuitate în timp asigurată de ciclul permanent de înnoire al plantelor, plante ce asigură astfel și o dimensiune temporală care nu este specifică nici construcțiilor nici statuilor sau picturilor.

Grădinile publice nu sunt o noutate pentru timpurile de azi, nu au fost impuse de necesitățile cotidiene ale secolelor XX sau XXI, dimpotrivă ele au o istorie îndelungată, cele mai cunoscute fiind Grădinile egiptene, construite de-a lungul Nilului.

Termenul de grădină (garden) este de origine latin-germanică „ hortus gardinus” și este menționat înca din sec. al 12-lea și reprezintă, în traducere liberă –închis, grădina putând fi definită și ca un teren închis / mărginit de un gard, un teren pe care cresc diverse plante: flori, arbori, arbuști , protejat fiind astfel, contra hoților sau a celor care doresc distrugerea sa.

O grădină publică este însă până la urmă, nu numai un mediu natural în care cresc diverse specii de plante ce purifică aerul și încântă privirea, o Grădină Publică este imaginea unei culturi, a unui stil deoarece întotdeauna va fi parte din acea locație în care a fost creeată, aidoma unei nestemate a mediului în care permanentizează.

Câteva exemple de grădini publice care sunt relevante pentru locurile pe care le reprezintă :

:

1. Grădina publică mediteraneană, reprezentată în (Fig.1)

-este o Grădină Publică specifică Spaniei, Franței, Italiei.

Este o grădină în care predomină culorile deschise, plină de flori viu colorate Poate fi mărginită de pereți din piatră. Este de o compoziție minimalistă, dar cu vegetație rezistentă la secetă și la călduri înalte.

Fig.1- Grădina publică Mediteraneeană

2.Grădina publică Clasică sau Continentală, este reprezentată în (Fig.2)

-este o Grădină Publică specifică Franței și Angliei. Este deosebită mai ales toamna, datorită paletei de culori ce o transformă într-o feerie. Este plină de forme geometrice, în care intervenția umană se simte atât în liniile drepte care predomină cât și în modul în care iarba este perfect tunsă. Acest tip de grădină publică, are dimensiuni mari, este în culori vii, pastelate, însă are și multă umbră și multe nunațe de verde.

Fig.2- Grădina publică Clasică sau Continentală

Aleile sunt pavate cu pietriș fin, nisip, iar statuile îi îmbogățesc și completează aspectul general în mod armonios.

3.Grădina Tropicală, este reprezentată în (Fig.3)

-este situată în general, în locuri exotice unde nu lipsesc căldura sau apa, plantele creând în același timp, un paradis vegetal, la propriu. Nu este necesară intervenția umană prea mult, în acest tip de grădini, singura interervenție majoră fiind necesară doar atunci când dimensiunile plantelor depășesc anumite valori standardizate.

Fig.3- Grădina publică Tropicală

Alte tipuri de grădini publice mai deosebite, ce merită menționate, grădini care reprezintă în esența lor, stiluri de viață, culturi și țări sunt :

4.Grădina Feng Shui

-este de origine chineză, Grădină în care toate elementele componente au fost atent studiate și poziționate pentru a permite transmiterea liberă a energiilor din natură, către oameni. Spre deosebire de celelalte grădini prezentate anterior, Grădinile Feng Shui, în traducere „vânt și apă”, sunt spații mici în care, ca elemente de compoziție sunt folosite : pietrele, florile, sculpturile, vasele, elemente cu apă.

5.Grădina Japoneză

-este renumită prin arta pe care o etalează. Este un exemplu elocvent de intervenție maximă a omului asupra naturii, elemente arhitecturale create de acesta fiind de o frumusețe extraordinară. Compozițiile sunt adevărate opere de artă ce pot fi analizate din mai multe puncte de vedere : topografic și geometric. Din punct de vedere cultural, Grădinile japoneze reprezintă crezul shintoist, fiind considerate ca reprezentând de fapt, cosmosul.

6. Grădina Arabă

-este o grădină ce exprimă la rândul ei, un crez, o filosofie a unei societăți, fiind de fapt un loc special unde te poți plimba, poți admira, asculta și simți ca și când ai fi deja în paradis.

Cu aleile pavate, pline de plante mediteraneene, Grădinile Arabe nu duc lipsa elementului ce întreține viața, apa. Uneori divizate în spații mici pentru a asigura un grad de intimitate sporit, Grădinile Arabe sunt un ansamblu complex în care plantele se îmbină cu pietrele, apa și bineînțeles nisipul. Armonia este completată de arborii de portocal, cei care asigură încă odată nota caracteristică a grădinii arabe.

Importanța acestui studiu rezidă din rolul pe care îl au plantele, în viața cotidiană, fiind o permanentă sursa de frumusețe și sănătate. Grădinile publice, cele care sunt locul ideal de viață și dezvoltare a lor, aduc în viața noastră această bucurie și sursă de sănătate, dăruind-o tuturor celor ce le calcă aleile înverzite.

Cele mai importante plante ale unei grădini publice sunt arborii, cei ce modifică calitatea aerului și activează vitalitatea orașului. Este bine cunoscut rolul pe care arborii îl joacă în aspectul citadin. Ei sunt cei ce dau o imagine frumoasă unui oraș, structurând spațiul acestuia și adăugând o notă de biodiversitate peisajului urban. Prezența arborilor asigură condiții climatice agreabile, arborii contribuind la stabilitatea climei, a solului, acestuia din urmă asigurându-i și fertilitatea necesară.

Arborii și suprafețele verzi asigurate de prezența Grădinilor publice, produc aer curat, filtrează și rețin particulele de praf din atmosfera orașului crescând încă o dată calitatea aerului, asigură deasemeni prin fenomenul de evaporare și prin umbrire, o calitate a climei urbane acceptabilă, în parametri confortabili desfășurării vieții cotidiene urbane. Efectul arborilor și al spațiilor verzi nu este doar la nivel extern, prezența lor fiind foarte importantă pentru pânza de apă freatică, pe care o filtrează și asigură retenția și totodată calitatea sa.

Importanța acestui studiu derivă din însăși importanța existenței Grădinilor Publice, a plantelor lor, arbori, arbuști, flori, plante ce asigură condiții de viață de calitate înaltă, în spațiile urbane. Arborii sănătoși, în număr mare sunt o garanție a efectelor benefice pe care natura, prin plantele sale le asigură vieții noastre cotidiene.

CAP. I. SCURT ISTORIC AL JUDEȚUL GALAȚI
1.1.Orașul Galați, oraș Dunărean-

în Fig. I.1.1 sunt prezentate câteva imagini ale orașului Galați

Fig. I.1.1- Orașul Galați, aspecte

Orașul Galați este capitala județului cu același nume, Galați. Din punct de vedere geografic, județul este situat, pe harta României, la granița de est, între paralelele 45°25' și 46°10', latitudine nordică și între 27°20' și 28°10' longitudine estică, delimitând Uniunea Europeană de Republica Moldova și face parte provincia istorică Moldova (România), din Euroregiunea Dunării de Jos, împreună cu raioanele din Republica Moldova partea de sud și cele din Ucraina- partea vestică și din Zona Economică Liberă – Galați, Giurgiulești, Reni

Orașul Galați, în germană Galatz

Orașul Galați este cel mai mare port fluvial fiind în același timp nod feroviar și rutier. Situat în sudul extrem al platformei Moldovei (podiș) dar și în Câmpia Covulrluiului (Câmpia Română), orașul Galați este poziționat pe malul nordic al fluviul Dunărea, având la vest râul Siret și râul Prut la est Este vecin cu lacul Brateș și are o altitudine de cca 35 m, în medie.

Prima atestare documentară ca oraș, datează din anul 1445. Ca vechime însă, Galațiul a fost întemeiat din timpuri mult mai vechi, vestigiile descoperite în cartierul Bărboși vorbind de la sine .Aici au fost descoperite vechi urme ale unui castru roman întemeiat în secolul al doilea, pe vechile ruine ale unei așezări dacice.

La începutul secolului al XV-lea Galațiul era menționat în analele vremii ca oraș de pescari, iar un secol mai târziu era deja trecut în documente ca oraș port, adică ca „un loc unde se descărcau și încărcau vapoarele”. Dezvoltarea sa spectaculoasă din secolul al XIX-lea s-a datorat statutului de oraș port liber, obținut în perioada 1837-1883, de la Domnitorul, de la acea vreme, Mihai Sturdza. Acesta a acordat orașului Galați statutul de oraș port liber sau porto-franco.

Populația orașului Galați este de cca 249.432 locuitori. Ca structura a populației pe etnii: Galațiul este loc natal pentru:

români = 90,7%, romi = 0,6%, ruși-lipoveni = 0,07% ș.a.,

iar cea confesională:

ortodocși = 89,8%, romano-catolici = 0,5%, penticostali = 0,3%

Centru cultural, Galațiul are o universitate fondată în anul 1948, teatre: muzical, dramatic, de păpuși, muzee de artă, de istorie, de istorie naturală. Cea mai veche clădire a sa este Biserica Precista, construită 1645-1647.

Alte monumente ale Galațiului:

-Catedrala ortodoxă Sf. Ierarh Nicolae, construită 1906-19017/ este în prezent sediul Episcopiei Dunării de jos

-Biserici: Mavromopol (1669), aici a fost înființată prima școală cu predare în limba greacă (1765), iar în 1803, prima școală cu predare în limba română.

-Vovidenia – intrarea Maicii Domnului în biserică-1790, refăcută în 1865.

-Sf. Voievozi- 1801-1805, refăcută în anul 1865.

-Sf. Spiridon, Sf. Dimitrie- ctitorie a voievodului moldav Vasile Lupu (1649), Sf. Nicolae construită în anul 1849 pe fundațiile unei biserici vechi , din 1776.

Monumentelor istorice li se adaugă locuri de petrecere a timpului liber, de relaxare și anume:

-Grădina zoologică și rezervația, din pădurea Gârboavele. Cele două fac parte din Complexul Muzeal al Științelor Naturii. Sunt situate în nordul orașului.

-Grădina Publică- a fost înființată în timpul lui Iorgu Ghica, pârcălab de Galați. Suprafața sa a fost mărită în timpul lui Alecu Moruzzi, perioadă în care au fost plantați brazi și a fost construită o seră cu flori. În anii imediat următori Primului Război mondial, Grădina Publică din Galați avea cca 12 ha și 2 sere de mari dimensiuni. Este situată lângă Complexul studențesc.

Alte parcuri ce completează suprafata verde a orașului Galați sunt:

– Parcul Carol I, Parcul Cloșca, Parcul Rizer, Parcul Spicu, Parcul Libertății, Parcul Viva.

Centru cultural și comercial, oraș-municipiu și capitală de județ, Galațiul, are o istorie veche și o dezvoltare unitară și complexă. Oraș port, Galațiul reprezintă o atracție turistică prin obiectivele sale istorice dar și prin faleza sa de pe malul stâng al fluviului Dunărea. Spațiile sale verzi completează frumusețea de urbe în permanentă dezvoltare și extindere.

Cap. II. CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ A ORAȘULUI GALAȚI, JUDEȚUL GALAȚI

2. 1. Relieful orașului Galați

– în Fig. II.2.1 este prezentat relieful orașului Galați

Orașul Galați este așezat în Câmpia Covurluiului (Câmpia Română) și sudul Podișului Moldovei, altitudinea reliefului variind între maxim 350 m, în nord și până la 5 m (minima), în sud. Galațiul este, ca zonă, un centru de întretăiere a mai multor provincii fizico – geografice europene: cea de est, de sud și cea centrală.

Oraș și port dunărean, la Galați se intersectează 3 unități de luncă: Lunca Dunării, Lunca Siretului și Lunca Prutului. Galațiul, orașul în sine și portul este poziționat, în întregime, pe o suprafață de forma unui amfiteatru, înâlțimea variind între 55 și 3 metri. Amfiteatrul este structurat pe 3 terase:

-prima terasă, cuprinde Valea orașului, altitudinea sa variză între 3 și 7 metri,

-terasele a doua și a treia au formă de evantai. Au altitudini ce variază și cuprind următoarele așezări :

– terasa a doua: este amplasamentul centrului actul al orașului ce conține vechiul nucleu medieval și are altitudinea cuprinsă în intervalul 20 până la 25 de metri

-a treia terasă, este locul în care este așezat Galațiul modern și are o altitudine mai mare de 40 metri.

Fig. II.2.1 – Relief Galați

2. 2. Clima orașului Galați

Poziția geografică a orașului Galați determină un climat temperat-continental.

Masele de aer ce influențează clima orașului sunt preponderent de origine estică. Nu se simt influențe importante ale maselor de aer provenite din sud, iar cele din vest sunt complet absente ca urmare a barierei muntoase.

Temperatura medie anuală, determinată prin măsurători și calcul, pe o perioadă de 70 de ani este de 100 C.

Temperatura medie din perioada verii este de cca 21,3° C.Variațiile de temperatură pe timpul iernii sunt cuprinse într-un registru termic cu intervalul 0,2° C și -3° C. Iarna, clima orașului Galați este influențată de mase masive de aer rece provenit din regiunile de nord și nord-est.

Variațiile de temperatură în timpul iernii sunt cuprinse în intervalul : 0 – (- 28 )° C

Dunărea- îngheață cca 42 zile pe an, 5-6 ani consecutiv, într-un interval ciclic de 10-12 ani.

Vânturile din orașul Galați sunt în general pe direcția N- NE și S-SE datorită deschiderii geografice, spre Câmpia Română și stepele din Nord. Acestea nu provoacă daune, însă influențează navigația pe Dunăre.

2. 3. Hidrografia orașului Galați

Orașul Galați este amplasat pe cel de al doilea mare fluviu european, Dunărea. Dezvoltat ca port fluvial, Galațiul își trage „seva” din frumosul fluviu, viața întregii urbe gravitând în jurul frumoaselor ape ale Dunării.

Dunăreaare un debit variabil, în funcție de anotimp dar și în funcție de an:

cel mai mare debit este atins în luna mai, cca 18000-19000 m3/s.

cel mai mic debit este atins în lunile de vară, cca 2000- 2450 m3/s.

Dar nu numai Dunărea este prezentă, în apropierea Galațiul se varsă în Dunăre un alt râu mare, ce străbate întreaga regiune a Moldovei, de la nord, la sud, râul Siret.

Râul Prut, cel ce formează granița dintre România, Republica Moldova și Ucraina, are un debit de cca 85,5 m3/sec și se varsă în Dunăre, în apropierea Galațiului, în partea sa estică în regiune orașului Reni, Ucraina.

În partea de sud – est a orașului Galați se află lacul Brateș, iar în partea vestică, un alt lac se învecinează cu orașul Galați, Lacul Cătușa

Pânza de apă freatică, se încadrează în standardele acceptate, este potabilă, conținut de fier 18,6 mg/dl, are o duritate medie. Pânza de apă freatică variază ca amplasare și ca adâncime, fiiind regăsită la diverse adâncimi. Este potabilă în standardele acceptate, datorită prezenței fierului (18,60 mg/l). Are o duritatea medie.

2. 4. Solurile orașului Galați

Orașul Galați este poziționat geografic pe două forme de relief: Câmpia Română și în sudul Podișului Moldovei, având o altitudine maximă sub 400 m.

Ca o particularitate a pozițonării sale, este amplasarea de-a lungul fluviului Dunărea, în Lunca sa. În România, conform studiilor geologice efectuate la înâlțimi mai mici de 400 m , în Câmpia Dunării, în Sudul și Centrul Dobrogei precum și în Subcarpații Moldovei predomină solurile de loess. Depozitele de loess pot atinge grosimi de cca 30-35 m, în partea de est a României, în zonele Brăila, Galați, Ialomița – Fetești.

Din punct de vedere geologic, loess-ul este un sol este de tip sedimentar ca structură, constituit încă din Pliocenul timpuriu, Pleistocen și Holocen.

Solul orașului Galați s-a format în quaternar, fiind categorizat ca sol sedimentar constituit din depuneri groase formate în timpul glaciațiunilor pleistocene. Este caracterizat de o mare sensibilitate la apă.

Ca profil general al structurii solului orașului Galați , acesta este constituit din:

-straturi de argilă și loess

-straturi de compoziție asemănătoare cu loessul

-zone de separare nisipoase

Cap. III. ARBORI SI ARBUSTI DIN GRĂDINA PUBLICĂ GALAȚI

3.1. Aspecte generale despre Grădina Publică, Galați

Oraș dunărean, Galațiul beneficiază de o suprafață generoasă de spații verzi, comparativ cu alte orașe reședințe de județ vecine, astfel:

Galațiul, 984 ha,

Brăila, 327 ha

Buzău, 214 ha

Doar Constața se apropie de suprafața Galațiului, având 823 ha.. Deși suprafața verde a orașului este generoasă, parcurile amenajate ale municipiului au o suprafață destul de redusă. În tabelul de mai jos, sunt precizate toate parcurile orașului Galați și suprafața lor (Tab. III.3.1.1)

Tab. III.3.1.1

Grădina Publică este a treia ca suprafață verde a orașului, o zonă de recrere a gălățenilor, un loc de promenade și de odihnă, Grădină fiind un excelent punct de observație a Lacului Brateș.

Loc de sorginte istorică și zonă de agrement, Grădina Publică este în prezent declarată rezervație dendrologică și împreună cu o altă zonă de agrement, Parcul Rizer formează o alternativă atractivă la Faleza Dunării, asigurând astfel echilibrul necesar de recreere orașului Galați.

Grădina Publică Galați este loc de „găzduire” a multor frumuseți fie ele naturale materializate de florile și copacii plantați pe teritoriul ei fie simple construcții și/ sau sculpturile ce le deține, realizări artistice deosebite în care se împletesc armonios istoria cu frumosul.

Grădinii Publică nu este doar un loc de recreere ci și un obiectiv istoric, iar o scurtă prezentare a evoluției sale va reliefa întreaga sa valoare deținută în societatea gălățeană, indiferent de epocă.

Anul 1846 este anul în care a fost înființată, administrator fiind Iorga Ghică, om de casă și prieten cu domnitorul Mihail Sturdza. Chiar de la înființare au fost plantați 3500 de arbori. Grădina s-a mărit, cu timpul, adăugându-se și o seră pentru flori. În anul 1913, Grădina Publică a primit în dar construcția a două sere mari, special construite pentru plante exotice. Dezvoltarea grădinii a continuat și în anul 1923, pe teritoriul ei a fost construit un bazin cu adâncimea de 1,20 m, lung de 20 m iar de o parte și de alta au fost amplasate vestigii istorice de valore: două sarcofage din piatră descoperite pe teritoriul orașului Galați, unul în cartierul Lozoveni iar al doilea în incinta cetății Bărboși. Ambele au fost ulterior amplasate în două muzee: Muzeul de Istorie, din Galați iar al doilea, a fost dus la București, la Muzeul Național de Atichități.

Revenind în timpurile noastre, la începutul periplului nostru pe aleile Grădinii, prima frumusețe care întâmpină vizitatorul este fântâna arteziană, un proiect deosebit de frumos, fântână mărginită la exterior de un contur din marmură, construită în 1964 și realizată după un proiect al sculptorului Nae Constantinescu. (Fig. III.3.1.1)

Fig. III.3.1.1 – Fântâna arteziană, Grădina Publică, Galați

Fântâna este la rândul ei un monument istoric ce amintește, istoria orașului Galați, mai recentă, prin mozaicurile sale ornamentale ce conțin variate teme ale vieții cotidiene gălățene dintr-un timp ce abia a apus.

Intrarea în Grădina Publică a fost gândită, încă de la început, astfel încât prezentul să fie o continuitate a istoriei, amintind vizitatorilor acestui loc de recreere de personalități ilustre românești care au contribuit cândva, la dezvoltarea României ca stat de sine stătător și independent, aici menționând statuia domnitorului Al. I. Cuza, domnitor al Regatului României Unite, pârcălab de Galați (7 iunie 1856), domnitor pe care gălățenii îl consideră de al lor, deși născut în Bârlad, păstrându-i o amintire deosebită. Statuia este realizată de cunoscutul sculptor, Ion Jalea și a înlocuit vechiul bust al domnitorului român, realizat de un alt sculptor român binecunoscut, Ioan Dimitriu-Bârlad.

Cultura românească este prezentă la rândul său pe aleile Grădinii prin două busturi ale unor mari personalități românești: muzicianul George Enescu și scriitorul I.L.Caragiale , busturi ce completează frumusețea Grădinii Publice gălățene.

Zonă de agrement și loc de organizare a numeroase evenimente publice, Grădina Publică este un punct de reper și de atracție în viața cetățenilor orașului Galați. Dacă la începuturile sale, a avut cca 3500 de arbori, sere, bazine, alei și flori îmbietoare la plimbări lungi, trecerea timpul implacabilă, a lăsat urme și pe suprafața sa, fiind necesare lucrări de reamenajare a spațiilor sale verzi, de plantare de noi arbori și de refacere a aleilor și iluminatului public intern.

3.2. Descrierea arborilor din Grădina Publică, Galați

Grădina Publică, în general, este un spațiu care are la baza existenței sale mai multe criterii de organizare care trebuie să asigure realizarea mai multor scopuri. Dacă inițial, au fost create din scopuri pur utilitare, evoluția societății umane a determinat și schimbarea lor, grădinile transformându-se în spații de odihnă și cultură, care au pe lângă vegetație, surse de apă (fântâni), statui și edificii de cultură, terenuri de joacă și sportive.

O grădină publică urbană, se proiectează în stil mixt, centrul său fiind dominat de stilul geometric, acest schimbându-se spre periferie, în stil peisager. Stilul mixt asigură un acces facil al vizitatorilor, circulația ușoară și dirijată pe alei, asigurând însă și zone liniștite, locuri de odihnă și plimbare. Grădina de dimensiuni de până la 4 ha, are o singură intrare, iar cea mai mare suprafață a sa este deținută de vegetația lemnoasă.

Vegetația din Grădina publică a Galațiului este formată din specii de arbori seculari, cu coronament bogat ce asigură o filtrare generoasă a aerului poluat al orașului și o umbră pe măsura vechimii lor, deliciul vizitatorilor în zilele toride de vară.

Pentru a analiza tipul de vegetație a Grădinii publice, se va utiliza o divizare (imaginară) a ei în sectoare, folosind punctele cardinale. Speciile de arbori din sectorul estic al Grădinii publice sunt regăsite și în sectorul său vestic. În Tabelul de mai jos (Tab. III. 3.2.1) sunt speciile din cele două zone : estică și vestică

Tabel. III.3.2.1 – Specii de arbori și arbuști – zona de est și de vest a Grădinii publice, Galați

Continuând prezentarea speciilor , în celelate două zone ale Grădinii publice, sud și nord, sunt plantate:

-Flori: lalele,panseluțe și trandafiri

-arbori și arbuști:

-Stejar (Quercus robur),

-Pin(Pinus sp),

-Tei (Tillia sp)

-Castan (Castanea sativa)

Speciile de arbori și de arbuști din Grădina publică sunt în număr de 32, 15 familii:

-angiosperme 14 familii

-gymnosperme- 1 familie

Prezentare Arbori

Stejar – Fig. III.3.2.1

Clasă: Magnoliopsida

Familia: FAGACEAE

Gen: Quercus

Specii: Quercus robur, Quercus cerris, Quercus pedunculiflora, Quercus pubescens

Salcâm – Fig. III.3.2.2

Clasă: Magnoliopsida

Familia: FABACEAE

Gen: Robinia

Specii: Robinia pseudacaccia L . (Cult.), Amorpha fruticosa L. (mic)

Arțar – Fig. III.3.2.3

Clasă: Magnoliopsida

Familia: ACERACEAE

Gen: Acer

Specii: Acer tataricum, Acer campestre, Acer Platanoides, Acer negundo L. (Cult.) (arțar american) F

Glădița/ Gleditschia triacanthos – Fig. III.3.2.4

Clasă: Magnoliopsida

Familia: FABACEAE

Gen: Gleditsia

Specii: Gleditschia triacanthos

Mesteacăn/ Betula pendula – Fig. III.3.2.5

Clasă: Dycotyledonae

Familia: BETULACEAE

Gen: Betula

Specii: Betula pendula (Roth)

Castan ornamental/ Aesculus hippocastanum – Fig. III.3.2.6

Clasă: Magnoliopsida

Familia: HIPPOCASTANACEAE

Gen: Aesculus

Specii: Aesculus hippocastanum

7.Teiul cu frunza mare/ (Tilia platyphyllos) – Fig. III.3.2.7

Clasă: Magnoliopsida

Familia: Tiliaceae

Gen: Tilia

Specii: Tilia platyphyllos

8. Plop / Populus sp. – Fig. III.3.2.8

Clasă : Rosopsida

Familia : Salicaceae

Gen : Populus

Specii : Carolus Linnaeus

Alți arbori :

Dud alb/ Morus alba L., Fig . III.3.2.9.

Clasă: Magnoliopsida

Familia: MORACEAE

Gen: Morus

Specii: Morus alba

Fig. III.3.2.9- Dud alb- frunze

10. Ulm / Ulmus – Fig. III.3.2.1.10

Clasă: Magnoliopsida

Familia: Ulmaceae

Gen: Ulmus

Specii: Ulmus procera, Ulmus foliaceus, Ulmus ambigua

Fig. III.3.2.10 – Ulm, frunze, flori, fruct

11. Mojdrean / Fraxinus ornus L.,

Clasă: Magnoliopsida

Familia: OLEACEAE

Gen: Fraxinus

Specii:Fraxinus ornus

3.3. Descrierea arbuștilor care se dezvolta in Grădina Publică, Galați

Liliac / Syringa vulgaris

Pin / Pinus sp

Clasă: Pinopsida

Familia: Pinaceae

Gen: Pinus