Aquis Ul Comunitar Privind Impozitarea In Uniunea Europeana

CUPRINS

Capitolul 1 Unele considerații cu privire la acquis-ul comunitar .. 2

Procesul de armonizare legislativă …………………….. 2

Traducerea acquis-ului comunitar ……..…………….… 4

Definiția acquis-ului comunitar ………………..………. 5

Acceptarea acquis-ului comunitar ……..……………… 6

Capitolul 2 Adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar .. 8

2.1. Taxa pe valoarea adăugată …….………………………… 8

2.2. Accize ……………………………….………………..…. 15

2.3. Impozitarea directă …………………….…………….….. 22

2.4. Cooperare administrativă și asistență reciprocă ………… 23

2.5. Capacitatea administrativă …………………………….. 25

Capitolul 3 Studiu de caz: Implicațiile adoptării acquis-ului comunitar asupra controlului financiar în România ……………….…. 27

Anexa 1 …………………………………………………………….. 30

Anexa 2 ……………………………………………………………… 33

Anexa 3 …………………………………………………………….. 34

Anexa 4 …………………………………………………………….. 36

Anexa 5 ……………………………………………………………. 38

Anexa 6 ……………………………………………………….…… 39

Anexa 7 …………………………………………………………… 40

Bibliografie ………………………………………………………. 42

CAPITOLUL 1

UNELE CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA

acquis-ul comunitar

1.1. Procesul de armonizare legislativă

Procesul de armonizare a legislației românești cu reglementările comunitare este o obligație juridică ce decurge din Acordul European de asociere România – Uniunea Europeana, ratificat prin Legea nr.20/1993. Armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar este totodată una din condițiile care determină progresul în procesul de negocieri pentru aderare, angajamentele asumate de România în documentele de poziție referindu-se în mare măsură la adoptarea de acte normative de baza pentru domeniul respectiv (31 capitole de negocieri).

În vederea derulării procesului de compatibilizare a legislației românești cu normele comunitare, a fost elaborat Programul Național de Aderare a României la Uniunea Europeană, care include un program de armonizare legislativă pentru perioada 2002 – 2005. Acest program conține responsabilitati clare, este împărțit pe capitole de acquis comunitar și se actualizeazã anual. Mai mult, ca urmare a Raportului Comisiei Europene pe anul 2002 privind progresele înregistrate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană, Guvernul a adoptat un nou program de armonizare a legislației pentru perioada noiembrie 2002 – decembrie 2003, respectiv „Programul legislativ pentru susținerea procesului de aderare la Uniunea Europeană, parte componentă a Planului de măsuri prioritare pentru integrare europeană.

La redactarea tuturor proiectelor de lege se au în vedere reglementarile acquis-ului comunitar. Inițiatorii proiectelor de acte normative includ în cuprinsul documentelor de prezentare și motivare a proiectelor mențiuni exprese privind denumirea reglementărilor comunitare armonizate, dispozițiile acestora care sunt transpuse în cuprinsul respectivelor proiecte, precum și indică măsurile viitoare de implementare. Armonizarea legislației se face de către ministere, avizarea proiectelor de lege din punctul de vedere al conformității cu acquis-ul făcându-se de către Ministerul Integrãrii Europene, anterior aprobării de către Guvern a respectivelor proiecte de acte normative.

Evoluția armonizării legislației românesti cu acquis-ul comunitar este un proces transparent, pe site-ul Ministerului Integrarii Europene (http://www.mie.ro) putându-se urmări ritmul anual al adoptării actelor normative cu relevanță comunitară.

România, ca și celelate țări aderante sau candidate, este asistată tehnic de Uniunea Europeană în procesul de armonizare legislativă, prin Biroul de Asistență Tehnică și de Schimb de Informații (TAIEX), înființat în 1996. TAIEX este un birou al Comisiei Europene finanțat dintr-un program Phare multilateral și face parte din Direcția Generală Extindere a Comisiei Europene. Sfera asistenței acordate de TAIEX cuprinde toate aspectele legislației Uniunii Europene, adică întregul acquis comunitar, care conține peste 80.000 pagini de texte legislative, împărțit în 31 capitole. TAIEX acordă asistență tehnică administrațiilor publice și semipublice la toate nivelurile, precum și asociațiilor din sectorul privat.

Concluziile Consiliului European de la Luxemburg (1997) prevăd că "strategia întărită de pre-aderare va fi însoțită de o studiere analitică a acquis-ului Uniunii pentru fiecare stat candidat în parte." Acest exercițiu poartă denumirea de “screening”. El oferă candidaților informații complete cu privire la acquis, identificarea modificărilor tehnice care vor trebui luate în considerare în timpul negocierilor, precum și a problemelor de substanță care vor trebui abordate în cadrul strategiei de pre-aderare sau al negocierilor.

În momentul de față s-a trecut la etapa bilaterală, de discuții între statul candidat și Comisia Europeană, și care urmează celei multilaterale, la care au participat, în bloc, toate statele candidate. Aceste discuții se fac pe capitole de negocieri.

1.2. Traducerea acquis-ului comunitar

Întrucat toate limbile statelor membre sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, traducerea acquis-ului comunitar în limbile statelor candidate la Uniunea Europeana este una din obligațiile asumate de fiecare din aceste state. Astfel, la momentul aderării, limba română va deveni o limbă oficiala a Uniunii Europene, întregul acquis va trebui să fie accesibil în limba română, la același nivel calitativ și de acuratețe ca și în celelalte limbi oficiale.

Responsabilitatea pentru traducerea legislației europene revine în întregime Institutului European din România, aflat în coordonarea Ministerului Integrării Europene, care are și sarcina de a asigura revizuirea, din punct de vedere juridic, tehnic și lingvistic, a textelor traduse. Accesul administrației publice române și a tuturor parților interesate la textele traduse ale normelor europene, poate să consolideze și să accelereze procesul de integrare europeană.

Autentificarea traducerilor va avea loc înainte de aderare și va fi efectuată de serviciile juridice ale Consiliului Uniunii Europene și Comisiei Europene, după care traducerile, devenite oficiale, vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

1.3. Definiția acquis-ului comunitar

Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul de drepturi și obligații comune ce se aplică tuturor statelor membre ale Uniunii Europene și curpinde totalitatea normelor juridice ce reglementează activitatea instituțiilor Uniunii Europene, acțiunile și politicile comunitare:

conținutul, principiile și obiectivele politice cuprinse în Tratatele originare ale Comunităților Europene (CECO, CEE, CEEA) și în cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht și Tratatul de la Amsterdam);

prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii și recomandări);

jurisprudența Curții de Justiție a Comunității Europene;

declarațiile și rezoluțiile adoptate în cadrul Uniunii Europene;

acțiuni comune, poziții comune, convenții semnate, rezoluții, declarații și alte acte adoptate în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comună (PESC) și a cooperării din domeniul Justiției și Afacerilor Interne (JAI). acordurile internaționale la care CE este parte (iar nu UE deoarece aceasta nu are încă personalitate juridică), precum și cele încheiate între statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

Fiecare act normativ comunitar trebuie înțeles în contextul general al politicilor comunitare din fiecare sector, fiind necesară cunoașterea acestora. Prezentarea politicilor comunitare este în primul rând făcută în green papers și white papers, fiind de aceea necesară și consultarea sistematică și permanentă a acestora.

1.4. Acceptarea aquis-ului comunitar

România acceptă în întregime acquis-ul comunitar privind Impozitarea, în vigoare la data de 31 decembrie 1999.

Până la data aderării România va continua armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar și dezvoltarea infrastructurii instituționale necesare implementării acestuia, în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul European, și va aplica acquis-ul în întrgime, cu excepțiile prevăzute în prezentul document de poziție.

România și-a asumat unilateral data de 1 ianuarie 2007, ca ipoteză de lucru pentru încheierea pregatirilor de aderare la Uniunea Europeană.

România este pregatită să examineze, în continuare, dezvoltarea acquis-ului în domeniul impozitării, intrat în vigoare după 31.12.1999 și să informeze sistematic Conferința pentru Aderare sau Consiliul de Asociere cu privire la legislația și măsurile de implementare adoptate pentru aplicarea noului acquis sau, dacă va fi cazul, cu privire la dificultățile care ar putea apărea în transpunerea noului acquis.

România face trimitere, cu privire la acest capitol, la informațiile furnizate în cursul procesului de examinare analitică și este de acord cu continuarea transmiterii acestora către Statele Membre ale Uniunii Europene.

Pentru transpunerea completă a directivei 77/388/CEE, România solicită următoarele perioade de tranziție:

o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 24(2) din directiva 77/388/EEC privind regimul special aplicabil micilor întreprinzători în ceea ce privește menținerea pragului de impozitare la 20000 EURO cifră de afaceri anuală pentru plătitorii de TVA, în condițiile în care în directivă pragul de impozitare este de 5000 EURO;

o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 12, paragraf 3 din directiva 77/388/EEC privind aplicarea unei cote reduse de TVA pentru pregătirea produselor alimentare în unități care comercializează mâncare preparată;

o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 13 al Directivei a VI-a, pentru scutirea de TVA pentru activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare pentru unitațile care execută programe, subprograme, teme, proiecte, precum și acțiuni omponente ale Programului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică sau ale Planului național de cercetare, dezvoltare și inovare, precum și pentru activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare realizată cu finanțare în parteneriat internațional cu Uniunea Europeana, regional și bilateral.

România solicită o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, pentru transpunerea prevederilor privind nivelul minim al accizelor (directivele 92/79, 92/80, 92/82, 92/84), pentru uleiuri minerale, țigarete și alcool și băuturi spirtoase.

CAPITOLUL 2

ADOPTAREA ȘI IMPLEMENTAREA

ACQUIS-ULUI COMUNITAR

2.1. Taxa pe valoarea adăugată

România acceptă în întregime acquis-ul comunitar în domeniul taxei pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adaugată se aplică în România începând cu data de 1 iulie 1993. Aceasta a înlocuit vechiul impozit cumulativ (impozitul pe circulația mărfurilor) cu un impozit care se aplică asupra tranzacțiilor fiecarui stadiu al circuitului economic.

Ulterior, legislația privind taxa pe valoarea adaugată a fost modificată pentru a fi armonizată cu prevederile comunitare în domeniu. În prezent, taxa pe valoarea adaugată este reglementată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.17/2000 și Normele de aplicare a acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.401/2000.

În scopul îmbunatățirii transparenței și coerenței cadrului legislativ în domeniul fiscal, a fost elaborat un proiect de Lege privind taxa pe valoarea adaugată, care a preluat toate prevederile armonizate din Ordonanța de Urgență nr.17/2000 și din normele aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.401/2000, precum și din legile speciale. Noul act normativ va intra în vigoare până la data de 31.12.2001. Prin acest proiect, au fost anulate o serie de facilități acordate prin legi speciale, care nu erau în concordanță cu prevederile directivei 77/388/CEE, cu modificările și completările ulterioare.

Sfera de aplicare și persoanele impozabile (art. 2, 4, 5, 6 și 7 upra tranzacțiilor fiecarui stadiu al circuitului economic.

Ulterior, legislația privind taxa pe valoarea adaugată a fost modificată pentru a fi armonizată cu prevederile comunitare în domeniu. În prezent, taxa pe valoarea adaugată este reglementată prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.17/2000 și Normele de aplicare a acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.401/2000.

În scopul îmbunatățirii transparenței și coerenței cadrului legislativ în domeniul fiscal, a fost elaborat un proiect de Lege privind taxa pe valoarea adaugată, care a preluat toate prevederile armonizate din Ordonanța de Urgență nr.17/2000 și din normele aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.401/2000, precum și din legile speciale. Noul act normativ va intra în vigoare până la data de 31.12.2001. Prin acest proiect, au fost anulate o serie de facilități acordate prin legi speciale, care nu erau în concordanță cu prevederile directivei 77/388/CEE, cu modificările și completările ulterioare.

Sfera de aplicare și persoanele impozabile (art. 2, 4, 5, 6 și 7 din Directiva a VI-a, 77/388/CEE)

În conformitate cu legislația română, taxa pe valoarea adaugată se aplică asupra livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, importului de bunuri, precum și operațiunilor asimilate acestora. Operațiunile impozabile din legislația României corespund cu cele din directivă. Așa cum este tratată în prezent în legislația României, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugată nu conține definirea persoanei impozabile. Introducerea noțiunii de persoană impozabilă este prevazută pentru anul 2002.

Teritorialitatea (art. 3 Directiva a VI-a, 77/388/CEE)

Taxa pe valoarea adaugată se aplică operațiunilor referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României.

Bunurile provenite din import sunt impozabile în România la înregistrarea declarației vamale, dupa intrarea acestora în țară.

În ceea ce privește prestările de servicii, acestea sunt impozabile în România când locul prestării se consideră a fi în România, în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare ale ordonanței, care sunt identice cu cerințele prevăzute de Directiva aVI-a. Principiile de teritorialitate aplicabile prestărilor de servicii au fost preluate în proiectul de lege, astfel încât acestea vor face parte din legea de bază.

Până la 31.12.2005, pentru alinierea la prevederile comunitare vor fi incluse în legislația națională prevederi referitoare la livrările intracomunitare, cu aplicabilitate la data aderării României la Uniunea Europeană.

Faptul generator și exigibilitatea TVA (art. 10, Directiva a VI-a, 77/388/CEE)

Prevederile acestui articol sunt, în prezent, complet armonizate prin normele date în aplicarea O.U.G. nr.17/2000. Toate situațiile în care exigibilitatea taxei poate fi anticipată sau ulterioară faptului generator au fost preluate în proiectul de lege privind taxa pe valoarea adaugată.

Baza de impozitare (art. 11, Directiva a VI-a, 77/388/CEE)

Potrivit legislației în vigoare, subvențiile legate direct de preț nu se cuprind în baza de impozitare, fapt ce contravine prevederilor directivei. Prin proiectul de lege privind TVA, s-au introdus în baza de impozitare și subvențiile direct legate de preț, așa cum prevăd reglementările comunitare. Totodată, în proiectul de lege s-a prevăzut că bunurile vândute în pierdere sunt impozitate cu TVA pentru diferența respectivă, preluând prevederea din Normele de aplicare a ordonanței.

Cotele de TVA (art. 12, Directiva a VI-a, 77/388/CEE)

Începand cu 1 ianuarie 2000, s-a trecut la aplicarea unei cote unice de taxă pe valoarea adaugată de 19%, care se încadrează în limitele impuse de Directiva a VI-a a CEE. Pentru anul 2002 se preconizează reintroducerea cotei reduse de TVA cu respectarea prevederilor Anexei H la Directiva a VI-a cu excepția perioadei de tranziție solicitate pentru pregătirea produselor alimentare comercializate prin rețeaua de alimentație publică.

România solicită o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 12, paragraf 3 din directiva 77/388/EEC privind aplicarea unei cote reduse de TVA pentru pregătirea produselor alimentare în unități care comercializează mâncare preparată.

Pregătirea produselor alimentare și a mâncărurilor servite în restaurante, bistro-uri și hoteluri este parte a serviciilor turistice, a căror revigorare și dezvoltare reprezintă o prioritate a României.

România solicită această perioadă de tranziție întrucât aplicarea cotei standard de TVA la aceste produse ar pune România într-o poziție dezavantajoasă, din punct de vedere al competitivității, fața de statele membre ale Uniunii Europene și statele vecine candidate la aderare, cu potențial turistic important, care aplică o cotă redusă de TVA (Grecia 8%, Italia 10%, Austria 10%, Ungaria 12%, Slovenia 6.5%, Polonia 7%). În prezent, România aplică la aceste servicii cota unică de TVA de 19%.

Operațiunile scutite (art. 13,14 și 15, Directiva a VI-a, 77/388/CEE)

Legislația în vigoare în România cuprinde: operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată și operațiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, al căror regim este similar operațiunilor scutite.

În prezent legislația națională prevede unități care sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru anumite operatiuni și un număr restrâns de operațiuni scutite. Prevederile capitolului de scutiri din Ordonanța de Urgență nr.17/2000 nu contravin directivei, deoarece este prevăzut ca unitățile scutite de TVA sunt obligate să se înregistreze ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată în situația în care realizează operațiuni impozabile.

Pentru armonizare cu prevederile Directivei a VI-a se va revizui capitolul de scutiri, astfel încât să fie prevăzute scutiri pe operațiuni, renunțându-se la scutirea unor unități și instituții, până la 31.12.2002. Există o serie de operațiuni care sunt scutite de TVA prin Directiva a VI-a, dar nu sunt scutite prin legislația națională, armonizarea cu prevederile Directivei urmând a se face până la 31.12.2006 conform calendarului prezentat în Anexa nr.3. Eliminarea treptată a scutirilor care nu sunt în conformitate cu prevederile comunitare, se va realiza conform calendarului prezentat în Anexa nr.1.

În ceea ce privește operațiunile scutite cu drept de deducere, transpuse în legislația română drept operațiuni supuse cotei zero, majoritatea activităților care beneficiază de cota zero în România sunt scutite cu drept de deducere conform Directivei a VI-a (art. 17 din legea română).

România va elimina, până la 31.12.2002, cota zero de TVA, urmând ca operațiunile respective să fie scutite cu drept de deducere.

De asemenea, în vederea armonizării, vor fi eliminate operațiunile supuse cotei zero care exced prevederilor directivei, conform calendarului prezentat în Anexa nr.2.

Pentru transpunerea completă a directivei 77/388/CEE, România solicită o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art. 13 al Directivei a VI-a, pentru scutirea de la plata TVA pentru activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare pentru unitațile care execută programe, subprograme, teme, proiecte, precum și acțiuni componente ale Programului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică sau ale Planului național de cercetare, dezvoltare și inovare, precum și pentru activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare realizată cu finanțare în parteneriat internațional cu Uniunea Europeană, regional și bilateral.

Vor fi scutite de la plata TVA numai livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică efectuată în țară de unitățile care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare și inovare, intrările de bunuri și servicii fiind supuse regimului normal al TVA.

România solicită această perioadă de tranziție deoarece o creștere economică durabilă este condiționată și de dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare și inovare. Pentru a asigura convergența economiei românești cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene, România trebuie să asigure un ritm accelerat de devoltare a activităților de cercetare și inovare precum și o creștere a capacității de absorbție a programelor de cercetare-dezvoltare și a noilor tehnologii.

Susținerea acestui sector este absolut necesară, inclusiv prin măsuri de relaxare fiscală, deoarece potențialul științific al unei țări este definit prin nivelul de finanțare, nivelul de calificare și numărul resurselor umane, prin structura și starea infrastructurii, precum și prin volumul cooperărilor internaționale pentru care se asigură fondurile necesare. Fără facilitățile acordate în acest domeniu, dezvoltarea și atingerea standardelor europene nu e posibilă și astfel procesul de convergență va fi mai indelungat.

Detalii privind beneficiarii și tranzacțiile acoperite sunt prezentate în Anexa nr.7.

Deduceri (art. 17-20, Directiva a VI-a, 77/388/CEE)

Prevederile directivei a VI-a în ceea ce privește regimul deducerilor (art. 17-20) au fost armonizate parțial în legislația româna (art. 18-21 din O.U.G. nr.17/2000), în sensul că sunt respectate regulile generale prevăzute de directivă, mai puțin cele privind ajustarea dreptului de deducere, pentru care se prevede amendarea legislației în domeniu și alinierea la normele comunitare, până la 31.12.2006.

Regimuri speciale, excepții (art. 24, 25, 26, Directiva a VI-a, 77/388/CEE)

Stabilirea regimurilor speciale de TVA în cazul agențiilor de turism și bunurilor second-hand au fost reglementate în conformitate cu prevederile Directivei a VI-a. Pentru armonizarea deplină a legislației românești cu cea comunitară este necesar să fie introduse în legislația națională regimuri speciale pentru: producătorii agricoli, micii întreprinzători și obiectele de artă, de colecție sau antichități, măsură care este prevăzută a fi realizată până la 31.12.2005.

În prezent, în România micii întreprinzători care realizează venituri sub plafonul de 2.000 EURO sunt scutiți de TVA în concordanță cu prevederile art. 26 al Directivei a VI-a.

Prin proiectul de lege privind taxa pe valoarea adăugată acest plafon a fost ridicat la 20000 EURO.

România solicită o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, de la aplicarea art.24(2) din directiva 77/388/EEC privind regimul special aplicabil micilor întreprinzători în ceea ce privește menținerea pragului de impozitare la 20000 EURO cifră de afaceri anuală pentru plătitorii de TVA, în condițiile în care în directivă pragul de impozitare este de 5000 EURO.

România solicită această perioadă de tranziție întrucât din analiza datelor statistice rezultă că veniturile încasate din taxa pe valoarea adăugată de la agenții economici care au cifra de afaceri sub plafonul de 20000 EURO, nu justifică cheltuielile de administrare necesare pentru ținerea evidenței și urmărirea acestora. Pe de altă parte, cheltuielile micilor întreprinzători, cărora li se adresează acest regim special, sunt considerabil mărite de cerințele contabile și de declarare impuse de regimul TVA.

Standardele comunitare în domeniul administrării fiscale, cuprinse in "Cărțile albastre fiscale", reiterează importanța aplicării principiilor managementului riscului atât în activitatea de colectare a veniturilor cât și în ceea ce privește controlul fiscal. Experiența administrației fiscale române rezultată ca urmare a aplicării până în prezent a unui plafon scăzut, duce la concluzia ineficienței activității de administrare fiscală. În acest caz, costurile ridicate anulează creșterea, oricum nesemnificativă, a veniturilor.

Rambursarea TVA-ului

Prevederile Directivei 79/1072/CEE referitoare la rambursarea TVA au fost transpuse parțial în legislația română, în ceea ce privește operațiunile realizate în România de persoane impozabile din străinătate. Pentru reglementarea acestor operațiuni vor fi introduse prevederi noi în legislația română, care vor asigura armonizarea până la 31.12.2005. Aceste prevederi vor fi aplicabile în momentul aderării la Uniunea Europeană, pentru a se evita cazurile de dublă impozitare.

De asemenea, în vederea armonizarii integrale a acestei directive, pâna la 31.12.2005 se va elimina prevederea din legislația română prin care rambursările de TVA sunt limitate la nivelul taxei rezultate din facturile achitate furnizorilor.

Prevederile Directivei 86/560/CEE privind modalitățile de rambursare a TVA nerezidenților Uniunii Europene au fost transpuse în legislația națională prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.1346/2000.

Calculul fraudei

Armonizarea integrală a metodologiei aplicate în România privind evaluarea și includerea în calculul PIB a fraudei "fără complicitate" cu recomandările prevăzute în Decizia Comisiei nr. 98/527/CEE privind tratamentul fraudelor la TVA în conturile naționale, se va face până la 31.12.2001 și va începe cu Conturile naționale – varianta definitivă – elaborate pentru anul 1999.

Legea privind taxa pe valoarea adăugată va fi amendată prin ordonanțe de urgență ale Guvernului în vederea armonizării cu prevederile Directivei a VI-a a Uniunii Europene, conform calendarului prezentat în Anexa 4.

2.2. Accize

România acceptă în întregime acquis-ul comunitar în domeniul accizelor.

România va realiza armonizarea și aplicarea integrală a acquis-ului în domeniul accizelor până la data aderării, cu excepțiile menționate mai jos.

Accizele se aplică în România începând cu data de 1 iulie 1993. Ulterior, legislația privind accizele a fost modificată pentru a fi armonizată cu prevederile comunitare în domeniu.

Regimul actual al produselor supuse accizelor este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, cu modificările și completările ulterioare și prin Normele metodologice de aplicare a acestora, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr.212/2000.

Prin legislația actuală s-a realizat o transpunere parțială a prevederilor Directivei 92/12/CEE privind regimul general, depozitarea, circulația și controlul produselor supuse accizelor, precum și cele ale Directivelor speciale: 92/79/CEE, 92/80/CEE, 92/81/CEE, 92/82/CEE, 92/83/CEE, 92/84/CEE.

În prezent, a fost elaborat și va fi adoptat până la 31 decembrie 2001, un proiect de lege care să reglementeze regimul accizelor. Acest proiect de lege preia atât prevederile armonizate din Ordonanța Guvernului nr.27/2000, cât și alte prevederi ale directivelor comunitare.

Regimul general, deținerea, circulația și controlul produselor supuse accizelor

Reglementările privind regimul general, depozitarea, circulația și controlul produselor supuse accizelor, prevăzute în Directiva nr.92/12/CEE sunt transpuse parțial în legislația românească în sensul stabilirii grupelor de produse ce intră sub incidența accizelor, conform art.3 din directivă, respectiv: alcool și băuturi alcoolice, produse din tutun și produse petroliere.

Prevederile Directivei 92/12/CEE referitoare la circulația în regim suspensiv a bunurilor supuse accizelor nu sunt transpuse încă în legislația națională actuală.

Legislația natională actuală conține prevederi referitoare la sistemul de supraveghere fiscală a alcoolului si băuturilor spirtoase, precum și a produselor petroliere, sistem al cărui mod de reglementare constituie o premisă a controlului prevăzut de Directiva 92/12 CEE pentru produsele supuse accizelor.

România va adopta legislația privind sistemul de antrepozitare, până la data de 31 decembrie 2003, urmând ca aceasta să fie aplicată începând cu 1 ianuarie 2004.

Regimul scutirilor de accize va fi armonizat potrivit calendarului prezentat în Anexa nr.5.

Tutun si produse din tutun

Prevederile Directivei 72/464 CEE, Directivei 92/79 CEE, Directivei 92/80 CEE au fost transpuse în legislația națională încă din anul 1999.

Din 1999 acciza pentru țigarete este o acciză combinată dintr-o acciză specifică pe 1000 de țigarete și o acciză procentuală aplicată asupra prețului maxim de vânzare cu amănuntul. Mentionăm, de asemenea, că tot începând cu anul 1999, acciza la țigarete este identică atât pentru produsele din producția internă, cât și pentru cele provenite din import, neexistand nici un regim discriminatoriu.

Singura diferență existentă în legislația românească față de directivele europene este nivelul actual al accizelor practicat în România pentru aceste produse, față de nivelul minim impus prin directivele europene.

România solicită o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011, în ceea ce privește atingerea nivelului minim al accizelor pentru țigarete, prevăzut de Directiva 92/79 CEE.

Solicitarea acestei perioade de tranziție este motivată prin:

1. La țigarete – incidența accizei în prețul de vânzare cu amănuntul a celei mai vândute mărci, respectiv "Carpați", este de 45%, dar aceasta se datorează faptului că această marcă este una din cele mai ieftine mărci de țigarete de pe piața românească (0,31 euro/pachet). În situația în care preferințele consumatorilor s-ar muta spre altă marcă mai scumpă, atunci incidența accizelor ar fi mai mică, iar eforturile pentru atingerea minimei de 57% – impuse de directivă – ar fi mult mai mari.

Introducerea nivelului minim de accizare pentru țigarete în concordanța cu prevederile Directivei 92/79/CEE până la 31.12.2006, ar conduce la o creștere considerabilă a prețului acestor produse, cu efect negativ asupra volumului de vânzări al acestora. Perioada de tranziție si o armonizare treptată a nivelului accizelor ar reduce efectele negative asupra forței de muncă din industria tutunului și ar crea posibilitatea adaptării acestei industrii la consecințele creșterii nivelului de accizare la țigarete.

2. Piața românească de țigarete cunoaște în prezent o reducere a contrabandei cu țigarete și o diminuare a evaziunii fiscale, fenomen care ar cunoaște o evoluție opusă celei actuale, în condițiile creșterii forțate a accizelor.

Creșterea bruscă a nivelului de accizare al țigaretelor ar putea ridica și problema asigurării gradului de colectare a accizelor aferente. O creștere rapidă a nivelului de accizare ar determina evaziune fiscală, contrafacere și contrabandă. În același timp, autoritățile ar fi obligate să aloce resurse crescute activității de supraveghere și control, fără a oferi nici o garanție în direcția menținerii ratei de colectare a accizei. Se estimează ca o creștere treptată a accizelor pentru țigarete va conduce la o creștere a veniturilor bugetului statului.

România va aplica o politică de creștere treptată a accizelor la țigarete care să fie în concordanță cu ritmul de creștere economică și, respectiv, cu creșterea pieței interne raportată la puterea de cumpărare.

Concomitent, România va continua procesul de educare și informare a populației cu privire la consecințele negative pe care consumul acestor produse îl are asupra sănătății.

Până la 31.12.2006, nivelul cotei de acciză aferente celei mai vândute mărci de țigarete se va majora cu 40% din diferența existentă în prezent față de nivelul minim impus de directivă, urmând ca, până la data de 31.12.2011, să se realizeze armonizarea completă a nivelului accizei.

Uleiuri minerale (produse petroliere)

Legislația actuală este parțial armonizată cu prevederile Directivelor 92/81/CEE și 92/82/CEE.

În prezent, legislația românească nu include metanul în grupa uleiurilor minerale și, de asemenea, stabilește accizele pe tonă de produs pentru benzina cu plumb, benzina fără plumb, motorină și combustibil greu.

Până la data de 1 ianuarie 2007, legislația românească în domeniu va fi armonizată cu acquis-ul comunitar, cu excepția nivelului accizelor.

În anul 2002 va fi introdus experimental sistemul de marcare în 3 județe cu consum ridicat de carburanți (Constanța, Bihor, Iași). Sistemul se va generaliza la nivel național cel mai târziu până la data de 1 ianuarie 2004.

România solicită o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la 31.12.2011, pentru atingerea nivelului minim al accizelor prevăzut de Directiva nr.92/82/CEE.

Această solicitare se justifică prin:

Diferența mare dintre nivelul impus de directivă și nivelul accizei practicat în România (la benzina cu plumb, diferența dintre acciza minimă impusă de Directiva nr. 92/82/CEE și acciza practicată în România este de 168 euro/tonă, în timp ce la motorină diferența este de 180 euro/tonă).

Creșterea nivelului accizelor la nivelul minim impus de directivă până la 31 decembrie 2006 ar duce la o creștere generală a prețurilor într-un ritm mult mai mare decât ritmul de creștere a puterii de cumpărare a consumatorilor.

Existența unei fiscalități ridicate la aceste produse. În prezent, la benzina cu plumb, benzina fără plumb și motorină se aplică încă 2 tipuri de impozite indirecte (taxa de drum și fondul special constituit pentru produsele petroliere).

Creșterea accelerată a prețurilor ar conduce la amplificarea fenomenelor de contrabandă și evaziune fiscală, ceea ce ar determina creșterea cheltuielilor de administrare a acestui impozit.

Până la 31.12.2006, nivelul cotei de accize se va majora cu 50% din diferența existentă în prezent față de nivelul minim impus de directivă și prin redimensionarea celorlalte două impozite indirecte (taxa de drum și fondul special constituit pentru produsele petroliere), urmând ca, până la data de 31.12.2011 să se realizeze armonizarea completă a nivelului accizei.

Alcool si bauturi alcoolice

Legislația actuală este parțial armonizată cu prevederile Directivelor 92/83 și 92/84/CEE.

În prezent legislația românească nu prevede distinct o subgrupă pentru "băuturi fermentate, altele decât berea si vinul" și nici pentru "produse intermediare", aplică cote de accize inferioare celor impuse de directive, prevede unele scutiri care nu sunt în concordanță cu prevederile acquis-ului și, de asemenea, regim de impozitare în cazuri în care directiva prevede scutiri.

Prin noul proiect de lege se vor armoniza în totalitate structura și definirea subgrupelor de produse din cadrul grupei "alcool si băuturi alcoolice". Până la data de 1 ianuarie 2007, nivelul cotelor de accize, prevăzute de legislația națională, va atinge nivelul minim aplicat în Uniunea Europeană, cu excepția perioadei de tranziție solicitate.

România solicită o perioadă de tranziție de 5 ani, respectiv până la data de 31.12.2011 pentru atingerea nivelului minim al accizelor, prevăzut la art. 3 din Directiva nr. 92/84/CEE, pentru subgrupa "alcool si băuturi spirtoase".

Această solicitare se justifică astfel:

Experiența României în acest domeniu arată că stabilirea accizei la 180 euro/hl alcool pur pentru băuturile spirtoase a avut ca efect o creștere a evaziunii fiscale. Astfel, în timp ce consumul a rămas constant, vânzările legale de băuturi alcoolice au scăzut în mod alarmant. Scăderea vânzarilor legale de alcool si băuturi spirtoase a condus la reducerea veniturilor bugetului de stat din accize și la accentuarea concurenței neloiale între agenții economici corecți și cei care lucrează pe "piața neagră". Pentru disciplinarea fiscală a agenților economici, autoritățile române au decis să reducă nivelul accizei pentru a se atinge un preț de vânzare optim și, în același timp, au fost majorate sancțiunile împotriva contrabandei în domeniu. În prezent, nivelul accizei este de 65 euro/ hl alcool pur pentru alcool și de 85 euro/hl alcool pur pentru băuturi alcoolice.

Creșterea nivelului accizelor la nivelul minim impus de directive până la 31 decembrie 2006 ar duce la creșterea prețurilor într-un ritm mult mai mare decât puterea de cumparare a consumatorilor.

Creșterea nivelului accizelor la nivelul minim impus de directive până la 31 decembrie 2006 ar duce la închiderea unor fabrici producătoare de alcool și băuturi spirtoase, reducerea numărului de persoane care lucrează în acest domeniu și creșterea somajului.

Amplificarea fenomenului de contrabandă cu aceste produse, în cazul majorării accelerate a cotei de accize, va determina o creștere a cheltuielilor de administrare a acestui tip de impozit în condițiile în care fenomenul a determinat adoptarea, de către România, a unor măsuri de supraveghere fiscală a producției de alcool și băuturi alcoolice, măsuri care au cauzat o majorare importantă a acestor costuri.

România va asigura o creștere treptată a nivelului accizelor la alcool și băuturi alcoolice, concomitent cu întărirea măsurilor de supraveghere fiscală și de reducere a contrabandei și a evaziunii fiscale în acest domeniu.

Până la data de 31.12.2006, nivelul cotei de accize se va majora cu 40% din diferența existentă în prezent, față de nivelul minim impus de directivă, urmând ca, până la data de 31.12.2011, să se realizeze armonizarea completă a nivelului accizei.

Legislația privind accizele va fi amendată prin ordonanțe de urgență ale Guvernului în vederea armonizării cu prevederile comunitare, conform calendarului prezentat în Anexa nr.6.

2.3. Impozitarea directă

Directiva privind fuziunile (90/434/CEE)

Regimul impozitului pe profit este reglementat în România prin Ordonanța Guvernului nr.70/1994, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanța de urgență nr.217/1999, aprobată prin Legea nr.189/2001.

Legislația română asigură armonizarea parțială cu prevederile Directivei 90/434/CEE. Ordonanța Guvernului nr.70/1994, cu modificările ulterioare, prevede reguli pentru determinarea profitului impozabil în cazul fuziunilor, divizărilor sau al aporturilor de active.

Până la 31.12.2006, vor fi introduse în legislația română prevederile privind:

neimpunerea provizioanelor, pierderilor sau rezervelor transferate în legătură cu aceste operațiuni;

transferul activelor unui sediu permanent.

Directiva privind filialele (90/435/CEE)

Directiva privind impunerea societăților-mamă și a filialelor care se află în State Membre diferite (Directiva Consiliului 90/435/CEE) este parțial armonizată în legislația națională. Astfel, există prevederi în Ordonanța Guvernului nr.70/1994 privind impozitul pe profit, cu modificările ulterioare, care asigură neimpunerea veniturilor de natura dividendelor primite din străinătate de la filiale.

Prevederile privind definirea relației de subordonare (cerința privind deținerea a minimum 25% din capitalul filialei pe o perioadă neîntreruptă de 2 ani) vor fi introduse în legislația națională până la 31.12.2006. Până la aceeași dată vor fi armonizate și prevederile art.5 al directivei, privind impozitul pe dividende în cotă de 10% pentru profiturile transferate de filiale societăților -mamă străine.

Convenția de arbitraj (90/436/CEE)

Armonizarea prevederilor Convenției Consiliului Comunității Europene 90/436 privind eliminarea dublei impuneri cu privire la ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate se realizează prin convențiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital încheiate de România cu Statele Membre ale Uniunii Europene.

Prevederile din Convenție se regăsesc în convențiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital încheiate de România, la articolele intitulate "Întreprinderi asociate" și "Procedură amiabilă".

În ceea ce privește Comisia de Consfătuire, această procedură va putea fi aplicată numai după momentul aderării.

Codul de Conduită pentru Impozitarea Afacerilor

România își asumă angajamentul ca, după data aderării la Uniunea Europeană, să se conformeze în totalitate prevederilor Codului de Conduită pentru Impozitarea Afacerilor.

2.4. Cooperare administrativă și asistența reciprocă

Asistența reciprocă în domeniul impozitelor directe (77/799/CEE)

Armonizarea legislației privind asistența reciprocă în domeniul impozitelor directe (Directiva Consiliului Comunitatii Europene 77/799, modificată prin Directiva Consiliului Comunității Europene nr. 1070 din 6 decembrie 1979) se realizează prin convențiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital încheiate de România cu Statele Membre ale Uniunii Europene.

Prevederile din Directivă se regăsesc în convențiile de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital încheiate de România, la articolul intitulat "Schimb de informații".

România are încheiate Convenții de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital, ale căror prevederi se aplică în acest moment, cu toate cele 15 State Membre ale Uniunii Europene. În ceea ce privește Germania, Conventia de evitare a dublei impuneri a fost renegociată, urmând a fi îndeplinite procedurile pentru intrarea în vigoare, până în anul 2003.

Dintre statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană, România nu are convenții de evitare a dublei impuneri cu Lituania, Letonia și Slovenia. În funcție de disponibilitatea partenerilor de negociere, în cursul anului 2001 urmează să se semneze convențiile cu Letonia și Lituania, iar până în 2004 convenția cu Slovenia.

Cooperarea administrativă în domeniul impozitelor indirecte

În perioada 2001-2003, vor fi elaborate prevederile legale și normele interne necesare în vederea creării condițiilor pentru aderarea Ministerului Finanțelor Publice la Convenția pentru asistență administrativă reciprocă în probleme de impozitare, incluzând și înființarea unui Birou Central de Legături, în cadrul unui proiect de înfrațire instituțională cu Spania. În cadrul acestui proiect, principalele activități prognozate se referă la elaborarea procedurilor de schimb de informații, analiza necesităților Biroului Central de Legături, elaborarea strategiei de implementare a protocoalelor VIES, FISCAL SCENT și SEED și elaborarea procedurilor necesare pentru implementarea Convenției pentru asistență administrativă reciprocă în probleme de impozitare.

FISCALIS

În conformitate cu Decizia Parlamentului European și Consiliului Comunității Europene nr.98/888, România a participat la progarmul FISCALIS, ca țară asociată, din anul 1998. Având în vedere obiectivele Fiscalis și utilitatea sa certă pentru țara noastră, România va participa și în viitor la acest program.

2.5. Capacitatea administrativă

"Programul de Reformă și Modernizare a Impozitării", declanșat în 1999 de Comisia Europeană, prevede strategia de modernizare a Administrației fiscale, care are ca obiectiv dezvoltarea capacității acesteia de a implementa în mod eficient acquis-ul comunitar. Procesul a început cu elaborarea, de către Comisia Europeană, a "Cărților albastre fiscale" și are ca finalitate elaborarea, de către Administrația fiscală, a "Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii" care reprezintă planificarea și detalierea, într-un numar de 86 de subproiecte, a acțiunilor ce trebuie îndeplinite pentru alinierea la standardele cuprinse în "Cărțile albastre fiscale".

"Planul de Management pentru Schimbarea Afacerii" a fost aprobat de Ministerul Finanțelor Publice și transmis Comisiei Europene prin intermediul IOTA (Organizația Intra-Europeană a Administrațiilor Fiscale), în decembrie 2000.

Implementarea "Planului de Management pentru Schimbarea Afacerii" este prevăzută a se realiza de Ministerul Finanțelor Publice într-o perioada de circa 4 ani, începând din a doua parte a anului 2001.

Rezultatele analizei sistemului Administrației fiscale pe care se fundamentează acest plan, au stat la baza diferitelor activități de îmbunătățire și modernizare a activității de administrare fiscală, aflate în derulare, precum și a programelor introduse în Planul de Acțiune al Programului de Guvernare pe perioada 2001 – 2004 și a priorităților pe termen scurt și mediu precizate în Programul Național de adoptare a acquis-ului.

În ceea ce privește capacitatea administrativă în domeniul impozitării, România a transmis in luna mai anul curent, la cererea Comisiei Europene, un raport detaliat, care prezintă situația actuală din țara noastră, precum și direcțiile de actiune pentru modernizarea administrației fiscale.

CAPITOLUL 3

STUDIU DA CAZ: Implicațiile adoptării acquis-ului comunitar asupra controlului financiar în România

Obiectivul major (final) al studiului, de a identifica, analiza și evalua impactul pe care îl va avea transpunerea, în legislația românească, a acquis-ului comunitar în domeniul controlului financiar, i se subsumează o serie de sub-obiective (obiective intermediare), menite să asigure atingerea sa:

impactul adoptării acquis-ului comunitar asupra legislației primare (norme de instituire);

impactul adoptării acquis-ului comunitar asupra legislației secundare (norme metodologice, instituții, structuri organizaționale, personal de specialitate);

impactul adoptării acquis-ului comunitar asupra legislației terțiare (proceduri, tehnici, practici, metode, circuite informaționale, comunicare cu structurile similare sau analoge ale Comisiei Europene).

Principalele concluzii ale studiului:

* În România există o determinare clară, consistentă și continuă, la nivelul Guvernului și al instituțiilor publice centrale implicate, în direcția perfecționării cadrului normativ, procedural și organizațional cu privire la controlul financiar public, în primul rând prin alinierea acestuia la acquis-ul comunitar și, concomitent, printr-o creație instituțională proprie, în funcție de condițiile concrete ale procesului de reformă și ale celui de aderare la Uniunea Europeană.

* Legislația primară, secundară și, parțial, terțiară sunt elaborate sau în curs de a fi completate, fără bulversări majore asupra proceselor efective de realizare a controlului financiar public.

* Principala disfuncționalitate în materia controlului financiar public derivă din problemele de cultură asociate problematicii controlului financiar public, ceea ce înseamnă că nu legiferarea (codificarea) este problema de bază în România ci cea a implementării și dezvoltării lui și, mai ales, cea a înțelegerii și acceptării rolului și funcțiilor lui (îndeosebi în privința controlului intern și în cea a auditului public intern).

* Există un pericol real, generat de graba (de înțeles) a autorităților române de a se alinia la acquis-ul comunitar, în privința accelerării unor procese insuficient pregătite: ne referim aici la separarea dintre auditul public intern și controlul intern.

* Din punctul de vedere al progreselor înregistrate precum și din perspectiva tendințelor sesizate, dinamica cea mai accentuată și orientarea cea mai bună o are auditul public extern, urmat de auditul public intern și apoi de controlul intern.

* Nu există implementate sisteme viabile de evaluare dinamică a progreselor înregistrate în materia controlului financiar; aceasta poate conduce nu numai la nerespectarea unor termene sau angajamente guvernamentale cu privire la alinierea controlului financiar la acquis-ul comunitar dar poate genera și unele direcții greșite în anumite situații (cum s-a întâmplat cu apariția sau menținerea centralizată a unor atribuții sau structuri de control financiar).

* La nivelul controlului intern trebuie revăzut sistemul de informare/raportare, în scopul proiectării unor linii de responsabilizare clare și permanente, de natură nu numai a spori responsabilitatea managerului dar și de a-l ajuta pe manager în proiectarea propriilor sisteme de control și semnalizare (informare/raportare);

* La toate nivelurile controlului financiar (control intern, audit public intern, audit public extern) structurile centrale au un prea accentuat caracter de tutelă măruntă, cu elaborări amănunțite pe plan metodologic, procedural și tehnic. Deși standardizarea realizată de structurile centrale este de natură să ofere condiții de creștere a eficienței controlului financiar, ea nu trebuie să se manifeste prin sufocarea structurilor de control financiar public direct prin precizări de detaliu care pot, la limită, să inhibe creativitatea și inițiativa celor direct implicați.

* Se impune rezolvarea urgentă și profesionistă a unor probleme cruciale pentru un control financiar autentic:

generarea pragurilor de semnificație în materia controlului financiar;

clarificarea principiului trasabilității în materia controlului financiar;

proiectarea pistelor de audit;

proiectarea sistemelor de semnalizare a producerii riscurilor de iregularitate (cu sau fără fraudă);

proiectarea sistemelor de semnalizare a materialității unor iregularități sau fraude;

reproiectarea rolului controlului financiar (excepție face aici auditul public extern) în direcția includerii și a veniturilor publice (fie ca program fie ca execuție) în sfera controlului financiar.

ANEXA 1

Calendarul de aliniere a operațiunilor scutite de la plata TVA

necuprinderea în sfera de aplicare a TVA a livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii rezultate din activitatea specifică autorizată, efectuată de Regia Autonomă "Administrația Naționala a Drumurilor din România"– prevedere eliminată prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA pentru gospodăriile agricole individuale – această scutire va fi eliminată în momentul implementării regimului special pentru producătorii agricoli, respectiv 31 decembrie 2005;

încasarile din taxele de intrare la castele, muzee, târguri și expoziții, grădini zoologice și botanice, biblioteci – în directivă sunt prevăzute în anexa H la operațiuni supuse cotei reduse – în anul 2002 a fost reintrodusă cota redusă, aceste operațiuni vor fi eliminate de la scutiri;

editarea, tipărirea și vânzarea de manuale școlare și cărți – în directivă sunt prevăzute în anexa H la operațiuni supuse cotei reduse – în anul 2002 când a fost reintrodusă cota redusă, aceste operațiuni vor fi eliminate de la scutiri;

producția de filme destinate difuzării prin televiziune – prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum și produse ortopedice (cu excepția protezelor dentare) – în directivă sunt prevăzute în anexa H la operațiuni supuse cotei reduse – în anul 2002 a fost reintrodusă cota redusă, aceste operațiuni vor fi eliminate de la scutiri;

uniforme pentru copii din învățământul preșcolar și primar –prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

articole de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii în vârstă de până la un an – prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării și pe relațiile Orșova -Moldova Nouă, Brăila – Harșova, Galați – Grîndu – prevederea va fi eliminată până la 31decembrie 2006;

scutirea de TVA pentru materiile prime și materialele importate, destinate exclusiv realizării de produse finite care sunt exportate în termen de 45 de zile de la data efectuării importului – prevedere eliminată prin proiectul de lege;

scutirea de TVA pentru importul de bunuri efectuat de instituțiile publice, direct sau prin comisionari, finanțate din împrumuturi contractate de pe piața externă cu garanție de stat – prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

scutirea de TVA pentru importul de licențe de filme și programe, abonamente la agențiile de știri externe și altele de această natură, destinate activitații de radio și televiziune – prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2005;

scutirea de TVA pentru documentația tehnică și materialele pentru construcții destinate învățământului de stat și celui particular acreditat, precum și achiziționarea de aparatură, utilaje, fond de carte, publicații și dotări pentru procesul didactic – prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

scutirea de TVA pentru veniturile realizate din activități proprii de către partidele politice – prevedere eliminată prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA a elementelor infrastructurii feroviare publice, inclusiv terenurile pe care sunt amplasate, precum și terenurile destinate acestui scop – prevedere eliminată prin proiectul de lege;

contribuabilii persoane fizice sau juridice care desfășoară activitate turistică beneficiază de cota zero de taxa pe valoara adăugată pentru serviciile prestate în țară sau în străinătate pentru beneficiarii străini, persoane fizice sau juridice, a căaror contravaloare se încasează în valută – prevederea a fost eliminată la data de 31 decembrie 2003;

scutirea de TVA a societăților comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, precum și întreprinzătorii particulari sau asociațiile familiale, autorizate conform Decretului-lege nr.54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice pe baza liberei inițiative, care își au sediul și își desfăsoară activitatea în zona defavorizată, pentru mașinile, utilajele, instalațiile, echipamentele, mijloacele de transport, alte bunuri amortizabile, produse în țară, în vederea efectuării și derulării de investiții în zonă – prevederi eliminate prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA a Ministerului Tineretului și Sportului, Comitetului Olimpic Român și federațiilor sportive naționale pentru achizițiile de pe piața internă, de echipament sportiv și materiale sportive, instalații și aparatură specifică, necesare activității de pregătire, reprezentare și participare a sportivilor și echipelor componente ale loturilor sportive naționale și olimpice la competițiile internaționale oficiale: jocuri olimpice, campionate și cupe mondiale și europene – prevederi eliminate prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA a operațiunilor de transfer al dreptului de proprietate de la debitor către Oficiul de Recuperare a Creanțelor Bancare ca efect al dării în plată – prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006.

scutirea de TVA pentru motorina destinată activitații de pescuit – prevederea a fost introdusă în 2001 și eliminată până la 31 decembrie 2006.

ANEXA 2

Calendarul de aliniere a operațiunilor supuse

cotei zero de TVA

cota zero de TVA (scutire cu drept de deducere) pentru construcția de locuințe, extinderea, consolidarea și reabilitarea locuințelor existente – eliminată prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA cu exercitarea dreptului de deducere a tarifelor încasate de către concesionarii de autostrăzi și tronsoane de cale ferată din exploatarea acestora – prevedere eliminată prin proiectul de lege elaborat;

scutirea de TVA cu drept de deducere pentru livrarea de utilaje și echipamente, precum și prestările de servicii, legate nemijlocit de operațiunile petroliere realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice străine, în baza Legii petrolului nr.134/1995 – prevedere eliminată la 31 decembrie 2004.

scutirea cu drept de deducere a construcției de lăcașuri de cult religios – prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006.

scutirea cu drept de deducere pentru livrările de utilaje și echipamente, precum și prestările de servicii aferente obiectivului de investiții "Dezvoltarea și modernizarea Aeroportului Internațional București – Otopeni" – prevedere eliminată până la 31 decembrie 2003.

ANEXA 3

Calendar de introducere în legislația națională a unor scutiri

prevăzute de Directiva a VI-a 77/388/CEE și care nu sunt

prevăzute în legislația națională

Prestările de servicii și livrările de bunuri accesorii acestora, cu excepția telecomunicațiilor, efectuate de către serviciile publice poștale (art.13 pct. A par. 1 lit. a) – prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Livrările de organe, de sânge și de lapte uman (art.13 pct. A par.1 lit. d) – prevederea a fost introdusă la data de 31.12.2002;

Lecțiile date cu titlu profesional de către cadre didactice în sprijinul învățământului școlar sau universitar (art. 13 pct. A par.1 lt.j) – prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Livrările de clădiri sau a unei părți de clădire și a terenului aferent, cu excepția celor vizate la art. 4 par.3 sub a ( art 13 lit B par.6 lit. g) – prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Livrările de bunuri imobile neconstruite, cu excepția terenurilor de construcție vizate la art. 4 par. 3 sub a ( art. 13. lit. B par. 6 lit.h). – prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Livrările de bunuri care au fost efectuate exclusiv printr-o activitate scutită în baza prezentului articol, dacă aceste bunuri n-au făcut obiectul unui drept de deducere, precum și livrările de bunuri a căror achiziție sau afectare a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere, nefiind destinate activității profesionale (art.13 pct.B lit.c) – prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

Prestările de servicii efectuate de către grupuri autonome de persoane exercitând o activitate scutită sau pentru care acestea nu au calitatea de persoană juridică, în vederea oferirii membrilor lor de servicii direct legate de exercitarea acestei activități, atunci când aceste grupuri se limitează să ceară membrilor lor rambursarea exactă a părții care le revine din cheltuielile comune, cu condiția ca această scutire să nu poată fi susceptibilă de a produce distorsiuni concurențiale (art.13 pct. A par. 1 lit. f) – prevederea va fi introdusă până la data de 31.12.2006;

ANEXA 4

Calendar de armonizare cu prevederile Directivei a VI-a 77/388/CEE

Legea privind taxa pe valoarea adăugată va fi amendată prin ordonanțe de urgență ale Guvernului în vederea armonizării cu prevederile Directivei a VI-a a Uniunii Europene, după urmatorul calendar:

Introducerea noțiunii de persoană impozabilă – 31.12.2002;

Introducerea cotei reduse de TVA, cu respectarea prevederilor Anexei H la Directiva a VI-a a Uniunii Europene – 01.01.2002;

Revizuirea prevederilor referitoare la scutirile de TVA: scutirea operațiunilor și nu a unităților, eliminarea cotei zero de TVA și înlocuirea cu scutirea cu drept de deducere – 31.12.2002;

Prevederi referitoare la livrările intracomunitare cu aplicabilitate la data aderării României la UE – până la 31.12.2005;

Telecomunicațiile vor fi impozitate la locul unde beneficiarul își are stabilit sediul social – până la 31.12.2005;

Introducerea în legislația națională de regimuri speciale pentru: producătorii agricoli, micii întreprinzători și obiectele de artă, de colecție sau antichități – până la 31.12.2005;

Prevederi referitoare la rambursarea TVA în ceea ce privește operațiunile realizate în România de persoane impozabile din străinătate aplicabile în momentul aderării la Uniunea Europeană – până la 31.12.2005;

Se va elimina prevederea din legislația română prin care rambursările de TVA sunt limitate la nivelul taxei rezultate din facturile achitate furnizorilor – până la 31.12.2005;

Prevederi referitoare la ajustarea dreptului de deducere – până la 31.12.2006;

Pentru alinierea operațiunilor scutite de TVA în conformitate cu prevederile comunitare, legea privind taxa pe valoarea adăugată va fi amendată prin ordonanțe de urgență ale Guvernului după calendarul stabilit în Anexa nr. 1 și Anexa nr.3.

Pentru alinierea operațiunilor supuse cotei zero de TVA în conformitate cu prevederile comunitare, legea privind taxa pe valoarea adăugată va fi amendată prin ordonanțe de urgență ale Guvernului după calendarul stabilit în Anexa nr.2.

ANEXA 5

Calendar de aliniere a scutirilor de plata accizelor în conformitate cu prevederile directivelor comunitare

Scutirea de la plata accizelor a produselor comercializate prin magazinele
autorizate, potrivit legii, să comercializeze mărfuri în regim duty-free – eliminată prin proiectul de lege elaborat;

Scutirea de la plata accizelor a păcurii – prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

Scutirea de la plata accizelor a gazului petrolier lichefiat (GPL) –prevederea va fi eliminată până la 31 decembrie 2006;

Scutirea de la plata accizelor a motorinei destinate activității de pescuit – prevederea este introdusă în 2001 și eliminată pâna la 31 decembrie 2006.

ANEXA 6

Calendar pentru armonizarea legislației naționale

cu acquis-ul comunitar în domeniul accizelor

Legislația privind accizele va fi amendată prin ordonanțe de urgență ale Guvernului în vederea armonizării cu prevederile comunitare, după urmatorul calendar:

Introducerea sistemului de marcare a combustibililor, experimental în 3 județe – 31.12.2002;

Adoptarea legislației privind sistemul de antrepozitare – 31.12.2003;

Generalizarea marcării carburanților – 31.12.2004;

Implementarea sistemului de antrepozitare – până la 31.12.2005;

Majorarea nivelului accizelor la țigarete cu 40% din diferența existentă în prezent față de nivelul minim impus de directiva 92/79/CEE – până la 31.12.2006;

Majorarea nivelului accizelor la produsele petroliere cu 50% din diferența existentă în prezent față de nivelul minim impus de directiva 92/82/CEE –până la 31.12.2006;

Majorarea nivelului accizelor la alcool cu 50% din diferența existentă în prezent față de nivelul minim impus de directiva 92/84/CEE – până la 31.12. 2006;

Armonizarea completă a nivelului accizelor la țigarete – până la 31.12.2011;

Armonizarea completă a nivelului accizelor la alcool – până la 31.12.2011;

Armonizarea completă a nivelului accizelor la produsele petroliere –până la 31.12.2011;

ANEXA 7

Scutirea de la plata TVA pentru activitățile de cercetare, dezvoltare și inovare

A. Perioada de tranziție solicitată se referă la scutirea fără drept de deducere de la TVA pentru:

1. Activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare desfășurate în cadrul programelor naționale CDI1:

Programul național de Cercetare și Dezvoltare "Orizont 2000" – coordonat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC);

Planul Național pentru Cercetare Dezvoltare și Inovare (cu programele componente) – coordonat de MEC ;

Programele de granturi pentru cercetare științifică – coordonate de MEC și de Academia Română ;

2. Activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare desfășurate în cadrul programelor internaționale specifice domeniului, la care participă România:

Programele de cercetare desfășurate în spațiul UE: Programele CDT Cadru ale UE, Programul Științific NATO, Programul EUREKA, etc.;

Programe de cooperare în domeniul șttiinței și tehnologiei, la nivel regional, precum și la nivel multi – și bilateral.

B. Beneficiarii regimului de scutire vor fi unitățile CDI sau agenții economici care desfășoară activități de cercetare – dezvoltare în cadrul programelor menționate :

1. Unitățile sau compartimentele cu profil de cercetare – dezvoltare, din sectorul public sau privat, în conformitate cu art.21 din Legea nr. 95/1998 pentru stimularea cercetării, dezvoltării și inovării:

unități de cercetare – dezvoltare din sectorul public (institute cu profil de cercetare și dezvoltare tehnologică, institute/ centre/ laboratoare de cercetare, inclusiv ale Academiei Române, universități, centre de cercetare din învățămîntul superior, etc.)

societăți comerciale cu profil de cercetare – dezvoltare, din sectorul public sau privat;

unitați sau compartimente de cercetare – dezvoltare din cadrul societăților comerciale sau al regiilor autonome, precum și unități de cercetare – dezvoltare în subordinea regiilor autonome.

2. Agenții economici, din sectorul public sau privat, care se încadrează în prevederile HG 48/1998, referitoare la Planul național CDI (cap.II), în sensul că au activitatea de cercetare – dezvoltare prevăzută în obiectul de activitate.

C. Tranzacții acoperite:

Scutire de TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică efectuată în țară de unitățile care desfășoară activități de CDI.

1 Cercetare Dezvoltare Inovare

BIBLIOGRAFIE

Christopher Booker, Richard North, „Uniunea Europeană sau Marea amăgire. Istoria secretă a construcției europene”, Editura Antet XX Press, Filipeștii de Târg, Prahova, 2004.

Daniel Dăianu, Radu Vrânceanu, „România și Uniunea Europeană. Inflație, balanță de plăți, creșterea economică”, Editura Polirom, București, 2002.

Erhard Busek, Werner Mikulitsch, „Uniunea Europeană și Drumul spre Răsărit”, Editura S.C. Euronovis S.R.L., Institutul European, Iași, 2005.

Theodor Stolojan, Tatarcan R., „Integrarea și politica Fiscală europeană”, Editura Informarket, Brașov, 2002.

Suport de curs: “Integrare Economică Europeană”, Theodor Stolojan.