Aprofundari Privind Contabilitatea Afacerilor Economice In Lohn In Romania 1 Final.docx 1 [630980]

1

2 
 CUPRINS
 
INTRODUCERE …………………………………………………… ……………..3
CAPITOLUL I …………………………………………… ………………………..4
LOHN-UL : CADRUL GENERAL
1.1 Dezvoltarea lohn-ului ca tehnic ă de afaceri – istori a lohn-ului………..…..….4
1.2 Aspecte generale privind opera țiunea de lohn  ………………………………………………………6  
1.3 Limite și riscuri pentru performan ții de lohn ……………………………………………………….  19 
CAPITOLUL II …………………………………………… …………………….21
AFACERILE ÎN L OHN ÎN ROMÂNIA
2.1 Mecanismul afacer ilor economice în lohn  ……………………………………………………………  21 
2.2 Începutul și evoluții privind afacerile în lohn în România  ………………………………..  22 
2.3 Volumul și perspectivele afacerilor în lohn în țara noastr ă ………………………………  26 
CAPITOLUL III …………………………………………………… ……………33
STUDIUL DE CAZ – CONTABILITATEA PRODUC ȚIEI ÎN LOHN LA S.C.
HH TEXTILE MANUFACTURI NG GARMENTS SRL
3.1 Prezentarea S.C. HH TEXTILE MANUFACTURING GARMENTS SRL… 33 
3.2 Studiul de caz: contabilitatea la HH TEXTILE  MANUFACTURING
GARMENTS SRL  …………………………………………………………………………………………………………..  40 
CONCLUZII ………………………………… … ………………………………..48
BIBLIOGRAFIE …………………………………………… ……………………51
ANEXE

3 
 INTRODUCERE
Lohn-ul reprezint ă o formă contractual ă internațională, prin intermediul
căruia două firme aflate în țări diferite, în care una numit ă executant se oblig ă în
schimbul unei remunera ții în bani s ă execute un produs la comand ă, în baza
materiilor prime, a cerin țelor și a documenta ției pusă la dipozi ție de către
beneficiar.
Atât la nivel mondial, cât și în România, industria confec țiilor este principala
ramură a sistemului de lohn, întrucât nivelul salariz ării este sc ăzut iar inveti țiile din
partea beneficiarului în ceea ce prive ște retehnologizarea sunt la cote minime.
În vederea producerii articolelor în regim de lohn, este utilizat ă mână de
lucru necalificat ă sau slab calificat ă, întrucât produce costuri mici pentru executant.
Regim de lohn – provine din cuvântul în limba german ă “lohn”, care
înseamnă leafă.
Articolele cu eticheta “m ade in Romania” vom g ăsi peste tot în lume, îns ă nu
toate sunt exportate de branduri române ști sub nume propriu, ci de cele mai multe
ori este vorba de articolele care au fot produse în regim de lohn.
Scopul acestei lucr ări este acela de a prezenta complexitatea fenomenului de
lohn, evolu ția și procesul lui în vederea dezvolt ării economice.
Primul capitol reflect ă prezentarea caracteristicilor și aspectelor generale
privind no țiunile de lohn.
În al doilea capitol este cuprins ă analiza evolu ției lohn-ului în România, cât
și la nivel mondial.
Capitolul trei reflect ă studiul de caz al unei societ ăți din România care
produce în regim de lohn, si anum e S.C. HH TEXTIL E MANUFACTURING
GARMENTS S.R.L.

4 
 CAPITOLUL I
LOHN-UL : CADRUL GENERAL
 
1.1 Dezvoltarea lohn-ului ca tehnic ă de afaceri – istoria lohn-ului
Din cele mai vechi timpuri omul a realizat c ă schimburile de m ărfuri, de
servicii reprezint ă un factor unificator al societ ății economice mondiale în
ansamblul s ău. Apariția posibilit ății ca produc ătorul să poată produce mai mult
decat îi este necesar pentru supravie țuire, a condus la schimbul de m ărfuri între
teritorii, țări și regiuni geografice, indiferent de dep ărtarea dintre ele. Începuturile
industrializ ării, se situeaz ă în Anglia secolului XVIII-XIX.
Ma șina cu aburi, introducerea transportului pe calea ferat ă, apariția extragerii
cărbunelui și a prelucr ării minereului pentru ob ținerea fierului au fost și s-au
răspândit cu rapiditate ca semne ale unei noi civiliza ții. Revolu țiile industriale și
tehnologice ce au urmat au dat popoa relor alte dimensiuni tehnice și industriale,
deci alte dimensiuni de civiliza ție.
În secolul XIX, dup ă formarea statelor na ționale, pia ța mondial ă a devenit
piața interstatal ă, internațională. Industrializarea a creat noi curente de gândire în
toate planurile, tehnic, economic, social și, nu în ultimul rand în plan militar.
Globalizarea și integrarea economic ă internațională au devenit premisele
transform ărilor în planul mondial al rela țiilor în toate domeniile. Întreaga omenire
traverseaz ă o adevărată cascadă a devenirii umane prin prisma noilor cuceriri ale
științei și tehnologiei, cascad ă formată din salturile din tehnica informatic ă.
Specializarea și diviziunea social ă și internațională a muncii sunt acele elemente ce
dau acestei mari dileme, un raspuns real și util.
Numai prin restrangerea propriilor preocup ări și activități la un anumit numar strict
necesar, omul poate crea noi valori și poate da noi dimensiuni înf ăptuite deja.

5 
  Globali zarea cuprinde patru activit ăți esențiale, și anume: comer țul,
producția, finanțele și tehnologia, care împreun ă au contribuit la cre șterea
volumului comer țului mondial în perioada 1950-19 75 de peste 500 de ori, fapt ce
ne demonstreaz ă încă odată că această activitate a p ătruns și a atras cele mai
marginale zone ale activit ățiilor și așezărilor umane1.
De asemenea, asist ăm la o globalizare a produc ției materiale, care face ca în
ziua de ast ăzi tot mai multe produse s ă fie rezultatul activit ății creatoare de valori
din multe și tot mai multe locuri de produc ție și activitate. Multe produse
încorporeaz ă piese și subansamble, cuno ștințe tehnologice și științifice din diferite
state și firme aflate uneori la mii de kilometrii dep ărtare unele de altele. Doar
printr-o form ă complexă de relații dintre produc ători, dintre ace știa și cercetare sau
dintre ace știa și creatorii de servicii, se poate re aliza o asemenea concentrare de
eforturi, activit ăți, cu o eficien ță sporită, acest sistem de rela ții fiind activitatea de
cooperare și colaborare economic ă internațională.
Opera țiunea de prelucrare în lohn, numit ă și producție la comand ă, s-a
dezvoltat mai ales pe rela țiile Vest-Est și Nord-Sud, prin delocalizarea de c ătre
firmele occidentale a unor produc ții industriale intensive în manoper ă în țări din
Europa Central ă și de Est sau din regiuni în curs de dezvoltare.2
După al doilea r ăzboi mondial, societatea uman ă a intrat într-o nou ă etapă de
dezvoltare, iar apetitul pent ru consum a dus la apari ția unei noi revolu ții industriale.
Urmărirea maximiz ării profitului i-a determinat pe produc ătorii de bunuri de
consum s ă caute opțiuni de produc ție mai ieftine.
Astfel, în anii 60, externalizarea unei p ărți a produc ției în țările emergente care
avea avantajul atât a mate riilor prime ieftine, cât și a costurilor sc ăzute ale for ței de
muncă părea cea mai convenabil ă cale pentru majoritatea produc ătorilor mari.
                                                             
1Denuță Ioan., Relații economice interna ționale , Editura Economic ă-București, 1999, pag. 54
2 Ioan Popa , Tranzacții de comer ț exterior , Editura Economic ă, București, 2002, pag.426

6 
 Industrii precum textile, înc ălțăminte, electronice și electrocasnice,
construcții de mașini, industria lemnului prin produc ția de mobil ă și multe altele au
văzut potențialul imens al produc ției industriale de lohn.
Posesorii de m ărci de renume mondi al au devenit cump ărători angaja ți și au
oferit expertiz ă și piețe, în timp ce produc ătorii de țări emergente au integrat
producția de bunuri la cerere și au absorbit o for ță de munc ă imensă și ieftină în
țările lor de origine. Toate p ărțile implicate câ știgau.
Proprietarii m ărcii au găsit o modalitate de a- și dezvolta profiturile în mod
constant, iar produc ătorii au avut ocazia s ă acceseze pie țele bogate și să își dezvolte
economia na țională.
Cu toate acestea, avantajele au venit cu dezavantaje și dezechilibre. Cei
puternici au devenit și mai puternici, iar cei care depindeau de ei trebuiau s ă
accepte condi țiile lor din ce în ce mai restrictive și în special politica costurilor
forței de munc ă.
Economia produc ției de lohn este o activitate comercial ă care se dezvolt ă
constant începând cu anii '60 și va rezista cu siguran ță testului timpului, întrucât va
exista întotdeauna o diferen ță î n c o s t u l f o r ței de munc ă al țărilor în curs de
dezvoltare, comparativ cu cele dezvoltate.
1.2 Aspecte generale privind opera țiunea de lohn
Conform defini ției Prof. Univ. Dr. Alexandru Puiu, prelucrarea în sistem
lohn „constă într-o afacere economic ă internațională desfășurată pe baz ă
contractual ă între dou ă firme din țări diferite în care una execut ă contra unei
retribuții în bani sau în natur ă un produs la comand ă dupa modelele, desenele, de
regulă cu materiile prime și materialele celeila lte firme, care i și păstrează dreptul
de a comercializa produsul re spectiv sub marca proprie 3.
                                                             
3 Alexandru Puiu, Managementul afacerilor economice , Editura Independen ța Economic ă-
Pitești, 2018, pag. 33.

7 
 Lohn este o form ă contractual ă larg răspândită în diverse domenii industriale
ale relațiilor de cooperare interna țională, în special în industria îmbr ăcămintei,
încălțămintei, piele, mobilier, software și hardware, industria farmaceutic ă,
prelucrarea metalelor, metalurgic ă, mașini-unelte, automobile, industria
automatiz ării, industria construc țiilor de ma șini, industria electronic ă și a
aparatelor, industria alimentar ă și a băuturilor, industria petrochimic ă.
Conform Dic ționarului juridic, lohn implic ă un contract prin care un
producător (executant) este obligat s ă execute un produs de comand ă pentru client
(contractant), în schimbul unei anumite remunera ții și a unei documenta ții tehnice
furnizate de antreprenor.
Fiind denumit și „comert de monopol ”, „export de manoper ă” (din punct de
vedere comercia l) sau „produc ție la comand ă” (daca ne referi m la cooperarea
industrial ă internațională), lohn-ul de ține elementele necesare unor operațiuni în
contrapartid ă, în masura în care stingerea obliga țiilor dintre parteneri se face
parțial prin produse (materii prime, produse finite)4.
Țările emergente sunt responsabile ast ăzi pentru 40% din PIB, ceea ce
înseamnă, în cifre absolute, 40.000 m iliarde USD pe an, din care cel pu țin 25%
reprezintă producția industrial ă pentru m ărci interna ționale importante, în special în
domeniul produc ției, aparatelor, electronice, construc țiilor de nave și bărci sau
industria metalelor.
Sistemul de lohn este o afacere economic ă, care se desf ășoară pe o baz ă
contractual ă, între dou ă firme din țări diferite.
Din capul locului, defini ția contractului de lohn ne duce cu gândul la practica
companiilor multina ționale, care î și fabrică produsele de specialitate în state mai
puțin dezvoltate, datorit ă costurilor mult mai sc ăzute percepute de c ătre acestea.În
cadrul acestor contracte de lohn, beneficiarii de țin mărci de prestigiu și o poziție
                                                             
4Alexandru Puiu, Management Interna țional , Editura Independen ța Economic ă- Pitești, 2003,
pag. 56

8 
 bine conturat ă pe piața mondial ă, valorificându- și la maximum avantajele care
decurg din pozi ția de piață, pe când executan ții oferă mijloace de produc ție și forță
de muncă ieftină dar calificat ă, pentru c ă nu dețin fondurile necesare în a se lansa în
programe relevante.
Totuși, la o analiz ă mai atent ă, observăm faptul c ă acesta nu este singurul
argument pentru care companiile multina ționale în țeleg să încheie astfel de
contracte de lohn.
Astfel, în cadrul contractelor de lohn, beneficiarii pun la dispozi ția
producătorilor materialele prime și documenta ția de executare (know-how, modele,
proiecte, desene, echipamente tehnice, etc.), stabilind parametrii tehnici și
indicatorii de calitate al produsului finit.
Prin urmare, în afara costrurilor sc ăzute de fabrica ție percepute în cadrul
acestor contracte, beneficiarii au și o anumit ă siguranță în ceea ce prive ște predarea
conformă a produsului finit.
Raportat la men țiunile făcute în rândurile de mai sus, reiese c ă aceste contracte de
lohn sunt guvernate de un principiu foarte simplu: executan ții prelucreaz ă
materialele puse la dispozi ție de către beneficiarii-importatori, urmând ca la
finalizarea produselor acestea s ă fie reexportate c ătre beneficiarii-importatori.
Așadar, ca și în orice alt contract bilateral, și contractul de lohn prevede
anumite drepturi, dar și obligații pentru p ărțile contractante. Executantul unui
contract de lohn are obliga ția să execute produsul la termen și în condi țiile de
calitate convenite și să asigure preg ătirea produselor finite pe ntru vânzare, stocare,
ambalare, etc., având dreptu l corelativ de a beneficia de materii prime, modele,
desene și de plata pre țului stabilit.
La rândul s ău, beneficiarul are obliga ția să asigure executantului know-how-
ul, materiile prime, modelele, desenele și echipamentele necesare, s ă preia
produsele finite și să plătească prețul convenit, având dreptul corelativ de a controla

9 
 procesul de fabrica ție, de a efectua recep ția produsului, de a percepe penaliz ări în
caz de nerespectarea condi țiilor de calitate și a termenului de calitate și, bineînțeles,
de a comercializa produsul finit5.
Deruluarea unui contract de lohn pesupune obliga ții atât pentru importator
cât și pentru exportator.
► Importatorul are urm ătoarele îndatoriri6:
– să predea în temenul conve nit, materiile prime, materialele, accesoriile,
desenele și instrucțiunile prelucr ării;
– să asigure asisten ța tehnică în vederea lans ării în produc ție, și desfășurării
fabricației;
– să efectueze recep ția produselor finite, loco fabric ă, prin delegatul s ău;
– să asigure folosirea integral ă a capacit ăților de produc ție pe care vânz ătorul
s-a obligat s ă le pună la dispozi ție;
– să înlocuiasc ă într-un termen rezonabil materiile prime și materialele
necorespunz ătoare calitativ;
– uneori importatorului îi revine sarcina de a pune la dispozi ția executantului
utilaje de completare.
► Exportatorul î și asumă următoarele obliga ții7:
– să efectueze recep ția materiilor prime și materialelor în term en de 5 zile de la
sosirea acestora și să-l înștiințeze pe importator despre eventualele lipsuri
cantitative și calitative;
– să realizeze produsele cu respecta rea mostrelor, desenelor, schi țelor, puse la
dispoziție de importator;
– să nu reproduc ă pentru sine sau alt parten er bunuri realizate pe baza
instrucțiunilor tehnice ale importatorului;
                                                             
5 http://www.budusan.com/artic ole/contractul-de-lohn
6 Ion Botescu, Liliana Nicodim, Tranzacții comerciale interna ționale , Editura ExPonto,
Constanța,2008, pp. 222-226;
7 Revista Tribuna Economic ă, nr.10/2007, p.15;

10 
 – să restituie cump ărătorului materia prima și materialele excedentare;
– să faciliteze intrarea și activitatea în fabric ă a delega ților importatorului: s ă
eticheteze, marcheze, ambaleze și expedieze produsele finite conform
instrucțiunilor cump ărătorului.
► Clauzele întâlnite frecvent în contractul de lohn sunt urm ătoarele8:
1. Parțile contractante:
– Ordonatorul care are func ția de importator, deoarece în final import ă
produsul finit, în fond asa cum s-a men ționat importând, în principal
manopera.
– Executantul (exportatorul) care la rândul s ău exportă manoper ă și facilitățile
de produc ție menționate.
2. Obiectul contractului de lohn este întotdeauna efecutarea unui produs la
comandă, indicându-se în mod precis denumirea, cantitatea și calitatea
produsului.
3. Prețul în contractual de lohn – problema stipul ării prețului difer ă de un
contract obi șnuit de vânzare-cump ărare, deoarece apare necesitatea detalierii
cel puțin sub urmatorul aspect: pre țurile elementelor aduse de ordonator și
cele ale componentelor va lorificate de executant.
4. Condițiile de plat ă – modalit ățile și instrumentele de plat ă folosite
(acreditive, incasso-ul documentar, cambia, etc) precum și moneda în care se
face plata, tendin ța fiind evident ă de orientare c ătre o moneda de larg ă
circulație: dolar, euro, etc.
5. Condiții de livrare – cuprind termenul, locul livr ării, mijlocul de transport,
uzanța INCOTERMS 2000 la care se recurge.
                                                             
8 Alexandru Puiu, Managementul afacerilor economice , Editura Independen ța Economic ă, 2018,
pag.39;

11 
 6. Clauze op ționale: răspunderea contractual ă; cazuri de nulitate a unor clauze;
cazuri de renun țare la anumite drepturi; cesiunea drepturilor și obligațiilor
contractuale; for ța majoră; clauza penal ă.
7. Clauze de încetare a contractului9 – cuprind situa țiile în care contractul va
înceta de drept, f ăra interven ția unei instan țe judecătorești/tribunal arbitral:
expirarea termenului contractului; starea de insolvabilitate, faliment,
lichidare a uneia dintre p ărti; neexecutarea unei din clauzele esen țiale ale
contractului; incapacitatea, moartea uneia dintre p ărți; cesiunea contractului
făra acordul celeilalte p ărți; alte situa ții alese de c ătre părți sau prev ăzute de
lege.
8. Alte clauze:
– Locul de executare a obliga țiilor: părțile au latitudinea de a alege locul în
care să-și execute obliga țiile contractuale (dom iciliul/sediul produc ătorului,
beneficiarului, un loc neutru , vama, frontiera, etc.).
– Modalități de recep ție: părțile pot stipula în contract modul în care se va face
recepția (procese verbale de recep ție, verificarea m ărfii, predarea primirea
certificatelor de calita te, cântarire), locul și persoanele care sunt îndrept ățite
să o facă.
– Garanții privind calitatea: produc ătorul se oblig ă să garanteze calitatea
bunurilor ce fac obiectul contractului prin certificate de calitate (buletine de
analiză) și să asigure remedierea bunurilo r în perioada de garan ție.
– Condiții de ambalaj, marcare, etichetare: sunt foarte riguros stabilite pentru
că ordonatorii sunt, de regul ă, firme de prestigiu, care țin la “eticheta” m ărfii
care circul ă sub numele lor.
– Transportul – p ărțile pot stipula în c ontract clauze care s ă conțină modul de
efectuare a transportului, mijloace de transport folosite, cine va efectua
                                                             
9 Alexandru Puiu, Managementul afacerilor economice , Editura Independen ța Economic ă,
Pitești, 2018, pag. 40;

12 
 transportul, cine va suporta riscul di strugerii bunurilor pe durata transportului
și cine va suporta cheltuielie f ăcute cu acesta.
– Clauze asiguratorii: produc ătorul se poate obliga la instituirea unei garan ții
bancare sau a unei ipoteci în vedere a acoperirii valorii avansului, cât și a
valorii materiilor și materialelor prime, iar beneficiarul poate asigura
produsele prelucrate în lohn la o societate de asigur ări.
– Notificări: modalitatea de efectuare a notific ărilor (telefon, po șta, fax),
perioada în care trebuie trimis r ăspunsul la notific ări, etc.
9. Dispoziții finale10:
– Clauza de confiden țialitate: p ărțile își pot lua angajamentul de a nu divulga
informațiile și documentele imprimat e în vederea derul ării contractului, fie
pe întreaga durat ă a acestuia, fie pe o anumit ă perioadă dupa expirarea
contractului.
– Litigii și jurisdicție: se prevede modul de rezolvare a neîn țelegerilor ap ărute
din executarea contractului. P ărțile pot alege prin contract instan țele
competente s ă rezolve litigiile ap ărute între ele.
– Prelungirea sau modificarea contractului: se men ționează dacă prelungirea
contractului este permis ă sau nu, iar dac ă este permis ă se specific ă situațiile
în care intervine prelungirea sau modificare.
În contractual de lohn se au în vedere și următoarele aspecte de rutin ă: valabilitatea
anumitor traduceri, anexe care fac parte din contract, num ărul de exemplare și
destinația acestora, semn ătura și ștampila p ărților.
O companie realizeaz ă, pentru o r ăscumpărare în numerar sau în natur ă, un produs
la comand ă conform proiectului, desenelor, de obicei cu materii prime și materiale
ale celeilalte companii, care p ăstrează dreptul de a comercializa acel produs sub
propria sa marc ă11.
                                                             
10 Alexandru Puiu, Managementul afacerilor economice , Editura Independen ța Economic ă,
Pitești, 2018, pag. 41

13 
 Costul redus de produc ție din economiile emergente face ca aceste pie țe să fie
foarte atractive pentru produc ția de bunuri de consum.
Principalul beneficiu al producerii de bunuri pe aceste pie țe sunt pre țurile de
producție extrem de favor abile care maximizeaz ă profiturile12.
Producția industrial ă globală este concentrat ă în țările cu tehnologie superioar ă.
Într-o parte ii avem pe marii proprietari de m ărci interna ționale și cei mai mari
consumatori de m ărfuri, iar pe de alt ă parte economiile emergente, unde
atractivitatea principal ă este legat ă de costurile sc ăzute de produc ție.
Costurile sc ăzute de produc ție sunt rezultatul mai multor factori cu ac țiuni
separate sau simultane, și anume costul for ței de munc ă, apropierea materiei prime
de bază, prețul redus al energiei electrice și al apei, legisla ția permisiv ă pentru
gestionarea de șeurilor și reciclarea, infrastructuri ieftin e sau stimulente fiscale care
stimuleaz ă și protejeaz ă investițiile străine.
Industriile care exploateaz ă cel mai mult costurile sc ăzute de produc ție din țările
emergente sunt industrii produc ătoare sau industrii care dezvolt ă aproape resurse
naturale ieftine.
► Tipuri de lohn
În funcție de pozi ția partenerilor, în literatura de specialitate distingem între13:
– lohn-ul activ : care reprezint ă un export de manoper ă ( respectiv pozi ția
producătorului);
– lohn-ul pasiv :care reprezint ă un import de manoper ă (poziția beneficiarului).
Lohn-ul activ (perfecționare activ ă) necesită importatorului de produse finite s ă
furnizeze exportatorului materiile prime și alte materiale necesare și după aceea,
produsele finite sunt fabricate și reexportate c ătre importator; promoveaz ă importul
                                                                                                                                                                                                    
11 Botescu Ion, Nicodim Liliana, Tranzacții comerciale interna ționale , Editura ExPonta,
Constanța, 2005, pag. 91;
12 Ioan Popa, Tranzacții de comer ț exterior , Editura Economic ă-București, 2002, pag. 427;
13 Romani ța Marinescu, Totul despre importuri , Editura Cartea de buzunar, Bucure ști, 2005,
pp.56-57;

14 
 de tehnologie și favorizeaz ă perfecționarea aparatului productiv al exportatorului de
manoperă, duce la cre șterea calific ării forței de munc ă a acestuia, permite accesul
la materii prime și materiale care corespund cerin țelor unei produc ții competitive și
poate deschide perspec tive în vederea realiz ării unor ac țiuni de cooperare în
producție mai avansate.
Pe teritoriul țării noastre, lonh-ul activ presupune opera țiuni de prelucrare
sau de transformare a m ărfurilor care au fost importate și introduse în circuitul
economic, cu condi ția ca acestea s ă fie exportate ulterior sub forma de produse
compensatoare.
În cadrul lohn-ului activ reg ăsim două categorii de regimuri vamale aplicabile:
– regimul suspensiv
– regimul de rambursare (draw-back).
Regimul suspensiv se bazeaz ă pe idea c ă toate materiile prime respective sunt
importate pentru a fi încorporate în prod use finite care nu se vor comercializa în
România14.
Acest lucru se refer ă la faptul c ă mărfurile care sunt importate doar tranziteaz ă
teritoriul nostru vamal, nefiind supuse pl ății taxelor vamale.
Materialele și materiile prime care au fost importate pentru a fi folosite în regim de
lohn activ vor beneficia de suspendarea pl ătii taxelor vamale, comisioanelor.
Pentru a fi aplicat regimul suspensiv, materia prim ă importată trebuie s ă fie de alt ă
origine, iar produsul finit rezultat nu trebuie comercializat în România.
Ca exemplu, dac ă în țara noastr ă se fabric ă în regim de lohn rochii petru o
firmă din Italia, la fabricarea c ărora sunt folosite materi ale importate de la firma
care a solicitat produc ția, aceste rochii nu pot fi come rcializate în România, ci doar
exportate c ătre firma din Italia. Odat ă intrată în posesia rochiilor, firma din Italia
poate dispune oricum de marfa sa, inclusiv s ă le comercializeze în România.
                                                             
14 Revista Tribuna Economic ă, nr. 46/2008, p.38;

15 
 Trebuie subliniat faptul c ă doar firma din Italia poate comercializa rochiile în țara
noastră, firma produc ătoare neavând acest drept.
Regimul de rambursare presupune faptul c ă importatorul va achita taxele
vamale conform regimului vamal comun în momentul import ării materiilor prime,
dar după prelucrare, importatorul va putea solicita și va primi rambursarea pl ății pe
care a efectuat-o, în func ție de propor ția pe care o au mate rialele importate în
valoarea produsului final.
Conform HG 1247/1990, în România bunur ile care pot fi în regim de
rambursare sunt: bunurile de import înco rporate în produsele exportate, bunurile
care sunt reexportate dupa prelucrare/proces are, bunuri reexportate care nu au fost
prelucrate.
Față de regimul suspensiv, avem urmato arele deosebiri în cazul regimului de
rambursare:
– în cazul regimului de rambur sare taxele vamale nu se vor suspenda pentru
materia prim ă importat ă. Taxele vamale se vor achita ca și în cazul unui
import definitiv. Pentru importator acesta poate fi un inconvenient, deoarece
implică un efort financiar.
– taxele vamale care au fost achitate în momentul importului de material se pot
rambursa ulterior, dar trebuie parcurse o serie de formalit ăți. Acest aspect
poate fi privit tot ca un dezavantaj de c ătre firma care solicit ă operațiunea de
lohn.
– atunci când se aplic ă regimul de rambursare nu mai este obligatorie
reexportarea produselor rezultate în urma prelucr ării, acestea putând fi
comercializate și pe teritoriul României, dar acest fapt implic ă
nerambursarea ta xelor vamale pl ătite.

16 
 În cazului lohn-ului activ, tipul de regim este autorizat de direc ția vamală în a cărei
rază teritorial ă se află sediul titularului opera țiunii, pe baza unei cereri de acordare
a regimului.
În cadrul acestui regim vamal sunt premise urmatoarele opera țiuni15:
– prelucrarea m ărfurilor, montajul, asamblarea lor și adaptarea la alte m ărfuri;
– transformarea m ărfurilor sau repararea acestora;
– utilizarea unor m ărfuri, care de și nu se regasesc în pr odusele compensatoare,
permit sau faciliteaz ă obținerea acestor produse, chia r daca ele dispar, total
sau parțial, în timpul folosirii lor.
Lohn-ul pasiv (perfecționarea pasiv ă sau subcontractarea în str ăinătate):
– importatorul de produse finite export ă materii prime și alte bunuri c ătre
exportatorul care le prelucreaz ă în produse finite, dup ă care importatorul le
reimportă;
– implic ă un export temporar de m ărfuri române ști, pentru a fi supuse unor
operațiuni de prelucrare sau tran sformare a acestora în str ăinătate, urmând ca
importul produselor care au rezultat s ă se efectueze cu exonerarea total ă sau
parțială de la plata taxelor vamale de import.
În cazul importului de produse finite rezultate nu se vor achita taxe la
valoarea lor integral ă. Acest principiu este datorat faptului c ă se pleacă de la ideea
că produsele finite rezultate au fo st realizate cu materiale române ști, iar taxele
vamale se vor aplica doar pentru diferen ța de valoare rezultat ă, mai precis valoarea
adaugată prin prelucrare.
Exemplu: în cazul realiz ării unui sacou au fost utilizate materiale române ști
în valoare de 150 de u.m, iar valoarea sa coului – produsului finit este de 250 u.m.
Taxele vamale aplicabile în acest caz vor fi la valoarea 250-150=100 u.m; dac ă
taxele vamale sunt de 10 %, se va aplica 10% la cei 100 u.m.
                                                             
15 Nicolae Sut ă, Sltana Sut ă-Selejan, Comerț interna țional și politici comerciale
contemporane ,vol. I, Editia a XII, Editura Economic ă, București, 2003, p.591;

17 
 Acest regim vamal se acord ă de către direcțiile regionale vamale, pe baza
unei cereri de autorizare, firmelor române ști care au încheiat un contract de lohn
pasiv cu partenerii str ăini. Autoriza țiile sunt acordate, în termenul legal, atunci
când direc țiile regionale vamale constat ă că din prelucrarea m ărfurilor de export
temporar vor rezulta pr oduse compensatoare.
Regimul vamal de perfec ționare pasiv ă presupune exonerarea total ă sau parțială de
la plata taxelor vamale numai cand produsele compensatoare se declar ă pentru
import, în numele sau în contul titularului autoriza ției.
Nu pot fi plaste sub regimul de perfec ționare:
– mărfurile care prin exportul lor ar da na ștere la ramburs ări sau restituiri de
taxe vamale de import;
– mărfurile care înaintea exportului au fost importate în re gim de exonerare
totală de taxele vamale de import, pent ru a fi utilizate întru-un anumit scop.
În ceea ce prive ște beneficiile antreprenorul ui (exportatorului), men ționăm:
– executantul folose ște capacitatea de produc ție excedentar ă pe baza
condițiilor pieței externe specifice acestei opera țiuni – export de for ță de
muncă, utilități și, într-o m ăsură, deprecierea utilajelor, cl ădirilor etc.;
– menține produc ția la un nivel acceptabil sau ch iar la un nivel superior, chiar
și fără materiile prime și consumabilele necesare pe ntru a satisface calitatea
cerințelor actuale ale pie ței și prin achizi ționarea acestora de la contractant;
– are oportunitatea de a moderniza o serie de activit ăți în domeniul proiect ării
și tehnologiei de fabrica ție a produselor, primind împreun ă cu comanda
contractantului o serie de modele, proiecte și deseori asisten ță tehnică – adică
„know how” de fabrica ție reală;
– menținerea unui grad de munc ă relativ ridicat al for ței de munc ă, în timp ce
impactul cuno ștințelor dobândite de la partenerii externi se reflect ă favorabil
asupra calit ății sale;

18 
 – executarea produselor în condi ții de lohn este o dovad ă a competitivit ății
întreprinderii în ceea ce prive ște produc ția, ceea ce pentru managerii
calificați poate fi o condi ție prealabil ă pentru trecerea la produc ția de produse
proprii ale m ărcii (subproduc ție, coproduc ție).
Din punctul de vedere al contractantului, lohn ofer ă și o serie de avantaje:
– crește volumul activit ăților economice (venituri, profituri), f ără a investi în
capacități de produc ție, deoarece folosesc capacit ățile de produc ție ale
partenerului;
– poate ob ține o rat ă ridicată a profiturilor datorit ă diverselor diferen țe
regionale, cum ar fi discrepan țele salariale, precum și faptului c ă sunt
capabili s ă exploateze avantajele ma rketingului sub propriile m ărci;
– își consolideaz ă poziția pe piață acolo prin dezvoltarea și menținerea unei
rate ridicate de vânz ări pe piață, reprezentând efecte pozitive de durat ă în
lupta concuren țială.
Operațiunea de prelucrare în lohn prezint ă o serie de avantaje pentru cei doi
parteneri16:
– executantul folose ște din plin atât capacit ățile de produc ție existente cât și
forța de munc ă disponibil ă;
– executantul beneficiaz ă de desene, modele și tehnologie, care asigur ă
produselor desfacerea pe pia ță;
– crește competen ța forței de munc ă din întreprinderea exportatoare, datorit ă
cunoștințelor pe care aceasta le dobânde ște în opera țiunea de prelucrare în
lohn;
– executantul nede ținând surse de aprovizionare cu materii prime, materiale,
care să corespund ă cerințelor importatorului, le procura de la acesta;
                                                             
16 Toma Georescu, Gheorghe Caraiani, Tehnici de comer ț exterior , vol.2, Editura Sylvi,
București, 1997, p.159;

19 
 – executarea unor produse în lohn reprezint ă o dovad ă a competitivit ății
întreprinderii sub aspectul succesului produc ției pe diferite segmente ale
pieții mondiale;
– importatorul i și lărgeste oferta de m ărfuri fără investiții suplimentare în
dezvlotarea capacit ăților de produc ție;
– importatorul încaseaz ă profitul comercial și iși consolideaz ă marca proprie
pe piață;
– importatorul beneficiaz ă de mână de lucru ieftin ă din țara exportatorului.
1.3 Limite și riscuri pentru performan ții de lohn
Lohn este un sistem de produc ție la cerere, export de for ță de munc ă și
instalații de produc ție de fabrica ție, care, dup ă cum s-a ar ătat, oferă mici avantaje
financiare și o rată de profit financiar ă modestă, „porțiunea în dolari” revenind
contractantului.
Riscul ca antreprenorul s ă închidă un contract de lohn, în cazul unor condi ții
adverse care pot ap ărea pe pia ța produselor respective, poate produce consecin țe
catastrofale pentru executa ntul, care a instruit for ța de munc ă și a pregătit întreaga
operațiune de fabrica ție pentru producerea produselor comandate.
Lohn-ul men ține executan ții în anonimat pentru pie țele externe ceea ce are
consecințe profund d ăunătoare pe termen lung.17
Prelungirea pentru o perioad ă foarte lung ă de execu ție a comenzii condamn ă
întreprinderea executant ă la stagnare comercial ă; de asemenea, fiind într-o anumit ă
măsură la discreția altor firme, companiile performan te ar putea ajunge în faliment.
Alte riscuri sunt legate de întârzierile care pot ap ărea în transportul și
furnizarea de materii prime, care pot afecta negativ continuitatea și regularitatea
producției, cu numeroase consecin țe negative din aceast ă situație.
                                                             
17 Alexandru Puiu, Managementul afacerilor economice , Editura Independen ța Economic ă”,
Pitești, 2007, pag. 53;

20 
 Riscul de pre ț, care poate afecta exportatorul, poate fi prezent în sensul c ă
prețul produsului finit poate deveni insufici ent pentru a acoperi costurile factorului
de intrare asociate cu produc ția sa; dup ă semnarea contractului, factorul de cost
poate crește semnificativ (for ță de muncă, energie, ap ă etc.).
Limite și riscuri pentru contractan ții lohn
Exist ă cazuri în care executantul pr oduselor sub contractul lohn nu
îndeplinește cerințele privind calitatea produsului și chiar înregistreaz ă un procent
ridicat de respingeri. Evident, contractan tul va asigura contractul pentru aceste
situații, dar problema devine dificil ă atunci când risipesc materii prime și materiale
valoroase.
Ca urmare a înc ălcării cerințelor de calitate și a condițiilor de livrare, firma
importatoare risc ă să piardă contracte deja semnate.
Solicitantul contractului de lohn „î și asumă” în mod indirect anumite riscuri, care
apar la executant, uneori datorit ă unei gestion ări reduse a calit ății, alteori, ca
urmare a unor tulbur ări sociale și politice, a unor dezastre naturale.
Analizând în mod obiectiv avan tajele comparative ale celor dou ă părți,
trebuie să menționăm că operațiunile de prelucrare în cadrul contractului lohn
rezolvă sau împac ă discrepan țele care apar din punc t de vedere al calit ății și
sortimentului între posibilit ățile de executare a produsul ui intern al companiei și
cerințele pieței externe, stimulând un spirit de c ooperare între partenerii de afaceri.
Pentru a ne conforma adev ărului, trebuie s ă subliniem c ă beneficiile fimei
contractante sunt mult mai mari decât cele al e executantului, atât pe termen scurt,
cât și mai ales pe termen lung. Analizând efectele economice, rezult ă că firma
importatoare ob ține o rată a profitului de zece ori ma i mare decât executantul, î și
consolideaz ă poziția pe pia ța globală, în timp ce executantul produselor sub
contracte lohn doar supravie țuiește

21 
 CAPITOLUL II
AFACERILE ÎN LOHN ÎN ROMÂNIA
2.1 Mecanismul afacerilor economice în lohn
Lohn, produc ția la comand ă, este o form ă simplă care poate contribui la
decontarea reciproc ă avantajoas ă a unor asimetrii interna ționale legate de for ța de
muncă disponibil ă și costul manoperei, cererea de materii prime sau capacit ățile de
producție.
Produsul la comand ă indică două aspecte:
a) produsul finit se realizeaz ă cu materiile prime și materialele companiei
care efectueaz ă comanda;
b) produsul finit este fabricat prin prelucrarea materiilor prime și a
materialelor companiei care necesit ă comanda.
Fiind vorba despre produsele fi nite realizate conform indica țiilor și desenelor
clientului și în cantitatea cerut ă de acesta, expedierea este asigurat ă 100%.
Compania care lanseaz ă comanda se nume ște cumpărător, importator sau
beneficiar.
Compania care realizeaz ă produsul se nume ște exportator sau produc ător.
Cumpărătorii în lohn sunt companii care de țin mărci de prestigiu. Putem
afirma că principalul obiectiv al cump ărătorului, urmat de opera țiunea lohn, este
evaluarea capacit ăților unor m ărci prestigioase de care beneficiaz ă, precum și
capacitatea managerial ă și de marketing.
Producătorii în lohn au urm ătoarele aspecte specifice de tranzac ționare:
– beneficiaz ă de factori de produc ție, clădiri, mașini, utilități și în special
forță de muncă cu o calificare corespunz ătoare;
– nu au m ărci de prestigiu și sunt concentrate doar pe partea produc ției
industriale, exploatând be neficiile competitive ale țărilor de origine, legate de
rentabilitatea for ței de munc ă și de taxele favorabile.

22 
 Cooperarea interna țională bazată pe prelucrarea în lohn prezint ă
producătorului, avantajul c ă i se ofer ă posibilitatea de a se implica pe deplin în
capacitatea de produc ție și de a beneficia, de asem enea, de exploatarea maxim ă a
acestei capacit ăți.
La rândul s ău, cumpărătorului i se acord ă posibilitatea de a trimite pentru
prelucrarea materiilor prime și a materialelor într-o țară în care for ța de munc ă este
mai ieftin ă decât în țara sa și de a ob ține produse fabricate conform propriului
proiect și viziune. Se observ ă că, de multe ori, beneficiarul pune la dispozi ția
producătorului, ca închiriere sau vânzare în contul proces ării, anumite ma șini,
instalații și dispozitive care asigur ă o productivitate ridicat ă a muncii și un nivel
tehnic – calitativ ridicat al produsului final.
Astfel, cump ărătorul lanseaz ă comanda produsului c ătre produc ătorul căruia
îi cere modelul, îi ofer ă desenele necesare, de obicei materii pr ime, de asemenea,
integral sau par țial, accesorii și, eventual, un know-how special de fabrica ție.
Toate aceste articole sunt stipulat e prin acordul încheiat între p ărți, unde este
menționat și un set de clauze precum pre țul la care produc ătorul furnizeaz ă
produsul finit cump ărătorului, pre ț care include în principal manopera ca activ.
Acordul prevede în mod expres c ă produsul este realizat sub marca comercial ă a
cumpărătorului, care î și rezervă dreptul de tranzac ționare pe propria pia ță și pe
piața mondial ă.
De asemenea, costurile de transport s unt luate în considerare în eficien ța unei
acțiuni de cooperare, cum ar fi produc ția la comand ă. Cumpărătorul va apela de
preferință la țări cât mai aproape de magazine le pentru produ sele comandate.
2.2 Începutul și evoluții privind afacerile în lohn în România
Evoluția industriei textile în Romania s- a dezvoltat începând cu secolul al
XVIII- lea, moment în care în țara noastr ă au apărut manufacturile textile în
Transilvania.

23 
 În ultimele decenii al secolului al XX-lea și în primul deceniu din secolul al
XXI-lea, lohn-ul a constituit principala modalitate de export din întrepinderile
românești producatoare de bunuri de consum, cu deosebire confec ții și
încalțăminte.18
În această perioadă România se afla între primele trei țări care practicau acest
sistem de lohn cu succes, pe prim ul loc se situa Polonia, urmat ă îndeaproape de
Ungaria.
Extinderea lohn-ului în Româ nia în perioada comunist ă a cunoscut o pant ă
ascendent ă, asta datorit ă eforturilor în vederea industrializ ării. Deși ponderea
ridicată în vederea industrializ ării a fost ocupat ă de către industria metalurgic ăși a
construcțiilor de ma șini, în țara noastr ă au fost construite și fabrici care au vizat și
domeniul mobilier, confec țiile, încălțăminte, marmur ă, faianță, ceramică.
Între efortul financiar și cel uman în vederea produc ției și al comercializ ării,
s-a creat un decalaj referitor la faptul c ă nu s-a încurajat crea ția de produs, cea mai
mare parte a inginerilor fiind orienta ți către secțiile productive de execu ție, alții
preferând comer țul, administra ția, etc.
Aceasta a continuat s ă se extind ă pana cand a atins un boom în perioada
comunistă, cand zeci de mii de angaja ți lucrau în industria u șoară. Anii ‘90 au adus,
odată cu Revolu ția, și decăderea acestei industrii, din cauza faptului c ă până atunci
marile fabrici apar ținusera statului. Companiile care au supravie țuit acestei
perioade post-decembriste au fost, în mare parte, cu capital str ăin și tocmai acest
fenomen a încurajat dezvo ltarea sistemului de lohn.19
Industria înc ălțămintei, confec țiilor și a mobilei sunt cunoscute în istoria
sistemului de lohn-ului ca fiind cele mai profitabile domenii de activitate.
                                                             
18 Alexandru Puiu, Managementul afacerilor economice , Editura Independen ța Economic ă,
Pitești, 2018, pag.45;
19https://www.wall-street.ro/ar ticol/Economie/221002/Salvarea -industriei-text ile-lohn-ul-pe-
cale-de-disparitie-in-ce-stad iu-se-afla-al-doilea-exporta tor-al-tarii.html#gref ;

24 
 Firmele care practicau sist emul de lohn în România dup ă perioada
comunistă, au fost nevoite s ă împiedice șomajul în mas ă prin cautarea unor noi
piețe de defsacere.
Acestea au utilizat masiv dup ă 1990 prelucrarea în lohn ca form ă de
promovare a eforturilor în produc țiile anumitor ramuri industriale producatoare.20
Deși prelucrarea în lohn dupa 1990 nu era privit ă ca și ajutor pentru
economie de catre unii anali ști economici, acest sistem și-a dovedit partea pozitiv ă,
întrucat au fost asigurate locuri de munc ă, au fost men ținute capacit ățile de
producție, iar firmele române ști au putut avea acces facil c ătre piețele de desfacere
din Europa.
Analiștii economici consider ă că operațiunea de lohn poate influen ța negativ
poziția pe piața internațională a firmei executante, întrucat comercializarea nu este
efectuată în nume propriu, dând dovad ă astfel de pasivitate în acest sens.
Din aceast ă perspectiv ă, cu cât cre ște ponderea total ă a exporturilor
produselor executate în lohn, țările care practic ă acest sistem vor fi cunoscute
având for ță de munc ă preponderent în ramura manufacturier ă, iar avantajul pentru
care vor fi alese de c ătre marile companii va fi doar for ța de munc ă ieftină.
La nivelul anului 2000, în țara noastr ă sistemul de prelucrare în lohn p ărea să
funcționeze la parametrii ridica ți, întrucat firmele producatoare și exportatoare nu
au luat în seam ă fenomenul, astfel c ă 80% dintre exporturile din industria textil ă și
cea a piel ăriei au fost executate prin sistemul de lohn.
Firmele române ști din industria lohn-ului, au fo st pe un trend acendent în
ceea de prive ște modernizarea și producția la un nivel calitativ ridicat.
Numărul firmelor care practic ă acest sistem a cunoscut o cre ștere foarte
mare: dac ă în anul 1990 existau 789 de firme, la nivelul anului 2002 acesta a ajuns
la 8600, fapt care a și permis p ăstrarea unui numar mare de angaja ți.
                                                             
20 Camelia Dragomir, Afaceri economice interna ționale , Editura Expert, Bucure ști, 2004, pag.63

25 
 România, datorit ă avantajelor sale comparative, mai ales, for ța de munc ă
calificată și ieftină a devenit, într-o perioad ă istorică relativ scurt ă, principala țară
est-european ă în care au fost transferate opera țiuni de prelucrare activ ă, îndeosebi
în sectoarele industriei u șoare.
Competitivitatea produselor române ști pe pia ța Uniunii Europene se
datorează acordurilor comerciale intrate în vigoare în 1993: prima m ăsură luată de
UE pentru produsele textile române ști a fost sc ăderea taxelor vamale, și începând
din 1997 eliminarea complet ă a acestora; contingentele au fost eliminate începând
cu anul 1998.21
În România lohn-ul (perfec ționarea activ ă sau pasiv ă) este reglementat prin
Legea nr. 387/2006 privind Codul Vamal al României.
Pentru îndeplinirea formalit ăților vamale sunt necesare urm ătoarele
documente22:
– factura comercial ă pentru regim de perfec ționare activ ă în sistem cu restituire
sau factur ă proform ă pentru regim de perfec ționare activ ă în sistem cu
suspendare – se întocme ște de către exportator și însoțește coletul sau se
furnizează de către importator;
– autorizația pentru perfec ționare activ ă (sistem cu suspendare sau restituire) –
se furnizeaz ă de către importator;
– lista de colisaj – când o marf ă este ambalat ă în mai mule colete îndicând
conținutul fiec ărui colet – se întocme ște de către exportator;
– instrumental de garantare a datoriei vamale (ex: scrisoarea de garan ție
bancară) – se furnizeaz ă de catre importator;
– certificate de îmatriculare și cod fiscal – se furnizeaz ă de către importator.
                                                             
21 Ioan Popa, Tranzactii de comer ț exterior , Editura Economic ă, București, 2002, pag.429;
22 Alexandru Puiu, Managementul afacerilor economice , Editura Independen ța Economic ă,
Pitești, 2018, pag.43

26 
 Din punct de vedere fiscal, opera țiunile de perfec ționare activ ă sunt scutite de
TVA, fiind supuse impozitului pe profit numai serviciile privind prelucrarea
materialelor.
2.3 Volumul și perspective afacerilor în lohn în țara noastr ă
Principala preocupare a producatorilor în lohn trebuie s ă fie aceea de
menținere și imbunătățire a pozi ției lor în cadrul acestor re țele de produc ție, de
orientare spre forme durabile de coopera re cu parteneri vestici, cum este
subproduc ția de specialitate. Aceasta nu împi edica promovarea unor strategii mai
complexe, pe termen lung, în care s ă se aibă în vedere acoperirea cerin țelor pieței
interne, recâ știgarea unor pie țe din Est și chiar crearea unor re țele proprii de
marketing și comercializare în Vest. Experien ța dobândit ă în sistemul de lohn nu
poate fi decât benefic ă pentru produc ătorii care au astfel de ambi ții.23
Companiile interna ționale și marile branduri au profitat de condi țiile
avantajoase oferite de acest sistem și au început s ă producă în țara noastr ă, pentru
ca ulterior s ă exporte în afara grani ței, în prezent mai bine de 70% din produc ția
totală manifestându-se în lohn.24
În România, în utimii ani, s-au dezvo ltat acele sectoare ca re au pus accent pe
creație și manoper ă, acele sectoare care au demonstrat c ă există competitivitate.
Faptul că societățile române ști au înțeles și au demonstrat c ă doar prin
calitate pot atrage branduri de renume, acest lucru a pozi ționat România pe harta
acestor firme. Asftel c ă, în țara noastr ă printre companiile cu renume interna țional
(branduri de lux) care produc în sistem de lohn se numar ă: Louis Vuitton, Versace,
Armani, Hugo Boss, Esprit, dar și companii care produc pentru mass-market
precum Zara sau H&M.
                                                             
23https://www.capital.ro /lohn-de-ce-nu-9615.html
24https://www.wall-street.ro/ar ticol/Economie/221002/Salvarea -industriei-text ile-lohn-ul-pe-
cale-de-disparitie-in-ce-stadiu-se-afla -al-doilea-exportato r-al-tarii.html#gref

27 
 Companii precum Lacroix, Burberry sau Moncler au deschis fabrici de
producție în România, dar apeleaz ă și la servciile prin lohn în momentul în care
capacitatea de produc ție este dep ășită.
Societăți din Târgul Mure ș produc în sistem de lohn pentru firme precum
Armani și Diesel, în Br ăila se produce vestimenta ție pentru Dolce&Gabbana, iar în
Focșani pentru branduri ca și Benetton, Pierre Cardin și Calvin Klein.
În Bra șov se fabric ă componente și ornamente pentru autoturisme pentru cele
mai cunoscute m ărci din lume. Investi țiile în aceast ă ramură depașesc 150 milioane
de euro.
În Timi șoara se fabric ă echipamente de schi, costume pentru pilo ții din
Formula 1, gen ți de voiaj pentru Jaguar sau Aston Martin și jachete pentru Moncler
se fabric în Alba-Iulia. O fabric ă din Caracal (Romani ța), lucreaz ă de opt ani pentru
trei dintre cele mai cuoscute brandur i de mass-market la nivel mondial, și anume:
H&M, Zara și C&A.
Grupul de firme Zara, Berska și Pull & Bear, produce în sistem de lohn în
România 1% din totalul produc ției la nivel mondial.
La nivelul Uniunii Europene, ponderea țărilor care aleg s ă lucreze cu
societățile române ști în sistem de prelucrare lohn este urm ătoarea: Italia, cu 24,8%
din totalul exporturilor, urmat ă de Germania (15,9%), Fran ța (7,1%), Marea
Britanie (6,4%), Olanda (3,5%), Ungaria (3,3%), Austria (3,1%) și Grecia (2,6%).
Produsele fabricate de c ătre firmele române ști și exportate c ătre firmele care
recurg la sistemul de lohn, sunt importate ulterior în țara noastr ă dar cu eticheta
firmei care a solicitat produc ția respectiv ă, iar prețul cu care se import ă este
semnificativ.
Produsele cu cea mai mare pondere la export se reg ăsesc în industriile textile,
a încalțămintei, piel ăriei, sticlei și ceramicii fine, celulozei și hartiei, dar și a
prelucrarii lemnului.

28 
 Întrucât țările în curs de dezvoltare prezint ă costurile de munc ă reduse,
acestea sunt alese de marii produc ători pentru a le fabrica produsele.
Conform datelor furnizate de c ătre Euratex, la ni velul anului 2007,
cheltuielile salariale pr ivind industria textil ă se clasificau asftel: în România – 1,15
dolari/oră, Polonia – 2,97 dolari/or ă, Ungaria – 2,85 dolari/or ă, China – 0,48 dolari
/oră, Maroc – 1,56 dolari/or ă, Turcia – 2,05 dolari/or ă. La polul opus se afl ă țările
din Europa de Vest, unde cheltuielile salariale în aceast ă industrie sunt net
superioare: Germania – 18,05 dolari/or ă, Italia 11,5 dolari/or ă, Marea Britanie –
10,9 dolari/or ă.
Anul 2007, atunci când România a aderat la U.E, a fost unul greu pentru
producătorii de lohn, întrucat marjele de profit înregistrate au sc ăzut, iar din cele
5000 de firme care lucrau în sistem lohn ex istente la nivelul a nului 2007, mai mult
de jumătate au înregistrat pierde ri sau au fost pe zero.
Până în anul 2005, produc ția de lohn a fost pe o pant ă ascendent ă – salariile
mici care se practicau în acest si stem erau un mare plus penru produc ătorii de lohn.
Acest declin a început din a nul 2005 atunci când moneda na țională s-a întărit
într-un timp scurt, dar și odată cu scumpirea utilit ăților cu 42%, precizare facut ă de
către președintele FEPAIUS25, Mihai Păsculescu.
În anul 2005, China, țara cu una dintre cea ma ietin ă forță de munc ă, practic
o amenințare pentru țările produc ătoare de lohn din Europa, a aderat la Organiza ția
Mondială a Comer țului, aftfel c ă multe dintre companiile care lucreaz ă în acest
sistem s-au reprofilat c ătre producatorii din China. În România, costul unui tricou
pleacă din fabric ă la costul de 3 dolari, pe când în China acesta iese din fabric ă la
un cost de 1,5 dolari, astfel c ă materia prim ă în România este de trei ori mai
scumpă decât cea din China.
                                                             
25FEPAIUS – Federa ția Patronal ă a textilelor, Confec țiilor și Pielăriei

29 
 Conform unei analize f ăcute de c ătre Agenția pentru Dezvolatre Regional ă
Centru, în perioada anilor 200 8-2010, a fost înregistrat ă o scădere dramatic ă a
numărului anaja ților, o treime din num ărul acestora, crescând astfel rata șomajului
în rândul categoriei de se x feminin, întrucat aceast ă categorie lucreaz ă
preponderent în aceast ă industrie.
Conform Wall-street.ro, raporta t la anul 2015, exporturile țării noastre la
articolele de imbr ăcăminte se situau la valoarea de aproape 3 miliarde euro, cele
din piele la 1,6 miliarde euro și alte confec ții textile la o sum ă de 1,1 miliarde euro.
Cuantumul acestor exporturi este de 70% din capacitatea de produc ție a
României, diferen ța fiind reprezentat ă de companiile române ști.
În anul 2015, în România activau 9.700 de societ ăți comerciale în industria
textilă, a confec țiilor și a pielăriei, atat cu capital str ăin, cât și autohton. Dintre
acestea, aproape 6.000 produc îmbr ăcăminte, 1.900 confec ții și textile și 2.000
marochinarie.
În anul 2016, grupu l Italian de mod ă de lux Moncler, c unoscut pentru gecile
sale cu pre țuri ce dep ășesc 1000 euro, este unul dintre brandurile de renume care î și
face intrarea pe pia ța locală printr-o investi ție direct în produc ție.
Alți giganți care de țin fabrici locale sunt Louis Vuitton, Benetton sau
Calzedonia, fabrici cu afac eri de 1,5 miliarde lei și peste 5000 de angaja ți.26
La nivelul anului 2017, veniturile României din produc ția în sistemul de lohn
se situau la 2,88 miliarde de euro.

                                                             
26https://www.zf.ro/companii/retail -agrobusiness/investitii-direc te-versus-lohn-opt-giganti-din-
moda-au-investit-in-productie-in-romania-si-au-afaceri-de-1-5-miliarde-de-lei-in-fabricile-lor-
lucreaza-peste-5-000-de-salariati-15206555

30 
  Tabelul nr.1

Sursa:http://www.analizeeconomice.ro/2018/08 /romania-e-pe-locul- doi-in-ue-dupa.html
Societățile române ști au efectuat pl ăți pentru lohn-ul realizat în afara țării în
valoare de 183,5 milioane de euro, de aici rezult ă balanța pozitivă de 2,70 miliarde
de euro. În anul 2017, doar Polonia a înregi strat venituri nete de pe urma lohn-lui
superioare țării noastre, și anume 3,53 miliarde euro.
Făcând o comparatie între anul 2007 și anul 2017, putem observa c ă cifrele
nu diferă foarte mult. Potrivit date lor furnizate de Eurostat pentru anul 2007, an în
care țara noastr ă a aderat la Uniunea European ă, reiese faptul c ă balanța privind
operațiunile în lohn era pozitiv ă, mai mic ă cu o sut ă milioane de euro fa ță de
balanța anului 2017 (2,61 comparativ cu 2,7 miliarde euro). Din aceast ă analiază,

31 
 deducem c ă deși au trecut 10 ani de la aderar ea României la U.E, volumul
afacerilor în lohn nu s-a schimbat foarte mult.
Dacă despre balan ța anului 2017 putem spune c ă a fost la o valoare apropiat ă
de cea din anul 2007, referitor la procentul din PIB trebuie s ă adăugam faptul c ă a
scăzut de la un procent de 2, 05% la nivelul de 1,44%.
Veniturile încasate de România la ni velul anului 2017 (2,88 miliarde de
euro), sunt compuse din venituri provenite de la țările membre U.E. în valoare de
2,74 miliarde de euro, iar diferen ța de 142 milioane de euro este de la țările din
afara spațiului comunitar.
Datele furnizate de Eurostat la nivelul anului 2017, ne indic ă ierarhia
veniturilor încasate de România de la companiile din țările europene, unde
Germania se situeaz ă pe primul loc – 823 mil. euro, urmat ă de Italia – 771 mil.
euro, Fran ța – 299 mil. euro, Marea Britanie – 240 mil. euro, și Austria – 160 mil
euro. Plățile efectuate de firmele dîn România în contul lohn-ului realizat în afara
țării, eviden țiază că raporturile comerciale pe care la de ține cu Italia (33,5 mil euro)
și Germania (33,4 mil. euro) sunt la un nivel mai ridicat, comparativ cu Ungaria
(9,8 mil. euro), Fran ța (7,9 mil.euro), si Bulg aria (7,2 mil. euro).
Graficul nr.1
Topul țărilor cu cele mai mari venituri brute ale companiilor de confec ții anul 2017

Sursa:https://economie.hotnews.ro/stiri-comp anii-21858000-analiza-îndustria-textila-istorie-
probleme-stradanii.htm

32 
  Migrația, piața comună, creșterea semnificativ ă a competi ției pe fondul
extinderii retailului și a magazinelor on-line au pus presiune semnificativ ă pe
modalitatea de oragnizare și de desf ășurare a produc ției în sectorul confec țiilor
textile, astel c ă modelul de tip lohn și-a atins limitele.27
Anul 2018 a înregistrat o sc ădere semnificativ ă în rândul angaja ților din
îndustria de îmbracaminte. Dac ă în luna iulie a anului 2018, aveam un numar de
113,6 mii salaria ți, cinci luni mai târz iu, în decembrie 2018 num ărul angaja ților a
scăzut cu 5300, ajungând la 108,3 mii salaria ți.
Făcând o compara ție a num ărului de angaja ți între luna iulie 2018 (113,6
mii), și luna iulie a anului 2019 (105 mii), constat ăm o scădere de 8.600 de salaria ți
în decursul unui an. Aceast ă scădere a fost înregistrat ă în condi țiile în care
consumul a înregistrat o cre ștere.
La nivelul lunii iunie 2019 înregistr ăm o cifră a exportuilor de îmbr ăcăminte
în valoare de 208,6 milioane euro, în sc ădere cu 11,1% fa ță de luna iunie a anului
2018.
În primele șase luni a anului 2019, valoarea exporturilor țării noastre
înregistrau suma de 1.233,2 milioane de euro, cu 4,1% fa ță de valorile înregitrate în
aceeași perioadă a anului trecut.
Nivelul de salarizare chiar și anul 2019 în aceast ă industrie a r ămas la un
nivel scăzut, salariul mediu brut pentru lu na iulie 2019 se situa la 1.823 lei.
În ciuda faptului c ă îndustria textil ă româneasc ă are o recunoa ștere la nivel
mondial prin tradi ție în aceast ă industrie și prin for ța de munc ă calificată de care
dispune, num ărul salaria ților și al performan țelor societ ăților au început s ă scadă.
Chiar dac ă se înregistreaz ă o tendința de scădere în industria lohn-ului, acest
sector are un poten țial ridicat în viitor, având avantajul progresului tehnic și al
inovațiilor din domeniu (de ex: textile le inteligente sau ecologice).
                                                             
27https://www.sfin.ro/falimentul-i ndustriei-de-conf ectii-textile/

33 
 CAPITOLUL III
STUDIUL DE CAZ – CO NTABILITATEA PRODUC ȚIEI ÎN LOHN LA S.C.
HH TEXTILE MANUFACTURI NG GARMENTS SRL

3.1 Prezentarea S .C. HH TEXTILE MANUFACTURING GARMENTS
SRL
– Denumirea societ ății comerciale: HH TEXTILE MANUFACTURING
GARMENTS SRL
– Sediul social: Bucure ști, sector 4, str. Izvorul Cri șului nr. 12, bl. D4, sc. C,
et. 4, ap. 29
– Cod Unic de Înregitrare la Regitrul Comer țului: RO36039320
– Nr. de ordine în Registrul Comer țului: J40/6511/2016
– Capital social : 200 lei
Activitatea principal ă a firmei este fabricar ea altor articole de îmbr ăcăminte –
Cod CAEN 1413 (exclusiv lenjerie de corp) și producție în lohn, iar ca activitate
secundară producția și comercializarea articolelor de îmbr ăcăminte.
Firma dipune de trei puncte de lucru: Pa șcani, Hârl ău și București. Filialele
din Pașcani și Hârlău lucreaz ă pentru produc ția în lohn, iar filiala din Bucure ști
produce și comercializeaz ă în țară, totodată aici se afl ă și sediul social al firmei.
Producția în sistem lohn este principala activitate, îns ă firma poate oferi și
servicii complete în vederea realiz ării unei colec ții întrucat dispune de proiectare,
digitizare, gradare și execuție, cu poibilitatea procur ării materiilor prime de la
colaboratorii din Fran ța, Italia sau Turcia.
HH Textile de ține un personal bine pregatit, di pune de utilje moderne, astfel
că poate executa solicit ările clienților în timp scurt dar cu un nivel ridicat al calit ății
produselor. Firma i și poate adapta oricând tehnologiile pe care le de ține la cerin țele
clienților, acest lucru a și mențiunut legăturile cu partenerii externi.

34 
 
Misiunea HH Textile este s ă realizeze produse a c ăror calitate s ă satisfacă
necesitățile și asteptarile clien ților, precum și cerințele legale și de reglementare din
domeniu.
În vederea cre șterii gradului de satisfac ție a clienților firmei, conducerea HH
Textile a stabilit anumite obi ective în domeniul calit ății, și anume28:
– îmbunătățirea continu ă a calității produselor;
– diversificarea gamei de produse;
– îmbunătățirea imaginii;
– consolidarea și îmbunat ățirea culturii interne în domeniul calit ățiior
organizației;
– asigurarea unui mediu de lucru adecvat, educarea și motivarea personalului
din punct de vedere al dezvolt ării, comunic ării interne și cu clien ții, al unei
atitudini participative și cooperante în rezolvarea problemelor.
                                                             
28 http://www.hhtextile.ro/managementul-calitatii/

35 
  Directorul General al HH TEXTILE este angajat personal în transpunerea în
practică a politicii în domeniul calit ății prin implementarea, men ținerea în func țiune
și îmbunătățirea continu ă a Sistemului de Management al Calit ății prin:
– comunicarea în cadrul organiza ției a importan ței satisfacerii cerin țelor
clienților, precum și a cerințelor legale și de reglementare din domeniu;
– asigurarea adecv ării continue a politicii re feritoare la calitate;
– stabilirea, planificarea și analiza obiectivelor derivate (obiectivelor specifice)
din politica referitoare la calitate;
– conducerea analizelor ef ectuate de management;
– asigurarea disponibilit ății resurselor, atât umane (personal calificat/instruit)
cât și materiale (financiare, infrastructur ă performant ă, mediu de lucru
adecvat).
Compania are capabilitatea tehnic ă necesară pentru un proces tehnologic
complet, întrucat are în dotare:
1. Depozit materii prime
2. Departament tehnic:
– sistem computerizat gradare și încadrare tipare;
3. Departament croit: mas ă de croit cu band ă continuă; mașini croit cu cu țit
drept; ma șini de termolipit cu band ă continuă;
4. Departament confec ționare:
– mașini de cusut simple cu diverse func ții automate (taietor de fir, întarire,
ridicare picioru ș presare) DURKOPP ADLER și BROTHER;
– mașine de surfilat și încheiat-surfilat, ma șini de executat cus ătură de
acoperire, surjet PEGAS US, YAMATO, BROTHER și RIMOLDI;
– mașini de cusut speciale (tarnspor tul acului în material, cusut și rihtuit, 2 ace
escamotabile, lan ț cu 2 fire, zigzag etc. ) DURKOPP ADLER, BROTHER și
JUKI;

36 
 – mașina de brodat automat ă BROTHER, ma șini de brodat mecanice;
– mașini de montat mâneci DURKOPP ADLER;
– mașini de cusut ascuns STROBEL, MAYER și BROTHER;
– mașini de cusut speciale COMPLET, AMF și US;
– mașini electronice de cusut nasturi, chei țe, butoniere drepte, butoniere cu cap
rotund DURKOPP ADLER, PFAFF și BROTHER.
5. Departament finisat:
– mese și prese de c ălcat cu absorb ție și suflare;
– manechin cu suflare de aburi pentru bluze și cămași
6. Depozit produse finite

Compania i și doreste înainte de toate s ă ofere calitate clien ților săi și de aceea
investește constant în utilaje ale m ărcilor de prestigiu în domeniul confec țiilor.

37 
 HH TEXTILE este axat ă pe îmbun ătățirea continu ă a calității produselor și
pe flexibilitatea în ceea ce prive ște cererile clien ților.
HH TEXTILE ofer ă servicii pentru urm ătorii parteneri externi: Benetton,
Filobranca, Inditex, și Sofiamann, Max Mara , Marella, BonPoint.
Organigrama SC HH TEXTILE MANUFACTURING GARMENTS SRL

N

Analiza financiar ă a societ ății pentru anii 2017, respectiv 2018 conform
indicatorilor prezenta ți în bilanț:
Denumire indicator 2017 2018 Diferen ța %
Indicatori din bilan ț lei lei
ACTIVE IMOBILIZATE –
TOTAL 62.923 186.570 123.647 196,51
ACTIVE CIRCULANTE– 808.732 916.124 107.392 13,28 MANAGER
GENERAL
DEPARTAMENT
FINANCIAR
MANAGER DE
PRODUC ȚIE
MANAGER DE
VÂNZĂRI
CONTABIL
DEPARTAMENTUL DE
PRODUC ȚIE
DEPARTAMENTUL
DE VÂNZ ĂRI

38 
 TOTAL, din care:
Stocuri (materii prime,
materiale, produc ție în curs
de execu ție, semifabricate,
produse finite, m ărfuri etc.) 99.213
Creanțe 395.324 557.740 162.416 41,08
Casa și conturi la b ănci 413.408 259.171 -118.237 -37,31
DATORII 66.367 759.270 692.903 1044,04
CAPITALURI – TOTAL,
din care: 805.288 343.424 -461.867 -57,35
Capital subscris v ărsat 200 200
Indicatori din Contul de
Profit și Pierdere
Cifra de afaceri net ă 1.630.483 3.638.768 2.008.285 123,17
VENITURI TOTALE 1.643.89 0 3.844.443 2.200.553 133,87
CHELTUIELI TOTALE 806.727 3.702.650 2.895.923 358,97
Profitul sau pierderea brut ă
Profit 837.163 141.793 -695.370 -83,06
Profitul sau pierderea net( ă)
a exercițiului financiar
Profit 820.858 105.636 -715.222 -87,13
Numar mediu de salaria ți 120 122 2 1,67

Activele imobilizate ale societ ății au înregitrat o cre ștere în anul 2018
comparativ cu anul 2017 cu o pondere de 196,51 %, ceea ce ne indic ă faptul că
gradul de investire a crecut de la o perioad ă la alta.

39 
  Activele circulante au înregitrat o cre ștere cu 13,28 % în anul 2018, astfel c ă
gradul de imobilizare al capita lului în activitatea de exploatare a crescut de la o
perioadă la alta.
Scădere disponibilit ăților bănești cu 37,31 % nu a afectat semnificativ ritmul
de creștere al activelor circulante.
În anul 2018 înregistr ăm o creștere a crean țelor cu 41,08 % datorit ă creșterii
volumului de activitate, a acord ării unor termene mai relaxte de plat ă pentru clien ți,
sau apariția unor crean țe incerte.
Datoriile înregitrate de c ătre societatea HH Textile au înregistrat o cre ștere
tranșantă cu un procent de 1044,04 %, acest fapt datorându-se investirii în utlitaleje
și mașinării neceare produc ției de lohn.
Cifra de afaceri este compus ă din suma total ă a veniturilor din opera țiunile
comerciale care au fot prestate de societate, și anume prestarea de servicii de lohn
și vânzarea de m ărfuri. Cifra de afaceri este înregistrat ă la valoarea net ă, după
deducerea eventualelor ra baturi acordate clien ților, a discounturilor și a pierderilor
probabile cu garan țiile.
Pentru perioada anlizat ă, cifra de afaceri a societ ății provine din serviciile
prestate din efectuarea produc ției de lohn, iar pentru anul 2018 și din produc ția
proprie vândut ă.
Ținând cont de cre șterea cifrei de afaceri cu 123,17 %, putem concluziona c ă
producția în sistem lohn a cres cut semnificativ, iar num ărul comenzilor înregistrate
de firmă au crescut. Acest fapt se datoreaz ă echipamentelor de ultim ă generație pe
care societatea le de ține, dar și a personalului foar te bine pregatit.
Profitul ob ținut de societate înregistreaz ă o scădere întrucât și cheltuielile
înregistrate la nivelul anului 2018 au crescut cu un procen t semnificativ de
358,97%. Sc ăderea profitului este din cauza modific ărilor fiscale,a major ării

40 
 salariale și a faptului c ă societatea investe ște constant pentru a satiface nevoile
clienților și pentru a- și mări portofoliul de clien ți.
3.2 Studiu de caz: contabilitatea produc ției în lohn la SC HH TEXTILE
MANUFACTURING GARMENTS SRL
Prelucrarea stocurilor în lohn reprezint ă o activitate de pres tare de servicii.
Bunurile primite spre prelucrare nu sunt înregistrate în conturile de active
(stocurile de natura materiilor prime).
În conturile de cheltuieli se colecteaz ă costurile cu realizarea serviciilor de
prelucrare în func ție de natur ă precum și cu materialele consumabile aprovizionate
de societatea prelucr ătoare și consumate în procesul ob ținerii produsului finit.
În luna decembrie, societatea înregistreaz ă următoarele opera țiuni
intracomunitare:
– achiziții intracomunitare de bunuri : 377 lei
– suma prest ărilor intracomunitare de servicii: 261.597 lei
– suma achizi țiilor intracomunitare de servicii: 22.173 lei
– numărul total al operatorilor intracomunitari : 7
Valoarea total ă a operațiunilor intracomunitare de bunuri și servicii la nivelul
lunii decembrie este de 284.147 lei, confrom anexei nr. 1 – Declara ția
recapitulativ ă privind livr ările/achizi țiile/prestările intracomunitare.
Pentru luna decembrie, HH TE XTILE MANUFACTURING GARMENTS
SRL prime ște materie prim ă în valoare de 60.000 euro, de la societ ățile pentru care
produce în sistem lohn.
Pentru serviciile presta te, HH Textile adaug ă un procent de 40 % la costul
serviciilor pentru care emite factura c ătre beneficiar.
Înregitrarea în contabilitate a oper țiunilor:
Curs valutar euro:1 euro=4,500 lei

41 
 1. Debit cont 8032 (Valori materiale prim ite spre prelucrare sau reparare) =
270.000 lei
2. Societatea înregistreaz ă în luna decembrie 2019 ch eltuielie legate de :
– Amortizare
6811 = % 4.765,38 lei
2808 88,88 lei
2813 4.434,73 lei
2814 241,77 lei
– Utilități
% = 401 17.041,15 lei
605 14.320,29 lei
4426 2.720,86 lei

– Chirii spa ții de lucru
612 = 401 69. 081,06 lei
612 = 471 7.089,01 lei
4426 = 401 10.277,02 lei
4426 = 4427 5.578,03 lei

– Achiziție de combustibil
6022 = 401 5.126,00 lei
4426 = 401 973,94 lei

– Cheltuieli legate de protocol
623 = 401 5.829,19 lei

42 
 – Cheltuieli de deplasare – cazare
625 = 401 24.228,46 lei
4426 = 4427 1.995,57 lei

– Cheltuieli cu piesele de schimb
6024 = 401 578,15 lei
4426 = 401 109,85 lei
– Prime de aigurare
613 = 471 76,50 lei
– Cheltuieli po ștale, abonament telefonie
626 = 401 244,93 lei
4426 = 401 46,54 lei

– Cheltuieli cu serviciile bancare
627 = 5121 1.209,02 lei

– Cheltuieli diferen țe nefavorabile de curs valutar
6651 = 5124 2.131,72 lei
– Cheltuieli cu dobânzile
666 = 5121 12,63 lei

– Sconturi acordate
667 = 5124 23.652,24 lei

– Cheltuieli aferente impozitului pe venit
698 = 4418 12.908,00 lei

43 
 – Cheltuieli cu salariile – conform anexei nr.2 – Nota Contabil ă
 Cheltuieli cu salariile angaja ților implica ți în procesul de produc ție
641 = 421 189.450,00 lei
 Reținerile aplicate
421 = % 73.806,98 lei
444 7.678,98 lei
4315 47.355,00 lei
4316 18.773,00 lei
 Avanurile acordate
421 = 425 57.727,80 lei
 Rețineri – salarii
421 = 427 240,57 lei
 Rețineri din concediul medical
423 = % 3.443,65 lei
444 290,02 lei
4315 1.472,00 lei
425 1.672,20 lei
427 9,43 lei

 Concediul medical din CCI
4382 = 423 5.885,00 lei
 Diferențe CAS și CASS
6458 = 4315 1.908,00 lei
6458 = 4316 754,00 lei
 Contribuția aiguratorie pentru munc ă (CAM)
646 = 436 4.263,00 lei

44 
  Taxa conf. legii 448/2006, art.78 (a ngajarea persoanelor cu handicap)
635 = 447 7.155,00 lei
La nivelul lunii decembrie, salaria ții HH Textile care nu sunt implica ți direct
în procesul de produc ție (management, personal administrativ) au înregistrat
următoarele cheltuieli legate de salarii:
 Totalul aferent lunii decembrie este de 104.263,42 lei din care:
 Cheltuieli cu salar iile = 62.131,00 lei
 Impozit, CAS, CA SS = 24.615,00 lei
 Avansuri acordate = 10.450,00 lei
 Tichete de mas ă = 4.660,42 lei
 Rețineri din concediu medical- salaria ți = 4.660,42 lei
 Diferențe CAS și CASS = 208 lei
 CAM = 1.398,00 lei
 CM din CCI- salarii = 225 lei
– Consum de materiale conumabile
604 = 401 10.877,07 lei
4426 = 401 1.935,54 lei
4428 = 401 131,10 lei
– Garanție de participare la târg expozi țional în Barcelona
2678 = 5121 2.000,00 lei
– Cheltuieli cu transport bunuri și personal
624 = 542 844,09 lei
– Servicii executate de ter ți ( service echipamente ma șini, aer condi ționat, etc)
628 = 401 39.902,26 lei
4426 = 401 7.403,05 lei
4428 = 401 178,38 lei

45 
  Achiziții și consumuri de materii prime și obiecte de inventar
– Achiziții de materii prime ( Bombardo SA, Poliester și TVA aferent)
301 = 401 2.484,89 lei
4426 = 4427 541,29 lei
– Consum de materii prime
601 = 301 2.848,89 lei
– Achiziție de obiecte de invent ar (Vivre Deco SA)
303 = 401 3.356,05 lei
4426 = 401 637,65 lei
– Punerea în folosin ță a obiectelor de inventor achizi ționate
603 = 303 3.356,05 lei

– Înregitrarea în eviden ța contabil ă a veniturilor din serviciile prestate din
activitatea de lohn
4111 = 704 387.709,14 lei
– Înregitrarea veniturilo r provenite din diferen țe favorbile de curs valutar
4111 = 7651 556,78 lei
– Încasări clienți bancă – cont de euro

5124 = 4111 447.187,27 lei
– Plăți către furnizori
 Avans trezorerie
581 = 5 121 48.756,16 lei
531 = 581 48.756,16 lei
542 = 531 48.756,16 lei
401 = 542 48.756,16 lei

46 
  Plată furnizori cont banc ă
401 = 5 121 143.834,71 lei
401 = 5124 6.590,37 lei

Întrucât societatea înregistreaz ă și produse finite destinate vânz ării pe pia ța
internă, avem urm ătoarele opera țiuni:
– Variația stocurilor
345 = 711 38.964,32 lei
– Intrarea marfurilor
371 = % 69.551,31 lei
378 19.482,16 lei
4428 11.104,83 lei
345 38.964,32 lei
– Descărcarea de gestiune
607 = 371 19.595,78 lei
378 = 371 9.795,04 lei
4428 = 371 5.584,26 lei
– Evidențierea veniturilor din vânzarea m ărfurilor pe pia ța internă
4111 = 707 29.390,82 lei
4111 = 4427 5.584,26 lei
– Evidențierea veniturilor din activit ăți diverse (de șeu carton)
4111 = 708 486,08 le i
5311 = 4111 486,08 lei
– Încasări din vânzarea m ărfurilor pe pia ța internă
5121 = 4111 16.904,59 lei

47 
 La sfârșitul lunii, dup ă înregistrarea în contabilitate a tuturor opera țiunilor,
HH Textile eviden țiază închiderea conturilor de cheltuieli și de venituri, conform
anexei nr 3. Regitrul Jural :
– Închiderea conturilor de cheltuieli :
121 = Cl asa 6 464.831,14 lei

– Închiderea conturilor de venituri:
Cl asa 7 = 121 457.107,14 lei

Profiul înregitrat la 31.12.2019 eviden țiat în anexa nr.4 – Balan ța de
Verificare este în valoare de 21.973,77 lei, rezultat ca diferen ță între venituri și
cheltuieli.

.

48 
 CONCLUZII

Perioa da în care ne afl ăm este caracterizat ă de o serie de schimb ări care se
evidențiază printr-un ritm alert, neavând pentru moment nici un indiciu c ă vor
încetini.
Schimbările provenite la ni vel economic afecteaz ă toate ramurile de
activitate, de stat și particulare, provocând modific ări în gusturile și nevoile
consumatorilor, si accelereaz ă introducerea unor noi tehnologii în produc ție.
Previziunile referitoare la sistemul de lo hn în România nu sunt încurajatoare,
întrucât țările din Asia sunt competitori de seam ă, prin practicarea pre țurilor foarte
mici referitoare la for ța de munc ă, dar sunt speciali ști care, contrar acestor
previziuni consider ă că lohn-ul nu va disp ărea.
Societățile ordonatoare de lohn care pun acc ent pe calitatea produselor, vor
alege să lucreze în continuare cu țările care au o tradi ție în acest sens, iar țara
noastră ocupă un loc frunta ș.
Ca un corolar al celor experima te mai sus, activitatea economic ă în regim de
lohn este înc ă viabilă în Româna, chiar dac ă intrarea țării în Uniunea European ă a
dat o lovitur ă grea acestui tip de produc ție.
Creșterea nivelului de trai la nivel na țional a presupus automat și o creștere
semnificativ ă a costurilor cu mâna de lucru, fact or extrem de important în structura
lohn-ului.
Așa cum reiese și din studiul de caz, solu ții pentru men ținerea unor activit ăți
în regim de lohn în România exist ă și pot fi prezentate succinct astfel:
– utilarea cu linii de lucru pe rformante cu rezultate în cre șterea calit ății
concomitent cu sc ăderea timpului de procesare și a numărului de angaja ți implicați
în produc ție;

49 
 – organizarea riguroas ă, la standarde înalte a activit ății pentru evitarea
completă a pierderilor, timpilor mor ți și a consumului inutil de resurse în
general;
– orientarea spre produc ție către branduri de renume interna țional care s ă
permită preluarea mai u șoară a costurilor de produc ție în prețul de desfacere;
– asigurarea unui sistem de control al calit ății ultraperformant care s ă permită
intrarea societ ății comerciale produc ătoare în rela ții contractuale cu juc ători
importanți de pe pia ța de profil;
– impunerea unui climat de seri ozitate, respect reciproc și corectitudine total ă,
factori care sunt deseori determinan ți în alegerea unui partener de afaceri.
Așa cum am men ționat și mai sus, societatea prezentat ă în studiul de caz
îndeplinește în mare m ăsură criteriile de eficien ță a activităților de produc ție în
regim de lohn pe care le desf ășoară, după cum reiese și din eviden ța financiar-
contabilă prezentat ă.
Unul dintre obictivele primordiale ale societ ății este acela de a dispune de o
funcționare eficient ă în condițiile actuale a economiei de pia ță.
Astfel că, societatea trebuie sa aib ă în vedere reorganizarea activit ății proprii
pe criterii economice care s ă reflecte gospod ărirea eficient ă a tuturor resurselor
disponibile sau pe ce le care le procur ă (financiare, te hnice, materiale și umane),
astfel asigurandu- și efiencitizarea rezultatelor produc ției specifice și sporirea
competitivit ății pe piață.
Factorul principal în vederea implement ării acestei ac țiuni este determinat de
concurența specific ă economiei de pia ță.
Astfel că societatea este impulsionat ă să recurgă la aplicarea m ăsurilor și a
deciziilor referitoare la rea lizarea produselor, executarea lucr ărilor și prestațiilor
de servicii aplicând co sturi cât mai mici.

50 
 În acest sens, societatea va valorifica rezultatele ob ținute în urma practic ării
prețurilor mai reduse, dar va avea avantajul în fa ța celorlal ți competitori,
întrucât aceste condi ții sunt avantajoase pentru soci etatea ordonatoare, astfel se
vor obține marje de profit care vor stimula continuarea func ționalității societății.
Conform rezultatelor financia re, putem preconiza o îmbun ătățire a evolu ției
indicatorilor societ ății, astfel societatea va putea dispune de investi ții, de
extinderea activit ății și de suplimente salariale, acestea din urm ă fiind un factor
motivațional acordat salaria ților pentru o mai bun ă capacitate de munc ă.
Aceste elemente contribuie la a face societatea atractiv ă pentru poten țiali
clienți sau investitori, astfel so cietatea putând fi viabil ă pe temen scurt și mediu.

51 
 BIBLIOGRAFIE

1. Botescu Ion
Nicodim Liliana Tranzacții comerciale interna ționale ,
Editura ExPonto,Constan ța, 2008
2. Caraiani Gheorghe
Georgescu Toma Tehnici de comer ț exterior , vol.2,
Editura Sylvi, Bucure ști, 1997
3. Denuță Ioan Relații economice interna ționale ,
Editura Economic ă-București, 1999
4. Dragomir Camelia Afaceri economice interna ționale ,
Editura Expert, Bucure ști, 2004
5. Marinescu Romani ța Totul despre importuri , Editura
Cartea de buzunar, Bucure ști, 2005
6. Popa Ioan Tranzacții de comer ț exterior , Editura
Economic ă, 2002
7. Puiu Alexandru Management Interna țional ,Editura
Independen ța Economic ă, Pitești,
2003
8. Puiu Alexandru Managementul afacerilor economice ,
Editura Independen ța Economic ă,
Pitești, 2007
9. Puiu Alexandru Managementul afacerilor economice ,
Editura Independen ța Economic ă,
Pitești, 2018
10. Sută Nicolae
Sută-Selejan Sultana Comerț interna țional și politici
comerciale contemporane ,vol. I,
Editia a XII, Editura Economic ă,
București, 2003

52 
  *** Revista“Tribuna Economic ă”,
nr.10/2007
*** www.budusan.com
*** www.capital.ro
*** www.hhtextile.ro
*** www.wall-street.ro
*** www.sfin.ro
*** www.zf.ro